Obligatii NCC

477
8/12/2019 Obligatii NCC http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 1/477

Transcript of Obligatii NCC

Page 1: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 1/477

Page 2: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 2/477

Cartea a V-a.

Despre obligaţii

Caracteri$area general% a &nnoirilor' conorm e!punerii de motive

 În linii mari, inovaţiile constau în: – fundamentarea întregii materii pe actuala doctrină şi jurisprudenţă inovatoare;

 – restructurarea materiei obligaţiilor;

 – reformularea principiilor diriguitoare în materie;

 – redefinirea conceptelor tradiţionale în acord cu doctrina juridică actuală.

Restructurarea materiei se realieaă prin abordarea unitară a tuturor raporturilorobligaţionale, indiferent de sursa lor. !rept consecinţă, se renunţă la tradiţionala distincţie între raporturile de drept civil şi cele de drept comercial, regimul juridic fiind, însă, încontinuare, diferenţiat în funcţie de calitatea de profesionist a subiectului de drept. "eaceeaşi linie s#a consacrat legal protecţia subiectelor de drept aflate în inferioritateeconomică.

$tructura %ărţii a &#a este alcătuită din '' titluri:

(. !ispoiţii generale )art. ''*+#''*-

((. (voarele obligaţiilor )art. ''**#'/-

(((. 0odalităţile obligaţiilor )art. '/*#'+12-

(&. 3bligaţii comple4e )art. '+1'#'+*5-

&. 64ecutarea obligaţiilor )art. '+*/#'*-

&(. 7ransmisiunea şi transformarea obligaţiilor )art. '**#'*'+-

&((. $tingerea obligaţiilor )art. '*'#'*+-

&(((. Restituirea prestaţiilor )art. '*#'*+/-

(8. !iferite contracte speciale )art. '*2#1195-

8. aranţiile personale )art. 119/#111-

8(. "rivilegiile şi garanţiile reale )art. 11#1+//-.

%u privire la ivoarele obligaţiilor, noutatea constă în completarea cu ivorul care constă înorice alt act sau fapt de care legea leagă naşterea unei obligaţii<, după ce au fostpreentate tradiţionalele ivoare: contractul, actul juridic unilateral, gestiunea de afaceri, îmbogăţirea fără justă cauă, plata nedatorată şi fapta ilicită. =ceastă completare estemenită să ofere găduire în viitor surprielor pe care le va genera viaţa economică.

%ontractul este reglementat în detaliu at>t în ce priveşte înc?eierea )capacitate,consimţăm>nt, obiect, cauă, formă-, c>t şi în ce priveşte regimul nulităţilor. În acest dinurmă domeniu sunt aduse inovaţii privind validarea contractului nul sau anulabil şiconversiunea contractului nul, precum şi cesiunea contractului. $pre deosebire de actualareglementare, anularea este sancţiunea reervată erorii esenţiale, iar eroarea asupranaturii sau asupra obiectului contractului se sancţioneaă numai cu nulitatea relativă.6roarea de drept şi dolul prin reticenţă, împreună cu leiunea într#o nouă abordare se

alătură celorlalte remedii ale deec?ilibrelor contractuale grave provocate de partea maiputernică în contract.

 În ce priveşte obiectul contractului, s#a realiat o inovaţie prin ec?ilibrul reglementat al

2

Page 3: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 3/477

nevalabilităţii contractului, pe de#o parte, şi răspunderea contractuală, pe de altă parte.!acă în faa înc?eierii aparenţa este de imposibilitate a obiectului, nu este obligatoriesancţiunea nulităţii.

Referitor la efectele contractului, sunt reglementate soluţii noi, printre care menţionăm:preluarea riscului în contractele translative de proprietate, impreviiunea, denunţareaunilaterală, claua de deicere, pactul de opţiune, promisiunea de a contracta, stipulaţiapentru altul, promisiunea faptei altuia şi simulaţia. @n spaţiu importat s#a reervat instituţieirepreentării, o altă inovaţie a codului.

%uceririle jurisprudenţei în domeniul răspunderii civile delictuale au fost în parteconsacrate legislativ. "rintre acestea amintim: răspunderea pentru learea interesului, pel>ngă cea e4istentă şi în actualul cod, răspunderea pentru learea dreptului subiectiv;răspunderea pentru neîndeplinirea activităţii impuse de lege sau de ordinul ierar?ic;e4tinderea răspunderii comitentului pentru fapta prepusului; definirea paei juridice etc.

$unt alocate reglementări ample distincte modalităţilor obligaţiilor, pe de#o parte, şi tipurilorde obligaţii comple4e, pe de altă parte. În obligaţiile comerciale se reafirmă solidaritateacodebitorilor. $unt reglementate aspectele privind imposibilitatea e4ecutării în natură şiefectele acesteia asupra solidarităţii pasive, precum şi criteriile de stabilire a contribuţieicodebitorilor solidari la stingerea obligaţiei.

0ijloacele oferite creditorului pentru e4ecutarea silită a obligaţiei sunt reglementatesistematic: e4ecutarea în natură; reoluţiunea sau, după ca, reilierea; diminuareacorespunătoare a propriei obligaţii etc. 6ste abordată o accepţiune mai amplă anee4ecutării obligaţiei pentru acoperirea tuturor situaţiilor. "unerea în înt>riere adebitorului cunoaşte o reglementare inovatoare şi, totodată, protectoare. $unt oferitecriterii şi mijloace pentru determinarea şi acoperirea prejudiciului cauat creditorului prinnee4ecutarea în natură. !ob>nile moratorii sunt stimulatoare pentru e4ecutarea în naturăşi la termen, iar claua penală este supusă aprecierii suverane a instanţei.

$fera reoluţiunii se e4tinde şi la actele unilaterale.

3 inovaţie remarcabilă este realiată prin regimul juridic al cesiunii de creanţă şi auniversalităţii de creanţe, precum şi prin preluarea datoriei.

#itlul ".

Dispo$iţii generale

 =rt. ''*+.#%onţinutul raportului obligaţional

 =rt. ''*.#(voarele obligaţiilor 

3bligaţia este o legătură de drept în virtutea căreia debitorul este ţinut să procure oprestaţie creditorului, iar acesta are dreptul să obţină prestaţia datorată.

%omentariu

3bligaţia este o legătură juridică între două persoane, un creditor şi un debitor, în virtuteacăreia creditorul poate pretinde debitorului o prestaţie sau o abţinere.

Raportul de obligaţie, în sens te?nic, are o parte activă şi una pasivă, datoria pe de#o parte)satisfacerea datoriei sub formă de acţiune sau omisiunea-, angajamentul pe de altă parte

)realiabil şi prin constr>ngere-.$pre deosebire de dreptul real, care se poate realia şi fără intervenţia altei persoane, decătre titularul acestuia, dreptul de creanţă necesită o prestaţie a altei persoane, debitorul.

3

Page 4: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 4/477

 În acest fel, dreptul de creanţă se compune din trei elemente: creditor )subiect activ-,debitor )subiect pasiv- şi prestaţie.

 În comparaţie cu dreptul real, care se e4ercită direct asupra lucrului, este absolut şiopoabil tuturor, dreptul de creanţă este relativ, stabilind raporturi numai între creditor şidebitor, iar creditorul poate pretinde prestaţia numai de la debitor.

!reptul de creanţă conferă numai un gaj general asupra patrimoniului debitorului, fărădrept de preferinţă în ca de insolvabilitate5.

3bligaţiile ivorăsc din contract, act unilateral, gestiunea de afaceri, îmbogăţirea fără justăcauă, plata nedatorată, fapta ilicită, precum şi din orice alt act sau fapt de care legealeagă naşterea unei obligaţii.

Aegea nr. 9'B12'': =rt. '2. 3bligaţiile născute din faptele juridice e4tracontractuale suntsupuse dispoiţiilor legii în vigoare la data producerii ori, după ca, a săv>rşirii lor.

%omentariu

 =rticolul ''* enumeră ivoarele obligaţiilor: contractul, actul unilateral, gestiunea de

afaceri, îmbogăţirea fără justă cauă, plata nedatorată, fapta ilicită, precum şi orice alt actsau fapt de care legea leagă naşterea unei obligaţii.

 În articolele următoare sunt devoltate aceste ivoare astfel:

 – contractul )art. ''**#'1-;

 – actul juridic unilateral )art. '1+#'1/-;

 – faptul juridic licit )art. '2#'+5-;

 – fapta ilicită )art. '+/#'/-/.

#itlul "".

"$voarele obligaţiilor 

%apitolul (. # %ontractul

%apitolul ((. # =ctul juridic unilateral

%apitolul (((. # Captul juridic licit

%apitolul (&. # Răspunderea civilă

Capitolul ".

Contractul

$ecţiunea '. # !ispoiţii generale

$ecţiunea a 1#a. # !iferite categorii de contracte

$ecţiunea a #a. # Înc?eierea contractului

$ecţiunea a +#a. # Dulitatea contractului

$ecţiunea a #a. # (nterpretarea contractului

$ecţiunea a *#a. # 6fectele contractului

$ecţiunea a 9#a. # Repreentarea

$ecţiunea a 5#a. # %esiunea contractului

4

Page 5: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 5/477

Page 6: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 6/477

entitate precede ca realitate ideea de lege. %ontracte au e4istat înainte de a fi definite prinlege.

!acă teoria autonomiei voinţei ar fi fost consacrată legal, înc?eierea contractului ar fi fostsuficientă, iar absenţa e4ecutării sarcinilor asumate nu avea nicio influenţă asupra calităţiipartenerilor de debitor şi creditor.

%ontractul a fost definit de autorul france H. ?estin ca fiind acordul voinţelor pentruproducerea de efecte juridice şi căruia dreptul obiectiv îi genereaă acele efecte'.!efiniţia nu suprimă întrebările rămase fără răspuns despre raportul între lege şi contract,despre conţinutul acestuia şi efectele sale. Răspunsul la întrebarea ce este un contractG<va cunoaşte multe variante, în funcţie de autor. În adar se va căuta un răspuns complet înlegislaţie, deşi unele dintre te4tele %odului civil anterior par să sc?iţee definiţia aşteptată. =stfel, de e4emplu, art. /+1 %%= defineşte contractul ca acord între două sau mai multepersoane spre a constitui sau a stinge între d>nşii un raport juridic, iar art. /+5 din acelaşicod enumeră condiţiile esenţiale pentru validitatea unei convenţii )capacitatea de acontracta, consimţăm>ntul valabil al părţii ce se obligă, obiectul determinat şi caua licită-, în timp ce art. /*/ din acelaşi cod conferă în stil metaforic putere de lege pentru părţile

contractante convenţiei legal făcute. Întrebarea ce este un contractG< presupune identificarea celui care are puterea de arăspunde la această întrebare. = întreba ce este un contract presupune a căuta raţiuneapentru care se înc?eie contractele şi ce funcţii au acestea.

"entru a înţelege ce este un contract trebuie să fie stabilite mai înt>i raporturile dintre legeşi contract sau dintre justiţie şi părţile contractante.

Cundamentul forţei obligatorii a contractului nu este neapărat unul juridic. Aegea dăfundament contractului şi, la r>ndul său, un anumit contract dă fundament statului şi legii.

7eoria filosofiei morale, denumită autonomia voinţei, a fost intens combătută. =mestecul

de liberalism şi intervenţionism presupune ec?ilibrul între libertatea contractuală şidirigismul etatic.=utonomia voinţei nu a găsit un temei adevărat nici în realitateacontractuală, nici în legislaţie sau în interpretarea acesteia '*.

!eterminarea indiciilor şi caracterelor care permit recunoaşterea e4istenţei contractuluipare să fie de ordin pur te?nic, în timp ce calificarea acestui contract este, cu siguranţă, juridică. "roblema calificării s#a pus destul de rar, mai ales atunci c>nd părţile erau uniteprin relaţii pe care contractul înc?eiat anterior nu părea să le e4plice în întregime.

 =ceastă teorie aplicată contractelor conduce la formularea următoarelor trei principii:

'- libertatea contractuală;

1- forţa obligatorie;- efectul relativ'9.

Aibertatea contractuală are at>t un aspect de fond, c>t şi un aspect de formă.

 =spectul de fond se e4primă ca o triplă facultate: a contracta sau a nu contracta; a alegeliber contractantul; a determina liber conţinutul contractului.

Corţa obligatorie a contractului impune respectarea angajamentelor asumate, garantatăprin constr>ngerea autorităţii.

6fectul relativ decurge din asumarea de obligaţii numai de către părţi, fără a generaobligaţii faţă de terţele persoane.

Aimitele teoriei autonomiei voinţei decurg din dependenţa efectelor contractului derecunoaşterea legală, iar forţa obligatorie a contractului decurge din valoarea pe care

6

Page 7: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 7/477

dreptul o atribuie voinţei e4primate.

 =şadar, libertatea contractuală se e4ercită numai în limitele fi4ate de lege, forţa obligatoree4istă numai pentru că o prevede norma legală, iar efectul relativ nu este în totalitaterelativ, pentru că un contract este şi o realitate socială care pătrunde în viaţa colectivităţii.

!etermin>nd substanţial limitele libertăţii părţilor, în ce priveşte determinarea conţinutului

contractului, intervenţionismul statal a repus în discuţie însăşi libertatea de a înc?eia saunu contractul ori aceea de a#şi alege contractantul, d>nd naşte contractului impus.

Aibertatea de a contracta este limitată de indicaţia imperativă a persoanei cu care se vacontracta, iar ?otăr>rea de a vinde se tempereaă prin obligaţia de a notifica aceastăintenţie.

@neori se merge p>nă la impunerea de către legiuitor a tuturor clauelor contractului, care,din acest motiv nu#şi mai justifică denumirea.

%eea ce mai răm>ne, concret şi valabil, este intenţia fiecărui partener de a#şi protejapropriile interese, mai degrabă dec>t de a favoria interesele celuilalt.

Răm>ne, de asemenea, datoria de a fi cinstit, loial şi sincer cu partenerul de contract, ca şidatoria de a coopera cu acesta în e4ecutarea contractului.

 În preent, se caută ec?ilibrul între dirijismul coercitiv şi liberalismul sălbatic, în dreptulcontractelor.

!iversitatea legislaţiilor naţionale din @niunea 6uropeană conduce la necesara armoniareşi unificare a dreptului contractelor.

!upă unele opinii, demersul se baeaă pe o convingere e4agerată cu privire la beneficiileunificării şi o e4cesivă încredere în posibilităţile realiării acesteia'5.

64perienţa a demonstrat că toate acordurile internaţionale adoptate p>nă în preent au

fost destrămate de inevitabilele imperfecţiuni de traducere şi mai ales de dificultăţileinterpretărilor. %a e4emplu în acest sens a fost citată %onvenţia de la &iena asuprav>nării internaţionale de mărfuri. %onform aceloraşi opinii, demersurile întreprinse înacest sens de %omisia Aando şi de rupul andolfi, precum şi de rupul condus de 0.von Ear au fost finaliate cu elaborarea unor principii care nu şi#au găsit încă o consacrarelegislativă.

!acă s#ar reduce contractul la acordul voinţelor, ar fi neglijate alte aspecte esenţiale. =tunci c>nd se naşte un conflict între partenerii la acord, momentul înc?eierii apare ca orealitate îndepărtată cu multe aspecte incerte şi obscure. Cormulările imprecise, lacunareşi alte asemenea slăbiciuni pun în dificultate instanţa în reconstituirea adevăratelor voinţeale părţilor la acord.

 În concepţia unui economist, contractul se sprijină pe construcţia unei lumi de referinţă, încare dreptul este de prisos. "entru economia dominantă, dreptul nu are o justificareproprie în afara domeniului pe care economia i l#a acordat'/.

6ste evident că în natură nu poate fi înt>lnită noţiunea de contract, pentru simplul motiv căorice noţiune este fructul generaliării şi abstractiării. =şa se e4plică faptul că în viaţa detoate ilele înt>lnim contracte concrete, individuale.

 =şadar, răspunsul la întrebarea ce este un contractG< este acela că un acord al voinţelordevine un contract numai atunci c>nd legea îi conferă efectele pe care părţile le#au avut învedere.

 În volumul "our une rIforme du droit des contrats. RIfle4ions et propositions dJ un groupede travail<, sous la direction de C. 7errI, !allo, 122/, p. '1, contractul este definit la art.9 ca fiind un acord al voinţelor prin care două sau mai multe persoane stabilesc, modifică

7

Page 8: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 8/477

Page 9: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 9/477

o relaţie contractuală. În consecinţă, contractul succede mărfii în calitatea de categoriefundamentală a analiei economice dominante1.

!in punct de vedere economic, contractul va fi acordul care determină acţiunile pe care levor efectua cele două părţi într#o anumită perioadă de timp, în funcţie de semnaleverificabile at>t de către părţi, c>t şi de către terţe persoane şi care vor permite, eventual,apelul la justiţie pentru respectarea clauelor.

!iferenţa între definiţia economică şi cea juridică este numai dreptul. =mbele au acelaşipunct de plecare, acordul voinţelor, dar nu au aceeaşi ţintă, pentru că în concepţiaeconomicului apelul la justiţie este un incident, un ca de nefuncţionare. (dealulcontractului din punctul de vedere al economistului este cel optim, complet şiautoe4ecutabil. 6ste optim în sensul că fiecare parte va căuta să ma4imiee utilitateacontractului; complet în sensul că acesta conţine toate clauele şi nu mai are loc pentruimpreviibil; autoe4ecutabil în sensul că niciunul dintre parteneri nu este interesat să rupărelaţia contractuală. =şadar, economicul vede inutil aportul dreptului. !rept consecinţă,trebuie să avem în vedere acele soluţii contractuale pe care le propune economia şi primacare se preintă este renegocierea. %ontractele fiind incomplete, atunci c>nd survin

anumite evenimente importante care clarifică viitorul contractului, părţile vor renegocia şivor completa te4tul contractului, dar vor ţine seama de acordul pe care l#au realiat princontractul iniţial.

%olaborarea dreptului cu economia se va efectua pe bae ec?ilibrate, argumentele juridicefiind doar sprijin pentru raţiunile economice. =genţii care vor să stabilească raporturicontractuale pot să prevadă şi să consemnee toate evenimentele viitoare pertinente, săse pună de acord asupra unui anumit tip de relaţie, definită în termeni generali. @lterior, peparcursul e4ecutării contractului, vor compara repreentarea iniţială sc?ematică a relaţieipentru a decide modul în care ea va continua sau se va modifica1+.

 =ctul juridic este manifestarea de voinţă av>nd drept ţintă creaţia unei situaţii juridice,

producerea unor efecte juridice, de natură patrimonială sau nepatrimonială. %ontractuleste actul juridic care urmăreşte naşterea unui raport de obligaţie între creditor şi debitor.!istincţia între convenţie şi contract este fără importanţă practică, iar în teorie seconsideră că genul este convenţia, iar contractul este specia. $prijinul legislativ poate firepreentat de art. /+1 şi art. /+5, art. /*/, art. /92 %%=. %u toate acestea, în limbajul juridic cotidian se utilieaă alternativ cei doi termeni ca fiind ec?ivalenţi.

%ontractul este un act juridic bilateral, atunci c>nd la formarea lui participă două voinţe şieste act juridic multilateral sau plurilateral c>nd numărul voinţelor participante este maimare.

 =ctul juridic multilateral se poate materialia în contract multilateral sau operaţiune juridică

multilaterală. @n contract multilateral are mai mult de doi creditori sau mai mult de doidebitori care se găsesc în aceeaşi situaţie juridică unii faţă de aceeaşi )contracte colectivede muncă, contracte de partaj, contracte de societate-. %eea ce caracterieaă acestcontract este împrejurarea că în loc de un creditor şi un debitor e4istă mai mulţi creditorisau mai mulţi debitori )de e4emplu, v>narea unui bun proprietate comună pe cote părţisau cumpărarea unui bun care va deveni proprietate comună pe cote părţi-. =ltfel spus,vor e4ista cotitulari pentru calitatea de debitor şi cotitulari pentru calitatea de creditor saunumai pentru una dintre ele.

3bligaţia contractuală de a plăti o sumă de bani poate fi conjunctă între codebitori )o partedin preţul v>nării va fi suportată de fiecare- sau poate fi solidară, oricare dintre cotitulari

put>nd fi constr>ns să plătească întreaga sumă.3peraţiunea la care participă voinţa a cel puţin trei persoane este cambia 1, iaroperaţiunile la care participă numai voinţele a două dintre cele trei persoane participante

9

Page 10: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 10/477

sunt stipulaţia pentru altul 1*)art. '15+ D%%- şi asigurarea de daune şi de răspundere,ambele gener>nd un drept de creanţă în profitul unei terţe persoane. %esiunea decreanţă 19 )art. '+/ D%%- nu dă naştere, dar modifică o obligaţie în sarcina unei terţepersoane.

!elegaţia )art. ''1 %%=- constă în aceea că debitorul oferă creditorului un alt debitorcare se obligă personal faţă de creditor. Diciuna dintre cele trei persoane nu se situeaă înaceeaşi postură juridică în raport cu celelalte două. !elegatarul este creditorul delegatului,iar delegantul pivotul întregii operaţiuni, deşi nu este nici creditor, nici debitor înoperaţiunea de delegare. !elegatul este debitorul delegatarului, delegatarul este creditoruldelegatului. !elegantul nu este nici creditor, nici debitor în virtutea delegaţiei. @ual, înacest mod se sting două datorii printr#un singur act şi are loc astfel o plată simplificată15.

 =lături de stipulaţia pentru altul, şi contractul de asigurare de răspundere secaracterieaă prin naşterea unui drept de creanţă în profitul unei terţe persoane. &ictimapoate pretinde direct asigurătorului plata asigurării pe care ar datora#o asiguratului.

%ontractele prin care se creeaă o obligaţie de plată în sarcina unei terţe persoane nusunt cunoscute p>nă în preent. %onvenţia care conţine promisiunea de porte#fort aredrept substanţă propria obligaţie a promitentului şi nu angajeaă răspunderea terţeipersoane fără manifestarea de voinţă a acesteia.

 În caul stipulaţiei pentru altul, promitentul se obligă faţă de stipulant să e4ecute oprestaţie în beneficiul unei de#a treia persoane. Într#o opinie, obligaţia promitentului faţă debeneficiar e4istă înainte de orice acceptare a acestuia şi este generată de angajamentulunilateral. În altă opinie, stipulaţia pentru altul este o operaţiune juridică comple4ă, iarpromitentul nu se angajeaă unilateral faţă de beneficiar. 6l se obligă faţă de stipulant săe4ecute prestaţia de care va beneficia terţa persoană. $tipulantul acceptă angajamentulpromitentului şi deci nu putem lua în considerare un caracter unilateral al angajamentului,ci doar un acord al voinţelor stipulantului şi promitentului, ceea ce se califică drept

contract.7itlurile negociabile care se transmit prin simpla predare sau prin andosare ori prin înscriere într#un registru sunt operaţiuni comple4e unde nu e4istă angajament unilateral devoinţă, ci acord al voinţelor. =stfel, de e4emplu, în caul cambiei, trasul se obligă faţă detrăgător şi faţă de primul beneficiar să plătească sau aceluia sau persoanei care îi va fidesemnată prin negocierea cambiei, adică prin gir. =şadar, e4istă acord de voinţe întretras, trăgător şi beneficiar.

estiunea de afaceri presupune deciia unilaterală, din proprie iniţiativă a unei persoanede a îndeplini anumite acte în interesul şi pe contul altuia. !acă intervine ratificareatitularului afacerii, ea opereaă retroactiv şi se presupune că s#a conferit mandat celui care

a acţionat din proprie iniţiativă. !acă nu se ratifică, gestionarul va fi despăgubit pentruc?eltuielile efectuate. Du este preent în această operaţiune angajamentul unilateralirevocabil ca generator de raport juridic. 3peraţiunea se scindeaă în obligaţii alegestionarului şi cele ale stăp>nului afacerii, care se consideră îmbogăţit fără justă cauă. =şadar, gestiunea de afaceri este un fapt juridic, voluntar şi nu poate fi calificat drept act juridic.

3 altă situaţie de acest gen este angajamentul unilateral de voinţă, const>nd în obligaţiade a menţine oferta de contract o anumită perioadă de timp. !acă se urmăreştedeterminarea calităţii ofertei de a fi irevocabilă trebuie să se distingă trei perioade1/. Înprima perioadă este emisă oferta, dar care nu a ajuns la cunoştinţa destinatarului. 3ferta

poate fi revocată c>t timp nu a cauat niciun prejudiciu destinatarului. %ea de#a douaperioadă începe după ce s#a scurs un timp menţionat în ofertă pentru menţinerea acesteiafără ca destinatarul să reacţionee. 3fertantul neav>nd obligaţia să menţină infinit oferta

10

Page 11: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 11/477

sa, poate să revoce această ofertă. %ea de#a treia perioadă este cuprinsă între sf>rşitulprimei perioade şi începutul celei de#a doua, adică după ce destinatarul a luat cunoştinţăde ofertă şi după ce a e4pirat durata de menţinere a ei. În această perioadă oferta trebuiesă fie menţinută şi nu este revocabilă. 64plicaţia caracterului irevocabil al ofertei înaceastă perioadă a fost formulată în două variante: e4istenţa unui antecontract tacit şirăspunderea delictuală pentru prejudicierea destinatarului. =ceasta din urmă este

satisfăcătoare datorită indemniării beneficiarului2."romisiunea de recompensă făcută unei persoane neidentificate pentru îndeplinirea uneimisiuni este uneori justificată prin angajamentul unilateral de voinţă cu consecinţa căautorul promisiunii nu va putea să o revoce intempestiv. Ki în acest ca, dacă o persoanăa efectuat c?eltuieli pentru a satisface cerinţele misiunii şi această misiune a avut succes,se poate considera că s#a născut un contract şi promitentul este obligat să plăteascărecompensa promisă. Revocarea promisiunii de recompensă obligă pe autor să repareprejudiciul suferit de cel ce a îndeplinit misiunea, acţion>nd cu bună#credinţă pentrudob>ndirea recompensei, la fel ca şi în caul revocării ofertei de contract.

"romisiunea de recompensă nu se confundă cu promisiunea de răsplată pentru realiarea

unei opere artistice sau industriale pentru care se iniţiaă un concurs. Într#o asemeneasituaţie suntem în preenţa unei oferte de contract, admiţ>nd că mai multe persoane aurăspuns că vor participa la concurs. Dicidecum nu este presupus că cel care a răspunsprimul va participa şi va fi şi c>ştigătorul concursului.

!e asemenea, în caul promisiunii de recompensă, dacă serviciul )misiunea- s#a îndeplinitignor>ndu#se e4istenţa promisiunii de recompensă, evident că nu s#a format niciuncontract, ci ne aflăm în gestiune de afaceri.

$ubscrierea acţiunilor unei societăţi care se constituie sau care îşi majoreaă capitalulsocial nu este un angajament unilateral, ci este acceptarea unei oferte şi deci e4primăformarea unui contract.

 =ngajamentul de a e4ecuta o obligaţie naturală, care nu este e4ecutabilă silit, transformăpromisiunea de a plăti dintr#o obligaţie naturală în obligaţie civilă. =ngajamentul unilateralde voinţă este mijlocul ideal pentru a sancţiona eficient promisiunea e4ecutării obligaţieinaturale.

E. 3biectiv şi subiectiv în formarea contractului

=tunci c>nd încrederea convivială te îndeamnă să contractei, pesimismul ancestral dăpresimţirea capcanei< )%arbonnier-. %elebrul om de afaceri american $amuel oldLin varăm>ne nemuritor cel puţin pentru celebra fraă: = verbal contract is not Lort? t?e paperitJs Lritten on<.

!acă este adevărat că, sub aspect obiectiv, un acord al voinţelor devine un contract numaiatunci c>nd legea îi conferă efectele dorite de părţi, tot at>t de adevărat este şi că, subaspect subiectiv, interesele, nevoile şi c?iar sentimentele părţilor au un rol important înformarea contractului'.

 În contractul medical, încrederea reciprocă presupune stabilirea unei relaţii empatice, sprecare tinde relaţia terapeutică... %ea mai bună garanţie a persoanei bolnavului reidă înconştiinţa medicului. =utorul R. Derson aprecia că juristul este, în felul său, un medic,c?iar un clinician. $copul intervenţiei sale este limitat: nu poate fi vorba despreameliorarea omului sau a societăţii, ci eliberarea acestuia sau acesteia de un rău concret. =şa se e4plică dispreţul pe care îl inspiră dreptul celor ce nu văd în el dec>t un surogat

mediocru şi, în primul r>nd, teologilor, moraliştilor sau celor ce nutresc vederile cele mai înalte<1.

 =stfel, c?iar înainte de a se fi negociat contractul, părţile sunt animate de un sentiment de

11

Page 12: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 12/477

 încredere, care, în mod neîndoielnic, faciliteaă acordul voinţelor.

Cără încrederea creditorului în debitor nu e4istă credit.

 =tunci c>nd are probleme, profanul se adreseaă unui profesionist pentru că are încredere în acesta, fie el avocat sau medic, după cum, profesionistul, la r>ndul său, are încredere îninformaţiile pe care i le furnieaă clientul sau pacientul.

&>nătorul are încredere în cumpărător că va plăti preţul, tot aşa cum banc?erul are încredere în cel ce solicită sprijin financiar, în capacitatea acestuia de a rambursa creditulşi de a plăti dob>nile şi comisioanele. $entimentul încrederii nu domină, ci estereconfortat de precauţiunea creditorilor cu privire la constituirea garanţiilor.

 În caul banc?erului, tendinţa este de a pretinde garanţii e4orbitante.

 În caul eşecului debitorului, creditorul va da uitării încrederea istorică, acum pierdutăiremediabil.

 =şadar, sentimentele de încredere, teamă, onoare, amor propriu, ambiţie, afecţiune,bunăvoinţă, lăcomie etc. de care sunt animate părţile atunci c>nd înc?eie sau rup o relaţie

contractuală, nu sunt nicidecum condiţii ale e4istenţei sau ale validităţii contractului, nicimotive de reiliere a acestuia, nici criterii de calificare a contractului.

%u toate acestea, fiind neîndoielnic că acele sentimente aparţin realităţii obiective, sunte4aminate, uneori, de instanţă în procesul de reconstituire a faptelor+.

3 ilustrare concludentă o poate oferi contractul de îngrijiri medicale.

"rin urmare, contractul ia naştere din acordul voinţelor. Întrebarea este: care este voinţacontractualăG*

@neori pot să apară neconcordanţe între voinţa internă şi voinţa e4primată. În mod firesc,poate fi luată în considerare numai voinţa e4terioriată, pentru că alternativa este

ireconciliabilă cu securitatea şi stabilitatea raporturilor juridice.&oinţa părţilor nu are întotdeauna acelaşi rol decisiv în formarea contractului. !acă, înunele situaţii, rolul voinţei este deplin, în alte situaţii, rolul ei este redus la minimum, subinfluenţa dirijismului contractual. =stfel, în caul contractului impus, este dificilă decelareavoinţei părţilor )înc?irieri de locuinţe, asigurări etc.-.

Cără a lua în considerare această ipoteă e4tremă, se poate constata că, în raport decriteriul rolului pe care îl are voinţa părţii în înc?eierea contractului, ar putea fi distinse treisituaţii:

'- contractul liber negociat;

1- contractul de adeiune;- contractul cu conţinut predeterminat9.

!acă am admis că sentimentele părţilor contractante nu sunt indiferente, în logica faptelorvom admite că nici comportamentul lor, care, în cele mai multe situaţii reflectăsentimentele, nu este indiferent, ci, dimpotrivă, preintă o certă relevanţă ca formă demanifestare a voinţei.

Cără a avea un rol de prim#plan în analia juridică clasică a contractului, comportamentultrebuie să fie reonabil5.

 În preent, dreptul contractelor se caracterieaă printr#o certă şi continuă e4pansiune,

care demonstreaă, simultan, două calităţi: vitalitatea şi specialiarea /.&italitatea este demonstrată:

 – de cucerirea pe care a înfăptuit#o libertatea contractuală în teritorii tradiţional interise,

12

Page 13: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 13/477

forţ>nd disponibilitatea unor drepturi )drepturi ale personalităţii, drepturi asupra imaginii,asupra clientelei, asupra unor părţi detaşate din corpul uman etc.+2-;

 – sau de e4tinderea în domenii noi )contractualiarea raporturilor de familie-, precum şi

 – consolidarea poiţiei în acele sectoare în care deţinea o poiţie discretă )dreptulsocietăţilor în ce priveşte pactele acţionarilor+', creaţia de acţiuni preferenţiale ş.a.-.

3biectivul acestei e4pansiuni este, fără îndoială, o c>t mai deplină satisfacere a persoaneişi a activităţii umane.

$pecialiarea este răspunsul la necesitatea obiectivă de a stăp>ni noile realităţi, iarreultatul este multiplicarea e4ploivă a contractelor speciale.

@nele contracte care erau specii devin genuri care nasc noi specii. =stfel, contractul dev>nare cunoaşte varietăţi civile, comerciale, mi4te şi, în funcţie de obiect, cunoaştevarietăţi care privesc bunuri mobile corporale, bunuri mobile incorporale, bunuri imobileconstruite şi bunuri imobile ce se vor construi. &arietăţile sale depind şi de calitatea părţilor)profesionişti sau consumatori- sau de localiarea contractului )v>nare internă sauinternaţională de mărfuri-+1.

!e la contracte gen se trece la contracte specie şi de aici la contracte foarte speciale )dee4emplu, contractele de conservare a s>ngelui din cordonul ombilical+-.

Cenomenul obiectiv al specialiării contractelor tinde să erijee trăsăturile specificeraportate la regimuri specifice, demonstr>nd că, în mod cert, contractele au nevoie dedrept. %eea ce nu este cert este dacă au nevoie de legislaţie. (storia demonstreaă căinovaţiile în acest domeniu preced legiferarea.

Cenomenul este interpretat în cel puţin trei modalităţi.

"esimiştii cred că vom asista la devaloriarea contractului++.

0oderaţii observă că noile categorii nu se rup de cele care le#au generat şi se menţineastfel coerenţa fenomenului+.

3ptimiştii îşi pun nădejdea în generaliarea unora dintre regulile speciale, cum sunt:

 – obligaţia de securitate;

 – formarea progresivă a contractului;

 – distincţia între obligaţiile de mijloace şi cele de reultat;

 – reerva proprietăţii ş.a.,

observ>nd fenomenul emergenţei unui drept comun al contractelor speciale+*.

%ontractul se distinge de actul unilateral, care este produsul unei voinţe unice, emană dela un singur individ şi urmăreşte să producă efecte juridice fără a se implica şi o altăvoinţă. %a e4emple se indică testamentul, acceptarea succesiunii sub beneficiu deinventar, renunţarea la succesiune, recunoaşterea copilului născut în afara căsătoriei,reilierea contractelor succesive cu durată nedeterminată etc.

 =ngajamentul unilateral produce efecte juridice dacă nu naşte obligaţii în sarcina altuia."roblema a fost controversată şi a generat ample discuţii, pentru că nimeni nu poate fi silitsă devină creditorul altei persoane. !acă validitatea actului depinde de ulterioaraacceptare a creditorului, debitorul îşi poate revoca angajamentul p>nă în momentul în carecreditorul cere e4ecutarea.

3biecţiunile formulate contra acestui act sunt serioase. !ebitorul riscă să se angajee cuuşurinţă, fără prefigurarea consecinţelor, iar pentru ceilalţi creditori concurenţi ai aceluiaşidebitor este st>njenitoare preenţa unui creditor născut din dorinţa debitorului. =ctul este şi

13

Page 14: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 14/477

inutil, pentru că are un aspect speculativ.

 În actualul drept poitiv, asemenea acte pot îmbrăca forma stipulaţiei pentru altul, ofertapentru purga ipotecii etc. "romisiunea de recompensă ar putea fi un alt e4emplu, pentrucă promitentul poate fi obligat să se e4ecute.

 În ultimă analiă, obiecţiunile formulate contra actului unilateral în forma obligaţiei de

angajament unilateral nu sunt insurmontabile+9. 3 ilustrare concludentă o poate oferisocietatea comercială unipersonală.

 Între contract şi acordul nejuridic de curtoaie sau compleenţă, deosebirea este căacesta din urmă nu poate naşte obligaţii juridice. În această categorie se cuprindepromisiunea politică+5.

6ste delicată delimitarea actului de bunăvoinţă de contract, mai ales în caul serviciilorgratuite.

!acă autostopistul suferă un accident, conducătorul automobilului care l#a transportatgratuit nu va fi considerat ca fiind parte dintr#un contract de transport. 6ste incertăcalificarea contractuală a unui ajutor gratuit, de e4emplu între vecini sau între un medic şiun pacient de ocaie, în afara serviciului medicului.$alvatorul are dreptul la o reparaţie atunci c>nd el însuşi este prejudiciat cu ocaia salvăriiunei persoaneG Hurisprudenţa este divergentă în această privinţă. !acă un asemeneaangajament, sub cuv>nt de onoare )gentlemenJ s agreement- are loc în relaţiile de familie,se califică sau nu se califică drept contractG 7otuşi, jurisprudenţa înclină să vadă în acestraport un contract.

 =ctul de pură compleenţă nu este generator de obligaţii juridice. =stfel, c?iar dacă s#arealiat între două persoane un acord asupra modului în care fiecare va suporta o partedin c?eltuielile inerente deplasării, acest acord nu este suficient pentru a reţine că întrepărţi s#a înc?eiat un contract şi că una dintre părţi s#a obligat să garantee celeilaltesecuritatea transportului. !impotrivă, atunci c>nd victima s#a accidentat în timp ce procedala salvarea altei persoane, se poate reţine o răspundere de natură contractuală, după cumreultă din deciia %urţii de %asaţie francee, secţia (#a civilă din 19 ianuarie '//+/.

$pre deosebire de contract, actul juridic colectiv poate impune obligaţii şi persoanelor carenu l#au semnat sau nu au aderat la acesta. =ctul colectiv este acel act juridic prin care semanifestă voinţele unei mulţimi de persoane unite prin comunitatea intereselor )adunareaacţionarilor, adunarea creditorilor, adunarea coproprietarilor-.

%ontractul colectiv este înc?eiat între anumite persoane, dar av>nd claue care vor deveniobligatorii şi pentru alte persoane. %ontractul colectiv de muncă este un e4emplu de act

 juridic colectiv.1. =utonomia voinţei. !irigismul contractual

"entru a determina natura contractului trebuie să fie mai înt>i cunoscute caracterelecontractului generator de raporturi obligaţionale.

Ciind un act juridic, voinţa contractanţilor apare ca element dinamic al contractului.

 În concepţia clasică, contractul a fost considerat ca fiind reultatul e4clusiv al voinţeipărţilor contractante şi pe această baă s#a emis doctrina autonomiei voinţei, supusă unorcritici substanţiale, deşi nu întotdeauna şi nu în totalitate justificate.

6ste cert că fără voinţa de a contracta nu poate e4ista contract. În acest ca, se cere a se

stabili în prealabil ce se înţelege prin voinţă contractuală şi, după aceasta, ce semnificaţieare o astfel de voinţă.

%ontractul este un procedeu te?nic care asigură sc?imburile economice şi, totodată, este

14

Page 15: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 15/477

un acord al voinţelor părţilor contractante2. %ele două elemente au cunoscut modificărisubstanţiale în ce priveşte importanţa lor în decursul timpului.

 =utonomia voinţei se baeaă pe două postulate: liberalismul economic şi mediul filosoficindividualist şi voluntarist. 0ai precis, principiul autonomiei voinţei este punctul de înt>lnire juridică al celor doi factori, economic şi filosofic.

"rincipiul presupune că sc?imburile economice sunt realiate prin concesii reciproce,conform voinţelor părţilor contractante. 6ste suverană voinţa de a contracta şi de adetermina efectele contractului.

Corţa obligatorie a contractului decurge din acelaşi principiu al autonomiei voinţei.

7otuşi, voinţa nu este suverană sub toate aspectele. $uveranitatea se regăseşte în aceeacă nimeni nu poate fi obligat să contractee şi în aceea că legea nu trebuie să seamestece în contract. $uveranitatea voinţei mai înseamnă că dacă voinţa e4istă numai într#o aparenţă, fără consistenţă reală, nu e4istă contract.

 În fine, autonomia este suficientă şi nu are nevoie de îndeplinirea anumitor forme.

Hustiţia este obligată să respecte voinţa părţilor, după ce au făcut efortul de a o determina.7e4tul metaforic al art. /*/ %%= )convenţiile legal făcute au putere de lege între părţilecontractante<- e4plică de ce contractul nu poate lega părţile care nu au consimţit,concluie derivată din autonomia voinţei.

Aegea a impus limite autonomiei voinţei, ca şi ale forţei obligatorii a voinţei.

"oitivismul şi intervenţionismul etatic au contribuit la declinul autonomiei voinţei.%ontractul a fost privit ca un instrument al realiării sc?imburilor economice.

 În măsura în care statul nu intervine, de o manieră autoritară, pentru a organia acestesc?imburi, libertatea contractuală este o realitate. !acă intervine imperativ, dirigismulcontractual se substituie libertăţii contractuale în sensul că un contract nu mai corespundevoinţei discreţionare a părţilor, ci legea determină imperativ condiţiile de formare,conţinutul şi efectele contractului.

!irigismul contractual posedă două categorii de factori, factorii sociali şi factorii economici.Cactorii sociali au în vedere bunăstarea şi ma4ima satisfacţie a nevoilor economice alemembrilor societăţii.

$tatul îşi asumă redistribuirea bogăţiei şi protecţia socială.

"rincipiul egalităţii juridice fiind proclamat, se lasă indiviilor modalitatea e4primării sale.

 Între bogat şi sărac, între cel puternic şi cel slab, libertatea este cea care asupreşte şilegea este cea care elibereaă. !e aceea, este sarcina legii imperative să interică celuimai puternic să#şi impună voinţa celui slab, care nu este în măsură să#şi apere interesele în negocierea contractului. 7erenul favorit al protecţionismului contractual îl repreintăcontractele de adeiune, caracteriate prin aceea că, deşi, în teorie, fiecare parte răm>neliberă să contractee sau să nu contractee, în practică, o singură parte îşi impune voinţaşi cealaltă parte se mărgineşte să accepte în bloc ceea ce i se impune, orice negociere şiorice concesie reciprocă fiind e4clusă.

 În preent, protecţionismul contractual în contractul de adeiune se manifestă cu putere îndomeniul protecţiei consumatorilor, care cuprinde contractele între profesionişti,distribuitori de mărfuri sau servicii şi consumatorii care contracteaă pentru satisfacereanevoilor curente ale vieţii. Aegislaţia protecţiei consumatorilor nu se limiteaă la

determinarea condiţiilor de formare şi de conţinut ale acestor contracte, ci protejeaă şi împotriva publicităţii comerciale.

"rotecţionismul nu se limiteaă la situaţiile în care contractul nu a fost liber negociat între

15

Page 16: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 16/477

părţi. 64istă şi contracte liber negociate care nu sunt susceptibile să cuprindă claue pecare le#ar dori părţile, mai ales în ceea ce priveşte răspunderea debitorului. =stfel,contractul de locaţiune a lucrărilor, av>nd ca obiect construcţia de clădiri, poate fi libernegociat, dar răspunderea constructorilor este imperativ reglementată prindispoiţiile %odului civil.

Hurisprudenţa s#a angajat în lupta contra abuului în contracte de adeiune anul>ndclauele impuse. @n e4emplu este claua inclusă într#un contract de v>nare conformcăreia garanţia v>nătorului pentru vicii ascunse se limiteaă la prevederea %oduluicivil sau nu este datorată.

!acă v>nătorul este profesionist, jurisprudenţa îl asimileaă cu v>nătorul care cunoaşteviciul şi nu se poate e4onera de garanţie, nici nu o poate limita.

 =tunci c>nd v>narea este cuprinsă într#un contract de adeiune redactat de v>nătorulprofesionist, care înţelege să#şi impună singura lui voinţă cumpărătorului, soluţia estelegitimă pentru că nu a putut negocia termenii contractului. !acă însă a fost liber negociatcontractul şi cumpărătorul a înţeles să#l descarce de anumite sarcini pe v>nător, încontrapartida altor avantaje prevăute în contract, soluţia este mai puţin legitimă.

6ste adevărat că, în majoritatea caurilor în care jurisprudenţa a luat apărarea intereselorunui contractant contra celuilalt, nu e4istau convenţii scrise şi a revenit judecătorului săstabilească ce trebuia să conţină contractul. =cest conţinut nu corespunde în mod necesarvoinţei reale a părţilor. =stfel, jurisprudenţa a introdus în contract obligaţii neprevăute depărţi, printre care obligaţia de sfătuire sau cea de securitate.

%ontractul impus este forma radicală a dirigismului contractual. !e e4emplu, pentruanumite contracte de înc?iriere, legea a prevăut menţinerea contractului şi împiedicareaevacuării.

 În alte situaţii, nu numai menţinerea contractului, ci şi înc?eierea iniţială a acestui contract

a fost impusă. În această situaţie sunt contractele de asigurare obligatorie de persoanesau contra accidentelor, asigurări de bunuri sau de răspundere, în special răspundereapentru accidentele cauate de autove?icule.

$tatul s#a oferit să apere interesele părţilor contractante impun>ndu#le să înc?eiecontractul.

Aa asigurările obligatorii de răspundere civilă se ia în considerare nu numai interesulasiguratului, ci şi interesul victimei.

Cactorii economici ai dirigismului contractual urmăresc ca voinţele contractanţilor să nucontravină politicii economice a statului. $unt numeroase manifestările dirigismului

economic, at>t în privinţa contractelor înc?eiate între particulari, c>t şi în privinţa celor înc?eiate între producători şi distribuitori, între fabricanţi şi investitori, între producători sauconsumatori şi distribuitorii de credit. =ceastă politică urmăreşte combaterea inflaţiei şisupraveg?erea concurenţei.

(ndependent de factorii sociali şi de factorii economici, interesul general în relaţiile întreparticulari a adus atingeri remarcabile libertăţii contractuale în situaţiile care aparţinfenomenului publiciării dreptului privat prin intervenţia puterilor publice, ca şi prinimpunerea anumitor constr>ngeri la înc?eierea contractelor. !omeniile favorite sunturbanismul, fracţionarea proprietăţilor funciare ş.a.

%ria de identitate a contractului şi îmbogăţirea fenomenului contractual

Aiteratura juridică actuală este preocupată, printre altele, şi de problema criei contractuluicare comportă mai multe aspecte. "rintre acestea enumerăm redefinirea contractului,e4pansiunea te?nicii contractualiste ş.a.

16

Page 17: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 17/477

Redefinirea contractului )în preent definit ca acord al voinţelor, căruia legea îi recunoaşteefectele- se impune datorită criei de creştere şi criei de identitate. =ceasta din urmă see4primă între altele şi prin constatarea că un contract nu se identifică numai prin acordulvoinţelor, generator de drepturi şi obligaţii. Du tot ce conţine contractul este de naturăobligaţională şi nu tot conţinutul este contractual, după cum nu tot ceea ce conţine este şiconsensual. 7ot mai puternic, legea se integreaă în structura şi în conţinutul

contractului'.&ăut din e4terior, contractul repune în debatere valorile sociale cum sunt: viaţa,libertatea şi demnitatea.

%ria contractului este însoţită de cria dreptului contractelor.

Redefinirea contractului fără voinţa părţilor contractante este un receptacul vid, care poatefi înlocuit prin instrumente alternative.

Aegea, în sensul de normă juridică obligatorie sau supletivă, nu poate fi un suficient devalabil înlocuitor al esenţei contractului în accepţiunea clasică. 6senţa contractului estevoinţa părţilor de a produce efectele scontate, voinţa celor care suflă peste cuvintele lor

spiritul unui legăm>nt juridic<1. În ce priveşte te?nica, contractul cunoaşte o e4pansiune care cuprinde şi e4cesul decontractualism.

%ria de identitate a contractului se manifestă în acelaşi timp cu îmbogăţirea fenomenuluicontractual. =cest fenomen s#a e4tins la toate categoriile socio#profesionale care anteriornu#l cunoşteau. =stfel, de e4emplu, la sf>rşitul secolului al 8(8#lea, studentul nu avea, înmod firesc, nevoie să contractee pentru că era îmbrăcat şi ?rănit de părinţi şi se deplasafoarte rar. În ilele noastre, acelaşi student a înc?iriat un apartament, a semnat o poliţă deasigurare şi un abonament telefonic, are un cont bancar, cumpără diferite obiecte,călătoreşte, se angajeaă seonier etc.

64pansiunea fenomenului contractual nu se manifestă doar cantitativ, ci şi prindiversificarea şi specialiarea contractelor, care sunt tot mai eterogene, astfel înc>t nu estesimplu să se determine normele juridice aplicabile acestora.

 Învăţăm>ntul juridic se orienteaă spre o preentare mai cur>nd a dreptului special alcontractelor, norme aplicabile fiecărui contract sau fiecărei categorii de contracte, dec>tspre o preentare a dreptului comun al contractului. 7otuşi, specialul este vremelnic şi maimultă stabilitate se regăseşte în dreptul contractului, în principiile stabile ale acestuia.

!e#a lungul timpului, pentru a răspunde necesităţilor comerţului, contractul ca simpluacord al voinţelor, în care nu intervine autoritatea publică, devine obligatoriu sub aspect

 juridic, dacă respectă regulile comune valabile tuturor convenţiilor+.3rice contract recurge la principiile comune contractului şi este obligatoriu numai înmăsura în care respectă aceste principii. %omune prin conţinutul esenţial, contractele sedeosebesc prin efecte. %ontractele speciale se devoltă şi se diversifică, dar importantăeste respectarea acelor reguli care sunt deopotrivă valabile pentru toate convenţiile. !eaceea, art. /*/ %%= enunţă cu valoare de principiu:%onvenţiile legal făcute au putere delege între părţile contractante.

3rganiarea societăţii devenind tot mai comple4ă, dreptul se complică în aceeaşi măsură,astfel înc>t instrumentele juridice concepute pentru alte vremi pot să nu mai servească înnoile condiţii, care cuprind contractele informatice, contractele bancare, de distribuţie, în

mediul electronic, grupurile de contracte etc.!reptul comun al contractelor nu poate să se e4prime dec>t prin aplicaţiile concrete lacontractele speciale, iar e4pansiunea dreptului special al contractelor se realieaă în

17

Page 18: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 18/477

detrimentul teoriei generale. !reptul special cunoaşte şi fenomenul opus, generaliarea.&oinţa conformă cu legea răm>ne elementul esenţial al contractului şi un număr importantde dispoiţii speciale pătrund în teoria generală: nominalismul monetar, stipulaţia pentrualtul, obligaţia de securitate, grupurile de contracte etc.

%oncomitent cu generaliarea dreptului special se afirmă e4istenţa regulilor generaleaplicabile contractelor speciale. !e altfel, categoriile juridice sunt limitate şi orice specie decontract se poate alătura unui tip cunoscut. În acelaşi timp, contractele tind spre o anumităuniformiare.

 În ce priveşte contractele comerciale, ele au fost considerate ca atare într#un conte4tconcret şi criteriile distincţiei faţă de cele civile erau at>t conMsiMderarea lor ca fapte decomerţ )art. %.com.: Aegea consideră ca fapte de comerţN< – abrogat-, c>t şi calitateade comerciant a autorului )art. * %.com.:!acă un act este comercial numai pentru unadin părţi, toţi conMtractanţii sunt supuşi, în c>t priveşte acest act, legii comerciale, afară dedispoiţiile privitoare la persoana c?iar a comercianţilor şi de caurile în care legea ardispune altfel< # abrogat-. =numite contracte răm>n însă întotdeauna civile )contractelematrimoniale şi cele care e4clud ideea de speculaţie-.

*rt. 116+.

,egulile aplicabile contractelor 

)'- 7oate contractele se supun regulilor generale din preentul capitol.

)1- Regulile particulare privitoare la anumite contracte sunt prevăute în preentul cod sau în legi speciale * .

*rt. 116.

,egulile aplicabile contractelor nenumite

%ontractelor nereglementate de lege li se aplică prevederile preentului capitol, iar dacăacestea nu sunt îndestulătoare, regulile special privitoare la contractul cu care seaseamănă cel mai mult.

%%C: =rt. ''29. )'- %ontractele fie av>nd un denumire propriu, fie că nu o au, sunt supuseregulilor generale din preentul titlu.

)1- Regulile specifice anumitor contracte sunt stabilite în titluri referitoare la fiecare dintreele; regulile particulare ale contractelor comerciale sunt stabilite de legi referitoare la

comerţ.%%(: =rt. '1. Dorme care reglementeaă contractele. 7oate contractele, c?iar şi celecare nu aparţin tipului şi au o reglementare particulară sunt supuse normelor generaleconţinute în acest titlu.

 =rt. '1+. Dorme aplicabile actelor unilaterale. În afară de prevederi derogatorii, normelecare reglementeaă contractele sunt aplicabile, în măsura compatibilităţii lor, şi actelorunilaterale cu conţinut patrimonial înc?eiate între persoane vii.

%omentariu

7uturor contractelor le sunt aplicabile dispoiţiile art. ''**#'1 D%%.

$unt aplicabile reguli particulare anumitor contracte pe care le reglementeaă Doul %odcivil sau alte legi speciale )contractul de v>nare, contractul de sc?imb, contractul defurniare, contractul de report, contractul de locaţiune- şi altor contracte reglementate de

18

Page 19: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 19/477

alte acte normative.

%ontractele pe care nu le reglementeaă nici Doul %od civil, nici alte acte normative sesupun regulilor dinart. ''**#'1 D%% şi dacă sunt neîndestulătoare aceste reguli se voraplica în completare regulile speciale privitoare la acel contract cu care se aseamănă celmai mult, dintre toate contractele reglementate de %odul civil sau de alte actenormative*+.

*rt. 1169.

ibertatea de a contracta

"ărţile sunt libere să înc?eie orice contracte şi să determine conţinutul acestora, în limiteleimpuse de lege, de ordinea publică şi de bunele moravuri.

%%(: =rt. '11. =utonomia contractuală. )'- "ărţile pot determina liber conţinutulcontractului în limitele impuse de lege şi de alte norme corporative.

)1- "ărţile pot înc?eia şi contracte care nu aparţin şi tipurilor av>nd o reglementareparticulară, dacă urmăresc realiarea unor interese conforme cu ordinea de drept.

 =rt. '1. Dorme care reglementeaă contractele. 7oate contractele în măsura în care nuaparţin tipurilor av>nd o disciplină particulară sunt supuse normelor generale ale acestuititlu.

 =rt. '1+. Dorme aplicabile actelor unilaterale. =fară de dispoiţiile contrare, normele carereglementeaă contractele se observă şi în actele unilaterale cu conţinut patrimonial înc?eiate între vii.

%omentariu

"entru început, o scurtă istorioară cu t>lc despre libertate în democraţie. În '/++, c>ndtrupele americane au debarcat în $icilia, scriitorul italian %urio 0allaparte, nominaliat la"remiul Dobel pentru literatură, a fost viitat la moşia sa de un pluton de puşcaşi marini.@n soldat, bine instruit, a adresat scriitorului următoarea întrebare: Doi ştim ce estedemocraţia, dar nu ştim ce este dictatura. =ţi putea să ne e4plicaţi diferenţaG< $criitorul arăspuns prompt: În democraţie, după cum ştiţi, tot ceea ce nu este interis este automatpermis. În dictatură, tot ceea ce nu este interis este automat obligatoriu<.

!espre ceea ce este permis în domeniul înc?eierii contractelor comerciale nu se potspune prea multe lucruri din cauă că aproape totul este permis. =şa se e4plică şi faptulcă despre libertate sunt suficiente două cuvinte, iar pentru limitele acesteia sunt necesaremai multe pagini.

Aa originea aceluia care stabileşte ce este permis şi ce este interis stă o voinţă animatăde libertatea de a voi sau a nu voi, de a voi ceva sau de a voi altceva.

Răspunsul la întrebarea care sunt limitele libertăţii comportamentului umanG< este esenţafiecărei ramuri de drept, inclusiv dreptul contractelor comerciale. "rincipiul este acelaşi,libertatea, şi aceasta îşi găseşte cu greu propriile limite*.

"arado4al, numai limitele pot contura sfera libertăţii. 6a se promoveaă şi se afirmătocmai prin limitele pe care le recunoaşte. $e manifestă astfel două tendinţe contradictorii:pe de#o parte, aspiraţia spre libertatea deplină, pe de altă parte, tendinţa reglementării totmai amănunţite.

!reptului liberal şi individualist i se substituie tot mai mult un drept reglementar.%oe4istenţa liberalismului şi dirijismului pare să fie menită unei îndelungate durate şi, deaceea, este mai realistă concilierea dec>t confruntarea lor. %u c>t reglementarea devine

19

Page 20: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 20/477

mai amplă şi mai stufoasă, cu at>t mai puternic se afirmă libertatea contractuală.Hurisprudenţa reuşeşte să veg?ee concomitent la respectul normelor şi la afirmarealibertăţii contractuale.

 În abordarea limitelor libertăţii contractuale, o călăuă preţioasă este prudenţa despre care =ristotel spunea în manualul său de etică: omul prudent se remarcă prin aceea că estecapabil să determine în mod corect ceea ce este bine şi folositor pentru sine nu numai subun aspect parţial, ci de o manieră generală, care sunt acele lucruri care oferă o viaţăfericită<.

Aimitele libertăţii ar putea fi trasate prin reguli care urmăresc să împace toate interesele,să asigure ec?ilibrul în societate. (mperativ va fi nu fiecare element, ci menţinerearaporturilor între elemente, printre care ec?ilibrul între puterile asumate şi răspundereacelui care le e4ercită.

!acă uul libertăţii contractuale, indiferent de formele în care se manifestă, merge p>nă ladistrugerea acestui ec?ilibru făc>ndu#l răspunător pe cel lipsit de puteri sau e4oner>ndu#lde răspundere pe cel care le e4ercită, atunci uul libertăţii contractuale este e4cesiv **.

Aimitele libertăţii contractuale se pot regăsi în trei factori:'- legile care intereseaă ordinea publică şi bunele moravuri;

1- celelalte legi calificate ca imperative în măsura în care nu se confundă cu cele de ordinepublică;

- interdicţia de a dispune de anumite drepturi.

 În ce priveşte ordinea publică, definiţia acesteia este dificilă. Du numai toate normele princare se aplică sancţiunea nulităţii actului juridic sunt de interes public, ci şi toate cele caresunt edictate în vederea asigurării supremaţiei interesului general asupra celui particularsunt limite ale libertăţii contractuale.

 =ici Doul %od civil ne oferă o surpriă de proporţii, o răsturnare a valorilor, cu adevăratrevoluţionară. 7e4tul alin. )1- al art. *' proclamă principiul conform căruia interesul şibinele fiinţei umane trebuie să primee asupra interesului unic al societăţii sau al ştiinţei<.

!ificultatea definirii ordinii publice provine din aceea că noţiunea de interes general< esteimprecisă.

 =ceastă dificultate se accentueaă prin caracterele specifice ale utiliării noţiunii deordine publică< în domeniul economic. În acest domeniu, mobilitatea, dinamismul suntfactori care impun adaptarea continuă a normelor la noile condiţii economice.

3rdinea publică economică se caracterieaă şi prin maleabilitate, ceea ce nu contribuie

la clarificarea limitelor libertăţii.3rdinea publică economică permite statului să intervină în forţă, dar şi cu supleţe asupraeconomiei. Defiind clar definită, această ordine publică economică supune pe contractanţiunei mari insecurităţi în a determina caracterul obligatoriu al anumitor norme datorităapartenenţei lor la ordinea publică.

%onform opiniei autorului france $. $c?iller, determinarea caracterului de ordine publicăpoate fi efectuată de către legiuitor sau de către judecător*9.

!eterminarea de către legiuitor poate fi e4presă sau trebuie să fie dedusă.

!eterminarea e4presă poate fi directă sau indirectă.

(nterdicţia de a se abate de la o anumită regulă indică precis natura sa de ordine publică. În acelaşi mod se identifică a fi de ordine publică şi norma care prevede o sancţiune încaul nerespectării. $ancţiunile pot fi de trei tipuri: nulitatea, considerarea ca nescrisă a

20

Page 21: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 21/477

unei claue şi sancţiunea penală.

 =lte moduri de e4primare a caracterului de ordine publică a unei norme juridice pot consta în asigurarea respectării ei prin mijloace eficiente, precum şi în modul de redactare anormei ca definiţie.

0etodele prin care se afirmă caracterul obligatoriu al unui te4t sunt variate.

0etoda prin care se poate stabili dacă un te4t este obligatoriu sau nu este utiliabilă faţăde două categorii de norme:

'- te4tele care indică e4pres caracterul supletiv şi

1- cele care nu indică nici caracter imperativ, nici caracter supletiv.

 În aceste situaţii natura normei trebuie să fie dedusă prin interpretare.

!eterminarea caracterului de ordine publică al unui te4t legislativ poate fi opera judecătorului. =stfel, s#a decis că este ilicită caua actului juridic atunci c>nd este contrarăordinii publice fără a fi necesar să se instituie o interdicţie prin lege şi, drept urmare,nulitatea contractului poate fi pronunţată fără raportare la un te4t de lege anumit.

Hustiţia nu se limiteaă la calificarea unei reguli de drept ca fiind obligatorie, ci se sprijinăpe normele legale pentru a impune restricţii libertăţii părţilor şi în afara oricărei referinţelegale.

Desiguranţa noţiunii de ordine publică< poate decurge şi din posibilităţile eventuale derenunţare. !octrina a distins două tipuri de renunţare posibilă: renunţarea la drepturiobiective, la un sistem de reguli şi renunţarea la drepturi subiective specifice.

 În timp ce renunţarea la un ansamblu complet de reguli de drept obiective esteinacceptabilă, renunţarea la drepturi subiective ar putea fi acceptată într#un mod nuanţat.

 În primul r>nd, se poate renunţa în mod limitat la drepturi care sunt favorabile numai

renunţătorului, e4cepţie făc>nd drepturile care produc efecte şi asupra terţelor persoane,pentru că acestea implică recunoaşterea în favoarea titularului de prerogative pe care lee4ercită atunci c>nd îndeplineşte o funcţie în interesul altuia, de e4emplu, creaţia uneisocietăţi comerciale.

 =desea este dificilă determinarea naturii dreptului şi, în consecinţă, nu va fi posibilădeterminarea permisiunii de renunţare la un drept de ordine publică pentru a#l consideraobligatoriu. (neficienţa acestui criteriu îndeamnă la cercetarea altei posibilităţi, renunţarealimitată numai la drepturile dob>ndite.

Aimitele posibilităţilor de renunţare la un drept de ordine publică nu au fost preciate, iarrestricţiile impuse libertăţii de instituire a normelor legale nu sunt fi4ate.

%u toate acestea, poate fi analiată problema renunţării la reguli de ordine publică av>ndun obiectiv unic sau secundar de protecţie. !acă posibilitatea se referă la reguli cu obiectivdublu de protecţie şi de direcţie, ar putea fi acceptată în măsura în care drepturile suntdob>ndite şi nu produc efecte asupra altor persoane. 64emplele se regăsesc încontractele de înc?iriere a spaţiilor comerciale şi în dreptul asigurărilor.

 =tunci c>nd norma de ordine publică urmăreşte at>t un obiectiv de protecţie, c>t şi dedirecţie, jurisprudenţa admite, în general, renunţarea la un drept dob>ndit.

3 altă posibilitate de renunţare se referă la regulile av>nd ca unic obiectiv protecţia,e4emple în acest sens fiind reglementările în materia raporturilor juridice de muncă.

Hurisprudenţa în acest domeniu nu este uniformă.@neori justiţia acordă beneficiarului protecţiei un regim mai puţin favorabil dec>t teoriadrepturilor dob>ndite, alteori acordă beneficiarului protecţiei un regim şi mai favorabil dec>t

21

Page 22: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 22/477

acela al drepturilor dob>ndite. În legislaţia protecţiei consumatorilor, de asemenea, regulileurmăresc un obiectiv de protecţie şi sunt de ordine publică. "entru această categorie denorme renunţările sunt admise sub reerva că drepturile dob>ndite nu au efecte asupraterţelor persoane.

64istă însă situaţii nereglementate legal care corespund drepturilor acordateconsumatorului prin te4te de ordine publică destinate să#l protejee şi cu privire la careconsumatorul poate să renunţe.%urtea de %asaţie franceă condiţioneaă posibilitatea de renunţare de respectul a douălimite:

'- drepturile trebuie să fie dob>ndite şi

1- să fie acordate în scop de protecţie.

@na dintre e4igenţele determinării limitelor libertăţii contractuale este fle4ibilitatea, carepermite amenajările contractuale. Cle4ibilitatea este o necesitate şi o realitate a mediuluide afaceri pentru a se adapta mediului economic şi social.

!evoltarea contractuală permite această fle4ibilitate pentru a face faţă fluctuaţiiloreconomiei şi pentru a mări productivitatea. 6a permite, de asemenea, luarea înconsiderare a diferitelor interese, adeseori divergente.

"roliferarea contractelor este o realitate a mediului de afaceri. "ractica trebuie să fieintegrată dreptului obiectiv, însă numai dacă ea corespunde unor e4igenţe. Du trebuie săfie integrate comportamente iolate şi fără viitor.

Aimitele impuse libertăţii contractuale nu trebuie să fie concepte vagi şi cu un conţinut carepoate evolua, nici nu trebuie să utiliee noţiuni imprecise, deoarece limitele au menireade a fi instaurate prin reguli imperative şi precise.

 În cercetarea caracteristicilor noului tip de limite ale fle4ibilităţii trebuie să se identificelimitele eficiente. 7rebuie să fie evitate obligaţiile pur formale şi trebuie să fie evitateefectele perverse ale limitelor impuse.

%ontractele înc?eiate pe o durată mai lungă sunt o necesitate pentru comercianţi. =sigurarea e4ecutării acestor contracte depinde de recunoaşterea forţei lor obligatorii.$tudiul baelor forţei obligatorii a convenţiilor a remarcat o evoluţie, care a accentuatnecesitatea de a prevedea garanţii pentru toate activităţile, în scopul de a întări forţaobligatorie a contractelor înc?eiate. Cundamentarea acestei forţe obligatorii a fostsusţinută prin propunerile efectuate în sistemul common laL şi în sistemul france*5.

 În concluie, libertatea îşi poate cunoaşte domeniul numai cunosc>ndu#şi limitele.

@ul libertăţii contractuale, în orice formă s#ar manifesta, poate merge p>nă la distrugereaec?ilibrului între puterile asumate şi răspunderile pentru e4erciţiul acestor puteri astfel înc>t va fi răspunător cel lipsit de puteri şi va fi e4onerat de răspundere cel ce e4ercităputerile.

(ncertitudinea definirii ordinii publice permite părţilor renunţarea la un sistem de reguli şi ladrepturi subiective specifice.

!eterminarea limitelor libertăţii contractuale se opereaă şi prin fle4ibilitatea amenajărilorcontractuale.

 =şa cum s#a remarcat mai sus, consecinţele teoriei autonomiei voinţei pe care se baeaăactualul %od civil rom>n sunt: libertatea contractuală; forţa obligatorie; efectul relativ.

%onstatarea că libertatea nu oferă satisfacţie din cauă că partenerii nu sunt egali, adeterminat intervenţia legiuitorului, care a reglementat imperativ conţinutul contractului,

22

Page 23: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 23/477

instaur>nd ordinea publică de protecţie şi ordinea publică economică de direcţiune.

!evoltarea ulterioară a legislaţiei coercitive a condus la estomparea dreptului comun alcontractelor în avantajul regulilor proprii fiecărui tip de contract.

Restr>ng>nd substanţial libertatea părţilor de a determina conţinutul contractului,intervenţionismul legislativ a pus sub semnul întrebării însăşi libertatea înc?eierii

contractului şi a selecţiei partenerului şi astfel s#a ajuns la contractul impus )de e4emplu,contractul de asigurare obligatorie de răspundere auto-.

!acă în anii O2 autorul france !emogue predica solidarismul contractual )loialitate,solidaritate, fraternitate-, în preent se consideră, de o manieră mai realistă, că în marealor majoritate, oamenii sunt atenţi în primul r>nd şi în modul cel mai firesc la propriulinteres şi mai puţin la binele altor persoane.

"referabilă pare să fie calea de mijloc, între dirigismul coercitiv şi liberalismul sălbatic.

$ocietatea nu poate supravieţui fără respectul anumitor valori şi este rolul statului de aimpune respectarea acestora.

Aibertatea de a contracta a fost restr>nsă sub influenţa ordinii publice, concomitent curestr>ngerea influenţei moralei în anumite domenii, cum sunt:

 – asigurarea de viaţă,

 – curtajul matrimonial,

 – investigarea genealogiei,

 – cesiunea clientelei medicului*/, dentistului sau avocatului,

 – clauele contractelor de căsătorie cu influenţă asupra succesiunii viitoare,

 – contractele prin care se eludeaă deontologia profesională ş.a.

%oncomitent, s#au adus limitări libertăţii alegerii cocontractantului92: – dreptul de preemţiune al coproprietarilor sau al vecinilor la v>narea de terenuri dinfondul forestier privat,

 – dreptul de preemţiune al foştilor proprietari sau al moştenitorilor acestora în caulv>nării terenurilor e4propriate pentru activităţi miniere sau petroliere;

 – dreptul de preemţiune al arendaşului;

 – dreptul de preemţiune al c?iriaşilor din apartamente la o nouă înc?iriere sau lacumpărare;

 – dreptul de preemţiune al statului şi instituţiilor publice, de învăţăm>nt sau socialculturale, la cumpărarea imobilelor sau la v>narea imobilelor monumente istorice şi multealtele9'.

 =ceiaşi factori au restr>ns libertatea de a nu contracta prin atingeri directe şi indirecte cumsunt: contractul forţat, refuul de a vinde, prorogarea prin lege a contractelor ş.a.

Aibertatea de a fi4a şi de a modifica clauele contractului91 a fost restr>nsă princontractele reglementate şi cele de adeiune9, precum şi prin obligaţia legală desecuritate şi de informare9+. Însăşi libertatea părţilor contractante de a fi4a preţul a fostrestr>nsă, concomitent cu libertatea de a formula clauele de neconcurenţă sau cele degraţie, inclusiv impunerea legală a moratoriului.

Aibertatea contractuală a fost restr>nsă şi prin reglementarea legală a capacităţii de acontracta, reerv>ndu#se numai unor entităţi anumite categorii de contracte prin instituireacontractului colectiv, prin intervenţia legiuitorului în obiectul contractului ş.a.9

23

Page 24: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 24/477

3 înnoire a dreptului contractelor poate fi realiată prin instaurarea unor noi principii, caresă se adauge principiilor tradiţionale:

 – principiul egalităţii contractuale;

 – principiul ec?ilibrului contractual9*;

 – principiul proporţionalităţii;

 – principiul sancţionării e4cesului99 şi abuului95.

$e pune mare preţ pe creaţia la nivelul pieţei comune a @niunii 6uropene a unuiinstrument contractual unic. $cepticii se îndoiesc de realismul acestui efort şi oferăe4emplul nord american. $tatele @nite şi %anada şi#au integrat pieţele economice cueficacitate deplină, fără obstacole, deşi niciuna dintre cele două state federale nu dispunede o legislaţie civilă unificată. @niform %ommercial %ode nu conţine un titlu consacratobligaţiilor în general. 64emplul demonstreaă că diversitatea dreptului nu împiedicăprosperitatea unei pieţe şi că uniformitatea nu este necesară pentru realiarea acesteipieţe.

!impotrivă, crearea unui instrument unic ar putea să aibă drept consecinţe nedorite o îng?eţare a reglementării, cunoscută fiind dificultatea cu care se poate modifica unasemenea instrument comunitar.

"e de altă parte, se acordă o încredere e4agerată posibilităţii de realiare a unificării.64emplul %onvenţiei de la &iena privind v>narea internaţională de mărfuri demonstreaăcă instrumentul unic evolueaă în fiecare sistem de drept pe cont propriu, iar unificarea nueste dec>t aparentă.

 În "rincipiile contractuale comune elaborate de =sociaţia Penri %apitant şi $ocietatea delegislaţie comparată )1225-, aplicarea directă a principiului libertăţii contractuale esteformulată astfel:

)'- "ărţile sunt libere să înc?eie un contract şi să îi determine conţinutul sub reervae4igenţelor bunei#credinţe şi a regulilor imperative instituite de preentele principii.

)1- =cestea pot să e4cludă aplicarea unuia dintre preentele principii sau să deroge de laacestea sau să îi modifice efectele, dacă principiile nu dispun altfel<.

 =plicaţiile indirecte ale aceloraşi principii se referă la determinarea conţinutuluicontractului, a locului e4ecutării şi a datei e4ecutării sau la moneda de plată.

 În conţinutul libertăţii contractuale se cuprinde şi libertatea de a rupe tratativeleprecontractuale, precum şi libertatea alegerii formei.

 În dreptul comunitar, aplicaţiile principiilor se referă la libertatea circulaţiei, libertatea înc?eierii contractului şi a alegerii partenerului, la relativitatea efectelor contractului şi larespectul drepturilor terţelor persoane. !e asemenea, principiile se referă la libertateapărţilor de a modifica sau de a pune un termen contractului.

 Între libertate şi e4ces. !reptul în sens legislativ şi jurisprudenţial conţine un ansamblu demijloace destinate a preveni şi a corija e4cesul.

!upă perioada clasică în care s#a considerat că rigiditatea unei reguli poate da consecinţee4cesive în aplicarea ei, în preent se remarcă conştientiarea tot mai vie şi mai frecventăa inegalităţii între părţile contractante şi, plec>nd de la e4ploatarea celui slab de către celputernic, se justifică dorinţa de a stabili în locul acestei inegalităţi un necesar ec?ilibru şide a supune eficienţa sau însăşi validitatea clauelor unui control al ec?ilibrului.

 =proape în toate domeniile dreptului civil se poate constata sancţionarea e4cesului, dar încauri concrete şi nu ca normă generală aplicabilă.

24

Page 25: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 25/477

 În acest fel, puterea acordată instanţei de a modera clauele penale vădit e4cesive nueste preentă şi în caul stipulaţiilor care nu pot corespunde acestui calificativ, dar sunttotuşi e4cesive.

@na şi aceeaşi clauă care în legislaţia protecţiei consumatorilor marc?eaă undeec?ilibru semnificativ ar putea să nu aibă această calificare în cadrul aplicării de dreptcomun.

 =ceastă situaţie impune o prealabilă apreciere a e4cesului, pentru că, la prima vedere,noţiunea de e4ces< apare ca nesigură, subiectivă şi arbitrară şi pare a se confunda cu altenoţiuni învecinate, de e4emplu, abuul<, disproporţia< sau lipsa de ec?ivalenţă<.

 =precierea e4cesului se poate efectua în două modalităţi, aprecierea obiectivă şiaprecierea factuală.

"rincipala sursă a e4cesului poate fi identificată în realitatea socială în inegalitateaputerilor indiviilor, dublată de o realitate psi?ologică, inerentă naturii umane şi care semanifestă prin tentaţia aproape ireistibilă de e4ploatare a celui aflat într#o poiţie deslăbiciune sau de dependenţă de către cel care este într#o poiţie de forţă. În acest fel

perceput, e4cesul este într#o anumită măsură consecinţa setei de putere, de e4ercitare aunei dominaţii în dispreţul drepturilor şi intereselor celorlalţi, sentiment e4acerbat desocietatea capitalistă, caracteriată prin urmărirea propriului interes.

6ste relevant în acest sens modul în care cu mai mult de jumătate de secol în urmă unautor france releva că persoana umană contracteaă, munceşte, acţioneaă fără să sesinc?isească de alte persoane; ea este pregătită să spulbere activităţile concurente şi să înăbuşe interesele rivale; dacă dob>ndeşte un drept, ea profită de acesta pentru a#şi striviaproapele; dacă dob>ndeşte un bun, ea se străduieşte să o facă la cel mai mic preţ< 9/ .

 În ilele noastre, alţi autori observă că afirmaţia potrivit căreia individualismul şi mai alesideea că fiecare trebuie să veg?ee în mod prioritar la apărarea propriilor interese se vor

vedea învinse de solidaritate şi de fraternitate este o afirmaţie care nu dovedeştecunoaşterea profundă a resorturilor sufletului omenesc. !reptul contractelor trebuie să fieconceput av>nd în vedere persoana umană aşa cum este ea şi nu aşa cum s#ar dori săfie52. !e altfel, dreptul civil nici nu are ca obiectiv să perfecţionee fiinţa umană pentru căaceastă sarcină aparţine moralei. Du se poate pretinde acesteia un altruism negator alpropriilor interese, nici măcar sentimentul devotamentului permanent şi devotat.&irtuţilecreştineşti de răbdare, indulgenţă şi uitare de sine răm>n în continuare departe de lumeacontractelor.

6ste adevărat că anumite dispoiţii care au ca obiect lupta contra e4cluderilor prevădprelungirea scadenţelor plăţilor sau c?iar renunţarea creditorilor la creanţele lor. =ceasta

 înseamnă însă un sacrificiu pentru motive străine de contract. În loc de a se insista asupraunei ipotetice solidarităţi umane, este preferabil să fie păstrată piatra ung?iulară a dreptuluicontractelor ca fiind faptul că oamenii acordă în mod firesc, în marea lor majoritate, maimultă atenţie propriilor interese dec>t intereselor altora. =şa se e4plică preferinţa pentruprocedurile contractuale care favorieaă o înt>lnire ec?ilibrată a voinţelor şi, totodată, o justiţie contractuală anumită.

&oinţa de a organia contractul pe o baă utopică ar putea însemna o întoarcere ladirigismul rigid. În mod firesc, dacă rigoarea morală nu va fi respectată de părţilecontractului, nu va răm>ne altă măsură de luat dec>t să li se impună această rigoaremorală. $ingura diferenţă faţă de dirigismul anterior va fi aceea că o constr>ngere impusăcontractanţilor este fructul intervenţiei judecătorului, şi nu al legiuitorului.

Hudecătorul va fi artianul justiţiei contractuale şi va da puterea de a interveni ca şi c>nd arfi o parte în contract 5'. 64emplele pot fi numeroase:

25

Page 26: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 26/477

 – protecţia e4cesivă a incapabilului major în actele înc?eiate cu alte persoane pentru că sepreumă abuul celeilalte părţi contractante de slăbiciunea incapabilului;

 – în mod frecvent, abilitatea şi priceperea contractanţilor rutinaţi în afaceri îi determină săimpună partenerilor claue foarte coercitive care distrug ec?ilibrul obligaţiilor ş.a.

 =buul şi reaua#credinţă sunt adesea la baa e4cesului, fiind cauele lui eficiente.

64istenţa e4cesului în contract poate fi apreciată obiectiv sau factual. =firmaţia că aprecierea e4cesului este obiectivă nu răspunde la întrebarea dacădisproporţia obiectivă a datelor este apreciată în mod abstract sau, dimpotrivă, este înfuncţie de datele concrete ale speţei supuse judecăţii. 0ai mult c?iar, constatareaobiectivă a disproporţiei se efectueaă plec>nd de la circumstanţele de fapt ale fiecăreispeţe.

 În înţeles juridic, e4cesul devăluie şi deplasarea controlului deec?ilibrului de la sursaacestuia la efectele lui, de la comportarea abuivă la disproporţiile obiective ale efectelor. În felul acesta, în loc de a sancţiona e4cesul proced>nd la o cercetare subiectivă, prinanalia comportamentului, se concentreaă analia asupra consecinţelor obiective aleacestuia.!einteresul şi indiferenţa faţă de consideraţiile subiective aflate la originea e4cesului potconduce la concluia distincţiei dintre e4ces, pe de#o parte, şi abu şi culpă, pe altă parte. =stfel, irelevanţa abuului în aprecierea deec?ilibrului contractual în domeniul protecţieiconsumatorilor conduce la concluia definirii clauelor abuive ca fiind cele care au caobiect sau ca reultat crearea unui deec?ilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiilepărţilor contractului. !e asemenea, contractele de adeiune presupun abuul de putereeconomică şi majoritatea contenciosului în domeniul clauelor abuive se plaseaă peterenul contractului de adeiune.

 În preent, aprecierea subiectivă a comportamentului profesionistului pe care opresupunea criteriul abuului de putere economică este abandonată. %alificarea uneiclaue ca abuivă în sensul legislaţiei protecţiei consumatorilor nu presupune nimic maimult dec>t o apreciere pur obiectivă a deec?ilibrului contractual pe care îl provoacă întredrepturile şi obligaţiile părţilor contractului. %eea ce conteaă este numai efectul clauei,caracterul e4cesiv, deec?ilibrul contractual, răm>n>nd indiferentă caua acestuia. !eaceea se consideră că ar fi greşit să se vorbească în acest conte4t despre claue abuive,lipsind latura subiectivă care caracterieaă abuul şi că ar fi corect să se e4prime ideeade claue e4cesive.

!efiniţia e4cesului în sensul celor e4puse mai sus e4clude şi referirile la bună sau rea#credinţă, care sunt tot elemente subiective. !e e4emplu, este considerat de rea#credinţă

acela care contracteaă cu un soţ ştiind că angajamentul financiar al acestuia depăşeştecu mult posibilităţile financiare ale cuplului. "artea contractantă îşi caracterieaă reaua#credinţă prin cunoaşterea caracterului fără de măsură al asumării obligaţiei soţului. "e dealtă parte, buna#credinţă a creditorului, căruia i s#ar impune, teoretic, sancţiunea e4cesului,ar putea să#l ajute să evite răspunderea.

Euna#credinţă are deci calitatea de a e4onera de obligaţie, împiedic>nd aplicareasancţiunii e4cesului. Reultă că preumţia de rea#credinţă este simplă şi poate fi înlăturată.

 =ceeaşi analiă a fost posibilă şi în caul celui care îşi acordă cauţiunea cu bună#credinţă,dar disproporţionată faţă de resursele sale, dacă circumstanţele de fapt e4clud buna#

credinţă a băncii, iar caracterul e4cesiv al creanţei garantate în raport de resurselegarantului e4onereaă banca de răspundere dacă face dovada ignorării legitime a situaţieieconomice reale a garantului.

26

Page 27: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 27/477

64cesul îndeplineşte funcţia de revelator al abuului sau al relei#credinţe care suntpreumate. 7otuşi, efectul liberator al bunei#credinţe nu va interveni în mod sistematic, cinumai în caurile în care, din indiciile caului concret, nu poate fi acreditată ideea că opersoană a profitat de puterea sa pentru a impune partenerului său un act juridic e4cesiv,ci înt>mplarea a făcut ca un creditor să se lase înşelat de aparenţe.

 =şadar, pentru ca buna#credinţă să îl e4oneree pe creditor, este necesar nu numai cae4cesul să poată fi considerat ca fiind consecinţa unui abu caracteriat comis de el, ci şică creditorul, în mod real, a fost înşelat de aparenţe.

 =ceastă condiţie are drept consecinţă distincţia între caul de e4ces distributiv, apreciatnumai din partea debitorului şi numai cu privire la situaţia sa patrimonială şi caurile dee4ces comutativ în care acest e4ces se apreciaă cu privire la economia internă acontractului şi este pus în evidenţă de deec?ilibrul vădit între drepturile şi obligaţiilepărţilor contractante. =stfel, nu se poate imagina, de e4emplu, că un creditor care astipulat o clauă penală vădit e4cesivă ar putea să evite sancţiunea e4cesului pretin>ndcă a fost înşelat de aparenţe.

(relevanţa elementelor subiective situate la originea e4cesului conferă autonomiee4cesului şi uşureaă distincţia faţă de alte noţiuni cum sunt comportamentul neloial<,buna şi reaua#credinţă< şi, mai cuprinător, abuul<. $epararea e4cesului de aspectelesubiective invită la cercetarea semnificaţiei apariţiei şi devoltării ideii de e4ces în dreptulcivil51.

$ub aspectul practicii judiciare, afirmarea dimensiunii pur obiective a e4cesului permiteinstanţelor să evite anumite capcane care se înt>lnesc în mod frecvent atunci c>nd secerceteaă aspectele subiective. !emonstrarea abuului este e4trem de dificilă datorităcaracterului pur subiectiv al noţiunii, pentru că cercetarea relei#credinţe presupune oinvestigaţie în forul interior al contractantului şi pentru că afirmarea e4istenţei motivuluipsi?ologic este întotdeauna, mai mult sau mai puţin, o bănuială, dec>t o certitudine.

 =precierea unei noţiuni mai precis conturate, cum este e4cesul, permite evitareaobstacolelor pe care le implică aprecierea abuului şi economisesc cercetările meandrelorconştiinţelor individuale şi colective.$uperioritatea noţiunii de e4ces< faţă de aceea deabu< reultă mai înt>i din uşurinţa relativă a aprecierii e4cesului în raport cuabuul. %urtea de %asaţie franceă a pus capăt rătăcirilor jurisprudenţei în materie denedeterminare a preţului în contractele cadru şi a putut să îşi ofere lu4ul unei ironiăriafirm>nd că ţin>nd cont de impreciia noţiunii de abu< s#a trecut de la nedeterminareapreţului la nedeterminarea abuului5.

!e altfel, superioritatea e4cesului faţă de abu mai reultă şi din aceea că nedepin>ndsancţionarea e4cesului de dovada abuului )ceea ce ar conduce la agravarea condiţiilor

de aplicare a răspunderii pentru e4ces şi deci de a restr>nge şansele de luare înconsiderare a e4cesului-, legiuitorul şi judecătorul au permis o e4tindere a sancţiuniideec?ilibrului.

64cesul poate fi apreciat şi sub aspectul factual.

0ăsura e4cesului este un element de fapt a cărui apreciere aparţine puterii suverane a judecătorului de fond şi scapă, în principiu, controlului %urţii de %asaţie. %u toate acestea,controlul sus#menţionat permite într#o anumită măsură raţionaliarea suveranităţii instanţeide fond şi asigură imperativul securităţii juridice.

"uterea suverană a judecătorului fondului în ce priveşte e4cesul este justificată şi pentru

că judecătorii îndeplinesc astfel funcţia de garanţi ai dinamismului noţiunii de e4ces<.%onform autorului !. EaQouc?e, dacă e4cesul este sinonim cu depăşirea măsuriiobiective, măsura e4cesului implică aprecierea depărtării eventuale între starea de fapt

27

Page 28: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 28/477

concretă şi starea de fapt normală. 6vident că elementul suspectat de a fi e4cesiv esteindividualiat în fiecare ca şi tot at>t de sigur este că modelul care va fi termen decomparaţie este şi el, de asemenea, variabil pentru că se determină în funcţie de etalonulales. =stfel, de e4emplu, pentru a spune că c?eltuiala menajeră este vădit e4cesivă trebuiesă se compare c?eltuiala incriminată, nu cu un model abstract, absolut şi invariabil, ci cuun model de c?eltuială reonabilă faţă de situaţia cuplului şi de împrejurările caului.

 =şadar, specificul fiecărei speţe este cel care permite stabilirea unui model de comparaţie,ceea ce face imposibilă determinarea prealabilă şi în mod abstract a unor tipuri dec?eltuieli ilicite ca e4cesive. =precierea caracterului insuficient sau e4cesiv al preţuluidatorat de debitor presupune o cercetare concretă a discrepanţei între preţul plătit şivaloarea reală a bunului sau serviciului. În concluie, se poate afirma că în principiue4cesul este o noţiune relativă care trebuie să fie apreciată în mod concret, încircumstanţele cauei. =ceasta e4plică puterea suverană a judecătorilor fondului de adetermina e4istenţa şi măsura e4cesului.

"uterea astfel recunoscută judecătorului fondului este e4primată uneori în termenii legii:

 – caracterul e4cesiv al angajamentului,

 – caracterul vădit e4cesiv al c?eltuielii,

 – claua penală vădit e4cesivă,

 – disproporţia vădită a creanţei garantate de autorul cauţiunii,

 – caracterul vădit e4agerat al primelor plătite de asigurat etc.

Cormula utiliată de legiuitor, aceea a deec?ilibrului semnificativ între drepturi şi obligaţii,presupune o analiă în concret.

 În absenţa unor indicaţii e4plicite ale legiuitorului, judecătorul fondului are putereasuverană de a aprecia e4cesul. !e e4emplu, aprecierea caracterului e4cesiv al

remuneraţiilor mandatarilor şi a agenţilor de afaceri, a onorariilor profesiunilor liberale, alenotarilor, avocaţilor, consilierilor juridici, e4perţilor contabili etc. 7ot acestei puteri suveraneaparţine şi aprecierea caracterului vădit e4cesiv al clauei penale.

 În concluie, măsura e4cesului este factuală şi necesită un e4amen al împrejurărilorconcrete ale fiecărei speţe.

%riteriile de apreciere a caracterului e4cesiv se cer a fi analiate în raport de scopulurmărit prin e4ces, ceea ce presupune cunoaşterea acestui scop. Auarea în considerare ae4cesului, sub aspectul tendinţei sale, este o puternică e4igenţă a justiţiei. Cilosofii anticiau afirmat că finalitatea ultimă a dreptului în general este aceea de a atribui fiecăruia ceeace i se cuvine. În domeniul cercetat, acest deiderat se traduce prin eliminarea

caracterului e4cesiv al unei stipulaţii contractuale prin raportare la aceea care asigurărestabilirea ec?ilibrului contractual. 64cesul se relevă astfel ca mijloc de accentuare apromovării justiţiei contractuale.

$e pot distinge, astfel, două tipuri de e4ces, e4cesul distributiv şi cel comutativ. =cesta dinurmă serveşte la sancţionarea clauei care pune în sarcina uneia dintre părţi obligaţiie4cesive nu în comparaţie cu cele corelative, ci, în mod nemijlocit, faţă de situaţiafinanciară sau faţă de nevoile debitorului.

64cesul apare ca un Hanus Eifrons, o fiinţă cu două feţe care ne transmite două concluii,una practică şi una teoretică.

%oncluia practică este că preenţa e4cesului implică condiţia de victimă apreciată at>t înrelaţia cu celălalt contractant )e4ces comutativ-, c>t şi prin propria situaţie )e4cesdistributiv-.

28

Page 29: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 29/477

%oncluia teoretică este posibilitatea distingerii e4cesului de noţiuni învecinate cum suntlipsa de ec?ivalenţă< sau disproporţia<.

"rin sancţiunea e4cesului se înţelege, în sens larg, mijlocul prin care se asigurărespectarea unui drept sau a unei obligaţii. =nalia sancţiunii e4cesului se poate realiasub aspect cantitativ şi calitativ.

$ancţionarea e4cesului are un caracter e4cepţional, pentru că ceea ce se înt>mpină mai înt>i este refuul de sancţiune dedus din posibilitatea aflării sancţiunii numai într#un numărlimitat de cauri e4puse în dreptul poitiv.

 În domeniul contractelor aleatorii, %odul civil nu sancţioneaă leiunea, pentru că părţileau acceptat din start fenomenul aleatoriu.

"rimul domeniu în care se pot decela urmele e4cesului este cel al contractelor comutative. =cestui domeniu i se pot adăuga e4emple care nu aparţin sferei contractuale, dar pot fiataşate acesteia: protecţia majorului incapabil, sancţionarea c?eltuielilor e4cesivemenajere etc.

"roblema cercetată este dacă, în contractele cu titlu oneros, un minim ec?ilibru trebuie săfie asigurat între prestaţiile datorate de părţi.Răspunsul presupune distincţia după cum măsura cercetată este înţeleasă de manierăabstractă sau concretă.

6c?ilibrul abstract este cel înscris în structura însăşi a raportului juridic şi presupuneconsiderarea contractului în generalitatea sa şi în abstracţiunea sa, fără considerare laconţinutul concret şi variabil.

$e impune, cu alte cuvinte, verificarea e4istenţei unei juste măsuri între obligaţiile născutedin contract, dar nu apreciate concret în raport de cele corelative, ci abstract, în raport destructura contractului.

6c?ilibrul concret este cel care se referă la conţinutul concret al contractului şi presupunecă prestaţiile reciproce sunt ec?ilibrate.

64igenţa contractuală a ec?ilibrului abstract nu este însă suficientă.

 =cordul voinţelor manifestate este condiţia formării contractului, dar nu şi a naşteriiobligaţiilor, deoarece se mai pretinde e4istenţa unei caue licite a obligaţiei, pentru căobligaţia fără cauă nu are efecte.

 În contractele cu titlu oneros apare caua, ca un element de stabilire a raporturilor deec?ivalenţă între obligaţiile reciproce. Întruc>t caua se concepe în mod obiectiv,ec?ivalenţa obligaţiilor contractuale este şi ea abstractă şi împiedică sancţiunea

sistematică a obligaţiilor e4cesive. =colo unde contractul prevede o contraprestaţie, caua creeaă un raport deinterdependenţă şi un raport de ec?ivalenţă între obligaţiile reciproce stipulate în contract.3bligaţia care se naşte în profitul unuia dintre contractanţi îşi are caua în obligaţiaceluilalt şi obligaţia va fi nulă dacă este fără cauă, adică fără contraprestaţie. !ee4emplu, preţul derioriu este sancţionat atunci c>nd este foarte slab, ine4istent, ridicol decobor>t, infim, adică inferior valorii reale, astfel că v>nătorul va suferi o pierderedisproporţionată faţă de riscurile obişnuite ale afacerilor. =tunci c>nd preţul este derioriu,obligaţia v>nătorului apare ca fără cauă pentru că este în afara oricărei proporţii cubunul cedat.

 În concluie, este suficient, pentru e4istenţa cauei, să e4iste contrapartida şi estesuficient să e4iste contraprestaţia, pentru ca ea să fie considerată ec?ivalenta prestaţieifurniate, făc>ndu#se abstracţie faţă de proporţionalitatea lor.

29

Page 30: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 30/477

 =bsenţa totală a cauei se deduce din absenţa contrapartidei, iar în alte ipotee, mainuanţate, de absenţă parţială a cauei se consideră că obligaţia celui apăsat de opresiune prea grea va fi lipsită de cauă pentru că apare un e4cedent a ceea ce elfurnieaă faţă de ceea ce primeşte.

Refuul, în materie contractuală, de a corecta ec?ilibrul e4istent între obligaţiile,considerate nu numai ca elemente esenţiale, abstracte, în structura contractului, ci concret într#un raport de mărime, poate fi ilustrat prin numeroase e4emple: refuul de principiu dea sancţiona leiunea şi impreviiunea, precum şi absenţa controlului jurisdicţionalsistematic al garanţiilor reale e4cesive.

Aeiunea repreintă o pagubă pecuniară provocată de un deec?ilibru între prestaţiilepărţilor contractului, una dintre acestea d>nd mai mult dec>t primeşte. !e e4emplu, e4istădeec?ilibru atunci c>nd preţul fi4at nu corespunde valorii de piaţă obiective, apreciată de judecător situat în momentul formării contractului. Du trebuie neapărat ca preţul să fiee4cesiv.

 În contractele cu titlu oneros, leiunea ar putea fi aplicabilă în caul v>nărilor de nudăproprietate şi al v>nărilor de imobile contra unui preţ stipulat sub formă de rentă viageră,dar în acest din urmă ca intervine şi caracterul aleatoriu al longevităţii credirentierului."rin urmare, admiterea sancţiunii leiunii şi, totodată, a caracterului e4cesiv al prestaţieiuneia dintre părţile contractului, se baeaă pe absenţa factorului aleatoriu.

 În toate situaţiile în care circumstanţele permit să se determine valoarea prestaţiilor,v>narea înceteaă de a mai fi aleatorie. =stfel, %urtea de %asaţie franceă a consideratcă acţiunea în resciiune pentru leiune a unei v>nări de imobile cu o sarcină de rentăviageră este admisibilă dacă circumstanţele, v>rsta credirentierului şi cuantumul rentei dau judecătorului mijlocul de determinare, pe bae statistice, a valorii obligaţiilor.

 =şadar, ideea de leiune este e4clusă în contractele aleatorii, fiind incompatibilă cu

factorul aleatoriu. În ce priveşte contractele comutative, leiunea ca sancţiune nu este reglementată la nivelde principiu, ci numai în cauri particulare, concluia fiind refuul de principiu allegiuitorului de a lua în considerare leiunea general aplicabilă. %odul civil anteriorreglementa leiunea în caul minorului vătămat în art. /' şi în art. ''9#''*+, iar în caulpersoanei majore în art. */+ şi în art. 9/9.

%odul civil france mai reglementeaă leiunea şi în caul contractului de sc?imb şi acontractului de tranacţie. =şadar, nici în dreptul france leiunea nu constituie o regulăgeneral aplicabilă.

!in analia te4telor menţionate mai sus reultă că aplicarea sancţiunii în caul leiunii este

reglementată uneori în considerarea persoanei contractante )minor şi majori incapabili subcuratelă-, iar alteori în considerarea naturii contractului. =stfel, în dreptul france, leiuneaeste reglementată în materie de v>nare de imobile şi în materie de partaj. Hurisprudenţa apermis aplicarea aceleiaşi sancţiuni în caul contractelor de prestări de servicii, în caulonorariilor etc. aşa cum s#a menţionat mai sus, precum şi în caul protecţieiconsumatorului.

Hustificarea principială a refuului aplicării sancţiunii leiunii s#a baat pe imperativulsecurităţii juridice, care reclamă stabilitatea contractelor.

7eoria autonomiei voinţei s#a edificat pe baa ideii de libertate şi egalitate între indivii caretrebuie să respecte angajamentele asumate tocmai pentru că le#au asumat liber şi

voluntar.Aogica împiedică modificarea unui contract altfel dec>t prin acord mutual.

30

Page 31: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 31/477

Page 32: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 32/477

Page 33: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 33/477

 =ceste consideraţii nu e4clud preenţa unor cauri particulare, în care legiuitorul aprevăut o sancţiune a garanţiilor reale e4cesive. 64emplele în acest sens nu fac dec>t să întărească concluia generală a indiferenţei dreptului poitiv faţă de asemenea garanţii. =stfel, de e4emplu, este permisă reducerea inscripţiei de către judecător prin limitareanumărului de imobile grevate cu ipotecă legală sau judiciară. (deea este să nu se permităgrevarea peste necesarul garanţiei creanţei. %odul civil france permite reducerea

 întinderii inscripţiei ipotecare şi pentru ipotecile convenţionale şi pot fi astfel reduse cae4cesive acele inscripţii pe care creditorul le#a obţinut pentru creanţe condiţionale,eventuale sau nedeterminate.

!octrina franceă a propus e4tinderea controlului e4cesului la trei ipotee concrete.

"rima este aceea conform căreia bunul a fost dob>ndit prin fraudă sau violenţă şi, în modfiresc, nu e4istă nicio legătură de cone4itate între detenţie şi creanţă.

 = doua este aceea a constructorului de rea#credinţă care refuă restituirea terenului p>năla indemniarea sa pentru c?eltuielile cu edificarea construcţiei.

%ea de a treia este ipotea în care creditorul retentor opune plăţii care i s#a propus

calificativul de plată nejustificată."rincipiul refuului sancţiunii e4cesului în dreptul civil nu împiedică sancţiunea e4cesului înc>teva cauri particulare. 64presia derogării de la regula nesancţionării poate fi formalăprin recurgerea la anumite procedee stilistice care fac să fie aparentă derogarea. =stfel, dee4emplu, utiliarea adverbului totuşi< în acelaşi articol în două alineate consecutivedenotă preenţa în primul alineat a normei de principiu, iar în cel de#al doilea alineat aderogării.

64presia naturii derogatorii a sancţiunii e4cesului poate reulta, în al doilea r>nd, mai puţine4plicit, cum ar fi, de e4emplu, clauele reputate nescrise, din caua caracterului lorabuiv, preente în legislaţia protecţiei consumatorilor. Într#o altă eventualitate, e4presia

derogării poate fi virtuală, prin neindicarea e4plicită că sancţiunea aceasta estederogatorie.

Respinsă în principiu, dar admisă prin derogare, sancţiunea e4cesului apare ca instrumentde fle4ibilitate a instituţiilor juridice.

 În ce priveşte punerea în aplicare a sancţiunii, misiunea revine judecătorului, a căruiputere moderatoare se va e4ercita cu moderaţie55.

 În preent, sancţiunea e4cesului este eterogenă. @neori ea constă în nulitatea actului juridic, fie totală, fie parţială.

Dulitatea totală este contestabilă ca finalitate a sancţiunii e4cesului şi c?iar contrară logicii

sancţiunii.Resciiunea actului leionar apare similară unei nulităţi relative şi acest caracter areimportanţă numai sub aspectul persoanei care o poate invoca, deoarece efectele nulităţiirelative sunt aceleaşi ca şi ale nulităţii absolute. $e consideră totuşi că desfiinţarea totală aactului juridic leionar este un e4ces mai puternic dec>t e4cesul care viciaă actul.

6ste ine4plicabil faptul că redactorii %odului civil france au ales sancţiunea nulităţii înlocul sancţiunii reducerii care corespunde naturii leiunii.

7ot nulitatea este sancţiunea e4cesului e4primat în perpetuitatea angajamentelor. !octrinaşi jurisprudenţa dominantă se pronunţă în favoarea nulităţii totale a convenţiei în acestca. =rgumente solide pledeaă însă pentru sancţiunea reducerii durateiangajamentului5/.

3 altă sancţiune este nulitatea parţială, const>nd în lipsirea de efecte a unei claue fără a

33

Page 34: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 34/477

suprima întregul act juridic. 0otivul nulităţii este deec?ilibrul semnificativ generat deefectele calitative pe care le#a produs claua litigioasă. =semenea situaţii se înt>lnesc îndomeniul protecţiei consumatorului şi în contractele de distribuţie.

Dulitatea parţială nu se regăseşte în logica sancţiunii e4cesului. Dimic nu justificădesfiinţarea în întregime a clauei, cu toate că, în spiritul e4cesului, contramăsura estereducerea cuantumului e4cesiv la nivelul reonabil.

64emple în acest sens sunt reducerea cuantumului litigios, reducerea duratei e4cesive, acontractului de aproviionare e4clusivă, a duratei e4cesive a clauei de inalienabilitate, aclauei de neconcurenţă cu durată e4cesivă şi fără limite de timp şi spaţiu, a clauei decotă de aproviionare minimă din contractul de distribuţie, care este e4cesiv de coercitivăpentru distribuitor pentru că îl obligă să ac?iiţionee o cantitate e4cesivă de la furnior. Înacest din urmă ca, cota poate fi redusă la un nivel reonabil/2.

!ificultăţile pe care le implică punerea în aplicare a nulităţii parţiale au fost puse înevidenţă în jurisprudenţa franceă în domeniul protecţiei consumatorilor.

Reglementarea legală este în sensul că regimul sancţionator este diferenţiat: orice

interesat poate cere anularea clauei litigioase, dar, totodată, numai consumatorul areposibilitatea să desfiinţee întregul contract. =ceastă dificultate a determinat sc?imbareadeterminării în sensul că clauele abuive să fie considerate nescrise. 6vident, este oficţiune care priveşte numai claua litigioasă, contractul răm>n>nd aplicabil în celelalteclaue. $oluţia legislativă înlătură o sursă de deec?ilibru, dar genereaă un altdeec?ilibru.

Ki clauele penale au fost constatate uneori ca e4cesive, dar intervenţia judecătorului s#alimitat la eliminarea clauei.

%oncluia autorului !. EaQouc?e, la care subscriem, este că nici nulitatea totală a unui act juridic e4cesiv, nici nulitatea sa parţială prin anularea unei claue nu se justifică.

$ancţiunea firească în acest domeniu este numai reducerea stipulaţiei e4cesive. =ceastăsoluţie apare ca valabilă în două ipotee: a- atunci c>nd reducerea se justifică prinincapacitatea impusă unor persoane limit>ndu#le dreptul de a dispune liber de bunurile lor)reducere subiectivă-; b- aplicarea soluţiei în afara oricărei idei de incapacitate, ceea cedemonstreaă e4pansiunea şi autonomia reducerii la sancţiunea e4cesului.

Reducerea unei stipulaţii contractuale e4cesive, în afara ideii de incapacitate a persoanei,denumită şi reducere obiectivă, poate îmbrăca mai multe forme şi se poate raporta laobiectul obligaţiei în sens material sau în sens de avantaj economic ori asupra preţuluiconceput at>t ca număr de unităţi monetare, c>t şi în sens mai larg, ca remuneraţie a unuiserviciu, sau, în a treia ipoteă, asupra duratei.

@neori instanţele au corectat e4cesul prin reducerea cuantumului e4cesiv, dar s#auconfruntat cu modalităţile reducerii. %urtea de %asaţie franceă în afacerea %?abas/' aconsiderat că reducerea clauelor penale vădit e4cesive presupune comparaţia întreprejudiciul efectiv suferit şi cuantumul indemniaţiei prevăute. Aibertatea judecătorului îne4ercitarea puterii sale de reviuire înceteaă acolo unde începe paguba cauată prinnee4ecutare.

Reducerea preţului e4cesiv este preferabilă faţă de desfiinţarea contractului. În dreptulfrance, acţiunea în reducţiune pentru leiune permite cumpărătorului leat cu mai mult deun sfert să ceară nu doar resciiunea, ci să aibă şi alternativa reducerii preţului pentrucaua de leiune. În acelaşi sens, legislaţia franceă prevede numeroase ipotee de

modificare a cuantumului c?iriei atunci c>nd este e4cesiv.Reducerea duratei e4cesive a obligaţiei este o altă soluţie aplicabilă în caul v>nării cuplata în rate şi preluarea lucrului v>ndut, precum şi la durata convenţiilor de indiviiune.

34

Page 35: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 35/477

3 altă sancţiune a e4cesului se realieaă prin aplicarea răspunderii civile. În acestesituaţii, răspunderea civilă poate opera cu funcţia sa de reparaţie sau cu funcţia sa desancţiune privată.

Cuncţia de reparaţie a fost aplicată în dreptul france pentru repararea în natură atulburărilor anormale de vecinătate, precum şi pentru reparaţia prin ec?ivalent a acestortulburări.

 =plicarea răspunderii civile în funcţia sa de sancţiune privată s#a înt>lnit în dreptul franceat>t sub forma condamnării la plata unei sume, c>t şi sub forma condamnărilornepecuniare. În primul ca, sancţiunea s#a aplicat pentru vina creditorului care acordăcredit e4cesiv şi creditorului beneficiar de cauţiune e4cesivă. %ondamnările nepecuniareau constat în nulitatea cauţiunii e4cesive, inopoabilitatea actelor mandatarului care e4cedmandatului, privarea de eficienţă a clauelor limitative de responsabilitate cu caractere4cesiv ş.a.

%oncluiile care pot fi deduse din e4punerea precedentă sunt următoarele:

a- noţiunea de e4ces< este suficient de sigură şi previibilă în dreptul poitiv. 3ricare ar fi

modul de manifestare a e4cesului, el nu se confundă cu noţiunile învecinate de lipsă deec?ivalenţă< sau de disproporţie<, care presupun o simplă inegalitate sau un simpludeec?ilibru, în timp ce e4cesul se caracterieaă prin disproporţia vădită, flagrantă,evidentă;

b- legislaţia nu sancţioneaă, în principiu, e4cesul, ci numai punctual, în anumite cauri, iarsancţiunea eterogenă este lipsită de coerenţă.

64tinderea situaţiilor în care se poate face aplicarea sancţiunii e4cesului se poate realiaprin două metode: '- analogia ; 1- ec?itatea .

'- =nalogia

0odurile practice în care se poate realia e4tinderea prin analogie sunt fie e4tindereaaplicării unei reguli e4istente, fie creaţia unei noi reguli prin imitarea regulii e4istente.

Resursele e4tinderii analogice pot fi regăsite în absenţa piedicilor de natura derogării de lasancţiunea e4cesului şi potenţialele e4tinderi analogice ale e4cesului.

64tinderea aplicării e4cesului constituie un fenomen real care poate fi identificat şi în jurisprudenţă. =stfel, de e4emplu, în domeniul protecţiei consumatorilor, aplicareaprocedurii de tratament juridic al îndatorării e4cesive a persoanelor fiice este subordonatăimposibilităţii vădite pentru debitorul de bună#credinţă de a face faţă ansamblului datoriilorsale neprofesionale e4igibile, fiind astfel e4cluse, din e4aminarea stării de supraîndatorare,datoriile profesionale. (ntervenţia creatoare a jurisprudenţei a fost în sensul de a fi

reintegrate aceste datorii profesionale cu prilejul elaborării măsurilor de redresare.!eşi a fost criticată de doctrină ca fiind o măsură obiectiv contrară legii, soluţia e4primăvoinţa clară de a opera e4tinderea sferei e4cesului nu numai la tratamentul îndatorăriie4cesive, ci şi la proporţii mai ample.

 =ceastă evoluţie ne determină să e4aminăm dacă se poate merge p>nă la consacrareaadmiterii sancţiunii e4cesului de o manieră sistematică şi generală. 7otuşi, e4cesul casancţiune răm>ne o e4cepţie, o derogare şi pentru e4tinderea e4cepţiei trebuie să e4isteargumente solide. =şadar, e4tinderea ar trebuie să fie concepută păstr>ndu#se caracterulderogatoriu, dar fiind aplicabilă în toate situaţiile în care se pot produce consecinţee4cesive şi inec?itabile prin aplicarea unei norme generale.

 =utorul france citat supra consideră, în mod pe deplin întemeiat, că argumentele pentrue4tinderea coerentă a sancţiunii e4cesului se baeaă, în principiu, pe ideea menţineriisancţiunii e4cesului ca o derogare de la regulă.

35

Page 36: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 36/477

%u privire la e4tinderea prin analogie, este cert că identitatea a două situaţii nu se varealia niciodată, iar distingerea similitudinilor este o c?estiune controversată.Raţionamentul analogic este imprecis, inconsistent şi nesigur. =plicarea metodei analogicede e4tindere a sancţiunii e4cesului poate fi concepută numai atunci c>nd e4istă asemănăriale caurilor reglementate juridic cu cele care nu sunt reglementate, fără a scăpa dinvedere raţiunea legii. =dagiul ubi eadem ratio, eadem ius este fundamentul e4tinderii

analogice. =nalogia îşi are justificarea fundamentală în ec?itate şi aceasta inspirăsancţiunea e4cesului, oferind e4tinderii, pe l>ngă justificarea metodologică, şi o justificarefundamentală, teleologică.

 =nalogia transpune unei stări de fapt specifice o regulă aplicabilă altei situaţii, datorităpunctelor de asemănare care legitimeaă această transpunere. !acă aceeaşi raţiune justifică cele două situaţii similare este coerentă e4tinderea regulii. 7ot aşa cum deosebiriledetermină diferenţierea regimului juridic, identitatea de natură implică o identitate atratamentului juridic. Raţionamentul analogic este o metodă de interpretare raţională princare se e4tinde soluţia legală pentru un ca prevăut la un alt ca asemănător neprevăut,consider>ndu#se că aplicarea aceleiaşi reguli în ambele cauri corespunde raţiunii normei

 juridice. =şadar, analogia ca metodă legală determină aplicarea normei juridice prevăutepentru o anumită situaţie şi la o altă situaţie care nu este prevăută, dar care esteasemănătoare celei precedente.

64tinderea analogică se poate realia în două forme: e4tinderea aplicării unei dispoiţiie4istente care sancţioneaă e4cesul în considerarea posibilităţii de adaptare prin analogiela o situaţie care nu cunoaşte sancţiunea e4cesului. %ea de#a doua formă este creaţiaunei reguli noi, inspirată de cea e4istentă pe care o imită.

 În principal, jurisprudenţa este cea care permite e4tinderea sancţiunii e4cesului. =stfel, dee4emplu, jurisprudenţa franceă a e4tins sancţiunea tulburării e4cesive de vecinătatelărgind progresiv domeniul responsabilităţii pentru tulburări anormale de vecinătate. =stfel,

%urtea de %asaţie franceă, secţia civilă, printr#o deciie din 1+ martie '/** stabileşte căe4erciţiul c?iar legitim al dreptului de proprietate devine generator al responsabilităţii atuncic>nd tulburarea, care este reultatul lui, depăşeşte măsura obligaţiilor obişnuite devecinătate, iar o altă deciie a aceleiaşi instanţe din + februarie '/9' stabileşte că dreptulproprietarului de a folosi bunul în maniera cea mai absolută, fără a depăşi interdicţiilelegale sau regulamentare, se limiteaă la obligaţia de a nu caua proprietăţii altuia niciunprejudiciu care să depăşească inconvenientele normale ale vecinătăţii.

!upă ce s#a lărgit sensul noţiunii de vecinătate<, prin neluarea în considerare a cerinţeialipirii materiale, ci prin considerarea ei în sensul mai larg al pro4imităţii geografice, jurisprudenţa a e4tins şi sfera persoanelor la care se referă. %eea ce era aplicabilproprietarilor devine în egală măsură aplicabil, prin analogie, oricărui vecin. 64tensiaanalogică a soluţiei iniţial concepute pentru raporturile între proprietari s#a e4tins ca fiindpe deplin justificată şi la simplii ocupanţi, deoarece nu e4istă nicio raţiune să#i privei peaceştia de dreptul la acţiune împotriva autorului unei tulburări anormale, deci e4cesive,dacă ei sunt efectiv leaţi de aceste tulburări.

64tinderea responsabilităţii pentru acte de tulburare anormală de vecinătate s#a realiat decătre jurisprudenţă prin lărgirea sferei categoriei de persoane responsabile.

Răspunderea care se aplica iniţial proprietarului, autor de tulburare, sau oricărui alt titularde drept real imobiliar, s#a e4tins prin analogie de către jurisprudenţă şi faţă de simpliilocatari, c?iriaşi, antreprenori de lucrări la imobile etc.

 =tunci c>nd antreprenorul e4ecută pe fondul său lucrări care dăuneaă proprietarilorvecini, răspunderea lui este angajată ca antreprenor, de e4emplu pentru gomoteleprovocate de lucrări care depăşesc un anumit nivel de intensitate, pentru vacarmul

36

Page 37: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 37/477

asuritor care face viaţa imposibilă vecinilor/1.

Reultă că, pe cale de analogie, jurisprudenţa a e4tins răspunderea pentru tulburări devecinătate anormale de la proprietarii imobilelor învecinate la toţi autorii de tulburări,vecini, c?iar dacă nu sunt proprietari, ci sunt doar locatari, ocupanţi, antreprenori. =ceastărăspundere este obiectivă, detaşată de culpă, este o răspundere autonomă, independentăde limitarea la proprietari.

Aimitele e4tinderii analogice a domeniului de aplicare a unei norme se regăsesc înlegislaţia protecţiei consumatorilor prin interdicţia de aplicare la profesionişti. 64cludereaprofesioniştilor din protecţia contra clauelor abuive îi plaseaă pe profesionişti într#osituaţie de inferioritate faţă de partenerii contractuali, pentru că aceştia le pot impuneclaue drastice. !octrina a remarcat că e4tinderea de la consumatori la anumiţiprofesionişti ai acestei protecţii se justifică prin e4istenţa unor cauri de slăbiciuneeconomică, comparabilă cu aceea a consumatorilor persoane particulare, dacă se are învedere că finalitatea este de a contracara nedreptatea generată de accepţiunea strictă atermenului de consumator<.

"ropunerea de e4tindere a legislaţia protecţiei consumatorilor şi la profesionişti prinmijlocul e4tinderii noţiunii de consumator< este contestabilă, printre altele şi pentru căasimileaă pe profesionist consumatorului, nu ia în considerare că abilitarea comisieiclauelor abuive de a se pronunţa asupra clauelor nu priveşte şi contractele întreprofesionişti pentru că misiunea comisiei este de a apăra numai interesele consumatorilor,nu şi ale altor persoane.

64tinderea la profesionişti a legislaţiei care protejeaă pe consumatori contra clauelorabuive este contrară însăşi esenţei legislaţiei protecţiei consumatorilor şi denatureaă întinderea domeniului de aplicare a acestei ramuri de drept speciale.

%reaţia unei reguli noi prin imitarea celei e4istente care inspiră şi imită norma nou#creată

este o altă manifestare a e4tensiei analogice. =ceastă manifestare se poate constata înincidenţa dreptului concurenţei şi a legislaţiei protecţiei consumatorilor asupra devoltăriicontemporane a e4cesului în dreptul comun.

64tinderea prin legea privind supraîndatorarea la particulari a procedurii de curăţire apasivului, altădată reervată comercianţilor, este un e4emplu cunoscut în dreptul france şi încă necunoscut în dreptul nostru. Regulile legislaţiei protecţiei consumatorilor şi dreptuluiconcurenţei s#au transpus în dreptul comun relev>nd astfel amploarea fenomenului deconcepţie juridică asupra e4cesului.

!reptul concurenţei a cunoscut o devoltare în ultimii ani, la fel ca şi legislaţia protecţieiconsumatorilor, în acelaşi timp cu afirmarea e4cesului în dreptul privat.

!reptul concurenţei reglementeaă concurenţa cu scopul de a deveni suficientă, dar fără adeveni e4cesivă.

Aegislaţia protecţiei consumatorilor este formată din ansamblul normelor juridice aplicabileraporturilor între profesionişti şi consumatori, destinate să protejee consumatorii împotrivae4ceselor societăţii de consum.

 =mbele sunt domenii speciale şi distincte, dar complementare în ceea ce priveştetratamentul e4cesului, dreptul concurenţei în raporturile dintre întreprinderi, legislaţiaprotecţiei consumatorilor între întreprinderi şi consumatori. =stfel, at>t dreptul concurenţei,c>t şi legislaţia protecţiei consumatorilor au alcătuit un teren firesc pentru aplicareae4cesului şi au contribuit la promovarea acestuia.

 =mbele au constituit o sursă de inspiraţie pentru dreptul comun al obligaţiilor şi pentruregimul legal al formării contractelor. =şa se e4plică faptul că în teoria generală acontractelor baate pe principiile fundamentale ale utilităţii sociale şi ale justiţiei

37

Page 38: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 38/477

contractuale se favorieaă eradicarea clauelor abuive/.

(ncidenţa practică a dreptului concurenţei şi a legislaţiei protecţiei consumatorilor asupraafirmării contemporane a e4cesului în dreptul privat se poate remarca prin două e4emple,aparţin>nd celor două ramuri de drept.

%ontrolul clauelor de e4clusivitate sau de neconcurenţă e4cesive a fost inspirat din

dreptul concurenţei. !ovada caracterului necesar al e4clusivităţii implică demonstrareaconcretă a justificării restr>ngerii libertăţii unei părţi în raport cu interesul reţelei dedistribuţie. !acă nu este demonstrat că ea corespunde direct intereselor reţelei sau cărespectă un anume ec?ilibru contractual, claua de e4clusivitate poate fi declaratănelegală pentru că este e4cesivă. 64presia necesităţii clauei este o noutate faţă de teoriaclasică.

 =ceeaşi constatare poate fi făcută şi în domeniul controlului clauelor de neconcurenţă. =ceste claue, pentru a fi valabile, trebuie să fie nu numai necesare în economiacontractului, ci şi strict proporţionate cu funcţia pe care o îndeplinesc.

 În speţa cunoscută sub denumirea %?ronopost, secţia comercială a %urţii de %asaţie a

decis la 11 octombrie '//* că trebuie considerată nescrisă claua care limiteaăcuantumul despăgubirii cuvenite victimei înt>rierii livrării de către transportator. (nstanţa areţinut că specialistul în transport rapid garanteaă fiabilitatea şi celeritatea serviciului,astfel că angaj>ndu#se în predarea corespondenţei într#un termen determinat însăşiraţiunea neîndeplinirii acestei obligaţii esenţiale justifică aprecierea ca fiind nescrisă aclauei de limitare a răspunderii transportatorului.

$ancţiunea neîndeplinirii obligaţiei nu mai este cea clasică, a nulităţii totale a contractuluipentru clauă esenţială ilicită, în timp ce nulitatea parţială a fost concepută ca sancţiunereervată clauelor ilicite care nu repreintă dec>t un element accesoriu alconsimţăm>ntului.

"e de altă parte, ficţiunea const>nd în considerarea clauei nescrise relevă e4tindereaevidentă a sancţiunii clauelor limitative de responsabilitate, care p>nă în acel moment erareervată contractelor între profesionişti şi consumatori. (nspiraţia jurisprudenţei dinlegislaţia protecţiei consumatorilor este evidentă, iar efectul este benefic deoareceeradicarea clauei abuive, în speţă, a clauei de limitare a responsabilităţii repreintă, înacest ca, o sancţiune mai eficientă dec>t nulitatea totală a actului.

"e un plan mai general, jurisprudenţa menţionată e4tinde reprimarea clauelor limitativede răspundere sau de nerăspundere din legislaţia protecţiei consumatorilor la dreptulprivat.

 Într#o altă speţă cunoscută sub denumirea 0acron, secţia comercială a %urţii de %asaţie

francee din '9 iunie '//9 a decis că angajamentul avalistului este vădit disproporţionatfaţă de posibilităţile lui financiare, iar buna#credinţă a băncii era e4clusă pentru că a comiso greşeală pretin>nd un astfel de aval fără nicio legătură cu posibilităţile lui financiare.!eciia transpune implicit în dreptul privat e4igenţa proporţionalităţii în domeniul garanţiilorpersonale care se inspiră din legislaţia protecţiei consumatorilor, potrivit căruia o instituţiede credit nu se poate prevala de un contract de cauţiune înc?eiat cu o persoană fiică alcărei angajament era în momentul înc?eierii contractului vădit disproporţionat faţă debunurile şi veniturile sale, astfel înc>t patrimoniul acestuia ca garant nu îi permite să facăfaţă obligaţiei sale în momentul în care i se cere acest lucru. !eciia reflectă e4tindereasancţiunii e4cesului inspirată de legislaţia protecţiei consumatorilor şi influenţa constantă aacestui drept asupra dreptului comun al contractelor, ceea ce naşte speranţa generaliăriiprincipiului.Resursele e4tinderii analogice a e4cesului se regăsesc în absenţa obstacolelor const>nd

38

Page 39: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 39/477

 în caracterul derogatoriu al sancţiunii şi în posibilităţile de e4tindere analogică a e4cesului.

6ste firesc ca raţionamentul analogic să aibă propriile limite pentru că determin>ndlărgirea domeniului de aplicare şi transpun>ndu#l la cauri nereglementate, posibilităţile deaplicare se restr>ng.

&ocaţia reiduală a dreptului comun, aceea de a reglementa toate caurile care nu îi sunt

 în mod e4plicit sustrase, nu permite e4tinderea unei e4cepţii specifice la un caneprevăut.

!rept urmare, se impune analia problemei dacă raţionamentul analogic, ca mecanism dee4tindere a e4cesului, nu este împiedicat de natura sa derogatorie. 64cepţiile sunt întotdeauna de strictă interpretare, conform adagiului e4ceptio est strictissimaeinterpretationis.

7e4tul care derogă de la dreptul comun trebuie să fie aplicat în limitele sale stricte şiformale prevăute de lege. În consecinţă, se e4clude analogia e4cepţiei dincolo deprevederea legală. 64cepţia este ea însăşi o regulă şi trebuie să respecte raţiunea legii,dar poate fi aplicată în întreaga măsură a raţiunii sale de a e4ista.

7otodată, e4tinderea analogică a sancţiunii e4cesului p>nă la punctul de a face dinsancţiune o regulă generală înseamnă inversarea raportului între norma de principiu şi ceade e4cepţie.

Datura derogatorie a e4cesului este în concordanţă logică cu limitele raţionamentuluianalogic.

 =nalogia are funcţia precisă de a contribui la acoperirea lacunelor pe măsura evoluţieieconomice şi sociale şi astfel este un procedeu indispensabil prin care dreptul poate săguvernee infinitatea şi varietate situaţiilor noi cu care se confruntă.

64tensia analogică a considerării sancţiunii e4cesului este şi ea o etapă indispensabilă

pentru devoltarea sistemului juridic pentru că permite apropierea faptelor, conceptelorsau regulilor în scopul degajării unui principiu comun prin metoda deductivă şi metodainductivă.

64tin>nd aplicarea e4cesului de la caurile e4istente la cauri noi, jurisprudenţa devăluieun principiu comun care poate fi aplicat ulterior la cauri similare. În acest fel, analogia cametodă îndeplineşte o funcţie dinamică de contribuţie la armoniarea normelor juridice, ladevoltarea, continuitatea şi evoluţia acestora.

 =spectele poitive ale e4tinderii pot fi apreciate ca o etapă necesară pentru a generaliasancţiunea e4cesului pe calea raţionamentului inductiv. =ceasta presupune ca e4tindereanalogică să fie conformă cu raţiunea e4istenţei acestei reguli.

Raţiunea nu este regăsită numai în intenţia legiuitorului, ci şi în spiritul acestei legi şi, deaceea, este mai bine justificată de ec?itatea care inspiră luarea în considerare a e4cesului.

1- 6c?itatea

Hustificarea fundamentală a e4tinderii sancţiunii e4cesului este ec?itatea, prin aptitudineaei de a atenua rigoarea unei norme. În acest mod dispoiţiile e4istente care reglementeaăe4cesul pot fi apreciate ca aplicaţii particulare ale unui principiu mai general. %a urmare,ec?itatea poate fi considerată ca temeiul aplicării sancţiunii ec?ităţii prin e4tindereadomeniului acesteia.

!eşi ec?itatea este de mult timp instaurată în domeniul dreptului, conţinutul ei nu este

uniform definit în doctrină şi, de aceea, uneori este calificată ca vagă şi misterioasă sausubiectivă pentru că ceea ce se consideră ec?itabil pentru o persoană nu va fi obligatoriuşi pentru alta. $#a remarcat că ec?itatea este înainte de toate o stare de spirit, un

39

Page 40: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 40/477

sentiment/+.

!octrina a recunoscut ec?ităţii două funcţii, funcţia de corectare şi moderatoare, pe de#oparte, şi funcţia supletivă sau creatoare, pe de altă parte. "rima funcţie permite atenuarearigorii normei legale şi, prin e4cepţie, a clauelor unui contract. %ea de#a doua funcţieabiliteaă judecătorul să suplinească absenţa sau impreciia unei reguli sau a unuicontract particular. În studiul de faţă, ceea ce preintă relevanţă este numai prima funcţie.

%u privire la funcţia corectoare a ec?ităţii, =ristotel considera că are ca obiect să îndreptelegea acolo unde ea se înşeală pentru a#i corija imperfecţiunile. @lterior, $f>ntul 7oma!J=Suino adăuga că atenuarea se referă la o regulă de drept aplicată într#un caparticular, ceea ce rigoarea legii ar fi provocat ca e4cesiv. %icero este autoruldictonului $ummum ius, summa iniuria / . În rolul său de îndreptare în caul concret,ec?itatea oferă judecătorului şansa de a crea în interstiţiile regulii scrise un drept fasonatpentru speţă, inspirat de dorinţa concilierii intereselor opuse. "rin efect şi prin natură,soluţia ec?itabilă este o soluţie de compromis şi deci de moderare şi modulaţie pe care judecătorul are vocaţia de a o crea.

Cuncţia corectoare a ec?ităţii corespunde semnificaţiei promovării e4cesului prinindividualiarea judiciară şi constituie fundamentul luării în considerare a e4cesului îndreptul poitiv.

%onceptul juridic al e4cesului contribuie la eliberarea judecătorului de stricta aplicare alegii conferindu#i abilitarea pentru a impune ec?itatea.

 =ceste adevăruri elaborate at>t de sofisticat au fost percepute la nivelul bunului simţ deautorii americani într#un mod mult mai pitoresc: "rea adesea novicele crede că legea estetotul; veteranul ştie că legea nu repreintă nimic, starea de fapt este totul . Întregul aspectal unui ca de faliment poate fi sc?imbat de o constatare judecătorească de genul că unbun oarecare are valoarea 8 şi nu T. (mprobabil să se sc?imbe la instanţa superioară, de

această constatare depinde ridicarea suspendării, plata dob>nii, precum şi dacăcreditorul primeşte mai mult sau mai puţin în reorganiareN (nerentă suveranei aprecieri ainstanţei, marja de apreciere pe care aceasta o are la determinarea valorii diverselorbunuri din averea debitorului repreintă o putere cel puţin la fel de mare ca şi aceea pecare o are instanţa de a interpreta legea în '22 de moduri diferite</*.

 =v>nd în vedere că scopul urmărit de conceptul juridic al e4cesului, acela de a introduce odoă de ec?itate în raporturile juridice atenu>nd rigoarea regulii de drept, corespundevocaţiei naturale a ec?ităţii spre generalitate. =ctualul conte4t legislativ nu este pe deplinfavorabil unei sistematice recurgeri la ec?itate în dreptul privat, permiţ>nd astfel e4tindereatratamentului e4cesului sau cel puţin justificarea lui, astfel că este interis judecătorului să?otărască în ec?itate fără a face aplicarea unui te4t e4pres sau implicit referitor la

ec?itate. %u alte cuvinte, recurgerea la ec?itate poate fi concepută cu binecuv>ntarea legii. În realitate, conte4tul nu este total defavorabil unei astfel de e4tinderi pentru că dreptulpoitiv conţine două referiri autori>nd de o manieră generală pe judecător să ?otărască înec?itate. "rima este cuprinsă în art. '191 D%%: )'- %ontractul valabil înc?eiat obligă nunumai la ceea ce este e4pres stipulat, dar şi la toate urmările pe care legea, obiceiul sauec?itatea le dă obligaţiei, după natura sa. )1- %lauele obişnuite într#un contract sesubînţeleg, deşi nu sunt stipulate în mod e4pres<.

%urtea %onstituţională prin !eciia nr. 112B1222 a fost sesiată cu o e4cepţie deneconstituţionalitate a dispoiţiilor art. /92 alin. )1- %%= în sensul că aduc atingerelibertăţii contractuale şi principiului consensualismului, încălc>nd prevederile art. + din

%onstituţie care garanteaă dreptul agenţilor economici de a#şi e4prima liber dorinţa de acontracta fără a le impune obligaţii faţă de alte persoane juridice, obligaţii pe care nu şi le#au asumat, la care nu au consimţit.

40

Page 41: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 41/477

Resping>nd e4cepţia, %urtea a constatat că dispoiţiile constituţionale nu au niciorelevanţă în cauă deoarece aceste dispoiţii constituţionale privesc restr>ngereae4erciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale şi nicidecum restr>ngerea drepturilorcivile, cum ar fi, spre e4emplu, libertatea contractuală, la care se referă te4tul de legecriticat.

%urtea a mai reţinut, de asemenea, că nici invocarea încălcării dispoiţiilor art. ' şi art.'* din %onstituţie nu este întemeiată, pentru că sunt fără legătură cu norma legalăcriticată prevă>nd funcţiile statului, în timp ce te4tul art. /92 alin. )1- %%= conţine normegenerale privind efectul convenţiilor civile. Du este întemeiată nici critica în sensul căprevederile legale menţionate sunt contrare principiului consensualismului, principiu dedrept civil, deoarece controlul constituţionalităţii se referă e4clusiv la principiiconstituţionale.

Referirea din art. /92 alin. )1- %%= la obligaţiile pe care ec?itatea le impune demonstreaărecunoaşterea funcţiei supletive a ec?ităţii şi favoriarea intervenţiei judiciare în raporturilecontractuale.

7e4tul art. /92 alin. )1- %%= permite intervenţia ec?ităţii în funcţia sa corectoare saumoderatoare.

Hurisprudenţa franceă a admis apelul la ec?itate din te4tul art. '' %%Ccorespunător art. /92 %%= rom>n at>t în funcţia supletivă, c>t şi cea corectoare. =stfel,deciiile secţiilor unite ale %urţii de %asaţie din ' decembrie '// au unificat jurisprudenţa în domeniul nedeterminării preţului în contractele cadru, în modul următor: atunci c>nd oconvenţie prevede înc?eierea de contracte ulterioare, nedeterminarea preţului acestorcontracte în convenţia iniţială nu afecteaă, cu e4cepţia dispoiţiilor legale specifice,validitatea acesteia, abuul în fi4area preţului neoferind ca soluţie dec>t reilierea saudespăgubirea.

Aa aceeaşi dată, patru alte deciii au acreditat ideea că sancţiunea e4cesului esterevelatoare pentru permisiunea de a presupune abuul.

%eea ce este sigur, dincolo de disputele doctrinare în jurul acestor soluţii, este căec?itatea la care se referă art. /92 alin. )1- %%= posedă vocaţia de a asigura tratamentule4cesului în materie contractuală şi justifică sancţionarea judiciară a e4cesului.

@n al doilea te4t este art. * F' din %onvenţia europeană pentru apărarea drepturilor omuluişi a libertăţilor fundamentale, în e4presia proces ec?itabil<.

7e4tul integral este următorul: 3rice persoană are dreptul la judecata ec?itabilă şi publicăa cauei sale şi într#un termen reonabil, de către un tribunal independent şi imparţial,stabilit de lege, care va decide sau asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu

caracter civil, sau asupra temeiniciei oricărei acuaţii în materie penală contra sa.Potăr>rea trebuie să fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de şedinţe poate fiinteris presei şi publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia îninteresul moralităţii, a ordinii publice ori al securităţii naţionale într#o societate democratică,atunci c>nd interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă atunci c>nd, în împrejurărispeciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei<.

Doţiunea de proces ec?itabil< nu este doar o garanţie formală, nu numai un criteriu deapreciere al respectului drepturilor substanţiale garantate prin convenţie, ci şi o permisiunede consacrare a drepturilor substanţiale negarantate prin convenţie.

!reptul la un proces ec?itabil este astăi o sursă a dreptului substanţial.6c?itatea procesuală nu se mai distinge de ec?itatea substanţială dec>t pentru a fi maiconjugate. 64tinderea considerării e4cesului este pe deplin justificată, cel puţin pentru

41

Page 42: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 42/477

motivele e4puse mai sus.

*rt. 11+/.

0una-credinţ%

"ărţile trebuie să acţionee cu bună#credinţă at>t la negocierea şi înc?eierea contractului,c>t şi pe tot timpul e4ecutării sale. 6le nu pot înlătura sau limita această obligaţie.

%omentariu

%onceptul de bună#credinţă este la fel de vag şi astăi ca şi în trecut, pentru că suferă deimpreciie şi pentru că morala evolueaă.

 În absenţa unei definiţii legale, un sprijin pentru înţelegerea corectă a conceptului de bună#credinţă ne oferă numai jurisprudenţa, care a cristaliat manifestările e4terioare ale bunei#credinţe şi a stabilit că părţile contractante au acţionat cu bună#credinţă atunci c>nd şi#au îndeplinit datoria de loialitate şi aceea de cooperare.

Aoialitatea priveşte conduita ambelor părţi, debitor şi creditor contractual. În ce priveşte debitorul, datoria sa este de a e4ecuta cu fidelitate obligaţia asumată şi nupoate fi învinuit de rea#credinţă numai pentru că nu a reuşit, dacă şi#a dat toată străduinţa.!acă, însă, debitorul se comportă dolosiv, reaua#credinţă este bine caracteriată, mai alesatunci c>nd împiedică realiarea obiectului contractului.

 În această privinţă, se opereaă o distincţie între obligaţia de mijloace şi obligaţia dereultat, de care este ţinut debitorul.

!acă obligaţia este de mijloace şi debitorul a făcut tot ceea ce era dator şi stătea înposibilităţile lui, nu se poate reţine reaua#credinţă. !acă obligaţia este de reultat, buna#credinţă nu mai preintă relevanţă şi debitorul răm>ne obligat contractual pentru simplulfapt că nu s#a realiat obiectul.

%reditorul este, de asemenea, ţinut de obligaţia de loialitate şi este dator să nu împiedicerealiarea obligaţiei debitorului.

!atoria de cooperare este impusă părţilor mai ales în unele domenii specifice, cum sunt:contractul de muncă, contractul de editare, de distribuţie ş.a. 6a presupune obligaţia deinformare şi de înlesnire a e4ecutării obligaţiei celeilalte părţi.

Euna#credinţă conţine o copleşitoare încărcătură morală, de fidelitate şi sinceritate, derespect mutual şi reciprocitate în înc?eierea şi e4ecutarea contractului.

(mperativul respectului reciproc, componentă a bunei#credinţe, răspunde nevoii decoerenţă reonabilă în comportamentul contractual.

6ste evident principiul moral creştin de a nu face altuia ceea ce nu ai vrea să ţi se facă ţie însuţi.

"rincipiul bunei#credinţe este e4presia raportului între drept şi etică, dar în domeniuldreptului are trăsături specifice, pentru că răspunde unui imperativ de securitate araporturilor juridice.

 Încercarea de a defini buna#credinţă conduce, într#o primă etapă la douăcomponente: buna#credinţă obiectivă )nu face altuia ceea ce nu vrei să ţi se facă- şi buna#credinţă subiectivă )să nu#l înşeli pe celălalt şi să nu îi provoci cu intenţie sau bună ştiinţă

o pagubă-. În domeniul juridic, principiul bunei#credinţe se remarcă, în mod necesar, printr#ointensitate mărită şi o responsabilitate corespunătoare. =cest principiu guverneaă at>t

42

Page 43: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 43/477

formarea, c>t şi interpretarea şi e4ecutarea obligaţiilor contractuale. În consecinţă, elconstituie un temei al responsabilităţii contractuale pentru culpă/9.

%urtea de %asaţie franceă a decis că regula conform căreia convenţiile trebuie să fiee4ecutate cu bună#credinţă permite judecătorului să sancţionee utiliarea neloială a uneiprerogative contractuale, dar nu îl autorieaă să aducă atingere însăşi substanţeidrepturilor şi obligaţiilor legal convenite între părţi.

Ciind o trăire internă, buna#credinţă se verifică prin manifestările sale e4teriore şi mai alesprin atitudine şi comportament. "rincipalele sale atribute sunt: intenţia sinceră, credinţasau convingerea, liceitatea, certitudinea, diligenţa, lealitatea şi consecvenţa</5.

Hurisprudenţa a făcut aplicarea principiului bunei#credinţe în variate domenii, cum sunt:

 – reaua#credinţă a ambelor părţi contractante )(.%.%.H., secţ. civ., dec. nr. 1/'' din 12aprilie 122+ şi dec. nr. '+25 din 5 aprilie 122- în caul unei caue ilicite a contractului dev>nare a lucrului altuia//;

 – partea contractantă la care se localieaă buna#credinţă )(.%.%.H., secţ. civ. şi de propr.int., dec. nr. 5 din 12 mai 122+-;

 – claua în legătură cu care se stabileşte buna#credinţă )(.%.%.H., secţia civilă şi de propr.int., dec. nr. +* din 1 iunie 122*-;

 – elementele de apreciere a relei#credinţe )%.$.H., secţ. civ., dec. nr. 1/+ din 1/ ianuarie122; (.%.%.H., secţ. civ. şi de propr. int., dec. nr. *+19 din 2 iunie 122*- şi multe altele.

 =buul ca manifestare a relei#credinţe. În ultimele decenii calificarea unei conduite ca fiindabuivă se e4tinde în toate ramurile dreptului. =stfel, de e4emplu, clauele unui contractpot fi catalogate drept abuive faţă de consumator, abuul de poiţie dominantă esteinteris, dependenţa economică este reprobată, ruperea contractului de muncă sau acontractului de mandat sunt sancţionate, abuul de majoritate ca şi abuul de minoritate

sunt consacrate jurisprudenţial şi legislativ în domeniul societăţilor comerciale, suntcalificate drept abuive unele claue de determinare unilaterală a preţului cu scopul de apreveni stipularea unor preţuri abuiv mari sau abuiv mici. "reentul prefigureaă viitorulcare ne va reerva probabil calificarea drept abuive a unor claue contractuale întreprofesionişti. $e poate afirma că dreptul contractelor reprimă orice abu în domeniul său,dar această represiune încă nu este suficient de coerentă.

%alificat drept culpă, abuul presupune dovada încălcării unei norme. %odul civil anterioroferă în art. //5principiul de aplicaţie generală a responsabilităţii şi e4onereaă deobligaţia de a căuta în fiecare ca de culpă sau de abu un corespondent legislativspecific.

 =buul are, în primul r>nd, un conţinut moral. !repturile trebuie să fie e4ercitate cuomenie, în conformitate cu scopul lor social economic pentru care au fost recunoscute. =t>t jurisprudenţa, c>t şi legislaţia aplică o morală specifică, particulară, plină de altruism,generoitate şi grijă pentru interesul celui slab, a relaţiilor dintre creditor şi debitor.

6ste uşor sesiabilă sorgintea creştină a acestei morale transpuse în drept.

&iaţa în societatea umană presupune solidaritatea, repartiţia egalitară a bogăţiilor şi asarcinilor.

Du poţi fi just dacă nu eşti uman.

%onsecinţa practică a acestei idei umanitare este refuul de a recunoaşte creditorului

legitimarea tendinţei de a epuia întotdeauna dreptul său împotriva debitorului, cu toatărigoarea'22.

 În realitate, o asemenea conduită nu poate fi impusă creditorului.

43

Page 44: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 44/477

Aa ceea ce poate fi însă constr>ns creditorul pe calea legală este să renunţe la plăcereade a e4ercita dreptul său numai pentru a#l c?inui pe debitor.

0inimul absolut al constr>ngerii creditorului este deci abţinerea de la răutate. !e aceea,intenţia de a dăuna celuilalt partener contractual este nota distinctă a abuului contractual.Aa aceasta se adaugă condiţia ca prejudiciul să fie provocat intenţionat persoanei, cuscopul de a obţine nu numai un reultat financiar, ci, totodată, şi unul psi?ologic. =tuncic>nd instanţa constată maliţia, rea#voinţa, ranc?iuna sau răbunarea, abuul esteidentificat fără eitare'2'.

&oinţa ostilă de a dăuna celuilalt partener este un element străin formării contractului, înmulte situaţii, dar în majoritatea caurilor apare pe parcursul e4ecutării acestuia.

 În doctrină s#a polemiat pe tema distincţiei de natură între culpa civilă şi cea penală.

 În realitate, foarte frecvent faptele creditorului maliţios care îşi e4ercită abuivprerogativele evocă fapte incriminate de legislaţia penală.

(ndiferent de calificările doctrinare, răutatea devine odioasă atunci c>nd îmbracă ?ainalegitimă a unui drept.

 Întotdeauna c>nd ea se manifestă şi provoacă daune fiice sau morale va atrage orăspundere delictuală.

%el ce plăteşte cu răutate celuilalt este responsabil delictual deoarece o astfel de conduitănu poate fi aşeată în cadrul raporturilor contractuale, ci survine în afara acestora.Răutatea se manifestă concomitent cu dreptul e4ercitat, dar îl însoţeşte fără a se identificaacestuia. =cestaspect legitimeaă răspunderea delictuală a autorului abuului pentru cărăspunderea este generată nu de e4erciţiul dreptului, ci de conduita maliţioasă care seadaugă acestui e4erciţiu legitim.

(deea de bună#credinţă are două sensuri: o realitate concretă const>nd în ignorarea

ireproşabilă a unui viciu juridic şi o normă obiectivă de conduită la standardul omuluicinstit.

!ispoiţia art. ''92 D%% obligă la înc?eierea şi e4ecutarea convenţiilor cu bună#credinţă.3bligaţia contractuală trebuie să fie e4ecutată după prescripţiile bunei#credinţe.

Hurisprudenţa franceă a emis mai multe deciii în care afirmă e4igenţa bunei#credinţe îndiverse domenii:

 – deturnarea clientelei;

 – ruperea intempestivă a contractului;

 – agrearea subc?iriaşului de către proprietar ş.a.

!e asemenea, %urtea de %asaţie franceă a reţinut în aceeaşi idee că, deşi clauelereolutorii se impun instanţei, aplicarea lor răm>ne subordonată e4igenţelor bunei#credinţeprin aplicarea art. ''+alin. )- %%C Ucorespunător art. /92 alin. )'- %%= rom>nV.

 În domeniul determinării preţurilor, buna#credinţă şi abuul au fost asociate pentru a justifica sancţiunea.

 =lte manifestări ale bunei#credinţe contractuale sunt preente în reoluţiune, e4cepţia denee4ecutare, garanţia contra viciilor, affectio societatis şi în adagiul nemo auditur.

Aealitatea contractuală este e4primată în fidelitatea faţă de ceea ce au proiectat părţile princonvenţie, în conformitate cu dispoiţiile art. /92 %%=. Euna#credinţă înseamnă

cooperare, asistenţă, informare, sfătuire, discreţie.Du satisface e4igenţa comportării cu bună#credinţă acela care nu a epuiat toate

44

Page 45: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 45/477

posibilităţile şi nu a făcut u de mijlocul eficient care să#i permită obţinerea reultatuluiscontat de celălalt contractant. !e aici obligaţia de cooperare contractuală care incumbăpărţilor.

 =ceastă obligaţie nu poate fi redusă la aspectul moral pentru că nu din umanism faţă decroitor se supune clientul multiplelor probe la costum, nici din iubire pentru şeful orc?estreiasigură organiatorul spectacolului condiţiile de repetiţii, aşa cum remarcă autorul france"?ilippe $toffel#0uncQ'21.Aa stadiul actual al e4igenţei, lealitatea presupune nu numai absenţa dolului şi fraudei, ci şicooperarea pentru obţinerea reultatului.

%onduitele neloiale nu sunt calificate ca atare prin e4agerări de tipul creditorul este luppentru debitor<, ci de e4igenţe ponderate. =stfel, nu este leal faţă de partener să#l minţi,să#l înşeli, să#l trădei, să#i e4ploatei slăbiciunea, să fii brutal, necurtenitor şi uneori c?iarsă fii pur şi simplu indiferent.

"rivit ca o culpă contrară îndatoririlor morale preluate şi de dreptul civil, abuul în contractnu este în mod necesar un abu de un drept, ci este sinonim oricărei forme de nelealitate.

 În această logică, buna#credinţă este uneori definită ca sinceritate şi este opusă ipocriieicare păgubeşte altă persoană. (pocriia viciaă comportamentul dacă reuşeşte să#l înşelepe celălalt contractant, de e4emplu, asigurătorul care se arată binevoitor şi amabil numai în scopul de a paralia voinţa asiguratului p>nă c>nd se împlineşte termenul prescripţieie4tinctive în favoarea asigurătorului.

"e l>ngă lipsa de sinceritate sau pura ipocriie, abuul se mai caracterieaă şi princomportamentul incoerent al partenerului contractual . $c?imbările de atitudine alepartenerului contractual care, la început, a lăsat, o perioadă îndelungată, să se creadă căva face un lucru, dar care ulterior s#a decis brutal să facă e4act contrariul, secaracterieaă drept comportament incoerent.

%onduita reprobabilă se mai poate manifesta şi prin reacţii violente de ordin fiic şimoral în e4ecutarea contractului.

!atoria de a coopera presupune ca partenerul să nu fie lăsat să se bată singur îndificultăţile cu care se confruntă. (ndiferenţa faţă de soarta celuilalt poate fi un factorgenerator de responsabilitate autonomă în raport cu răspunderea contractuală. @neori jurisprudenţa a decis că nu numai ipocriia, indiferenţa şi incoerenţa comportamentului cuocaia reilierii unui contract repreintă cauri de lipsă de bună#credinţă, ci, uneori, şinepăsarea este calificată în acelaşi mod'2.

 =buul poate fi constatat cu ocaia înc?eierii contractului, în situaţia de constatare a

nulităţii contractului şi în timpul e4ecutării contractului. =stfel, de e4emplu, ruperea brutală şi nejustificată a tratativelor, precum şi dreptul de a nureînnoi contractul sunt două situaţii în care apare aceeaşi problemă: lealitatea refuului dea contracta.

 În ambele situaţii se sancţioneaă delictual culpa de ipocriie şi incoerenţă reproşabilă.

Ruperea discuţiilor informale nu este asimilabilă e4erciţiului unei prerogative contractuale."e de o parte, calificarea de abu este înţeleasă ca o simplă greşeală în uul libertăţii,ceea ce se distinge de încălcarea limitelor unui drept subiectiv.

"e de altă parte, această culpă se califică drept lipsă de loialitate. !acă buna#credinţătrebuie să caracteriee relaţiile civile şi comerciale c?iar în absenţa unei legăturicontractuale pree4istente, ea dob>ndeşte statutul unei datorii sociale de comportament, acărei nesocotire aparţine materiei delictuale. În mod similar, în caul abuului de dreptul dea nu reînnoi contractul, se poate reproşa incoerenţă sau ipocriie const>nd în lăsarea

45

Page 46: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 46/477

partenerului să aibă impresia că relaţiile se vor continua conform obiceiului, cu toate căuna dintre părţi avea deja înc?eiat un acord cu un alt furnior. %ulpelor de ipocriie şiincoerenţă li se adaugă o indiferenţă culpabilă faţă de soarta partenerului, caracteriatăprin brutalitatea ruperii contractului.

Aealitatea în contract impune să nu înşeli partenerul în cursul e4ecutării contractului. Înconsecinţă, comportamentul abuiv pe care partea contractantă l#a adoptat cu ocaiae4ercitării unei prerogative contractuale atrage răspunderea delictuală.0aliţia se distinge de celelalte culpe intenţionate nu numai prin gradul ridicat depericuloitate, ci şi prin natura sa. !acă în caul unei nelealităţi obişnuite caracterulculpabil se apreciaă în abstract, intenţia animată de ura de a dăuna cocontractantului seapreciaă în concret.

 În ce priveşte aprecierea în concret a intenţiei de a dăuna celeilalte părţi, caracteriareaculpei trebuie să conţină o răutate adevărată, reală, şi nu presupusă. !e aceea, răutateatrebuie să se materialiee într#un act păgubitor ca vector al răutăţii.

 =precierea în concret poate folosi două metode: comparaţia şi investigaţia.

%omparaţia. "entru aprecierea în concret a comportamentului malign al furniorului, carea îngreunat c?eltuielile distribuitorului său, a violat ona sa de e4clusivitate, i#a ajutat peconcurenţii săi, a complicat gestiunea sa, l#a denigrat şi l#a discriminat se va imaginaacelaşi furnior cu aceeaşi vec?ime a raporturilor contractuale, aceleaşi incidente,aceleaşi ambiţii, aceeaşi personalitate aparentă şi se va pune întrebarea dacă o astfel defiinţă ar avea sau nu voinţa răutăcioasă de a dăuna acţion>nd aşa cum a făcut#o. %u c>taceastă optică se va alinia pe profilul primului atunci se va spune că aprecierea e numaiconcretă.

(nvestigaţia. În cea de a doua perspectivă a metodei de investigaţie, se va verifica mobilulşi se va căuta răspunsul la întrebarea: a vrut sau nu a vrutG %ercetarea este în întregime

introspectivă, ceea ce se scruteaă este e4clusiv mentalitatea debitorului, fără a face vreocomparaţie cu un individ abstract.

%ele două metode de apreciere a motivului maliţios par să se înt>lnească în cele din urmăcu incapacitatea absolută de a descoperi adevărul psi?ologic. 7rebuie totuşi să se preferecea de a doua pentru că dec>t să se mărturisească incertitudinea actului de justiţie, sebaeaă totuşi pe intima convingere a magistratului.

"entru a fi sancţionată, este suficient ca maliţia să fie reală. "rintre e4emple se numără şicaul domnului %oSuerel care a avut ideea să cumpere o f>şie de teren de#a lungul unui?angar pentru dirijabile'2+. @n e4emplu similar îl oferă o bancă franceă care, fiindcreditoare unei importante creanţe împotriva unui viticultor, a iniţiat măsurile de e4ecutare

silită e4act la momentul recoltei, provoc>nd astfel falimentul viticultorului care, lăsat să#şiprelucree recolta, ar fi obţinut suma necesară stingerii creanţei. Eanca a fost m>nată deconsiderente de autoritate şi amor propriu atunci c>nd a declanşat procedura legală, darmaliţia care a animat demersurile este mai presus de îndoială. %aul nu este singular. Ki în alte situaţii creditorul a acţionat cu răutate u>nd de căile legale, pentru că a urmărit nudoar recuperarea creanţei, ci şi vătămarea gravă a intereselor legitime ale debitorului.

Du este necesar să se constate că maliţioitatea a fost mobilul e4clusiv al creditorului.

%riteriile obiective de apreciere au pus în evidenţă necesitatea aprecierii maliţiei în concret în sensul dacă trebuie să se meargă p>nă acolo înc>t acţiunea malefică să nu aibă nicioaltă utilitate în afară de provocarea daunelor celeilalte părţi.

 În unele jurisprudenţe este e4act ceea ce a reţinut instanţa. !in aceste jurisprudenţedoctrina a concluionat că actul nu trebuie să preinte nicio utilitate pentru cel care l#acomis. @n e4emplu este cel în care o curte de apel franceă a stabilit că atunci c>nd o

46

Page 47: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 47/477

servitute nu mai preintă nicio utilitate pentru că s#a modificat starea locurilor, ar fi un abude drept vădit dacă proprietarul fondului dominant ar continua să uee de servitute,pentru că un astfel de mod de folosinţă n#ar putea fi inspirat dec>t de scopul de a dăunaceluilalt. Într#un alt ca, s#a decis că dacă o persoană beneficiaă în preent de apă de lareţeaua comunală, nu mai are motive să facă u de ivorul din vecinătate. 7otuşi, încomparaţie cu lic?idul municipal şi din motive nostalgice e4istă raţiuni să se continue

consumarea apei de la ivor. %?iar şi o utilitate secundară, diminuată, ar putea menţineuul servituţii.

%riteriul inutilităţii pentru cel ce abueaă nu este suficient de precis. Dumai intimaconvingere a magistratului poate tranşa dilema pentru că răutatea, maliţia, ura sunt trăiriinterne detectabile prin conduită e4terioriată.

"rincipalele indicii obiective din raţionamentul judecătorului sunt raportate la motivelemărturisite de autor ale actului său, antecedentele relaţii dintre părţi, modul în care a optatautorul între mai multe posibilităţi de a dăuna partenerului.

 =precierea în abstract a lipsei de bună#credinţă se realieaă după aspecte e4terne princomparaţie cu ceea ce ar fi făcut omul raţional şi leal. (pocriia, incoerenţacomportamentului sunt forme recunoscute ale lipsei de lealitate.

%ontractul ca instituţie juridică este o abstracţiune despre care se crede că totuşi n#ar fiinsensibilă la sentimentele părţilor. "e l>ngă relaţia patrimonială, contractul stabileşte şi orelaţie umană între părţi. !reptul ţine seama de bunele sentimente, cu condiţia să e4iste,dar nu le poate impune. Ki totuşi contractul poate influenţa comportamentul părţilor princlauele sale, protej>nd încrederea reciprocă. Hustiţia poate fi concepută numai într#unraport interuman. Între persoane fără raport, dreptul dispare, neav>nd raţiunea de a seafirma.

%alificarea comportamentului abuiv în sfera raporturilor contractuale este controversată.

3 primă calificare este cea delictuală, baată pe ideea că se sancţioneaă abuul încomportamentul cocontractantului faţă de celălalt partener, indiferent de utilitateaprestaţiilor reciproce prestate sau neprestate. Responsabilitatea delictuală nu va ficumulată cu cea contractuală.

 =tunci c>nd acţiunea de c?emare în judecată se referă at>t la conduita nelealăpăgubitoare, c>t şi la nee4ecutarea obligaţiilor contractuale, în măsura în care fapteledăunătoare sunt distincte, răspunderile vor opera succesiv .

 =tunci c>nd se invocă doar un fapt unic păgubitor va opera numai răspundereacontractuală.

"artenerul prejudiciat va invoca şi va cere daune pentru prejudiciul moral, dar în primulr>nd va încerca să demonstree e4istenţa unei pagube materiale susceptibile de odespăgubire mai substanţială.

"entru a genera o ec?itabilă armoniare a intereselor părţilor este necesar ca un contractsă intervină între forţe egale.

$uperioritatea intelectuală economică şi juridică a unei părţi faţă de cealaltă ani?ileaăorice negociere leală şi oferă posibilitatea e4ploatării slăbiciunii celuilalt.

%onsumatorul care ignoră subtilităţile dreptului este incapabil să înţeleagă semnificaţiaclauelor şi de multe ori nici nu#şi dă osteneala să le citească, fiind de neconceput să lemodifice.

%onsumatorul care nu poate înţelege nu poate consimţi şi c?iar dacă pricepe, nu poatealege.

47

Page 48: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 48/477

 =şadar, caracterul abuiv al clauelor se baeaă pe preumţia lipsei de e4perienţă aconsumatorului, insuficienta lui luciditate cu privire la întinderea şi semnificaţia e4actă aangajamentului său.

Hurisprudenţa franceă a calificat drept abuive clauele av>nd drept obiect sau efectconstatarea adeiunii neprofesionistului sau consumatorului la claue care nu figureaă pe înscrisul semnat sau care nu apar cu claritate în scriere aparentă. 6vident că acelestipulaţii contractuale, care n#au fost cunoscute de aderent, se situeaă în afaradomeniului consimţăm>ntului său şi deci nu e4istă, abuive sau juste, fără distincţie.

3 parte a doctrinei francee înclină spre detaşarea calificării drept abuive de protecţiaconsimţăm>ntului. Dorma legală are ca obiect intericerea asumării riscurilor aderentului şinu doar limitarea angajamentului aderentului la acele riscuri pe care le#a acceptat culuciditate. Aegislaţia franceă a protecţiei consumatorului )%.consom. art. A'1#' al. '-defineşte ca fiind abuive clauele care au ca obiect sau ca efect să creee, în detrimentulneprofesionistului sau consumatorului, un deec?ilibru semnificativ între drepturile şiobligaţiile părţilor contractului'2. (ntrodusă prin Aegea nr. /#/* din ' februarie '//,definiţia a avut ca menire transpunerea în legislaţia franceă a !irectivei /B' din aprilie

'//'2*.Reultă cu claritate trimiterea la ec?ilibrul contractual ca finalitate a reprimării clauelorabuive. =cest obiect de ec?ilibru contractual este însă ec?ivoc pentru că poate ficonceput în două feluri, ec?ilibrul subiectiv care aparţine voinţei părţilor şi ec?ilibrulobiectiv care aparţine instanţei învestite.

(deea ec?ilibrului subiectiv al convenţiei decurge din doctrina autonomiei voinţei.%ontractantul îşi limiteaă angajamentul la condiţiile pe care le#a acceptat cu luciditate.!acă a acceptat să contractee în pofida riscurilor se presupune că a găsit ocontrapondere în alte avantaje. Aegislaţia protecţiei consumatorului preumă că voinţaconsumatorului nu a fost liberă pentru că profesionistul nu#i permite.

!acă o negociere liberă şi lucidă nu e4clude calificarea de abu înseamnă că trebuie săfie instaurat realul ec?ilibru, şi nu cel care a fost determinat de voinţa părţilor. 6c?ilibrul lacare se raporteaă definiţia legală a clauei abuive este de esenţă obiectivă.

!eoarece dreptul poitiv permite e4istenţa unui anumit ec?ivoc asupra obiectului şifundamentului protecţiei acordate prin combaterea clauei abuive, conceptul de protecţiecontra clauelor abuive capătă o anumită comple4itate şi, drept consecinţă, este posibilăreceptarea unei triple accepţiuni:

a- respectul consimţăm>ntului real;

b- privilegierea consumatorului;

c- ec?ilibrarea autoritară a contractelor inegale.

Hurisprudenţa franceă a propus două modalităţi de combatere a unei claue abuive prinprealabila calificare: calificările abstracte şi calificările concrete'29. %alificările abstractese realieaă prin acte legislative şi cvasilegislative )reglementările %omisiei clauelorabuive francee-, iar calificările concrete se emit în cadrul contenciosului judiciar prin jurisprudenţa instanţelor sesiate.

%urtea de casaţie este învestită cu ultimul control judiciar şi în acest domeniu.

Eilanţul contenciosului clauelor abuive este însă surprinător de modest.

%lauele abuive pot fi decelate şi prin alte două metode.

"rima metodă percepe abuul ca deturnare de la finalitatea socială a unei clauecontractuale. =buul decurge din uul antisocial al acestei claue şi în general uul

48

Page 49: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 49/477

antisocial al libertăţii contractuale.

%ea de a doua metodă califică abuul ca e4erciţiu deviator faţă de drept. 0etoda îşi arerădăcinile filosofice în conceptul de libertate. =buul este apreciat în termenii lipsei derespect faţă de o prevedere legislativă cu privire la acţiune, în timp ce libertatea esteputerea de a face ce vrei cu condiţia să nu violei interdicţiile.

64istă mai multe forme de e4primare a libertăţii contractuale şi fiecare are altă funcţie. !ee4emplu, contractul de înc?iriere de locuinţe contribuie la combaterea penuriei de locuinţe.

 =buul poate fi abordat şi de o manieră liberală'25, ca instrument de ordine publicăconcurenţial. !iferitele tipuri de abu anticoncurenţial sunt legiferate, ca, de e4emplu,abuul de poiţie dominantă, abuul de dependenţă economică, preţurile abuiv cobor>teetc.

%ele trei e4presii ale abuului sunt:

a- abuul prin nelealitate;

b- abuul de libertate contractuală;

c- abuul prin conflictul între litera şi spiritul contractului.%u privire la ultima formă de abu, %icero e4prima abuul de litera contractului sau literalegii prin adagiul $ummum jus, summa injuria, menţionat anterior.

 =buul de prerogativă contractuală se e4primă în invocarea literei clauei în afara spirituluiacesteia'2/.

Aitera contractului are valoare numai în măsura în care e4primă corect, fidel, voinţa părţiicare s#a obligat. $e spune că atunci c>nd te4tul este clar nu este loc de interpretare şi decicontractul nu poate fi sursă de abu. În realitate, o lectură a conţinutului contractuluitrebuie să ia în considerare nu at>t înţelesul abstract, c>t mai ales elementele concrete,

particulare considerate de părţi.>ndirea se poate e4terioria numai prin cuvinte, dar acestea sunt tot at>tea cadre rigidecare nu reflectă dec>t imperfect g>ndirea.

 =deseori, cuv>ntul deformeaă oarecum g>ndirea pentru că cuv>ntul este instrumentulg>ndirii, şi nu g>ndirea însăşi.

Aitera este adeseori ambiguă pentru că termenii întrebuinţaţi se adreseaă înţelegeriisubiective a cititorului.

"entru a e4emplifica, ne vom referi la o speţă soluţionată în '/+ de %urtea de %asaţiefranceă''2.

3 societate a acceptat să plătească fostului conducător o rentă după ce a demisionat.%onvenţia a mai prevăut că după decesul conducătorului jumătate din pensia plătităacestuia în timpul vieţii va fi plătită în continuare pe întreaga viaţă soţiei supravieţuitoare.!in nefericire, soţia a decedat înaintea conducătorului, iar acesta s#a recăsătorit. Aadecesul conducătorului cea de#a doua soţie a pretins plata rentei conform contractului.!ecesul prematur al soţiei conducătorului ca şi cea de#a doua căsătorie au creat oambiguitate e4trinsecă literei contractului. %urtea de %asaţie a interpretat claua în spiritulintenţiei părţilor care aveau în vedere ca pensia să fie atribuită intuitu personae, înbeneficiul primei soţii. =tribuirea pensiei a fost prevăută în unicul profit al primei soţii şiambiguitatea a fost generată e4clusiv de sc?imbarea conte4tului, prin moartea prematurăa primei soţii şi prin cea de#a doua căsătorie.

 =ceastă concepţie riguroasă a condus la formarea unei jurisprudenţe care interice oriceinterpretare a clauelor dacă sensul lor gramatical este lipsit de ec?ivoc. În această

49

Page 50: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 50/477

Page 51: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 51/477

punerea la dispoiţie a unui teren în profitul unui constructor prin intermediul unui contractde înc?iriere cu o durată de 2 de ani, cu o c?irie simbolică de un franc anual. $#a înt>mplat că c?iriaşul a uitat să plătească c?iria, iar locatorul s#a folosit de acest prete4tpentru a pune în funcţiune claua reolutorie, dar nu a obţinut satisfacţie în primă instanţăşi s#a adresat curţii de apel, susţin>nd că în contract s#a stipulat în mod clar plataredevenţei şi neplata era e4pres sancţionată cu reoluţiunea, iar curtea de apel a respins

apelul. %ritica împotriva acestei deciii formulată prin recursul adresat %urţii de %asaţie afost printre altele şi că această curte de apel a nesocotit termenii clari şi precişi ai actului.%urtea de %asaţie, totuşi, a menţinut deciia reţin>nd la r>ndul său că în contract seurmărea transferul coeficientului de ocupare a solului aferent parcelei învecinate pentruedificarea unui comple4 ?otelier în sc?imbul unei redevenţe simbolice de un franc, iaraplicarea clauei reolutorii ar goli de orice substanţă convenţia părţilor''.

(nterpretarea care urmăreşte respectul intenţiei părţilor contractante are în vedere şifinalitatea economică a operaţiunii contractuale. În această accepţie, litera contractuluipierde din importanţă. %u toate acestea, foarte rar magistraţii merg p>nă la modificareacondiţiilor formale ale e4ecutării preval>ndu#se de scopul operaţiunii. =plicarea acestei

concepţii se regăseşte în materie de inde4are a preţurilor şi de obicei aplică regulaconform căreia claua clară şi precisă înceteaă de a mai fi astfel şi permite interpretareade îndată ce este vădit contrară scopului urmărit de contractanţi.

Ciecare clauă are funcţia sa proprie şi de aceea s#a devoltat practica formularelortipiate.

 În imensa majoritate, clauele sunt menite să servească intereselor semnatarilor, şi nualtor părţi. 7otuşi, o problemă apare atunci c>nd este vorba de a cere e4ecutarea prestaţieipromise cu titlu principal. =stfel, contractul prin care editorul comandă autorului realiareaunei părţi dintr#o lucrare colectivă )!icţionar permanent de !reptul afacerilor- conţine şi oclauă conform căreia editorul îşi reervă dreptul de a modifica conţinutul contribuţiilor

individuale. =ceastă clauă se pare că trebuie să fie înţeleasă de un contractant reonabilca av>nd o finalitate specifică. Aăs>nd la o parte consideraţiile privind dreptul moral alautorului, totuşi claua nu poate permite editorului să facă orice.

Hudecătorul a reţinut că scopul clauei era de a permite numai o necesară armoniare adicţionarului în ansamblul său.

%u alte cuvinte, cu privire la drepturile conferite de contracte, întrebarea care se pune estenu pentru cine sunt concepute, ci de ce sunt concepute.

%ontractul nu apare ca o comunitate desc?isă de drepturi pe care şi le asumă părţile unelecontra altora şi care pot servi la orice. Aa scară socială unele drepturi nu sunt atribuite, cisunt recunoscute.

%u totul altfel se preintă situaţia în contract. "uterile pe care şi le acordă contractanţii, uniicontra celorlalţi, au un sens predeterminat şi nu sunt niciodată absolute. Ciecarecontractant munceşte pentru un scop comun astfel înc>t orice contract naşte între creditorşi debitor o societate temporară cu un scop determinat.

!acă forţa obligatorie a contractului se sprijină pe respectarea voinţei aceluia care seobligă sau pe respectarea încrederii reciproce în întinderea consimţăm>ntului, concluiileconverg.

Aitera contractului nu are întinderea absolută în sine pe care părţile au vrut să i#o confere.

%laritatea sub aspect gramatical este relativă din caua preocupării de a respecta

previiunile reonabile care au g?idat formarea voinţei şi care sunt articulate global în jurulobiectivului economic dorit.

Ciecare clauă are în oc?ii părţii propria sa finalitate pe care s#a şi format consimţăm>ntul,

51

Page 52: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 52/477

iar forţa obligatorie fiind baată pe acest consimţăm>nt trebuie ea însăşi să ţină cont deaceastă finalitate. %u alte cuvinte, analia mecanismelor întrebuinţate pentru producereaforţei obligatorii obligă la limitarea forţei unei claue de funcţia pe care o îndeplineşte.

Cinalitatea clauei privită ca un criteriu al abuului opereaă cu raţionamentul teleologic.

 =tunci c>nd litera te4tului contractului se referă e4plicit la finalitatea sa, nu este necesară

evocarea abuului. =tunci c>nd finalitatea dreptului este preciată de litera te4tului, frontierele substanţiale seconfundă cu limitele formale. =stfel, reilierea contractului de înc?iriere poate fi impusă delocator nu numai pentru motiv legitim, ci şi pentru cauă de v>nare sau de folosinţănemijlocită.

(ndicarea legală a finalităţii prerogativei înlătură calificarea de abu, pentru a reorientaanalia spre fraudă sau spre ilicit, caracteristici ale actului făcut în mod vădit fără drept.

(poteele în care raţionamentul teleologic dob>ndeşte un adevărat interes sunt claueledefensive şi abuul de prerogative.

64erciţiul unui drept contractual evocă uneori figura creditorului care cere e4ecutareaprestaţiei promise de debitor. 64istă numeroase claue al căror conţinut nu constă îne4erciţiul unui astfel de drept pentru că nu antreneaă nicio obligaţie în sarcina celuilaltpartener, ci sunt simple mijloace de apărare pe care contractantul le poate opunepretenţiilor ofensive ale celeilalte părţi.

 =buul de putere şi abuul de prerogative a fost decelat în jurisprudenţa bursieră, undegestiunea portofoliilor face să variee angajamentele clienţilor în funcţie de acordurile cuceilalţi operatori. %urtea de %asaţie a decis că fiecare dintre aceste operaţiuni poateconstitui un abu de mandat, dacă s#a efectuat într#un alt interes dec>t cel al mandantului.

 În caul societăţilor comerciale, dreptul de vot este e4ercitat în interesul asociatului sau

acţionarului, însă trebuie să fie e4ercitat şi conform cu interesul social şi de aceea abuulde majoritate sau de minoritate este o deturnare a e4erciţiului. 64cluderea unui asociattrebuie să fie verificată şi în conformitate cu contractul de societate.

 =buul de prerogative prin deturnarea finalităţii e4istă întotdeauna c>nd este utiliatconform literei sale, dar pentru o finalitate străină de aceea pentru care a fost acordat. =stfel, de e4emplu, dreptul de a cere să fie supusă unei e4pertie gestiunea societăţiicomerciale este recunoscut cu scopul de a informa pe acţionarii minoritari cu privire launele fapte pe care ei nu le cunosc. În consecinţă, va fi e4ercitat abuiv acel drept însituaţia în care faptele în cauă sunt deja cunoscute de cei care au cerut e4pertia.

 =buul de prerogative care derivă din autonomia voinţei se pune în evidenţă în caurile în

care raţionamentul asupra finalităţii conduce judecătorii spre ?otăr>rea de a lipsi de efecteo clauă clar e4primată şi aplicabilă în litera sa, dar deturnată de la funcţia sa. În aceastăsituaţie se află claue de neconcurenţă a căror întindere referitoare la interdicţie trebuie săse apreciee concret în timp şi spaţiu în raport de funcţia pe care o îndeplineşte. @ne4emplu în acest sens îl constituie caul societăţii 0arietta, întreprindere mică av>nd caobiect spălarea vitrinelor. %ontractele înc?eiate cu spălătorii intericeau ca aceştia săe4ploatee direct sau indirect o întreprindere identică sau similară într#un timp de patru ani în toate departamentele în care 0arietta avea sau va avea o agenţie. !upă mai mulţi anide activitate un spălător a demisionat de la 0arietta şi a fost angajat de o altă societate dinaceeaşi localitate cu acelaşi obiect de activitate. Hudecătorii fondului au declarat clauailicită, consider>nd că salariatul demisionat putea să se angajee imediat la o altă

 întreprindere concurentă'. Într#un alt ca, cesionarului unei farmacii i s#a impus o clauă însensul de a nu se aşea pe o raă de trei Qilometri de celălalt contractant. %esionarul şi#astabilit locul la 1 Qm şi jumătate. %urtea de apel a verificat dacă cei 22 m au creat o

52

Page 53: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 53/477

Page 54: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 54/477

din urmă ca se cere dovada unui mobil străin de finalitatea dreptului.

 Într#o ipoteă este posibilă stabilirea e4clusivităţii motivului străin. 6ste caul în carecreditorul invocă prerogativa deşi faptele arată că n#a putut să#şi îndeplinească funcţiaconcretă. !e e4emplu, un garaj a angajat un v>nător de ve?icule de ocaie cu o perioadăde probă de trei luni, dar din împrejurări nefericite salariatul nu a putut munci normal şi nua v>ndut nimic. %urtea de %asaţie a apreciat că angajatorul comite un abu al dreptului dereiliere pentru că a acţionat cu o grabă neobişnuită pentru a întrerupe durata încercăriidin caua dificultăţilor materiale înt>mpinate.

$ancţiunea abuului prin deturnarea dreptului este ineficacitatea clauei şi a dreptuluiconferit. =ceastă ineficacitate nu poate întotdeauna să fie obţinută în natură atunci c>nde4erciţiul abuiv şi#a epuiat efectele. Revenirea poate înt>mpina două dificultăţi,imposibilitatea materială sau imposibilitatea juridică de revenire la situaţia anterioară.

7e?nica abuului prerogativei este adaptată şi situaţiei victimei. =ceasta poate săreacţionee imediat invoc>nd abuul sau poate apela ulterior la instanţă.

%omisia franceă a clauelor abuive a emis şapte recomandări de interes general în

următoarele domenii: garanţia pentru viciile ascunse; recurgerea la justiţie; formareacontractelor; termenele de livrare; nee4ecutarea contractului; consimţăm>ntul implicit şidurata contractului. =ceeaşi comisie a emis 2 de recomandări referitoare la contractele înc?eiate în următoarele domenii de activitate, cum sunt, de e4emplu, v>nările deimobile, cumpărările de bunuri mobile, construcţii de locuinţe individuale, transport terestrude mărfuri, instalaţii de bucătărie, furniare de ga de petrol lic?efiat, distribuţia apei,cumpărare de ve?iculeBautomobile de turism ş.a.

%omisia a publicat o recomandare de sinteă /'#21 cuprin>nd clauele al căror caracterabuiv a fost cu regularitate denunţat cu ocaia diferitelor recomandări sectoriale adoptate.Recomandarea precieaă că clauele enumerate sunt preumate abuive. !omeniile

recomandării sunt în număr de trei: (. formarea contractului; ((. e4ecutarea contractului; (((.dreptul de acţiune în justiţie.

(. Cormarea contractului

'- =cceptarea documentelor contractuale

a- contractele înc?eiate de profesionişti cu consumatorii se pot materialia în diversedocumente: prospecte, cataloage, bonuri de comandă, facturi, borderouri, bonuri de livrareetc.

%onsimţăm>ntul consumatorului trebuie să fie protejat contra acelui comportament alprofesionistului care se e4primă fie în introducerea în documentele de publicitate a

informaţiilor contrare conţinutului contractului pe care îl propun în realitate, fie în omisiuneade a comunica consumatorului integralitatea documentelor contractuale înainte deperfectarea contractului. !e aceea, %omisia recomandă să fie preumate ca abuive aceleclaue care au ca obiect sau ca efect de a face inopoabile profesionistului informaţiile şidocumentele publicitare pe care le#a comunicat neprofesionistului sau consumatoruluidacă acestea conţin unele preciări de natură a determina obţinerea consimţăm>ntuluiacestuia. "rincipiul consensualismului justifică această preumţie şi jurisprudenţaconsideră statornic principiul conform căruia profesionistul se obligă prin conţinutuldocumentelor publicate c?iar dacă nu le atribuie dec>t o valoare indicativă, din moment ceele conţin informaţii suficient de precise şi amănunţite.

b- 6ste preumată abuivă orice clauă care are ca obiect sau ca efect constatarea

adeiunii neprofesionistului sau consumatorului la stipulaţii contractuale pe care nu le#acunoscut efectiv în momentul formării contractului fie datorită preentării materiale aacestor documente, mai ales din pricina caracterului iliibil sau de neînţeles, ori în absenţa

54

Page 55: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 55/477

 justificării comunicării lor reale către consumatori )împrejurare care va reulta în generaldin faptul că dispoiţiile contractuale vor figura pe factură sau bon de comandă remisceluilalt contractant după formarea contractului-. "rotejarea consimţăm>ntuluineprofesionistului sau consumatorului presupune că acesta a avut cunoştinţă efectivă destipulaţiile contractuale atunci c>nd s#a angajat. =ceastă e4igenţă se referă at>t laconţinutul documentelor contractuale semnate, c>t şi la acele documente la care se face

trimitere, cum ar fi condiţiile generale.c- (nde4area preţului

6ste preumată abuivă claua care variaă preţul în funcţie de elemente depin>nd directsau indirect de voinţa arbitrară a profesionistului. !acă preţul determinat în contract poatevaria în mod corect în funcţie de un indice de referinţă, condiţia pretinsă este ca acestindice să fie în mod obiectiv fundamentat şi calculabil1.

d- Aimitarea angajamentelor profesionistului

6ste preumată abuivă restr>ngerea de către profesionist a obligaţiei sale de a respectapromisiunile făcute, garanţiile acordate sau angajamentele asumate de prepuşii sau

agenţii săi.!e asemenea, sunt preumate abuive clauele de restr>ngere a obligaţiilorprofesionistului prin mijloace de limitare care nu sunt în mod clar în legătură cu aceleobligaţii.

e- 3bligaţia de a contracta

$unt preumate abuive clauele care prevăd un angajament imediat şi definitiv alneprofesionistului sau consumatorului şi numai un angajament eventual al profesionistuluiprin semnarea contractului.

f- Cacultatea de deicere

$unt preumate abuive clauele care autorieaă profesionistul să păstree sumele dejaplătite de neprofesionist sau consumator în caul în care acesta renunţă să înc?eie sau săe4ecute contractul, fără a prevedea că acele sume vor fi restituite dublu dacă acelaşi lucru îl face profesionistul. %omisia recomandă, de asemenea, ca sumele plătite de consumatorsă fie considerate ca arvună )art. '1/9%%=-, şi nu acont.

((. 64ecutarea contractului

'- Reguli comune

Du poate fi lăsată la unica putere a profesionistului sau la un eveniment depin>nd devoinţa lui arbitrară e4ecutarea contractului. 3rice clauă contrară este abuivă.

1- %ondiţiile de livrare sau de e4ecutare6ste preumată abuivă claua care are ca obiect sau ca efect că data livrării de cătreprofesionist este stipulată numai cu titlu indicativ, şi nu cu titlu obligatoriu.

"ărţile pot conveni în mod liber data livrării, dar dacă ea depinde numai de voinţaprofesionistului, claua este abuivă. Hurisprudenţa franceă a stabilit că este satisfăcutăobligaţia indicării datei livrării în contract c?iar dacă lipseşte menţiunea unei datecalendaristice precise. !e e4emplu, este suficientă indicaţia de genul sf>rşitul lunii N<,începutul lunii N< sau de genul cel mai t>riu în cea de#a doua c?enină<+.

!acă se depăşeşte cu mai mult de şapte ile data fi4ată, consumatorul poate denunţa

contractul cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire într#un termen de *2 de ilecalculat de la data e4ecutării prevăute.

Cacultatea de denunţare a contractului este suprimată dacă depăşirea datei fi4ate este

55

Page 56: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 56/477

efectul forţei majore.

$unt preumate abuive clauele care lasă profesionistului libertatea cu privire la locul, lalucrul sau la serviciul ce formeaă obiectul contractului după semnarea acestuia, precumşi clauele care impun consumatorului c?eltuieli suplimentare pentru noua livrare dacăprima nu a avut loc din caue imputate profesionistului.

- %laue care derogă de la principiul e4cepţiei de nee4ecutare$unt preumate abuive toate clauele care au ca obiect sau ca efect să înlăture în profitulprofesionistului consecinţele reciprocităţii obligaţiilor. 6ste caul clauelor care obligă peconsumator să#şi e4ecute obligaţiile, deşi profesionistul nu şi le#a e4ecutat pe ale salederog>nd astfel de la principiul e4cepţiei de nee4ecutare. !e e4emplu, claua care obligăconsumatorul fără motiv valabil să plătească o parte e4cesivă din preţ înainte de orice început de e4ecutare din partea profesionistului.

+- %laue e4clusive sau limitative de răspundere

$e preumă abuive clauele care e4onereaă profesionistul de responsabilitatea sa oricare limiteaă despăgubirea datorată în ca de nee4ecutare sau de e4ecutaredefectuoasă, parţială sau tardivă a obligaţiilor sale. Recomandarea este deosebit deimportantă în caul contractelor de prestări de servicii.

- %laua penală

$unt preumate abuive clauele av>nd ca obiect sau ca efect determinarea cuantumuluidespăgubirii datorate de consumator pentru nee4ecutarea obligaţiilor sale, fărăcontraponderea unei claue de acelaşi fel în sarcina profesionistului, pentru că acesteclaue rup ec?ilibrul contractual.

*- %laua reolutorie

$unt preumate abuive clauele care reervă profesionistului facultatea de a reiliacontractul în mod discreţionar, fără a acorda aceeaşi facultate şi consumatorului.(((. =cţiunea în justiţie

'- !reptul de a acţiona în instanţă

$unt preumate abuive, sub reerva e4cepţiilor procedurale, clauele care suprimă,reduc sau împiedică accesul la justiţie al neprofesionistului. 3ricine are un interes poate săacţionee în justiţie şi orice clauă contrară este nulă, fiind contrară ordinii publice.

1- %laue atributive de competenţă

$unt preumate abuive derogările de la normele de competenţă teritorială sau de la

normele de atribuire a competenţei materiale.- "robaţiunea

$unt considerate abuive clauele care derogă de la regulile prevăute de lege cu privirela probaţiune.

+- Restituirea c?eltuielilor de judecată

$unt abuive clauele care pretind consumatorului să restituie c?eltuielile şi onorariileplătite de profesionist, fără să ofere aceeaşi posibilitate consumatorului şi care îl in?ibă săacţionee în justiţie.

56

Page 57: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 57/477

ecţiunea a -a.

Dierite categorii de contracte2

%omentariu

%lasificarea contractelor* poate fi realiată după mai multe criterii, toate fiind subiective.

 =stfel, de e4emplu, după obiect, contractele pot fi clasificate în:

 – contracte av>nd ca obiect transferul proprietăţii unui lucru;

 – contracte prin care se realieaă transferul folosinţei unui lucru;

 – contracte privind e4ecutarea unei lucrări sau a unui serviciu9.

 =lte criterii pot fi: criteriul sociologic, criteriul economic şi criteriul juridic5.

%riteriile trebuie să fie ferme de la o categorie la alta, dar în interiorul fiecăreia pot fi maifle4ibile.

%lasificarea în funcţie de obiectul economic distinge între contractele care au ca obiectobligaţia de a da faţă de cele care au ca obiect obligaţia de face sau de a nu face. 3importanţă certă are distincţia contractelor translative de proprietate de cele prestatoare deservicii.

$e propun criterii noi, cum ar fi: distincţia între contractele de situaţie faţă de cele deocaie. %ontractele de situaţie au o influenţă determinantă pentru viaţa întreprinderii şi anivelului activităţii acesteia, fiind, adeseori instrumentele unei dependenţe economice, iarcele de ocaie corespund unor situaţii episodice/.

$e distinge o categorie denumită contracte de organiare, opusă contractelor de sc?imburieconomice'2. $#a propus, de asemenea, o clasificare în cinci categorii: '- contractetranslative de proprietate; 1- contracte privind folosinţa unor bunuri; - contracte deservicii; +- contracte de credit; - contracte aleatorii''.

 În ce priveşte contractele comerciale'1, se pot distinge următoarele varietăţi: contractecomple4e, grupuri şi lanţuri de contracte, contracte independente'.

7e4tele Doului %od civil preintă clasificări după diferite criterii ale contractelor speciale, însă nu clarifică problema utilităţii acestor clasificări. În opinia noastră, utilitatea constă înposibilitatea împrumutului de norme în interiorul aceleiaşi categorii.

%lasificarea şi calificarea contractelor sunt operaţiuni complementare. Cără o corectăcalificare a unui contract nu se poate concepe o clasificare adecvată. $arcina calificării secomplică datorită situaţiei de fapt a contractelor speciale, care nu pot să mai fie integral

reervate dreptului civil sau dreptului comercial, după cum ele nu pot fi integralrevendicate de noi ramuri ale dreptului, cum ar fi: legislaţia protecţiei consumatorilor saudreptul informaticii.

%alificarea unui contract presupune determinarea categoriei căreia îi aparţine, în raport declauele pe care le cuprinde, scopul fiind determinarea sursei de completare cu claueomise.

 În interesul părţilor care înc?eie contractul este să îi confere o calificare e4plicită şi sămanifeste consecvenţă în redactarea acestor claue, pentru că numai în acest mod potspera să confirme şi instanţa calificarea dată de părţi.

%alificarea dată de părţile semnatare poate fi sau indicativă sau obligatorie pentruinstanţă'+.

%alificarea indicativă este preentă atunci c>nd părţile se reumă la enunţarea ei.

57

Page 58: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 58/477

Hudecătorul nefiind legat de această calificare o poate îndrepta dacă o găseşte ine4actă.64emple în acest sens sunt şi următoarele:

 – dacă firma reclamantă, furni>nd firmei p>r>te malţ, a creditat#o pe aceasta în registrelesale cu valoarea mărfii furniate, decont>nd apoi din soldul debitor sumele primite în platăde la firma p>r>tă, între părţi nu e4istă contract de cont curent, ci, pur şi simplu, v>nare#cumpărare în cont desc?is, pentru că nu e4istă reciprocitate de credite';

 – predarea unor bijuterii, în vederea marcării lor, nu constituie un contract de depoit, ci unmandat'*;

 – predarea unui juQe#bo4 '9;

 – mutarea unei uine este un contract de locaţiune a lucrărilor, şi nu de transport'5;

 – contractul prin care banca se obligă să predea o sumă, asigurată prin ipotecă, treptat,după nevoile clientului, cu o dob>ndă fi4ă, fără a se stipula şi dob>nda la remiteriledebitorului către bancă, se califică drept contract de desc?idere de credit în cont curent, şinu contract de cont curent;

 – calificarea corectă este aceea de înc?iriere, şi nu de asociaţie în participaţie, dacăfiecare parte a comercialiat mărfuri în spaţiul şi mobilierul înc?iriat la aceeaşi societatecomercială, iar pentru aceste spaţii s#a condus o evidenţă contabilă distinctă de cătrefiecare deţinător'/;

 – dacă instanţele, sc?imb>nd natura contractului, au apreciat că în cauă au fost deduse judecăţii pretenţii decurg>nd dintr#un contract de asociere în participaţiune, deşi clauelecontractului stabilite de părţi probau indubitabil înc?eierea unui contract de v>nare#cumpărare, în condiţiile art. '1/ %%=, acestea s#au pronunţat cu neobservarea obiectuluişi cauei preciate12;

 – deşi comisionarul nu este direct obligat către persoana cu care a lucrat, ca şi cum

afacerea a fost a sa proprie, totuşi, această responsabilitate înceteaă c>nd se constată, în fapt, că el a contractat în calitate de mandatar, făc>nd cunoscut numele mandantului pesocoteala căruia a lucrat1';

 – banca nu poate pretinde că a făcut o v>nare de acţiuni, dacă la ordinul clientului le#aprocurat pe preţul fi4at, operaţiunea fiind de comision11.

7otuşi, c?iar şi o calificare indicativă naşte preumţia simplă în favoarea calificării înacelaşi mod p>nă la proba contrarie. Riscul de recalificare poate fi redus dacă părţileadoptă o calificare g?id>ndu#se după aceleaşi reguli care vor fi utiliate şi de judecător şidacă, în timpul e4ecutării, nu au săv>rşit fapte care să contraică semnificativ calificareaadoptată, deoarece în acest ca s#ar putea suspecta o novaţie operată de părţi.

!acă, în investigaţia efectuată, părţile nu au găsit o calificare satisfăcătoare pentruclauele contractului lor şi au puternice îndoieli asupra calificării e4acte, trebuie săconsidere contractul ca fiind nenumit şi să fi4ee regimul operaţiunilor contractuale fără aderanja ordinea publică. Hudecătorul va ţine seama de regimul contractual adoptat de părţidacă el este at>t cert, c>t şi licit.

"ărţile mai pot să#şi consolidee securitatea şi indic>nd o calificare subsidiară pe care judecătorul să nu o aplice dec>t pentru a reglementa acele situaţii asupra cărora părţile auomis să stipulee claue în contract.

!acă doresc să impună judecătorului calificarea lor, părţile trebuie să o menţionee e4presşi să nu se îndepărtee de la alegerea efectuată. 3 astfel de calificare şi o astfel deconduită sunt recomandate nu numai în caul litigiului, ci şi în afara acestei eventualităţi.

(mpunerea unei calificări instanţei poate fi oportună în situaţia în care se eită între mai

58

Page 59: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 59/477

Page 60: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 60/477

interdependente. !acă persoanele care au contractat nu s#au e4primat cu claritate,contractele put>nd totuşi să fie considerate ca interdependente, instanţa poate săconcluionee că un contract este accesoriu altuia sau că ele sunt unite prinidentitatea cauei ori prin caua lor comună 1*. "entru a delega aceste situaţii,instanţa ia în considerare şi circumstanţele înc?eierii contractelor şi convingerea intimă apărţilor semnatare că acele contracte sunt indisociabile. 64emple în acest sens pot fi şi

următoarele: – nu e4istă nicio legătură între contracte şi deci sunt independente unele faţă de altele,contractul de cesiune a unui cabinet medical, contractul de cesiune a contractului dee4ercitare a profesiei şi contractul de cesiune de părţi sociale, dacă în niciunul dintreacestea nu se face referire la niciunul dintre celelalte19;

 – contractul de aproviionare e4clusivă înc?eiat de un distribuitor cu un furnior şicontractul de împrumut înc?eiat între furnior şi acelaşi distribuitor sunt independente,dacă obligaţia de rambursare a împrumutului subistă şi în situaţia în care distribuitoruluinu i se cuvenea comisionul de desfacere cu care s#ar fi compensat debitul derambursare15;

 – sunt interdependente contractele înc?eiate în aceeaşi i, unul prin care garajistul vindeunei persoane un automobil nou şi celălalt prin care acelaşi garajist cumpără de la aceeaşipersoană un automobil uat1/;

 – cel ce transportă o marfă în vederea preluării ei în depoit răspunde în baa contractuluide depoit, şi nu în baa contractului de transport2;

(nterdependenţa contractelor are drept consecinţă că soarta unuia este legată de soartaceluilalt. !rept urmare, contractul secundar poate fi reoluţionat pentru absenţa caueiatunci c>nd contractul principal nu este înc?eiat; nulitatea unuia dintre contracteantreneaă nulitatea celuilalt, iar reoluţiunea unuia provoacă reilierea celuilalt.

%onsecinţele pot fi însă şi constructive. =stfel: – validarea unui contract pentru că este legat de un altul';

 – determinarea obligaţiilor uneia dintre părţile contractante în funcţie de obligaţiile stipulate în contractul principal1;

 – desc?iderea unei acţiuni directe în beneficiul uneia dintre părţile unui contract contrapărţii dintr#un alt contract;

 – aplicarea obligaţiilor dintr#un contract subordonat la regulile contractului dominant;

 – posibilitatea pentru partea legată de doi contractanţi diferiţi de a opune altuia, pentru a#irespinge cererea de despăgubire, nee4ecutarea unui alt contract;

 – suspendarea reilierii sau a nereînnoirii anumitor contracte care formeaă împreună cualtele un tot omogen şi indisociabil.

*rt. 11+1.

Contractul sinalagmatic i contractul unilateral

%ontractul este sinalagmatic atunci c>nd obligaţiile născute din acesta sunt reciproce şiinterdependente. În ca contrar, contractul este unilateral c?iar dacă e4ecutarea luipresupune obligaţii în sarcina ambelor părţi.

%%=: =rt. /+. %ontractul este bilateral sau sinalagmatic c>nd părţile se obligă reciprocuna către alta.

60

Page 61: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 61/477

Page 62: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 62/477

3pţiunea va fi sau acceptarea ofertei pe care o conţine promisiunea sau, dimpotrivă,renunţarea la acceptare. !acă acceptă oferta, contractul de v>nare este înc?eiat. !acărenunţă la acceptarea ofertei, at>t promitentul, c>t şi beneficiarul se elibereaă deobligaţiile reciproce.

@neori, promisiunea unilaterală poartă denumirea de compromis, care nu este cea maiadecvată, deoarece, în mod uual, această terminologie este întrebuinţată pentru adesemna convenţia de a supune un eventual litigiu arbitrilor. =tunci c>nd promisiunea se raporteaă la o durată determinată, această durată estecalificată drept termen, care poate fi e4tinctiv )limit>nd durata ofertei- sau suspensiv)înc?eierea contractului se raporteaă la o dată a survenirii unui eveniment viitor şi sigur-.!urata nedeterminată este nerecomandată deoarece se raporteaă la termenul deprescripţie e4tinctivă a dreptului la acţiune.

Eeneficiarul poate renunţa oric>nd la acest interval de timp dacă este pus în înt>riere decătre ofertantul promitent şi somat să se pronunţe.

%>t timp beneficiarul nu a acceptat promisiunea, promitentul nu o poate retracta în caul

duratei determinate.!acă se retracteaă promisiunea înainte de e4pirarea termenului, beneficiarul poatepromova o acţiune contractuală contra promitentului.

"romisiunea unilaterală este opoabilă terţelor persoane, care au cunoscut#o şi auacţionat contrar acesteia, de e4emplu, cumpărătorului bunului.

"romisiunea unilaterală poate fi însoţită de o clauă av>nd rolul de a stabili indemniareaimobiliării. %onform acestei claue, beneficiarii promisiunii pot să nu#şi onoreeangajamentele în sc?imbul renunţării la o sumă convenită, independentă de orice dovadăa unui prejudiciu. !esigur că această indemniaţie se datoreaă numai dacă înc?eiereacontractului nu a fost împiedicată de ofertant.

(ndemniaţia de imobiliare nu se califică drept clauă penală şi nu poate fi modificată decătre instanţă dec>t în caul renunţării anticipate la beneficiul promisiunii, atunci c>ndindemniaţia a fost fi4ată prin raportare la această durată.

(ndemniaţia de imobiliare nu se confundă nici cu claua de deicere, pentru căbeneficiarul nu s#a angajat şi nu se poate deice de angajament.

%laua de deicere oferă părţilor sau cel puţin uneia dintre părţi posibilitatea, uneorilimitată în timp, de a renunţa la un contract care s#a înc?eiat, în sc?imbul plăţii unei sume.

!acă beneficiarul a uat de opţiunea renunţării, trebuie să plătească suma convenită.64ercitarea opţiunii trebuie să fie făcută cu bună#credinţă.

"romisiunea unilaterală poate deveni sinalagmatică dacă este însoţită de o clauă dedeicere importantă, contraic>nd astfel ideea facultăţii de opţiune. 6ste promisiunesinalagmatică, şi nu unilaterală, convenţia prin care beneficiarul se obligă definitiv săcumpere dacă, într#un termen stabilit, promitentul îşi îndeplineşte obligaţiile.

@neori promisiunea este astfel formulată înc>t permite beneficiarului să fie înlocuit de oaltă persoană. %laua se poate califica şi ca o stipulaţie pentru altul.

&>narea pe încercate sau pe gustate este calificată drept contract unilateral. %>t timpcondiţia acceptării de către cumpărător nu se realieaă, riscul este suportat de v>nător.&>narea este perfectă dacă la e4pirarea duratei încercării cumpărătorul nu a renunţat la

cumpărarea bunului. =cesta din urmă nu se poate retracta, după ce a primit marfa, dacănu a încercat#o. 7ăcerea cumpărătorului, după ce a recepţionat bunul, naşte preumţia că încercarea a dat satisfacţie.

62

Page 63: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 63/477

&>narea pe gustate este uneori confundată cu degustările oferite fără obligaţia sauintenţia serioasă de a cumpăra. Crecventă în comerţul cu vin sau cu br>neturi,degustarea prealabilă nu este dec>t un episod de tratative. În sc?imb, v>narea pegustate are specificul că se doreşte înc?eierea unui contract fără ca el să se fi format deja,deoarece cumpărătorul şi#a reervat dreptul de a aprecia dacă obiectul este pe gustul său.

 =şadar, v>narea pe gustate este o promisiune unilaterală de v>nare în care ?otăr>reacumpărătorului, profund subiectivă, este total liberă. În această situaţie se regăsescv>nările de vin, ulei ş.a.

Refuul cumpărătorului lipseşte de efecte contractuale gesturile părţilor p>nă în acelmoment. =precierea cumpărătorului este, în această situaţie, subiectivă şi discreţionară.

 Într#o altă situaţie, atunci c>nd contractul prevede o calitate onestă şi comercială,aprecierea subiectivă nu mai are importanţă pentru că se va califica în mod obiectiv, şi nusubiectiv dacă marfa este sau nu este de calitate comercială corespunătoare.

$unt, de asemenea, contracte unilaterale contractul de reervare, contractul deconfidenţialitate şi contractul de negociere

%ontractul de reervare este un antecontract unilateral utiliat în materie imobiliară.%alificarea lui poate fi sau ca pact de preferinţă, sau ca promisiune unilaterală. În primaipoteă, beneficiarul dispune numai de certitudinea de a fi preferat de partener dacă se va?otărî să înc?eie contractul definitiv. =cest contract este o promisiune unilaterală dacăbeneficiarul dispune de dreptul de opţiune. =semenea reervări sunt practicate şi înc?eiurile porturilor, ?oteluri, trenuri etc. şi sunt în mod uual de o indemnitate deimobiliare.

%ontractul de confidenţialitate este, în mod obişnuit, înc?eiat la începutul tratativelor,atunci c>nd se prefigureaă devăluirea unor informaţii de natură QnoL#?oL.

%ontractul unilateral de negociere obligă unilateral una dintre părţi să angajee sau săcontinue negocierile*.

*rt. 11+.

Contractul cu titlu oneros i contractul cu titlu gratuit

)'- %ontractul prin care fiecare parte urmăreşte să îşi procure un avantaj în sc?imbulobligaţiilor asumate este cu titlu oneros.

)1- %ontractul prin care una dintre părţi urmăreşte să procure celeilalte părţi un beneficiu,fără a obţine în sc?imb vreun avantaj, este cu titlu gratuit.

%%=: =rt. /+. %ontractul oneros este acela în care fiecare parte voieşte a#şi procura unavantaj.

 =rt. /+*. %ontractul gratuit sau de binefacere este acela în care una dintre părţi voieşte aprocura, fără ec?ivalent, un avantaj celeilalte.

3bservaţie. 7e4tul art. ''91 D%% este ameliorat faţă de te4tele art. /+, art. /+* %%= prinaceea că precieaă că avantajele urmărite au drept contraprestaţie obligaţiile asumate defiecare parte.

%omentariu

6ste cu titlu oneros contractul în care fiecare parte urmăreşte obţinerea unui avantaj dinpartea celeilalte părţi, avantajul put>nd fi imediat sau viitor.

%ontractele care nu sunt oneroase pot fi de binefacere, în două variante: contract cu titlu

63

Page 64: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 64/477

Page 65: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 65/477

păgubitor, incert şi viitor. Doţiunea de risc în drept are conţinut variabil. %riteriulincertitudinii este nucleul conceptului de risc.

radele de devoltare a criteriilor definiţiei riscului au variat în timp.

Riscul este un concept obiectiv şi fle4ibilitatea îi conferă o utilitate certă ridic>ndu#l larangul de concept fundamental al dreptului civil.

 În contractul civil, comutativ, suportarea riscurilor este în atenţia părţilor contractante carepregătesc viitorul contractului. "rincipiul uual este acela conform căruia parteacontractantă care a recoltat profitul va suporta şi riscul. @neori, însă, părţile eludeaăacest principiu şi claua sau contractul se califică drept leonine.

"rofitul este cel care justifică asumarea riscului, pentru că a se teme de o pierdere ca şi aspera într#un c>ştig, ambele presupun asumarea riscului5.

*rt. 11+4.

Contractul consensual' solemn sau real

)'- %ontractul poate fi consensual, solemn sau real.

)1- %ontractul este consensual atunci c>nd se formeaă prin simplul acord de voinţă alpărţilor.

)- %ontractul este solemn atunci c>nd validitatea sa este supusă îndeplnirii unorformalităţi prevăute de lege.

)+- %ontractul este real atunci c>nd, pentru validitatea sa, este necesară remitereabunului.

%omentariu

%lasificarea este metoda privilegiată a ordonării datelor dreptului poitiv.%lasificarea presupune organiarea logică a elementelor pe care le absoarbe şi le restituie într#o formă coerentă/.

!acă datele e4trase din dreptul poitiv sunt originea unei clasificări greşit definite sauobservate, ec?ivoce sau falsificate, incomplete, şi reultatul va fi pe măsură. !e e4emplu,clasificarea contractelor în comutative şi aleatorii este mai puţin efectivă pentru cătermenul comutativ< are mai multe înţelesuri.

%el mai adesea doctrina defineşte contractul comutativ în opoiţie cu cel aleatoriu. Înprimul ca, părţile cunosc întinderea prestaţiilor ec?ivoce din momentul înc?eierii

contractului, pe c>nd, în caul al doilea, e4istenţa uneia dintre prestaţii, cel puţin, depindede un eveniment incert. 6lementul determinant al clasificării, în acest ca, estecunoaşterea sau ignorarea prestaţiilor.

%omutativitatea are şi un alt sens. %aracterul comutativ al unui contract se apreciaă înraport cu ec?ilibrul obiectiv sau subiectiv al prestaţiilor, şi nu în raport de cunoaştereaacestora. În acest mod fiind conceput contractul comutativ, el nu mai este opus faţă de celaleatoriu în măsura în care acesta din urmă poate fi analiat ca operaţiune juridicăec?ilibrată.

%lasificarea este, aşadar, afectată de o slăbiciune structurală, care provine dinincertitudinea definirii elementelor de baă care o compun.

 =nalia critică a clasificării poate fi abordată sub două ung?iuri, în raport de structură şi înraport de elementele componente.

65

Page 66: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 66/477

$ub aspectul structurii clasificării se constată că ea se supune unei metode specifice şi nureistă la o analiă metodologică, ceea ce are drept consecinţă verificarea şi sub aspectulanaliei teleologice.

%lasificarea este reultatul unei elaborări doctrinare, în opinia autorului &. CorraX+2.

"rin clasificare se înţelege operaţiunea care în prima faă asociaă şi în faa următoare

disociaă.0etoda poate fi preciată prin elementele care îi caracterieaă structura şi care sebaeaă pe o diviiune majoră şi pe un criteriu dominant.

%lasificarea contractelor în consensuale, solemne şi reale reultă dintr#o incoerenţă amodului de elaborare.

"unctul slab al clasificării este criteriul dominant. %ăutarea sensului clasificării conduce lainterpretări diferite. =nalia teleologică cerceteaă finalitatea clasificării, presupun>nd căreultatul va fi o simplificare a realităţii.

%riteriul condiţiilor de fond conduce la transformarea clasificării tripartite în preferinţă

bipartită: o primă categorie conţine contractele consensuale, supuse numai condiţiilorgenerale de validitate; cea de#a doua cuprinde contractele supuse în plus unor condiţiispeciale, cele solemne şi cele reale. =şadar, condiţiile de fond nu oferă un criteriudominant fiabil.

%riteriul condiţiilor de formă se baeaă pe condiţiile de validitate referitoare la formă. Întrebarea care persistă este dacă trebuie să clasificăm contractele în raport de forma decare depinde validitatea lor sau să le distingem, după cum supunerea sau nesupunereacontractelor la condiţii de formă este o regulă.

!acă pornim de la premisa că termenul consensual e4primă calitateasubstantivului consensualism, nu putem ignora polisemia acestui de#al doilea termen.

7ermenii contract consensual, contract solemn şi contract real nu posedă certitudineadefiniţiilor+'.

 În măsura în care forma solemnă decide validitatea actului, nulitatea este sancţiuneaimpusă.

$ancţiunea solemnităţii corespunde dualismului nulitate şi ine4istenţă. =numite contractenu e4istă fără forma prescrisă de lege, în sensul că sancţiunea lovind în momentul originaral actului, acesta nu mai pătrunde în realitatea juridică.

(ncertitudinilor legate de definirea categoriilor de contracte li se adaugă incertitudinileprivind domeniile categoriilor de contracte. Împrumutul de bani este un e4emplu

semnificativ al slăbiciunii clasificării contractelor după condiţiile formale de validitate. =firmarea consensualismului se manifestă în teoria generală a contractului cu modificarearaporturilor între formă şi fond.

%ontractul consensual impune structura sa ansamblului contractului. %oncomitent, formadevine accesorie. !acă ea se adaugă condiţiilor de fond, rolul şi importanţa sa setransformă.

%onsensualismul desemneaă mişcarea prin care forma este progresiv înlăturată dindefiniţia contractului. %u toate acestea, consensualismul nu provoacă dispariţia formei, cidiversificarea acesteia. Cormalităţile sunt instrumentaliate. $istemul juridic degajat deformalismul esenţial poate căuta sprijin în avantajele practice ale formei pentru a asiguracontractelor anumite efecte+1.

66

Page 67: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 67/477

*rt. 11+2.

Contractul de ade$iune

%ontractul este de adeiune atunci c>nd clauele sale esenţiale sunt impuse ori suntredactate de una dintre părţi, pentru aceasta sau ca urmare a instrucţiunilor sale, cealaltă

parte neav>nd dec>t să le accepte ca atare.%omentariu

 =ctul de adeiune este alcătuit din voinţa emisă de una dintre părţi şi aderarea celeilalte laaceastă manifestare de voinţă+.

%ontractul de adeiune are o natură convenţională şi unicul element specific esteadeiunea, care aparţine aspectului formal.

$pecificul contractului de adeiune corespunde unei realităţi contractuale speciale. "rivitca mecanism al practicii juridice, contractul de adeiune repreintă şi un instrument demăsură a efectivităţii dreptului contractelor şi a teoriei generale a contractelor.

%riteriul imposibilităţii de a negocia conţinutul contractului este completat cu criteriulinegalităţii economice, în care se regăsesc părţile contractului şi cu cel de#al treilea criteriual generalităţii termenilor utiliaţi. Diciunul dintre acestea nu este suficient de precis şicomplet.

%eea ce desemneaă e4presia contract de adeiune< este o multitudine de situaţiicontractuale percepute sub aspect sociologic, şi nu juridic ++.

!ificultatea analiei decurge din marea diversitate a acestor contracte şi reclamădeterminarea criteriilor de recunoaştere a contractului de adeiune. În această diversitatepoate fi identificat un punct comun care este adeiunea unei părţi la un contract pe carecealaltă parte l#a redactat anterior. =ici adeiunea este o formă de consimţăm>nt. !e

aceea, criteriul distinctiv al adeiunii este formal."realabila redactare a contractului şi caracterul unilateral al acestuia constituie singurulelement invariabil, preent în toate contractele de adeiune. =deiunea e4primă at>tputerea de fapt a redactorului, c>t şi natura standardiată a operaţiunii care presupuneabsenţa discuţiilor asupra clauelor contractului.

 =fl>ndu#ne în preenţa unui contract redactat anterior, cu unele dintre claue figur>nd peun document preimprimat, se cuvine să verificăm cunoaşterea de către aderent aansamblului clauelor şi aceasta pentru a concluiona că părţile semnatare au vrut săintegree aceste claue în contract.

 =deiunea contractuală este în mod obiectiv recunoscută dacă s#a realiat în faa de înc?eiere a contractului. =deiunea se manifestă sau faţă de clauele documentuluisemnat, sau faţă de clauele care sunt incluse într#un document diferit de cel semnat şi laacest document face trimitere o clauă a te4tului semnat.

 Într#o altă variantă, clauele prestabilite sunt centraliate în înscrisul semnat şi, astfel,semnătura preumă adeiunea contractantului la integralitatea clauelor+.

@n mod specific de adeiune îl repreintă aprobările de tipul citit şi aprobat< sau bunpentru<.

 În concluie, tendinţa utiliării formelor în fenomenul contractual este incontestabilă. !eaceea nu se poate afirma că părţile ar avea libertatea determinării formei în care se

angajeaă pentru că aceste forme sunt în preent standardiate. Aibertatea formei nu înseamnă absenţa acesteia, ci doar absenţa formei reglementate.

67

Page 68: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 68/477

"ărţile sunt libere în alegerea elementelor formale prin care contractele se manifestă îndreptul obiectiv.

%?iar dacă se admite că principiul consensualismului elimină forma ca element de definirea contractului, el nu poate să o e4cludă din contract.

*rt. 11+6.

Contractul-cadru

)'- %ontractul#cadru este acordul prin care părţile convin să negociee, să înc?eie sau sămenţină raporturi contractuale ale căror elemente esenţiale sunt determinate de acesta.

)1- 0odalitatea de e4ecutare a contractului#cadru, în special termenul şi volumulprestaţiilor, precum şi, dacă este caul, preţul acestora sunt preciate prin convenţiiulterioare.

*rt. 11++.

Contractul &nceiat cu consumatorii

%ontractul înc?eiat cu consumatorii este supus legilor speciale şi, în completare,dispoiţiilor preentului cod.

%omentariu

!esfacerea continuă a producţiei industriale de masă este reglementată prin acordul întreproducători şi distribuitori în cadrul unei reţele contractuale comple4e de livrări şi deservicii. În mod necesar şi frecvent, cadrul juridic este completat cu un contract#cadru,care determină mai amplu sau mai simplu condiţiile operaţiunilor viitoare )contracte de

aproviionare e4clusivă, concesiuni de v>nare, distribuitori agreaţi, franciă etc.- şi,ulterior, se înc?eie convenţii succesive în faa de e4ecutare a acordului prealabil.

 În acest sistem se încadreaă şi contractul#cadru, mai ales sub aspectul reglementăriipreţului.

(niţial, contractul#cadru a fost subsumat de jurisprudenţa franceă dispoiţiilor %oduluicivil cu privire la v>nare.

3 importantă aplicaţie a contractului#cadru s#a efectuat în raporturile contractuale dintresocietăţile petroliere şi distribuitorii de carburanţi. În conţinutul acestor contracte#cadru dedistribuţie comercială, obligaţiile părţilor erau nu numai de a da, ci şi de a face.

%urtea de %asaţie franceă a decis, în principiu, că atunci c>nd o convenţie prevede înc?eierea de contracte ulterioare, nedeterminarea preţului acestor contracte în convenţiainiţială nu afecteaă validitatea acesteia, cu e4cepţia unei dispoiţii legale speciale, abuul în privinţa fi4ării preţului desc?i>nd numai calea reilierii sau a despăgubirii+*.

 =lte categorii de contracte care nu sunt reglementate de Doul %od civil

'. %ontracte cu formare continuă

!acă în marea majoritate a situaţiilor contractul se formeaă instantaneu prin înt>lnireaofertei cu acceptarea, atunci c>nd interesele preintă o importanţă deosebită, înc?eiereacontractului este precedată de o lungă perioadă de negocieri şi de acorduri pregătitoare.

 În perioada precontractuală, e4ploratorie, părţile care negociaă fac sc?imb de idei, depropuneri de formule şi claue, fără să aibă ca reultat înc?eierea unui contract. 6senţialăeste pentru această perioadă prefigurarea viitorului contract.

68

Page 69: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 69/477

 În consecinţă, jurisprudenţa şi legislaţia, împreună cu doctrina au stabilit anumite obligaţiiale negociatorilor privind conduita lor în această perioadă. =stfel, fiecare dintre negociatoripoate pune capăt tratativelor în deplină libertate.

7otodată, negociatorii au obligaţia de a se comporta cu bună#credinţă şi loialitate.

Ruperea abuivă a tratativelor este de natură să angajee răspunderea civilă delictuală,

mai ales atunci c>nd acţioneaă cu rea#credinţă sau cu o lejeritate condamnabilă.Hurisprudenţa a sancţionat înşelarea aşteptărilor partenerului, ca şi iniţiativa tratativelorfără intenţie serioasă de a contracta+9.

@neori, se înc?eie un contract care reglementeaă pregătirea viitorului contract şi care sedenumeşte acord pregătitor, scrisoare de intenţie, contract temporar, tratative denegociere etc., prin care sunt definite obiectivele negocierilor şi condiţiilor desfăşurăriiacestora.

 =cest acord poate conţine şi obligaţii accesorii pentru delimitarea cadrului negocierii, dee4emplu, claue de e4clusivitate pentru negociere, claue de confidenţialitate, claue decosturi ale negocierilor etc.

@neori, se stabilesc şi paue de reflecţie pentru recapitularea etapelor parcurse şi aaspectelor de reper asupra cărora nu se va mai reveni.

%u toate că aceste acorduri de principiu nu au valoarea contractului definitiv, ele nu suntlipsite de orice efecte juridice. "rintre aceste efecte se numără obligaţia de a desfăşura culoialitate negocierile în dorinţa sinceră de a înc?eia contractul proiectat+5.

1. %ontractul cu sine însuşi

!enumirea este derutantă, pentru că numai în aparenţă acest contract se înc?eie de cătreuna şi aceeaşi parte. În realitate, înc?eierea se produce între două persoane, dar ambelesunt repreentate de acelaşi mandatar, de e4emplu, persoana care, acţion>nd în calităţidiferite, materialieaă pe ambii contractanţi. În această situaţie se află cel mandatat săv>ndă, care va cumpăra pentru sine bunul, ca şi cel ce are mandat să repreinte douăpersoane una dintre acestea fiind v>nătorul, iar cealaltă cumpărătorul.

 În preent, se admite că una şi aceeaşi persoană poate acţiona în calităţi diferite şi poatee4prima voinţe diferite. =ceste voinţe vor fi constatate prin probe certe, din motive uşor de înţeles.

 În unele situaţii, formula este interisă pentru protecţia incapabilului, partener contractual,repreentat în contract, sau pentru protecţia societăţii comerciale faţă de malversaţiunileadministratorului acesteia.

. %ontractele comple4e@neori se realieaă un ansamblu contractual caracteriat printr#o unitate internă coerentăşi acest montaj poartă denumirea de contract comple4.

 Învecinarea contractelor în cadrul unui contract comple4 se înt>lneşte în v>narea debunuri agricole.

 =lteori, contractul comple4 este o asamblare de contracte speciale diferite )donaţia cusarcini, sc?imbul cu sultă, v>narea de imobile în vederea construirii, contractul de servirea mesei în vagonul restaurant, contractul de ?otelărie sau de vagon de dormit ş.a.-.

+. rupări de contracte

 =tunci c>nd mai multe contracte distincte se asociaă fără a se contopi într#un contractunic, se vorbeşte despre grupări, lanţuri sau interdependenţe contractuale. 64emple înacest sens sunt: împrumutul asociat v>nării, împrumutul însoţit de asigurare de viaţă,

69

Page 70: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 70/477

cumpărarea unui autove?icul nou cu preluarea celui uat.

Ciecare contract este independent de celălalt, cu e4cepţia caului în care se face dovadacă sunt intim legate, astfel înc>t e4istenţa unui este subordonată realiării celuilalt.

Aanţul de contracte în materie comercială conţine raporturi contractuale succesive, cuobiect comun, înc?eiate între persoane diferite. !e e4emplu, v>narea comercială este

precedată şi este urmată de alte v>nări. &>nătorul deţine lucrul de la un autor, care lar>ndul său l#a primit de la un alt v>nător, iar cumpărătorul îl revinde unui subdob>nditor.

(ndiviibilitatea contractelor apare atunci c>nd una şi aceeaşi persoană înc?eie cu acelaşicontractant mai multe contracte, între care poate e4ista indiviibilitate. Reoluţiunea saunulitatea unuia antreneaă, atunci, reoluţiunea sau nulitatea celorlalte.

$e pot înt>lni şi situaţii de indiviibilitate aparentă şi artificială, care nu poate influenţa?otăr>rea instanţei.

7rebuie să fie operată o distincţie între lanţul de contracte, cocontractele şi subcontractele,care implică mai mulţi participanţi la un contract. În cocontract se află coasigurarea,coîmprumutul de la mai mulţi creditori şi cotratarea. 0ai mulţi participanţi se raporteaă laun singur obiect în caul cocontractului. În caul subcontractului, obiectul este e4ecutareaunei convenţii de către o altă persoană dec>t partea contractantă principală )submandatul,sublocaţia, subtratarea, subantrepria etc.-.

 În caul grupării de contracte, e4istă mai multe contracte distincte. 7otuşi, e4istă situaţii ca înc?irierea#v>nare, v>narea unui lucru ce urmeaă a fi fabricat sau construit, donaţia cusarcini, unde pot să apară dubii dacă e4istă un contract comple4 unic sau e4istă o gruparede contracte distincte.

Reultatul analiei poate fi o calificare e4clusivă, atunci c>nd se are în vedere un contractcomple4 sau o calificare distributivă, dacă se are în vedere o grupare de contracte, darmai pot să apară şi situaţii de calificări ine4acte sau de refu de calificare+/.

 Într#o grupare de contracte, răspunderea contractuală reglementeaă în mod necesarcererea de reparare a prejudiciului suferit de participanţi, numai pentru că au avut olegătură cu contractul iniţial. "entru că debitorul a trebuit să prevadă consecinţeleincapacităţii sale de a#şi îndeplini obligaţiile în conformitate cu regulile contractualeaplicabile în domeniu, victima nu poate să dispună contra lui dec>t de o acţiune de naturăcontractuală, c?iar şi în absenţa unui contract între victimă şi debitor2.

. %ontracte grefate

 =stfel de contracte pot reulta din alăturarea unui contract faţă de altul sau din inserareaunei claue care îi modifică economia. În primul ca, contracte noi sunt grefate pe cele

vec?i )contractul de ?otelărie care poate fi integrat în contractul de întreprindere; contractulde restaurant, de garaj, de abonament etc.-.

*. %ontracte de reacţie

 În dorinţa de a eluda reglementările imperative, părţile construiesc sau reactiveaăcontracte de modă vec?e. !e e4emplu, pentru a se sustrage regimului legal al înc?irierilorde imobile rurale, comerciale sau de locuinţă, s#a reinventat convenţia de ocupaţieprecară, tot astfel cum, pentru a eluda e4igenţele contractului de muncă, se utilieaăcontracte de colaborare sau de stagiu.

!in e4punerea de mai sus reultă că denumirea contractului provine de la reacţia derespingere a părţilor contractante în raport cu reglementările legale e4istente în domeniu.Reacţia nu garanteaă obţinerea reultatului scontat datorită ultrareacţiei sancţiunii nulităţiipentru fraudă la lege.

70

Page 71: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 71/477

9. %ontracte ing<

(nfluenţa anglo#sa4onă, şi mai ales americană, a fost receptată şi sub forma adopţiuniicontractelor cu terminaţia în ing< )camping, caravaning, parQing, engineering, factoring,franc?ising, leasing, renting, marQeting, sponsoring etc.-'.

5. %ontracte tip

6ste frecventă situaţia în care, la negocieri, se preintă un te4t al contractului redactatanterior de către una dintre părţi sau c?iar de ambele. !acă aparţine unei singure părţi, eleste contract de adeiune.

 =lteori, redactorul este o terţă persoană, care propune numai un te4t, iar părţile pot săderoge de la propunere. În caul partenerilor profani, se recurge la un e4pert care săredactee proiectul de contract. 64istă şi organisme profesionale care faciliteaă înc?eierea contractelor oferind modele. =ceste contracte tip sunt, în principiu,facultative1. 64cepţie fac condiţiile generale, care, mai ales în domeniul bancar, nu senegociaă.

%onform opiniei autorului &. CorraX, standardiarea operaţiunilor economice are dreptconsecinţă standardiarea instrumentelor juridice fără a fi impusă prin lege.%ondiţiile generale repreintă ansamblul clauelor contractuale tip redactate înainte de înc?eierea contractelor individuale în care se integreaă. !eşi formaliate, condiţiilegenerale nu sunt acte juridice formale pentru că împrumută regimul juridic al contractului în care se topesc. $unt, aşadar, claue abstracte, aplicabile unui număr nedeterminat decontracte individuale care se vor înc?eia ulterior.

!istincţia dintre condiţiile generale şi contractele tip este delicată, deşi nu are o adevăratăinfluenţă juridică pentru că li se aplică reguli identice: includerea lor în convenţii particularese produce sau într#un mod formal, sau printr#o clauă de trimitere.

%ontractul tip este un model aplicat în integralitatea sa în mod regulat şi sistematic. Du arevocaţia de a se modifica spre deosebire de condiţiile generale, care se adapteaăoperaţiunilor individuale. %ondiţiilor generale li se alătură întotdeauna condiţii particulare.

3 altă distincţie între contractul tip şi condiţiile generale decurge din valoarea normativă acondiţiilor generale, care s#au alimentat din uurile comerciale. &ăute sub acest aspect,condiţiile generale capătă o forţă obligatorie intrinsecă independentă de includerea lor încontracte posterioare. %ontractul tip răm>ne în r>ndul convenţiilor, deşi nu se poate negacapacitatea lui de a integra unele cutume.

%ontractul tip îşi afirmă valoarea practică prin funcţia de standard de referinţă pentru ooperaţiune juridică particulară. %ondiţiile generale îşi au raţiunea în necesitatea

armoniării acelor reguli care sunt comune pentru toate operaţiunile pe care le va efectuao parte contractantă.

Repetarea identică a operaţiunilor economice şi nevoia rapidităţii efectuării acestorae4clude negocierea fiecărei operaţiuni în parte în faa de formare a convenţiei. !e aceea,orice instrument care contribuie la fluidiarea tranacţiilor trebuie să fie folosit. %u c>t întreprinderea are un volum de afaceri mai mare, cu at>t mai necesară devine elaborareaşi utiliarea condiţiilor generale.

 =lte documente contractuale destinate aceloraşi scopuri, sunt, de e4emplu, scrisoarea deconfirmare, bonul de livrare şi borderourile.

$crisoarea de confirmare coroboreaă e4istenţa convenţiei perfectate verbal sau prin altprocedeu considerat insuficient de către una din părţi.

6a îndeplineşte două funcţiuni:

71

Page 72: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 72/477

Page 73: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 73/477

medicii nu le stăp>nesc în întregime.

%u toate acestea, erorile involuntare nu trebuie să in?ibe efortul creator al medicilor.

Du toţi medicii pot beneficia de aceleaşi condiţii de documentare şi e4periment, nu toţi auaceleaşi dotări la dispoiţie. 7otuşi, şi faţă de cei lipsiţi de asemenea avantaje se aplicăe4igenţa bunelor practici.

6tapele formării contractului medical debuteaă cu demersul pacientului pentru a fiacceptat de medic.

%ererea este adeseori imprecisă şi nu are semnificaţia unei manifestări de voinţă pentru înc?eierea unui contract. În cea de#a doua etapă, pacientul consimte la tratament, daracest consimţăm>nt are o natură particulară. 6l este reultatul unei informări personaliateşi manifestarea de voinţă a pacientului nu este nici liberă, nici spontană. =cordulpacientului este influenţat de informarea medicului şi de măsura în care pacientul a reuşitsă înţeleagă informarea. Aibertatea voinţei pacientului este puternic influenţată de temerilepentru propria viaţă, de vulnerabilitatea accentuată pe care o genereaă angoasa şisuferinţa.

$pecificul consimţăm>ntului pacientului la tratamentul propus de medic se e4primă şi înposibilitatea retractării în orice moment. =cest consimţăm>nt nu este liber şi, c?iar dacă sematerialieaă într#un înscris, acesta nu are validarea unui contract prin sine însuşi.

(nformaţia procurată de medic pacientului trebuie să fie personaliată, clară, onestă şicompletă, mai ales în ceea ce priveşte e4punerea tuturor inconvenientelor.

 =cţiunea medicului are două componente: prima este stabilirea diagnosticului şirecomandarea; cea de#a doua este însăşi acordarea îngrijirilor.

3bligaţia contractuală a medicului este o obligaţie de mijloace şi nu de reultat.

ecţiunea a 3-a.

 5nceierea contractului

Reforma franceă

"ropunerea de reformă a dreptului france al contractelor conţine în 7itlul (. %ontracte,la art. #*, următoarele te4te:

=rt. . "ărţile sunt libere, în limitele fi4ate de lege, să îşi aleagă cocontractantul şi sădetermine forma şi conţinutul contractului.

 =rt. +. Du se poate deroga, prin contract particular, de la regulile care intereseaă ordineapublică şi bunele moravuri.

Du se poate aduce atingere libertăţilor şi drepturilor fundamentale dec>t în măsuraindispensabilă, pentru protejarea unui interes serios şi legitim.

 =rt. . %ontractele se formeaă şi se e4ecută de bună#credinţă. "ărţile nu pot să e4cludă,nici să limitee această obligaţie.

 =rt. *. 3 parte nu poate acţiona în contradicţie şi comportamentele anterioare, pe carecocontractantul său şi#a baat, în mod legitim încrederea.

$impla toleranţă nu este suficientă pentru a face legitimă încrederea.<

 În art. ' din acelaşi proiect sunt prevăute condiţiile formării contractului: 7rei condiţiisunt esenţiale pentru formarea unui contract:

 – consimţăm>ntul părţilor contractante;

73

Page 74: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 74/477

 – capacitatea lor de a contracta;

 – un conţinut cert şi licit.<

 =sociaţia Penri %apitant a prevăut în cadrul proiectului "rincipii contractuale comune<,la art. 1:'2' următorul te4t: %ondiţii pentru înc?eierea unui contract. )'- @n contract este înc?eiat de îndată ce:

a- părţile au înţeles să se lege juridic,b- şi au reuşit să ajungă la un acord suficient, fără ca vreo altă condiţie să fie cerută.

)1- %ontractul nu trebuie să fie înc?eiat, nici constatat prin înscris şi nu este supus niciuneie4igenţe de formă. 6l poate fi dovedit prin toate mijloacele, inclusiv prin martori.<

1

Dispo$iţii preliminare

 =rt. ''95. # Aibertatea formei

 =rt. ''9/. # %ondiţiile esenţiale pentru validitatea contractului

*rt. 11+.

ibertatea ormei

%ontractul se înc?eie prin simplul acord de voinţă al părţilor dacă legea nu impune oanumită formalitate pentru înc?eierea sa valabilă.

%%=: =rt. ''/'. )'- !ovada actelor juridice al căror obiect are o valoare ce depăşeşte

suma de 12 lei, c?iar pentru depoit voluntar, nu se poate face dec>t prin act autentic,sau prin act sub semnătură privată.

)1- Du se va primi niciodată o dovadă prin martori, în contra sau peste ceea ce cuprindeactul, nici despre ceea ce se pretinde că s#ar fi is înaintea, la timpul sau în urmaconfecţionării actului, c?iar cu privire la o sumă sau valoare ce nu depăşeşte 12 lei.

)- "ărţile pot însă conveni ca şi în caurile arătate mai sus să se poată face dovada cumartori, dacă aceasta priveşte drepturi de care ele pot să dispună.

%%(: =rt. '1. %ondiţiile contractului sunt:

'- acordul părţilor;

1- caua;- obiectul;

+- forma, c>nd este prescrisă de lege sub pedeapsa nulităţii.

3bservaţie. %onsensualismul, ca principiu care guverneaă înc?eierea contractului, a fostpăstrat şi în Doul%od civil. $ingura e4cepţie este e4igenţa legală a formei pentruvaliditatea înc?eierii contractului.

%omentariu

$pre deosebire de %odul civil anterior )art. ''/'-, Doul %od civil nu impune nicio condiţiede formă sau de formalitate pentru înc?eierea contractului, fiind suficient simplul acord devoinţă al părţilor. !e la această regulă e4istă o singură derogare: atunci c>nd legeaimpune o anumită formalitate pentru înc?eierea valabilă a contractului.

74

Page 75: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 75/477

"entru întregirea reglementării sub acest aspect, este necesar să se ia în considerare şidispoiţiile art. '1+2#'1+ D%%, conform cărora voinţa de a contracta poate fi e4primatăverbal, în scris sau se poate manifesta şi printr#un anumit comportament.

 Înscrisul constatator al înc?eierii contractului poate fi sub semnătură privată sau autentic,forţa probantă fiind cea prevăută de lege.

!acă legea pretinde în mod neîndoielnic o anumită formă pentru înc?eierea valabilă acontractului, absenţa acestei forme este sancţionată cu nulitatea absolută a contractului.!acă, însă, o anumită formă este pretinsă numai prin învoiala părţilor, fără ca legea să oceară, contractul este valabil şi atunci c>nd acea condiţie de formă nu s#a respectat. Întreformele înc?eierii şi formele modificării contractului e4istă o simetrie pretinsă prin art.'1+ D%%.

"entru înscrierea în cartea funciară, contractul trebuie să fie înc?eiat prin înscris autentic,sub sancţiunea nulităţii absolute.

Aegea specială prevede condiţiile specifice de formă pentru contractele care se înc?eieprin mijloace electronice.

%onsensualismul pe care îl reflectă aceste reglementări este, fără îndoială, un factor de înlesnire a legării contractelor, dar acest efect benefic are şi el reversul său.

@nele consimţăminte pot fi date cu uşurinţă, fără a conştientia efectele juridice caredecurg.

"e de altă parte, apar incertitudini cu privire la anumite aspecte ale acordului părţilor, carefavorieaă contestaţii şi procese inutile. Caţă de terţele persoane, acest consensualismapare ca o secretiare ine4plicabilă, deşi ele ar avea interes să cunoască înc?eiereacontractului.

Cormalismul are rosturile sale. 6l atenţioneaă părţile asupra serioităţii angajamentelor

asumate şi îndeamnă la reflecţie matură şi suficientă. În plus, înscrisul este o probă multmai sigură în ceea ce priveşte corecta reflectare a realităţilor, dec>t memoria persoanelor.

"e de altă parte, publicitatea unor contracte este importantă şi pentru terţele persoane.!acă nu sunt respectate cerinţele formalismului, actul juridic nu produce efectele scontateşi securitatea raporturilor juridice are de îndurat suferinţe serioase+.

*rt. 11+9.

Condiţiile esenţiale pentru validitatea contractului

)'- %ondiţiile esenţiale pentru validitatea unui contract sunt:'. capacitatea de a contracta;

1. consimţăm>ntul părţilor ;

. un obiect determinat şi licit;

+. o cauă licită şi morală.

)1- În măsura în care legea prevede o anumită formă a contractului, aceasta trebuierespectată, sub sancţiunea prevăută de dispoiţiile legale aplicabile.

%%=: =rt. /+5. %ondiţiile esenţiale pentru validitatea unei convenţii sunt:

'. capacitatea de a contracta;1. consimţăm>ntul valabil al părţii care se obligă;

75

Page 76: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 76/477

. un obiect determinat;

+. o cauă licită.

3bservaţie. 7e4tul art. ''9/ D%% este ameliorat faţă de te4tul art. /+5 %%= suburmătoarele aspecte:

 – obiectul obligaţiei asumate de fiecare parte trebuie să fie nu numai determinat, ci şi

posibil şi licit; – caua obligaţiei fiecăreia dintre părţile contractante trebuie să fie nu numai licită, ci şivalabilă în sensul de a fi conformă cu morala şi să reulte astfel înc>t să poată fi verificatăde instanţă. %aua consensualistă, subiectivă prin esenţă, oferă instanţei posibilitatea de ainvestiga şi a determina voinţele individuale. În acest fel caua dob>ndeşte o funcţie deevaluare a elementului voluntar at>t în contractele sinalagmatice, c>t şi în celeunilaterale*.

%%C: =rt. ''25. "atru condiţii sunt esenţiale pentru validitatea unei convenţii:

%onsimţăm>ntul părţii care se obligă;

%apacitatea sa de a contracta;@n obiect cert care constituie materia angajamentului;

3 cauă licită în obligaţie.

%%(: =rt. '1. (ndicarea condiţiilor. %ondiţiile contractelor sunt:

'- acordul părţilor )'1*-

1- caua )'+-

- obiectul )'+*-

+- forma )'2- c>nd reultă că este prescrisă de lege sub sancţiunea nulităţii.

%omentariu

 =rticolul ''9/ enumeră condiţiile esenţiale pentru validitatea contractului. Reglementareafiecăreia dintre condiţii este cuprinsă în articolele următoare9.

Capacitatea p%rţilor 

 =rt. ''52. # %apacitatea părţilor 

 =rt. ''5'. # Reguli aplicabile

*rt. 11/.

Capacitatea p%rţilor 

"oate contracta orice persoană care nu este declarată incapabilă de lege şi nici oprită să înc?eie anumite contracte.

*rt. 111.

,eguli aplicabile

Regulile privitoare la capacitatea de a contracta sunt reglementate în principal în %artea

76

Page 77: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 77/477

Page 78: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 78/477

renunţa la acestea.

 În art. 2 D%% este enunţat principiul egalei capacităţi civile în faţa legii. =stfel, capacitatease recunoaşte ca fiind egală în faţa legii, fără discriminare de rasă, culoare, naţionalitate,origine etnică, limbă, religie, v>rstă, se4 sau orientare se4uală, opinie, convingerepersonală, apartenenţă politică, sindicală, apartenenţă la o categorie socială ori la ocategorie defavoriată, avere, origine socială, grad de cultură sau orice altă situaţiesimilară.3rice persoană fiică sau persoană juridică este titulara unui patrimoniu/ care poate fidiviat sau afectat, dar numai conform prevederilor legii Uart. ' alin. )'- şi )1-V. "atrimoniilede afectaţiune sunt acele mase patrimoniale fiduciare constituite potrivit dispoiţiilor 7itlului(& al %ărţii a (((#a şi afectate unei profesii autoriate, precum şi alte patrimonii astfeldeterminate*2.

 În art. 1 se reglementeaă transferul intrapatrimonial şi patrimoniul profesionalindividual*'.

%apitolul ( din 7itlul (( al %ărţii ( este în întregime consacrat capacităţii civile a persoanei

fiice )art. +#9-.%apacitatea de folosinţă este definită în art. + ca fiind aptitudinea persoanei de a aveadrepturi şi obligaţii civile.

6a începe la naşterea persoanei şi înceteaă odată cu moartea acesteia. @nui copilconceput îi sunt recunoscute drepturile din momentul concepţiei cu condiţia să se nascăviu )art. +#*-.

7impul legal al concepţiei este intervalul de timp cuprins între a trei suta şi a o sutaoptecea i dinaintea naşterii copilului şi se calculeaă i cu i. În cadrul acestei perioadelegale, sau în afara acestui interval, dovada concepţiei reale poate fi făcută prin mijloaceştiinţifice )art. +'1-.

%apacitatea de e4erciţiu este definită în art. 9 ca fiind aptitudinea persoanei fiice de a înc?eia singură acte juridice civile. %onform art. 5, începutul capacităţii de e4erciţiucoincide cu majoratul, la împlinirea v>rstei de '5 ani.

0inorul căsătorit dob>ndeşte, prin căsătorie, o capacitate de e4erciţiu deplină, care semenţine şi după anularea căsătoriei dacă minorul a fost de bună#credinţă la înc?eiereacăsătoriei.

0inorul care a împlinit '* ani poate cere să i se recunoască deplina capacitate de e4erciţiupentru motive temeinice, cu ascultarea părinţilor sau tutorelui şi cu aviul consiliului defamilie, c>nd este caul )art. +2-.

%apacitatea de e4erciţiu restr>nsă se dob>ndeşte de către minor la împlinirea v>rstei de'+ ani )art. +'-. =cest minor înc?eie acte juridice cu încuviinţarea părinţilor sau tutorelui şi,dacă este caul, cu autoriarea instanţei de tutelă, încuviinţări şi autoriări care pot fiacordate cel mai t>riu în momentul înc?eierii actului. 64cepţie fac actele de conservare şiactele de administrare care nu#l păgubesc pe minor, precum şi cele de dispoiţie, de micăvaloare, cu caracter curent şi care se e4ecută la data înc?eierii lor. =ceste acte pot fiefectuate singur de către minor.

0inorul care a împlinit v>rsta de ' ani poate să înc?eie acte juridice referitoare la muncă,la îndeletnicirile artistice sau sportive ori la profesia sa, cu încuviinţarea părinţilor sau atutorelui, precum şi cu respectarea dispoiţiilor legii speciale, dacă este caul. În acest

ca, minorul e4ercită singur drepturile şi e4ecută tot astfel obligaţiile ivor>te din acesteacte şi poate dispune singur de veniturile dob>ndite )art. +1-.

$unt lipsite de capacitate de e4erciţiu, conform prevederilor art. +, următoarele persoane:

78

Page 79: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 79/477

a- minorul care nu a împlinit v>rsta de '+ ani; b- interisul judecătoresc; c- alte persoaneprevăute de lege.

 În caul acestora, actele juridice se înc?eie, în numele lor, de repreentanţii lor legali încondiţiile prevăute de lege.

 =ctele de conservare şi celelalte acte prevăute în caul minorului care a împlinit '+ ani

sunt aplicabile şi persoanei lipsite de capacitate de e4erciţiu.$ancţiunea actelor făcute de persoana lipsită de capacitate de e4erciţiu, ori cu capacitatede e4erciţiu restr>nsă, altele dec>t cele prevăute cu caracter e4cepţional, este nulitatearelativă, c?iar fără dovedirea unui prejudiciu.

$implul fapt că la înc?eierea actului cel lipsit de capacitate de e4erciţiu sau cu capacitatede e4erciţiu restr>nsă a declarat că este capabil, nu poate înlătura sancţiunea. !acă, însă,el s#a folosit de manopere dolosive, la cererea părţii induse în eroare, instanţa poateconsidera valabil actul, dacă apreciaă că aceasta ar constitui o sancţiune civilă adecvată.

Doul %od civil consacră întregul 7itlu (&, cu şase capitole, persoanei juridice în %artea (#a.!espre persoane.

%apitolul ((( este sediul reglementării capacităţii civile a persoanei juridice. În primasecţiune se reglementeaă capacitatea de folosinţă a persoanei juridice, iar în cea de#adoua secţiune se reglementeaă capacitatea de e4erciţiu şi funcţionarea persoanei juridice.

!iferenţele între capacitatea persoanei juridice şi capacitatea persoanei fiice seanalieaă sub mai multe aspecte.

!iferenţierea începe cu însăşi e4istenţa persoanei. În timp ce persoana fiică îşi afirmăe4istenţa şi trebuie să#şi dovedească identitatea cu un document oficial, persoana juridicăeste pusă în situaţia de a#şi dovedi, de fiecare dată, însăşi e4istenţa, preent>nd un

document oficial de înregistrare.3 persoană fiică majoră este preumată că posedă o capacitate civilă generală, în timpce o persoană juridică trebuie să#şi limitee capacitatea de folosinţă la actele necesarepentru realiarea scopului în vederea căruia s#a constituit. În timp ce persoana fiică îşie4ercită, de regulă, direct şi nemijlocit prerogativele capacităţii, persoana juridică îşi poatee4ercita întotdeauna aceste prerogative numai prin mandatari*1. !e aceea, un timp îndelungat, s#a considerat că o persoană juridică este o creaţie artificială*. Întruc>t numaipersoanele fiice aveau un patrimoniu, aşa#numitele persoane juridice< care erau spiritpur )imateriale- au fost denumite persoane morale<.

rupurilor de persoane, ca şi grupurilor de bunuri li s#a recunoscut numai starea de fapt,

nu şi calitatea de subiect de drept. =ceastă calitate se dob>ndea numai la capătul unui şirde formalităţi.

 =cordarea personalităţii juridice putea fi obţinută sau putea fi refuată.

7eoria personalităţii reale a recunoscut oricărui grup susceptibil de a poseda o voinţăproprie sau de a e4ercita o activitate distinctă calitatea de subiect de drept şi, deci,personalitatea. !e această dată, personalitatea juridică nu se mai acorda, ci se consideraataşată e4istenţei grupului.

6senţa teoriei consta în concepţia conform căreia persoana juridică este rodul proprieicreaţii, şi nu al creaţiei legiuitorului*+. =şadar, personalitatea juridică aparţine, în principiu,oricărei grupări dacă posedă o modalitate de e4primare colectivă pentru apărareaintereselor sale legitime.

"asul următor a fost recunoaşterea personalităţii juridice în favoarea societăţii

79

Page 80: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 80/477

unipersonale care nu posedă grup, ci doar un patrimoniu afectat activităţii. Du se poateomite constatarea că persoana juridică, av>nd o e4istenţă autonomă faţă de persoanelecare au creat#o, poate repreenta şi o sursă de abu atunci c>nd este destinată să secomporte ca un ecran pentru deturnarea de la vocaţia legală.

 =buul de personalitate juridică îmbracă forme variate cum ar fi, de e4emplu, fictivitatea,utiliarea pentru obţinerea nelegală a unui folos necuvenit sau menţinerea în letargie.

"ersoana juridică fictivă comite fraudă contra legii sau contra creditorilor.

Crauda contra legii vieaă în mod frecvent fiscalitatea, iar frauda contra creditorilor see4primă, de e4emplu, prin subscrierea ca aport la patrimoniul persoanei juridice abunurilor persoanei fiice, susceptibile de a fi urmărite de creditori. 3 altă formă a fraudeieste persoana juridică fictivă*. Între capacitatea juridică a persoanei fiice şi capacitatea juridică a persoanei juridice e4istă deosebiri importante:

 – persoana fiică dob>ndeşte capacitatea de folosinţă la naştere )iar pentru unele drepturic?iar mai devreme, după ce a fost concepută- şi ulterior dob>ndeşte şi capacitatea dee4erciţiu în etape, în timp ce persoana juridică dob>ndeşte concomitent şi pierde simultan

at>t capacitatea de folosinţă, c>t şi capacitatea de e4erciţiu; – pentru toate persoanele fiice capacitatea de folosinţă are conţinut identic, dar pentrupersoanele juridice această capacitate diferă în raport cu specialitatea fiecăreia;

 – dacă persoana fiică se poate afla în situaţia de a poseda o capacitate de e4erciţiu mairestr>nsă dec>t capacitatea de folosinţă, pentru persoana juridică suprapunerea celordouă feluri de capacitate este totală şi permanentă;

 – dacă e4ercitarea prin repreentant a capacităţii este o e4cepţie pentru persoana fiică,această situaţie constituie regula pentru persoana juridică;

 – limitarea capacităţii de folosinţă a persoanei juridice nu presupune cu necesitate mai

puţine drepturi dec>t persoana fiică, e4cepţie făc>nd diferenţele fireşti )persoana juridicănu se va căsători, nu va alege şi nu va fi aleasă, nu va putea dob>ndi calitatea de salariat,dar nici persoana fiică nu va putea emite acţiuni sau obligaţiuni-.

Recapitul>nd, capacitatea juridică a persoanei juridice se caracterieaă prin aceea că:

 – at>t e4erciţiul drepturilor, c>t şi asumarea şi îndeplinirea obligaţiilor se realieaă prinorganele sale;

 – actele organelor, efectuate în limitele puterilor conferite de lege, sunt actele persoanei juridice;

 – faptele licite sau ilicite comise de organe cu prilejul e4ercitării atribuţiilor nasc obligaţii în

sarcina persoanei juridice; – faptele ilicite săv>rşite în condiţiile de mai sus atrag şi răspunderea personală a autorilorlor, at>t faţă de persoana juridică, c>t şi faţă de alte persoane.

%apacitatea persoanei juridice se manifestă prin capacităţile corespunătoare ramurilordreptului. !eşi este o reultantă a diferitelor capacităţi de ramură, capacitatea oricăreisocietăţi comerciale se caracterieaă prin trei însuşiri:

a- generalitatea, care decurge din aptitudinea de a fi subiect de drept în mai multe ramuriale sistemului de drept;

b- unicitatea, fiecare societate comercială av>nd propria sa capacitate unică şi

individualiată;c- legalitatea, această capacitate e4ist>nd şi manifest>ndu#se e4clusiv în cadrulreglementat de lege.

80

Page 81: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 81/477

 În domeniul contractelor comerciale persoanele juridice mai frecvent implicate suntsocietăţile comerciale. Restr>ngerea capacităţii juridice a societăţilor comerciale îndomeniul contractelor comerciale se manifestă sub două aspecte: '- se limiteaă la actelede comerţ conform scopului constituirii Uart. ' alin. )'- din Aegea nr. 'B'//2V; 1- legispeciale restr>ng suplimentar capacitatea de folosinţă a unor societăţi comercialecomparativ cu alte societăţi comerciale.

%u toate acestea, fără a omite realitatea că scopul societăţii comerciale este lucrativ, înmod e4cepţional şi în condiţii prevăute de lege, ea poate efectua şi acte cu titlu gratuitdupă cum poate beneficia de asemenea acte dacă at>t unele, c>t şi celelalte se află într#olegătură obiectivă cu scopul constituirii şi cu obiectul activităţii, servind activităţii acesteia, însă nicio societate comercială nu poate avea drept obiect principal sau ca obiect e4clusivacte cu titlul gratuit**.

$ub cel de#al doilea aspect al restr>ngerii capacităţii de legi speciale, menţionăminterdicţia îndeplinirii activităţilor de tip bancar pentru toate societăţile care nu s#auconstituit ca instituţii de credit, precum şi intericerea activităţilor de asigurare şireasigurare pentru societăţile constituite în forma societăţii în nume colectiv sau în

comandită simplă. În fine, emiterea de acţiuni şi obligaţiuni este interisă pentru toate formele de societăţicare nu sunt constituite ca $.=. sau $.%.=.

 =lături de restr>ngerile legale ale capacităţii persoanei juridice, se aplică şi restr>ngerileconvenţionale care decurg din conţinutul actului constitutiv: o persoană juridică poateefectua numai actele care servesc realiării obiectului de activitate specific.

 În caul societăţilor comerciale, de e4emplu, limitarea nu se preteaă la o interpretarerigidă, în sensul de a aplica sancţiunea nulităţii în mod mecanic tuturor actelor îndeplinitecu depăşirea limitelor obiectului activităţii, din mai multe motive:

 – redactarea şi termenii actului constitutiv sunt uneori marcate de grave deficienţe, uneoridatorate defectuoităţii vădite a formulărilor din aşa#numita %=6D;

 – uneori legea permite validarea actelor care e4ced limitelor operaţiilor comercialee4ercitate )art. 95 dinAegea nr. 'B'//2-, scopul fiind ocrotirea intereselor terţei persoanede bună#credinţă care a contractat cu societatea comercială;

 – limita convenţională poate fi deplasată prin modificarea actului constitutiv în sensule4tinderii obiectului activităţii. În consecinţă, specialitatea convenţională a capacităţii defolosinţă poate fi calificată mai cur>nd ca o măsură de protecţie a patrimoniului socialdec>t ca o veritabilă restricţie.

"ersoana juridică se poate bucura at>t de drepturi cu caracter patrimonial, c>t şi dedrepturi nepatrimoniale cum sunt: dreptul la reputaţia integră şi imaculată, dreptul lapropria imagine, dreptul la repararea prejudiciului moral, dreptul la răspuns prin presă,radio sau televiiune, dreptul de autor etc.

 În caul societăţilor comerciale, e4ercitarea capacităţii se efectueaă în mod firesc prinorganele de gestiune legal învestite, dar practica a demonstrat că nu este e4clusă niciimplicarea unor conducători de fapt a căror activitate ilicită genereaă răspunderea nunumai pentru autorul faptei, ci şi pentru conducătorii de drept care au tolerat implicareaacelor autori.

"rincipalele te4te din Aegea nr. 'B'//2 consacrate capacităţii societăţii comerciale sunt:

 – art. +' )dob>ndirea personalităţii juridice la data înmatriculării în Registrul comerţului-; – art. ++' )restr>ngerea cu scop de protecţie a posibilităţii înc?eierii unor acte juridice-;

81

Page 82: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 82/477

 – art. )actele organelor angajeaă societatea c?iar dacă depăşesc obiectul activităţii şideci limitele capacităţii de folosinţă.

64cepţie face situaţia în care societatea demonstreaă că persoanele cu care s#acontractat cunoşteau sau trebuiau să cunoască depăşirea limitelor.

$oluţia este aplicabilă şi caului în care actele înc?eiate au depăşit limitele atribuţiilor

conferite acelor organe. În acest ca, societatea nu este angajată, limitele fiind preumatecunoscute de cei cu care s#a contractat.

%unoaşterea limitelor statutare, spre deosebire de cunoaşterea limitelor legale, nu sepreumă.

Dici clauele actului constitutiv, nici ?otăr>rile organelor statutare prin care sunt restr>nselimitele legale ale puterilor conferite organelor societăţii comerciale nu sunt opoabileterţelor persoane contractante, nici c?iar dacă au fost publicate-.

 În concluie, dispoiţiile art. au impact asupra validităţii contractelor înc?eiate desocietate cu terţe persoane, în următoarele ipotee:

!epăşirea limitelor capacităţii $ancţiunea'. %ontractul depăşeşte obiectul activităţiisocietăţii, publicate, dar necunoscute de parteneriicontractuali.

'. Răspunderea societăţii.Răspunderea organelor sale.

1. %ontractul depăşeşte obiectul activităţii."artenerii contractuali cunoşteau situaţia sautrebuiau să o cunoască.

1. $ocietatea nu răspunde.3rganele răspund.

. %ontractul depăşeşte limitele legale aleputerilor conferite organelor societăţii.

. $ocietatea nu răspunde.3rganele răspund.

+. %ontractul depăşeşte limitele statutare ale

puterilor organelor, acestea fiind publicate.

+. Răspund societatea şi organele.

3

Consimţ%m7ntul

(. # Cormarea contractului

((. # &alabilitatea consimţăm>ntului

(((. # &iciile consimţăm>ntului

".

8ormarea contractului

 =rt. ''51. # Înc?eierea contractului

 =rt. ''5. # Euna#credinţă în negocieri

 =rt. ''5+. # 3bligaţia de confidenţialitate în negocierile precontractuale

 =rt. ''5. # 6lementele de care depinde înc?eierea contractului

 =rt. ''5*. # 0omentul şi locul înc?eierii contractului

 =rt. ''59. # Corma ofertei şi a acceptării =rt. ''55. # 3ferta de a contracta

82

Page 83: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 83/477

Page 84: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 84/477

F'+5. Ci4area termenului pentru acceptare

F'+/. $osirea cu înt>riere a unei declaraţii de acceptare

F'2. =cceptarea tardivă şi modificatoare

%omentariu

$tudiul practicii contractuale conduce la concluia că numai mobilul intelectual singur esteinapt să producă declanşarea consimţăm>ntului şi, de aceea, i se alătură un alt mobil,psi?ologic, sentimentul încrederii în partenerul contractual potenţial. !e e4emplu, în caulcontractului de îngrijiri medicale, încrederea reciprocă presupune stabilirea unei relaţiiempatice, spre care tinde relaţia terapeutică. 0edicul se va interesa de toate aspectelecare privesc personalitatea pacientului, nu numai de bolile sale, ci şi de viaţa sa personală.

3biectivul nu este pe deplin realiat, dar se doreşte înfăptuirea lui. %ea mai bună garanţiea persoanei bolnavului reidă în conştiinţa medicului *9.

 Încrederea reciprocă între medic şi pacient nu poate fi epuiată în primul contact. 6atrebuie să fie permanentiată şi, de aceea, pentru a evita decepţiile, medicul nu va înceta

niciodată în decursul vieţii sale profesionale, să îşi însuşească ac?iiţiile ştiinţei medicale în scopul îmbunătăţirii cunoştinţelor sale medicale )art. 9 al %odului de deontologiemedicală-*5.

 =rticolul '129 alin. )1- pct. D%% prevede că eroarea este esenţială atunci c>nd poartăasupra identităţii persoanei sau asupra unei calităţi a acesteia, în absenţa căreia contractulnu s#ar fi înc?eiat. %onsideraţia persoanei este, aşadar, calificată în mod e4plicit dreptcauă a obligaţiei asumate prin contract.

 În contractele de adeiune, suprimarea posibilităţii de negociere califică adeiunea lacontract ca un act de încredere şi nu de voinţă. Încrederea e4istă la modul vădit în unelecontracte cum sunt mandatul, contractul de ?otelărie ş.a.

 Înşelarea încrederii permite reilierea unilaterală în caul comportamentului grav alceleilalte părţi contractante, c?iar şi atunci c>nd durata contractului este determinată. Încrederea pacientului în medic este factorul determinant al formării contractului de îngrijirimedicale.

 Încrederea deponentului în depoitar e4plică încredinţarea fondurilor acestuia din urmă.

@neori, contractul se înc?eie rapid, pentru că oferta este acceptată imediat, fără reerve. =lteori, apare nevoia de a se negocia clauele contractului.

%omercianţii profesionişti au libertatea de a desc?ide negocieri sau de a le evita, cue4cepţia situaţiei în care şi#au asumat anterior obligaţia de a negocia.

"entru a se considera înc?eiat contractul nu este necesar să se fi realiat acordul asupratuturor clauelor. 6ste suficient ca acordul să fie realiat în privinţa elementelor esenţialeale contractului. În această situaţie, elementele secundare pot fi convenite ulterior sau potfi determinate de o altă persoană din însărcinarea părţilor contractante.

*rt. 113.

0una-credinţ% &n negocieri

)'- "ărţile au libertatea iniţierii, desfăşurării şi ruperii negocierilor şi nu pot fi ţinute

răspunătoare pentru eşecul acestora.)1- "artea care se angajeaă într#o negociere este ţinută să respecte e4igenţele bunei#credinţe. "ărţile nu pot conveni limitarea sau e4cluderea acestei obligaţii.

84

Page 85: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 85/477

Page 86: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 86/477

negociatorul trebuie să urmărească realiarea propriului interes fiind atent, totodată, lainteresul partenerului şi fiind leal faţă de acesta. În consecinţă, negociatorul trebuie să seinformee el însuşi, să îl informee sau, după ca, să îl şi sfătuiască pe partener şi să aibăfaţă de el o conduită cinstită.

Degociatorul este preumat a fi un e4pert al profesiei de negociator şi un posesor altuturor informaţiilor necesare negocierii contractelor. 6l nu se va putea scua invoc>ndpropria ignoranţă sau lipsă de diligenţă. !e e4emplu, nu se va putea prevala denepretinderea şi necunoaşterea documentaţiei de utiliare a unui ec?ipament informaticsau de necunoaşterea tarifului transportatorului.

Degociatorul datoreaă partenerului comunicarea tuturor informaţiilor care ar putea fideterminante pentru consimţăm>ntul acestuia. %aracterul complet sau incomplet alinformaţiei se apreciaă şi în raport de partener. !e e4emplu, pentru un profan, menţiuneainflamabil ar putea fi insuficientă în caul unui adeiv, dar pentru un profesionist menţiuneato4ic ar putea fi considerată ca suficientă în caul unui colorant.

"artenerul trebuie avertiat cu privire la riscuri. $#ar putea considera că obligaţia este îndeplinită prin etic?etare sau prin eşantioane.

3bligaţia de sfătuire apare mai ales în situaţiile în care una dintre părţi este un consumatornecunoscător al aspectelor te?nice. !e aceea, negociatorul trebuie să fie atent la nevoilepartenerului şi la întrebuinţarea pe care intenţioneaă să o dea obiectului, merg>nd p>năla sfătuirea de a nu cumpăra produsul viat iniţial, ci un altul. =semenea situaţii au fost înt>lnite în legătură cu serviciile informatice, ec?ipamentele care utilieaă programe decalculator, substanţele c?imice de purificare etc.

3bligaţia de g?idare a partenerului în alegerea obiectului adecvat este obligaţie demijloace a cărei neîndeplinire atrage răspunderea civilă delictuală. !acă sfatul a fostsolicitat de către partener, iar deciia acestuia a fost directa consecinţă a sfatului primit,

autorul acestei consilieri va suporta eventuala răspundere, dacă se va dovedi că bunul nucorespunde nevoilor utiliatorului.

Hurisprudenţa a considerat că v>nătorul este dator să îl avertiee pe cumpărător dacăobiectul nu corespunde destinaţiei dorite de acesta şi să îi atragă atenţia asupra condiţiilorspecifice de utiliare pretinse de conformitatea cu caracteristicile produsului. !esigur căv>nătorul nu va răspunde dacă cumpărătorul nu a ţinut seama de avertiări sau a datlucrului o întrebuinţare neobişnuită.

7ot în aceeaşi situaţie se va regăsi şi cumpărătorul care a ales un produs între cele oferitede v>nător numai după criteriul preţului mai cobor>t. 3bligaţia de sfătuire este cu at>t mairiguroasă cu c>t mai înalt este gradul de te?nicitate al produsului.

3bligaţia de lealitate se e4primă, în principal, sub următoarele aspecte: – declaraţiile negociatorului trebuie să fie sincere, pentru a evita ca partenerul de negocierisă fie victima unei false impresii generate de declaraţii lipsite de intenţia serioasă de acontracta, iar dovada lipsei de sinceritate este permisă prin orice mijloace legale;

 – interesele partenerului trebuie să fie respectate, în sensul de a nu fi luat prin surprinderecu oferte nereonabile, dar nici să nu fie lăsat să aştepte o confirmare înt>riată;

 – nu se va face u, în scop personal, de o informaţie primită de la partenerul de negocierişi niciuna dintre informaţiile primite nu va fi divulgată către concurenţii partenerului;

 – informaţia transmisă partenerului trebuie să fie e4actă şi actuală, consecinţa încălcării

acestei obligaţii fiind obligarea la despăgubiri sau c?iar desfiinţarea contractului pentruviciu de consimţăm>nt;

 – informaţiile care ar putea fi determinante pentru consimţăm>ntul partenerului nu trebuie

86

Page 87: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 87/477

să fie omise din informarea acestuia; e4emple în acest sens ar putea fi ascundereaQilometrajului real al unui autove?icul de ocaie sau a importantelor reparaţii care ar urmasă fie efectuate asupra acestuia etc.

 În etapa precontractuală, de negociere a contractului, obligaţia de informare se distinge deobligaţia de sfătuire şi de obligaţia de informare pe parcursul e4ecutării contractului, darconturarea distincţiilor este dificilă. Hurisprudenţa a consacrat e4istenţa unei obligaţii deinformare cu caracter general, în timp ce legislaţia prevede cauri specifice în care sereglementeaă o astfel de obligaţie.

*rt. 112.

:lementele de care depinde &nceierea contractului

 =tunci c>nd, în timpul negocierilor, o parte insistă să se ajungă la un acord asupra unuianumit element sau asupra unei anumite forme, contractul nu se înc?eie p>nă nu seajunge la un acord cu privire la acestea.

%omentariu!in raţiuni care nu se mai cerceteaă, un element al contractului sau un aspect al formeicontractului poate fi privit ca esenţial de către una dintre părţi. %a urmare, insistenţeleacesteia de a se clarifica în acel moment aspectul sau forma sunt considerate legitime şicontractul nu se înc?eie c>t timp nu s#a realiat un acord deplin u privire la element sauformă.

*rt. 116.

;omentul i locul &nceierii contractului

)'- %ontractul se înc?eie în momentul şi în locul în care acceptarea ajunge la ofertant,c?iar dacă acesta nu ia cunoştinţă de ea din motive care nu îi sunt imputabile.

)1- !e asemenea, contractul se consideră înc?eiat în momentul în care destinatarul oferteisăv>rşeşte un act sau un fapt concludent, fără a#l înştiinţa pe ofertant, dacă, în temeiulofertei, al practicilor stabilite între părţi, al uanţelor sau potrivit naturii afacerii, acceptarease poate face în acest mod.

Aegea nr. 9'B12'': =rt. '2*. !ispoiţiile art. ''5* alin. )'- şi ale art. ''/ alin. )1- din %odulcivil nu sunt aplicabile contractelor în caul în care oferta de a contracta a fost e4pediată înainte de intrarea în vigoare a%odului civil.

%omentariu(mportanţa momentului în care s#a perfectat un contract se relevă sub mai multe aspecte:

a- e4istenţa capacităţii părţilor de a contracta se apreciaă în funcţie de acel moment. =stfel, o societate comercială care nu era înmatriculată în acel moment în registrulcomerţului nu avea capacitatea de a contracta )cu unele e4cepţii-*/;

b- p>nă în momentul perfectării contractului, fiecare parte îşi poate revoca propunerea sauacceptarea;

c- din acel moment se strămută de la v>nător la cumpărător dreptul de proprietate asuprabunului cert şi odată cu dreptul se strămută şi riscul pieirii bunului din caue neimputabileceleilalte părţi;d- din acel moment curge termenul de prescripţie e4tinctivă a dreptului la acţiune în

87

Page 88: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 88/477

 justiţie;

e- în raport cu acest moment se determină şi locul e4ecutării contractului ca fiind domiciliulsau sediul celui care s#a obligat;

f- preţul curent sau preţul adevărat, dacă a fost luat ca baă a plăţii de către părţilecontractante, se apreciaă tot în funcţie de acel moment )art. +2 %.com.-;

g- vor putea e4ercita acţiune pauliană împotriva contractului numai creditorii ale cărorcreanţe sunt anterioare momentului perfectării contractului;

?- legea aplicabilă raportului juridic născut din acel contract va fi determinată tot în raportde locul şi momentul perfectării contractului.

3 importanţă deosebită o posedă stabilirea momentului şi a locului înc?eierii contractului în caul persoanelor depărtate<. $unt depărtate< în sensul dispoiţiilor art. %.com.persoanele care nu se află faţă în faţă în acelaşi loc, dar, totodată, nici nu pot comunicadirect, fiind astfel nevoite să recurgă la corespondenţă )scrisori, telegrame, tele4uri,telefa4uri-.

%ei care comunică între ei prin telefon nu sunt viaţi de dispoiţiile art. în ce priveştemomentul înc?eierii contractului. $ub aspectul locului perfectării vor fi totuşi asimilaţipersoanelor depărtate<.

!impotrivă, cei care se află în acelaşi loc, dar comunică între ei prin interpret vor ficonsideraţi, din punctul de vedere al momentului perfectării contractului, persoanedepărtate<.

%ontractul în care una dintre părţi utilieaă un mandatar va fi considerat înc?eiat întrepersoane depărtate< numai în situaţia în care mandatarul nu are împuternicire de aaccepta propunerea, ci doar de a o recepţiona şi transmite destinatarului.

 Înc?eierea contractului se realieaă în mod e4plicit atunci c>nd acceptarea ajunge laofertant. 6ste indiferent dacă, din motive neimplutabile, ofertantul nu ia cunoştinţă deacceptare în momentul ajungerii la el a ofertei. Ciind astfel determinat momentul înc?eieriicontractului, locul înc?eierii contractului decurge, în mod firesc, din logica faptelor şiacesta va fi sediul indicat de ofertant.

 În mod implicit, se consideră înc?eiat contractul în momentul în care destinatarul oferteisăv>rşeşte un act sau un fapt care nu lasă nicio îndoială asupra manifestării voinţei salede acceptare a ofertei.

7e4tul art. ''5* alin. )1- nu pretinde înştiinţarea de către acceptant a faptului că este deacord cu oferta, numai atunci c>nd între părţi e4istă practici şi uanţe concordante cuaceastă modalitate de acceptare sau c>nd uanţele afacerii în cauă sau natura acesteiapermit acceptarea şi în acest mod.

!acă alin. )'- al art. ''5* reglementeaă acceptarea e4presă, comunicată ofertantului, celde#al doilea alineat al aceluiaşi articol reglementeaă o modalitate de acceptare tacită aofertei, care concordă cu practicile relaţiilor dintre părţi sau cu uanţele ori cu naturaafacerii.

*rt. 11+.

8orma oertei i a accept%rii

3ferta şi acceptarea trebuie emise în forma cerută de lege pentru înc?eierea valabilă acontractului.

%omentariu

88

Page 89: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 89/477

7e4tul art. ''59 este consacrat formei în care se materialieaă oferta şi acceptarea şieste un simplu te4t de trimitere la legea specială aplicabilă acelui contract, în privinţacondiţiilor de formă.

*rt. 11.

erta de a contracta

)'- 3 propunere constituie ofertă de a contracta dacă aceasta conţine suficiente elementepentru formarea contractului şi e4primă intenţia ofertantului de a se obliga în caulacceptării ei de către destinatar.

)1- 3ferta poate proveni de la persoana care are iniţiativa înc?eierii contractului, care îidetermină conţinutul sau, după împrejurări, care propune ultimul element esenţial alcontractului.

)- !ispoiţiile art. ''51#'12 se aplică în mod corespunător şi atunci c>nd împrejurările în care se înc?eie contractul nu permit identificarea ofertei sau a acceptării.

%omentariu

"entru a produce efectele scontate, oferta de a contracta trebuie să îndeplinească treicondiţii: a- să conţină o propunere de înc?eiere a unui contract; b- să repreintemanifestarea voinţei de a înc?eia contractul şi c- să conţină condiţiile în care se doreşte înc?eierea contractului.

"ropunerea de contractare nu naşte contract c>t timp nu este acceptată şi p>nă în acelmoment poate fi revocată. Revocarea trebuie să intervină înainte ca oferta să ajungă ladestinatar sau înainte de a fi e4pirată durata prevăută pentru acceptare fără cadestinatarul să se fi manifestat.

 Între momentul primirii ofertei de către destinatar şi momentul e4pirării duratei de refle4iede care dispune acesta din urmă, revocarea nu este permisă şi trebuie să fie menţinutăsub sancţiunea răspunderii precontractuale.

3 revocare abuivă a ofertei e4pune pe autor la obligarea plăţii de daune#interese.

"entru că oferta este deja manifestarea consimţăm>ntului ofertantului, alăturarea faţă deaceasta a acceptării destinatarului va desăv>rşi formarea contractului fără a mai finecesară reiterarea consimţăm>ntului ofertantului.

3ferta nu trebuie să fie confundată cu promisiunea de contract, care este un contractpentru că este reultatul acordului voinţelor, a înt>lnirii promisiunii cu acceptarea

beneficiarului.!acă o persoană promite alteia să îi v>ndă un bun şi beneficiarul promisiunii acceptăangajamentul fără ca el însuşi să se angajee să cumpere, s#a realiat un acord printr#unangajament contractual. !impotrivă, dacă o persoană oferă spre v>nare alteia un bun, nue4istă contract c>t timp oferta nu a fost acceptată de destinatar. Ciind un contract,promisiunea de contract nu este susceptibilă de revocare unilaterală şi nerespectareapromisiunii va genera o răspundere contractuală.

!ecesul sau incapacitatea autorului ofertei, dacă intervin înainte de acceptare, au caefect caducitatea ofertei, iar contractul nu trebuie să fie obligatoriu înc?eiat cu moştenitorii,dar aceştia pot reitera oferta pe cont propriu.

!acă oferta se califică drept angajament unilateral, ea este transmisibilă moştenitorilor,dacă nu a fost asumată cu caracter intuitu personae în privinţa ofertantului, pentru că, înacest ca, numai el putea e4ecuta oferta.

89

Page 90: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 90/477

!acă nu se califică drept angajament unilateral, în absenţa unei perioade preciate deofertant, oferta este transmisibilă moştenitorilor şi nu devine caducă prin moarteaofertantului.

 În situaţia în care ofertantul nu a prevăut un termen pentru acceptare, oferta devinecaducă prin moartea lui92.

0anifestarea ofertei, în sensul e4terioriării, este obligatorie, c?iar dacă nu are e4igenţe deformă. Du e4istă simetrie obligatorie între forma contractului şi forma ofertei de contract,pentru că oferta nu este supusă formalismului, cu unele e4cepţii, cum sunt, de e4emplu,contractul de credit pentru consumaţie, care va avea anumite menţiuni obligatorii încuprinsul ofertei; contractul de credit imobiliar, care va conţine în oferta prealabilă menţiuniobligatorii; oferta publică de cumpărare sau oferta publică de sc?imb pentru acţiunile uneisocietăţi ş.a. =ceste e4cepţii, care aparţin formalismului, nu altereaă principiul tradiţionalal consensualismului.

3ferta poate fi e4presă sau tacită. 6a este e4presă dacă se manifestă prin scris, princuvinte sau prin gest şi nu este susceptibilă de interpretare.

3ferta tacită este dedusă din comportament dacă acesta nu este ec?ivoc, de e4emplu,tacita reconducţie a contractului cu e4ecutare succesivă, e4punerea unui obiect într#unmagain, preenţa în cabinetul unui medic etc.

3rice ofertă trebuie să fie adresată unui destinatar susceptibil de acceptare, dar nuneapărat unuia sau mai multor destinatari determinaţi de ofertant. 3ferta adresatăpublicului este tot o ofertă de a contracta dacă este susceptibilă de acceptare.

3ferta trebuie să fie precisă în sensul de a se raporta la un contract preciat şi laelementele esenţiale pentru înc?eierea acestuia. !acă nu sunt preciate aceste elementenu poate interveni formarea contractului prin acceptare. !e e4emplu, contractul dev>nare#cumpărare trebuie să aibă preţul şi lucrul determinate în momentul înt>lnirii

consimţămintelor.3ferta publică sau adresată unei persoane determinate pentru v>narea unui bun dacă nuconţine şipreţul nu este o ofertă.

!acă oferta determină preţul, iar această ofertă este acceptată de ac?iitor, acceptareaeste suficientă pentru formarea contractului.

!acă doritorul să ac?iiţionee face o contraofertă pentru un alt preţ, numai acceptareaacelui preţ de către v>nător poate determina formarea contractului.

%>nd oferta este precisă, indic>nd toate elementele, acceptarea globală a destinatarilorofertei este suficientă pentru formarea contractului.

!esigur că negocierea este întotdeauna posibilă şi, în acest ca, dacă s#a făcut ocontraofertă, formarea contractului depinde de acceptarea ei de către primul ofertant.

Du este ofertă aceea care nu conţine elementele esenţiale pentru determinareaconţinutului contractului. =stfel, persoana care solicită un credit bancar nu va menţionaaproape niciodată elementele esenţiale şi instituţia de credit va genera o ofertă precisă decontract, c?iar dacă solicitantul de credit a avut iniţiativa contractului.

3ferta trebuie să fie precisă pentru că la intervenţia acceptării contractul va fi înc?eiat.

Reervele pe care le conţine o propunere de a contracta împiedică în mod firesc formareacontractului şi calificarea ca ofertă.

 =utorul ofertei este, în mod uual, iniţiatorul înc?eierii contractului, însă e4istă şi situaţiidiferite de această obişnuinţă. În cursul sc?imburilor de opinii, este posibil ca destinatarulofertei iniţiatoare să aibă la r>ndul său o contrapropunere şi aceasta să se refere la ultimul

90

Page 91: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 91/477

element esenţial al contractului. !atorită apartenenţei acestei propuneri şi datorităcaracterului esenţial al elementului pe care îl conţine, ea se califică drept ofertă înconcepţia art. ''55 alin. )1-.

%el de#al treilea alineat al art. ''55 prevede că dispoiţiile celor două alineate suntaplicabile, în mod corespunător, şi în situaţia în care împrejurările înc?eierii contractuluinu permit identificarea ofertei sau a acceptării<. %redem că formula corectă ar fi fost nupermit identificarea ofertantului sau a acceptantului<, pentru că numai identitatea acestoraeste relevantă pentru determinarea momentului şi locului înc?eierii contractului. %?iardacă identitatea ofertantului sau a acceptantului nu sunt stabilite încă, regulile cuprinse înparagraful trei al secţiunii a treia din %apitolul ( al 7itlului (( al %ărţii a &#a sunt aplicabile.

*rt. 119.

<ropunerea adresat% unor persoane nedeterminate

)'- "ropunerea adresată unor persoane nedeterminate, c?iar dacă este precisă, nu

valoreaă ofertă ci, după împrejurări, solicitare de ofertă sau intenţie de negociere.)1- %u toate acestea, propunerea valoreaă ofertă dacă aceasta reultă astfel din lege, dinuanţe ori, în mod neîndoielnic, din împrejurări. În aceste cauri, revocarea oferteiadresate unor persoane nedeterminate produce efecte numai dacă este făcută în aceeaşiformă cu oferta însăşi sau într#o modalitate care permite să fie cunoscută în aceeaşimăsură ca aceasta.

%omentariu

7e4tul art. ''5/ reglementeaă soarta unei propuneri adresate unor persoanenedeterminate, adică publicului în general.

"rin voinţa art. ''5/, această propunere nu se califică drept ofertă, ci ea poate ficonsiderată, după împrejurări, sau ca o solicitare de ofertă )art. ''/2- sau ca omanifestare a intenţiei de negociere.

"rin e4cepţie de la regula de mai sus, o astfel de propunere poate fi calificată drept ofertăcu condiţia ca această calificare să reulte:

 – din dispoiţiile legii;

 – din uanţele comerciale sau civile;

 – din împrejurări.

 În toate aceste situaţii, concluia conform căreia propunerea repreintă ofertă trebuie să

reulte neîndoielnic.Revocarea unei asemenea oferte, cu destinatar nepreciat, se poate produce numai dacăs#a efectuat în aceeaşi formă cu oferta sau într#o altă modalitate care permite cunoaşterearevocării în aceeaşi măsură ca şi cunoaşterea ofertei.

3fertantul poate renunţa la dreptul de a#şi revoca oferta în trei variante:

'- asumarea obligaţiei de a menţine în timp oferta;

1- acordarea unui termen de g>ndire e4primat în ile sau limitat de o dată calendaristică;

- declaraţia e4presă că oferta este irevocabilă.

91

Page 92: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 92/477

*rt. 119/.

olicitarea de oerte

$olicitarea de a formula oferte, adresată uneia sau mai multor persoane determinate, nuconstituie, prin ea însăşi, ofertă de a contracta.

%omentariu@n virtual beneficiar se adreseaă furniorilor potenţiali cer>ndu#le să îşi concretieeofertele, desigur în vederea studierii acestora şi, eventual, în vederea contractării.!estinatarul solicitării nu poate califica drept ofertă această cerere prin ea însăşi, dacă nureultă contrariul în mod neîndoielnic din conţinutul solicitării.

*rt. 1191.

erta irevocabil%

)'- 3ferta este irevocabilă de îndată ce autorul ei se obligă să o menţină un anumittermen. 3ferta este, de asemenea, irevocabilă atunci c>nd poate fi considerată astefel întemeiul acordului părţilor, al practicilor stabilite între acestea, a negocierilor, al conţinutuluiofertei ori al uanţelor.

)1- !eclaraţia de revocare a unei oferte irevocabile nu produce nici un efect.

%omentariu

3ferta poate fi uneori e4plicit declarată ca irevocabilă de către ofertant sau poate fiprevăută cu un termen de menţinere limitat de o dată calendaristică, de o durată de timpsau în alt mod. =cest alt mod< se poate materialia în acordul părţilor, în practicile stabiliteşi statornice, univoce dintre aceste părţi sau din tratativele pentru negocierea contractuluisau din uanţele afacerii.!e asemenea, caracterul irevocabil poate fi e4primat şi din interpretarea corectă şineîndoielnică a conţinutului ofertei.

 În mod firesc, oferta irevocabilă, în perioada în care are acest caracter, nu poate firevocată, iar dacă, totuşi, se revocă, actul revocării este fără efecte.

*rt. 119.

#ermenul de acceptare

7ermenul de acceptare curge din momentul în care oferta ajunge la destinatar.

%omentariu

!acă oferta prevede şi un termen pentru acceptare, acest termen nu poate curge maidevreme dec>t data ajungerii ei la destinatar. În mod simetric, contractul nu se poateconsidera înc?eiat c>t timp acceptarea nu a ajuns la ofertant.

 În reglementarea anterioară a %odului comercial, art. prevedea că ofertantul poateprimi şi o acceptare care a ajuns la el după împlinirea termenului. În acest ca înc?eiereacontractului se consideră realiată numai dacă ofertantul l#a înştiinţat pe acceptant de îndată despre luarea în considerare a acceptării. =şadar, soarta contractului o decide

ofertantul. 6l poate să nu ia în considerare acceptarea primită tardiv, cu consecinţaneînc?eierii contractului. !impotrivă, el poate să primească şi o acceptare înt>riată, dartrebuie să îşi manifeste voinţa de a considera contractul înc?eiat şi această manifestare de

92

Page 93: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 93/477

voinţă trebuie să o aducă la cunoştinţa acceptantului.

!acă se înt>rie această comunicare a ofertantului, ea se califică drept o nouă ofertă.

*rt. 1193.

erta %r% termen adresat% unei persoane absente)'- 3ferta fără termen de acceptare adresată unei persoane care nu este preentă, trebuiemenţinută un termen reonabil, după împrejurări, pentru ca destinatarul să o primească,să o analiee şi să e4pediee acceptarea.

)1- Revocarea ofertei nu împiedică înc?eierea contractului dec>t dacă ajunge la destinatar înainte ca ofertantul să primească acceptarea sau, după ca, înaintea săv>rşirii actului saufaptului care, potrivit prevederilor art. ''5* alin. )1-, determină înc?eierea contractului.

)- 3fertantul răspunde pentru prejudiciul cauat prin revocarea ofertei înaintea e4pirăriitermenului prevăut la alin. )'-.

%omentariu =rticolul ''/ reglementeaă situaţia în care oferta adresată unei persoane care nu estepreentă doreşte să fie revocată de ofertant. 7e4tul reglementeaă durata obligatorie amenţinerii, referindu#se la termenul reonabil.

Aa r>ndul său, acest termen reonabil de menţinere a ofertei este apreciat, după împrejurări, durata sa fiind în funcţie de nevoile destinatarului, de analiă şi răspuns, dupăprimirea ofertei.

Revocarea îşi produce efectele numai dacă este primită de acceptant înainte dee4pedierea acceptării sau înainte de săv>rşirea acelui act de conduită care e4primăacceptarea, conform art. ''5* alin. )1-.

3 revocare fără respectarea prevederilor art. ''/ alin. )'- şi )1- împiedică, totuşi, înc?eierea contractului, însă poate genera răspunderea ofertantului dacă destinatarulofertei demonstreaă că i s#a cauat un prejudiciu cert şi determinabil în bani pentrurevocarea ofertei înaintea e4pirării termenului prevăut de primul alineat al acestui articol.

(potea în care termenul pentru acceptarea propunerii nu a fost stabilit. Reolvări posibile:

a- momentul înc?eierii contractului este momentul în care destinatarul ofertei şi#amanifestat acceptarea, c?iar dacă nu a comunicat#o ofertantului. =cest mod de reolvarese baeaă pe dispoiţiile art. ' %%= cu privire la mandat, conform cărora acceptareaofertei de mandat poate fi tacită, adică dedusă din simplul fapt al e4ecutării de către

mandatar. =ceastă soluţie preintă două inconveniente majore, care o fac inaplicabilă:

 – prin utiliarea ei nu poate fi determinat precis momentul înc?eierii contractului;

 – nu ia în considerare posibilitatea acceptantului de a reveni asupra acceptării ofertei mai înainte ca autorul ofertei să fi luat cunoştinţă de acceptare.

b- 0omentul perfectării contractului este acela al e4pedierii acceptării destinataruluiofertant.

Ki această soluţie este inacceptabilă pentru că:

 – este posibil ca înainte de ajungerea la destinaţie a acceptării, autorul ei să o retragă; – este neîndoielnic că ofertantul ia cunoştinţă de acceptare nu în momentul e4pedierii, ci în momentul primirii corespondenţei.

93

Page 94: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 94/477

c- 0omentul primirii )recepţiei- acceptării de către ofertant este momentul înc?eieriicontractului. %ontractul se consideră perfectat atunci c>nd corespondenţa conţin>ndacceptarea a fost primită de ofertant. !ata poştei privind recepţia corespondenţei va fi dataperfectării contractului indiferent de momentul în care destinatarul a desc?iscorespondenţa şi a luat cunoştinţă de conţinutul ei.

3biecţia adusă acestei soluţii este că declară contractul perfectat deşi ofertantul nucunoaşte încă în acel moment conţinutul acceptării.d- 0omentul perfectării contractului este acela în care ofertantul a luat efectiv cunoştinţăde acceptare. =ceastă soluţie este consacrată prin art. %.com. 6a nu este la adăpostde critică pentru că:

 – data efectivei cunoaşteri poate răm>ne incertă şi este la discreţia ofertantului să declarecum îi convine;

 – ofertantul poate înt>ria voit desc?iderea corespondenţei bănuind, după e4peditor, ceconţine şi astfel data perfectării contractului răm>ne la liberul arbitru al ofertantului, ceeace poate lea interesele acceptantului ofertei.

 =ceastă incertitudine cu privire la soarta operaţiunii comerciale este contrară spirituluidreptului comercial care stimuleaă celeritatea şi securitatea circulaţiei bunurilor şi avalorilor, acord>nd prioritate aparenţei.

!e aceea, practica judiciară a considerat că simpla primire de către ofertant acorespondenţei e4pediate de acceptant dă naştere unei preumţii simple şi relative căofertantul a luat cunoştinţă, în acel moment, de conţinutul acceptării. 3fertantului îi revinesarcina de a face dovada contrariului, adică a faptului că a luat cunoştinţă de conţinutulcorespondenţei la o altă dată ulterioară.

*rt. 1194.

erta %r% termen adresat% unei persoane pre$ente

)'- 3ferta fără termen de acceptare, adresată unei persoane preente, răm>ne fără efectedacă nu este acceptată de îndată.

)1- !ispoiţiile alin. )'- se aplică şi în caul ofertei transmise prin telefon sau prin alteasemenea mijloace de comunicare la distanţă.

%omentariu

!estinatarul ofertei care este preent în momentul primirii acesteia trebuie să accepte

imediat, sub sancţiunea pierderii efectelor ofertei. 6ste preentă persoana aflată în acelaşiloc cu ofertantul sau persoana care comunică cu acesta prin telefon sau alte asemeneate?nici de comunicare la distanţă. !impotrivă, nu este preentă< persoana aflată faţă înfaţă cu ofertantul dacă între cele două persoane comunicarea nu se realieaă direct, cinumai printr#un interpret.

*rt. 1192.

Caducitatea oertei

)'- 3ferta devine caducă dacă:

a- acceptarea nu ajunge la ofertant în termenul stabilit sau, în lipsă, în termenul prevăutde art. ''/ alin. )'-;

94

Page 95: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 95/477

b- destinatarul o refuă.

)1- !ecesul sau incapacitatea ofertantului atrage caducitatea ofertei irevocabile numaiatunci c>nd natura afacerii sau împrejurările o impun.

%omentariu

7e4tul art. ''/ reglementeaă trei situaţii ale caducităţii ofertei, două fiind necondiţionate

şi cea de#a treia, cuprinsă în alin. )1- depin>nd de natura afacerii sau de împrejurări.%aducitatea poate fi provocată sau de dispariţia unui element permanent de validitate saude nesurvenirea unui element concret de validitate a actului juridic cu formare progresivă. În primul ca, caducitatea se referă la contractele înc?eiate şi în privinţa cărora se producedispariţia unui obiect sau a unei calităţi )imposibilitatea e4ecutării-, precum şi la cele încare dispare caua.

 În cel de#al doilea ca, caducitatea opereaă pentru că nu se realieaă consimţăm>ntuldatorită unui eveniment independent de persoană sau dependent de starea persoanei,precum şi datorită nesurvenirii unei condiţii suspensive sau a unei condiţii de perfectare9'.

%aducitatea se produce, conform primului alineat al art. ''/, în caul neajungerii laofertant a acceptării în termenul stabilit sau în termenul prevăut la art. ''/ alin. )'- )întermenul reonabil de menţinere a ofertei-. !e asemenea, oferta devine caducă atuncic>nd este refuată de destinatarul ofertei.

%aducitatea unei oferte irevocabile este provocată şi de moartea sau incapacitateaofertantului, dar numai cu condiţia ca natura afacerii sau împrejurările afacerii să impună oasemenea consecinţă.

%aducitatea nu este definită în art. ''/, dar doctrina şi jurisprudenţa au reliefat caracterulposterior al faptului generator de caducitate în raport cu momentul formării actului juridiccare a fost, iniţial, valabil, dar căruia, ulterior, i#a dispărut un element esenţial.

 =lteori, posterioritatea caducităţii este legată de un caracter definitiv al unui viciu e4istent,cum este, de e4emplu, caducitatea pentru nerealiarea unei condiţii suspensive.

6venimentul posterior, care provoacă efectul caducităţii este incert şi neimputabil, ceea ce îl distinge de alte caue de ineficienţă cu caracter sancţionator.

*rt. 1196.

*cceptarea oertei

)'- 3rice act sau fapt al destinatarului constituie acceptare dacă indică în mod neîndoielnic

acordul său cu privire la ofertă, astfel cum aceasta a fost formulată, şi ajunge în termen laautorul ofertei. !ispoiţiile art. ''5* răm>n aplicabile.

)1- 7ăcerea sau inacţiunea destinatarului nu valoreaă acceptare dec>t atunci c>ndaceasta reultă din lege, din acordul părţilor, din practicile stabilite între acestea, dinuanţe sau din alte împrejurări.

%omentariu

 =cceptarea este manifestarea de voinţă a destinatarului ofertei prin care consimte la înc?eierea contractului.

!acă oferta a fost suficient de precisă, negocierea nu mai este necesară şi contractul este

 înc?eiat prin acceptare.!acă acceptarea conţine o contrapropunere, ea se califică drept o nouă ofertă, av>nddrept destinatar pe primul ofertant.

95

Page 96: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 96/477

!acă acesta acceptă pur şi simplu, contractul se înc?eie în condiţii prevăute încontraofertă.

3fertantul poate fi4a un termen pentru destinatarul ofertei şi această ofertă devine caducădacă nu s#a produs acceptarea în acest interval de timp.

!estinatarul poate cere prelungirea duratei, iar ofertantul poate refua şi oferta devine

caducă.!acă ofertantul nu a fi4at un termen, nu va fi veşnic legat de aceasta, dar nici nu va puteapretinde o acceptare imediată şi aici intervine noţiunea de termen reonabil<, care poatedepinde de uurile comerciale, dar, de cele mai multe ori, se analieaă în funcţie decircumstanţe.

 În acest sens, s#a considerat că acceptarea unei oferte de garanţie bancară după mai multde trei ani de la emiterea ofertei nu este o acceptare în termen reonabil.

%ontractul se formeaă dacă se realieaă concordanţa ofertei cu acceptarea cu privire laobiect.

 =tunci c>nd contractul a fost negociat, pot să apară diferenţe de opinii asupra c?estiuniidacă s#a realiat sau nu acordul voinţelor, iar partenerii pot avea păreri opuse în aceastăprivinţă. (nstanţa este cea care va tranşa controversa. (nstanţa va avea în vedere că înconţinutul contractului se includ, pe l>ngă ceea ce presupune natura contractului, şi ceeace părţile au considerat în mod subiectiv ca fiind esenţial.

!e aceea:

 – o v>nare nu va fi considerată înc?eiată dacă părţile nu au realiat un acord total privindmodalităţile de plată a preţului;

 – o confirmare prin tele4 a unei comeni, trimisă v>nătorului împreună cu condiţiilegenerale de cumpărare, nu poate forma valabil contractul dacă v>nătorul nu a acceptatacele condiţii; – nu se poate constata acordul voinţelor pentru formarea unui contract de cesiune dacăcedentul a formulat anumite e4igenţe care, deşi se referă la elemente accesorii, erauprivite de el ca importante;

 – nu s#a înc?eiat în mod valabil contractul dacă nu a inclus şi claua limitativă derăspundere pentru că nu a făcut obiectul negocierii;

 – nu poate fi constatată înc?eierea contractului dacă nu se poate determina e4istenţaacordului asupra elementelor esenţiale.

 În ce priveşte e4terioriarea acceptării, în general, nu se pretinde o anumită formă dee4primare pentru însăşi validitatea acceptării, dar pentru dovada acceptării, în ca decontestaţie, se cere proba cu înscris.

"rin e4cepţie, acceptarea trebuie să fie e4primată într#un înscris în caul credituluiimobiliar pentru consum, măsura fiind destinată să protejee interesele consumatorului.

7otuşi, în caurile în care dovada e4istenţei contractului însuşi este posibilă prin oricemijloc de probă, acelaşi regim juridic îl va avea şi acceptarea.

 În ce priveşte modalitatea de e4primare, acceptarea poate fi e4presă sau tacită. "e l>ngăforma scrisă, este acceptare e4presă orice manifestare de voinţă care nu necesită să fieinterpretată, cum ar fi, de e4emplu, gestul )la o licitaţie- sau vorba, atunci c>nd e4istenţa

sa poate fi dovedită, de e4emplu, prin martori. =cceptarea e4presă nu se confundă cu acceptarea formală, atunci c>nd o anumită formăeste pretinsă.

96

Page 97: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 97/477

 =cceptarea tacită se baeaă pe un prealabil comportament, cum ar fi, de e4emplu,e4ecutarea mandatului de către mandatar, reconducţia tacită, mandatul reciproc degestiune a bunurilor comune în relaţiile matrimoniale etc. În ce priveşte tăcereadestinatarului unei oferte, ea nu se poate considera ca acceptare tacită atunci c>nddestinatarul nu răspunde ofertei.

Aibertatea contractuală presupune şi libertatea de a nu răspunde unei oferte. 64cepţieface situaţia în care, datorită împrejurărilor concrete, tăcerea înceteaă de a mai fi neutrăşi e4primă un consimţăm>nt tacit, de e4emplu, în caul uurilor profesionale potrivit căroradestinatarul ofertei nu are obligaţia să răspundă poitiv pentru ca un contract să fie înc?eiat.

!e asemenea, tăcerea înseamnă acceptare dacă, în virtutea relaţiilor e4istente întreofertant şi destinatar, nu mai este cerută acceptarea poitivă. !e e4emplu, dacă furnioruls#a obişnuit să onoree fiecare comandă a clientului fără a#i răspunde în prealabil că oacceptă, refuul de a înc?eia contractul trebuie să se manifeste e4pres.

%urtea de %asaţie franceă, secţia civilă, prin deciia din 1 mai '592, a stabilit că tăcereaunei părţi nu poate să generee obligaţii în sarcina acesteia în absenţa oricăror altecircumstanţe. În principiu, tăcerea nu valoreaă acceptare. În speţă, banca a adresat ocorespondenţă prin care l#a informat pe destinatar că l#a înscris pe o listă de subscriere deacţiuni emise de o societate comercială şi i#a debitat contul cu preţul acestor acţiuni.%orespondentul nu a avut nicio reacţie la scrisoarea băncii şi această tăcere nu esteacceptare.

3 tăcere circumstanţiată, baată pe e4istenţa relaţiilor de afaceri anterioare între părţi,face e4cepţie de mai sus. %?iar şi fără asemenea relaţii anterioare, tăcerea poate valoraacceptare de îndată ce părţile sunt deopotrivă membre ale unui mediu profesional în carese aplică uanţe care au o astfel de semnificaţie. În al treilea r>nd, tăcerea poate valoraacceptare atunci c>nd aceasta este în interesul e4clusiv al destinatarului ofertei. @n

e4emplu în acest sens a fost tăcerea salariatului după ce a primit o înştiinţare de majorarea salariului sau tăcerea destinatarului după ce a primit o ofertă de iertare de datorie91.

!upă ce destinatarul a acceptat oferta fără reerve, acceptarea se întinde asupra tuturorclauelor contractului.

Hurisprudenţa a decis că tăcerea e4primă acceptarea, dacă propunerea din ofertă este îninteresul e4clusiv al destinatarului ofertei.

*rt. 119+.

*cceptarea necorespun$%toare oertei)'- Răspunsul destinatarului nu constituie acceptare atunci c>nd:

a- cuprinde modificări sau completări care nu corespund ofertei primite;

b- nu respectă forma cerută anume de ofertant;

c- ajunge la ofertant după ce oferta a devenit caducă.

)1- Răspunsul destinatarului, e4primat potrivit alin. )'-, poate fi considerat, după împrejurări, ca o contraofertă.

%omentariu

 =rticolul ''/9 reglementeaă trei situaţii în care reacţia destinatarului ofertei nu se poatecalifica drept acceptare, deoarece:

 – conţine modificări sau completări, fără corespondent în ofertă;

97

Page 98: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 98/477

 – nu corespunde formei pretinse de ofertant;

 – ajunge la ofertant după ce s#a produs caducitatea ofertei.

$ituaţiile de mai sus nu împiedică calificarea reacţiei destinatarului ca o contraofertă.

*rt. 119.

*cceptarea tardiv%

)'- =cceptarea tardivă produce efecte numai dacă autorul ofertei îl înştiinţeaă de îndatăpe acceptant despre înc?eierea contractului.

)1- =cceptarea făcută în termen, dar ajunsă la ofertant după e4pirarea termenului, dinmotive neimputabile acceptantului, produce efecte dacă ofertantul nu#l înştiinţeaă despreaceasta de îndată.

%omentariu

Ki o acceptare tardivă produce aceleaşi efecte ca şi una primită în termen, cu condiţia caautorul ofertei să agreee acceptarea tardivă, renunţ>nd la invocarea caducităţii ofertei şisă îl înştiinţee de îndată pe acceptant despre perfectarea contractului.

 În situaţia în care ajungerea la ofertant a unei acceptări făcută în termen se realieaănumai după e4pirarea termenului de acceptare este de natură să producă efectul înc?eieriicontractului numai dacă:

 – înt>rierea este neimputabilă acceptantului;

 – ofertantul nu se prevaleaă imediat de caducitatea ofertei datorită neprimirii în termen aacceptării.

*rt. 1199.

,etragerea oertei sau a accept%rii

3ferta sau acceptarea poate fi retrasă dacă retragerea ajunge la destinatar anterior oriconcomitent cu oferta sau, după ca, cu acceptarea.

%omentariu

3ferta care nu este irevocabilă, precum şi acceptarea, pot fi retrase, în situaţia în careaceastă retragere ajunge la destinatar înaintea ofertei sau acceptării, după ca, oriconcomitent cu una dintre acestea, după ca.

*rt. 1//.

Comunicarea oertei' accept%rii i revoc%rii

)'- 3ferta, acceptarea, precum şi revocarea acestora produc efecte numai din momentul în care ajung la destinatar, c?iar dacă acesta nu ia cunoştinţă de ele din motive care nu îisunt imputabile.

)1- %omunicarea acceptării trebuie făcută prin mijloace cel puţin la fel de rapide ca celefolosite de ofertant, dacă din lege, din acordul părţilor, din practicile stabilite între acestea

sau din alte asemenea împrejurări nu reultă contrariul.%omentariu

3ferta sau acceptarea conduc la înc?eierea contractului numai după ce ajung la

98

Page 99: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 99/477

destinatar. 6ste indiferent dacă destinatarul ia cunoştinţă despre ajungerea la el acomunicării sau abia ulterior, şi c?iar dacă ia cunoştinţă mai t>riu, din motive care nu îisunt imputabile.

64istă o necesară corespondenţă cu privire la rapiditatea comunicării datorită mijloacelorec?ivalente de comunicare pe care le utilieaă părţile, cu e4cepţia situaţiilor în carecontrariul reultă din obligaţii legale ori contractuale sau din uanţele relaţiilor dintre părţiori alte asemenea împrejurări.

*rt. 1/1.

Clau$ele e!terne

!acă prin lege nu se prevede altfel, părţile sunt ţinute de clauele e4trinseci la carecontractul face trimitere.

%omentariu

 În practica instituţiilor de credit, contractele se înc?eie pe formulare tipiate, redactate debănci cu claue nenegociabile. În ca de litigiu, se verifică doar dacă în momentul semnăriicontractului clientul a avut cunoştinţă de claua litigioasă.

 =derarea la contractul bancar se produce nu numai faţă de clauele e4prese alecontractului, ci şi faţă de condiţiile generale de bancă, uurile convenţionale şi regulileprofesiunii bancare9.

 În sens larg, condiţiile generale ale contractelor bancare sunt norme care guverneaăansamblul operaţiunilor efectuate de bănci în raportul cu clientela.

 În sens restr>ns, ele se referă la remuneraţia cuvenită băncii pentru serviciile aduseclientelei, la termenele şi la succesiunea cronologică în care se efectueaă operaţiunile

bancare şi la remuneraţia datorată de bănci pentru fondurile puse la dispoiţia lor de cătreclienţi.

!acă aceste condiţii generale sunt reproduse pe imprimatul semnat de părţi )acesta fiindpractica cvasi#unanimă-, ele se impun în virtutea principiului consensualismului. În cacontrar, aplicabilitatea lor într#un raport juridic concret depinde de cunoaşterea lor de cătreclient.

 =deiunea poate fi numai preumată pe baa unei prealabile informaţii suficiente. Ciind oproblemă de fapt, se apreciaă suveran de către instanţă.

Du va fi considerată ca o adevărată acceptare semnarea de către client a unui document

prin care el declară că a cunoscut condiţiile generale de bancă, deşi acestea figureaă peun alt document care nu i#a fost comunicat. 6ste aceeaşi soluţie şi în caul în carecomunicarea s#a realiat cu clientul, dar numai după ce contractul s#a e4ecutat pe deplin.

 =nsamblul normelor juridice care sunt consacrate protecţiei consumatorilor cuprind şireglementări conform cărora instituţiile de credit au obligaţia de a aduce la cunoştinţapublicului condiţiile generale de bancă pe care le practică şi la desc?iderea conturilorpentru noii clienţi instituţiile de credit trebuie să îi informee pe aceştia referitor la utiliareacontului şi la costurile antrenate de această utiliare9+. !acă clientul semneaă undocument pe care este tipărită declaraţia că a luat la cunoştinţă de condiţiile generale, deşiacestea figureaă pe un alt document care nu i#a fost comunicat ori dacă documentulconţin>nd condiţiile generale a fost comunicat clientului numai după ce contractul fusese

e4ecutat, condiţiile generale vor fi opoabile numai dacă acesta le#a cunoscut efectiv şi le#a acceptat la înc?eierea contractului.

99

Page 100: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 100/477

&erificarea acestui aspect repreintă atributul suveran al instanţei. $impla menţiune peborderoul de remitere a cecurilor, în sensul că depunătorul este supus ansambluluicondiţiilor Eăncii $ociItI InIrale, pe care le cunoaşte, nu repreintă o acceptare decătre client a acestor condiţii, iar faptul că el a primit un e4emplar al borderoului nuec?ivaleaă cu o renunţare din partea lui la drepturile pe care i le conferă legea9.Hudecătorii, în e4erciţiul puterii suverane de apreciere, au admis că o clauă de

neresponsabilitate figur>nd pe un document imprimat al băncii era inopoabilă clientului,dacă nu s#a dovedit că acesta a acceptat#o cel puţin tacit<9*. "entru ca aceste condiţii săfacă parte integrantă din contract, este suficient să se facă dovada că banca a atrasatenţia clientului asupra lor, averti>ndu#l să ia cunoştinţă de aceste condiţii<99. %ondiţiilegenerale ane4ate unui contract de cont sunt Yipso factoZ opoabile clientului<95.

 În concluie, părţile sunt ţinute de clauele e4trinseci numai dacă e4istă certitudinea căacestea au fost cunoscute de părţi în momentul semnării contractului, al aderării la acestcontract. =ceastă preciare lipseşte din te4tul art. '12', dar a fost cu consecvenţă şifermitate impusă de jurisprudenţă.

*rt. 1/.

Clau$e standard

)'- $ub reerva prevederilor art. '12, dispoiţiile preentei secţiuni se aplică în modcorespunător şi atunci c>nd la înc?eierea contractului sunt utiliate claue standard.

)1- $unt claue standard stipulaţiile stabilite în prealabil de una dintre părţi pentru a fiutiliate în mod general şi repetat şi care sunt incluse în contract fără să fi fost negociatecu cealaltă parte.

)- %lauele negociate prevaleaă asupra clauelor standard.

)+- =tunci c>nd ambele părţi folosesc claue standard şi nu ajung la o înţelegere cu privirela acestea, contractul se înc?eie totuşi pe baa clauelor convenite şi a oricăror clauestandard comune în substanţa lor, cu e4cepţia caului în care una dintre părţi notificăceleilalte părţi, fie anterior momentului înc?eierii contractului, fie ulterior şi de îndată, că nuintenţioneaă să fie ţinută de un astfel de contract.

%omentariu

 În afară de situaţia prevăută la art. '12, prevederile art. ''51#'12' se aplică în modcorespunător şi atunci c>nd contractul conţine claue standard, adică în prealabil stabilitede una dintre părţi, cu utiliare continuă şi repetată în toate situaţiile şi aceste claue seinclud în contract fără să fi fost negociate în prealabil cu cealaltă parte.

%lauele negociate vor prevala asupra clauelor standard de la care derogă.

!acă prin utiliarea de către ambele părţi a clauelor standard se creeaă o situaţie dedivergenţă, în contract se vor include numai clauele convenite şi cele standard comune însubstanţă. 64cepţie de la situaţia de mai sus face caul în care una dintre părţi a notificatceleilalte anterior momentului înc?eierii contractului, sau notifică ulterior înc?eieriicontractului lipsa de interes pentru un astfel de contract.

64emple concludente în acest sens sunt, din nou, contractele bancare.

100

Page 101: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 101/477

*rt. 1/3.

Clau$e neu$uale

%lauele neuuale care prevăd în folosul celui care le propune limitarea răspunderii,dreptul de a denunţa unilateral contractul, de a suspenda e4e# cutarea obligaţiilor sau care

prevăd în detrimentul celeilalte părţi decăderea din drepturi ori din beneficiul termenului,limitarea dreptului de a opune e4cepţii, restr>ngerea libertăţii de a contracta cu altepersoane, reînnoirea tacită a contractului, legea aplicabilă, claue compromisorii sau princare se derogă de la normele privitoare la competenţa instanţelor judecătoreşti nu producefecte dec>t dacă sunt acceptate, în mod e4pres, în scris, de cealaltă parte.

%omentariu

Du sunt aplicabile dispoiţiilor art. '121 categoriile de claue enumerate de art. '12 şiasemenea claue produc efecte între părţi numai dacă sunt e4pres acceptate, în scris decătre partea contractantă căreia i se vor opune.

 =ceste claue sunt:

 – de limitare a răspunderii9/;

 – de denunţare unilaterală a contractului;

 – de suspendare a e4ecutării obligaţiilor acelei părţi;

 – de decădere din drepturi a părţii adverse;

 – de decădere din beneficiul termenului a aceleiaşi părţi;

 – de limitare a dreptului de a opune e4cepţii;

 – de restricţionare a libertăţii de a contracta cu alte persoane;

 – de reînnoire tacită a contractului; – de determinare a legii aplicabile;

 – de stabilire a clauei compromisorii sau a clauelor de derogare de la normele legaleprivind competenţa instanţelor judecătoreşti.

6ste important să se reţină că toate aceste categorii de claue nu pot fi calificate dreptabuive după ce au fost acceptate de cealaltă parte semnatară a contractului.

%alificativul abuive< a fost consacrat în domeniul protecţiei consumatorului.

%onceptul este baat pe apusul şi noul răsărit al autonomiei voinţei.

 =pusul teei conform căreia autonomia voinţei obligă ea însăşi, contracarată prin teaconform căreia forţa obligatorie este atribuită de lege, şi nu de voinţă privată a fost urmatde un nou răsărit în care autonomia voinţei se reafirmă cu o nouă semnificaţie: legea estecea care mandateaă libertatea contractuală şi posibilitatea de stabilire a conţinutuluicontractului.

"entru a genera o ec?itabilă armoniare a intereselor părţilor este necesar ca un contractsă intervină între forţe egale.

$uperioritatea intelectuală economică şi juridică a unei părţi faţă de cealaltă ani?ileaăorice negociere leală şi oferă posibilitatea e4ploatării slăbiciunii celuilalt. %onsumatorulcare ignoră subtilităţile dreptului este incapabil să înţeleagă semnificaţia clauelor şi de

multe ori nici nu#şi dă osteneala să le citească, fiind de neconceput să le modifice.%onsumatorul care nu poate înţelege nu poate consimţi şi c?iar dacă pricepe, nu poatealege. %aracterul abuiv al clauelor se baeaă pe preumţia lipsei de e4perienţă a

101

Page 102: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 102/477

consumatorului, insuficienta lui luciditate cu privire la întinderea şi semnificaţia e4actă aangajamentului său.

Hurisprudenţa franceă a calificat drept abuive clauele av>nd drept obiect sau efectconstatarea adeiunii neprofesionistului sau consumatorului la claue care nu figureaă pe înscrisul semnat sau care nu apar cu claritate în scriere aparentă. 6vident că acelestipulaţii contractuale, care n#au fost cunoscute de aderent, se situeaă în afaradomeniului consimţăm>ntului său şi deci nu e4istă, abuive sau juste, fără distincţie.3 parte a doctrinei francee înclină spre detaşarea calificării drept abuive de protecţiaconsimţăm>ntului.

Dorma legală are ca obiect intericerea asumării riscurilor aderentului şi nu doar limitareaangajamentului aderentului la acele riscuri pe care le#a acceptat cu luciditate. Aegislaţiafranceă a protecţiei consumatorului )%.consom. art. A'1#', al. '- defineşte ca fiindabuive clauele care au ca obiect sau ca efect să creee în detrimentul neprofesionistuluisau consumatorului un deec?ilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilorcontractului52. (ntrodusă prin Aegea nr. /#/* din ' februarie '//, definiţia a avut camenire transpunerea în legislaţia franceă a !irectivei /B' din aprilie '//5'. Reultăcu claritate trimiterea la ec?ilibrul contractual ca finalitate a reprimării clauelor abuive. =cest obiect de ec?ilibru contractual este însă ec?ivoc pentru că poate fi conceput în douăfeluri, ec?ilibrul subiectiv care aparţine voinţei părţilor şi ec?ilibrul obiectiv care aparţineinstanţei învestite.

(deea ec?ilibrului subiectiv al convenţiei decurge din doctrina autonomiei voinţei.%ontractantul îşi limiteaă angajamentul la condiţiile pe care le#a acceptat cu luciditate.

!acă a acceptat să contractee în pofida riscurilor se presupune că a găsit ocontrapondere în alte avantaje.

Aegislaţia protecţiei consumatorului preumă că voinţa consumatorului nu a fost liberă

pentru că profesionistul nu#i permite.!acă o negociere liberă şi lucidă nu e4clude calificarea de abu înseamnă că trebuie săfie instaurat realul ec?ilibru, şi nu cel care a fost determinat de voinţa părţilor.

6c?ilibrul la care se raporteaă definiţia legală a clauei abuive este de esenţă obiectivă.

64tinderea calificării drept abuive a clauelor contractuale s#a remarcat în prealabil înanumite ramuri ale dreptului şi ulterior în dreptul comun al contractelor. =stfel, claueabuive au fost decelate în domeniul contractelor de asigurări facultative aflate, de altfel,sub control administrativ. %u titlu de e4emplu menţionăm claue de reclamaţie a victimeidupă e4pirarea duratei de validitate a garanţiei.

%laua conform căreia victima trebuia să ceară despăgubirea înăuntrul perioadei devaliditate a poliţei a fost considerată ca o clauă nescrisă51. =ceeaşi soartă a avut#oclaua similară privind răspunderea constructorilor, claua prin care locatarul se obligă săplătească în avans, conform estimării unilaterale a proprietarului contribuţia la c?eltuielilede reparaţii; clauele care impun c?iriaşilor să contractee anumite lucrări în interespropriu numai la parteneri contractuali desemnaţi de proprietar. =u fost declarate de justiţieca fiind abuive următoarele:

 – claua care e4onereaă de orice răspundere un laborator foto în caul pierderii filmelorpredate;

 – claua din contractul de formare profesională conform căreia cuantumul datorat este

obligatoriu în totalitatea celui prevăut în contract, nefiind admis niciun motiv pentru oeventuală diminuare;

 – clauele abonamentului la un club sportiv care e4clud orice răspundere a clubului în ca

102

Page 103: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 103/477

Page 104: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 104/477

 – comerciantul nu şi#a îndeplinit obligaţiile contractuale;

Q- e4clud sau limiteaă răspunderea legală a comerciantului în caul vătămării saudecesului consumatorului, ca reultat al unei acţiuni sau omisiuni a comerciantului privindutiliarea produselor şi serviciilor;

l- e4clud dreptul consumatorului de a întreprinde o acţiune legală sau de a e4ercita un alt

remediu legal, solicit>ndu#i în acelaşi timp reolvarea disputelor în special pentru arbitraj;m- permit în mod nejustificat impunerea unor restricţii în administrarea probelor evidentede care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectulunei alte părţi din contract;

n- dau dreptul comerciantului să transfere obligaţiile contractuale unei terţe persoane –agent, mandatar etc. – fără acordul consumatorului, dacă acest transfer serveşte lareducerea garanţiilor sau a altor răspunderi faţă de consumator;

o- interic consumatorului să compensee o datorie către comerciant cu o creanţă pe careel ar avea#o asupra comerciantului;

p- permit stabilirea preţului la livrare sau creşterea preţului la livrare, faţă de cel stabilit la înc?eierea contractului, în măsura în care nu se dă dreptul consumatorului de a reiliacontractul c>nd consideră că preţul este prea mare faţă de cel stabilit iniţial;

r- permit comerciantului obţinerea unor sume de bani de la consumator, în caulnee4ecutării sau finaliării contractului de către acesta din urmă, fără a prevedea e4istenţacompensaţiilor în sumă ec?ivalentă şi pentru consumator, în caul nee4ecutăriicontractului de către comerciant;

s- dau dreptul comerciantului să anulee contractul în mod unilateral, fără să prevadăacelaşi drept şi pentru consumator;

t- dau dreptul comerciantului să încetee contractul înc?eiat pentru o durată nedeterminatăfără un anunţ prealabil, cu e4cepţia unei motivaţii pertinente, acceptate de consumator prinsemnarea contractului.

 =rticolul ''1 alin. )1- %%C, fără corespondent în %odul civil rom>n, reglementeaăreviuirea judiciară a clauei penale conform criteriului disproporţiei vădite între importanţaprejudiciului efectiv suferit şi cuantumul fi4at iniţial.

Reviuirea îşi propune să reducă sau să majoree despăgubirea faţă de clauă şi nu să osuprime.

%laua abuivă este perceptibilă şi ca fiind lipsită de cauă.

Doţiunea clauă< este privită ca un ec?ivalent de ordin material care restabileşte ec?ilibrulangajamentului celui ce se obligă.$e limiteaă analia la verificarea dacă ansamblul obligaţiilor unei părţi privit global are ocauă reală, adică o contrapartidă.

!acă se analieaă fiecare clauă în parte e4igenţa este ca fiecare să aibă o contrapartidăproprie şi atunci nu mai vorbim despre ec?ilibrul contractului, ci despre deec?ilibrulclauei.

Hurisprudenţa %urţii de %asaţie francee a admis că te4tul art. ''*' %%C justificăştergerea stipulaţiei litigioase. =ceastă soluţie s#a adoptat în domeniul asigurărilor debunuri, în materie bancară privind claua datei de valoare5, în materia transporturilor

rapide la claua limitativă de răspundere pentru înt>riere. =ceastă jurisprudenţă pare să aibă tendinţa de a depăşi sfera restr>nsă a raportului întreprofesionişti şi consumator. =tunci c>nd jurisprudenţa apreciaă că o clauă conferă

104

Page 105: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 105/477

celeilalte părţi un avantaj e4clusiv se poate lupta contra acestui abu prin te4tul art./** %%= rom>n referitor la absenţa cauei5+.

 =nalia fenomenului cercetat scoate în evidenţă e4istenţa stipulaţiei e4cesive contractualecare nu poate fi îngăduită şi care este în mod e4plicit pro?ibită de legiuitor în unele cauri.

"entru a lupta cu eficienţă şi rigoare ştiinţifică împotriva acestor claue se impune în

prealabil să fie determinate cu preciie criteriile de calificare drept abuive a acestorclaue. "entru început s#a făcut apel la ideea de ec?ilibru şi s#a considerat că esteabuivă o clauă care genereaă un deec?ilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiilepărţilor5. Ciind insuficient criteriul ec?ilibrului, este necesară utiliarea unor criteriisubordonate.

!eec?ilibrul semnificativ poate fi conceput sub aspect moral sau sub aspect economic.

%riteriile deec?ilibrului se confruntă cu dificultatea determinării obiectelor supusecomparaţiei şi a măsurii acestor obiecte. !e aceea, criteriile subordonate sunt: '- esteabuivă o clauă care permite stăp>nirea unilaterală şi discreţionară a evoluţieicontractului; 1- aceea care oferă un avantaj fără contrapartidă; - aceea care repartieaă

inegal riscurile economice; +- claua care derogă unor dispoiţii c?iar şi supletive aledreptului comun dacă acele dispoiţii contribuie la realiarea ec?ilibrului ideal.

!eoarece dreptul poitiv permite e4istenţa unui anumit ec?ivoc asupra obiectului şifundamentului protecţiei acordate prin combaterea clauei abuive, conceptul de protecţiecontra clauelor abuive capătă o anumită comple4itate şi, drept consecinţă, este posibilăreceptarea unei triple accepţiuni: a- respectul consimţăm>ntului real; b- privilegiereaconsumatorului; c- ec?ilibrarea autoritară a contractelor inegale.

Hurisprudenţa franceă a propus două modalităţi de combatere a unei claue abuive prinprealabila calificare: calificările abstracte şi calificările concrete5*.

%alificările abstracte se realieaă prin acte legislative şi cvasilegislative )reglementările%omisiei clauelor abuive francee-, iar calificările concrete se emit în cadrulcontenciosului judiciar prin jurisprudenţa instanţelor sesiate. %urtea de %asaţie este învestită cu ultimul control judiciar şi în acest domeniu. Eilanţul contenciosului clauelorabuive este însă surprinător de modest.

%lauele abuive pot fi decelate şi prin metodele e4puse în comentariul la art. ''92.

6c?ilibrul este o lege a naturii şi o condiţie a e4istenţei acesteia. 6c?ilibrul rocilor carealcătuiesc 6verestul împiedică prăbuşirea acestuia, la fel cum ec?ilibrul psi?ic împiedicăderaierea mentală.

6c?ilibrul intern al unui contract nu se poate sustrage legităţilor firii şi, de aceea, este

considerat deopotrivă ca noţiune şi instrument pentru corecta înţelegere a contractului.!eşi se bucură acceptare cvasiunanimă, ec?ilibrul nu este încă posesorul unei definiţiicomplete şi precise.

6c?ilibrul59 contractual este simboliat şi el prin aceeaşi balanţă care simbolieaă justiţia.

 =semenea balanţei, simbolul ec?ilibrului, dreptul îşi arogă misiunea de ec?ilibrare araporturilor umane şi de restabilire a justiţiei, adică a dreptăţii. Raţiunea dreptului estestabilirea raporturilor juste între persoane, at>t a raporturilor de repartiţie, c>t şi a celor deretribuţie. Repartiţia se referă la atribuirea proporţională a drepturilor şi obligaţiilor întreindivii, iar retribuţia priveşte atribuirea ec?ivalentului într#un contract sau în caul

provocării unei pagube. În măsura în care realieaă această funcţie a dreptului, ec?ilibruleste noţiune sau concept juridic.

 =lături de ec?ilibrul psi?ic, de ec?ilibrul economic şi cel alimentar, conceptul juridic de

105

Page 106: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 106/477

ec?ilibru îşi afirmă preenţa în diferite ramuri ale dreptului poitiv. =stfel, e4istă un principiude ec?ilibru instituţional, de sorginte jurisprudenţială în dreptul instituţiilor comunitare şi unec?ilibru financiar în dreptul contractelor administrative. În ilele noastre, ec?ilibrulcontractual se substituie unei e4presii anterioare, ec?ivalenţa prestaţiilor sau preţul corect. În ce priveşte preţul corect sau just, noţiunea aparţine justiţiei comutative ca teorie adreptului.

 În absenţa ec?ivalenţei prestaţiilor, abuul de poiţie superioară a unui contractant estesancţionat numai dacă acest abu are consecinţe asupra preţului. 7eoria preţului just afost aplicată în materie de leiune şi de impreviiune, precum şi pentru a combate camăta.

 În decursul secolelor care au urmat 6vului 0ediu, ideea de libertate absolută, deindividualism şi de liberalism promovată în secolul al 8(8#lea, s#a delimitat de ec?ilibrulcontractual în concepţia clasică.

$ub aspect material, ec?ilibrul contractual posedă două sensuri, primul de compoiţiearmonioasă şi cel de#al doilea de relativă stabilitate. $ub aspect juridic, natura sa sedefineşte at>t ca un concept, idee generală şi abstractă, fără conţinut normativ, c>t şi canoţiune juridică, abstracţiune a stării de fapt producătoare de efecte juridice55.

%onceptul de ec?ilibru contractual se baeaă pe ideea că at>t sub aspect juridic, c>t şisub aspect economic, conţinutul contractului se află în armonie. În ordinea juridică clasică,dominată de autonomia voinţei, acest concept era de neconceput, pentru că erainconciliabil cu consecinţele autonomiei voinţei5/.

6c?ilibrul contractual poate fi servit şi protejat prin forţa obligatorie a contractului, careconservă stabilitatea sa. 7e4tul art. /*/ %%=: )'- %onvenţiile legal făcute au putere delege între părţile contractante. )1- 6le se pot revoca prin consimţăm>ntul mutual sau dincaue autoriate de lege.< s#a propus de profesorul !enis 0aeaud/2 să fie înlocuit cuurmătorul te4t: %onvenţiile legal, leal şi ec?itabil formate ţin loc de lege pentru cei care le#

au făcut. 6le pot fi revocate sau reviuite prin consimţăm>ntul lor mutual pentru cauele pecare legea le autorieaă şi atunci c>nd deec?ilibrul e4cesiv lipseşte contractul de oricecoerenţă sau de orice interes pentru unul dintre contractanţi. 6le trebuie să fie negociate, înc?eiate, e4ecutate şi reoluţionate cu bună#credinţă<. Reultă că propunerea din te4tulcitat este în sensul autoriării reviuirii contractului în ca de deec?ilibru e4cesiv. =ceastăreviuire pare să fie propusă dacă sunt îndeplinite cumulativ at>t condiţia deec?ilibrului,c>t şi condiţia autoriării legislative.

 Într#o altă interpretare, te4tul creeaă două situaţii distincte de reviuire a contractului decătre judecător.

%ăutarea unui fundament unic forţei obligatorii a condus la identificarea dreptului poitiv ca

atare, dar a scos în evidenţă şi un inconvenient major, dreptul obiectiv neput>nd integra deo manieră satisfăcătoare conceptul de ec?ilibru contractual.

Reîntoarcerea la pluralitatea fundamentelor a generat concluia că forţa obligatorie acontractului are deopotrivă şi simultan at>t fundament economic, c>t şi fundament moral şi juridic.

 =şadar, forţa obligatorie a contractului se e4plică în primul r>nd pe plan moral şi religios,pe respectul cuv>ntului dat şi pe păcatul de a#l încălca. "e plan economic, securitatearaporturilor juridice se asigură uneori mai mult prin supleţea relaţiei contractuale dec>t prinrigiditate. În al treilea r>nd, voinţa nemaifiind considerată ca autonomă, ea sesubordoneaă dreptului poitiv, care poate autoria părţile şi să îşi modifice acordul, şi să

nu#l respecte. =t>t legiuitorul, c>t şi judecătorul posedă legitimarea de a interveni încontract pentru restabilirea ec?ilibrului. În acest conte4t, conceptul de ec?ilibru contractualeste lipsit de legitimitate şi forţa obligatorie a contractului se sprijină pe util şi just. 6a

106

Page 107: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 107/477

repreintă principiul conform căruia părţile sunt ţinute să#şi e4ecute angajamentele, subreerva respectării utilităţii şi dreptăţii contractuale. Respectul angajamentului asumatdevine suplu şi nu rigid.

%onceptul de ec?ilibru contractual se caracterieaă prin dublă utilitate: permite reînnoirea înţelesului contractului, tot mai puţin caracteriat prin acordul voinţelor şi, totodată, permitee4plicarea coerentă a măsurilor derogatorii. În preent, contractul pare să nu se maicaracteriee nici prin înt>lnirea necesară a voinţelor nici prin caracterul imuabil alacordului realiat/'.

$ub primul aspect, al renunţării la necesitatea acordului voinţelor, sunt semnificativedeciiile secţiilor unite ale %urţii de %asaţie francee din ' decembrie '//, citate anterior,cu privire la autoriarea fi4ării unilaterale a preţului în contractele cu titlu oneros.Reamintim că ideea centrală a acestor deciii este aceea că dacă o convenţie prevede înc?eierea unor contracte ulterioare, nedeterminarea preţului contractelor în convenţiainiţială nu afecteaă, cu e4cepţia unor dispoiţii legale particulare, validitatea acelorcontracte, abuul în fi4area preţului nefiind de natură să permită o acţiune reiliere saupentru despăgubire. În consecinţă, acordul părţilor asupra preţului nu mai este o condiţie

necesară pentru a valida contractul şi nici nu mai repreintă elementul central alcontractului.

"roblema este dacă soluţia este de principiu şi susceptibilă de generaliare. !octrina şi jurisprudenţa au răspuns poitiv în materie de concesiune şi de v>nare. 7otuşi, întindereaaplicării acestei soluţii este limitată, fiind e4clusă în preenţa unei dispoiţii legislative careimpune un acord al părţilor cu privire la preţ şi totodată presupune acordul părţilor realiat în momentul iniţial.

 În ce priveşte contractele de adeiune, este vădită superioritatea uneia dintre părţi, careoferă celeilalte părţi numai locul semnăturii, e4clu>nd negocierea. =cordul voinţelor estegolit de conţinut. Dici nu este sigur că un asemenea act juridic este cu adevărat un

contract, lipsindu#i acordul voinţelor. 7otuşi, jurisprudenţa s#a pronunţat în favoareacalificării lui drept contract. "osibilitatea unilaterală de a determina conţinutul contractuluirepreintă astăi o realitate importantă şi tot mai frecventă, de care jurisprudenţa nu facedec>t să ia act.

 În opinia autorului france A. Cin#Aanger, pe care o împărtăşim, conceptul de ec?ilibrucontractual preintă utilitate pentru mai buna înţelegere a contractului at>t sub aspectulrepunerii în discuţie a acordului voinţelor, c>t şi pentru repunerea în discuţie a caracteruluiimuabil al acordului voinţelor. 7otodată, conceptul ec?ilibrului contractual preintă utilitatepentru e4plicarea regulilor derogatorii.

Hurisprudenţa actuală pare să afirme ideea conform căreia acordul voinţelor nu mai

repreintă o caracteristică necesară a contractului, după cum nici caracterul imuabil alacestui acord nu are această însuşire.

!eciiile %urţii de %asaţie francee din ' decembrie '//, autori>nd fi4area unilaterală apreţului, au acreditat concluia că acordul părţilor asupra preţului nu mai constituie ocondiţie a validităţii contractului. !eşi aplicată la contractul de franciă, concluia ar puteafi generaliată şi efectiv jurisprudenţa %urţii de %asaţie francee a mai acreditat aceeaşiconcluie şi în materie de concesiune şi v>nare. =stfel, claua care permite v>nătoruluide automobile să fi4ee preţul conform celui în vigoare în iua livrării, a fost considerată cavalidă, pentru că, în realitate, nu era determinată de v>nător, ci independent de voinţaacestuia. !impotrivă, dacă claua ar permite v>nătorului fi4area unilaterală a cuantumului

preţului ar fi o clauă nulă, iar preţul ar fi nedeterminabil. =şadar, limita e4tinderii soluţieicare se degajă din deciiile pronunţate în anul '// de %urtea de %asaţie franceă estetrasată de e4istenţa unei dispoiţii legislative care impune un acord asupra preţului în

107

Page 108: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 108/477

Page 109: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 109/477

Page 110: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 110/477

respective în acordurile contractuale. Referirea la ec?ilibrul contractual nu face dec>t să seadauge referirii la ec?itate îndeplinind o funcţie complementară şi permiţ>nd preciareadistincţiei între interesul particular şi cel individual. %riteriul complementar al ec?ilibruluicontractual a fost preluat şi în reoluţiunea judiciară. (nstanţele au apreciat dacănee4ecutarea parţială este suficient de gravă sau de importantă. 0odificarea ec?ilibruluicontractual poate justifica o reoluţiune judiciară şi astfel analia comportamentului se

completeaă cu analia efectelor acestuia asupra conţinutului contractului. 6c?ilibrulcontractual poate servi ca un criteriu de validitate în contractele oneroase, de e4emplu, încontractele de v>nare pentru determinarea preţului real şi serios ca o condiţie devaliditate. Doţiunea de ec?ilibru contractual permite o accepţiune globală a conţinutuluicontractului, şi nu doar una analitică. Doţiunea de ec?ilibru nu se va utilia numai cureferire la preţ, ci va lua în considerare ansamblul contraprestaţiilor.

%ondiţia faptică a e4istenţei noţiunii ec?ilibrului se referă la specificul conţinutuluicontractului, în sensul unei juste repartiări a elementelor şi la relativa stabilitate aacestora. 6senţa ec?ilibrului contractual, privită ca o armonioasă compunere a contractuluise referă la dublul aspect al conţinutului: pe de#o parte, la ansamblul drepturilor şi

obligaţiilor care permit realiarea sc?imbului economic; pe de altă parte, la acest sc?imbeconomic între prestaţii. 6lementele contractului sunt interactive, datorită reciprocităţiiobligaţiilor. 6c?ilibrul este definit ca justa repartiare a elementelor unui întreg şicaracterieaă astfel compunerea armonioasă a conţinutului contractului. Doţiunea deec?ilibru contractual trebuie să se raportee la conţinutul ansamblului contractuluie4prim>nd calitatea relaţiei juridice şi a sc?imbului economic între părţile contractului.6c?ilibrul se referă în mod preponderent la structura contractului şi la calitatea acestuia.6conomia contractului are semnificaţia organiării conţinutului acestuia, iar ec?ilibrulcontractual este o trăsătură calitativă a acestui conţinut în accepţiunea sa globală.6c?ilibrul repreintă o compunere particulară a conţinutului contractului, o repartiarearmonioasă a elementelor acestuia.

!iversitatea ec?ilibrului contractual privit ca o compunere armonioasă se datoreaă, pede#o parte, libertăţii contractuale şi, pe de alta, naturii anumitor contracte.

$ub primul aspect, conţinutul concret al contractului poate cunoaşte o infinită varietatedupă interesele părţilor şi nuanţele voinţei acestora. "entru a garanta această necesarădiversitate a ec?ilibrului contractual sunt necesare at>t libertatea de a determina conţinutul juridic, c>t şi libertatea fi4ării preţului.

!iversitatea care decurge din natura anumitor contracte se analieaă prin aplicareaec?ilibrului contractual în contractele unilaterale şi în cele cu titlu oneros, ţin>nd seama deobligaţia unilaterală şi de contraprestaţia sa, precum şi în contractele aleatorii şi încontractele înc?eiate pentru o anumită durată.

 În ce priveşte contractele unilaterale, o singură parte se obligă, dar, cu toate acestea, sepoate concepe o contraprestaţie în profitul celui care se obligă, această contraprestaţieneav>nd forma unui angajament juridic. În contractul de împrumut este dificilă identificareaec?ilibrului. !acă împrumutul este cu dob>ndă, ec?ilibrul cu riscul împrumutătorului esterealiat. !acă, însă, dob>nda este prea ridicată contractul va fi deec?ilibrat.

 În contractele aleatorii caracteriate prin dubla incertitudine at>t cu privire la întindereaprestaţiilor, c>t şi cu privire la e4istenţa sa, ambele depin>nd de un eveniment incert)asigurare, rentă viageră-, ec?ilibrul este sinonim cu ec?ivalenţa prestaţiilor şi pare efectivireconciliabil cu natura acestor contracte, datorită imposibilităţii fi4ării cu preciie a valoriiprestaţiilor reciproce. În realitate, fiind vorba de o înstrăinare cu titlu oneros, fiecare parte aavut în vedere o contraprestaţie şi ec?ilibrul e4istă, dar se stabileşte într#un mod diferit faţăde contractele comutative. 6c?ilibrul în contractul aleatoriu nu se poate referi laec?ivalenţa prestaţiilor reciproce sub aspect valoric, ci la relaţia între riscuri şi şanse de

110

Page 111: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 111/477

c>ştig. =şadar, nu este imposibilă căutarea ec?ilibrului contractual.

 În contractele înc?eiate pe o durată determinată şi îndelungată aceasta influenţeaăec?ilibrul economic al contractelor, caracterul duratei, insuficientă sau e4cesivă, poaterepreenta un factor de deec?ilibru în contract.

6c?ilibrul contractual poate fi conceput şi ca relativa stabilitate şi necesara fragilitate a

ec?ilibrului/+. =spectul dinamic al contractului este determinat de raţiuni economice.0ediul economic influenţeaă conţinutul contractului. Aa înc?eierea contractuluicompunerea armonioasă a conţinutului său s#a realiat în ec?ilibru cu medul economic.6voluţia acestui mediu conduce la modificarea compunerii şi obligă la modificareaconţinutului contractului pentru a putea fi regăsită ec?itabila repartiţie. În acest mode4presia ec?ilibrului contractual poate desemna, într#o accepţie statică, compunereaarmonioasă a conţinutului contractului şi într#o accepţie dinamică relativa stabilitate aacestui conţinut. !eec?ilibrul contractului se defineşte, prin opoiţie, ca fiind sub aspectdinamic absenţa sau pierderea poiţiei de relativă stabilitate a conţinutului contractului.6c?ilibrul şi stabilitatea nu se confundă. 6c?ilibrul poate semnifica adaptarea înpermanenţă şi, deci, instabilitatea. %ontractul nu este încremenit şi evolueaă în timp sub

influenţa mediului, această influenţă av>nd efectul de a fragilia ec?ilibrul contractual.%onţinutul contractului poate evolua sub influenţa comportamentului părţilor, ca şi subinfluenţa realităţilor economice şi juridice. Dee4ecutarea contractului este una dintreposibilităţile de influenţare a evoluţiei. @na dintre părţi poate altera conte4tul contractului.!e e4emplu, insolvenţa uneia dintre părţi poate repune în discuţie ec?ilibrul contractual.%ondiţiile e4ecutării contractului pot fi şi ele modificate, prin acordul părţilor contractante.0odificarea sub influenţa factorilor e4teriori nu se datoreaă subiectivismului, ci nevoii deadaptare la mediul contractual. %onte4tul legislativ poate sc?imba regimul juridic alcontractului cu influenţe asupra ec?ilibrului contractual. =semenea influenţe s#au remarcat în domeniul contractelor de muncă.

!efinirea ec?ilibrului contractual necesită un criteriu unic şi precis. !octrina a propus douăcriterii: ec?ivalenţa prestaţiilor şi optima creaţie a bogăţiei. 6c?ivalenţa prestaţiilor a fostdefinită ca ec?ivalenţă între obiectul primit şi prestaţia furniată. $ub aspectul celui de#aldoilea criteriu, e4istă ec?ilibru contractual atunci c>nd contractul permite realiarea optimeicreaţii a bogăţiei pentru un sc?imb determinat. În această idee, bogăţia globală a părţilorcontractante trebuie să crească fără ca situaţia economică a unei dintre părţi să se înrăutăţească/.

%onform aceleiaşi opinii, unicitatea criteriului nu este suficient adaptată pentru o situaţieat>t de comple4ă ca ec?ilibrul contractual, iar criteriul precis şi rigid face imposibilăadaptarea regulii la realitate şi orice individualiare a soluţiei. În consecinţă, numai opluralitate de criterii poate fi adecvată pentru definirea noţiunii de ec?ilibru contractual.

%riteriile imprecise recunosc e4istenţa situaţiilor intermediare între apartenenţa şineapartenenţa la o categorie. "luralitatea criteriilor permite stabilirea unei ordini înpluralitate fără a reduce această pluralitate în unicitate. =ceastă pluralitate devine onecesitate în definiţia noţiunii de ec?ilibru contractual. %riteriul ec?ivalenţei prestaţiilor esteinsuficient, iar criteriul optimei bogăţii este e4cesiv de general. Hurisprudenţa utilieaă, însă, metoda pluralităţii criteriilor obiective.

3 cerinţă esenţială este ca aceste criterii să fie detectabile şi susceptibile de generaliare. =ceastă generalitate a unui criteriu este garanţia securităţii. %riteriul prea îngust este derară aplicaţie şi îndeamnă la deformarea lui forţată. (nvers, criteriul prea larg areinconvenientul de a permite calificări care nu mai corespund noţiunii. %alea de mijloc estesingura corectă pentru că răspunde imperativelor previibilităţii şi securităţii. 0odul deorganiare a criteriilor este, de asemenea, esenţial. $copul este de a detecta definiţiaec?ilibrului contractual în sine şi nu doar prin opoiţie sistematică la opusul său,

111

Page 112: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 112/477

deec?ilibrul contractual.

%ăutarea criteriilor conduce la patru reultate: reciprocitatea, comutativitatea, ec?ivalenţaşi proporţionalitatea/*.

%ondiţia reciprocităţii este uşor de verificat. 6a reflectă cerinţa care trebuie să fie îndeplinită at>t la înc?eierea contractului, c>t şi pe parcursul e4ecutării sale fiind raportată

la ec?ilibrul economic al contractului. "rotecţia acestui criteriu se realieaă prininstrumentele juridice ale e4cepţiei de nee4ecutare şi reoluţiunii pentru nee4ecutare."rivit iolat, acest criteriu apare ca insuficient pentru a caracteria ec?ilibrul contractual.!e aceea se preconieaă utiliarea şi a criteriului comutativităţii. Ciecare dintre părţi seobligă la ceva ce constituie ec?ivalentul prestaţiei celeilalte părţi. 3 contraprestaţie trebuiesă e4iste independent de valoarea sa. =l treilea criteriu a fost reţinut de doctrină, ca fiindec?ivalenţa prestaţiilor, iar cel de#al patrulea, proporţionalitatea privită sau ca simplu raportmatematic sau ca o calitate de a fi reonabilă şi nu disproporţionată. "roporţionalitateapoate indica un raport de adecvare între elemente, ţin>nd seama de finalitatea clauelor.

%um nu este suficientă utiliarea unui singur criteriu, ele se utilieaă combinat, după cumse poate observa în lista clauelor abuive. =ceastă listă reflectă ideea că deec?ilibrulprestaţiilor e4istă sau pentru că lipseşte reciprocitatea sau pentru că lipseşte ec?ivalenţasau din caua disproporţiei sau a unui avantaj e4cesiv al profesionistului.

Hurisprudenţa formată în aplicarea clauelor abuive utilieaă mai puţin criteriulreciprocităţii şi mai mult e4istenţa contraprestaţiei.

 =plicarea combinată a criteriilor: reciprocitate, comutativitate, ec?ivalenţă şiproporţionalitate la ec?ilibrul contractual presupune analia globală şi coerentă a structuriicontractului. Reciprocitatea şi comutativitatea oferă posibilitatea calificării cantitative aec?ilibrului contractual put>nd să se înlocuiască reciproc şi intervenind astfel în modalternativ. 64istă ec?ilibrul cantitativ atunci c>nd aceleaşi drepturi sunt acordate fiecărei

părţi ori dacă în mod global părţile dispun de acelaşi număr de avantaje. În etapaurmătoare se evalueaă calitativ ec?ilibrul, e4amin>ndu#se valoarea avantajelor sauprerogativelor aplic>nd principiul ec?ivalenţei. !upă această etapă concluia poate finuanţată. "restaţiile reciproce pot avea valori mai mult sau mai puţin apropiate, contractuldevenind mai mult sau mai puţin ec?ilibrat. !e asemenea, raportul de adaptare a uneiprerogative la scopul ei poate fi mai mult sau mai puţin perfect cu reultatul corespunător, în sensul că acel contract poate fi mai mult sau mai puţin ec?ilibrat. @lterior, se precieaăşi pragul de la care se poate interveni. =cesta este obiectul regimului ec?ilibruluicontractual.

 =ceste etape ale raţionamentului înt>mpină două dificultăţi: determinarea obiectelorcomparate şi compararea acestora. %ontractul se despică şi fiecare clauă este verificată

individual în comparaţie cu reciproca sa. !iversitatea elementelor care se comparăreclamă un etalon de referinţă comun care este cel economic, criteriul proporţionalităţii.

 =rmonia internă a contractului apreciată în globalitatea sa e4istă atunci c>nd pe plancantitativ va fi constatat ec?ilibrul prin reciprocitatea sau comutativitatea clauelor, iar lanivel calitativ, prin ec?ivalenţa sau proporţionalitatea prestaţiilor reciproce sau comutative.

6timologic, statut< provine din statutum, statuere a statua sau a stabili. =şadar, statutuleste situaţia de fapt a ceva sau a cuiva în e4presie juridică, prin raportare la alte persoane,obiecte etc., inclusiv la instituţii. = stabili care este statutul ec?ilibrului contractual înseamnă a determina obiectul, mecanismele şi efectele acestora.

$tatutul ec?ilibrului se referă la regimul legal al ec?ilibrului contractual şi la principiileec?ilibrului contractual.

Referitor la regimul ec?ilibrului contractual, acesta este subordonat at>t cauei

112

Page 113: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 113/477

deec?ilibrului, c>t şi importanţei acestui deec?ilibru.

$ub primul aspect, regimul poate fi subordonat vicierii consimţăm>ntului saucomportamentului neleal. $ub aspectul importanţei deec?ilibrului, în prealabil estenecesară e4istenţa deec?ilibrului şi apoi aprecierea importanţei acestuia.

6c?ilibrul contractului permite devoltarea unor relaţii durabile şi, totodată, oferă o garanţie

e4ecutării acestora. 6c?ilibrul contractual preintă utilitate individuală şi socială pentrucontractul înc?eiat. =cest ec?ilibru trebuie să e4iste at>t în momentul înc?eieriicontractului, c>t şi pe parcursul e4ecutării sale. $tabilitatea relativă a ec?ilibruluicontractual depinde at>t de menţinerea împrejurărilor, c>t şi de compunerea armonioasă. =tunci c>nd se modifică mediul se caută o altă compoiţie armonioasă nouă, iar contractultrebuie să fie adaptabil pentru menţinerea ec?ilibrului. $upravieţuirea acestui contractdepinde de adaptarea conţinutului său şi, deci, de menţinerea ec?ilibrului. =t>t legiuitorul,c>t şi jurisprudenţa conştientieaă importanţa protecţiei ec?ilibrului contractual prinmăsuri specifice. În acest scop, legiuitorul instituie un regim juridic menit să protejeeindirect ec?ilibrul contractual. =cestuia i se adaugă regulile luptei împotrivacomportamentelor abuive sau neleale. Regimul juridic al ec?ilibrului contractual este în

mod firesc subordonat cauei deec?ilibrului. =stfel, dacă această cauă esteconsimţăm>ntul viciat, regimul juridic se va concentra asupra absenţei acordului sauasupra voinţei viciate sau asupra acordului părţilor inegale.

 În caul absenţei acordului voinţelor asupra elementelor esenţiale, deec?ilibrul face cauna dintre părţi să fie la discreţia celeilalte. Răm>ne să fie stabilite care sunt aceleelemente esenţiale ale contractului. !istincţia se face prin comparaţie cu elementeleaccesorii.

%ontractul poate fi deec?ilibrat şi datorită unui viciu de consimţăm>nt, eroare, dol.6roarea poate fi invocată cu titlu principal sau cu titlu subsidiar. &iolenţa poate fi şi eautiliată pentru a lupta contra deec?ilibrului. !e e4emplu, %urtea de %asaţie franceă a

menţinut o deciie care anula contractul de asistenţă juridică sub aspectul convenţiei deonorariu reţin>nd presiunea morală e4ercitată de avocat asupra clientei sale, care înajunul debaterii finale în procesul de divorţ a acceptat modificarea onorariului, fiindameninţată cu refuul de a pleda.

7ot %urtea de %asaţie franceă a acceptat violenţa economică drept caua deec?ilibruluicontractual.

3 altă modalitate de viciere a consimţăm>ntului este înc?eierea unui acord între părţiinegale. 6galitatea în drepturi a contractanţilor este manifestarea egalităţii din dreptulpublic în dreptul privat. 6a conţine trei componente: a- egalitatea în drepturi, în sensul de atrata în acelaşi mod situaţii comparabile; b- discriminările justificate permiţ>nd tratament

diferit în situaţii diferite şi c- discriminările egaliatoare care suprimă inegalităţile de faptpentru a permite o egalitate de drept.

aranţia generală a egalităţii abstracte sau a egalităţii de drept previne apariţiadeec?ilibrului contractual. 6c?ilibrul prestaţiilor nu poate reulta dec>t dacă părţilecontractante sunt egale, pentru că au mijloace de apărare a intereselor opuse, care seconfruntă. 0ăsurile diferite se aplică numai în preenţa unei discriminări, şi nu în funcţiede e4istenţa unui deec?ilibru contractual. 64plicaţia inegalităţii unor relaţii contractualepoate fi ignorarea condiţiilor de fapt sau de drept, starea de nevoie în care se află unadintre părţi poate, de asemenea, să o plasee într#o poiţie de inferioritate. În fine, putereaeconomică este şi ea o sursă de deec?ilibru contractual.

!iscriminarea justificată constă în tratamentul diferenţiat nejustificat. 64istă şi tratamentdiferenţiat prin discriminări justificate care se aplică în inegalităţi de poiţie.

113

Page 114: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 114/477

 În domeniul protecţiei consumatorilor, consimţăm>ntul consumatorului sau aderentuluitrebuie să fie protejat lu>nd în considerare inegalitatea părţilor. !iscriminarea egaliatoarerestabileşte egalitatea în fapt prin atribuirea de drepturi sau obligaţii. =ceasta nu mai esteo egalitate de drept, ci o egalitate prin drept. !iscriminarea egaliatoare se raporteaă laun e4emplu: obligaţia de informare. %el ce deţine informaţia o va folosi pentru a restabiliegalitatea informaţională. @neori obligaţia se transformă în datoria de sfătuire cu privire la

oportunitatea operaţiunii. =ceastă obligaţie de informare este foarte vec?e. %icero dădeae4emplul negustorului care a pornit cu corabia plină de gr>u pentru a#l vinde în (nsulaR?odos b>ntuită de secetă. "e parcurs, corabia lui a depăşit alte corăbii numeroase şi cuaceeaşi încărcătură. $osind primul la R?odos şi#a pus întrebarea dacă trebuie să îiinformee pe virtualii cumpărători despre celelalte corăbii sau trebuie să tacă pentru aobţine un preţ mai mare'. =şadar, obligaţia de informare contribuie ca mijloc preventiv lacombaterea deec?ilibrului.

Regimul deec?ilibrului este subordonat at>t comportamentului neleal, const>nd înabsenţa bunei#credinţe, c>t şi abuului de drept, precum şi aplicării responsabilităţii.%omportamentul neleal este factor de deec?ilibru şi antreneaă aplicarea măsurilor de

protecţie a ec?ilibrului în caul absenţei bunei#credinţe, în caul abuului de drept şi încaul aplicării răspunderii civile. Euna#credinţă poate fi dovada e4istenţei ec?ilibruluicontractual at>t la înc?eierea contractului pentru repartiarea armonioasă a drepturilor şiobligaţiilor, c>t şi pe parcursul e4ecutării contractului. 7ot buna#credinţă poate favoriarelativa stabilitate a contractului. În numele obligaţiei de bună#credinţă se pot impuneanumite îndatoriri şi, în general, un comportament constructiv, implic>nd, de e4emplu,obligaţia de cooperare. =ceastă obligaţie, dacă este îndeplinită favorieaă alcătuireaarmonioasă a contractului şi, totodată, menţinerea ec?ilibrului contractual ca poiţie derelativă stabilitate. =lături de buna#credinţă apare ideea de răspundere. (ntervenţiainstanţei în domeniul impreviiunii presupune prealabila obligaţie a părţilor de a negocia încaul apariţiei deec?ilibrului ca urmare a sc?imbării conte4tului economic. Renegocierea

este subordonată neîndeplinirii obligaţiei de bună#credinţă. (nstanţa nu reviuieştecontractul, ci stabileşte daunele cauate şi obligaţia de a le repara, pe temeiulneîndeplinirii unei obligaţii contractuale.

Regimul ec?ilibrului contractual este subordonat şi preenţei abuului de drept. În acestca se ia în considerare drept caua deec?ilibrului comportamentul uneia dintre părţi. Îndeciiile %urţii de %asaţie francee din ' decembrie '//, analiate anterior, semenţioneaă, printre altele, că abuul în fi4area preţului permite numai reilierea saudespăgubirea. În acest ca se ia în considerare numai culpa şi nu deec?ilibrul. "rinsancţionarea abuului se tinde la obţinerea unui conţinut armonios al contractului, ceea cesemnifică şi un ec?ilibru din punct de vedere static.

Cundamentarea pe instituţia răspunderii permite e4plicarea unei părţi din jurisprudenţacreată în legătură cu reducerea onorariilor mandatarilor. În principiu, instanţa este obligatăsă asigure forţa obligatorie a contractului şi nu poate modifica cuantumul onorariilor.7otuşi, jurisprudenţa îngăduie reviuirea de către instanţă. @nele instanţe motiveaăsoluţia prin protecţia consimţăm>ntului, iar altele se referă la răspunderea contractuală. =stfel, apar două caue ale reducerii, nee4ecutarea totală sau parţială a mandatului şiculpa în e4ecutarea contractului. În această jurisprudenţă, referitoare la onorariilemandatarilor numai neîndeplinirea obligaţilor contractuale atrage sancţiunea, independentde e4istenţa şi importanţa deec?ilibrului înţeles ca o alcătuire nearmonioasă a prestaţiilor. =celaşi temei este regăsit în materie de clauă penală. ravitatea culpei este cea care justifică aplicarea sau neaplicarea clauei penale şi permite instanţei să modifice

cuantumul daunelor#interese. @ltima situaţie este referitoare la preţul v>nării care poate fimodificat în caul insuficienţei sau defectuoităţii. (nstanţa preferă să modifice preţul atuncic>nd ec?ilibrul contractului este numai alterat şi nu rupt dintr#o cauă imputabilă.

114

Page 115: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 115/477

Regimul juridic subordonat importanţei deec?ilibrului se referă at>t la e4istenţa, c>t şi laimportanţa acestui deec?ilibru.

"entru a restabili ec?ilibrul contractual, jurisprudenţa utilieaă măsuri de protecţie aconsimţăm>ntului şi sancţiuni ale comportamentului culpabil.

@neori dispoiţiile legale care protejeaă ec?ilibrul contractual sunt suficiente, alteori nu

sunt suficiente. =stfel, de e4emplu, în caul viciilor de consimţăm>nt )dol sau eroaresubstanţială-, e4istenţa manoperelor frauduloase şi caracterul determinant al eroriiprovocate de acestea se raporteaă la victima erorii. =bsenţa referinţei la ec?ilibrulcontractual genereaă o protecţie imperfectă. =celeaşi limite în caul regulilor care impuno anumită egalitate între părţi. Regulile care permit deincriminarea egaliatoare, cum sunttermenele de g>ndire sau de răg>ndire, nu asigură producerea efectelor scontate pentrucă eficienţa lor este repusă în discuţie atunci c>nd informaţia poate fi citită de consumator.7ermenele de g>ndire pot fi impuse, dar totodată pot fi şi nefolosite. (nformaţia poate fiobscură, e4cesiv de te?nică sau greu accesibilă. Hurisprudenţa referitoare la fi4areaunilaterală a preţului pare de asemenea insuficientă în măsura în care un anumit număr dedeec?ilibre nu au drept sorginte un comportament reproşabil.

!acă aceste norme legale sunt uneori suficiente pentru a preveni apariţia deec?ilibrului,alteori ele pot lăsa să subiste acest deec?ilibru şi, totodată, preintă un inconvenientmajor, în sensul că pot să sancţionee contracte ec?ilibrate. =stfel, de e4emplu, şi în caulfi4ării unilaterale a preţului poate fi obţinut un ec?ilibru contractual. =bsenţaconsimţăm>ntului celeilalte părţi nu genereaă obligatoriu şi necesar deec?ilibrul. Înconsecinţă, prin aplicarea jurisprudenţei din ' decembrie '// se poate ajunge ladesfiinţarea unor contracte ec?ilibrate. (mportanţa deec?ilibrului contractual constituie celde#al doilea aspect al e4istenţei deec?ilibrului. 6c?ilibrul static şi cel dinamic suntdeopotrivă necesare, dar importanţa deec?ilibrului poate fi e4trem de diferită, întreabsenţa ec?ilibrului şi perfectul ec?ilibru. Deput>nd impune ec?ilibrul perfect, dreptul ia în

considerare numai deec?ilibrele importante. Ciecare parte contractantă este animată dedorinţa de a obţine pentru sine un ma4imum de profit din formarea şi e4ecutareacontractului. !e aceea, perfecţiunea ec?ilibrului este practic neînt>lnită şi securitateadinamică a circuitului civil primeaă faţă de deec?ilibrul nesemnificativ. !acă şi un minimdeec?ilibru ar fi suficient pentru intervenţia justiţiei, forţa obligatorie a contractului ar aveamotiv să fie compromisă. !e aceea, se cuvine mai înt>i să fie identificat praguldeec?ilibrului şi apoi să se apreciee global şi concret ec?ilibrul fiecărui contract şi alfiecărei claue. Datura pragului este determinabilă după criteriul matematic sau dupămarja de apreciere a instanţei. @neori legea prevede praguri de deec?ilibru fi4atematematic şi riguros. !e e4emplu, în materie de v>nare a imobilelor art. '15 %%=prevede că atunci c>nd e4cedentele cuprinsului aflat se ridică la o a douăecea parte a

cuprinsului declarat în contract, cumpărătorul poate sau a complini preţul după numărulmăsurilor aflate sau a strica v>narea, iar art. '1/ %%= prevede că în toate caurile dev>nare făcute altfel dec>t pe at>t măsura N dreptul la adaos de preţ sau la scădere depreţ e4istă numai dacă e4cedentul sau lipsa preţuieşte o a douăecea parte din preţul totalal v>nării, dar aceste dispoiţii, conform art. '2 se aplică numai în lipsă de stipulaţiecontrară. %odul civil france, în art. '*9+, prevede că atunci c>nd v>nătorul a fost leatcu mai mult de şapte duini în preţul unui imobil, el are dreptul să ceară resciiuneav>nării. =lte acte normative din domenii specifice prevăd alte praguri. @tiliarea praguluirigid are inconveniente pentru că este neadaptat la ec?ilibrul contractual care prin naturasa este comple4 şi diversificat. Caţă de aceste neajunsuri, se preconieaă adoptarea unuiprag suplu adaptabil evoluţiei societăţii, cum sunt, de e4emplu, onorariilor avocaţilor,

medicilor şi altor mandatari. !e asemenea, în materie de clauă penală, pragul suplu see4primă în ideea că intervenţia instanţei se justifică numai atunci c>nd pragul este vădite4cesiv sau derioriu.

115

Page 116: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 116/477

%riteriul precis şi rigid este inadaptat la natura diversificată a ec?ilibrului contractual."entru a garanta eficienţa, supleţea trebuie să fie cea care corecteaă deec?ilibrul.(nstanţele trebuie să#şi motivee ?otăr>rile indic>nd de ce e4istă deec?ilibru şi apoi săutiliee criteriul suplu care permite descompunerea în mai mulţi indici şi coeficienţi deponderare. "ragul poate fi descompus în mai multe elemente pentru a fi mai corectaplicabil.

!upă ce se determină forma pragului aleasă pentru a fi utiliată se precieaă cuantumulacestui prag. În prima etapă se identifică deec?ilibrul pe plan cantitativ, utili>nd criteriilede reciprocitate şi comutativitate. = doua etapă utilieaă mijloacele prin care se identificăec?ilibrul calitativ prin ec?ivalenţă şi proporţionalitate. "entru a stabili dacă se aplicăregimul ec?ilibrului trebuie să se decidă mai înt>i dacă un contract parţial ec?ilibratrăm>ne util părţilor şi societăţii şi, prin urmare, nu necesită reviia sau sancţiune.

"ragul care trebuie să fie depăşit constă în pierderea utilităţii individuale şi sociale acontractului. =cest prag permite instanţei să ?otărască, în sensul ec?ilibrării, utilitateamăsurii trebuind să fie apreciată în concret. =stfel, caua const>nd în interesul părţilorpentru contract preintă utilitate. În spatele dualismului cauei )obiectivă şi subiectivă-

apare în realitate utilitatea contractului. !e e4emplu, în contractele de asigurare franceede inspiraţie anglo#sa4onă s#au înscris aşa#numitele claue claims#made, care au fostconsiderate ca nescrise pentru lipsa cauei pentru că e4clud de la garanţie pagubelesurvenite după reilierea contractului ca şi clauele care reduc durata garanţieiasigurătorului la o perioadă inferioară duratei răspunderii asiguratului. %urtea de %asaţiefranceă a decis că aceste claue sunt lipsite de cauă pentru că genereaă un avantajilicit în profitul asigurătorului care percepe prime fără contraprestaţie. 3 altă instanţă aanulat pentru lipsa cauei un contract de v>nare înc?eiat e4clusiv pentru motive fiscale.7ot nescrisă a fost considerată şi claua limitativă de răspundere ca fiind lipsită de cauă în contractul de curierat.

 În concluie, conceptul de cauă este folositor pentru determinarea utilităţii contractuluipentru părţi şi, deci, pentru stabilirea pragului care trebuie să fie trecut pentru a restabiliec?ilibrul. !ificultatea porneşte de la stabilirea interesului părţilor. %ontractele tipice, pe de#o parte, cu motivarea standardiată, şi cele atipice, pe de alta, trebuie să fie tratatediferenţiat sub acest aspect. %ercetarea cauei înţeleasă ca interes reonabil nu ridicădificultăţi dec>t în contractele atipice unde trebuie să fie păstrat un minim de obiectivitate în cercetarea cauei.

!upă determinarea pragului care se cere a fi depăşit urmeaă o apreciere concretă şiglobală a ec?ilibrului. "rotecţia ec?ilibrului nu înseamnă uniformiarea, ci diversificareapentru că aprecierea in abstracto s#a dovedit a fi ineficientă. %oncluia se sprijină şi perealitatea conform căreia numai instanţa este în măsură să apreciee adevărata utilitate acontractului. =ceastă apreciere este în mod necesar globală pentru a lua în consideraretotalitatea şi comple4itatea ec?ilibrului contractual. %lauele contractului contribuie laec?ilibrul global al acestuia. (nstanţa poate modifica ec?ilibrul. În final instanţa trebuie săfacă o apreciere concretă şi globală a conţinutului contractului, sprijinindu#se pe criteriilecare definesc ec?ilibrul contractual.

!acă sunt îndeplinite toate condiţiile pentru aplicarea regimului ec?ilibrului contractual sepot aplica măsuri care desfiinţeaă total sau parţial contractul ori măsuri care adapteaăconţinutul contractului pentru restabilirea ec?ilibrului. 0ăsurile din prima categorie suntneadaptate noţiunii de ec?ilibru )nulitatea contractului, reoluţiunea contractului,suprimarea clauei care deec?ilibreaă, considerarea ca nescrisă a clauei-. Dulitatea

este radicală şi e4cesiv de riguroasă.7ot insuficiente sunt măsurile const>nd în reviuirea de către părţi sau reviuirearecunoscută de instanţă. În această din urmă situaţie sunt clauele de inde4are acceptate

116

Page 117: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 117/477

de jurisprudenţă sub anumite condiţii. !reptul poitiv consideră nule clauele de inde4arecu unele e4cepţii, cele adaptate caracterului fragil al ec?ilibrului contractual. %lauele carepermit calculul c?iriei pentru localul comercial în raport de cifra de afaceri a utiliatorului aufost recunoscute ca valide. %lauele de inde4are şi cele de renegociere saude ?ards?ip urmăresc asigurarea ec?ilibrului contractual pe termen lung şi organieaă oprocedură de reviuire.

Rolul instanţei se limiteaă la impunerea părţilor să renegociee contractul. 3 altămodalitate de control al reviuirii contractului de către părţi se referă la te?nicile demediere şi de conciliere. =ceastă reviuire de către părţi nu este suficient de utilă şieficientă. 0ult mai adaptată noţiunii de ec?ilibru contractual este reviuirea de cătreinstanţă. =ceastă reviuire se poate aplica în caul ine4istenţei ec?ilibrului contractual fie în baa unei permisiuni legale, fie fără o astfel de permisiune. !acă ec?ilibrul contractual adispărut pe parcursul e4ecutării, instanţa modifică direct conţinutul devenit inadaptat noilorcircumstanţe.

0odalităţile reviuirii contractului de către instanţă presupun în prealabil alegerea efectuluicare va fi aplicat şi consecutiv întinderea reviuirii.

Reviuirea înseamnă şi o problemă de securitate pentru că intervenţia instanţei poate fiarbitrară, mai ales atunci c>nd se lasă acesteia o marjă largă de apreciere. $oluţia optimăeste recunoaşterea unei anumite marje de libertate, dar între anumite limite.

"rima etapă a reviuirii va fi alegerea acelui efect care se va aplica în caul concret.Ciecare dintre efectele posibile are at>t avantaje, c>t şi neajunsuri. !esfiinţareacontractului preintă avantaje numai dacă menţinerea nu mai are utilitate pentru părţi.Reviuirea preintă avantajul adaptării contractului conform cerinţelor ec?ilibrului. 64istădouă posibilităţi în acest sens, opţiunea să aparţină părţilor contractului sub controlul judecătorului, ori această opţiune să revină judecătorului, care va motiva ?otăr>rea sapentru a înlătura impresia de arbitrar.

!acă părţile sunt abilitate să optee, de e4emplu între sancţiunile alternative alenee4ecutării contractului, creditorul este cel care are abilitarea alegerii, dar judecătorul vacontrola opţiunea. =tunci c>nd e4ercită acest control, instanţa va verifica dacă efectul)sancţiunea- este proporţională neîndeplinirea obligaţiilor debitorului sau dacă nu cumvacreditorul opteaă pentru reoluţiune numai ca să scape de un contract neavantajos. =ceastă soluţie este aplicabilă şi în caul controlului fi4ării abuive a preţului în condiţiileanaliate prin deciiile %urţii de %asaţie francee ' decembrie '//. Între reoluţiune şidespăgubire, alegerea aparţine, în principiu, reclamantului. (nstanţa nu este, însă, legatăde această cerere şi poate să o înlocuiască pentru a evita frauda. În unele cauri nu vae4ista posibilitatea alegerii. !e e4emplu, în caul unui contract e4ecutat aproape integral,

soluţia reoluţiunii nu va fi potrivită. 7ot astfel, numai despăgubirea va putea corectaabuul în fi4area unilaterală a preţului.

!acă alegerea o are instanţa, ea va trebui să motivee opţiunea pentru că a avut ladispoiţie cele mai largi puteri de apreciere. !acă clauele contractului nu mai preintăutilitate pentru părţi sau sunt imposibil de e4ecutat, va desfiinţa contractul. În ipoteaopusă va putea reviui contractul sau va îndruma părţile să#l renegociee singure sau cuajutorul unui mediator.

 În materie de clauă penală puterea de reviuire a instanţei este facultativă. 7eama dearbitrar este înlăturată de obligaţia motivării şi de controlul judiciar ierar?ic. În esenţă,instanţa va reviui atunci c>nd contractul mai este încă util pentru părţi. "entru a proceda

la reviuire, instanţa va determina mai înt>i obiectul acestei reviuiri, apoi va alege metodaacestei reviuiri.

$copul reviuirii va fi compunerea armonioasă a contractului sau, după ca, restabilirea

117

Page 118: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 118/477

ec?ilibrului în împrejurările noi. Du se poate cere instanţei să generee o ec?ivalenţăabsolută între prestaţii, după cum s#a putut constata din jurisprudenţa în domeniileclauelor abuive, clauelor penale, rentelor viagere etc. în acelaşi fel trebuie să fie înţeleasă şi realitatea conform căreia o împărţire strict egalitară a sarcinilor între părţilecontractului nu este nici întotdeauna posibilă, nici întotdeauna corectă. !e aceea instanţatrebuie să aibă o anumită marjă de apreciere şi să ia în considerare ansamblul

 împrejurărilor pentru a restabili ec?ilibrul contractual.%a urmare a reviuirii, utilitatea contractului va trebui să fie menţinută. 3 metodă posibilăeste aceea care se aplică în patru etape: '- identificarea ec?ilibrului iniţial; 1- determinareanecesităţii aplicării măsurilor pentru restabilirea ec?ilibrului contractual; - dacă nu mai areutilitate contractul pentru părţi sau dacă preintă în continuare interes şi utilitate, se vaaplica măsura adecvată; +- dacă reviuirea este soluţia adecvată, se va determina întinderea acesteia1.

!ificultăţile practice care s#au semnalat în legătură cu această metodă de reviuire provindin evaluări de prestaţii )servicii profesionale- sau de bunuri )imobile-. =lte dificultăţi provindin măsura diviibilităţii obligaţiilor pentru repartiţia lor între părţi. =semenea probleme au

apărut în legătură cu v>narea imobilelor, leiune, cesiune de drepturi de autor, clauepenale etc. pentru depăşirea lor s#au propus adaptarea la prejudiciul efectiv suferit,reducerea la pragul e4cesului vădit şi dreptul instanţei de a efectua o astfel de reducere.Hurisprudenţa franceă nu a urmat aceste sisteme, dar a avut ca obiectiv cercetareaproporţionalităţii clauei pretins deec?ilibrate cu funcţia pe care au conceput#o părţilepentru această clauă. Diciuna dintre aceste dificultăţi nu este, însă, insurmontabilă, şi deaceea este legitimă reviuirea de către instanţă a contractului, ca alternativă la desfiinţarealui, măsură care s#ar putea găsi drept e4cesivă şi primejdioasă pentru securitatea relaţiilorcontractuale.

!octrina franceă pledeaă în favoarea legiferării ec?ilibrului contractual ca principiu

necesar pentru corectarea incoerenţelor din dreptul contractelor. =cest ec?ilibru se referăat>t la aspectul static, const>nd în compunerea armonioasă a conţinutului contractului, c>tşi sub aspectul dinamic. "rincipiul legiferat ar aduce o protecţie necesară ec?ilibruluicontractual suprim>nd incoerenţele şi acoperind lacunele.

"".

Valabilitatea consimţ%m7ntului

 =rt. '12+. # %ondiţiile

 =rt. '12. # Aipsa discernăm>ntului

*rt. 1/4.

Condiţiile

%onsimţăm>ntul părţilor trebuie să fie serios, liber şi e4primat în cunoştinţă de cauă.

%%=: =rt. /. %onsimţăm>ntul nu este valabil, c>nd este dat prin eroare, smuls prinviolenţă, sau surprins prin dol.

%%C: =rt. ''2/. Du e4istă consimţăm>nt valabil dacă el nu a fost dat dec>t prin eroare,

sau dacă el a fost smuls prin violenţă, sau surprins prin dol.%%(: =rt. '+19. 6roare, violenţă şi dol. %ontractantul al cărui consimţăm>nt a fost dat prineroare )'+15, '+1/, '+'-, smuls prin violenţă )'++- sau surprins prin dol )'+/, '++2-

118

Page 119: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 119/477

poate cere anularea contractului )'++'- conform dispoiţiilor următoare.

EE: F''*. Reervă mentală. 3 declaraţie de voinţă nu este nulă numai pentru că autoruldeclaraţiei de voinţă ţine secret că nu vrea ceea ce declară. !eclaraţia este nulă dacă afost emisă către o altă persoană care cunoaşte reerva.

F''9. =ct aparent. )'- !acă o declaraţie de voinţă care trebuie să fie adresată unei alte

persoane, nu estedec>t în aparenţă emisă cu acordul celeilalte, ea este nulă.)1- !acă sub acoperirea unui act aparent este disimulat un alt act juridic, este caul să sefacă aplicarea dispoiţiilor referitoare la actul simulat.

F''5. Aipsă de serioitate. 6ste nulă o declaraţie de voinţă emisă fără intenţie serioasă şicu speranţa că lipsa de serioitate nu va fi ignorată.

F''/. =nulabilitate pentru eroare. )'- 3ricine, în momentul emiterii unei declaraţii de voinţăera în eroare asupra conţinutului acesteia sau care nu voia să emită o declaraţie cu acestconţinut, poate anula declaraţia litigioasă, dacă se poate admite că n#ar fi emis#o dacă ar ficunoscut situaţia reală şi ar fi apreciat reonabil caul.

)1- !e asemenea, se consideră eroare asupra conţinutului declaraţiei, eroare care priveştecalităţilor persoanei sau ale lucrului, considerate ca esenţiale în relaţiile de afaceri.

F'1. =nulabilitate pentru înşelăciune sau ameninţare. )'- 3ricine a fost determinat prin înşelăciune dolosivă sau de o manieră ilicită prin ameninţare să emită o declaraţie devoinţă, poate să#şi anulee declaraţia.

)1- !acă un terţ a comis înşelăciunea, declaraţia emisă de altcineva nu poate fi anulatădec>t dacă acela cunoştea sau trebuia să cunoască înşelăciunea. În măsura în care esteo altă persoană dec>t destinatarul declaraţiei care a dob>ndit în mod direct un dreptdatorită acelei declaraţii, aceea poate fi anulată contra acelei persoane dacă aceapersoană cunoştea sau ar fi trebuit să cunoască înşelăciunea.

%omentariu%onsimţăm>ntul cerut pentru înc?eierea unui contract trebuie să posede cel puţin calităţi:

'- să fie serios, adică baat pe voinţa de a înc?eia contractul;

1- să fie e4primat în deplină libertate a voinţei de a se angaja contractual;

- să fie un consimţăm>nt informat asupra tuturor elementelor contractului.

"entru a se asigura de calitatea consimţăm>ntului, %odul civil prevede măsuri curative şimăsuri preventive.

0ăsurile curative sunt destinate să lipsească de efecte actul înc?eiat pe baa unuiconsimţăm>nt necorespunător calitativ. 64emple în acest sens sunt consimţămintelepersoanelor incapabile să înţeleagă consecinţele angajamentului contractual sauconsimţămintele viciate de eroare sau de dol ori de violenţă.

 =ceste măsuri curative şi#au pierdut eficienţa în bună parte în societatea de consum şifenomennul contractual de masă a impus legiferarea unor măsuri preventive în vedereaprotecţiei consumatorului, cum sunt informarea şi timpul de g>ndire, precum şi derăg>ndire.

119

Page 120: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 120/477

Page 121: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 121/477

pe semnatar să#şi piardă semnătura.

%ontractul nu se poate forma dec>t dacă părţile sunt capabile să#şi e4prime voinţa şi să seoblige în momentul în care consimt la înc?eierea contractului. =ceastă cerinţă nu estesatisfăcută dacă una dintre părţi are tulburări psi?ice. Du este necesar ca aceste tulburărisă aibă gravitatea demenţei.

Du este nul contractul numai pentru că temperamentul depresiv al uneia dintre părţi estestabilit, deoarece un astfel de diagnostic nu e4clude luciditatea şi voinţa de a se obliga înmod valabil. Împrejurări precum sunt duşmănia neîmpinsă p>nă la pierderea raţiunii, beţiasau oboseala, nu sunt suficiente ele însele pentru a vicia un act juridic. 7otodată, faptul căun fideiusor garant înt>mpină dificultăţi în e4primarea unei limbi nu ec?ivaleaă cu absenţaconştiinţei.

$implul fapt că ceea ce s#a semnat este un contract de adeiune, nu este suficient pentrua demonstra că o anumită clauă a fost impusă prin abu de putere economică.

""".

Viciile consimţ%m7ntului

 =rt. '12*. # %aurile

 =rt. '129. # 6roarea

 =rt. '125. # 6roarea nescuabilă

 =rt. '12/. # 6roarea asumată

 =rt. '1'2. # 6roarea de calcul

 =rt. '1''. # 6roarea de comunicare sau de transmitere

 =rt. '1'1. # (nvocarea erorii cu bună#credinţă =rt. '1'. # =daptarea contractului

 =rt. '1'+. # !olul

 =rt. '1'. # !olul comis de un terţ

 =rt. '1'*. # &iolenţa

 =rt. '1'9. # =meninţarea cu e4erciţiul unui drept

 =rt. '1'5. # $tarea de necesitate

 =rt. '1'/. # 7emerea reverenţiară =rt. '112. # &iolenţa săv>rşită de un terţ

 =rt. '11'. # Aeiunea

 =rt. '111. # $ancţiunea

 =rt. '11. # 7ermenul de prescripţie

 =rt. '11+. # (nadmisibilitatea leiunii

*rt. 1/6.

Ca$urile

)'- %onsimţăm>ntul este viciat c>nd este dat în eroare, surprins prin dol sau smuls prin

121

Page 122: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 122/477

violenţă.

)1-!e asemenea, consimţăm>ntul este viciat în ca de leiune.

%%=: =rt. /. %onsimţăm>ntul nu este valabil, c>nd este dat prin eroare, smuls prinviolenţă, sau surprins prin dol.

%%C: =rt. ''2/. Du e4istă consimţăm>nt valabil dacă a fost dat prin eroare sau a fost

smuls prin violenţă ori surprins prin dol.%%(: =rt. '+19. 6roare, violenţă şi dol. %ontractantul al cărui consimţăm>nt a fost dat prineroare )'+15, '+1/, '+'-, smuls cu violenţă )'++- sau surprins prin dol )'+/, '++2,poate cere anularea contractului )'++'- conform dispoiţiilor următoare.

%omentariu

"rimul alineat al art. '12* enumeră cele trei vicii ale consimţăm>ntului: eroarea, dolul şiviolenţa, la care alin. )1- al aceluiaşi articol adaugă leiunea. =rticolele următoarereglementeaă toate cele + vicii ale consimţăm>ntului.

"entru ca un consimţăm>nt să poată forma în mod valabil un contract, el trebuie să fie

informat, iar voinţa celui care e4primă consimţăm>ntul să fie liberă.!acă repreentarea elementelor contractului este eronată, eroarea spontană va viciaconsimţăm>ntul, iar eroarea provocată de dol va avea acelaşi reultat.

%onsimţăm>ntul celui care a fost supus unei presiuni este viciat prin violenţă.

%el care şi#a dat consimţăm>ntul la un contract caracteriat prin disproporţia întreprestaţiile părţilor poate invoca leiunea pentru anularea actului.

7e4tul art. '12* nu cuprinde şi reglementările cu privire la invaliditatea actului juridic caredecurge din ilegalitatea sau imoralitatea contractului nici invaliditatea decurg>nd dinimposibilitatea e4ecutării contractului vădită c?iar în momentul înc?eierii sale.

*rt. 1/+.

:roarea

)'- "artea care, la momentul înc?eierii contractului, se afla într#o eroare esenţială poatecere anularea acestuia, dacă cealaltă parte ştia sau, după ca, trebuia să ştie că faptulasupra căruia a purtat eroarea era esenţial pentru înc?eierea contractului.

)1- 6roarea este esenţială:

'. c>nd poartă asupra naturii sau obiectului contractului;

1. c>nd poartă asupra identităţii obiectului prestanţei sau asupra unei calităţi a acestuia oriasupra unei alte împrejurări considerate esenţiale de către părţi în absenţa căreiacontractul nu s#ar fi înc?eiat;

. c>nd poartă asupra identităţii persoanei sau asupra unei calităţi a acesteia în absenţacăreia nu s#ar fi înc?eiat.

)- 6roarea de drept este esenţială atunci c>nd priveşte o normă juridică determinantă,potrivit voinţei părţilor, pentru înc?eierea contractului.

)+- 6roarea care priveşte simplele motive ale contractului nu este esenţială, cu e4cepţiacaului în care prin voinţa părţilor asemenea motive au fost considerate ?otăr>toare.

%%=: =rt. /+ . )'-6roarea nu produce nulitate dec>t c>nd cade asupra substanţeiobiectului convenţiei.

122

Page 123: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 123/477

)1-6roarea nu produce nulitate c>nd cade asupra persoanei cu care s#a contractat, afarănumai c>nd consideraţia persoanei este caua principală pentru care s#a făcut convenţia.

%%C: =rt. '''2. 6roarea nu este o cauă de nulitate a convenţiei, dec>t dacă se referă lasubstanţa lucrului care este obiectul acesteia.

6a nu este cauă de nulitate dacă nu priveşte dec>t persoana cu care se intenţioneaă să

se contractee, afară dacă nu a fost principala cauă a convenţia însăşi consideraţiaacelei persoane.

%%(: =rt. '+15. Relevanţa erorii. 6roarea este caua anulării contractului c>nd esteesenţială )'+1/- şi cunoscută de celălalt contractant )'+'-.

 =rt. '+1/. 6roare esenţială. 6roarea este esenţială:

)'- c>nd cade asupra naturii sau asupra obiectului contractului )'11, '+*-;

)1- c>nd cade asupra identităţii obiectului prestaţiei )'+*- sau asupra unei calităţi aacestuia dacă, după practicile obişnuite în asemenea situaţii, trebuie să se reţină căacestea au avut caracter determinant pentru consimţăm>nt.

)- c>nd cade asupra identităţii sau asupra calităţii persoanei celuilalt contractant, întotdeauna acestea au fost determinante pentru consimţăm>nt;

)+- c>nd, eroarea de drept a fost singura sau principala motivaţie a contractului.

EE: F''/. =nulabilitate pentru eroare. )'- 3ricine se afla în eroare asupra conţinutuluideclaraţiei sale de voinţă, în momentul emiterii acesteia, sau care nu voia să emită odeclaraţie cu acel conţinut, poate anula declaraţia litigioasă dacă se poate admite că n#ar fiemis#o dacă ar fi cunoscut situaţia reală şi ar fi apreciat reonabil caul.

)1- 6ste de asemenea considerată eroarea asupra consimţăm>ntului declaraţiei, eroareaprivind calităţile persoanei sau ale lucrului considerate ca esenţiale în relaţiile de afaceri.

%omentariu7e4tul art. '129 reglementeaă eroarea esenţială pentru înc?eierea contractului.

%onform primului alineat, partea care, la momentul înc?eierii contractului, se afla într#oeroare esenţială, poate cere anularea acestuia numai dacă cealaltă parte ştia sau trebuiasă ştie caracterul esenţial al faptului asupra căruia a purtat eroarea. =şadar, elementeleluate în considerare sunt următoarele:

 – partea contractantă se afla în eroare esenţială;

 – această eroare se raporta la un fapt esenţial pentru înc?eierea contractului;

 – eroarea e4ista în momentul înc?eierii contractului; – cealaltă parte contractantă ştia sau, trebuia să ştie, că faptul asupra căruia se afla îneroare co#contractantul său era esenţial pentru înc?eierea contractului.

7e4tul are în vedere situaţia persoanei care are o repreentare ine4actă a realităţii,cre>nd că este adevărat ceea ce este fals şi că este fals ceea ce este adevărat. 6roarea îmbracă o varietate importantă de posibilităţi şi se poate raporta la obiectul obligaţiilor,valoarea prestaţiilor, persoana contractantă, motivele contractului etc.

Du toate aceste situaţii reflectă o eroare esenţială. Dumai situaţiile enumerate în alin. )1-aparţin erorii esenţiale.

 =stfel, este esenţială eroarea care priveşte*:'. natura sau obiectul contractului;

1. identitatea obiectului prestaţiei, o calitate a acestuia9 ori altă împrejurare considerată

123

Page 124: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 124/477

esenţială de către părţi, astfel înc>t absenţa împrejurării ar fi condus la neînc?eiereacontractului5;

. identitatea persoanei sau o calitate a acesteia, în absenţa căreia contractul nu s#ar fi înc?eiat.

%odul civil german )EE- în parag. ''/, primul alineat reglementeaă, pe de#o parte,

eroarea cu privire la termenii declaraţiei, dacă declarantul nu a vrut în realitate să facă odeclaraţie av>nd un anumit conţinut şi, pe de altă parte, eroarea asupra conţinutuluideclaraţiei const>nd în aceea că declarantul s#a înşelat asupra conţinutului.

6roarea asupra termenilor declaraţiei se aseamănă, dar nu se confundă, cu eroareaasupra transmiterii declaraţiei de voinţă. @n e4emplu clasic este cel al ordinului de bursă.6mitentul ordonă v>narea, iar transmiţătorul ordinului scrie cumpărare<. "aragraful '12EE prevede că orice declaraţie de voinţă care a fost ine4act transmisă de o persoanăsau de un organism poate fi atacată în aceleaşi condiţii ca şi declaraţia de voinţă făcutădin eroare.

Aa pct. ' din alin. )1- al art. '129 D%% se declară esenţială eroarea asupra naturii sau

obiectului contractului. =ceste două forme de eroare au natura de eroare#obstacol, pentrucă reflectă o neînţelegere radicală.

 =cordul nu s#a putut realia pentru că, în realitate, părţile nu au vrut acelaşi lucru şicontractul nu s#a înc?eiat pentru că a lipsit intenţia comună.

6roarea asupra naturii contractului este uneori grosieră, alteori subtilă. =stfel, într#uncontract de v>nare, în timp ce v>nătorul doreşte numai v>narea, cumpărătorul areimpresia că preţul menţionat este numai aparent şi că înstrăinătorul vrea, în realitate, să#ifacă o donaţie deg?iată.

Du trebuie să se confunde eroarea asupra naturii contractului cu eroarea asupra calificăriicontractului. Deînţelegerea asupra naturii contractului devine o eroare obstacol numaidacă părţile nu sunt de acord cu privire la efectele esenţiale şi mai ales cu privire laobligaţiile pe care le genereaă.

6roarea asupra obiectului poate privi însăşi e4istenţa acestui obiect. %urtea de %asaţiefranceă, secţia comercială, a decis la 1* mai 122/ că este nulă pentru lipsa obiectuluicesiunea de părţi, acţiuni sau drepturi conferite de aceste titluri din capitalul unei societăţidispărute prin fuiune în forma absorbţiei. !acă obiectul nu e4istă, contractul este nul fărăa mai fi necesară verificarea integrităţii consimţămintelor.

6roarea asupra obiectului contractului se referă la identitatea lucrului. !e e4emplu, în timpce o parte crede că va cumpăra un imobil, cealaltă parte înţelege să transmită numai părţi

sociale din capitalul societăţii comerciale proprietare.3 altă varietate frecvent înt>lnită în perioada de trecere de la moneda naţională la euro s#areferit la preţul g>ndit de una dintre părţi în euro şi de cealaltă parte în fosta monedănaţională. $#a mai cunoscut şi eroarea decurg>nd din greşita tipărire a preţului în anunţuldat la iar.

!acă simpla neglijenţă poate fi suficientă pentru a se refua beneficiul nulităţii contractului,la fel trebuie privită problema şi în caul erorii în declaraţia de voinţă. !e e4emplu, opersoană a v>ndut automobilul său la un preţ eronat pentru că în publicaţia din iar s#amenţionat un preţ greşit, omiţ>ndu#se un 2 final. (nstanţa a declarat contractul nul pentruabsenţa acordului voinţelor asupra unui element esenţial al contractului. !in punct de

vedere al calificării după te4tul art. '125 alin. )'-, eroarea este nescuabilă, pentru căv>nătorul a dat dovadă de mare neglijenţă c>nd nu a verificat dacă anunţul apărut în iareste sau nu conform cu intenţiile sale. În acest ca, soluţia de anulare a contractului pentruabsenţa acordului voinţelor apare ca greşită şi contractul trebuie să fie menţinut pe temeiul

124

Page 125: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 125/477

erorii nescuabile a celui care invocă eroarea şi cere desfiinţarea contractului.

3 parte a doctrinei francee pledeaă pentru o interpretare restrictivă a erorii nescuabiledupă criteriul gravităţii erorii, grave sau uşoare, simple sau grosiere. 6roarea simplă este întotdeauna scuabilă/.

6roarea asupra preţului'2 nu se confundă cu eroarea asupra valorii, care este o formă de

eroare indiferentă. 6roarea asupra preţului'' nu se confundă nici cu eroarea de calcularitmetic, care dă naştere numai rectificării şi nu afecteaă validitatea contractului.

Aa pct. 1 din alin. )1- se reglementeaă eroarea esenţială care poartă:

 – asupra identităţii obiectului prestaţiei;

 – asupra unei calităţi a acestui obiect;

 – asupra unei alte împrejurări considerate esenţiale de către părţi, în absenţa căreiacontractul nu s#ar fi înc?eiat.

6roarea asupra identităţii obiectului este esenţială pentru că părţile nu au în vedere acelaşiobiect şi acordul voinţelor nu a e4istat.

6roarea asupra calităţilor substanţiale se apreciaă şi de o manieră subiectivă, nu numai în mod obiectiv'1.

!acă în concepţia obiectivă compoiţia obiectului sau proprietăţile sale identificabile suntesenţiale, în manieră subiectivă această calificare depinde numai de opţiunea părţilor.

%eea ce este esenţial important pentru o persoană ar putea să nu fie la fel şi pentru alta, în diferitele contracte.

Ki în preent este obiect de controversă doctrinară opţiunea între cele două concepţii.

!acă un cesionar de părţi sociale invocă nulitatea cesiunii pentru că nu s#au ane4at

documentele informative cu privire la situaţia societăţii şi din acest motiv el nu a pututverifica realitatea, instanţa a concluionat că acceptarea angajării prin perfectareatranacţiei, mai înainte de primirea acestor informaţii, reflectă faptul că ele nu au fost unelement esenţial şi necesar al cesiunii pentru cesionar.

 =doptarea concepţiei subiective înt>mpină reistenţă în situaţiile în care cealaltă parteignoră că sunt esenţiale anumite calităţi din punctul de vedere al partenerului contractual.@n e4emplu este cel al fideiusorului care nu a obţinut anularea pentru eroare const>nd îngreşita repreentare a solvabilităţii debitorului principal, deoarece fideiusorul nu a înţelessă condiţionee garanţia sa de solvabilitatea debitorului principal.

 În alte situaţii, creditorului nu i s#a acceptat susţinerea ignoranţei cu privire la viabilitatea

debitorului principal c>t timp s#a dovedit cu certitudine că fideiusorul şi#a condiţionat înmod e4plicit garanţia sa de solvabilitatea debitorului băncii'.

 =nularea tranacţiei pe temeiul erorii asupra substanţei nu se produce de la sine. 6roareade fapt trebuie să privească numai calităţile substanţiale ale obiectului.

3biectul este dreptul subiectiv contestat, temeiul acţiunii şi nu se confundă cu lucrul careeste obiectul dreptului.

6roarea din momentul v>nării nu mai poate fi susţinută dacă v>narea a fost confirmatăprin tranacţie ulterioară. 6roarea cu privire la substanţă este admisibilă numai dacă e4istăneconcordanţă între poiţia victimei erorii şi realitatea obiectivă. %el care cunoaşterealitatea îndoielnică şi o acceptă nu poate invoca eroarea sa. Cactorul alea împiedică

acceptarea nulităţii pentru eroare.Dulitatea pentru eroare este concepută atunci c>nd incertitudinea acceptată de cel în

125

Page 126: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 126/477

eroare este incompatibilă cu incertitudinea asupra realităţii. 7ot eroare asupra substanţeilucrului care a fost obiect al contractului a fost reţinută de %urtea de %asaţie franceă la '1februarie 1225 în caul unei cesiuni de părţi sociale la valoarea lor nominală, inferioarăvalorii reale'+.

7ot %urtea de %asaţie franceă, secţia a ((#a civilă, a decis la 5 octombrie 122/ că nuconstituie eroare asupra substanţei plasamentului însuşi, care era clar, nici eroare asuprasubstanţei contractului faptul că clientul nu a înţeles economia acestui plasament'.Deînţelegerea economiei contractului nu este greşita înţelegere a obiectului propriu, cieste eroare asupra naturii sale. =ceastă eroare#obstacol este mai mult dec>t un viciu deconsimţăm>nt, este absenţa consimţăm>ntului.

@n element substanţial al contractului poate fi la fel de bine natura contractului ca şi lucrulcare este obiect al obligaţiei uneia dintre părţi, sau c?iar orice alt element, dacă părţile auconsiderat că este esenţial şi în absenţa sa contractul nu s#ar fi înc?eiat Uart. '129 alin. )1-pct. 1V.

64emple de erori asupra unui element substanţial fără de care nu s#ar fi înc?eiat contractulsunt şi următoarele. $oţul doneaă soţiei cre>nd că are o căsătorie de durată, dar se înşeală pentru că, după 1 luni de la donaţie, soţia îl părăseşte, cer>nd divorţul'*.

 În aceeaşi situaţie, absenţa dreptului de preemţiune în beneficiul ocupanţilor unui imobil afost considerată ca o condiţie esenţială a v>nării acestui imobil de către proprietar uneirude apropiate pentru un preţ inferior valoric. &>narea a fost anulată pentru eroarecomisă de v>nător, deoarece o lege ulterioară a recunoscut retroactiv acest drept depreemţiune. 6roarea se referă la motivele pentru care s#a consimţit v>narea la acel preţşi nu la lucrul obiect al v>nării.

64tinderea noţiunii de eroare asupra calităţilor substanţiale sau asupra unei împrejurăriesenţiale poate fi analiată ca o eroare asupra cauei.

Ciecare contractant urmăreşte satisfacerea unei nevoi prin înc?eierea contractului şi astfelapare ideea de considerent esenţial fără de care nu s#ar fi înc?eiat contractul.

Du se poate concepe elementul esenţial altfel dec>t lu>ndu#se în considerare scopulurmărit de fiecare contractant şi acest scop este însăşi caua.

!acă o persoană se obligă să plătească datoria altei persoane, ignor>nd că datoria esteafectată de suspendarea generată de desc?iderea procedurii insolvenţei, se poateconcluiona asupra unei erori cu privire la caua obligaţiei.

!acă cel ce cumpără un obiect de artă îl ac?iiţioneaă numai pentru că i se preintă cafiind autentic, această autenticitate este caua principală a convenţiei.

!acă cel ce cumpără un teren este asigurat că se poate construi pe acest teren, iarulterior află că nu se emit autoriaţii de construcţie pentru acel teren, caua principală esteafectată de eroare.

Hurisprudenţa franceă este favorabilă concepţiei subiective asupra definirii calităţiloresenţiale ale diferitelor elemente fundamentale ale contractului.

7otuşi, te4tul pe care îl comentăm pretinde ca cealaltă parte contractantă să ştie că acelfapt asupra căruia s#a purtat eroarea era esenţial pentru cealaltă parte contractantă aflată în eroare.

6roarea unei singure părţi este suficientă dacă se raporteaă la un element esenţial pentruaceastă parte şi dacă cealaltă parte ştie acest lucru sau ar trebui să#l ştie.

Dulitatea va putea fi cerută şi obţinută după ce se dovedeşte eroarea asupra acesteicalităţi, c?iar dacă nu se dovedeşte cunoaşterea de către cealaltă parte a caracterului

126

Page 127: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 127/477

Page 128: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 128/477

normele moralei şi pot fi intuite prin bunul simţ al oricărui cetăţean.

"rincipiile contractuale comune elaborate de =sociaţia Penri %apitant, la art. +:'2:6roare fundamentală de fapt sau de drept<, prevăd la alin. )'- că nulitatea contractuluipentru o eroare de fapt sau de drept e4istentă la înc?eierea contractului nu poate fiinvocată de o parte dec>t dacă:

a- )i- eroarea a fost cauată de o informaţie dată de cealaltă parte;)ii- cealaltă parte cunoştea sau ar fi trebuit să aibă cunoştinţă de eroare şi era contrarăe4igenţelor bunei#credinţe lăsarea victimei în eroare;

)iii- sau cealaltă parte a comis aceeaşi eroare;

b- iar partea cealaltă ştia sau ar fi trebuit să ştie că victima, dacă ar fi cunoscut adevărul,nu s#ar fi angajat, sau nu ar fi făcut#o dec>t în condiţii fundamental diferite.

)1- 7otodată, nulitatea nu poate fi invocată dacă:

a- eroarea părţii contractante era nescuabilă, date fiind circumstanţele;

b- riscul de eroare era sau, vă>nd împrejurările, ar fi putut fi asumat de ea.Hurisprudenţa franceă a %urţii de %asaţie a stabilit diferenţa între eroarea de drept cuprivire la o normă juridică şi eroarea de drept cu privire la jurisprudenţă. Aa 19 iunie 122*,secţia (#a civilă a %urţii de %asaţie francee a decis că nu poate fi invocată drept cauă aunei erori de drept susceptibilă de a justifica nulitatea contractului o deciie judiciară dată între alte părţi'/. 64istă eroare asupra substanţei şi atunci c>nd consimţăm>ntul uneiadintre părţi a fost provocat de ideea falsă că partea contractantă poseda acel drept pe carea trebuit să îl transmită celuilalt. !impotrivă, eroarea care priveşte caracterul licit al uneiclaue nu poate provoca nulitatea contractului. =ctul juridic nu poate fi anulat pentru cauăde eroare de drept pentru simplul motiv că autorul l#a efectuat cu ignorarea consecinţeloracelui act.

6roare de drept consecutivă diversităţii de jurisprudenţă nu este o cauă de nulitate aconvenţiei. !impotrivă, dacă fideiusiunea a fost obişnuită în astfel de condiţii înc>t cel ces#a obligat era convins că i se cere doar o garanţie morală, se poate reţine eroarea careprovoacă nulitatea cauţiunii12.

 În cel de#al patrulea şi ultimul alineat al art. '129 se instituie regula conform căreia nu esteesenţială o eroare care priveşte simplele motive ale contractului, dar, prin e4cepţie, eapoate fi calificată drept esenţială în situaţia în care aceste motive, prin voinţa părţilor, aufost considerate ca ?otăr>toare pentru acordul voinţelor.

"rin deciia pronunţată de %urtea de %asaţie franceă, secţia (#a civilă la data de '

februarie 122', s#a stabilit că eroarea cu privire la un motiv al înc?eierii contractului,e4terior obiectului acestuia, nu este o cauă de nulitate a convenţiei, nici atunci c>nd acestmotiv ar fi fost determinant. =bsenţa satisfacţiei motivului considerat, c?iar dacă eracunoscut de cealaltă parte, nu poate antrena anularea contractului în absenţa uneistipulaţii e4prese care ar fi introdus acest motiv în c>mpul contractual erij>ndu#l la rangulde condiţie a contractului.

!iferenţa de tratament juridic între eroarea asupra substanţei şi eroarea asupra motivuluideterminant1'se e4plică prin consideraţii legate de securitatea juridică11.

!acă ac?iitorul unui bun îşi e4primă voinţa de a#l cumpăra numai pentru că îi place, oriceeroare este indiferentă şi nu poate susţine o cauă de nulitate.

3ri de c>te ori partea contractantă acceptă un element aleatoriu, este e4clus să se admităsusţinerea că a fost victima unei erori. %u privire la riscul asumat, a se vedea şicomentariul la art. '12/. 6roarea asupra unui element secundar al contractului este

128

Page 129: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 129/477

indiferentă. În această situaţie se află eroarea asupra persoanei în contractele care nusunt înc?eiate intuitu personae. !e asemenea, sunt indiferente erorile asupra calităţilorlucrului, care nu sunt esenţiale pentru determinarea consimţăm>ntului.

Hurisprudenţa franceă a decis în acest sens în caul erorii asupra datei unui tablou,asupra Qilometrilor rulaţi de un autove?icul, asupra destinaţiei preţului şi altele.

3 abundentă jurisprudenţă s#a format în legătură cu eroarea asupra valorii bunului, careeste obiectul obligaţiei uneia dintre părţile contractante. Hurisprudenţa franceă a refuatsă ia în considerare drept cauă de nulitate eroarea asupra valorii, deşi este perfect posibilca valoarea lucrului să fie privită ca o calitate substanţială a acestuia. !e e4emplu,cumpărătorul ac?iiţioneaă un tablou de maestru pentru că ştie că are o anumită valoare,dar ulterior constată că nu este tablou de maestru şi deci nu are acea valoare pe care acontat. =şadar, în mintea cumpărătorului, tabloul are valoare numai pentru că aparţinemaestrului. %u alte cuvinte, valoare nu este în sine o calitate substanţială a lucrului. Înrealitate ea nu este dec>t consecinţa unei calităţi substanţiale. În concluie, atunci c>nderoarea asupra valorii este consecinţa unei erori cu privire la calitatea substanţială alucrului, sau cu privire la un element substanţial al contractului, ea nu este indiferentă.

6roarea indiferentă este cea care se referă la valoarea unui lucru independent de ocalitate substanţială a acestuia. În acest sens, s#a decis în caul erorii reultate dinpublicitate mincinoasă referitoare la elementele e4terioare localurilor înc?iriate într#uncentru comercial de natură să afectee valoarea locativă şi nu calităţi substanţiale alespaţiului.

6roarea asupra valorii 1 nu se confundă cu eroarea asupra preţului, const>nd încomunicarea de către o parte celeilalte părţi a unui preţ care nu corespunde voinţei reale acelui care comunică1+. %u privire la eroarea de comunicare, a se vedea comentariul la art.'1'' 1.

*rt. 1/.

:roarea nescu$abil%

)'- %ontractul nu poate fi anulat dacă faptul asupra căruia a purtat eroarea putea fi, după împrejurări, cunoscut cu diligenţe reonabile.

)1- 6roarea de drept nu poate fi invocată în caul dispoiţiilor legale accesibile şipreviibile.

%omentariu

7e4tul art. '125 condiţioneaă anularea contractului de caracterul scuabil al erorii. =tuncic>nd, după împrejurări, eroarea putea fi evitată, cu diligenţe reonabile, ea nu estescuabilă.

Dumai o eroare scuabilă poate fi luată în considerare de lege, pentru că, atunci c>nd esteconsecinţa unei culpe reproşabilă celui ce invocă eroarea, nu i se poate permite să invocepropria culpă pentru a anula contractul.

!acă persoana care invocă eroarea s#a abţinut de a lua elementarele precauţii, înseamnăcă şi#a nesocotit obligaţia de a se informa, deci a comis o neglijenţă şi sancţiunea va fic?iar respingerea acţiunii de anulare a contractului.

!acă cel în cauă este şi profesionist în domeniul în care a contractat, va fi mai uşor să se

reţină caracterul nescuabil al erorii. În această situaţie se află, de e4emplu, un ar?itectcare cumpără un teren şi ulterior invocă faptul că s#a aflat în eroare cu privire laposibilitatea de a edifica o construcţie pe acest teren.

129

Page 130: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 130/477

!impotrivă, se poate imagina situaţia în care un profesionist contracteaă cu un profan.@n e4emplu în acest sens este cel al anticarului care s#a înşelat cu privire la autenticitateaunor stampe cumpărate de la un profan1*.

"ersoana care a subscris un al doilea contract de asigurare pentru acelaşi risc nu poateinvoca propria sa greşeală pentru a cere anularea celui de#al doilea contract.

"roblema care răm>ne să fie reolvată este ce fel de culpă poate fi reproşată, o simplăneglijenţă, sau numai o eroare grosieră.

$e consideră nescuabilă eroarea celui care, în situaţia dată, nu ştie ceea ce orice alt om în locul lui ar fi ştiut, sau eroarea celui care omite să se informee, deşi o diligenţă normalăi#ar fi recomandat să dob>ndească în prealabil informaţiile necesare, în vederea înc?eieriicontractului.

Hurisprudenţa franceă a stabilit că cel ce invocă eroarea a omis să se informee şi astfelnu a luat nici precauţiile elementare, comiţ>nd în acest mod o neglijenţă a cărei sancţiuneva fi însăşi menţinerea contractului. 3bligaţia de a se informa aparţine, cu grade deintensitate diferite, oricărui contractant. "artea care intenţioneaă să înc?eie contractul are

datoria să se informee înainte de a contracta şi cel puţin obligaţia de a împărtăşi celuilaltcontractant intenţiile sale.

!octrina franceă actuală este diviată în privinţa culpei grave şi a culpei uşoare. Într#oopinie se consideră că numai culpa gravă face eroarea nescuabilă, în timp ce culpauşoară nu poate califica astfel scua. În altă opinie, legea nu distinge între culpa uşoară şiculpa gravă.

6roarea nescuabilă este orice eroare imputabilă. (nstanţa apreciaă natura erorii, ţin>ndcont de elementele concrete ale caului, cum sunt: v>rsta, profesia şi e4perienţa de viaţădob>ndite de victima erorii, cu alte cuvinte, aptitudinile intelectuale ale mediului social alvictimei erorii. =nalia nu poate fi dec>t psi?ologică, pe baa elementelor interne ale celui

 în eroare.6roarea asupra cauei obligaţiei fiind c?iar nescuabilă justifică anularea angajamentuluipentru absenţa cauei. În caul erorii asupra identităţii lucrului obiect al contractului,această eroare nu este scuabilă şi nu poate antrena anularea pentru viciu deconsimţăm>nt pe acest temei, dar poate conduce la constatarea ine4istenţei acorduluivoinţelor asupra unui element esenţial al contractului.

!e e4emplu, dacă într#o v>nare silită cumpărătorul s#a înşelat cu privire la identitatealotului pus în v>nare, acordul voinţelor nu s#a putut realia şi contractul nu a luat naştere.

@n alt e4emplu este oferit de deciia din ' februarie '// a %urţii de %asaţie francee19.

 În caul din speţă, printr#un înscris sub semnătură privată, s#a v>ndut o proprietate rurală,dar cumpărătorul a refuat să se preinte pentru înc?eierea contractului în formăautentică, susţin>nd că s#a înşelat asupra obiectului contractului. = creut că dob>ndeşte oproprietate e4clusivă a unui singur titular al dreptului, deşi în realitate, domeniul cumpăratera traversat de un drum comunal şi conţinea parcele aparţin>nd terţelor persoane.&>nătorii au cerut în instanţă reoluţiunea contractului, iar cumpărătorul, prin cererereconvenţională, a invocat nulitatea contractului. %urtea de %asaţie, ca şi curtea de apel, areţinut ine4istenţa contractului pentru absenţa acordului părţilor cu privire la obiect.

6roarea#obstacol cu privire la cauă este, în opinia unor autori, impropriu calificată drepteroare, pentru că, în realitate, caua este absentă. =bsenţa cauei este o sancţiunedistinctă de eroare.

64igenţa caracterului scuabil al erorii are ca scop să interică utiliarea propriei erori şideci a propriei culpe ca argument în justiţie, pentru a obţine anularea contractului pe carecealaltă parte îl consideră valabil. !acă victima a comis o culpă, ea nu poate apela la

130

Page 131: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 131/477

protecţia legii. Aa urma urmelor, o calificare a erorii ca fiind nescuabilă nu este altcevadec>t maniera de a sancţiona pe cel culpabil pentru că nu s#a informat.

 = pretinde ca eroarea să fie scuabilă nu înseamnă că o eroare nu va fi în niciun fel luată în considerare dacă se e4plică printr#o greşeală imputabila celui ce s#a înşelat. 6roareapoate fi scuabilă, dacă nu este grosieră, c?iar dacă victima a fost imprudentă sauneglijentă, situaţie în care ea ar putea fi obligată să#l indemniee pe partenerulcontractual pentru prejudiciul pe care l#a suferit acesta ca urmare a anulării contractuluipentru viciu de consimţăm>nt.

6roarea nescuabilă nu se sustrage e4igenţelor prevăute de art. '129, şi prin urmare,cealaltă parte contractantă trebuie să fi cunoscut caracterul esenţial al faptului asupracăruia s#a purtat eroarea. 64presia folosită este aceea de eroare cunoscută )înfranceă erreur reconnaissable-. =ceastă eroare nu este comună, ci numai deopotrivă decunoscută pentru ambele părţi, deşi numai una se află în eroare.

 =semenea categorie de eroare poate fi concepută în două feluri.

 Într#o primă accepţiune, cealaltă parte contractantă cunoaşte importanţa esenţială pe care

victima erorii a ataşat#o unui fapt. În cealaltă accepţiune, eroarea, în sine, trebuie să fie cunoscută de celălalt contractant.

 În favoarea celei de#a doua accepţiuni pledeaă două argumente.

'- nu se poate justifica necesitatea de a se impune acestor elemente condiţia de eroarecomună sau cunoscută, pentru ca nu s#ar adăuga nimic la protecţia celui aflat în eroare;

1- sarcina contractantului în eroare este dificilă, pentru că el trebuie să facă dovada căcealaltă parte ştia, putea sau trebuia să ştie că voinţa pe care a declarat#o el nucorespunde voinţei sale reale, şi că elementul asupra căruia poartă eroarea este esenţialpentru contractant.

 =şa se e4plică criticile numeroase şi e4igente formulate contra condiţiei cunoaşterii eroriide către cealaltă parte contractantă15.

*rt. 1/9.

:roarea asumat%

Du atrage anularea contractului eroarea care poartă asupra unui element cu privire la careriscul de eroare a fost asumat de cel care o invocă sau, după împrejurări, trebuia să fieasumat de acesta.

%omentariuAibertatea contractuală presupune şi posibilitatea oferită părţilor în modul cel mai larg de aredacta clauele contractului, astfel înc>t, printre acestea să fie regăsite şi clauele cuprivire la suportarea riscurilor. !e e4emplu, vor negocia şi vor insera claue privindobligaţia creditorului de a#şi e4ecuta propria prestaţie necondiţionat şi în situaţia în carecealaltă parte nu#şi poate îndeplini obligaţia datorităforţei majore.

!e asemenea, părţile pot să decidă să disociee problema suportării riscurilor deproblema drepturilor de proprietate, stipul>nd că proprietarul nu va fi obligat să#şi asumesuportarea consecinţelor negative ale realiării unui risc de pierdere sau de deteriorare.

(nteresul de a identifica norma juridică prin care se desemneaă partea ce va suportariscul prestaţiei se limiteaă la caurile în care părţile n#au prevăut ele însele o asemeneaclauă.

131

Page 132: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 132/477

Page 133: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 133/477

magain cu covoarele şi a demonstrat eroarea de calcul. Keful magainului s#a declaratinocent şi i#a arătat cumpărătorului factura producătorului, o cooperativă din alt judeţ."reţul indicat pe etic?etă corespundea cu cel facturat, pentru simplul motiv că etic?eta eraprodusă tot de autorul covoarelor. 0againul nu c>ştiga nimic la această v>nare şi nuavea de restituit nimic cumpărătorului. =cesta din urmă nu s#a lăsat învins şi a continuatdemersul său justiţiar. În corespondenţa purtată cu producătorul, o cooperativă

meşteşugărească, ac?iitorul covoarelor a primit din partea acesteia următorul răspuns:3peraţiile de calculare a suprafeţei efective făcute de dumneavoastră sunt bune, dar lacovoarele care nu se încadreaă în forma unui dreptung?i sau pătrat, suprafaţa covoruluise calculeaă pe baa înmulţirii dimensiunilor măsurate la mijlocul covorului. În caulcovoarelor ovale sau rotunde în suprafaţa acestora se include şi lipsa neţesută, datorităe4ecutării mai greu a acestui tip de covoare< )reproducere fidelă-.

 =şadar, producătorul nu a contestat că este autor al calculului matematic care a condus laredactarea etic?etei, nici corectitudinea calculului efectuat de cumpărător, nici preţul unitarpe metru pătrat. 7otuşi, printr#un artificiu de calcul animat de voinţa de a rentabilia lama4imum activitatea cooperativei meşteşugăreşti, s#a inclus în preţul produsului şi o

valoare ine4istentă, a cărei unică justificare foarte îndoielnică era aşa#isa dificultatesporită de e4ecuţie.

%eea ce este cert în acest ca este justificarea deplină a demersului cumpărătorului,numai că lucrurile s#au complicat din cauă că preţul eronat nu a fost pretins de v>nător în numele său, iar cu producătorul nu avea niciun raport juridic cel ce cumpărasecovoarele.

!incolo de aspectele juridice ale caului, acesta relevă o performanţă epocală acooperativei meşteşugăreşti.

"rocedeul brevetat de aceasta face dovada cunoştinţelor matematice neobişnuite pe careproducătorul covoarelor le utilieaă aşa cum domnul Hourdain, Eurg?eul gentilom< al lui

0oli[re obişnuia să facă proă c?iar fără să ştie.Cormula de calcul inventată de cooperativă este finalul fericit al unei îndelungate strădaniia matematicienilor din =ntic?itate şi p>nă în ilele noastre de a reolva problemacuadraturii cercului, care constă în construirea laturii unui pătrat, a cărui suprafaţă să fieegală cu suprafaţa unui cerc dat. "roblema pe care şi#a pus#o cu 1222 de ani î.Pr.savantul =?mes în celebrul său papirus, se reduce la construcţia unui segment de dreaptăcu lungimea egală cu rădăcina pătrată din \. !upă ce Aambert, în '9**, a demonstrat că\ este un număr iraţional, iar Aindeman, în '551, a mai descoperit încă o însuşire aaceluiaşi \, caracterul transcendent, mulţi au creut că problema cuadraturii cercului nu aravea soluţie. Ktim astăi, cu certitudine, contrariul, pentru că l#a demonstrat cooperativa

meşteşugărească producătoare a covoarelor şi a etic?etei. 3are conducătorii cooperativeiauiseră de nodul gordian< )apropo de te?nica de realiare a covoarelor prin nodurimanuale-G Înclinăm să credem că această îndoială se va adăuga marilor enigme aleumanităţii.

7ot reultat al erorii de calcul poate fi şi divergenţa între preţul voit de către v>nător şipreţul declarat de către acelaşi v>nător. %aul aparţine erorii#obstacol dacă, prininadvertenţă, sau prin eroare de scriere v>nătorul indică alt preţ dec>t cel pe care l#adorit. 3 astfel de eroare reultă, de obicei, din greşeala de afişare şi de etic?etare, orieroarea materială de etic?etare informatica, de e4emplu dacă etic?etarea omite ultimul 2din preţul adevărat.

 =ceastă eroare asupra preţului trebuie să fie bine delimitată de celelalte două erori învecinate, eroarea asupra valorii şi eroarea de calcul, ambele fiind indiferente pentruvaliditatea contractului.

133

Page 134: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 134/477

6roarea asupra valorii este generată de greşita preţuire economică a obiectului şi esteindiferentă pentru validitatea contractului.

6roarea cu privire la preţ, spre deosebire de eroarea asupra valorii, priveşte indicareagreşită a preţului unui lucru, deşi aprecierea valorii sale a fost corectă. 6roarea asuprapreţului este o eroare care poartă asupra declaraţiei de voinţă şi, drept consecinţă, este ocauă de nulitate a contractului, deoarece eroarea#obstacol împiedică at>t realiareaconsimţăm>ntului, c>t şi înc?eierea contractului1.Aa fel ca şi distincţia între eroarea asupra preţului şi eroarea asupra valorii, este necesarăşi distincţia între eroarea asupra preţului şi eroarea de calcul, ambele fiind indiferentepentru validitatea contractului. $oluţia este simpla rectificare a preţului, după un calculcorect.

%odul elveţian al obligaţiilor, în art. 1+ alin. )-, prevede că $implele erori de calcul nuafecteaă validitatea contractului, dar trebuie să fie corectate<.

*rt. 111.

:roarea de comunicare sau de transmitere

!ispoiţiile privitoare la eroare se aplică în mod corespunător şi atunci c>nd eroareapoartă asupra declaraţiei de voinţă ori c>nd declaraţia a fost transmisă ine4act prinintermediul unei alte persoane sau prin mijloace de comunicare la distanţă.

%omentariu

 =tunci c>nd eroarea se referă la declaraţia de voinţă, sau c>nd această declaraţie s#atransmis deformat, prin intermediul altei persoane sau prin mijloacele de comunicare ladistanţă, regulile cu privire la eroare din art. '129#'1'2 sunt deopotrivă aplicabile.

$ituaţii de acest fel se înt>lnesc atunci c>nd, din eroare, v>nătorul comunică un alt preţdec>t cel real sau c>nd pe traseul de la v>nător la cumpărător se deformeaă informaţiaşi se sc?imbă preţul.

3 persoană se poate înşela pronunţ>nd sau scriind preţul care nu va corespunde cu celdorit. %aua poate fi neatenţia, distracţia, graba etc. "e scurt, v>nătorul nu a vrut ceea cea declarat.

 =ceeaşi situaţie apare şi atunci c>nd eroarea se produce în procesul de transmitere adeclaraţiei de voinţă. (ntermediarul poate comite o eroare în transmiterea mesajului. =ceastă eroare trebuie să fie săv>rşită de un mesager şi nu de cel împuternicit să#lrepreinte pe emitent.

7otodată, trebuie să se stabilească şi faptul că mesagerul nu s#a înşelat intenţionat întransmiterea mesajului, adică nu a comis un fals.

"rincipiile contractuale comune< elaborate de =sociaţia Penri %apitant conţin şi următorulte4t: =rt. +:'2+: (ne4actitatea în comunicări. (ne4actitatea comisă în e4presia sau întransmiterea declaraţiei este considerată a fi o eroare a autorului sau e4peditoruluideclaraţiei şi este aplicabil articolul +:'2 )eroare fundamentală de fapt sau de drept-<.

 În caul analiat, dacă destinatarul transmisiunii nu ştie sau nu are motiv să ştie că ofertaconţine o eroare, el poate să îl lege pe ofertant de acest te4t. !impotrivă, dacă acceptăoferta, deşi ştie că acesta conţine ine4actităţi de comunicare, el nu va putea mai t>riu să

folosească drept prete4t aceste ine4actităţi pentru a încerca să anulee contractul. În caul în care cealaltă parte contractantă cunoaşte semnificaţia ofertei şi o acceptă pur şisimplu, fără a semnala ine4actitatea, e4istă contract în condiţiile pe care acea parte le#a

134

Page 135: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 135/477

Page 136: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 136/477

*rt. 113.

*daptarea contractului

)'- !acă o parte este îndreptăţită să invoce anulabilitatea contractului pentru eroare, darcealaltă parte declară că doreşte să e4ecute ori e4ecută contractul aşa cum acesta fusese

 înţeles de partea îndreptăţită să invoce anulabilitatea, contractul se consideră că a fost înc?eiat aşa cum l#a înţeles această din urmă parte.

)1- În acest ca, după ce a fost informată asupra felului în care partea îndreptăţită săinvoce anulabilitatea a înţeles contractul şi înainte ca aceasta să fi obţinut anularea,cealaltă parte trebuie, în termen de cel mult luni de la data c>nd a fost notificată ori de ladata c>nd i s#a comunicat cererea de c?emare în judecată, să declare că este de acord cue4ecutarea sau să e4ecute fără înt>riere contractul, astfel cum a fost înţeles de parteaaflată în eroare.

)- !acă declaraţia a fost făcută şi comunicată părţii aflate în eroare în termenul prevăutla alin.)1- sau contractul a fost e4ecutat, dreptul de a obţine anularea este stins şi

notificarea prevăută la alin.)1- este considerată lipsită de efecte.%omentariu

 În condiţiile unei adaptări corespunătoare a unei prevederi contractuale, contractul înc?eiat de partea care este victima erorii răm>ne legată contractual dacă cealaltă parteeste de acord cu e4ecutarea.

Dorma legală din art. '1' se asociaă normei legale din art. '1/, conform căreiacontractul nul poate fi refăcut în tot sau în parte, cu respectarea tuturor condiţiilorprevăute de lege la data refacerii lui. %ontractul refăcut va produce efecte numai pentruviitor. =şadar, contractul anulabil pentru eroare poate fi asanat, e4tirp>ndu#se efecteleerorii, fără ca intervenţia justiţiei să fie obligatorie.

@n te4t mai amplu, dar şi mai clar este cuprins în "rincipiile contractuale comune< la art.+:12+: =daptarea contractului )art. +:'2 modificat-: )'- !acă una dintre părţi notificădorinţa de a e4ecuta sau e4ecută efectiv contractul aşa cum înţelegea victima erorii,contractul se consideră ca fiind înc?eiat în termenii doriţi de victimă.

)1- "artea trebuie să notifice intenţia sa de a e4ecuta sau să procedee la e4ecutare într#un termen reonabil, şi în orice ca înainte ca victima să#i fi notificat anularea şi nuacţioneaă în felul în care contractul ar fi pierdut orice interes pentru ea.

)- !acă ambele părţi au comis aceeaşi eroare, tribunalul poate, la cererea uneia dintreele, să pună contractul în acord cu ceea ce ar fi putut fi convenit reonabil dacă nu ar fi

e4istat eroarea, cu condiţia ca, pentru ambele părţi, contractul să#şi menţină interesul.<"osibilitatea adaptării contractului pare să fie reervată erorii în comunicare, dar nucategoric e4clusiv faţă de e4presia din forma iniţială )art. +:'2- care via at>t erorile defapt, c>t şi cele de drept. !e îndată ce contractul nu mai preintă niciun interes pentruvictimă, nici adaptarea nu va mai fi posibilă.

 =tunci c>nd ambele părţi s#au aflat în aceeaşi eroare, intervenţia justiţiei poate reaşeacontractul în cadrul reonabil pe care l#au putut concepe şi conveni părţile, dacă n#ar fie4istat eroarea.

0ijloacele prin care se poate preveni eroarea sunt obligaţia de informare şi timpul deg>ndire.

(nformarea celeilalte părţi contractante este în multe situaţii obligatorie, astfel înc>tabsenţa ei repreintă o culpă contractuală, sau, după ca, o culpă delictuală.

136

Page 137: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 137/477

(ntensitatea informării este variabilă şi intervine în diferite perioade ale formăriicontractului.

6a devine o obligaţie de sfătuire cu privire la oportunitatea contractului, avantajele şiinconvenientele acestuia.

!acă este calificată ca obligaţie precontractuală, ea este menită să producă un

consimţăm>nt informat şi devine obligaţie contractuală de informare atunci c>nd sepreintă ca efect al contractului, sau c>nd contractul are ca obiect principal furniarea deinformaţii, sau în situaţiile în care o bună e4ecutare a obligaţiei principale presupune cutitlu accesoriu oferirea unui număr anumit de informaţii, sfaturi sau atenţionări.

6ste mai delicată problema stabilirii naturii obligaţiei, precontractuală sau contractuală, încaul formării progresive a contractelor. !acă informaţia este menită să permităe4primarea unui consimţăm>nt în cunoştinţă de cauă, ne vom afla în faţa unei informăriprecontractuale.

!esigur că pentru a informa pe celălalt partener, trebuie mai înt>i să se informee el însuşişi nu poate procura altuia o informare pe care nu o deţine. 3bligaţia de informare nu e4istă

dec>t dacă cel căruia îi este destinată nu o posedă deja şi ignoranţa sa este legitimă. În raporturile dintre profesionişti şi consumatori sunt prevăute felurite obligaţii deinformare corespunătoare diversităţii contractelor. =stfel, jurisprudenţa franceă a reţinutaceastă obligaţie în caul unui produs nou v>ndut unui neprofesionist, ca şi în caulnesemnalării unei servituţi neaparente sau în caul contractului de credit înc?eiat fărăverificarea elementară a posibilităţilor de rambursare.

7impul de g>ndire este alocat prin lege partenerului ignorant care contracteaă cuprofesionistul. 0ai mult c?iar, acest timp este impus şi nu poate fi obiect al renunţării.

%orolarul îl repreintă dreptul la răg>ndire care permite retragerea consimţăm>ntului într#un anumit termen sau p>nă în ultima clipă. În acest sens sunt relevante contractelemedicale pentru îngrijirea sănătăţii. %onsimţăm>ntul pacientului poate fi retras în oricemoment*.

$oluţia oferită de art. '1' privitoare la adaptarea contractului este aplicabilă şi situaţieiprevăută deart. '111 privind sancţiunea vicierii consimţăm>ntului prin leiune.

 =daptarea se realieaă conform prevederilor art. '1/ )refacerea contractului nul- sauconform art. '1*2 )conversia contractului nul-.

*rt. 114.

Dolul)'- %onsimţăm>ntul este viciat prin dol atunci c>nd partea s#a aflat într#o eroare provocatăde manoperele frauduloase ale celeilalte părţi ori c>nd aceasta din urmă a omis, în modfraudulos, să îl informee pe contractant asupra unor împrejurări pe care se cuvenea să ile devăluie.

)1- "artea al cărei consimţăm>nt a fost viciat prin dol poate cere anularea contractului,c?iar dacă eroarea în care s#a aflat nu a fost esenţială.

)- %ontractul este anulabil şi atunci c>nd dolul provine de la repreenMtantul, prepusul origerantul afacerilor celeilalte părţi.

)+- !olul nu se presupune.%%C: =rt. '''*. !olul este o cauă de nulitate a convenţiei atunci c>nd manoperelepracticate de una dintre părţi sunt de aşa natură înc>t este evident că fără aceste

137

Page 138: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 138/477

manopere cealaltă parte nu ar fi contractat. !olul nu se preumă, ci trebuie să fie dovedit.

%==: =rt. /*2. )'-!olul este o cauă de nulitate a convenţiei c>nd mijloacele viclene, întrebuinţate de una din părţi, sunt astfel, înc>t este evident că, fără aceste maşinaţii,cealaltă parte n#ar fi contractat.

)1- !olul nu se presupune.

%%(: =rt. '+/. !olul. )'- !olul este cauă de anulare a contractului atunci c>ndmanoperele folosite de una dintre părţile contractului erau de aşa natură înc>t fără acestemanopere cealaltă parte nu ar fi înc?eiat contractul.

)1- !acă manoperele au fost utiliate de o terţă persoană, care nu depindea de cealaltăparte contractantă şi nu a avut nici un folos, contractul este anulabil.

 =rt. '++2. !olul incident. !acă manoperele nu au fost de natură să determineconsimţăm>ntul, contractul este valid, afară de caul în care contractul s#ar fi înc?eiat înalte condiţii, iar contractantul de rea#credinţă răspunde pentru daune.

"rincipiile contractuale comune elaborate de =sociaţia Penri %apitant: =rt. +:'2/: "rofit

e4cesiv sau avantaj neloial. )'- 3 parte poate provoca nulitatea contractului dacă, cuocaia înc?eierii contractului,

a- era într#o stare de dependenţă faţă de cealaltă parte sau în relaţii de încredere cu ea, înstare de primejdie economică sau de nevoi urgente ori era neprevăătoare, ignorantă,nee4perimentată ori inaptă să negociee,

b- În timp ce partea cealaltă avea sau ar fi trebuit să aibă cunoştinţă şi că, date fiind împrejurările şi scopul contractului, a obţinut avantaj din situaţia primei părţi cu o vădităneloialitate ori a dob>ndit un folos e4cesiv.

)1- Aa cererea părţii vătămate, instanţa poate, dacă crede că este potrivit, să adapteecontractul astfel înc>t să îl pună în acord cu ceea ce ar fi putut fi convenit conformcerinţelor bunei#credinţe.)-7ribunalul poate, de asemenea, la cererea părţii care a primit notificarea anulării pentruprofit e4cesiv sau avantaj neloial să adaptee contractul cu condiţia ca această parte, de îndată ce a primit notificarea, să îl informee pe e4peditor despre acest demers, mai înainte ca acesta să fie trecut el la acţiune.

%omentariu

Referitor la natura actelor conţinute de manoperele practicate, jurisprudenţa franceă acalificat ca atare orice acţiune necinstită av>nd ca scop să surprindă o persoană pentru ao face să semnee un angajament pe care nu l#ar fi semnat fără asemenea manopere.

 =şadar, dolul e4istă dacă manoperele au viciat consimţăm>ntul prin eroarea creată de ele.$impla minciună, fără sprijin în e4terioriări ale voinţei, poate şi ea să constituie un dol. !ee4emplu, declaraţia mincinoasă cu privire la situaţia şi calităţile obiectului. Hurisprudenţafranceă recunoaşte şi dolus bonus, dacă nu depăşeşte uanţele comerciale privindreclama. !olul prin reticenţă a avut o aplicaţie foarte e4tinsă în practica judecătoreascăfranceă şi în cea rom>nă.

7e4tul art. '1'+ D%% este deosebit de interesant prin amploarea factorilor pe care înţelegesă îi ia în considerare şi care sunt preenţi în realitatea relaţiilor economice.

7otuşi, te4tul este susceptibil de clarificare cu privire la c>teva aspecte pe care le conţine.

 =stfel, cum se va putea aprecia că o parte a dob>ndit avantaj din situaţia celeilalte părţi şia utiliat acest avantaj cu o vădită neloialitateG6ste posibil să se considere că te4tul este aplicabil de fiecare dată c>nd partea îşi dă

138

Page 139: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 139/477

seama că pentru celălalt partener contractul nu preintă nicio utilitate reală, astfel că acontractat numai din caua neprevederii, ignoranţei sau lipsei de e4perienţăG

 În ce priveşte stilul redactării te4tului, stufos şi alambicat, desigur că face cinste doctrinei,dar nu serveşte în aceeaşi măsură şi justiţiei.

"entru a fi apt de interpretări, dacă nu univoce, cel puţin concordante, s#ar cuveni să fie

eliminate din te4t tocmai acele e4presii care au fost cel mai mult îndrăgite de savanţii careau redactat ante#proiectul şi te4tele ulterioare: avantaj vădit e4cesiv<, relaţie de încredere<, stare de primejdie<, lipsă de prevedere<, nevoie urgentă<, ignoranţă<, lipsăde e4perienţă<, pierderea oricărui interes pentru contract<.

 În definiţia dolului din art. '1'+ se regăseşte şi dolul reticent.

 =şadar, conform art. '1'+, dolul viciaă consimţăm>ntul prin eroarea pe care o provoacămanoperele frauduloase ale celeilalte părţi sau ale altei persoane, ori reticenţafrauduloasă9 a partenerului contractual asupra unor împrejurări pe care era obligat să ledevăluie. 6roarea provocată de dol trebuie să fie determinantă pentru consimţăm>ntulceleilalte părţi, c?iar dacă eroarea nu a fost esenţială în sensul prevederilor alin. )1- al art.

'129. Cără intervenţia dolului, victima nu ar fi contractat. =şadar, consimţăm>ntul victimeinu a fost liber, ci a fost silit prin dol.

!olul se materialieaă în manopere frauduloase sau în reticenţă frauduloasă5.

%u privire la caracterul determinant al dolului, %onsiliul de $tat al Cranţei a decis la '/decembrie '229 că manoperele dolosive, nu au fost determinante, în caul din speţă,pentru partea contractantă care a suferit efectele, dar au silit#o pe aceasta să acceptecondiţii mai oneroase dec>t cele pe care le#ar fi subscris în mod normal. 7otodată,%onsiliul de $tat a reproşat curţii de apel concluia conform căreia dolul, deşi afectaconsimţăm>ntul cu privire la preţul oferit, nu trebuie să atragă nulitatea ansambluluicontractului/.

0anoperele sunt constitutive de dol dacă au ca obiect alterarea consimţăm>ntuluiceleilalte părţi şi de aceea în jurisprudenţă s#a asimilat dolul cu reaua#credinţă.

$impla minciună, ca şi tăcerea dolosivă, este susceptibilă de calificare drept dol, fără săfie însoţită de manopere.

 =junge să se afirme un fapt neadevărat pentru a convinge o persoană să înc?eie uncontract şi dolul poate fi reţinut.

Du e4istă dol fără o voinţă deliberată de a înşela.

0inciuna nu poate fi reţinută, însă, dacă fapta se reumă la o afirmaţie facilă, baată peignorarea unor fapte dacă nu e4istă şi reaua#credinţă a autorului.

7otuşi, dolul se reţine dacă se afirmă cu tărie un neadevăr de care autorul îşi poate daseama cu uşurinţă.

Hurisprudenţa franceă a calificat drept manopere dolosive toate acţiunile necinstite menitesă surprindă o persoană pentru a o determina să subscrie un angajament pe care nu l#ar fisubscris fără asemenea manopere.

!olul este de neconceput în absenţa manoperelor destinate să provoace eroarea. !eaceea, este insuficientă simpla minciună pentru a caracteria dolul.

Du toate şiretlicurile pe care le întrebuinţeaă un v>nător şi mai ales nu toate laudele laadresa unor calităţi ine4istente ale mărfii pot fi calificate drept manopere dolosive.

%umpărătorul trebuie să fie şi el dotat cu o minimă vigilenţă pentru a nu fi păcălit preauşor.

139

Page 140: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 140/477

$impla reticenţă dolosivă poate fi caracteriată drept dol. În acest sens, s#a decis în jurisprudenţa franceă în caul v>nării unor automobile.

Du poate constitui dol numai simpla omisiune de informare precontractuală a partenerului.

 În sc?imb, reticenţa administratorului societăţii comerciale, în sensul de a preenta osituaţie reală şi e4actă a societăţii în vederea unei cesiuni de acţiuni poate caracteria

reticenţa dolosivă.6ste tot dolosivă şi conduita băncii creditoare care, cunosc>nd situaţia iremediabilcompromisă a debitorului, nu îl informeaă pe garantul fideiusor, mai înainte ca acesta săse angajee.

Reticenţa poate fi nedolosivă. =stfel, de e4emplu, secretul profesional interice notaruluisă devăluie cumpărătorului că a fost solicitat de v>nător să se debarasee de imobilul îndiscuţie la orice preţ s#ar oferi. !e asemenea, partea contractantă nu are obligaţia să îlinformee pe celălalt partener că se află în insolvenţă.

Reticenţa nu trebuie să contraică obligaţia de a contracta cu bună#credinţă. În sc?imb,eroarea cesionarului cu privire la valoarea titlurilor provocată de cedent poate conduce lanulitatea actului de cesiune pentru dol.7ot jurisprudenţa franceă a condiţionat dolul de intenţia autorului de a crea o falsăimagine în mintea cumpărătorului.

 =şadar, dolul este caua nulităţii numai dacă emană de la cealaltă parte contractantă saude la o terţă persoană, cu condiţia ca în această din urmă situaţie celălalt contractant săcunoască dolul.

Referitor la victima dolului, este obligatoriu ca aceasta să contractee sub imperiul eroriiprovocate de dol.

0omentul în care se cere să e4iste falsa imagine în mintea victimei este numai momentul înc?eierii contractului, al acordului voinţelor+2. În ultimă instanţă, reaua#credinţă este un element necesar al dolului şi nu orice rea#credinţă se califică astfel ci numai reaua#credinţă orientată spre dorinţa de a înşelapartenerul. Reaua#credinţă nu este nici aici preumată, ci trebuie să fie dovedită.

!olul prin reticenţă presupune obligaţia de informare care este încălcată de una dintrepărţile contractante dar nu dintr#o omisiune înt>mplătoare, ci din dorinţa de a crea o falsăaparenţă. =semenea omisiuni care se califică drept reticenţă dolosivă au fost cunoscute în jurisprudenţa franceă îndeosebi în caul v>nării unor fonduri de comerţ sau a cesiunii deacţiuni din capitalul societăţilor comerciale, ori în caul unor contracte de asigurare sau decauţiune. =stfel, de e4emplu s#a considerat reticenţă frauduloasă faptul băncii creditoarecare nu l#a informat pe fideiusor despre situaţia deastruoasă a debitorului. Reticenţefrauduloase s#au mai constatat în caul v>nării unor imobile care aveau vicii ascunse saualte structuri de reistenţă dec>t cele afirmate, ori erau lipsite de anumite dotări presupusea fi e4istente pretutindeni+'.

*rt. 112.

Dolul comis de un terţ

)'- "artea care este victima dolului unui terţ nu poate cere anularea dec>t dacă cealaltă

parte a cunoscut sau, după ca, ar fi trebuit să cunoască dolul la înc?eierea contractului.)1- (ndependent de anularea contractului, autorul dolului răspunde pentru prejudiciile ce arreulta.

140

Page 141: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 141/477

%omentariu

%el de#al doilea alineat al art. '1' dispenseaă partea care invocă dolul de sarcinademonstrării caracterului esenţial al erorii, iar cel de#al treilea alineat permite invocareadolului pentru a cere anularea contractului, c?iar şi atunci c>nd manoperele dolosive saureticenţa frauduloasă au ca autor un repreentat sau prepus, ori gerant al afacerilorceleilalte părţi.

%u privire la repreentarea în actele juridice, sediul materiei se află în art. '1/#''+.

Răspunderea comitenţilor pentru prepuşi este reglementată în art. '9.

estiunea de afaceri în art. 9/1#59 D%%.

$oluţia legislativă aleasă de Doul %od civil diferă de reglementarea actuală franceă, careia în considerare numai dolul comis de partenerul contractual şi cel comis de un terţpermite numai acţiunea în despăgubiri.

"e acest temei legal, jurisprudenţa franceă a concluionat că dacă o persoană acontractat un împrumut destinat cumpărării unui bun şi contractul de cumpărare s#a

 înc?eiat numai ca urmare a manoperelor dolosive ale v>nătorului, această împrejurare nuva permite debitorului să ceară nulitatea împrumutului pentru că dolul nu a fost comis deniciuna dintre părţile contractului de împrumut, ci de un terţ.

 În reglementarea actuală a creditului pentru consum, cele două contracte sunt str>nslegate şi se intercondiţioneaă. Du numai că obligaţiile celui ce primeşte împrumutul nupot fi e4ecutate dec>t după livrarea bunului, dar totodată, în ca de reoluţiune sauanularea v>nării din caua v>nătorului, acesta poate fi silit să#l garantee pe debitor.

!olul comis de repreentant, prepus sau gerant, este asimilat dolului comis de partearepreentată.

$oluţia legislativă a Doului %od civil decurge firesc din concepţia dolului ca fiindgeneratorul viciului de consimţăm>nt şi consecinţa acestei premie este că nu poate filegat un contract de un consimţăm>nt viciat.

%ealaltă soluţie, care e4clude dolul terţului, reflectă concepţia de sancţiune aplicatăautorului şi concepţia răspunderii pentru fapta personală în caul oricărei sancţiuni.

!olul suscită şi alte comentarii.

'. !olul se materialieaă în manopere frauduloase sau neloiale, ori în reticenţăfrauduloasă, pe care o comite unul dintre partenerii contractuali, pentru a#l determina pecelălalt partener să înc?eie contractul. =şadar, dolul trebuie să fie preent şi operaţional înmomentul în care se înc?eie contractul, deşi relevarea lui este o operaţiune ulterioară de

reconstituire a trecutului.1. !olul care se manifestă prin manopere dolosive poate fi sancţionat nu numai cunulitatea contractului în întregimea sa, ci şi cu nulitatea unei claue a contractului, carelimiteaă răspunderea. =ceastă concluie reultă din deciia %urţii de %asaţie francee,secţia comercială, din + martie 1225+1.

. !olul nu se preumă, ci trebuie să fie dovedit, prin orice mijloc de probă.

+. Du orice manoperă pe care o foloseşte una dintre părţi pentru a determina pe cealaltăparte să contractee, poate fi calificată ca frauduloasă. !octrina distinge între dolusbonus şi dolus malus pentru a considera ca fiind factor distructiv numai acesta din urmă.!e e4emplu, e4altarea calităţilor unui produs este un procedeu care se situeaă la limitaloialităţii, dar nu este în sine fraudulos, mai ales dacă îmbracă o formă metaforică.Crontiera între e4agerare şi minciună va fi trasată în fiecare ca concret de instanţă, în

141

Page 142: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 142/477

funcţie de împrejurările speţei. !e e4emplu, s#a calificat drept frauduloasă manoperaconst>nd în menţionarea pe un curriculum vitae a unei e4perienţe ine4istente, ca şifurniarea de informaţii ine4acte de importanţă certă cu ocaia unei angajări. Curniareaacestor informaţii ine4acte, plasată în afara unor asemenea circumstanţe, nu are şanse săfie calificată ca fiind dolosivă.

. !olul principal este cel care determină prin sine vicierea consimţăm>ntului. !olulincident nu are ca efect alterarea consimţăm>ntului victimei care ar fi contractat, în oriceca, dar ar fi contractat în condiţii mai puţin oneroase.

!acă victima erorii provocate de un dol incident nu poate cere anularea contractului pentrucă nu i#a fost alterat consimţăm>ntul, ea poate solicita despăgubiri de la autorul dolului

!octrina nu este unanim favorabilă distincţiei între dolul principal şi cel incident.

3 parte a doctrinei consideră că dolul este determinant şi numai el poate conduce lasancţiunea nulităţii sau la daune#interese c>nd s#au cerut împreună cu nulitatea sau cădaunele s#au cerut fără anularea contractului. &ictima are opţiunea între despăgubire şinulitate, dar şi opţiunea cumulului.

!olul incident permite numai cererea de reparare a prejudiciului.*. În ce priveşte relaţia leiunii cu dolul, restr>ngerea domeniului leiunii nu împiedicăadmiterea nulităţii sau a refacerii contractelor care conţin prestaţii inegale pe temeiul altormecanisme ale dreptului comun al contractelor. !e e4emplu, eroarea privind valoarea uneiprestaţii, deşi nu este cauă de nulitate, dob>ndeşte această calitate atunci c>nd eroareaasupra unei calităţi substanţiale antreneaă o eroare asupra valorii.

Aeiunea reultată din eroarea cu privire la valoare va fi, în acest ca, absorbită denulitatea provocată de viciul de consimţăm>nt sau de dolul care a indus eroareadeterminantă.

9. Relaţia între leiune şi caua obligaţiei reultă prin compararea prestaţiilor reciproceatunci c>nd nu e4istă contraprestaţie pentru una dintre obligaţiile părţilor contractante şideci nu e4istă caua obligaţiei. În această situaţie se află v>narea pe un preţ derioriu şinu doar insuficient.

*rt. 116.

Violenţa

)'- "oate cere anularea contractului partea care a contractat sub imperiul unor temeri justificare induse, fără drept, de cealaltă parte sau de un terţ.

)1- 64istă violenţă c>nd temerea insuflată este de aşa natură înc>t partea ameninţatăputea să creadă, după împrejurări, că, în lipsa consimţăm>ntului sau, viaţa, persoana,onoarea sau bunurile sale ar fi e4puse unui pericol grav şi iminent.

)- &iolenţa poate atrage anularea contractului şi atunci c>nd este îndreptată împotrivaunei persoane apropiate, precum soţul, soţia, ascendenţii ori descendenţii părţii al căreiaconsimţăm>nt a fost viciat.

)+- În toate caurile, e4istenţa violenţei se apreciaă ţin>nd seama de v>rsta, stareasocială, sănătatea şi caracterul celui asupra căruia s#a e4ercitat violenţa, precum şi deorice altă împrejurare ce a putut influenţa starea acestuia la momentul înc?eierii

contractului.%%C: =rt. ''''. &iolenţa e4ercitată contra celui care a contractat obligaţia este o cauă denulitate c?iar şi atunci c>nd s#a e4ercitat de o terţă persoană, alta dec>t persoana în

142

Page 143: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 143/477

profitul căreia s#a înc?eiat convenţia.

 =rt. '''1. &iolenţa e4istă atunci c>nd este de natură să facă impresie unei persoanereonabile şi să îi poată inspira teama de a e4pune persoana sa ori averea sa unui răuconsiderabil şi preent. $e are în vedere v>rsta, se4ul şi condiţia persoanei.

%%(: =rt. '++. &iolenţa. &iolenţa este cauă de anulare a contractului, c?iar dacă este

e4ercitată de un terţ. =rt. '+. %aracteristicile violenţei. &iolenţa trebuie să fie de natură a face impresieasupra unei persoane şi de a#i inspira temerea că persoana sau bunurile sale sunt e4puseunui rău injust. $e are în vedere în această materie v>rsta, se4ul şi condiţia persoanelor.

 =rt. '+*. &iolenţa îndreptată contra unei terţe persoane. &iolenţa este caua anulăriicontractului c?iar şi atunci c>nd răul cu care se ameninţă priveşte persoana sau bunulsoţului ori descendentului sau ascendentului.

!acă răul cu care se ameninţă priveşte ale persoane, anularea contractului răm>ne laaprecierea instanţei.

 =rt. '+9. 7emerea reverenţioasă. Dumai o temere reverenţioasă nu este cauă deanulare a contractului.

3bservaţie. 7e4tul este stufos şi cu pretenţia de a valorifica toate posibilităţile şi, cu toateacestea, jurisprudenţa nu susţine cu cauri concrete %odul.

%riteriile violenţei sunt at>t comune, c>t şi particulare legislaţiilor rom>nă şi franceă.7e4tul france are în vedere v>rsta, se4ul şi condiţia persoanei. 7e4tul rom>n are în vederetot v>rsta, dar nu şi se4ul )rom>ncele sunt mai puternice- şi, în plus faţă de te4tul france, în loc de condiţia persoanei< se menţioneaă mai concret: starea socială, sănătatea şicaracterul<, la care se adaugă orice altă împrejurare susceptibilă să influenţee stareacelui ameninţat la momentul înc?eierii contractului.

Hurisprudenţa franceă a avut în vedere at>t violenţa fiică, c>t şi cea morală şi numaiacele ameninţări care erau injuste şi ilicite. $tarea de necesitate s#a recunoscut în caultemerii inspirate de un rău considerabil şi actual, nevoia presantă de bani, dominaţiaeconomică ş.a. =meninţarea cu c?emarea în judecată nu a fost calificată drept violenţă.

%omentariu

!in te4tul primului alineat al art. '1'* reultă că anularea contractului poate fi cerută dacăpartea a contractat:

 – sub imperiul unei temeri justificate,

 – induse fără drept,

 – de cealaltă parte,

 – sau de un terţ.

%el de#al doilea alineat defineşte temerea care justifică anularea contractului. =ceastătemere este de natură să insufle convingerea părţii că, în împrejurările date, refuul de aconsimţi e4pune unui pericol grav şi iminent, valorile ameninţate fiind: viaţa, persoana,onoarea ori bunurile sale.

7emerea ca sentiment aparţine domeniului psi?ologiei, tot aşa cum dolul care provoacăeroarea îşi produce efectele pe acelaşi teritoriu. &ictima se află sub imperiul unei temeripentru sine şi pentru valorile la care se referă ameninţarea. 6a trebuie să aibă caracter

grav, dar gravitatea se apreciaă în concret după criteriile enumerate în alin. )+-.7emerea trebuie să fie preentă în momentul înc?eierii contractului şi să aibă gravitatea

143

Page 144: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 144/477

Page 145: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 145/477

Page 146: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 146/477

%ontractul poate fi anulat şi atunci c>nd violenţa este e4ercitată de un terţ tot astfel cumeroarea provocată de dolul săv>rşit de un terţ provoacă vicierea consimţăm>ntului.

%ondiţia pe care o pretinde te4tul art. '112 alin. )'- este ca partea al cărei consimţăm>ntnu a fost viciat să fi cunoscut, sau să fi trebuit să cunoască violenţa săv>rşită de terţ.

Dimic nu poate fi reproşat partenerului contractual care a fost cu totul străin de

manoperele terţei persoane şi, în împrejurările date, nu putea să bănuiască şi nu trebuiasă aibă cunoştinţă de fapta terţei persoane. Răm>ne însă ine4plicabilă soluţia de pepoiţia celui a cărui voinţă a fost siluită.

Reolvarea care depinde de atitudinea celuilalt partener şi ignoră situaţia victimei este celpuţin discutabilă.

!eşi victima este singura prejudiciată grav şi inocentă, soarta contractului depinde de o împrejurare care nesocoteşte total situaţia victimei şi face soarta contractului să depindăde ignorarea violenţei de către celălalt contractant.

%ele două interese în concurenţă sunt: interesul v>nătorului victimă de a suprima efecteleunui contract care i#a fost impus printr#o violenţă ireistibilă, pe de#o parte, şi interesulcumpărătorului care vrea menţinerea contractului.6ste firesc, în împrejurările date, ca dorinţa cumpărătorului să fie inspirată şi de preţulavantajos cu care s#a contractat sub imperiul violenţei.

!eşi pare o ipoteă de şcoală, nu este greu de imaginat următorul scenariu: un individ aptde a inspira o temere serioasă îl ameninţă pe v>nător, cunosc>nd oferta de cumpărareanterioară făcută de cumpărător şi neacceptată de v>nător.

$ub imperiul violenţei acesta vinde, iar autorul violenţei îl poate şantaja cu şanse reale pecumpărător în sensul se va autodenunţa, spun>nd că a acţionat la ordinul cumpărătorului.

$unt doi c>ştigători în acest scenariu şi un singur perdant, v>nătorul inocent.

*rt. 11.

e$iunea

)'- 64istă leiune atunci c>nd una dintre părţi, profit>nd de starea de nevoie, de lipsa dee4perienţă ori de lipsa de cunoştinţe a celeilalte părţi, stipuleaă în favoarea sa ori a uneialte persoane o prestaţie de o valoare considerabil mai mare, la data înc?eieriicontractului, dec>t valoarea propriei prestaţii.

)1- 64istenţa leiunii se apreciaă şi în funcţie de natura sau scopul contractului.

)- Aeiunea poate e4ista şi atunci c>nd minorul îşi asumă o obligaţie e4cesivă prinraportare la starea sa patrimonială, la avantajele pe care le obţine din contract ori laansamblul circumstanţelor.

%%C: =rt. '''5. Aeiunea viciaă convenţiile numai în anumite contracte sau faţă deanumite persoane, după cum va fi e4plicat în aceeaşi secţiune )art. '2+#'1+-.

%omentariu

%onsimţăm>ntul poate fi viciat şi prin leiune atunci c>nd una dintre părţi e4ploateaăsituaţia pentru a stipula în favoarea sa ori în favoarea altei persoane o prestaţie a celeilaltepărţi de o valoare considerabil mai mare dec>t valoarea propriei prestaţii la data înc?eierii

contractului.Cactorii care sunt e4ploataţi privesc situaţia partenerului contractual şi constau în:

146

Page 147: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 147/477

 – lipsa de e4perienţă ori,

 – lipsa de cunoştinţe+ ori,

 – starea de nevoie în care se află acesta.

 =buul constă în impunerea partenerului să e4ecute o prestaţie disproporţionată faţă depropria prestaţie.

$ingura e4plicaţie a disproporţiei trebuie să fie e4ploatarea celor trei împrejurări carecaracterieaă situaţia victimei: nevoia, lipsa de e4perienţă sau lipsa de cunoştinţe.

$tarea de nevoie este de natură să alteree libertatea consimţăm>ntului şi să acceptecondiţii ruinătoare pentru a contracta.

Aipsa de e4perienţă şi lipsa de cunoştinţe pot avea un c>mp e4trem de variat, at>t dindomeniul specialităţii părţilor contractante, c>t şi din domeniul juridic.

Datura şi scopul contractului sunt factori care contribuie la înţelegerea situaţiei în care seaflă partea leată şi la aprecierea e4istenţei văditei disproporţii.

Du numai persoana majoră poate invoca leiunea, în condiţiile de mai sus, ci şi minorulcare se poate afla în stare de nevoie, dar nu trebuie, în mod firesc, să justifice lipsa dee4perienţă ori lipsa de cunoştinţe pentru că acestea sunt de la sine înţelese în caul unuiminor.

%u toate acestea, leiunea provocată unui minor se cere a fi determinată şi prin raportarela starea sa patrimonială, la avantajele oferite de contract şi, într#un cadru mai larg, laansamblul circumstanţelor în care s#a înc?eiat contractul.

*rt. 1.

ancţiunea)'- "artea al cărei consimţăm>nt a fost viciat prin leiune poate cere, la alegerea sa,anularea contractului sau reducerea obligaţiilor sale cu valoarea daunelor interese la carear fi îndreptăţită,

)1- %u e4cepţia caului prevăut de art. '11' alin. )-, acţiunea în anulare este admisibilănumai dacă leiunea depăşeşte jumătate din valoarea pe care o avea la momentul înc?eierii contractului, prestaţia promisă sau e4ecutată de partea leată. !isproporţiatrebuie să subiste p>nă la data cererii de anulare.

)- În toate caurile, instanţa poate să menţină contractul dacă cealaltă parte oferă, în modec?itabil, o reducere a propriei creanţe sau, după ca, o majorare a propriei obligaţii.!ispoiţiileart. '1' privitoare la adaptarea contractului se aplică în mod corespunător.

%omentariu

Remediul leiunii nu este doar nulitatea, ci alternativ se poate solicita ca remediureducerea obligaţiilor celui leat cu valoarea daunelor#interese pe care le#ar putea pretinde în mod justificat. 64cept>nd caul minorului, cererea pentru anularea contractului caalternativă este admisibilă cu două condiţii:

'- condiţia ca leiunea să depăşească jumătate din valoarea prestaţiei promise saue4ecutate de partea leată, valoare apreciată la momentul înc?eierii contractului şi

1- condiţia ca disproporţia să subiste p>nă la data cererii de anulare.

$oluţia distructivă de contract poate avea alternativă ca şi în caul erorii, care are caremediu adaptarea contractului, menţinerea acestuia dacă cealaltă parte oferă o ec?itabilă

147

Page 148: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 148/477

reducere a propriei creanţe, sau, după ca, o ec?itabilă majorare a propriei obligaţii.

*rt. 13.

#ermenul de prescripţie

)'- !reptul la acţiunea în anulare sau în reducerea obligaţiilor pentru leiune se prescrie întermen de ' an de la data înc?eierii contractului.

)1- =nulabilitatea contractului nu poate să fie opusă pe cale de e4cepţie c>nd dreptul laacţiune este prescris.

%omentariu

7ermenul general de prescripţie, care este de ani, este prevăut de art. 1'9. =celaşite4t permite ca legea să prevadă un alt termen şi în consecinţă, la art. 1'5 se prevede untermen de prescripţie de '2 ani, la art. 112 şi art. 11' se prevăd termene de prescripţiede ' ani, iar art. 1'/ durata termenului de prescripţie este de 1 ani.

 =celaşi termen de prescripţie este prevăut şi pentru dreptul la acţiunea în anulare, ca şipentru acţiunea în reducerea obligaţiilor pentru leiune.

7ermenul de prescripţie se calculeaă de la data înc?eierii contractului şi îi sunt aplicabiledispoiţiile art. 111, privind repunerea în termenul de prescripţie, ca şi dispoiţiile art.11#1*, privind suspendarea prescripţiei e4tinctive şi ale art. 19#1+, privind întreruperea prescripţiei e4tinctive.

0odul de calcul al cursului prescripţiei este reglementat de art. 1++ şi de art. 1'#1* D%%.

*rt. 14.

"nadmisibilitatea le$iunii

Du pot fi atacate pentru leiune contractele aleatorii, tranacţia, precum şi alte contracteanume prevăute de lege.

%omentariu

Aeiunea este incompatibilă cu contractele aleatorii datorită factorului de risc care intervine în aceste contracte şi riscul este asumat în mod deliberat de partenerul contractual.

Aeiunea este, de asemenea, incompatibilă cu tranacţia care în esenţă presupune

concesii sau renunţări reciproce la drepturi, conform art. 11*9#1195 D%%.$curte concluii privind inovaţiile Doului %od civil în domeniul reglementării viciilor deconsimţăm>nt

 =lături de sancţiunea distructivă a nulităţii pentru contractele înc?eiate cu incidenţa unorvicii de consimţăm>nt, Doul %od civil prevede şi remedii care conservă raportulcontractual, dar îi aduc ajustările necesare pentru a înlătura consecinţele nedorite aleviciilor de consimţăm>nt.

 =stfel, în caul erorii, în art. '1' se prevede remediul adaptării contractului şi aceastăadaptare se realieaă, conform art. '1/ prin refacerea contractului nul, efectele refaceriilimit>ndu#se la viitor.

Reducerea obligaţiilor este remediul alternativ la sancţiunea anulării contractului pentruleiune, conformart. '111.

148

Page 149: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 149/477

%onversiunea contractului nul într#un alt act juridic, pentru care îndeplineşte condiţiile defond şi de formă, este reglementată de art. '1*2.

&alidarea contractului afectat de o cauă de nulitate, prin confirmare sau alt mod prevăutde lege, este reglementată de art. '1*' şi urm. D%%.

4

biectul contractului

 =rt. '11. # 3biectul contractului

 =rt. '11*. # 3biectul obligaţiei

 =rt. '119. # (mposibilitatea iniţială a obiectului obligaţiei

 =rt. '115. # Eunurile viitoare

 =rt. '11/. # Eunurile care nu sunt în circuitul civil

 =rt. '12. # Eunurile care aparţin altuia =rt. '1'. # !eterminarea calităţii obiectului

 =rt. '11. # !eterminarea obiectului de către un terţ

 =rt. '1. # !eterminarea preţului între profesionişti

 =rt. '1+. # Raportarea la un factor de referinţă

*rt. 12.

biectul contractului

)'- 3biectul contractului îl repreintă operaţiunea juridică, precum v>narea, locaţiunea, împrumutul şi alte asemenea, cuvenită de părţi, astfel cum aceasta reiese din ansambluldrepturilor şi obligaţiilor contractuale.

)1- 3biectul contractului trebuie să fie determinat şi licit, sub sancţiunea nulităţii absolute.

)- 3biectul este ilicit atunci c>nd este pro?ibit de lege sau contravine ordinii publice oribunelor moravuri.

%%=: =rt. /*1. 3biectul convenţiilor este acela la care părţile sau numai una dintre părţi seobligă.

 =rt. /*. Dumai lucrurile ce sunt în comerţ pot fi obiectul unui contract. =rt. /*. Aucrurile viitoare pot fi obiectul obligaţiei.

Du se poate face renunţare la o succesiune ce nu este desc?isă, nici se pot face învoiriasupra unei astfel de succesiuni, c?iar de s#ar da consimţăm>ntul celui a cărui succesiuneeste în c?estiune.

 =rt. '+*. !acă v>nătorul a v>ndut cu rea#credinţă fondul altuia, el va fi dator să întoarcăcumpărătorului toate speele ce va fi făcut, c?iar şi cele de simplă plăcere.

 =rt. '+9. !acă cumpărătorul este evins numai de o parte a lucrului şi aceasta are, înprivinţa totului, o aşa însemnătate înc>t cumpărătorul n#ar fi cumpărat lucrul fără acea

parte, el poate strica v>narea.%%C: =rt. ''1*. Ciecare contract are ca obiect un lucru pe care o parte se obligă să îl dea,să îl facă sau să nu îl facă.

149

Page 150: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 150/477

Page 151: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 151/477

Page 152: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 152/477

)- În determinarea efectuată de terţa persoană trebuie să se ţină seama şi de condiţiilegenerale pe care se baeaă contractul.

%omentariu

3biect al obligaţiei contractuale este prestaţia pe care şi#o asumă debitorul, care poate săfie materialiată în obligaţia de a da )de a transfera proprietatea- sau obligaţia de a

face )un fapt poitiv- sau de a nu face )o abţinere a debitorului-.3bligaţiile asumate prin contract pot fi obligaţii monetare sau obligaţii de prestare înnatură.

$unt obligaţii monetare cele care se e4primă în transferul proprietăţii unei anumite cantităţide bani, de e4emplu obligaţia de a plăti un anumit preţ.

3bligaţiile în natură sunt toate celelalte care nu se referă la o sumă de bani.

 =ceste obligaţii trebuie să aibă ca obiect un lucru determinat sau determinabil şi acestlucru trebuie să e4iste şi să fie licit.

!eterminarea lucrului ca obiect al obligaţiei este mai simplă atunci c>nd lucrul este cert şi

mai delicată atunci c>nd este generic.3bligaţiile certe sunt completate cu cele implicite, cum sunt obligaţia de informare,obligaţia de securitate, precum şi obligaţiile care derivă din intenţia părţilor, din relaţiile lorobişnuite ori din natura contractului.

'. Aucruri şi bunuri )art. şi urm. D%%-

%uv>ntul lucru este e4trem de bogat în semnificaţii, după cum reultă din dicţionare. 6levocă o activitate umană )la lucrul păm>ntului- sau o perioadă )ile lucrătoare-; un obiect)?aine de lucru, ec?ipament de lucru-; o ocupaţie )a avea de lucru-; un reproş )n#a avut celucra, ţi#ai făcut de lucru cu-; o onă de activitate )front de lucru-; o metodă de muncă

)lucru pe bandă, lucru manual-; o sarcină )lucru domnesc-; o autoritate )lucru judecat-; ostare )lucrul mergea strună-; o unitate de măsură )lucru mecanic-; o opoiţie faţă de fiinţă)lucru şi nu fiinţă-; un concept filosofic )lucrul în sine-; un blam )lucru rău-; un reultat almuncii )lucru de m>nă-; o calitate )lucru de nimic-; o apreciere peiorativă, umoristică )marelucru-; un stil de preentare )a spune lucrurilor pe nume-.

Eogăţia de sensuri evocă toate materiile: mineralul, vegetalul, animalul şi omul. $ă nuuităm că p>nă la mijlocul secolului al 8(8#lea s#a menţinut sclavia din antic?itate, iar%onvenţia internaţională privind sclavia a fost înc?eiată numai în '/1* şi ratificată ulteriorde unele state'.

Aucrurile şi bunurile sunt asociate sărăciei şi bogăţiei. 6ste de necreut multitudinea

sensurilor pe care le are sărăcia, opusă bogăţiei1.%artea a (((#a, 7itlul !espre bunuri< cuprinde în 7itlu ( bunurile şi drepturile reale îngeneral. "rimul capitol !espre bunuri în general< cuprinde două secţiuni: $ecţiunea '.!espre distincţia bunurilor şi $ecţiunea a 1#a. "rodusele bunurilor.

 În prima secţiune, art. defineşte bunurile ca fiind acele lucruri, corporale saunecorporale, care constituie obiectul unui drept patrimonial.

 =rticolele *#+2 reglementeaă bunurile imobile )art. 9-, bunurile care răm>n saudevin imobile )art. 5-, bunurile mobile )art. /- şi bunurile mobile prin anticipaţie )art.+2-.

@niversalităţile de fapt sunt definite în art. +'.Regulile aplicabile drepturilor purt>nd asupra bunurilor sunt reglementate în art. +1.

152

Page 153: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 153/477

%lasificarea bunurilor este reglementată în art. +#+*:

 – bunuri fungibile şi bunuri nefungibile )art. +-,

 – bunuri consumptibile şi bunuri neconsumptibile )art. ++-,

 – bunuri diviibile şi bunuri indiviibile )art. +-,

 – bunuri principale şi bunuri accesorii )art. +*-. În art. +9#2 sunt reglementate produsele bunurilor, fructele şi productele şi moduldob>ndirii lor.

%apitolul (( reglementeaă drepturile reale în general şi formele de proprietate.

$unt drepturi reale, conform art. ' D%%:

'. dreptul de proprietate;

1. dreptul de superficie;

. dreptul de uufruct;

+. dreptul de u;. dreptul de abitaţie;

*. dreptul de servitute;

9. dreptul de administrare;

5. dreptul de concesiune;

/. dreptul de folosinţă;

'2. drepturile reale de garanţie;

''. alte drepturi cărora legea le recunoaşte acest caracter.

 =rticolele 1#+ definesc proprietatea privată şi proprietatea publică.

%el de#al doilea titlu al aceleiaşi cărţi este consacrat proprietăţii private.

 În primul capitol sunt cuprinse dispoiţiile generale. $ecţiunea ' reglementeaă conţinutul, întinderea şi stingerea dreptului de proprietate privată )art. #*1-, iar în cea de#a 1#asecţiune se reglementeaă apărarea dreptului de proprietate privată )art. *#**-.

%apitolul (( reglementeaă accesiunea ca mod de dob>ndire a dreptului de proprietate )art.*/#*2'-.

 În %apitolul ((( sunt reglementate limitele juridice ale dreptului de proprietate: limitele

legale, limitele convenţionale şi limitele judiciare )art. *21#*2-."roprietatea comună este reglementată în art. *'#*5*: dispoiţiile generale cu privire laproprietatea comună )art. *'#*-, coproprietatea obişnuită )art. *+#*+-, coproprietateaforţată )art. *+*#***-, proprietatea comună în devălmăşie )art. **9, **5-.

"artajul este reglementat în art. **/#*5*, iar proprietatea periodică formeaă obiectulreglementării %apitolului & )art. *59#*/1-.

7itlul ((( reglementeaă demembrămintele dreptului de proprietate privată: %apitolul ( )art.*/#991-: superficia )art. */#921-; uufructul )art. 92#9+5-; uul şi abitaţia )art. 9+/#9+-si servituţile )art. 9#991-.

%el de#al patrulea titlu reglementeaă fiducia )art. 99#9/'-, administrarea bunurilor altuiaeste reglementată în 7itlul & )art. 9/1#59-.

7itlul &( reglementeaă proprietatea publică )art. 55#59-.

153

Page 154: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 154/477

%artea funciară este reglementată în 7itlul &(( )art. 59*#/'-.

 În 7itlul &((( este reglementată posesia şi efectele ei )art. /'*#/1-.

1. Eunuri şi persoane

Eunul este definit de art. D%% ca fiind lucrul corporal sau necorporal care constituieobiect al unui drept patrimonial.

Aucrul este tot ceea ce nu constituie o persoană. @nele opinii doctrinare susţin e4istenţaunei a treia categorii pe l>ngă persoane şi lucruri: animalul. =lte opinii clasifică animalulprintre lucruri+.

3mul este o fiinţă care posedă demnitate intrinsecă. %icero considera această însuşire cafiind criteriul distincţiei omului faţă de animale. !emnitatea umană este sinonimă cugrandoarea, cu nobleţea, cu acea însuşire care se detaşeaă at>t în privinţa fiinţei umane în general, c>t şi în privinţa unui individ. Ciecare persoană umană repreintă o valoare însine, care nu are preţ. ]ant remarca că demnitatea umană este superioară oricărui preţ şinu admite ec?ivalent.

64plicaţia demnităţii umane apeleaă la caracterul sacru şi imanent al fiinţei umane.!in punct de vedere juridic e4istă numai drepturi, pentru că lucrurile sunt e4terioaresistemului juridic şi, deci, dreptul de proprietate este calificat ca fiind un bun. Aucrurileprocură utilitate numai datorită drepturilor care au valoare. Elaise "ascal scria despre omcă 3mul nu este dec>t o trestie, cea mai fragilă din natură: dar este o trestie g>nditoare<,iar !escates spunea %ogito ergo sum<.

"ersoana se caracterieaă prin raţionalitate, libertate şi capacitate de interioriare.!reptul îşi propune să apere şi să garantee demnitatea umană.

Aumea contemporană interice formal sclavia, dar, cu toate acestea, e4istă situaţii în carese creeaă impresia că dreptul acceptă o anumită obiectivare a fiinţei umane, mai e4act acorpului uman. @na dintre aceste situaţii este înc?eierea şi e4ecutarea contractuluimedical. =lte situaţii similare sunt: autoritatea părintească, înc?eierea căsătoriei, muncapentru altul şi dreptul de a avea un copil.

%ontractul medical, deşi vieaă corpul pacientului, acesta este conceput ca fiind corpulunei persoane şi nu ca un lucru.

Resursele genetice ocupă o poiţie proprie în patrimoniul persoanei şi doctrina analieaădacă acestea aparţin lucrurilor sau persoanei. Resursele genetice sunt constituite prinfibrele complementare =!D în elice şi pot fi definite ca structura bioc?imică, oferindaspectul corporal tangibil. 6le nu pot răm>ne un timp îndelungat în afara corpului uman.%adavrul este lucru, dar demnitatea lui este ocrotită conform art. 95#5' D%%. "relevareade organe de la cadavre este permisă în baa preumţiei legale că persoana ar fi consimţitanterior decesului pentru că nu s#a opus în mod e4plicit. !in această împrejurare se poatetrage concluia că resursele genetice aparţin lucrurilor.

(nformaţia genetică, astfel cum apare în dubla elice =!D, are aceeaşi natură. 3 genă,segment al genomului purtător de mesaj genetic, are destinaţia de funcţie celulară.

%oncluia studiilor consacrate acestui subiect este că resursele genetice aparţin categorieilucrurilor şi sunt bunuri pentru că sunt comple4e, abstracte şi purtătoare a unei mărci deactivitate individuală. @tiliarea resurselor genetice nu implică cu necesitate e4istenţa uneipieţe a genelor. !onarea de s>nge, organe şi spermă sunt gratuite )teoretic-.

 Întrebarea pe care o formuleaă unele persoane interesate este: de ce toţi sunt plătiţi, cue4cepţia celui care furnieaă materialul principal )rinic?i, plăm>ni, s>nge, spermă, ovociteetc.-G Realitatea este că mulţi bani circulă în aceste activităţi pentru a plăti personalul

154

Page 155: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 155/477

Page 156: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 156/477

!octrina franceă a definit obligaţia contractuală ca fiind relaţia de drept prin care una saumai multe persoane )debitori- sunt ţinute de o prestaţie către una sau mai multe altepersoane )creditori-.

 =ceeaşi doctrină a operat distincţia obligaţiei esenţiale faţă de celelalte obligaţiicontractuale. 6a se deosebeşte de obligaţia fundamentală ca şi de obligaţia tipică sauobligaţia principală.

6lementele esenţiale, permanente şi intangibile fac ca lucrul să fie ce este.

%aracterul esenţial al obligaţiei este imprimat de natura contractului. 6a esteindispensabilă pentru e4istenţa contractului şi are un caracter abstract.

@nul şi acelaşi contract poate cuprinde mai multe obligaţii esenţiale. !e e4emplu, încontractul de v>nare sunt obligaţii esenţiale at>t obligaţia v>nătorului de a transferaproprietatea lucrului, c>t şi obligaţia cumpărătorului de a plăti preţul.

7oate celelalte obligaţii )de predare a lucrului, de garanţie pentru vicii etc.- nu suntesenţiale, ci numai naturale.

3bligaţia esenţială se distinge de caua obligaţiei. În timp ce caua nu este un elementnatural imediat sesiabil al contractului, obligaţia esenţială aparţine naturii contractului şiapare ca fiind astfel detaşată de cauă9.

!eşi te4tul art. '11* nu prevede cerinţa ca obiectul obligaţiei să e4iste, această cerinţăreultă implicit din celelalte două e4igenţe prevăute de alin. )1-: să fie determinat saudeterminabil şi licit.

64istenţa obiectului este cerută în momentul înc?eierii contractului şi e4istenţa obligaţieinu este afectată de dispariţia ulterioară a obiectului.

%u privire la ine4istenţa obiectului obligaţiei, jurisprudenţa a cunoscut rare situaţii, cumsunt, de e4emplu, situaţia în care obiectul era distrus fără ca părţile să ştie în momentulcontractului, sau obiectul consta într#o creanţă care era stinsă fără ca părţile să fieinformate, cesiunea părţilor sociale, care alcătuiesc capitalul unei societăţi comercialedacă societatea nu mai e4ista la data cesiunii, cauţiunea acordată pentru o obligaţie încare nu sunt menţionaţi nici debitorul, nici obligaţia.

%u ine4istenţa obiectului se asimileaă imposibilitatea obiectului, pentru că nimeni nupoate fi ţinut de o obligaţie imposibilă.

"roblema este delicată atunci c>nd se apreciaă imposibilitatea. Du se confundăimposibilitatea cu dificultatea şi astfel răm>ne o problemă de apreciere.

!esigur că imposibilitatea se raporteaă numai la momentul înc?eierii contractului, pentru

că debitorului i s#a pus în sarcină e4ecutarea unei obligaţii care în acel moment eraimposibilă.

%>nd imposibilitatea care este generată ulterior înc?eierii contractului nu se poate invocanulitate obligaţiei şi contractului. În contractele sinalagmatice, dispariţia obiectului obligaţiei în cursul e4ecutării contractului dacă prestaţia putea fi e4ecutată în momentul perfectăriicontractului şi a fost efectiv e4ecutată într#o perioadă de timp în caul prestaţiilorsuccesive, nu se poate constata nulitatea contractului pentru absenţa obiectului obligaţieiuneia dintre părţi.

!ispariţia provocată de un eveniment neimputabil debitorului ridică problema dacă cealaltăparte trebuie să#şi e4ecute obligaţia ivor>tă din contractul sinalagmatic, dar această

problemă nu priveşte imposibilitatea obiectului din momentul înc?eierii contractului. Înprincipiu, contractul este nul pentru absenţa obiectului obligaţiei uneia dintre părţi.64cepţie face situaţia în care părţile au avut în vedere că ulterior înc?eierii contractului,

156

Page 157: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 157/477

obiectul obligaţiei devine posibil, ceea ce repreintă aplicarea mecanismului condiţiei5.

$ancţiunea ine4istenţei obiectului obligaţiei este nulitatea absolută, conform art. '11* alin.)1-. !acă dispariţia obiectului obligaţiei nu este totală, ci numai parţială, este posibilărefacerea contractului sau conversiunea, conform art. '1/ şi art. '1*2.

7e4tul art. '11* alin. )1-, instituie cerinţele obiectului obligaţiei de a fi determinat sau cel

puţin determinabil şi licit.

*rt. 1+.

"mposibilitatea iniţial% a obiectului obligaţiei

%ontractul este valabil c?iar dacă, la momentul înc?eierii sale, una dintre părţi se află înimposibilitate de a#şi e4ecuta obligaţia, afară de caul în care prin lege se prevedea astfel.

%omentariu

 În principiu, un raport obligaţional poate fi constituit numai dacă obiectul obligaţiei e4istă în

momentul acordului voinţelor. %u toate acestea, art. '119 instituie regula conform căreia,dacă legea nu prevede altfel, contractul este valabil înc?eiat şi atunci c>nd, în momentulrealiării acordului voinţelor, una dintre părţi se află în imposibilitate de a#şi e4ecutaobligaţia.

(mposibilitatea se raporteaă numai la momentul înc?eierii contractului. "rin urmare,pierderea lucrului ulterior înc?eierii contractului nu afecteaă validitatea acestui contract.Relaţia contractuală este validă dacă ulterior va fi posibil să e4iste toate condiţiile pentrue4ecutarea obligaţiei asumate de una dintre părţi. @n e4emplu în acest sens îl constituielucrurile viitoare care pot forma obiect al obligaţiei contractuale, după cum reultă dinarticolul următor.

*rt. 1.

0unurile viitoare

 În lipsa unei prevederi legale contrare, contractele pot purta şi asupra bunurilor viitoare.

%%C: =rt. ''2. Aucrurile viitoare pot constitui obiectul unei obligaţii.

Du se poate renunţa totuşi la o succesiune nedesc?isă, nici să se facă vreo stipulaţieasupra unei asemenea succesiuni, nici măcar cu consimţăm>ntul celui despre a căruisuccesiune este vorba.

%%(: =rt. '+5. Eunuri viitoare. "restarea de bunuri viitoare se poate face obiectul unuicontract, cu e4cepţia caurilor prevăute de lege.

%omentariu

"entru ca obligaţia să fie valabil asumată şi contractul să fie legal înc?eiat, este suficientca bunul la care se referă obligaţia să fie posibil în viitor.

 =semenea situaţii sunt frecvente în caul e4ecutării unor comeni pentru fabricarea unorbunuri mobile sau pentru construcţia unor edificii. Du numai bunurile viitoare, ci şidrepturile viitoare pot forma obiect al obligaţiei )de e4emplu, dreptul la încasarea preţuluipentru o lucrare încă nee4ecutată-.

@nele bunuri şi drepturi sunt e4pres pro?ibite pentru a fi considerate ca drepturi viitoare,din diferite raţiuni. În această situaţie se află succesiunile nedesc?ise considerate ilicite şiimorale sau drepturile de proprietate intelectuală pe opere încă nee4ecutate, raţiunea fiind

157

Page 158: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 158/477

protecţia autorului, etc.

!acă bunul viitor nu se realieaă fără să intervină culpa părţii debitoare a obligaţiei,contractul este caduc. !e e4emplu, dacă bunul nu se fabrică, cumpărătorul nu mai areobligaţia de a plăti preţul.

3 altă situaţie a bunurilor viitoare este regăsită în contractele aleatorii. În această

categorie se includ două varietăţi: '- părţile ignoră e4istenţa bunului în momentul înc?eieriicontractului; 1- părţile contracteaă un lucru fără să ştie dacă acesta va e4ista vreodată.

*rt. 19.

0unurile care nu sunt &n circuitul civil

Dumai bunurile care sunt în circuitul civil pot face obiectul unei prestaţii contractuale.

%%C: =rt. ''15. Dumai lucrurile care sunt în comerţ pot fi obiect al convenţiilor.

%omentariu

&aliditatea contractului depinde şi de condiţia ca lucrul care este obiect al obligaţiei să segăsească în circuitul civil.

 =numite lucruri sunt e4cluse din circuitul civil din raţiuni de ordine publică şi bunemoravuri.

 =stfel, sunt în mod tradiţional interise convenţiile care ar avea ca obiect să modificeorganiarea legală a raporturilor de familie. 0ormintele şi concesiunile funerare suntsituate în afara raporturilor juridice patrimoniale şi sunt inalienabile. %u toate acestea, jurisprudenţa franceă a recunoscut posibilitatea de a înc?eia convenţii prin care titularulunei concesiuni acordă uneia sau mai multor persoane dreptul de a fi în?umate în acelloc/.

$unt, de asemenea, în afara circuitului juridic civil bunurile din domeniul public, funcţiilepublice, autoriaţiile administrative pentru e4erciţiul unor profesii.

%lientelele civile care aparţin unor profesii cum sunt: ar?itect, medic, dentist, veterinar,avocat, e4pert contabil, practician în insolvenţă şi altele, sunt în afara comerţului, darrigiditatea acestei reguli se atenueaă cu fiecare i. =stfel, de e4emplu, %urtea de %asaţiefranceă a admis cesiunea clientelei medicului cu condiţia să fie menţinută libertateaalegerii medicului de către pacient*2.

7ot în afara circuitului civil se situeaă lucrurile periculoase, leacurile secrete, drogurile,mărfurile contrafăcute şi bunurile care prin natura lor aparţin tuturor )lumina solară, aerul,

marea, etc.-.3 situaţie aparte o repreintă persoana umană.

%orpul uman nu poate face obiectul unei convenţii civile*'. !e e4emplu, este interisă şinu poate produce efecte legale convenţia de locaţiune a uterului )mamă purtătoare*1-.

"rincipiul fundamental în acest domeniu îl constituie respectul demnităţii fiinţei umane,care este proclamat şi în art. 5 şi urm. D%%.

!upă enunţul generic al drepturilor personalităţii şi a principalelor sale componente seprecieaă în acelaşi articol că drepturile personalităţii la viaţă, sănătate, la integritatefiică şi psi?ică, la onoare şi reputaţie, la respectarea vieţii private, precum şi la propria

imagine sunt drepturi netransmisibile, ca şi dreptul de a dispune de sine însuşi, iardrepturile la viaţă, la sănătate şi la integritate fac obiectul reglementărilor separate în art.*'#*/ D%%.

158

Page 159: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 159/477

Respectul datorat persoanei decedate, cu privire la corp şi cu privire la memorie suntreglementate dinart. 95#5' D%%. =celeaşi te4te impun respectul voinţei persoaneidecedate cu privire la funeralii şi la soarta corpului după moarte.

 =rticolul 5' reglementeaă prelevarea* de la persoane decedate de organe, ţesuturi şicelule în scop terapeutic sau ştiinţific. =lte te4te )art. *1 şi art. *- interic practicileeugenice, modificările genetice, av>nd ca scop modificarea descendenţei persoanei,clonarea fiinţei vii sau moartea etc. =rticolul *+proclamă inviolabilitatea corpului uman şidreptul la integritate fiică şi psi?ică. !onarea de organe, ţesuturi sau celule în timpul vieţiisau după moarte nu poate avea un scop patrimonial, cu e4cepţia cauelor e4presprevăute de lege )art. **-. "relevările şi transplanturile se pot efectua strict în cadrul legal)art. *5-.

Reglementările naţionale, de tipul celei rom>ne sau francee, restrictive, au generatturismul medical, care permite obţinerea în altă ţară a ceea ce nu se poate realia înpropria ţară.

6fectul secundar este tendinţa de aliniere a celorlalte legislaţii naţionale la cele maipermisive dintre legislaţii.

"ersoana umană nu poate fi considerată ca lucru apropriabil. !reptul este garanţiademnităţii persoanei umane. În unele situaţii, se poate crea impresia că dreptul ar acceptao anumită obiectivare a corpului uman. !eşi contractul medical vieaă corpul pacientului,accepţiunea este de corp al persoanei umane şi nu de lucru.

!eontologia medicală pretinde o finalitate terapeutică at>t în privinţa actului medical, c>t şia consimţăm>ntului pacientului. 7otuşi, se impune o distincţie între corpul fiinţei umane vii, în integralitatea sa, pe de#o parte, şi elementele acestui corp, pe de altă parte*+.

"rivit în întregimea sa, corpul fiinţei umane vii este indisponibil în absolut*. 6l nu poate fiobiect al transferului proprietăţii pentru că nu este lucru şi pentru că nu aparţine persoanei,

ci este însăşi persoana. !impotrivă, anumite elemente detaşate din corp pot face obiectulunui act de dispoiţie în mod e4cepţional atunci c>nd legea autorieaă şi stabileştecondiţiile de înfăptuire.

 =ctul de dispoiţie este valid dacă prelevarea şi transplantul au e4clusiv raţiuniterapeutice. !acă vieaă un beneficiu patrimonial actul este pro?ibit.

 =şadar, finalitatea terapeutică şi gratuitatea sunt condiţii ale transmisibilităţii.

0odul în care este reglementată prelevarea în Aegea nr. /B122* poate genera impresiacă prea uşor se trece peste consimţăm>ntul donatorului atunci c>nd acesta este în starede cadavru.

 =rticolul '+' menţioneaă scopul terapeutic al prelevării, dar nu adaugă condiţia ca acestasă fie e4clusiv, permiţ>nd interpretări avocaţiale felurite, după interesul clientului.

 =utorii americani Dimer şi ^?ite au spus#o într#o formă mai reuşită dec>t alţii: "reaadesea novicele crede că legea este totul. &eteranul ştie foarte bine că legea nu estenimic, faptele sunt totul<.

Aa ' martie 1225, %omisia pentru drepturile omului din $enatul Rom>niei a adoptatproiectul de lege care conţine formula: "ersoanele care nu au refuat în timpul vieţii să îşidonee organele, sunt implicit de acord să le donee după deces<.

64trasă din corp, transformată, produsă sintetic, materia biologică umană circulă, faceobiect al sc?imbului şi posedă toate caracteristicile unui lucru susceptibil de apropriere**.

Aegislaţia franceă, ca şi cea rom>nă )Aegea rom>nă nr. /B122* în art. '+*- permiteprelevarea de la donatori vii de s>nge, piele, spermă, cap femural etc. pentru utiliare

159

Page 160: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 160/477

terapeutică. 3 instanţă franceă )%urtea de =pel 7oulouse, la 1' septembrie '/59- a deciscă donaţia spermei este însăşi donaţia fiinţei donatorului şi conduce la transformareapersoanei umane în lucru.

$oluţia nu a fost împărtăşită şi de alte instanţe, care au considerat, printre altele, că uncontract de conservare a spermei este un contract de depoit.

64istă ţări în care gameţii au o adevărată piaţă. În !anemarca, Eanca de gameţi %rXoscunoaşte un succes tot mai mare. %u materialul primit de la +222 de donatori s#au născut'2.222 de copii.

"e de altă parte, s>ngele face obiect al sc?imburilor cu titlu oneros, e4ist>nd o adevăratăpiaţă a s>ngelui.

!octrina creştină, preentată de opera sf>ntului 7oma dJ=Suino apreciaă că fenomenulpoate fi conceput sub un dublu aspect. În privinţa naturii, aceste lucruri sunt în puterea lui!umneeu, dar în ce priveşte folosirea lor, omul este cel care decide şi este abilitat sătragă foloase din lucruri.

!irectiva europeană nr. 5/B5' %66 din '+ iunie '/5/ a %onsiliului %omunităţiloreuropene a calificat s>ngele şi plasma umană ca fiind materie primă, iar derivatele sale lorfiind medicamente. "rin aceasta, ele au fost incluse în circuitul comercial.

 În afara legii se situeaă însă comerţul internaţional cu copii şi piaţa adopţiunilor 

*rt. 13/.

0unurile care aparţin altuia

!acă prin lege nu se prevede astfel, bunurile unui terţ pot face obiectul unei prestaţii,debitorul fiind obligat să le procure şi să le transmită creditorului sau, după ca, să obţină

acordul terţului. În caul nee4ecutării obligaţiei, debitorul răspunde pentru prejudiciilecauate.

%omentariu

Ki bunurile care nu aparţin contractanţilor, ci aparţin altei persoane pot fi incluse în obiectulunei obligaţii contractuale, dacă nu e4istă o pro?ibiţie legală e4plicită. În aceste situaţii,debitorul obligaţiei la care se referă bunul va procura, în termenul stabilit prin clauelecontractului, bunul convenit şi îl va transmite creditorului sau, fără să#l apropriee înpatrimoniul său, va obţine acordul terţului ca acesta să transmită bunul către creditorulobligaţiei.

$ancţiunea nu este anularea contractului, ci obligarea debitorului la despăgubiri faţă decreditor pentru paguba cauată acestuia.

64istă şi posibilitatea ca în claua contractuală să se prevadă transferul imediat alproprietăţii către cumpărător. &>nătorul poate fi în eroare cre>nd că este proprietar saupoate fi de rea#credinţă, ştiind că nu este proprietar, dar cumpărătorul să ignore aceastădeficienţă. Hurisprudenţa franceă a calificat nulitatea contractului ca fiind relativă, baatăpe eroarea în care se află cumpărătorul.

"e l>ngă v>narea lucrului altuia, principiul validităţii contractului funcţioneaă şi atuncic>nd părţile au avut în vedere ac?iiţia în viitor a dreptului asupra lucrului.

%ontractul de v>nare#cumpărare av>nd ca obiect un bun ce aparţine altcuiva dec>t

v>nătorului nu este nici interis e4plicit prin norme legale, nici nu contraice flagrantordinea de drept sau bunele moravuri, toate acestea fiind piedici în calea promovării cusucces a unei acţiuni pentru constatarea nulităţii contractului întemeiată pe cauă ilicită.

160

Page 161: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 161/477

Page 162: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 162/477

Page 163: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 163/477

referinţă, iar acest factor nu e4istă, a încetat să mai e4iste ori nu mai este accesibil, el se înlocuieşte, în absenţa unei convenţii contrare, cu factorul de referinţă cel mai apropiat.

%omentariu

!eterminarea preţului prin raportarea la un factor de referinţă se efectueaă prin calculprecis şi obiectiv, independent de voinţa uneia dintre părţi. !iversitatea factorilor de

referinţă conduce la soluţii variate, cum sunt: – preţul pieţei pentru aceleaşi produse sau servicii, care presupune e4istenţa unei pieţeidentificabile, cu mercuriale şi cotaţii precise;

 – acest factor este e4presia cursului general sau mediu al sc?imburilor între toate oferteleşi cererile solvabile;

 – vieaă preţul mediu practicat de concurenţi sau cel oferit de un concurent;

 – tariful furniorului dacă a fost determinat prin acordul părţilor;

 – preţul conform cu cel din alte acorduri;

 – preţul indicativ pe bonul de comandă; – preţul calculat pe baă de elemente variabile )de e4emplu, preţul pe unitate şi cantitate-;

 – preţul de cost;

 – preţul forfetar;

 – preţul inde4at la un indice de referinţă obiectiv calculabil.

2

Cau$a

 =rt. '1. # Doţiunea

 =rt. '1*. # %ondiţiile

 =rt. '19. # Crauda la lege

 =rt. '15. # $ancţiunea

 =rt. '1/. # "roba cauei

*rt. 132.

Noţiunea%aua este motivul care determină fiecare parte să înc?eie contractul.

%%=: =rt. /**. 3bligaţia fără cauă sau fondată pe o cauă falsă, sau nelicită, nu poateavea nici un efect.

 =rt. /*9. )'- %onvenţia este valabilă, cu toate că caua nu este e4presă.

)1- %aua este preumată p>nă la dovada contrarie.

 =rt. /*5. %aua este nelicită c>nd este pro?ibită de legi, c>nd este contrarie bunelormoravuri şi ordinii publice.

%%C: =rt. '''. 3bligaţia fără cauă sau cu cauă falsă, sau ilicită, nu poate avea niciunefect.

%omentariu

163

Page 164: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 164/477

Page 165: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 165/477

*rt. 136.

Condiţiile

)'- %aua trebuie să e4iste, să fie licită şi morală.

)1- %aua este ilicită c>nd este contrară legii şi ordinii publice

)- %aua este imorală c>nd este contrară bunelor moravuri.

%%C: =rt. ''. %aua este ilicită atunci c>nd este interisă de lege, c>nd este contrarăbunelor moravuri sau ordinii publice.

%%(: =rt. '+. %aua ilicită. %aua este ilicită c>nd este contrară unei norme imperative,ordinii publice sau bunelor moravuri.

%omentariu

%aua trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a- să e4iste;

b- să fie licită;c- să fie morală.

%ondiţia privind e4istenţa cauei este primordială, dar nu şi absolută.

 =ceastă e4igenţă are ca scop protecţia individuală.

 În înţelesul de scop imediat, caua este aceeaşi pentru un anumit tip de contract. !ee4emplu, pentru contractele cu titlu oneros caua obligaţiei uneia dintre părţi este întotdeauna prestaţia primită de la cealaltă parte.

"entru contractele cu titlu gratuit cel dăruit urmăreşte numai păstrarea unui avantaj obţinut

fără contra partidă. În contractele aleatorii fiecare contractant se obligă în speranţa primirii unei contra partidepe care a fi4at#o deja, dar şi în speranţa de a primi o contra partidă superioară celei pecare o presteaă ea.

%ontractul este nul în lipsa cauei, dacă şansa de c>ştig ca şi riscul de pierdere corelativlipsesc.

 În contractele unilaterale, lipsind obligaţiile reciproce şi cunoscută fiind diversitateaformelor )contractul real, împrumutul cu dob>ndă, promisiunea de a plăti o datoriepree4istentă şi cauţiunea- descoperirea cauei este reultatul analiei în fiecare ca înparte.

!ovada e4istenţei cauei reultă din indicaţia pe care o conţine actul juridic: în v>narecaua obligaţiei cumpărătorului reultă din menţiunea lucrului v>ndut, în împrumut reultădin menţiunea predării numerarului.

 În caul actelor juridice cu titlu gratuit caua actului juridic constă în intenţia de a gratifica. În consecinţă, dacă reclamanţii au donat statului imobilul pentru a fi e4oneraţi de plata uneiameni lipseşte intenţia de a gratifica, iar actul juridic este nul pentru absenţa cauei.

"ot e4ista valabil şi obligaţii fără cauă; astfel în caul cambiei ca şi în caul biletului laordin autonomia creanţei faţă de raportul juridic fundamental se e4primă pe două planuri:

'- emitentul titlului este obligat nu în virtutea raportului juridic fundamental )originar-:v>nare,împrumut, înc?iriere etc., ci e4clusiv în virtutea semnăturii depuse pe titlu.%onsecinţa este aceea că sunt recunoscute ca valabile şi titlurile de compleenţă,semnate fără ca emitentul )biletului la ordin- să aibă o datorie pree4istentă faţă de

165

Page 166: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 166/477

posesorul titlului;

1- în circuitul titlului prin gir, fiecare nou posesor )al cambiei sau al biletului la ordin- esteconsiderat ca titular al unui drept de creanţă şi de proprietate asupra titlului, originar,autonom, propriu şi nu un drept cedat. !e aceea, subdob>nditorul nu este ameninţat dee4cepţiile care puteau fi invocate faţă de unul dintre precedenţii titulari posesori aititlului9/.

7itlurile cu caracter abstract nu respectă cerinţa e4istenţei cauei pentru că ea nu mai esteprivită ca un element intern, ci ca unul e4tern. În ultima analiă, în aceste cauri, e4istătotuşi o cauă, însă datorită îngăduinţei legiuitorului obligaţia devine independentă faţă decaua juridică congenitală.

3bligaţia cu caracter abstract nu are nevoie de o cauă contractuală. =bsenţa cauei ca şicaracterul licit nu mai au nicio influenţă asupra e4istenţei obligaţiei.

Raţiunea e4istenţei obligaţiilor fără cauă reidă în dorinţa de a procura creditorului,posesor al titlului condiţiile cele mai favorabile pentru urmărirea debitorului.

 În mod deosebit favoarea i#a avut în vedere pe posesorii ulteriori ai titlului.

%ondiţia conform căreia caua trebuie să fie licită vieaă apărarea ordinii publice şi abunelor moravuri. În contractele cu titlu oneros caua trebuie să fie licită şi totodatăobiectul trebuie să fie şi el licit. %ontrolul caracterului licit şi moral pretins obligaţieicontractuale presupune scrutarea mobilului fiecărui contractant pentru a se verifica dacăpărţile nu şi#au propus să înfr>ngă o interdicţie legală. =cest control depăşeşte aparenţaobiectivă şi îşi propune să cercetee mobilul fiecărui contractant pentru a se convinge cănu îşi propune să înfr>ngă ordinea publică ori să încalce bunele moravuri52.

%aracterul licit al cauei se apreciaă în momentul formării acordului voinţelor5'. 0otivuldeterminant al fiecăreia dintre părţile contractante este caua impulsivă şi mobiliatoarepentru înc?eierea contractului.

 În situaţia concretă, caua, privită ca o componentă a voinţei juridice care reflectă scopulpentru care s#a înc?eiat actul juridic este, în mod evident contrară bunelor moravuri şiconduce inevitabil la constatarea nulităţii actului juridic astfel înc?eiat51.

Reaua#credinţă a părţilor nu constituie motiv de nulitate absolută, prin ea însăşi, în caulunui contract numai dacă este raportată la cauă. !e e4emplu, deşi nu este legal pretinsămenţiunea cauei creanţei garantate prin ipotecă, această creanţă trebuie să fieidentificată cu datele de referinţă5.

"rejudiciul cauat beneficiarului promisiunii de v>nare cumpărare este dovedit şi putea fiprevăut de părţi, dar în situaţia din speţă el nu a repreentat scopul tranacţiei. În

consecinţă caua contractului este licită, iar beneficiarul promisiunii nu este îndreptăţit laaltceva dec>t dedăunarea5+.

 =tunci c>nd lipsa cauei obligaţiei se datoreaă lipsei de discernăm>nt sunt absenteambele elemente ale cauei, scopul mediat şi cel imediat absenteaă de asemenea,pentru că şi ele presupun în egală măsură discernăm>ntul5.

!acă acest motiv este ilicit sau imoral în privinţa uneia dintre părţi, nulitatea opereaănumai cu condiţia cunoaşterii şi de către cealaltă parte a caracterului ilicit sau imoral. =ceastă e4igenţă a fost recunoscută de jurisprudenţă numai pentru contractele cu titluoneros. "entru cele cu titlu gratuit este suficient ca mobilul ilicit sau imoral să fiedeterminant în intenţia celui care oferă, deosebirea de regim fiind e4plicabilă prin

imperativul stabilităţii contractului. !acă beneficiarul unei liberalităţi urmăreşte să#şiconserve beneficiul, partenerul unei operaţiuni oneroase urmăreşte evitarea unei pierderi.

"rin deciia nr. ''+*B'/ septembrie 122, secţia a (&#a civilă a %urţii de =pel Eucureşti a

166

Page 167: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 167/477

stabilit că scopul imediat, urmărit de testatoare atunci c>nd a semnat actul a fost de agratifica pe una dintre părţi nu poate conduce la concluia că actul contravine bunelormoravuri, ci, dimpotrivă, el repreintă o dovadă a valabilităţii testamentului5*.

 În caul unui contract de donaţie, caua actului este intenţia de a gratifica pe donataroferindu#i gratuit un bun din patrimoniul donatorului. În caul din speţă, scopul donatoareinu a fost de a gratifica statul, ci de a obţine plecarea în străinătate pentru reîntregireafamiliei. !e aceea, se poate concluiona că obligaţia asumată de reclamantă a fost lipsităde cauă59.

!ovada caracterului licit al cauei este înlocuită cu preumţia de liceitate şi moralitate.

 În situaţia cumpărătorilor imobilului aflat în proprietatea statului reaua#credinţă const>nd încunoaşterea intenţiei fostului proprietar de a redob>ndi imobilul, informaţie pe care adeţinut#o şi v>nătorul, conduce la concluia e4istenţei unei caue ilicite pentru fiecareparte contractantă şi la nulitatea contractului.

3rdinea publică este un concept controversat care priveşte at>t aspectul intern, c>t şi cele4tern.

*rt. 13+.

8rauda la lege

%aua este ilicită şi atunci c>nd contractul este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea uneinorme legale imperative.

%%(: =rt. '++. %ontractul în frauda legii. 6ste considerată ilicită o cauă atunci c>ndcontractul constituie mijlocul prin care se eludeaă aplicarea unei norme imperative.

%omentariu

 =bsenţa fraudei este o cerinţă de ordine publică şi de bune moravuri şi poate fisancţionată cu nulitatea în virtutea principiului fraus omnia corrumpit, de aceea, dacă princlauele contractului s#a urmărit ocolirea unei interdicţii legale imperative, legea a fostfraudată şi sancţiunea este nulitatea pentru cauă ilicită55.

 În legătură cu această normă s#a apreciat că e4istă fraudă la lege în caul înc?eierii unuicontract de v>nare#cumpărare în temeiul Aegii nr. +B'/9 dacă nu s#a respectat cerinţaconform căreia puteau fi înstrăinate, în temeiul acestei norme legale, numai apartamenteleconstruite din materiale inferioare ori din materiale durabile, dar cu un grad avansat deuură şi aceste înstrăinări puteau să fie efectuate numai dacă cei ce locuiau înapartamente aveau şi recomandarea consiliilor oamenilor muncii ori altor organe de

conducere colectivă.5/%urtea de %asaţie franceă a confirmat la '2 noiembrie 122/ deciia %urţii de =pel "arisdin 1225 care a reţinut caracterul fraudulos al concedierilor de personal urmate denegocieri cu rea#credinţă, temeiul anulării fiind caua ilicită în ambele cauri/2.

*rt. 13.

ancţiunea

)'- Aipsa cauei atrage anulabilitatea contractului, cu e4cepţia caului în care contractul a

fost greşit calificat şi poate produce alte efecte juridice.)1- %aua ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului dacă este comună ori în ca contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut#o sau, după împrejurări, trebuia să o

167

Page 168: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 168/477

cunoască.

%omentariu

Remediile caracterului ilicit al cauei sau al absenţei cauei sunt nulitatea relativă saurecalificarea contractului. %aua ilicită sau imorală produce nulitatea numai dacă viciul eracunoscut sau trebuia să fie cunoscut de ambele părţi.

$unt ar?icunoscute perec?ile de sinonime în acest domeniu:'- anulabilitateBnulitate relativă;

1- nulitateBnulitate absolută.

6ste total subiectivă opţiunea întrebuinţării unei perec?i sau a celeilalte, dar se pretinde oconsecvenţă minimă.

*rt. 139.

<roba cau$ei

)'- %ontractul este valabil c?iar atunci c>nd caua nu este e4pres prevăută.

)1- 64istenţa unei caue valabile se preumă p>nă la proba contrară.

%omentariu

 =bsenţa unei menţiuni e4plicite cu privire la caua obligaţiilor părţilor nu impieteaă asupravalabilităţii contractului, pentru că, p>nă la proba contrară se preumă at>t e4istenţa, c>t şicaracterul licit al cauei.

 În temeiul prevederilor art. ''' %%C )obligaţia fără cauă sau cu o cauă falsă sau cu ocauă ilicită nu poate avea niciun efect<-, jurisprudenţa %urţii de %asaţie francee a decis

că o clauă limitativă de răspundere, care este de natură să contraică însăşi obligaţiaesenţială a contractului, trebuie să fie considerată ca nescrisă.

7ot reputată ca nescrisă a fost calificată de aceeaşi instanţă şi claua figur>nd pe unbuletin de depoit de diapoitive, care e4onera laboratorul de orice răspundere în ca depierdere a diapoitivelor, pentru că această clauă era impusă de poiţia economicădominantă a laboratorului în raport cu clientela/'.

Doul %od civil rom>n, în art. '15 alin. )1-, prevede sancţiunea nulităţii absolute acontractului pentru caua ilicită sau imorală.

%ele două soluţii par divergente, dar sunt generatoare de efecte comparabile, pentru căat>t ine4istenţa, c>t şi nulitatea absolută conduc la acelaşi reultat: lipsirea de orice efect acontractului.Hurisprudenţa franceă a stabilit că este fără cauă perceperea de către bancă a unordiminuări ale dob>nii datorate conform datei de valoare/1.

 În domeniul împrumutului consimţit de un neprofesionist, predarea fondurilor constituie ocondiţie esenţială pentru înc?eierea contractului, deoarece este un contract real/.3bligaţia de restituire a împrumutului este fără cauă atunci c>nd fondurile nu au fostpredate celui împrumutat.

 În caul creditului bancar, acordat pentru ac?iiţionarea unor bunuri )credit pentruconsum-, contractul este reoluţionat sau, după ca, anulat de plin drept, atunci c>nd

celălalt contract, pentru ac?iiţionarea bunului, nu se mai înc?eie sau, după ca, estereoluţionat ori anulat.

!acă în aceeaşi i se înc?eie două contracte, de cumpărare şi de creditare, instanţa poate

168

Page 169: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 169/477

deduce că părţile au înţeles să subordonee însăşi e4istenţa contractului de credit derealiarea v>nării, ambele contracte av>nd cauă unică, astfel că anularea contractuluide v>nare antreneaă automat caducitatea contractului de credit/+.

3bligaţia asumată de societatea de credit de a acorda împrumutul este însăşi cauaobligaţiei celui care a cerut împrumutul. !acă ulterior, cei împrumutaţi sc?imbă destinaţiasumelor, pentru că s#au răg>ndit, aceasta nu are nicio influenţă asupra validităţii obligaţieide rambursare a creditului. Du este obligatoriu să se identifice o anumită cauă, ci doar căe4istă o cauă în situaţia în care formula utiliată în contractul de împrumut a fost pentruorice cauă</.

6ste nulă pentru lipsa cauei convenţia între un moştenitor şi un genealog dacă, acestadin urmă nu i#a prestat celuilalt niciun serviciu, iar succesiunea s#a desfăşurat conformprevederilor legale/*.

%aua trebuie să e4iste în momentul formării contractului. !ispariţia ulterioară a caueiantreneaă caducitatea dacă se înc?eie un contract cu e4ecutare succesivă în timp, dee4emplu, caua obligaţiei de plată a unei pensii de întreţinere asumată de tatăl minoruluidevine caducă după ce minorul a plecat de la mama căreia îi era încredinţat şi trăieşte cutatăl său, care era obligat la plata pensiei/9.

 =tunci c>nd o persoană a predat alteia o sumă pentru a#i permite să cumpere unautomobil destinat să transporte ambele persoane, dacă ulterior cele două persoane înceteaă orice fel de relaţie, este admisibilă cererea pentru restituirea sumei pentrudispariţia cauei şi caducitatea convenţiei/5.

!e îndată ce contractul de v>nare este găsit ca fiind lipsit de obiect şi obligaţia de plată apreţului este nulă pentru absenţa cauei//.

"oate fi declarată nulă pentru absenţa cauei convenţia al cărei mobil pentru una dintrepărţi a dispărut. =stfel, o instanţă franceă a dispus ca un c?irurg dentist care şi#a v>ndut

cabinetul să restituie suma primită cu titlu de angajament de a nu mai e4ersa pentru că, înrealitate s#a retras din activitate prin pensionare'22.

%aua este falsă atunci c>nd cel ce se obligă crede în e4istenţa unei caue ine4istente. În jurisprudenţa franceă au fost considerate ca valabile angajamentele de întreţinere înbeneficiul unui copil minor asumate în condiţiile în care nu aveau corespondent în obligaţiilegale. =stfel, un bărbat şi#a asumat obligaţia de a întreţine un copil minor al cărui tată secredea, cu toate că era născut din căsătoria mamei cu un alt bărbat. "aternitatea copiluluinu a fost tăgăduită de soţul mamei, iar cel ce şi#a asumat obligaţia trebuie să o e4ecuteindiferent de această situaţie'2'.

 Într#un alt ca, bărbatul a recunoscut un copil născut de femeia cu care urma să se

căsătorească, cel ce a recunoscut copilul ştiind că nu este conceput de el. =ngajamentulsubscris de cel în cauă răm>ne valabil pentru că a decis în mod liber că îi aparţinecopilul'21.

6roarea asupra e4istenţei cauei, c?iar şi atunci c>nd este o eroare nescuabilă, justificăanularea angajamentului pentru lipsa cauei'2.

Hurisprudenţa franceă a decis că falsitatea parţială a cauei într#un act de recunoaştere aunei datorii, nu antreneaă anularea obligaţiei, ci reducerea sa în măsura fracţiunii caresubistă'2+.

%aua este ilicită atunci c>nd se poate caracteria ca infracţiune, de e4emplu, atunci c>nd

caua este e4erciţiul profesiei de g?icitor sau de astrolog sau de e4ercitare ilegală aprofesiei de medic'2.

 =tunci c>nd se poate opera o distincţie clară între caua contractului şi caua obligaţiei

169

Page 170: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 170/477

părţii contractante, instanţa poate declara ilicită caua impulsivă.

!acă obligaţia cumpărătorului are drept cauă transferul dreptului de proprietate şipredarea bunului v>ndut, în sc?imb, caua contractului de v>nare constă în mobiluldeterminant, în absenţa căruia cumpărătorul nu s#ar fi angajat.

%onstat>nd caracterul ilicit al cauei impulsive şi determinante a contractului, instanţa nu

are obligaţia să cercetee dacă v>nătorul cunoştea mobilul cumpărătorului, o asemeneacunoaştere decurg>nd în mod neîndoielnic din datele speţei, astfel înc>t anulareacontractului de către instanţă este corectă'2*

6

8orma contractului

 =rt. '1+2. # Cormele de e4primare a consimţăm>ntului

 =rt. '1+'. # Corma scrisă

 =rt. '1+1. # $ancţiunea =rt. '1+. # 0odificarea contractului

 =rt. '1++. # Corma cerută pentru înscrierea în cartea funciară

 =rt. '1+. # Corma contractelor electronice

*rt. 14/.

8ormele de e!primare a consimţ%m7ntului

)'- &oinţa de a contracta poate fi e4primată verbal sau în scris.)1- &oinţa poate fi manifestată şi printr#un comportament care, potrivit legii, convenţieipărţilor, practicilor stabilite între acestea sau uanţelor, nu lasă nicio îndoială asupraintenţiei de a produce efectele juridice corespunătoare.

%omentariu

7e4tul art. '1+2 consideră ca fiind valabile trei forme de manifestare a voinţei de acontracta: forma verbală, forma scrisă şi comportamentul.

"rincipiul consensualismului preintă anumite avantaje binecunoscute şi acestea e4plicămenţinerea acestui principiu în Doul %od civil. 6l se baeaă pe respectul cuv>ntului dat şiare astfel o importantă componentă morală şi un triumf al bunei#credinţe. 6l asigură,totodată, rapiditatea operaţiunilor comerciale şi civile.

Cormalismul are la r>ndul său avantaje. =cestea sunt menite să acopere neajunsurileconsensualismului, mai ales angajarea cu uşurinţă, fără matură c?ibuinţă, în contracte. Înprimul r>nd, formalismul înlătură neajunsul incertitudinii care apare uneori ca urmare aconsensualismului. (ncertitudinea poate privi nu numai unele dintre claue, ci însuşicontractul.

Caţă de terţele persoane, consensualismul creeaă aparenţa secretiării contractului.%eea ce este mai ales apreciat pentru formalism este invitaţia la temeinică c?ibuinţăasupra tuturor consecinţelor care decurg din semnarea contractului şi posibilitatea de a se

informa de la un e4pert asupra înţelesului e4act al unor termeni te?nici. =şadar,formalismul previne angajarea cu uşurinţă a răspunderii, fără o reflecţie suficientă, conferăcertitudine contractului şi împiedică fraudarea intereselor altor persoane. 7oate acesteapresupun că s#a respectat forma prescrisă de lege.

170

Page 171: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 171/477

Cormalismul ilelor noastre nu este cel din trecutul istoric, formalismul primitiv. Corma nueste un scop în sine, ci un procedeu necesar pentru anumite acte. @nele aspecte aleformalismului impun respectul prin sancţiunea nulităţii )formalismul direct-, altele reflectăun formalism atenuat.

 În primul ca se situeaă contractele solemne.

 În cel de#al doilea ca se situeaă acele forme care sunt prescrise nu pentru validitateacontractului, ci numai pentru dovada e4istenţei sale sau pentru opoabilitatea sa.

%ontractul solemn se e4teriorieaă printr#o formă prescrisă de lege sub sancţiuneanulităţii. =ceastă condiţie de formă nu este identică în mod necesar cu redactarea unui actnotarial, ci, uneori, prescripţia este de a se realia forma într#un înscris sub semnăturăprivată.

%eea ce caracterieaă un contract solemn nu este at>t forma în sine, c>t obligaţia de a orespecta.

%ontroversa în doctrină se poartă în jurul problemei dacă o convenţie prin care seangajeaă promisiunea de a înc?eia un contract solemn este valabilă în formă de înscrissub semnătură privată.!e o manieră generală, jurisprudenţa rom>nă, ca şi cea franceă, consideră căpromisiunea de a înc?eia un contract solemn trebuie să îmbrace forma actuluiproiectat'29. @n e4emplu concludent este promisiunea sinalagmatică de v>nare#cumpărare a unui teren. =rticolul '5 D%% prevede că sunt supuse publicităţii drepturile,actele şi faptele privitoare la starea şi capacitatea persoanelor, cele în legătură cu bunurilecare aparţin acestora, precum şi orice alte raporturi juridice, în caurile e4pres prevăutede lege.

"ublicitatea se realieaă prin cartea funciară, =r?iva 6lectronică de aranţii Reale0obiliare, Registrul comerţului şi prin alte forme de publicitate stabilite prin lege. =rticolele'/#1+ reglementeaă condiţiile de publicitate, efectele publicităţii, preumţiile, sancţiunilelipsei publicităţii, concursul formelor de publicitate şi consultarea registrelor publice.

@neori, sancţiunea nulităţi este prevăută pentru o formalitate care nu conferă caractersolemn contractului, pentru că nu are ca obiect e4terioriarea consimţăm>ntului. 6stecaul formalităţilor abilitante privind persoanele care au incapacitate de e4erciţiu şi nu potcontracta ele însele.

7endinţa este de a se e4tinde lista contractelor solemne concomitent cu simplificareaformalităţilor, în sensul preferinţei pentru înscrisul sub semnătură privată.

!evoltarea noilor te?nologii care utilieaă înscrisuri electronice a generat aspecte

inedite privind forma contractului. !irectiva din 5 iunie 1222 privind comerţul electronicprevede în art. / obligaţia statelor de a veg?ea pentru ca regimul juridic aplicabilprocesului contractual să nu se opună utiliării contractelor electronice şi să nu le priveede efecte şi de validitate juridică numai pentru motivul că sunt înc?eiate pe caleelectronică. Aa art. '' se prevede că orice comandă trebuie să respecte cele douăprincipii:

'- confirmarea primirii comenii pe cale electronică;

1- proba primirii comenii este permisă prin aceeaşi mijloace te?nice.

 =similarea înscrisurilor electronice cu cele pe ?>rtie nu mai este acceptată dacă sesitueaă în domeniul dreptului familiei şi moştenirilor, garanţiilor personale sau reale, civileori comerciale, e4cept>nd acele acte juridice care servesc nevoilor profesionale

%el de#al doilea alineat al art. '1+2 îngăduie manifestarea tacită a voinţei de a contracta

171

Page 172: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 172/477

Page 173: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 173/477

suprimată, dar cei ce îl utilieaă îl apreciaă pentru că are caracter ritual şi evităincertitudinea sensurilor termenilor întrebuinţaţi.

 În ce priveşte stilul plain 6nglis?, el se caracterieaă prin naturaleţe şi accesibilitatepentru nejurişti. !e aceea este agreat de oamenii de afaceri fără studii juridice. @ne4emplu în acest sens ne este oferit împreună cu nuanţa de umor britanic de traducerea în stil plain 6nglis? a codului australian, 7aQeoverse %ode. !eşi acest cod fusese adoptat în =ustralia numai în '/92, deci, destul de recent faţă de traducere, reultatul traducerii înstil plain 6nglis? a fost reducerea te4tului original cu +2.

!imensiunile problemei încep să se conturee mai clar dacă se are în vedere, pe de#oparte, publicarea în $tatele @nite a "lain Aanguage uidelines< şi, pe de altă parte,e4istenţa asociaţiei "lain Aanguage =ssociation (nternational, care a publicat dejarecomandări de înlocuire a unor termeni'2/.

!incolo de particularităţile civiliaţiei britanice, în general, care nu puteau lipsi nici în acestdomeniu, problema limbajului contractelor este foarte serioasă şi principiile @D(!R3(7, art.+.9 oferă criterii pentru reolvarea divergenţelor lingvistice.

*rt. 143.

;odiicarea contractului

!acă prin lege nu se prevede altfel, orice modificare a contractului este supusă condiţiilorde formă cerute de lege pentru înc?eierea sa.

%omentariu

 =bsenţa formei prescrise de lege, fie ea înscris sub semnătură privată ori înscris autentic,atrage sancţiunea nulităţii.

!acă învoiala părţilor contractului prevede o formă pe care legea nu o pretinde ca fiindobligatorie, nerespectarea învoielii cu privire la formă nu are influenţă asupra validităţiicontractului.

$imetria înc?eierii cu modificarea contractului pretinde ca aceleaşi condiţii de formă să fierespectate şi la modificarea contractului, ca şi la înc?eierea sa.

*rt. 144.

8orma cerut% pentru &nscrierea &n cartea unciar%

 În afara altor cauri prevăute de lege, trebuie să fie înc?eiate prin înscris autentic, subsancţiunea nulităţii absolute, convenţiile care strămută sau constituie drepturi reale careurmeaă a fi înscrise în cartea funciară.

%omentariu

 În acord cu dispoiţiile art. '5#1+, te4tul art. '1++ impune respectarea formei înscrisuluiautentic sub sancţiunea nulităţii absolute pentru acele convenţii care strămută sauconstituie drepturi reale ce urmeaă a fi înscrise în cartea funciară. În 7itlul &(( din %arteaa (((#a sunt cuprinse normele legale privind cartea funciară: dispoiţiile generale, înscriereadrepturilor tabulare, notarea unor drepturi, fapte şi raporturi juridice, precum şi rectificarea înscrierilor în cartea funciară.

173

Page 174: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 174/477

Page 175: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 175/477

)1- Dulitatea poate fi absolută sau relativă.

)- !acă prin lege nu se prevede altfel, nulitatea contractului poate fi constatată saudeclarată prin acordul părţilor.

)+- "rin acordul părţilor nu pot fi instituite şi nici suprimate caue de nulitate. 3riceconvenţie sau clauă contrară este considerată nescrisă.

%omentariu!eşi ocupă un loc impresionant în doctrină, practica raporturilor juridice de drept privat se înt>lneşte destul de rar cu instituţia nulităţii'.

"rimul alineat al art. '1+* defineşte nulitatea ca sancţiune legală pentru încălcareacerinţelor legale referitoare la înc?eierea valabilă a unui contract. Cinalul te4tului neatenţioneaă că pot fi şi alte sancţiuni dec>t nulitatea pentru asemenea situaţii. 7e4tulutilieaă metafora lovit< )de nulitate-, păstr>nd astfel parfumul secolului al 8(8#lea.

!ouă sunt formele nulităţii prevăute de alin. )1- al aceluiaşi articol: Dulitatea poate fiabsolută sau relativă<. Remarcăm imperfecţiunea e4primării, care se referă la nulitate< nu

numai pentru varianta absolută, ci şi pentru varianta relativă. "entru preciia te4tului ar fifost preferabilă distincţia între nulitate< şi anulabilitate<.

!in nou, inconsecvenţa este sora rom>nului, pentru că metafora lovit de nulitate<suprimată de la art. '1+*este menţinută la art. '1+ în alin. )'-.

*rt. 14+.

Nulitatea absolut%

)'- 6ste nul contractul înc?eiat cu încălcarea unei dispoiţii legale instituite pentruocrotirea unui interes general.

)1- Dulitatea absolută poate fi invocată de orice persoană interesată, pe cale de acţiunesau e4cepţie.

)- (nstanţa este obligată să invoce din oficiu nulitatea absolută.

)+- %ontractul lovit de nulitate absolută nu este susceptibil de confirmare dec>t în caurileprevăute de lege.

%omentariu

$pecificul nulităţii absolute constă în aceea că s#a încălcat o dispoiţie legală a căreimenire este ocrotirea unui interes general.

Regimul nulităţii absolute este sc?iţat în alin. )1-#)+-: – invocarea nulităţii absolute este permisă oricărei persoane interesate, at>t pe cale deacţiune în justiţie, c>t şi pe cale de e4cepţie;

 – nulitatea absolută poate fi invocată din oficiu, de către instanţă şi aceasta este c?iarobligată să o invoce;

 – nu poate fi confirmat un contract afectat de nulitate absolută, afară de caurile prevăutede lege )art. '1*'#'1* D%%-.

175

Page 176: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 176/477

Page 177: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 177/477

*rt. 12/.

Cau$ele de nulitate absolut%

%ontractul este lovit de nulitate absolută în caurile anume prevăute de lege, precum şiatunci c>nd reultă neîndoielnic din lege că interesul ocrotit este unul general.

%omentariu%auele nulităţii absolute sunt anume prevăute în lege.

7otodată, poate fi invocată drept cauă a nulităţii absolute şi aceea care reultă din te4tullegii că încalcă o normă legală ocrotitoare a unui interes general. În ambele situaţii seconsideră că nu a e4istat niciodată contract şi eventuala răspundere pentru cauarea deprejudicii va fi guvernată de dreptul comun al răspunderii civile delictuale.

Dulitatea absolută se baeaă pe premisa că în mod absolut contractul nu putea fi înc?eiatdatorită nerespectării uneia dintre condiţiile de e4istenţă a contractului, cum ar fi: obiectul,consimţăm>ntul, caua licită şi morală.

 În caul anulabilităţii contractului, legea permite anularea, pentru că s#a încălcat o condiţiede validitate impusă de lege, cum ar fi capacitatea uneia dintre părţi sau consimţăm>ntulliber şi informat.

Reultatul constatării nulităţii este identic cu reultatul anulării contractului.

(dentitatea de efecte în caul celor două varietăţi nu se confundă cu regimul lor juridic careeste diferit.

"e l>ngă nulitate, doctrina recunoaşte şi sancţiunea ine4istenţei contractului, pentru unelement deosebit de esenţial )art. ''9/ enumeră condiţiile esenţiale pentru validitateacontractului, iar art. '129se referă la faptul esenţial asupra căruia poartă eroarea la

 înc?eierea contractului-.6ste caul absenţei totale a consimţăm>ntului şi caul erorii obstacol.

%ontroversa doctrinară se poartă asupra e4istenţei ine4istenţei< ca sancţiune, atac>ndu#se însuşi fundamentul teei care pretinde că poate fi impusă ine4istenţa fără ?otăr>reainstanţei.

3 astfel de abordare nu ia în considerare aparenţa contractului ine4istent<. !acă nu avemo aparenţă, nu avem nici motive să ne prevalăm de ine4istenţă. %onsiderăm că ine4istenţase înglobeaă în nulitatea absolută. Aa argumentul conform căruia nulitatea nu estete4tuală, ci virtuală trebuie să replicăm amintind că nu e4istă nulitate fără te4t, dar aceastăregulă este numai e4cepţional admisă în ceea ce priveşte condiţiile de validitate a

contractului. nulităţile contractelor nu sunt te4tuale, ci virtuale. =pare astfel că noţiuneaine4istenţei este o complicaţie inutilă şi ilogică1.

%onform dispoiţiilor art. '12, nulitatea este absolută în caurile anume prevăute delege, dar şi atunci c>nd reultă neîndoielnic din lege că interesul ocrotit este unul general.64emple de cauri prevăute de lege cu sancţiunea nulităţii pot fi şi următoarele:

 – art. '11* alin. )1- )sub sancţiunea nulităţii absolute obiectul obligaţiei trebuie să fiedeterminat sau, cel puţin, determinabil şi licit-;

 – art. '11/ )numai bunurile care sunt în circuitul civil pot face obiectul unei prestaţiicontractuale-;

 – art. '15 alin. )1- )caua ilicită sau imorală atrage nulitatea absolută a contractului, dacăeste comună ori, în ca contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut#o sau, după împrejurări,trebuia să o cunoască-;

177

Page 178: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 178/477

 – art. '1+1 )este lovit de nulitate absolută contractul înc?eiat în lipsa formei, pe care, înc?ip neîndoielnic legea o cere pentru înc?eierea sa valabilă-;

 – art. '1++ )trebuie să fie înc?eiate prin înscris autentic sub sancţiunea nulităţile absoluteconvenţiile care strămută sau care constituie drepturi reale care urmeaă să fie înscrise încartea funciară-.

$ancţiunea este tot nulitatea absolută şi atunci c>nd reultă în mod neîndoielnic din legecă interesul ocrotit este unul general.

*rt. 121.

Cau$ele de nulitate relativ%

%ontractul este anulabil c>nd au fost nesocotite dispoiţiile legale privitoare la capacitateade e4erciţiu, c>nd consimţăm>ntul uneia dintre părţi a fost viciat, precum şi în alte caurianume prevăute de lege.

%omentariu

 În trei situaţii contractul este anulabil: '- nerespectarea normelor privind capacitateapersoanelor; 1- vicierea consimţăm>ntului; - alte cauri prevăute de lege.

%u privire la capacitatea de e4erciţiu sunt aplicabile dispoiţiile art. '12 alin. )1-)contractul înc?eiat de o persoană pusă ulterior sub interdicţie, dacă la momentul la careactul s#a înc?eiat, e4istau şi erau îndeobşte cunoscute cauele care au determinatpunerea sub interdicţie-.

&iciile de consimţăm>nt permit anularea contractului, aşa cum reultă, de e4emplu:

 – din art. '12* )consimţăm>ntul este viciat c>nd este dat din eroare, surprins prin dol sausmuls prin violenţă ori este viciat prin leiune-;

 – art. '1'+ )consimţăm>ntul este viciat prin dol-;

 – art. '111 )partea al cărei consimţăm>nt a fost viciat prin leiune-.

 =lte cauri prevăute de lege în care se poate cere anularea contractului ar putea fi, cutitlu de e4emplu, următoarele:

 – art. '1'* )violenţa-;

 – art. '1'9 )temerea insuflată-;

 – art. '1'5 )starea de necesitate-;

 – art. '112 )violenţa săv>rşită de un terţ-;

*rt. 12.

<re$umţia de nulitate relativ%

 În caurile în care natura nulităţii nu este determinată ori nu reiese în c?ip neîndoielnic dinlege, contractul este anulabil.

%omentariu

!acă natura nulităţii nu este determinată de lege sau nu poate fi desprinsă în mod

neîndoielnic din analia te4tului legii, nulitatea se califică drept relativă iar contractul esteanulabil.

178

Page 179: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 179/477

*rt. 123.

Nulitatea virtual%

 În afara caurilor în care legea prevede sancţiunea nulităţii, contractul se desfiinţeaă şiatunci c>nd sancţiunea nulităţii absolute sau, după ca, relative trebuie aplicată pentru ca

scopul dispoiţiei legale încălcate să fie tins.%omentariu

@n contract se desfiinţeaă nu numai atunci c>nd însăşi legea prevede sancţiunea nulităţii,ci şi atunci c>nd o astfel de sancţiune, în varietatea nulitate absolută sau nulitate relativă,devine necesară pentru a se putea atinge scopul dispoiţiei legale încălcate.

3 astfel de situaţie este denumită în mod uual nulitate virtuală.

Aegea nr. 5B122* privind procedura insolvenţei conţine numeroase aplicaţii ale acestuiprincipiu sub titlul de nulităţi ale actelor debitorului în perioada suspectă )art. 9/ şi art. 52-.

%onform dispoiţiilor art. 9/ din Aegea nr. 5B122*, administratorul judiciar sau, după ca,

lic?idatorul poate introduce la judecătorul#sindic acţiuni pentru anularea actelorfrauduloase înc?eiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei trei ani anterioridesc?iderii procedurii. $unt frauduloase actele săv>rşite cu rea#credinţă în scopul de alea drepturile altei persoane, în perioada suspectă a celor trei ani care au premersdesc?iderea procedurii.

 =utorul 0i?ai "aşcanu considera că niciunul dintre actele anulabile din perioada suspectănu se preteaă la aplicarea teoriei nulităţilor, deoarece legea urmăreşte o simplă revocare în interesul masei credale şi în privinţa acestei revocări este în mare măsură facultativă,pentru că sindicul poate menţine inclusiv acte considerate nule de plin drept, ceea cecontraice ideea de nulitate absolută. !e aceea mi se pare mai potrivit a întrebuinţa

e4presiunea de acte revocabile de plin drept ori de acte de plin drept inopoabile maseicredale şi la care s#ar adăuga şi categoria acelora cu privire la care nu este obligatorierevocarea concursuală<. În concluie, autorul susţine că nu pot fi considerate drept nulităţi, în sensul te?nic strict al e4pertiei, cauele care provoacă ineficacitatea actelor falitului.!e aceea, aplicarea teoriei nulităţilor este inadecvată actelor falitului, pentru că s#ausăv>rşit în perioada suspectă.

%onceptul de fraudă este legat de caua actului juridic, care provoacă nulitatea acelui actdacă este ilicită.

%urtea %onstituţională şi#a atras critici în sensul că prin !eciia nr. '2* din 1 aprilie1221 ar pune în pericol at>t siguranţa circuitului economic, c>t şi libertatea comerţului

garantată constituţional, in?ib>ndu#i pe comercianţi să contractee.Dulitatea fiind viciu congenital al actului juridic, nu poate fi conciliată cu constatareaulterioară, în împrejurările neaşteptate şi nedorite ale insolvenţei, a caracterului ilicit alcauei unui act anterior cu privire la care nu se putea susţine intenţia frauduloasă a părţilor în momentul formării actului.

(nstituţia promovată prin te4tul art. 9/ este şi e4presia liberului arbitru, deoarecepromovarea acţiunii este la discreţia bunului plac al practicianului în insolvenţă.

!eciiile nr. +'*B122 şi nr. *25B122 au confirmat deciia anterioară a %urţii%onstituţionale, numitorul comun fiind argumentul conform căruia te4tele criticate suntnorme de drept procesual civil reglement>nd dreptul material al acţiunii în nulitate, întemeiul unei claue de nulitate de aplicaţie generală )art. /+5 şi art. /*/ %%=-: caua, însensul de scop, constituie o condiţie de validitate a actului juridic, iar dacă are caracterilicit, provoacă nulitatea acelui act priv>ndu#l de efectele scontate de părţi.

179

Page 180: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 180/477

 =şadar, caua ilicită este viciul congenital care provoacă nulitatea actelor debitorului dinperioada suspectă.

@rmeaă c>teva e4emple de norme din Aegea nr. 5B122* care se referă la fraudareacreditorilor:

 – art. 12 alin. )'- lit. ?- care prevede introducerea de acţiuni de către administratorul

 judiciar pentru anularea actelor frauduloase înc?eiate de debitor în dauna drepturilorcreditorului, precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial a unor operaţiunicomerciale înc?eiate de debitor şi a constituirii unor garanţii acordate de acesta,susceptibile de a prejudicia drepturile creditorilor;

 – art. 1 alin. )'- lit. c- care prevede introducerea de acţiuni pentru anularea actelorfrauduloase înc?eiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum şi a unortransferuri cu caracter patrimonial, a unor operaţiuni comerciale înc?eiate de debitor şi aconstituirii unor garanţii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;

 – art. 9/ care prevede posibilitatea administratorului judiciar de a introduce la judecătorul#sindic acţiuni pentru anularea actelor frauduloase înc?eiate de debitor în dauna drepturilor

creditorilor, în cei trei ani anteriori desc?iderii procedurii; – art. 52 alin. )'- şi alin. )1- privind introducerea acţiunilor pentru anularea unor acte aledebitorului prin care au fost fraudate drepturile creditorilor;

 – art. 5', art. 5+ alin. )'- şi )1-, art. 5 alin. )- şi )+-;

 – art. '+ alin. )1- privind bancruta frauduloasă.

$pre deosebire de te4tul abrogat al art. 91 %.com., art. 9/ al Aegii nr. 5B122* nu sereferă la art. /9%%= )acţiunea revocatorie sau pauliană<-.

 Între cele două acţiuni, acţiunea în anulare baată pe art. 9/ şi acţiunea pauliană, e4istăunele asemănări, dar şi unele deosebiri.

 =nalogia constă în scopul comun: reprimarea fraudei debitorului.

!eosebirile se referă la efecte şi la condiţiile de e4ercitare. =cţiunea baată pe art.9/ tinde nu numai la sancţionarea fraudei, ci şi la restabilirea ec?ilibrului şanselorcreditorilor. !e aceea, această acţiune poate anula şi unele dintre actele intangibile prinacţiunea pauliană, cum sunt plăţile şi partajele.

6a se introduce numai la tribunal, fiind de competenţa judecătorului#sindic, spre deosebirede acţiunea pauliană care se introduce la instanţa competentă în raport de valoareaobiectului; anularea )şi nu revocarea actului- produce efecte în favoarea tuturor creditorilor,şi nu doar în favoarea creditorului reclamant; promovarea acţiunii pauliene nu este

condiţionată de prealabila constatare a insolvabilităţii debitorului etc.!in te4tul art. 9/ reultă că acţiunea pentru anularea unor acte juridice ale debitorului areurmătoarele trăsături:

 – este facultativă pentru administratorul judiciar şi pentru lic?idator;

 – poate fi introdusă numai în termen de '5 luni de la data desc?iderii procedurii Uart.5' alin. )'-V. 7ermenul este mai scurt dec>t cel prevăut de art. / alin. )1- din !ecretul nr.'*9B'/5 datorită celerităţii procedurii insolvenţei;

 – dacă administratorul judiciar sau lic?idatorul refuă să o înregistree, judecătorul#sindicpoate fi sesiat de comitetul creditorilor cu introducerea unei astfel de acţiuni Uart. 5' alin.

)1-V, dar tot în termenul de prescripţie de '5 luni+; – actul să fi fost păgubitor pentru creditori;

180

Page 181: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 181/477

 – data înc?eierii actului să fie anterioară cu cel mult trei ani faţă de data desc?ideriiprocedurii;

 – actul să conţină un element fals ori să disimulee o fraudă faţă de creditori.

$arcina probei fraudei a fost scutită prin instituirea unei preumţii legale relative Ualin. )- şi)+- ale art. 5V care opereaă numai contra debitorului, nu şi contra terţului dob>nditor sau

subdob>nditor. "reumţia fiind relativă, debitorul o poate înlătura. =ceeaşi preumţie de fraudă opereaă şi în caul tergiversării de către debitor adesc?iderii procedurii, prin contestaţie la cererea creditorului, cu scopul de a e4piratermenele prevăute de art. 9/ şi art. 52Ualin. )+- al art. 5V.

 În procedura de judecare a cererilor pentru anularea actelor debitorului, calitateaprocesuală pasivă aparţine debitorului prin administratorul special şi cocontractantului său.

Aegitimarea procesuală activă nu poate fi recunoscută niciunui creditor iolat*, cu unicae4cepţie a caului rarisim în care procedura se poartă de către un singur creditor, dacă,din acest motiv, nu e4istă nici comitetul creditorilor, dar administratorul judiciar sau, dupăca, lic?idatorul refuă să înregistree o astfel de cerere.

Dici debitorului nu i se poate recunoaşte un astfel de drept la acţiune.

!ebitorul nu poate ua nici de e4cepţia nulităţii contractului pentru a refua e4ecutarea. Îninterpretarea strictă a te4tului legii anularea actului nu poate fi pretinsă nici de partenerulcontractual al debitorului.

!upă anularea actului, oricine are interes se poate prevala de acest efect.

%a urmare a anulării actului, valoarea se întoarce în averea debitorului, iar pentrueventuala restituire a prestaţiei sale, partea care a contractat cu debitorul, dacă nu a fostcomplice la fraudă, va avea o creanţă pe care o va preenta, la fel ca şi ceilalţi creditori, ladosarul procedurii desc?ise9.

 =nsamblul pe care îl formeaă te4tele art. 9/ şi art. 52 )ansamblu dedus din articoleleprecedente, art. 99 şi art. 95, precum şi din articolele consecutive, art. 5'#5-demonstreaă că normele privind anularea unor acte ale debitorului înc?eiate în perioadasuspectă nu trebuie să fie interpretate sub unica preenţă a ideii de fraudă 5 . =cestansamblu este menit, mai cur>nd, să reconstituie activul averii debitorului, pentru areîntregi gajul general al creditorilor şi a sc?imba, în acest mod, peisajul deolant alpatrimoniului vidat, care se devăluie la desc?iderea procedurii.

 =cţiunea reglementată de art. 9/ nu se confundă cu acţiunea reglementată de %odulcomercial în art. 91, nici cu acţiunea prevăută de art. /9 %%=.

 În opinia noastră, nu este e4clus ca terminologia utiliată să fie improprie şi art. 9/ săofere o acţiune de revocare a actelor debitorului, şi nu de anulare.

$pecificul sancţiunii se contureaă prin preumţia relativă de fraudă a debitorului şipreumţia absolută de complicitate la frauda terţului dob>nditor. =cţiunile revocatorii,reglementate de art. 9/ şi art. 52,presupun starea de insolvenţă, ceea ce e4plică evitareaacţiunii de drept comun şi forţarea notei pentru desc?iderea procedurii insolvenţei, c?iar şi în acele situaţii în care debitorul nu se află în insolvenţă, ci doar refuă cu rea#credinţăplata.

!in observarea reglementării cuprinse în art. 9/ şi art. 52, se poate constata configuraţialegală ?ibridă.

 =ctul debitorului este marcat de viciul congenital al nulităţii absolute prin caua ilicită. =cest viciu posedă o perioadă de incubaţie care dureaă p>nă în momentul desc?iderii

181

Page 182: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 182/477

procedurii, c>nd el acţioneaă la vedere, lipsind actul de efectele urmărite de debitor şiprin efectul terapiei revocatorii genereaă obligaţia de restituire a bunurilor, fără însă areface situaţia anterioară.

Eeneficiarul prestaţiei nu va primi imediat propria sa prestaţie, ci se va înscrie cu creanţa în tabel, cu condiţia să fi fost de bună#credinţă.

%aracterul absolut al nulităţii face de neconceput asanarea actului prin confirmare de cătredebitor şi partener şi acordă calitatea imprescriptibilităţii invocării nulităţii de către oricepersoană interesată.

64presia repunerea în situaţia anterioară< din art. 5 alin. )1- este eronată, pentru căacest fenomen nu se produce niciodată.

0ecanismul juridic repreentat prin art. 9/ şi art. 52 permite reconsiderarea trecutuluidebitorului în perioada suspectă, în sensul recalificării unora dintre actele sale ca nule, dincaua viciului congenital, intenţia frauduloasă, şi are ca reultat reintegrarea unor bunuri şivalori în averea debitorului, în beneficiul virtual al tuturor creditorilor.

 În art. 52 alin. )'- al aceleiaşi legi se prevede posibilitatea ca administratorul#judiciar sau,după ca, lic?idatorul să introducă la judecătorul#sindic acţiuni pentru anulareaconstituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi şi pentru restituirea decătre aceştia a bunurilor transmise şi a valorii altor prestaţii e4ecutate, realiate de debitorprin următoarele acte:

a- acte de transfer cu titlu gratuit efectuate în cei trei ani anteriori desc?iderii procedurii, cue4cepţia sponsoriărilor cu scop umanitar;

b- operaţiuni comerciale în care prestaţia debitorului depăşeşte vădit pe cea primită,efectuate în perioada celor trei ani anteriori desc?iderii procedurii;

c- acte înc?eiate în cei trei ani anteriori desc?iderii procedurii cu intenţia tuturor părţilor

implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a lelea în alt fel drepturile;

d- actele de transfer de proprietate către un creditor pentru stingerea unei datoriianterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele '12 de ile anterioare desc?ideriiprocedurii, dacă suma pe care creditorul ar putea să o obţină în ca de faliment aldebitorului este mai mică dec>t valoarea actului de transfer;

e- constituirea sau perfectarea unei garanţii reale pentru o creanţă care era c?irografară, în cele '12 de ile anterioare desc?iderii procedurii;

f- plăţile anticipate ale datoriilor, efectuate în cele '12 de ile anterioare desc?ideriiprocedurii, dacă scadenţa lor fusese stabilită pentru o dată ulterioară desc?ideriiprocedurii;

g- actele de transfer sau asumarea obligaţiilor efectuate de debitor într#o perioadă de doiani anteriori datei desc?iderii procedurii, cu intenţia de a ascunde sau de a înt>ria stareade insolvenţă ori de a frauda o persoană fiică sau juridică faţă de care era la dataefectuării transferului unor operaţiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducereala îndeplinire a unui acord de compensare bilaterală )netting- realiate în baa unuicontract financiar calificat, ori a devenit ulterior debitor în sensul Aegii nr. 5B122*.

%el de#al doilea alineat al art. 52 permite anularea unor acte şi operaţiuni dăunătoarecreditorilor şi săv>rşite în cei trei ani anteriori desc?iderii procedurii, dacă s#au efectuat cuuna dintre persoanele enumerate la lit. a-#f-. =ceste situaţii nasc preumţia că actele s#au înc?eiat datorită abuului persoanelor interesate care au deţinut informaţii privilegiate cuprivire la situaţia financiară precară a debitorului şi, totodată, au abuat de poiţia deţinută în societate şi de informaţiile la care au avut acces pentru a obţine un folos injust în

182

Page 183: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 183/477

prejudiciul creditorilor.

3

:ectele nulit%ţii

 =rt. '1+. # !esfiinţarea contractului şi a actelor subsecvente =rt. '1. # Dulitatea parţială

 =rt. '1*. # Dulitatea contractului plurilateral

 =rt. '19. # !aunele#interese. Reducerea prestaţiilor 

 =rt. '15. # Repararea prejudiciului în caul nulităţii contractului înc?eiat în formă autentică

 =rt. '1/. # Refacerea contractului nul

 =rt. '1*2. # %onversiunea contractului nul

*rt. 124.

Desiinţarea contractului i a actelor subsecvente

)'- %ontractul lovit de nulitate absolută sau anulat este considerat a nu fi fost niciodată înc?eiat.

)1- !esfiinţarea contractului atrage, în condiţiile legii, şi desfiinţarea actelor subsecvente înc?eiate în baa lui.

)- În caul în care contractul este desfiinţat, fiecare parte trebuie să restituie celeilalte, înnatură sau prin ec?ivalent, prestaţiile primite, potrivit prevederilor art. '*/#'*+9, c?iar

dacă acestea au fost e4ecutate succesiv sau au avut un caracter continuu.%omentariu

Dulitatea sau anularea au ca efect considerarea actului că nu s#ar fi înc?eiat niciodată. Împrejurarea că e4ecutarea contractului era concepută prin acte succesive, nu pot fipăstrate prestaţiile efectuate, ci trebuie să fie restituite în natură sau prin ec?ivalent. Înacest sens sunt aplicabile prevederile art. '*/#'*+9 D%%.

*rt. 122.

Nulitatea parţial%)'- %lauele contrare legii, ordinii publice sau bunelor moravuri şi care nu sunt consideratenescrise atrag nulitatea contractului în întregul său numai dacă sunt, prin natura lor,esenţiale sau dacă, în lipsa acestora, contractul nu s#ar fi înc?eiat.

)1- În caul în care contractul este menţinut în parte, clauele nule sunt înlocuite de dreptcu dispoiţiile legale aplicabile.

)- !ispoiţiile alin. )1- se aplică în mod corespunător şi clauelor care contravin unordispoiţii legale imperative şi sunt considerate de lege nescrise.

%omentariu

 =trag nulitatea întregului contract clauele care îndeplinesc, cumulativ, trei condiţiipoitive:

'- sunt contrare legii, adică unei norme legale imperative;

183

Page 184: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 184/477

1- conţin obligaţii care, prin natura lor, sunt esenţiale;

- în absenţa lor, nu s#ar fi înc?eiat contractul.

Ki o condiţie negativă:

+- nu sunt considerate nescrise.

"er a contrario, nu se produce nulitatea întregului contract şi sancţiunea nulităţiiamputeaă numai clauele care:

'- sunt contrare legii;

1- nu conţin obligaţii care sunt, prin natura lor, esenţiale;

- absenţa lor nu împiedică înc?eierea contractului;

+- nu sunt considerate nescrise.

7oate celelalte claue răm>n valabile şi contractul purificat de clauele nule răm>ne valabil înc?eiat cu restul clauelor produc>nd efectele dorite de părţi şi agreate de lege.

Dulitatea parţială îndeplineşte rolul de a#i descuraja pe amatorii de claue interise delege. %laua de inde4are, dacă este ilicită, nu antreneaă obligatoriu nulitatea întreguluicontract, ci numai nulitatea clauei. 3misiunea indicaţiei privind dob>nda anuală efectivădin contractul de credit pentru consum nu are ca efect nulitatea întregului contract.

3bligaţia esenţială este un concept de origine filosofică, adoptat şi de ştiinţa dreptului/.

%riticile formulate contra acestui concept au reproşat caracterul vag, imprecis şidependent de arbitrariul judecătorului, pentru că adjectivul esenţial< este polisemic, iarsensul juridic este diferit de cel comun. %aracterul obligaţiei de a fi esenţială se raporteaăla structura originară a contractului.

3bligaţia esenţială este preentată uneori ca obligaţie fundamentală.

"rincipalele caractere ale obligaţiei esenţiale sunt:

'- obiectivă, pentru că este determinată de natura contractului;

1- abstractă, desprinsă de subiect, ca şi de persoana viată ori de împrejurările concrete;

- multiplă, în sensul că unul şi acelaşi contract poate conţine mai multe obligaţii esenţiale.

"rincipiul este simplu: accidentul care se adaugă esenţei poate fi modificat ori poate fisuprimat, fără alterarea esenţei. 6senţa sau forma fiecărei fiinţe răm>ne rădăcina ultimă asubstanţialităţii'2<.

%urtea de %asaţie franceă a decis la '/ ianuarie '5* că un contract nu poate e4ista

legal fără acele obligaţii care sunt de esenţa sa.3bligaţia esenţială, deşi universală, nu este imuabilă.

6senţa contractului a fost identificată cu ceea ce nu poate lipsi din contract fără sădistrugă însăşi e4istenţa acestuia şi, în acest fel, s#a operat în drept o distincţie netă întreceea ce este de natura< şi ceea ce este de esenţa< contractului.

!e e4emplu, coabitarea soţilor este de natura, dar nu şi de esenţa căsătoriei.

!e esenţa contractului de v>nare sunt lucrul, preţul şi acordul.

"redarea lucrului, ca şi garanţia contra viciilor sunt de natura contractului de v>nare#cumpărare, dar nu şi de esenţa lui.

3bligaţiile esenţiale nu se confundă cu elementele esenţiale ale contractului, nici cuesenţa contractului.

184

Page 185: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 185/477

Cuncţia lor este variabilă de la un contract la altul.

6lementele esenţiale nu dau naştere obligaţiilor esenţiale dacă părţile nu şi#au e4primatvoinţa pe baa acestor elemente considerate ca indispensabile.

 =rticolul /+5 %%= conţinea cele patru condiţii esenţiale pentru validitatea unei convenţii:

'. capacitatea de a contracta;

1. consimţăm>ntul valabil al părţii ce se obligă;

. un obiect determinat;

+. o cauă licită.

 =bsenţa uneia dintre aceste condiţii nu împiedică naşterea contractului, dar nici nu permitevaliditatea acestuia şi îi proclamă nulitatea.

%aua nu este un element natural< al contractului, deoarece esenţa sau obligaţiaesenţială se desprinde din natura contractului şi se detaşeaă astfel de cauă. !impotrivă,cele două obligaţii de sens contrar, obligaţia de a transfera proprietatea lucrului şi obligaţia

de a plăti preţul sunt deopotrivă obligaţii fundamentale, pentru că este suficient ca una sălipsească şi v>narea devine donaţie, iar dacă ambele lipsesc, nu mai e4istă contractul.

 În ce priveşte claua considerată nescrisă '' , ea a fost diagnosticată drept clauă nulă,nereglementată de codul anterior, iar efectul a fost nulitatea parţială a contractului.

"rin clauă se înţelege sensul cel mai larg de dispoiţie particulară în cadrul unui act juridic, av>nd ca obiect preciarea elementelor sau modalităţilor. 6a poate fi privită distinctde celelalte claue.

%onsiderarea ca nescrisă a clauei este vădită ficţiune, adică o negare a unei realităţi juridice. !e fiecare dată c>nd o soluţie contraice o normă de drept ne aflăm în preenţaunei ficţiuni juridice care atacă vădit coerenţa sistemului juridic, a ansamblului de concepte

 juridice şi de relaţii dintre acestea. "reenţa ei se e4plică prin autonomia voinţei.6ste neîndoielnic faptul că părţile semnatare au aderat la această clauă în mod formal,dar dreptul poitiv, ansamblul normelor juridice, se opune la recunoaşterea forţei obligatoriia acestei claue. 0otivul poate fi acela că ea se vădeşte contrară voinţei comune a părţilorsau poate fi acela că claua contraice o valoare socială ocrotită de lege.

 În primul ca, considerarea ca nescrisă a clauei permite atingerea scopului actului juridic.

 În cel de#al doilea se ocroteşte valoarea socială considerată importantă de norma juridică în care este consacrată.

"rin considerarea nescrisă a clauei se recunoaşte instanţei dreptul de a modera forţa

obligatorie a contractului.%laua considerată nescrisă se distinge de alte concepte învecinate.

 =stfel, se distinge de confirmare pentru că efectul ei este opus confirmării.

$e distinge de regulariare, pentru că are o finalitate opusă.

$e distinge de caducitate, care intervine posterior formării actului şi nu în momentul înc?eierii contractului.

$e distinge de inopoabilitate, deoarece aceasta din urmă se referă la o persoană străinăde contract.

Repreintă un mod distinct faţă de nulitatea parţială a cărei întindere se determină dupăun criteriu subiectiv: măsura în care a determinat consimţăm>ntul părţilor.

7otodată, at>t nulitatea parţială, c>t şi claua considerată nescrisă sunt deopotrivă

185

Page 186: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 186/477

Page 187: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 187/477

Page 188: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 188/477

Page 189: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 189/477

*rt. 12.

,epararea pre=udiciului &n ca$ul nulit%ţii contractului &nceiat &n orm% autentic%

 În caul anulării sau constatării nulităţi contractului înc?eiat în formă autentică pentru ocauă de nulitate a cărei e4istenţă reultă din însuşi te4tul contractului, partea prejudiciată

poate cere obligarea notarului public la repararea prejudiciilor suferite, în condiţiilerăspunderii civile delictuale pentru fapta proprie.

%omentariu

 Întruc>t nu este parte în contractul pe care îl autentifică, notarul public va răspunde faţă departea prejudiciată în condiţiile prevăute de art. '+/ privind răspunderea delictuală,precum şi în condiţiile reglementate de art. '9#'* referitoare la răspunderea civilădelictuală pentru fapta proprie, la care s#ar putea adăuga, dacă este caul, şi aplicareadispoiţiilor art. '*5#'9'.

*rt. 129.

,eacerea contractului nul

%ontractul nul poate fi refăcut, în tot sau în parte, cu respectarea tuturor condiţiilorprevăute de lege la data refacerii lui. În toate caurile, contractul refăcut nu va produceefecte dec>t pentru viitor, iar nu şi pentru trecut.

%omentariu

Refacerea contractului nul poate avea loc prin repetarea înc?eierii acestuia, în totalitatesau parţială, şi, în toate caurile, efectele se vor produce numai pentru viitor în ceea cepriveşte partea refăcută.

*rt. 16/.

Conversiunea contractului nul

)'- @n contract lovit de nulitate absolută va produce totuşi efectele actului juridic pentrucare sunt îndeplinite condiţiile de fond şi de formă prevăute de lege.

)1- %u toate acestea, dispoiţiile alin. )'- nu se aplică dacă intenţia de a e4clude aplicareaconversiunii este stipulată în contractul lovit de nulitate sau reiese, în c?ip neîndoielnic, dinscopurile urmărite de părţi la data înc?eierii contractului.

%omentariu%onversiunea contractului nul într#un contract, pentru care ar fi îndeplinite condiţiile, esteposibilă conformart. '1*2 alin. )'-.

%u toate acestea, dacă în mod e4plicit s#a stipulat în contract o clauă de e4cludere aconversiunii sau dacă nu e4istă o clauă e4plicită, dar interdicţia reultă neîndoielnic şi dinscopurile urmărite de părţi la data înc?eierii contractului, conversiunea nu este posibilă.

4

Validarea contractului =rt. '1*'. # %auele de validare

 =rt. '1*1. # %onfirmarea contractului

189

Page 190: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 190/477

 =rt. '1*. # %ondiţiile confirmării

 =rt. '1*+. # %uprinsul actului confirmativ

 =rt. '1*. # 6fectele confirmării

*rt. 161.

Cau$ele de validare

)'- %ontractul afectat de o cauă de nulitate este validat atunci c>nd nulitatea esteacoperită.

)1- Dulitatea poate fi acoperită prin confirmare sau prin alte moduri anume prevăute delege.

%omentariu

&alidarea contractului nul este posibilă atunci c>nd nulitatea poate fi acoperită princonfirmare sau prin alte moduri prevăute de lege.

*rt. 16.

Conirmarea contractului

)'- %onfirmarea unui contract anulabil reultă din voinţa, e4presă sau tacită, de a renunţala dreptul de a invoca nulitatea.

)1- &oinţa de a renunţa trebuie să fie certă.

%omentariu

%onfirmarea contractului anulabil se poate realia prin voinţele manifestate e4pres sautacit ale părţilor de a renunţa la dreptul invocării nulităţii.

3 manifestare tacită a renunţării este îngăduită, dar ea trebuie să reulte cu certitudine.

*rt. 163.

Condiţiile conirm%rii

)'- @n contract anulabil poate fi confirmat dacă în momentul confirmării condiţiile sale devaliditate sunt întrunite.

)1- "ersoana care poate invoca nulitatea poate confirma contractul numai cunosc>ndcaua de nulitate şi, în ca de violenţă, numai după încetarea acesteia.

)- "ersoana c?emată de lege să încuviinţee actele minorului poate, în numele şi îninteresul acestuia, cere anularea contractului făcut fără încuMviinţarea sa ori să confirmecontractul atunci c>nd această încuviinţare era suficientă pentru înc?eierea valabilă aacestuia.

)+- !ispoiţiile alin. )- se aplică în mod corespunător şi în caul actelor înc?eiate fărăautoriarea instanţei de tutelă.

)- În lipsa confirmării e4prese, este suficient ca obligaţia să fie e4ecutată în mod voluntar

la data la care ea putea fi valabil confirmată de către partea interesată.)*- %el care trebuie să confirme poate să fie pus în înt>riere printr#o notificare prin carepartea interesată să#i solicite fie să confirme contractul anulabil, fie să e4ercite acţiunea în

190

Page 191: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 191/477

Page 192: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 192/477

)- %onfirmarea unui contract anulabil pentru vicierea consimţăm>ntului prin dol sauviolenţă nu implică prin ea însăşi renunţarea la dreptul de a cere daune#interese.

%omentariu

%onfirmarea produce efecte retroactive pe data înc?eierii contractului atrăg>nd renunţareaimplicită la mijloace şi e4cepţii care puteau fi opuse, sub reerva însă a respectului şi

conservării drepturilor pe care terţele persoane le#au dob>ndit cu bună#credinţă de lapărţile contractului. În situaţia rarisimă în care mai mulţi participanţi sunt abilitaţi să invocenulitatea, o pot invoca cei care nu participă la confirmare.

 =ctul confirmativ nu are semnificaţia renunţării la daunele#interese pentru prejudiciul suferitde partea contractantă.

ecţiunea a 2-a.

"nterpretarea contractului

 =rt. '1**. # (nterpretarea după voinţa concordantă a părţilor 

 =rt. '1*9. # (nterpretarea sistematică

 =rt. '1*5. # (nterpretarea clauelor îndoielnice

 =rt. '1*/. # Regulile subsidiare de interpretare

*rt. 166.

"nterpretarea dup% voinţa concordant% a p%rţilor 

)'- %ontractele se interpreteaă după voinţa concordantă a părţilor, iar nu după sensul

literal al termenilor.)1- Aa stabilirea voinţei concordante se va ţine seama, între altele, de scopul contractului,de negocierile purtate de părţi, de practicile stabilite între acestea şi de comportamentul lorulterior înc?eierii contractului.

%%=: =rt. /99 #/5.

%%C: =rt. ''*#''*+.

%%(: =rt. '*1#'9'.

EE: F'9.

%omentariu În art. '1**#'1*/ sunt preentate două categorii de reguli de interpretare. !acă art. '1**#'1*5 reglementeaă principalele reguli de interpretare a contractelor, în art. '1*/ suntreglementate regulile subsidiare, aplicabile atunci c>nd cele principale nu servesc scopuluiclarificării sensului clauelor contractului.

@neori se înt>mpină dificultăţi în determinarea obligaţiilor pe care părţile şi le#au asumat înclauele contractului, deoarece:

 – unele claue nu sunt suficient de clare, complete şi univoce;

 – interpretarea acestor claue de către părţi nu este concordantă.

64plicaţia deficienţelor de redactare este diferită, după fiecare împrejurare şi contract: – graba sub presiunea timpului;

192

Page 193: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 193/477

 – neacordarea atenţiei cuvenite modului de formulare a clauelor;

 – e4perienţa precară sau nulă a redactorilor care, de cele mai multe ori, nu posedă studiile juridice necesare;

 – acceptarea cu uşurinţă a asigurărilor că bunele relaţii care s#au stabilit în perioadanegocierilor şi a semnării contractului vor dura o veşnicie şi încrederea reciprocă în

e4ecutarea cu bună#credinţă a obligaţiilor asumate nu va fi niciodată înşelată; – impresia că dacă s#ar acorda un timp suplimentar pentru recitirea şi cielarea te4tului ar înt>ria sau c?iar ar compromite înc?eierea contractului;

 – uneori participanţii la tratative şi semnatarii contractului păstreaă într#un cotlon ascunsal conştiinţei speranţa nemărturisită că acele impreciiuni de e4primare asupra cărora au înc?is oc?ii vor genera, numai dacă va fi caul, o stare de incertitudine de care vor puteaprofita pentru a susţine în instanţă o interpretare favorabilă uneia dintre părţi.

Dimeni nu contestă că într#o societate democratică toată lumea are dreptul să interpreteeorice te4t, dar democraţia nu e4clude ştiinţa şi, mai ales, nu e4clude imparţialitatea, ci lepresupune at>t pe una, c>t şi pe cealaltă atunci c>nd se recunoaşte că ultimul cuv>nt îninterpretarea clauelor contractuale îl are instanţa. 6a dispune de puteri largi, darpreviibile, cu toate că, în caurile concrete, interpretările pot să difere de la un judecătorla altul şi de la o perioadă la alta.

Hurisprudenţa franceă a %urţii de %asaţie a parcurs un traiect în timp de la interpretarealegii la interpretarea contractului. !reptul france interice %urţii de %asaţie să e4amineefondul litigiului şi probele administrate, pentru că, sub acest aspect, judecătorii fonduluisunt suverani. =ceastă suveranitate nu este, însă, absolută.

!acă nu controleaă interpretarea contractelor, %urtea de %asaţie franceă cenureaăcalificarea acestor contracte, adică determinarea categoriei juridice la care aparţin pentrua deduce consecinţele adecvate'+. Du este permis judecătorilor fondului să facă u deinterpretare în situaţiile în care termenii convenţiilor sunt e4primaţi cu claritate şi preciie şile este interisă denaturarea obligaţiilor care ar reulta din contracte, precum şimodificarea stipulaţiilor pe care le conţin'.

(nstanţa este suverană în alegerea instrumentelor legale pe care le va utilia pentruinterpretarea clauelor.

 În mod uual, mijloacele prin care se testeaă şi se califică clauele contactelor suntprobele testimoniale, documentele preparatorii şi contractele similare.

 În primul r>nd, instanţa va căuta să descopere intenţia comună a părţilor şi să interpretee în acest sens clauele care posedă o e4primare ambiguă. %lauele precise şi clare nu

sunt interpretabile.Hudecătorul nu se poate prevala de motive cum sunt: faptul că unul dintre contractanţi estede bună#credinţă sau că un alt contractant nu a suferit niciun prejudiciu etc.

Hudecătorul califică drept clauă clară şi precisă acea clauă care nu poate aveasemnificaţii variate.

!acă a constatat că părţile sunt de acord cu o anumită interpretare, judecătorul trebuie să înţeleagă că această interpretare este conformă cu acordul voinţei părţilor şi să nu o înlăture.

 În opera de interpretare a clauelor instanţa va acorda prioritate voinţei reale a părţilor Uart.

'1** alin. )'-D%%V şi va lua în considerare că obligaţiile contractanţilor nu sunt doaracelea pe care le prevede e4plicit contractul, ci şi toate acele obligaţii pe care ec?itatea,obiceiul sau legea le dă unei obligaţii de natura celei asumate prin contract Uart. /92 alin.

193

Page 194: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 194/477

)1- %%=V. $copul interpretării este cercetarea şi aflarea acordului real al voinţelor, fiecarevoinţă individuală fiind caua obligaţiei individuale asumate prin contract.

"rioritatea voinţei reale nu înseamnă ignorarea manifestării de voinţă e4primată înclauele contractului. !impotrivă, preumţia care funcţioneaă p>nă la dovada contrarăeste că voinţa reală este e4act voinţa manifestată. Răm>ne în sarcina părţii interesate săconvingă cu probe instanţa că voinţa reală este diferită de cea e4primată în clauacontractuală.!ovada poate fi făcută at>t cu elemente intrinseci contractului )alte claue sau menţiuni-,c>t şi cu elemente e4trinseci )împrejurările în care s#a înc?eiat contractul, tratativele,negocierile, documentele adiacente, alte contracte între aceleaşi părţi etc.-.

"rioritatea voinţei reale înseamnă şi că sunt e4cluse de la interpretare clauele clare şiprecise. !e e4emplu, s#a decis că în preenţa clauei potrivit căreia efectele cauţiunii înceteaă la o anumită dată, nu este permisă o interpretare diferită de aceea că o datoriea debitorului principal scadentă anterior acelei date este garantată în obligaţia asumată defidejusor.

7ot astfel, claua potrivit căreia riscurile mortalităţii unor animale de crescătorie suntpartajate< se referă neîndoielnic la toate riscurile, at>t la bolile contagioase, c>t şi la celenecontagioase şi la accidente.

%laua conform căreia toate îmbunătăţirile, ec?ipamentele şi lucrările de instalaţii vorrăm>ne, la e4pirarea locaţiunii, în proprietatea locatorului fără despăgubire< include, fărăposibilitate de dubiu, ameliorarea instalaţiei electrice şi construcţia unei scări; că o clauăprin care se acordă unui restaurant o suprafaţă de 52 mp situată în faţa localului pentru a fiutiliată temporar ca terasă nu este susceptibilă de interpretare pentru a se admitepretenţia şi la o altă suprafaţă de '+22 mp cu destinaţia de parcarea auto, indispensabilăpentru buna e4ploatare a restaurantului; că nu poate fi acceptată calificarea drept clauă

de compensare a creanţelor reciproce menţiunea din contract conform căreia marfav>ndută poate fi răscumpărată la un preţ diminuat.

7ot prioritatea voinţei reale mai înseamnă şi că atunci c>nd părţile, în cuprinsulcontractului, au dat o interpretare clară unui termen, de e4emplu în cadrul definiţiilorinserate în preambul, acel termen nu este susceptibil de interpretare.

3 obligaţie poate fi considerată asumată implicit dacă decurge în mod ec?itabil din naturacontractului. =stfel, în situaţiile în care a fost înc?iriată o cameră de ?otel pentru oreuniune şi s#a pus la dispoiţie, ca vestiar, o altă încăpere alăturată, ?otelul are obligaţiade a supraveg?ea în aceeaşi măsură ambele încăperi.

"entru a determina voinţa reală, se va e4amina voinţa manifestată e4pres sau tacit.

0anifestările pot fi elemente intrinseci )claue ale contractului sau economia generală acontractului- sau e4trinseci )conduita anterioară şi conduita posterioară momentului înc?eierii contractului-. Ciecare clauă se interpreteaă at>t în litera, c>t şi în sensul ei.!acă sensul nu este evident, el trebuie să fie dedus din interpretarea coordonată aclauelor.

*rt. 16+.

"nterpretarea sistematic%

%lauele se interpreteaă unele prin altele d>nd fiecăreia înţelesul ce reultă dinansamblul contractului.%omentariu

194

Page 195: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 195/477

 =nsamblul clauelor trebuie să fie luat în considerare ca un întreg. În consecinţă, nu poatefi iolată o clauă din conte4t şi apoi privită ca fiind opusul sensului acestuia. =rticolul'1*9 D%% este relevant în acest sens: %lauele se interpreteaă unele prin altele, d>ndfiecăreia înţelesul ce reultă din ansamblul contractului<. =ceastă modalitate deinterpretare este denumită structuralistă şi se baeaă pe teoria ansamblului. 3bligaţiaasumată de un asociat nu va fi interpretată ca o clauă leonină dacă repreintă o

contrapondere faţă de aportul altui asociat la capitalul social.%lauele speciale cer să fie interpretate în mod uual ca derog>nd faţă de cele generale.7otodată, ele sunt de strictă interpretare şi aplicare şi, de aceea, nu pot fi e4tinse asupraclauelor generale cu obiect diferit. !e e4emplu, nu se pot e4tinde şi asupra riscului defurt, reglementat de condiţiile generale ale contractului de asigurare acele claue specialecare stabilesc întinderea garanţiei în caul riscului de accident.

*rt. 16.

"nterpretarea clau$elor &ndoielnice

)'- %lauele susceptibile de mai multe înţelesuri se interpreteaă în sensul ce sepotriveşte cel mai bine naturii şi obiectului contractului.

)1- %lauele îndoielnice se interpreteaă ţin>nd seama, între altele, de natura contractului,de împrejurările în care a fost înc?eiat, de interpretarea dată anterior de părţi, de sensulatribuit în general clauelor şi e4presiilor în domeniu şi de uanţe.

)- %lauele se interpreteaă în sensul în care pot produce efecte, iar nu în acela în carenu ar putea produce niciunul.

)+- %ontractul nu cuprinde dec>t lucrul asupra căruia părţile şi#au propus a contracta,oric>t de generali ar fi termenii folosiţi.

)- %lauele destinate să e4emplifice sau să înlăture orice îndoială asupra aplicăriicontractului la un ca particular nu#i restr>ng aplicarea în alte cauri care nu au fost e4presprevăute.

%omentariu

%lauele cu înţeles ambiguu se interpreteaă în sensul conform cu natura contractului şiuneori cu obiceiul locului şi uneori şi cu obiectul acestuia.

%laua susceptibilă de două înţelesuri se va interpreta în sensul favorabil celui ce seobligă. 3ric>t de generali ar fi termenii utiliaţi, clauele contractului se vor interpreta însensul raportării lor numai la ceea ce părţile şi#au propus să contractee.

Ciecare clauă trebuie să conţină un sens reonabil, să urmărească producerea unuianumit efect şi să fie interpretată în sensul care produce efectul scontat. (nterpretareatrebuie să conducă la soluţie constructivă, neput>ndu#se concepe că părţile au dorit caacea clauă să nu producă efecte. %laua care conţine facilităţi de plată e4cepţionaleacordate unui client trebuie interpretată în sensul că reacţia clientului va ficorespunătoare intenţiei de fideliare pe care a avut#o partenerul, în sensul de a seaproviiona cu prioritate sau e4clusivitate de la acesta sau, cel puţin, va continua relaţiilede afaceri cu el'*.

64emplificările nu se pot interpreta în sensul de a restr>nge aplicarea normei juridice saua clauei contractuale la acele e4emple.

195

Page 196: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 196/477

*rt. 169.

,egulile subsidiare de interpretare

)'- !acă, după aplicarea regulilor de interpretare, contractul răm>ne neclar, acesta seinterpreteaă în favoarea celui care se obligă.

)1- $tipulaţiile înscrise în contractele de adeiune se interpreteaă împotriva celui care le#apropus.

%omentariu

%laua contractuală care reistă celorlalte reguli principale de interpretare şi răm>neobscură are ca metodă subsidiară de interpretare aceea care este favorabilă părţiicontractante în sarcina căreia claua respectivă produce obligaţii.

 În caul contractelor de adeiune, cum sunt, de e4emplu, contractele bancare,interpretarea acestor claue propuse de partea puternică şi impuse părţii slabe trebuie săfie întotdeauna interpretate în contra celui care a redactat te4tul contractului.

 În materie de interpretare a contractului, adoptarea unor reguli europene comune pare săfie mai necesară din punct de vedere practic şi mai puţin realiabilă din punct de vedererealist din caua tradiţiilor juridice reistente. În opoiţie cu interpretarea obiectivă adreptului engle, interpretarea subiectivă a dreptului de tradiţie civilistă pare să fie greu dedepăşit. Hudecătorul engle, contrar celui france, nu e4amineaă intenţia reală a părţilor,ci verifică sensul termenilor contractului.

!acă diversitatea tradiţiilor se menţine fermă pe poiţie, se întreăresc şi semne deconvergenţă, mai ales în domeniul documentelor precontractuale'9.

%>teva e4emple de claue model'5.

a- =proviionare e4clusivă!istribuitorul se angajeaă să se aproviionee e4clusiv de la distribuitor sau de la oricepersoană pe care acesta şi#o va substitui pentru ansamblul produselor definite în preentulcontract.

 =cest angajament este asumat pentru o durată de 8 ani.

Curniorul se angajeaă să aproviionee pe distribuitor la cererea acestuia. !upă treineîndepliniri consecutive pentru acelaşi produs de către furnior, distribuitorul se va puteaorienta pentru a#şi procura acel produs spre alt furnior, la alegerea lui. =ngajamentul dee4clusivitate îşi va relua efectele de îndată ce furniorul va informa pe distribuitor prinscrisoare recomandată cu confirmare de primire că de aici încolo este în măsură să dea

urmare comenilor pentru acel produs.b- ajul

Aa scadenţa prevăută în contract, dacă datoria nu a fost în întregime plătită, creditorul vaputea face să i se atribuie proprietatea lucrului gajat. "roprietatea lucrului gajat estetransferată de plin drept creditorului care o cere după ' ile de la punerea în înt>rierefăcută debitorului şi rămasă fără reultat. =ceastă punere în înt>riere se va face cuscrisoare recomandată şi confirmare de primire. &aloarea lucrului gajat va fi stabilită ladata transferului către creditor de către un e4pert ales prin acordul părţilor sau desemnatde justiţie, pe c?eltuiala comună. &aloarea lucrului astfel fi4ată se va imputa pe sumelerămase din datoria debitorului. !acă valoarea depăşeşte această datorie, creditorul

restituie imediat diferenţa debitorului.c- %laua limitativă de reparaţie

196

Page 197: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 197/477

Page 198: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 198/477

 =rt. /9'. În contractele ce au de obiect translaţia proprietăţii, sau unui alt drept real,proprietatea sau dreptul se transmite prin efectul consimţăm>ntului părţilor, şi lucrulrăm>ne în riico#pericolul dob>nditorului, c?iar c>nd nu i s#a făcut tradiţiunea lucrului.

 =rt. /91. !acă lucrul ce cineva s#a obligat succesiv a da la două persoane este mobil,persoana pusă în posesiune este preferită şi răm>ne proprietară, c?iar c>nd titlul său estecu dată posterioară, numai posesiunea să fie de bună#credinţă.

%%C: =rt. ''+ . %onvenţiile legal făcute ţin loc de lege pentru cei ce le#au făcut. 6le nupot fi revocate dec>t prin consimţăm>nt mutual sau pentru cauele autoriate de lege. 6letrebuie să fie e4ecutate cu bună#credinţă.

 =rt. ''. %onvenţiile obligă nu numai la ceea ce este e4primat în ele, ci şi la toateurmările pe care ec?itatea, obiceiul sau legea le dau obligaţiei după natura sa.

%%(: =rt. '91#'5'.

%omentariu

7e4tul art. '192 enunţă două principii fundamentale ale dreptului contractului:

'- forţa obligatorie pentru părţi;1- modificarea sau încetarea contractului şi modalităţile acestora;

%u privire la primul principiu, cuprins în primul alineat al art. '192, considerăm necesareurmătoarele comentarii:

 – contractul genereaă efecte între părţile semnatare, în sensul naşterii unui raportobligaţional de la creditor la debitor şi în contractele sinalagmatice ambele părţi pot avea şio calitate şi cealaltă;

 – contractul poate avea şi efectul de a constitui un drept real sau de a da naştere uneiobligaţii reale sau de a opera transferul unui drept real sau personal;

 – principiul respectului pentru cuv>ntul dat, care este deopotrivă moral şi juridic,genereaă forţa obligatorie pentru părţi a clauelor contractului, metaforic asimilată cuforţa legii, cu condiţia ca acel contract să se fi înc?eiat legal.

%el de#al doilea alineat al art. '192 prevede posibilitatea modificării sau încetăriicontractului în două modalităţi: prin acordul părţilor sau din caue autoriate de lege.

"ărţile pot modifica printr#un nou acord clauele contractului înc?eiat anterior. În raport deimportanţa sc?imbărilor, se poate imagina at>t o amendare a unor claue, c>t şi o înc?eiere a unui nou contract.

!acă una dintre părţi refuă modificarea, cealaltă parte trebuie să se resemnee, cu

e4cepţia situaţiilor prevăute de art. '19'. !e aceea, precauţiunea părţilor le îndeamnă săinseree în contract anumite claue de adaptare automată a contractului sau, cel puţin, deobligare la renegociere pentru caul în care situaţia avută în vedere la înc?eiereacontractului se modifică substanţial.

%laue de adaptare automată sunt, de e4emplu, claua de inde4are a preţului, clauaclientului cel mai favoriat, claua ofertei concurente ş.a.

%lauele de renegociere obligă părţile să negociee contractul atunci c>nd se sc?imbădatele esenţiale pentru ec?ilibrarea prestaţiilor.

%laua de ?ards?ip , denumită şi de salvgardare, este ilustrativă în acest sens. 6a permite

uneia sau celeilalte dintre părţi să solicite un reamenajament al contractului justificat cusc?imbarea datelor pe care le#au deţinut părţile la înc?eierea contractului.

3 clauă de renegociere este şi aceea numită de forţă majoră, pentru adaptarea

198

Page 199: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 199/477

Page 200: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 200/477

Page 201: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 201/477

Page 202: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 202/477

&iitorul contractelor nu poate fi cercetat dec>t acord>ndu#se prioritate eficienţeieconomice. !acă omul are propria sa raţiune, vor e4ista tot at>tea raţiuni c>ţi indivii. %utoate acestea, pentru ca o sumă să se poată întruni, elementele sale trebuie să fieomogene, ceea ce împiedică a adiţionare a merelor cu perele. În societate indiviii suntantrenaţi de interese mult prea diverse pentru a le putea adiţiona matematic.

!reptul trebuie să menţină ec?ilibrul just al intereselor, fără a privilegia eficienţaeconomică a unui singur creditor. În concluie, nici solidarismul, nici individualismul nu sunt teorii suficient de convingătoarepentru soarta contractului în criă. %onsensul pentru un drept fundamental al contractuluipoate fi, probabil, realiat pe temeiul drepturilor fundamentale ale omului, care pot ficoncepute şi ca ordine publică umanistă.

 În perioadele de crie economice sunt posibile două abordări:

'- calificarea criei ca situaţie proviorie, de e4cepţie, care trebuie să fie gestionată învederea revenirii la situaţia anterioară;

1- în criă, dreptul contractelor trebuie să fie reg>ndit sub aspectul fragilităţii ec?ilibrelor.

!reptul trebuie să fie ec?ilibrat între individ şi societate pentru concilierea curentelorsolidariste şi individualiste.

 =ctuala criă economică genereaă o e4cludere socială şi un clivaj profund între indiviiisocietăţii. Caţă de această primejdie, singurul fundament viabil răm>ne drepturile omului.6l poate fi utiliat pentru protecţia celor slabi faţă de cei puternici, invoc>ndu#se şi unanumit concept al demnităţii umane. Hudecătorul trebuie să intervină numai în caurie4treme pentru a combate e4cesele. Aegiuitorul nu trebuie să se limitee la eficienţaeconomică, ci trebuie să pună persoana umană în inima marilor politici legislative, pentru acontracara discursul eficienţei economice.

!incolo de ieşirea din criă, se impune edificarea unui drept în măsură să previnăproblemele criei, baat pe principiul dialogului.

*rt. 1+.

Conţinutul contractului

)'- %ontractul valabil înc?eiat obligă nu numai la ceea ce este e4pres stipulat, dar şi latoate urmările pe care practicile statornicite între părţi, uanţele, legea şi ec?itatea le daucontractului după natura lui.

)1- %lauele obişnuite într#un contract se subînţeleg, deşi nu sunt stipulate în mod e4pres.%%=: =rt. /92. )'- %onvenţiile trebuie e4ecutate cu bună#credinţă.

)1- 6le obligă nu numai la ceea ce este e4pres într#însele, dar la toate urmările ceec?itatea, obiceiul sau legea dă obligaţiei, după natura sa.

%%C: =rt. ''. %onvenţiile obligă nu numai la ceea ce este e4primat în ele, ci şi la toateurmările pe care ec?itatea, obiceiul sau legea le dau obligaţiei după natura sa.

%omentariu

7e4tul art. '191 corespunde aproape integral te4tului art. /92 %%=. =rticolul /92 %%=e4primă aceeaşi idee ca şi art. 9 al %onstituţiei reviuite: drepturile şi libertăţile

constituţionale trebuie să fie e4ercitate cu bună#credinţă fără să fie încălcate drepturi şilibertăţi aparţin>nd altor persoane. %urtea %onstituţională, prin !eciia nr. 112B1222, arespins e4cepţia de neconstituţionalitate care susţinea că prevederile art. /92 alin. )1-

202

Page 203: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 203/477

aduc atingere libertăţii contractuale şi principiului consensualismului, încălc>ndprevederile art. +/ din %onstituţie, care garanteaă drepturile agenţilor economici de a#şie4prima liber voinţa de a contracta, precum şi dispoiţiile art. '+ alin. )'- şi art. ' alin.)'- din aceeaşi %onstituţie, deoarece nu restr>ng drepturile civile şi nu contravinprincipiului consensualismului11.

@rmările pe care legea, obiceiul sau ec?itatea le dă obligaţiei după natura sa sunt obligaţiiaccesorii, dar nu mai puţin obligatorii faţă de cele principale pentru părţile contractului. %utoate acestea, dacă anumite obligaţii nu sunt nici de esenţa, nici de natura convenţiei,părţile nu pot fi obligate dacă nu sunt e4pres menţionate în clauele contractului.

@rmările date obligaţiei de ec?itate sunt cele care se referă la urmări pe care buna#credinţă poate să le pretindă în e4ecutarea contractului. !e e4emplu, urmarea ca sarcinacontractual să se e4ecute neînt>riat deşi în termen e4plicit nu a fost stipulat în contract.7e4tul nu trebuie să fie înţeles în sensul că ec?itatea şi obiceiul ar putea avea precăderefaţă de norma legală imperativă sau faţă de voinţa părţilor manifestată cu claritate înclauele contractului.

3biceiul, dacă mai e4istă undeva o asemenea regulă de conduită, este aplicabil înabsenţa unei claue sau a unei norme legale diferite.

Hurisprudenţa franceă a decis că într#un contract de întreţinere a unei instalaţii supusereglementării legale e4istă şi obligaţia nescrisă în contract de a#l informa pe client cuprivire la sc?imbările intervenite în reglementarea avută în vedere la înc?eiereacontractului, pentru a#i putea permite acestuia să se conformee. =ceeaşi jurisprudenţă adecis că fabricantul unui produs veterinar este obligat să furniee şi informaţiileindispensabile utiliării acestui produs, mai ales contraindicaţiile1.

!ebitorul va fi considerat de rea#credinţă dacă refuă e4ecutarea obligaţiilor implicite subprete4tul că nu sunt e4pres menţionate de clauele contractului. %u toate acestea, nu va fi

posibilă calificarea debitorului ca fiind de rea#credinţă dacă refuă e4ecutarea unei obligaţiipe care el nu a înţeles să şi#o asume în acord cu creditorul. Dici creditorul nu va puteaevita calificarea de rea#credinţă dacă tinde să obţină e4ecutarea unei obligaţii care nu faceparte nicidecum din conţinutul contractului.

@neori, debitorul e4ecută obligaţia, dar într#o modalitate care e4cede oricărei raţiunieconomice şi îngreuneaă vădit sarcina creditorului, cum ar fi, de e4emplu, e4pedierea pecale aeriană a unei mărfi, deşi greutatea acesteia recomanda calea terestră sau maritimăşi această din urmă cale a şi fost înţeleasă de ambele părţi, fără a fi menţionată e4plicit înclauele contractului. 7ot de rea#credinţă va fi creditorul care, în absenţa unui termene4plicit pentru e4ecutarea obligaţiei debitorului, îl ameninţă pe acesta cu reoluţiuneacontractului dacă nu livreaă imediat bunul, cu toate că ştie că v>nătorul trebuie să

aştepte primirea bunului de la furniorul său. În ce priveşte te4tul art. '191 alin. )1-, el coincide cu te4tul art. /5' %%=, situat în capitolulprivind interpretarea contractelor. =plicarea acestui te4t, care se referă la obicei< )claueobişnuite<- s#a făcut mai ales în contractele de locaţiune de clădiri, înc?irieri de locuinţe şialte asemenea. În contractele de v>nare#cumpărare s#a considerat că este o clauăobişnuită garanţia de evicţiune, care nu a fost inclusă în contract.

$e poate observa că termenul reonabil< este preent în acest capitol al 7itlului (( încompunerea următoarelor sintagme:

 – art. ''/ )oferta fără termen de acceptare, adresată unei persoane care nu este

preentă, trebuie menţinută un termen reonabil, după împrejurări, pentru ca destinatarulsă o primească, să o analiee şi să e4pediee acceptarea<-;

 – art. '19* )dreptul de a denunţa unilateral contractul, în contractele cu e4ecutare

203

Page 204: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 204/477

succesivă sau continuă, poate fi e4ercitat cu respectarea unui termen reonabil depreavi<-;

 – art. '199 )contractul înc?eiat pe durată nedeterminată poate fi denunţat unilateral deoricare dintre părţi cu respectarea unui termen reonabil de preavi<-;

 – art. ''' alin. )1- )terţul contractant poate, printr#o notificare, să acorde un termen

reonabil pentru ratificare, după a cărui împlinire contractul nu mai poate fi ratificat<-.64presia reonabil< apare şi în alte articole, cum ar fi, de e4emplu:

 – art. '125 alin. )'- )contractul nu poate fi anulat dacă faptul asupra căruia a purtateroarea putea fi, după împrejurări cunoscut cu diligenţe reonabile<-;

 – art. '1' )atunci c>nd nu poate fi stabilită potrivit contractului, calitatea prestaţiei sau aobiectului acesteia trebuie să fie reonabilă sau, după împrejurări, cel puţin de nivelmediu<-;

 – art. '11 alin. )1- )dacă terţul nu poate sau nu doreşte să acţionee ori aprecierea saeste în modmanifest nereonabilă, instanţa, la cererea părţii interesate, va stabili, după

ca, preţul sau elementul nedeterminat de către părţi<-; – art. '1 )dacă un contract înc?eiat între profesionişti nu stabileşte preţul şi nici nuindică o modalitate pentru a#l determina, se presupune că părţile au avut în vedere preţulpracticat în mod obişnuit, în domeniul respectiv, pentru aceleaşi prestaţii realiate încondiţii comparabile sau, în lipsa unui asemenea preţ, un preţ reonabil<-;

 – art. '19' alin. )1- lit. b- )cu toate acestea, părţile sunt obligate să negociee în vedereaadaptării contractului sau încetării acestuia, dacă e4ecutarea devine e4cesiv de oneroasăpentru una dintre părţi din caua unei sc?imbări a împrejurărilor<N care nu putea fi avută în vedere în mod reonabil în momentul înc?eierii contractului<-;

 – art. '2/ )dacă însă, prin comportamentul său, repreentatul l#a determinat pe terţulcontractant să creadă în mod reonabil că repreentantul are putere de a#l repreenta şică acţioneaă în limita puterilor conferite, repreentatul nu se poate prevala faţă de terţulcontractant de lipsa puterii de a repreenta<-.

Reonabilul poate fi un instrument al sporirii conţinutului contractului, cu ajutorulconceptului de aşteptare reonabilă.

64istă obligaţii care incumbă părţilor contractului fără a fi considerate ca veritabile obligaţiicontractuale, pentru că ele fac totuşi parte integrantă din conţinutul contractului, fiindangajamente care prin natura lor participă la realiarea operaţiunii globale pe care ourmăresc părţile prin înc?eierea contractului. În mod firesc şi de cele mai multe ori, părţilecare contracteaă sunt incapabile să prevadă absolut toate efectele contractului. se poateimagina situaţia scăpării din vedere a unor claue necesare pentru realiarea operaţiuniieconomice pe care o constată contractul, precum şi consecinţa neacoperirii acestorlacune, care poate priva de eficienţă întregul contract. 6ste necesară, aşadar, umplerealacunelor pentru a garanta eficienţa contractului. 6a se poate realia printr#o interpretarecreatoare a contractului de către instanţă conform art. '1**#'1*/ D%%. =ceastăintervenţie nu merge p>nă la creşterea nereonabilă a conţinutului contractului prindescoperirea unor obligaţiuni care nu pot fi ataşate acestuia. Reonabilul este, în acestmod, un instrument de determinare a urmărilor contractului, care se manifestă caaşteptare reonabilă a contractanţilor.

64presia aşteptare reonabilă< are o conotaţie anglo#sa4onă, dar apare şi în te4tele

internaţionale şi europene )reasonable e4pectation-. În dreptul france, dar şi în dreptulnostru, se înt>lneşte noţiunea de aşteptare legitimă<.

!octrina a fost preocupată de a stabili dacă cele două sintagme, aşteptarea legitimă şi

204

Page 205: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 205/477

aşteptarea reonabilă, sunt distincte sau sunt sinonime.

Dici în această privinţă doctrina nu a fost univocă.

@nii autori au susţinut tea diferenţierii, argument>nd că aşteptarea reonabilă esteeminamente subiectivă, în timp ce aşteptarea legitimă este obiectivă1+.

 =şteptarea legitimă este cea care se referă la orice persoană, neinformată cu privire la

unele particularităţi şi care are o repreentare a obiectului proprie oricărui consumatormediu.

 =şteptarea reonabilă este cea pe care o are fiecare consumator în baa informaţiilorfurniate de profesionist.

 În ce priveşte domeniul fiecăreia dintre cele două sintagme, s#a considerat că aşteptareareonabilă priveşte raportul contractual, în timp ce aşteptarea legitimă nu are la baa orelaţie contractuală.

"rima se determină în concret prin clauele contractului, în timp ce a doua este apreciată în abstract. !upă ca, sintagma aşteptare reonabilă< poate fi mai largă sau mai

restr>nsă dec>t aşteptarea legitimă."rima este mai largă atunci c>nd litera contractului este sub ceea ce ar trebui să fie şi estemai restr>nsă atunci c>nd aşteptarea legitimă se dovedeşte a fi mai presus dec>t ceea cetrebuia să fie.

 În concluie, cele două sintagme nu se confundă, dar se învecineaă.

$intagma aşteptare reonabilă< oferă posibilitatea unei analie globale a contractuluipentru a ajunge la o concluie mai corectă, pentru că nu ascunde niciun aspect alconte4tului.

 =şteptarea reonabilă este ceea ce se poate spera prin utiliarea contractului, dar nu este

o aspiraţie individuală, simplă, pentru că impune o viiune globală a contractului.%onceptul de aşteptare reonabilă permite şi e4plicarea în mod raţional a clasificăriiurmărilor obligaţilor contractuale, precum şi justificarea intervenţiei reonabile a instanţei încontract.

 =celaşi concept ajută la delimitarea între veritabilele urmări ale contractului şi falseleurmări, e4clu>ndu#le pe acestea din urmă.

$e disting astfel două categorii de urmări veritabile, după criteriul obiectivului primar sausecundar pe care urmăresc să#l satisfacă. %ele care vieaă realiarea obiectivului primarau caracter de obligaţii contractuale, în timp ce urmările care asigură numai o eficienţăglobală a operaţiunii, pentru realiarea unor obiective secundare, dar integrate contractuluica făc>nd parte din aşteptările reonabile ale părţilor, nu au regimul juridic al obligaţiilorcontractuale în sens strict, ci un regim contractual de obligaţii care incumbă părţilor.

3bligaţiile contractuale primare sunt cele direct legate de realiarea obiectivului primar, întimp ce obligaţiile accesorii nu sunt indispensabile pentru realiarea obiectivului imediat alcontractului, dar sunt cu certitudine în legătură directă cu obligaţiile primare, tin>nd laoptimiarea e4ecutării acestora1.

*rt. 1+3.

Constituirea i transerul drepturilor reale)'- !repturile reale se constituie şi se transmit prin acordul de voinţă al părţilor, c?iar dacăbunurile nu au fost predate, dacă acest acord poartă asupra unor bunuri determinate ori

205

Page 206: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 206/477

Page 207: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 207/477

%onceptul de risc este polisemic: filosofic, economic, cultural, te?nic, antropologic,sociologic şi juridic. În limbaj uual, riscul este imprecis şi polimorf, iar etimologia sa estecontroversată.

@n proverb ne învaţă că cine nu riscă nu c>ştigă, iar unii consideră că no risQ, no fun<,lu>nd riscul drept un divertisment.

!iversele ramuri ale ştiinţei e4amineaă riscul într#o multitudine de teorii. În drept, riscul aapărut mai înt>i în legătură cu comerţul maritim, pentru a e4plica şi utilia eventualitateaunui prejudiciu, caul fortuit, forţa majoră şi alţi asemenea factori de risc. În acest conte4t,riscul este înţeles ca eveniment neimputabil, ca lovitură a destinului care bulverseaăpreviiunile omului. $e face referire, în acest conte4t la riscul medical, la riscul navigaţiei,la riscul pieirii bunului ş.a.m.d.

!reptul înţelege riscul ca eveniment păgubitor, viitor şi eventual.

6l se distinge de pericol, care se defineşte ca situaţie temută, sursă de risc, fără a fi unicasursă a acestuia.

 În dreptul civil, riscul este o abstracţiune, în timp ce pericolul este concret.

7ot în dreptul civil, riscul este conceput cu o dublă dimensiune, patrimonială şie4trapatrimonială.

6l are o gravitate variabilă, în diferitele domenii. !e e4emplu, în materie de răspunderemedicală riscul grav este înţeles ca fiind de natură a avea consecinţe mortale, invalidantesau estetice grave, ţin>nd seama de urmările lor psi?ologice şi sociale. =preciereagravităţii riscului medical este esenţială pentru că el are la baă obligaţia medicului de a#linforma pe pacient cu privire la riscul inerent unei intervenţii şi medicul nu este scutit deaceastă obligaţie prin simplul fapt al necesităţii intervenţiei sale.

 =precierea obiectivă a riscului este concordantă cu aprecierea obiectivă sau subiectivă a

gravităţii prejudiciului. !e e4emplu, întreruperea sarcinii nu este concepută ca av>nd unrisc, pentru că pacienta nu este în mod obiectiv confruntată cu un pericol imediat.

Aa fel, naşterea de către mamă a copilului, atunci c>nd pacienta este o femeie cu o bunăsănătate, iar copilul este, de asemenea, sănătos, nu se poate califica drept un pericolgrav.

!iferenţa între pericol şi ameninţare constă în aceea că ameninţarea cauată de pericoleste plasată în viitorul imediat.

"rejudiciul este iminent, ameninţarea este actuală şi necesită măsuri de urgenţă.

Riscul sugereaă ideea de eveniment viitor mai apropiat sau mai îndepărtat.

!e aceea, un contract de asigurare nu poate fi legal înc?eiat cu privire la un risc desprecare se ştie că s#a realiat deja.

(gnorarea de către părţile contractului de asigurare a realiării riscului face ca el să fieputativ, imaginar.

 În timp ce pericolul este o realitate concretă, riscul este o abstracţiune, o potenţialitate, uneveniment incert şi eventual, o simplă eventualitate.

 În domeniul medicinii se acceptă că orice intervenţie comportă un alea, care pune înpericol viaţa pacientului.

Ki actul medical perfect poate avea ca urmare uciderea pacientului. 3rice act c?irurgical

presupune unalea. =ceeaşi situaţie e regăseşte şi în dreptul asigurărilor.

207

Page 208: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 208/477

7otuşi, în unele dintre aplicaţiile dreptului civil, noţiunea de risc nu pare a fi legată de ideeade alea: riscul doveii în dreptul procesual. Hustiţiabilul trebuie să convingă instanţa deadevărul susţinerilor sale, sub sancţiunea pierderii procesului. %el care nu reuşeşte săconvingă instanţa suportă riscul procesului. !eciia finală depinde numai de intimaconvingere a instanţei.

7e4tul art. '19+, reglement>nd riscul în contractul translativ de proprietate se referă lapieirea fortuită a bunului. %aul fortuit este un eveniment asimilat forţei majore datorităimpreviibilităţii, ireistibilităţii şi caracterului e4tern.

 În art. '19 se prevede că drepturile reale se transmit prin simplul acord al voinţei părţilor,dacă acest acord poartă asupra unor bunuri determinate, c?iar dacă aceste bunuri nu aufost predate.

!acă bunurile sunt determinate generic, dreptul real se transmite prin individualiareabunurilor.

Regulile de mai sus se completeaă cu cele din articolul următor, art. '19+.

!acă părţile nu au stipulat alt fel, deşi transferul dreptului real a operat conform art.'19 alin. )'-, c>t timp bunul nu este şi predat dob>nditorului, riscul contractului răm>ne însarcina debitorului obligaţiei de predare.

!acă bunul piere fortuit, debitorul obligaţiei de predare pierde dreptul la contraprestaţie, iardacă a primit#o, este obligat să o restituie.

 =şadar, adagiul res perit domino nu se aplică în acest domeniu.

"rin e4cepţie, dacă debitorul obligaţiei de predare, ba>ndu#se pe un termen stipulat încontract sau pe absenţa unui asemenea termen, îl pune în înt>riere pe creditoruldob>nditor să procedee la preluarea bunului, după această punere în înt>riere, risculpieirii fortuite a bunului aparţine dob>nditorului, sarcina de a suporta riscul pieirii bunului

nu poate fi eludată de creditor nici dacă ar putea să facă dovada că acel bun ar fi pierit şi în situaţia în care creditorul şi#ar fi e4ecutat la timp operaţia de preluare.

$oluţia legislativă pe care o conţine art. '19+ D%% este opusul celei pe care o consacrăte4tele art. ''5 alin. )1- şi art. '21 alin. )'- %%C, referitor la transferul imediat alproprietăţii cu privire la un bun cert, determinat1*.

7ransferul se produce ca efect al consimţăm>ntului părţilor, fără a necesita predarea.

%u transferul proprietăţii bunului cert se asimileaă transferul proprietăţii în v>narea înbloc<, care se poate referi la recolta unui teren sau la o pădure, pentru că tot ceea cecuprinde fiecare dintre acestea se concepe ca un ansamblu distinct.

"entru bunurile determinate generic, transferul nu opereaă la momentul înc?eieriicontractului, ci numai după individualiare. Aa fel, proprietatea asupra unui lucru viitor nupoate fi transferată prin acordul părţilor, ci numai prin individualiare.

&>narea unui imobil ce se va construi este şi ea supusă unor reguli derogatorii de latransferul imediat.

$unt posibile convenţii derogatorii de la principiul transferului imediat, cum sunt, dee4emplu, claua de reervă a proprietăţii sau v>narea sub condiţie suspensivă19.

7otuşi, dispoiţia din art. ''5 %%C, nefiind de ordine publică, părţile pot stipula disocierea între cele două transferuri: transferul proprietăţii şi transferul riscului. !acă v>nătorul afost pus în înt>riere de către cumpărător, acesta din urmă dob>ndind proprietate prinefectul contractului translativ, cumpărătorul nu va suporta riscul pieirii bunului15.

208

Page 209: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 209/477

*rt. 1+2.

#ransmiterea succesiv% a unui bun mobil

)'- !acă cineva a transmis succesiv către mai multe persoane proprietatea unui bun mobilcorporal, cel care a dob>ndit cu bună#credinţă posesia efectivă a bunului este titular al

dreptului, c?iar dacă titlul său are dată ulterioară.)1- 6ste de bună#credinţă dob>nditorul care, la data intrării în posesie, nu a cunoscut şinici nu putea să cunoască obligaţia asumată anterior de înstrăinător.

)- !acă niciunul dintre dob>nditori nu a obţinut posesia efectivă a bunului mobil corporalşi creanţa fiecăruia de predare a bunului este e4igibilă, va fi preferat cel care a sesiat celdint>i instanţa de judecată.

%omentariu

7e4tul art. '19 reglementeaă situaţia dob>ndirii dreptului de proprietate asupra unui bunmobil cert, determinat, dacă transmiterea s#a făcut succesiv către diferite persoane. Între

aceste persoane, cea care dob>ndeşte posesia efectivă a bunului, cu bună#credinţă, ca fisingurul titular al dreptului, neav>nd relevanţă data ulterioară a titlului său faţă de altetitluri.

%el de#al doilea alineat defineşte buna#credinţă în acest conte4t: dob>nditorul nu cunoşteaşi nici nu putea să cunoască, la data intrării în posesie, că anterior, înstrăinătorul şi#aasumat aceeaşi obligaţie faţă de alte persoane, înainte de intrarea lui în posesie.

6ste reglementată şi alternativa conform căreia niciunul dintre succesivii dob>nditori nu aobţinut posesia bunului mobil p>nă la data la care s#a declanşat litigiul cu privire ladob>ndirea dreptului de proprietate între succesivii dob>nditori. !intre aceşti dob>nditori,va fi preferat cel al cărui titlu are o dată certă anterioară celorlalte titluri.

*rt. 1+6.

Denunţarea unilateral%

)'- !acă dreptul de a denunţa contractul este recunoscut uneia dintre părţi, acesta poate fie4ercitat at>t timp c>t e4ecutarea contractului nu a început.

)1- În contractele cu e4ecutare succesivă sau continuă, acest drept poate fi e4ercitat curespectarea unui termen reonabil de preavi, c?iar şi după începerea e4ecutăriicontractului, însă denunţarea nu produce efecte în privinţa prestaţiilor e4ecutate sau carese află în curs de e4ecutare.

)- !acă s#a stipulat o prestaţie în sc?imbul denunţării, aceasta produce efecte numaiatunci c>nd prestaţia este e4ecutată.

)+- !ispoiţiile preentului articol se aplică în lipsă de convenţie contrară.

%omentariu

Referirea în art. '19* alin. )'- la recunoaşterea dreptului de a denunţa unilateral contractultrebuie să fie înţeleasă ca fiind o recunoaştere din partea legii sau din partea clauelorcontractului. =ceastă premisă este valabilă pentru toate situaţiile reglementate de acestarticol.

 În caul denunţării pe baa dreptului recunoscut de lege sau de contract, atunci c>ndcontractul este cu e4ecutare instantanee, retractarea sau denunţarea poate interveninumai înainte de a fi începută e4ecutarea obligaţiei contractuale de către oricare dintre

209

Page 210: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 210/477

părţi.

 În contractele cu e4ecutare succesivă sau în cele cu e4ecutare continuă şi care suntprevăute cu o durată determinată, de regulă nu este posibilă nu este posibilă o denunţareanticipată faţă de termenul stabilit.

64cepţiile sunt de strictă interpretare şi se regăsesc în caul contractului de mandat, a

contractului de depoit şi a contractului de înc?iriere pentru locatar.!acă dreptul de denunţare este recunoscut de lege sau de contract, acest drept poate fie4ercitat numai cu respectarea unui termen reonabil de preavi )sintagma termenreonabil< a fost comentată la art. '191-, c?iar şi după începerea e4ecutării contractului. Înaceste cauri )e4ecutare succesivă sau e4ecutare continuă-, efectele denunţării se producnumai pentru viitor, păstr>ndu#se prestaţiile deja e4ecutate.

*rt. 1++.

Contractul pe durat% nedeterminat%

%ontractul înc?eiat pe durată nedeterminată poate fi denunţat unilateral de oricare dintrepărţi cu respectarea unui termen reonabil de preavi. 3rice clauă contrară saustipularea unei prestaţii în sc?imbul denunţării contractului se consideră nescrisă.

%omentariu

$intagma termen reonabil de preavi< se regăseşte şi în te4tul art. '199.

!acă un contract s#a înc?eiat pe durată nedeterminată, el poate fi denunţat unilateral deoricare dintre părţi, cu respectarea unui termen reonabil de preavi )sintagma termenreonabil< a fost comentată laart. '191-. =cest drept de denunţare este de ordine publică,după cum reultă din te4tul art. '199 fraa a doua, care consideră nescrisă at>t orice

clauă contrară, c>t şi claua prin care se stipuleaă o contraprestaţie a denunţăriicontractului )pentru e4plicaţii referitoare la claua considerată nescrisă, a se vedeacomentariul la art. '1-.

*rt. 1+.

<actul de opţiune

)'- =tunci c>nd părţile convin ca una dintre ele să răm>nă legată de propria declaraţie devoinţă, iar cealaltă să o poată accepta sau refua, acea declaraţie se consideră o ofertăirevocabilă şi produce efectele prevăute la art. ''/'.

)1- !acă părţile nu au convenit un termen pentru acceptare, acesta poate fi stabilit deinstanţă prin ordonanţă preşedinţială, cu citarea părţilor.

)- "actul de opţiune trebuie să conţină toate elementele contractului pe care părţileurmăresc să#l înc?eie, astfel înc>t acesta să se poată înc?eia prin simpla acceptare abeneficiarului opţiunii.

)+- %ontractul se înc?eie prin e4ercitarea opţiunii în sensul acceptării de către beneficiar adeclaraţiei de voinţă a celeilalte părţi, în condiţiile convenite prin pact.

)- =t>t pactul de opţiune, c>t şi declaraţia de acceptare trebuie înc?eiate în formaprevăută de lege pentru contractul pe care părţile urmăresc să#l înc?eie.

%omentariu

Reglementarea pactului de opţiune în art. '195 naşte o situaţie juridică în care, în faa

210

Page 211: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 211/477

Page 212: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 212/477

efectuat prin notificare către beneficiarul promisiunii mai înainte ca acesta să#şi fimanifestat voinţa de acceptare a promisiunii. În această situaţie nu mai poate fi pronunţatăo ?otăr>re care să ţină loc de contract.'

 =lineatul )- al art. '19/ precieaă că te4tul acestui alineat nu se aplică în caulcontractelor reale dacă prin lege nu se prevede altfel.

"entru contractele reale, a se vedea comentariul la art. ''9+ D%%.

:ectele aţ% de terţi

(. # !ispoiţii generale

((. # "romisiunea faptei altuia

(((. # $tipulaţia pentru altul

(&. # $imulaţia

".

Dispo$iţii generale

 =rt. '152. # Relativitatea efectelor contractului

 =rt. '15'. # 3poabilitatea efectelor contractului

 =rt. '151. # 7ransmisiunea drepturilor şi obligaţiilor către succesori

*rt. 1/.

,elativitatea eectelor contractului

%ontractul produce efecte numai între părţi, dacă prin lege nu se prevede altfel.

%%=: =rt. /9. %onvenţiile n#au efect dec>t între părţile contractante.

 =rt. /9+. %reditorii pot e4ercita toate drepturile şi acţiunile debitorului lor, afară de aceleacare îi sunt e4clusiv personale.

 =rt. /9. 6i pot asemenea, în numele lor personal, să atace actele viclene, făcute dedebitor în prejudiciul drepturilor lor.

 =rt. /9*. %u toate acestea, sunt datori, pentru drepturile enunţate la titlul succesiunii, acelaal contractelor de maritaj şi drepturilor respective ale soţilor, să se conformee cu regulilecuprinse într#însele.

%%C: =rt. ''*. %onvenţiile nu au efect dec>t între părţile contractante; ele nu dăuneaădefel terţilor şi nu pot să profite acestora dec>t în caurile prevăute de art. ''1'.

 =rt. ''**. 7otuşi, creditorii pot e4ercita toate drepturile şi acţiunile debitorului lor, cue4cepţia celor care îi sunt e4clusiv ataşate persoanei lui.

 =rt. ''*9. 6i pot, de asemenea, în numele lor personal, să atace actele făcute de debitor în frauda drepturilor lor.

%omentariu

7e4tul art. '152 consacră principiul relativităţii efectelor contractului, dacă legea nu

212

Page 213: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 213/477

prevede altfel, contractul produce efecte numai faţă de părţile care l#au înc?eiat.

7e4tul evocă adagiul latin res inter alios acta aliis neSue nocer neSue prodesse potest.

"rincipiul este corolarul teoriei autonomiei voinţei. !eşi această teorie a fost puternicdruncinată, principiul efectului relativ al contractului a rămas în vigoare.

3 altă situaţie de e4tindere a efectelor se referă la cesiunea de contract )a se vedea art.

'' şi urm.-. %esionarul dob>ndeşte calitatea de parte şi, totodată, drepturile şi obligaţiilecedentului.

@neori cesiunea este impusă de lege, cum este, de e4emplu, v>narea unui imobil ce seva construi, v>narea unei întreprinderi implic>nd continuitatea contractelor de muncă ş.a."ersoanele devin participante la contract fără voinţa lor, prin voinţa legii. 7ot astfel,aderarea la un contract de asociaţie sau de societate e4tinde efectele asupra aderenţilor.

 În caul în care contractul are ca obiect un drept de creanţă, situaţia juridică pe care acreat#o contractul între părţi poate fi opusă terţelor persoane sau poate fi opusă părţilor decătre terţele persoane.

 =tunci c>nd un furnior acordă unui distribuitor e4clusivitatea v>nării produselor salepentru one geografice determinate, terţul care obţine de la acelaşi furnior sau de la undistribuitor e4clusiv acele produse şi le distribuie, încălc>nd claua de e4clusivitate, poatefi răspunător în temeiul răspunderii delictuale1.

Du numai părţile pot opune terţelor persoane situaţia născută din contract, ci aceeaşiposibilitate o au şi terţele persoane interesate. Dee4ecutarea unei obligaţii contractualepoate repreenta o culpă delictuală, pentru că terţii, nefiind părţi în contract, pot invocanumai răspunderea e4tracontractuală, răspunderea civilă delictuală. !e e4emplu,persoana care a suferit o vătămare corporală din pricina defecţiunilor unui ascensor poateinvoca neîndeplinirea obligaţiilor din contractul între societatea care a instalat şi întreţineascensorul, pe de#o parte, şi proprietarul imobilului, pe de altă parte.

7erţul poate invoca un contract şi pentru a evita obligarea sa la plata unei sume."reşedintele societăţii comerciale se angajeaă să garantee prin cauţiune datoriileacesteia faţă de bancă. =cele creanţe garantate de preşedinte sunt cedate altei bănci."rima bancă fiind urmărită de garant pentru plată, invocă cesiunea creanţei. (nstanţaobservă că garantul nu se poate prevala de cesiunea în care nu a fost parte, iar %urtea de%asaţie franceă reproşeaă primei instanţe că a recunoscut greşit dreptul terţului de ainvoca în favoarea lui, ca fapt juridic, situaţia creată prin contractul de cesiune.

*rt. 11.

po$abilitatea eectelor contractului

%ontractul este opoabil terţilor, care nu pot aduce atingere drepturilor şi obligaţiilornăscute din contract. 7erţii se pot prevala de efectele contractului, însă fără a avea dreptulde a cere e4ecutarea lui, cu e4cepţia caurilor prevăute de lege.

%omentariu

"e l>ngă semnatarii contractului cercul persoanelor faţă de care vor fi produse efectelecontractului se va e4tinde ulterior.

7erţii nu pot influenţa drepturile şi obligaţiile părţilor din contract, dar se pot prevala de

efectele contractului. =ceastă prevalare nu implică şi dreptul de a cere e4ecutareacontractului, cu e4cepţia acţiunii oblice şi a altor cauri prevăute de lege.

 =c?iiţionarea unui mobil, cunosc>nd precedenta cesiune a acestui mobil către o terţă

213

Page 214: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 214/477

Page 215: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 215/477

prestaţia promisă.

"entru a evita această răspundere, promitentul are alternativa asigurării e4ecutăriiobligaţiei terţului prin fapta sa ori prin fapta altei persoane, astfel înc>t creditorul să nusufere nici un prejudiciu. "entru a funcţiona norma legală din art. '15 alin. )'-, contractultrebuie să prevadă în mod neîndoielnic intenţia promitentului de a se angaja personal sauaceastă concluie trebuie să reulte din împrejurările în care s#a înc?eiat contractul cubeneficiarul.Aa prima vedere, pare nefiresc ca o persoană să îşi asume riscul şi propria răspunderepentru fapt altuia. În realitate, situaţii de acest gen pot e4ista. !e e4emplu, două persoanese judecă în proces şi unul dintre împricinaţi moare, iar unul dintre moştenitorii săitranacţioneaă cu adversarul pentru a pune capăt procesului şi promite că ceilalţicomoştenitori vor adera la această tranacţie. !acă ceilalţi comoştenitori refuă să ratificeactul, răspunde numai cel ce s#a angajat pentru prejudiciul pe care l#a suferit parteaadversă.

(nstituţia reglementată de art. '15 nu se confundă nici cu cauţiunea, nici cu promisiuneade bune oficii.

%auţiunea este o obligaţie personală de a se substitui debitorului în caul incapacităţiiacestuia de a stinge datoria.

"romitentul care oferă bunele oficii îşi asumă numai o obligaţie de mijloace, în timp cepromitentul îşi asumă o obligaţie de reultat.

""".

tipulaţia pentru altul

 =rt. '15+. # 6fectele =rt. '15. # %ondiţiile privind terţul beneficiar 

 =rt. '15*. # =cceptarea stipulaţiei

 =rt. '159. # Revocarea stipulaţiei

 =rt. '155. # 0ijloacele de apărare ale promitentului

*rt. 14.

:ectele

)'- 3ricine poate stipula în numele său, însă în beneficiul unui terţ.

)1- "rin efectul stipulaţiei, beneficiarul dob>ndeşte dreptul de a cere direct promitentuluie4ecutarea prestaţiei.

%%(: =rt. '+''. %ontractul în favoarea terţilor. )'-6ste validă stipulaţia în favoarea unui terţ,atunci c>nd stipulantul are un interes.

)1- %u e4cepţia convenţiei contrare, terţul dob>ndeşte dreptul împotriva promitentului prinefectul stipulaţiei. =ceasta poate însă să fie revocată sau modificată de stipulant, at>tatimp c>t terţul nu a declarat promitentului voinţa de a profita de stipulaţie.

)- În caul revocării stipulaţiei sau al refuului terţului de a profita, prestaţia răm>ne înbeneficiul stipulantului, cu e4cepţia situaţiei în care din voinţa părţilor sau din naturacontractului reultă altceva.

215

Page 216: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 216/477

 =rt. '+'1. "restaţia faţă de terţ după moartea stipulantului. )'- !acă prestaţia trebuieoferită terţului după moartea stipulantului, aceştia pot revoca beneficiul c?iar printr#odispoiţie testamentară deşi terţul şi#a manifestat voinţa de a profita, cu e4cepţia ca înacest din urmă ca, stipulantul să nu fi renunţat în scris la dreptul de a revoca stipulaţia.

)1- "restaţia trebuie efectuată în favoarea moştenitorilor terţului dacă acesta decedeaă înaintea stipulantului at>ta timp c>t beneficiul nu a fost revocat sau stipulantul nu a dispusaltfel. =rt. '+'. 64cepţii opoabile de către promitent terţului. "romitentul poate opune terţuluie4cepţii fondate pe contractul din care derivă dreptul terţului, însă nu şi cele fondate pealte raporturi dintre promitent şi stipulant.

%omentariu

3 persoană capabilă poate stipula pentru altul, în contractul înc?eiat cu cealaltă parte, oobligaţie în profitul unei terţe persoane denumită beneficiar, care devine creditor faţă depromitent. În virtutea acestui drept, beneficiarul poate cere e4ecutarea prestaţiei directpromitentului deşi nu este parte a contractului dintre stipulant şi promitent.

Referitor la drepturile beneficiarului contractului de asigurare de viaţă, %urtea de %asaţiefranceă, secţia civilă, prin deciia din '* ianuarie '555, a statuat că stipulantul a prevăutpentru sine în acelaşi timp ca şi pentru terţul beneficiar, astfel înc>t un asemenea contracteste supus regulilor stipulaţiei pentru altul.

!acă terţul desemnat de poliţa de asigurare a declarat că vrea să profite de stipulaţiafăcută în favoarea lui, reultă pentru el un profit personal irevocabil, în virtutea căruiapromitentul va fi obligat să îi plătească cuantumul asigurării în momentul decesuluistipulantului, dacă primele au fost ac?itate cu regularitate ori de către stipulant, ori de cătreterţul beneficiar.

%a urmare, falimentul stipulantului survenit anterior decesului său nu va face să disparăacest drept, nici nu va autoria sindicul să pretindă, în numele masei credale că poliţa deasigurare este o simplă valoare mobiliară rămasă în patrimoniul falitului cu destinaţia degaj general al creditorilor.

*rt. 12.

Condiţiile privind terţul beneiciar 

Eeneficiarul trebuie să fie determinat sau, cel puţin, determinabil, la data înc?eieriistipulaţiei şi să e4iste în momentul în care promitentul trebuie să îşi e4ecute obligaţia. În

ca contrar, stipulaţia profită stipulantului, fără a agrava însă sarcina promitentului.%omentariu

7erţul beneficiar trebuie să fie determinat prin parametrii personalităţii sale sau cel puţindeterminabil cu ajutorul unor menţiuni din contract.

Du este obligatoriu ca beneficiarul să e4iste la data contractului dintre stipulant şipromitent, fiind suficient ca el să e4iste la data prevăută pentru e4ecutarea obligaţieipromitentului.

!acă nu e4istă nici la data prevăută pentru e4ecutarea obligaţiei, această obligaţie se vae4ecuta de către promitent către stipulant în aceleaşi condiţii în care era prevăută pentru

beneficiar.

216

Page 217: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 217/477

*rt. 16.

*cceptarea stipulaţiei

)'- !acă terţul beneficiar nu acceptă stipulaţia, dreptul său se consideră a nu fi e4istatniciodată.

)1- $tipulaţia poate fi revocată c>t timp acceptarea beneficiarului nu a ajuns la stipulantsau la promitent. $tipulaţia poate fi acceptată şi după decesul stipulantului sau alpromitentului.

%omentariu

Aa data înştiinţării sale despre stipulaţie sau la data prevăută pentru e4ecutareacontractului, terţul beneficiar poate accepta sau poate refua primirea stipulaţiei.

!acă nu acceptă stipulaţia, se consideră că el nu a avut niciodată nici un drept la aceasta.

!acă stipulantul revocă stipulaţia înainte ca acceptarea beneficiarului să fi ajuns la unadintre părţile contractului, stipulantul sau promitentul, stipulaţia poate fi revocată.

!ecesul stipulantului sau decesul promitentului nu împiedică acceptarea stipulaţiei ulterioracestor evenimente.

Hurisprudenţa franceă a admis stipulaţia pentru altul implicită în anumite contracte, pentruo mai bună securitate a persoanelor, lărgind cercul terţelor persoane cărora le poateprofita contractul.

 =tunci c>nd un călător este victima unui accident de transport, călătorul este considerat căa convenit cu transportatorul ca acesta din urmă să fie ţinut faţă de călător de o obligaţiede securitate, dar şi că moştenitorii vor succede la creanţa sa şi că persoanele faţă decare călătorul ar putea fi ţinut de o obligaţie de întreţinere au un drept propriu să reclame

daune#interese pentru prejudiciul material sau moral cauat de moarte călătorului,deoarece călătorul este considerat că a stipulat pentru aceştia în acest mod.

 =plicaţii moderne ale stipulaţiei pentru altul sunt:

 – asigurările în ca de deces;

 – donaţia cu sarcină;

 – v>narea cu atribuirea preţului unei terţe persoane;

 – stipulaţia făcută de e4peditor în beneficiul destinatarului în contractul de transport;

 – contractul între spital şi centrul de transfuie, care conţine o stipulaţie pentru altulgarant>nd puritatea s>ngelui beneficiarilor transfuiei ş.a.

*rt. 1+.

,evocarea stipulaţiei

)'- $tipulantul este singurul îndreptăţit să revoce stipulaţia, creditorii sau moştenitorii săineput>nd să o facă. $tipulantul nu poate însă revoca stipulaţia fără acordul promitentuluidacă acesta din urmă are interesul să o e4ecute.

)1- Revocarea stipulaţiei produce efecte din momentul în care ajunge la promitent. !acănu a fost desemnat un alt beneficiar, revocarea profită stipulantului sau moştenitorilor

acestuia, fără a agrava însă sarcina promitentului.%omentariu

217

Page 218: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 218/477

$tipulantul poate revoca stipulaţia. Dici creditorii, nici moştenitorii săi nu au aceastăposibilitate legală. !acă stipulantul doreşte să revoce stipulaţia, însă promitentul esteinteresat să o e4ecute, evocarea stipulantului nu are efect fără acordul promitentului.

6fectele revocării încep să se producă din momentul în care revocarea ajunge lapromitent.

Revocarea poate desemna un alt beneficiar şi în acest ca ea va profita noului beneficiar.!acă nu se desemneaă alt beneficiar, cel ce profită este stipulantul sau moştenitorii săi, în aceleaşi condiţii ca şi beneficiarul iniţial.

*rt. 1.

;i=loacele de ap%rare ale promitentului

"romitentul poate opune beneficiarului numai apărările întemeiate pe contractul carecuprinde stipulaţia.

%omentariu

Eeneficiarul nefiind parte în contract poate înt>lni anumite obiecţii sau opoiţii din parteapromitentului. 7e4tul art. '155 restr>nge posibilităţile promitentului de apărare faţă debeneficiar la te4tul contractului înc?eiat cu stipulantul.

"V.

imulaţia36

 =rt. '15/. # 6fecte între părţi

 =rt. '1/2. # 6fecte faţă de terţi =rt. '1/'. # Raporturile cu creditorii

 =rt. '1/1. # "roba simulaţiei

 =rt. '1/. # =ctele unilateral

 =rt. '1/+. # =ctele nepatrimoniale

*rt. 19.

:ecte &ntre p%rţi

)'- %ontractul secret produce efecte numai între părţi şi, dacă din natura contractului oridin stipulaţia părţilor nu reultă contrariul, între succesorii lor universali sau cu titluuniversal.

)1- %u toate acestea, contractul secret nu produce efecte nici între părţi dacă nu îndeplineşte condiţiile de fond cerute de lege pentru înc?eierea sa valabilă.

*rt. 19/.

:ecte aţ% de terţi

)'- %ontractul secret nu poate fi invocat de părţi, de către succesorii lor universali, cu titluuniversal sau cu titlu particular şi nici de către creditorii înstrăinătorului aparent împotrivaterţilor care, întemeindu#se cu bună#credinţă pe contractul public, au dob>ndit drepturi de

218

Page 219: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 219/477

la ac?iitorul aparent.

)1- 7erţii pot invoca împotriva părţilor e4istenţa contractului secret, atunci c>nd acesta levatămă drepturile.

*rt. 191.

,aporturile cu creditorii

)'- 64istenţa contractului secret nu poate fi opusă de părţi creditorilor dob>nditoruluiaparent care, cu bună#credinţă, au notat începerea urmăririi silite în cartea funciară sau auobţinut sec?estru asupra bunurilor care au făcut obiectul simulaţiei.

)1- !acă e4istă un conflict între creditorii înstrăinătorului aparent şi creditorii dob>nditoruluiaparent, sunt preferaţi cei dint>i, în caul în care creanţa lor este anterioară contractuluisecret.

*rt. 19.

<roba simulaţiei

!ovada simulaţiei poate fi făcută de terţi sau de creditori cu orice mijloc de probă. "ărţilepot dovedi şi ele simulaţia cu orice mijloc de probă atunci c>nd pretind că aceasta arecaracter ilicit.

*rt. 193.

*ctele unilateral

!ispoiţiile referitoare la simulaţie se aplică în mod corespunător şi actelor juridiceunilaterale destinate unei persoane determinate, care au fost simulate prin acordul dintreautorul actului şi destinatarul său.

*rt. 194.

*ctele nepatrimoniale

!ispoiţiile referitoare la simulaţie nu se aplică actelor juridice nepatrimoniale.

Aegea nr. 9'B12'': =rt. '2/. !ispoiţiile art. '15/–'1/+ din %odul civil se aplică numai în

caul în care contractul secret este înc?eiat după intrarea în vigoare a %odului civil.%%=: =rt. ''9. =ctul secret, care modifică un act public, nu poate avea putere dec>t întrepărţile contractante şi succesorii lor universali; un asemenea act nu poate avea niciunefect în contra altor persoane.

%%C: =rt. '1'. =ctele secrete nu pot avea efect dec>t între părţile contractante: ele nu auniciun efect în privinţa terţilor.

%%(: =rt. '+'+. 6fectele simulaţiei între părţi. )'- %ontractul simulat nu produce efecte întrepărţi.

)1- !acă părţile au dorit înc?eierea unui contract diferit de cel aparent, îşi produce efectele

 între ele contractul disimulat at>ta timp c>t e4istă cerinţele de substanţă şi formă.)-!ispoiţiile anterioare se aplică de asemenea şi actelor unilaterale destinate uneipersoane determinate, simulate prin acordul dintre cel care le întocmeşte şi destinatarul

219

Page 220: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 220/477

lor.

 =rt. '+'. 6fectele simulaţiei cu privire la terţi. )'- $imulaţia nu poate fi opusă nici părţilorcontractante, nici av>nilor#cauă sau creditorilor înstrăinătorului aparent, terţilor care, cubună#credinţă, au dob>ndit drepturi de la titularul aparent, cu e4cepţia efectelor transcrieriiacţiunii în simulaţiei.

)1- 7erţii pot să se prevalee de simulaţia faţă de părţi atunci c>nd aceasta le prejudiciaădrepturile.

 =rt. '+'*. Raporturile cu creditorii. )'- $imulaţia nu poate fi opusă de contractanţicreditorilor titularului aparent, care, cu bună#credinţă, au îndeplinit acte de e4ecutareasupra bunurilor care au făcut obiectul contractului simulat.

)1- %reditorii înstrăinătorului aparent pot să se prevalee de simulaţia care le prejudiciaădrepturile şi în conflictul cu creditorii c?irografari ai dob>nditorului aparent, ei sunt preferaţideoarece creanţa lor este anterioară actului simulat.

 =rt. '+'9. "roba simulaţiei. "roba cu martori a simulaţiei este permisă fără limite dacăeste propusă de creditori sau terţi şi dacă este îndreptată spre a dovedi caracterul ilicit alcontractului disimulat, c?iar dacă e propusă de părţi.EE: F''9. =ctul aparent. )'- 6ste nulă declaraţia de voinţă care trebuie adresată uneipersoane dacă nu este făcută dec>t în aparenţă, cu acordul acesteia.

)1- !acă în spatele actului aparent este disimulat un alt act, se face aplicarea dispoiţiilorreferitoare la actul disimulat.

%omentariu

$imulaţia este o formă de manifestare a minciunii în drept, care se adaugă celorlalte treiipostae ale minciunii, mai bine cunoscute de masele largi:

'- adevărul denaturat;1- adevărul parţial,

- politica.

3ricum, minciuna este un fenomen universal acoperind toate sectoarele realităţiiumane9.

 În realitatea crudă, simulaţia, ca orice minciună, este răspunsul la nevoile umane reale dea ascunde anumite fapte.

$imulaţia juridică presupune disimulare, adică ascundere a unei realităţi şi înfăţişare a alteiaparenţe. !intre numeroasele definiţii propuse în literatură şi jurisprudenţă, reţinem

definiţia propusă de C.=. Eaias5: simulaţia este operaţiunea juridică unitară, carecreeaă o aparenţă neconformă cu realitatea prin înc?eierea concomitentă a două acte juridice: unul public şi mincinos, ale cărui efecte sunt înlăturate sau modificate, total sauparţial, de altul secret şi adevărat, care conţine în sine acordul, implicit sau e4plicit, alpărţilor de a simula<.

%onform opiniei autorului C.=. Eaias, sunt definitorii pentru simulaţie următoareleelemente:

a- e4istenţa a două acte juridice – unul public dar mincinos, celălalt secret, dar adevărat;

b- contradicţia între cele două acte, în sensul că actul secret modifică, total sau parţial, ori

c?iar înlătură efecte actului public;c- e4istenţa acordului părţilor de a simula )sau acordul simulatoriu- conţinut de actulsecret;

220

Page 221: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 221/477

d- înc?eierea concomitentă a celor două acte, în sensul că între ele trebuie să e4iste osimultaneitate de ordin intelectual;

e- ascunderea în acest fel a adevăratelor raporturi juridice dintre părţi şi crearea uneiaparenţe neconforme cu realitatea;

f- caracterul unitar al operaţiunii.

6fectele simulaţiei sunt cele reglementate de art. '15/ şi art. '1/2, precum şi de art. '1/'. Între părţi produce efecte numai contractul secret şi dacă nu e4istă o stipulaţie contrară,aceleaşi efecte continuă între succesorii lor universali sau cu titlu universal. =semeneaefecte sunt recunoscute de lege numai dacă sunt îndeplinite condiţiile legale de fondcerute pentru înc?eierea valabilă a unui astfel de contract.

Caţă de terţi, simulaţia nu poate fi invocată nici de părţi, nici de succesori sau creditoridacă terţele persoane, cu bună#credinţă, ba>ndu#se pe contractul public, au dob>nditdrepturi de la ac?iitorul aparent. 7erţii care cunosc simulaţia şi consideră că ea le vatămădrepturile pot invoca actul secret contra părţilor care l#au semnat/.

"ărţile nu pot opune simulaţia creditorilor dob>nditorului aparent care, fiind de bună#credinţă, au început e4ecutarea silită şi au înscris#o în cartea funciară ori au obţinutsec?estru asupra bunurilor obiect al simulaţiei. În caul conflictului de interese întrecreditorii înstrăinătorului aparent şi creditorii dob>nditorului aparent, primii sunt ceipreferaţi, cu condiţia ca naşterea creanţei lor să fie anterioară simulaţiei.

!ovada simulaţiei este permisă terţilor prin orice mijloc de probă, pentru că ei nu deţinactul secret. !acă recunosc caracterul ilicit al actului simulat, şi părţile pot dovedi cu oricemijloc de probă simulaţia, pentru că ea are caracter ilicit.

Ki actelor unilaterale li se aplică dispoiţiile referitoare la simulaţie, dacă ele sunt destinateunei persoane determinate şi simulaţia s#a realiat prin acordul dintre autorul actului şi

destinatarul actului.$imulaţia urmăreşte întotdeauna un reultat patrimonial necuvenit şi, de aceea, esteinaplicabilă actelor juridice cu caracter nepatrimonial.

 În doctrina baată pe %odul civil anterior, şi căsătoria fictivă a fost calificată ca formăspecifică a simulaţiei, alături de adopţia fictivă şi de recunoaşterea fictivă de filiaţie.

ecţiunea a +-a.

,epre$entarea

 =rt. '1/. # 7emeiul repreentării =rt. '1/*. # 6fecte

 =rt. '1/9. # Dearătarea calităţii de repreentant

 =rt. '1/5. # %apacitatea părţilor 

 =rt. '1//. # &iciile de consimţăm>nt

 =rt. '22. # Euna#credinţă

 =rt. '2'. # Corma împuternicirii

 =rt. '21. # Hustificarea puterii de a repreenta

 =rt. '2. # %onflictul de interese

 =rt. '2+. # %ontractul cu sine însuşi şi dubla repreentare

221

Page 222: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 222/477

 =rt. '2. # Încetarea împuternicirii

 =rt. '2*. # 0odificarea şi revocarea împuternicirii

 =rt. '29. # =lte caue de încetare a puterii de a repreenta

 =rt. '25. # 3bligaţiile repreentantului la încetarea împuternicirii

 =rt. '2/. # Aipsa sau depăşirea puterii de repreentare =rt. ''2. # Răspunderea repreentantului

 =rt. '''. # Ratificarea

 =rt. ''1. # 6fectele ratificării

 =rt. ''. # 7ransmisiunea facultăţii de a ratifica

 =rt. ''+. # !esfiinţarea contractului înaintea ratificării

(on 7urcu

*rt. 192.

#emeiul repre$ent%rii

"uterea de a repreenta poate reulta fie din lege, fie dintr#un act juridic ori dintr#o?otăr>re judecătorească, după ca.

*rt. 196.

:ecte

%ontractul înc?eiat de repreentant, în limitele împuternicirii, în numele repreentatuluiproduce efecte direct între repreentat şi cealaltă parte.

*rt. 19+.

Near%tarea calit%ţii de repre$entant

)'- %ontractul înc?eiat de repreentant în limita puterilor conferite, atunci c>nd terţulcontractant nu cunoştea şi nici nu ar fi trebuit sa cunoască faptul că repreentantul acţiona în această calitate, obligă numai pe repreentant şi pe terţ, dacă prin lege nu se prevedealtfel.

)1- %u toate acestea, dacă repreentantul, atunci c>nd contracteaă cu terţul în limitaputerilor conferite, pe seama unei întreprinderi, pretinde că este titularul acesteia, terţulcare descoperă ulterior identitatea adevăratului titular poate să e4ercite şi împotrivaacestuia din urmă drepturile pe care le are împotriva repreentantului.

*rt. 19.

Capacitatea p%rţilor 

 În caul repreentării convenţionale, at>t repreentatul, c>t şi repreentantul trebuie să

aibă capacitatea de a înc?eia actul pentru care repreentarea a fost dată.

222

Page 223: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 223/477

*rt. 199.

Viciile de consimţ%m7nt

%ontractul este anulabil atunci c>nd consimţăm>ntul repreentantului este viciat. !acă însă viciul de consimţăm>nt priveşte elemente stabilite de repreentat, contractul este

anulabil numai dacă voinţa acestuia din urmă a fost viciată.

*rt. 13//.

0una-credinţ%

)'- =fară de caul în care sunt relevante pentru elementele stabilite de repreentat, bunasau reaua#credinţă, cunoaşterea sau necunoaşterea unei anumite împrejurări seapreciaă în persoana repreentantului.

)1- Repreentatul de rea#credinţă nu poate invoca niciodată buna#credinţă arepreentantului.

*rt. 13/1.

8orma &mputernicirii

 Împuternicirea nu produce efecte dec>t dacă este dată cu respectarea formelor cerute delege pentru înc?eierea valabilă a contractului pe care repreentantul urmeaă să îl înc?eie.

*rt. 13/.

>ustiicarea puterii de a repre$enta

%ontractantul poate întotdeauna cere repreentantului să facă dovada puterilor încredinţate de repreentat şi, dacă repreentarea este cuprinsă într#un înscris, să îiremită o copie a înscrisului, semnată pentru conformitate.

*rt. 13/3.

Conlictul de interese

%ontractul înc?eiat de un repreentant aflat în conflict de interese cu repreentatul poate fianulat la cererea repreentatului, atunci c>nd conflictul era cunoscut sau trebuia să fiecunoscut de contractant la data înc?eierii contractului.

*rt. 13/4.

Contractul cu sine &nsui i dubla repre$entare

)'- %ontractul înc?eiat de repreentant cu sine însuşi, în nume propriu, este anulabilnumai la cererea repreentatului, cu e4cepţia caului în care repreentantul a fost împuternicit în mod e4pres în acest sens sau cuprinsul contractului a fost determinat în

asemenea mod înc>t să e4cludă posibilitatea unui conflict de interese.)1- !ispoiţiile alin. )'- se aplică şi în caul dublei repreentări.

223

Page 224: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 224/477

%%C: =rt. '91. !acă, în mod voluntar, este gestionată afacerea altuia, fie că proprietarulcunoaşte gestiunea, fie că o ignoră, cel care gereaă îşi asumă angajamentul tacit de acontinua gestiunea pe care a început#o şi de a o îndeplini p>nă c>nd proprietarul estecapabil el însuşi să se ocupe de ea; el trebuie, de asemenea să suporte toate c?eltuielileacestei afaceri.

6l se va supune tuturor obligaţiilor care vor reulta dintr#un mandat e4pres pe care i l#a datproprietarul.%%(: =rt. '59#'+22.

%omentariu

"robabil pentru că %odul civil anterior nu a reglementat în niciun fel repreentarea, cinumai o specie a acesteia, mandatul, iar %odul comercial a acordat numai o atenţieparţială repreentării prin prepuşi şi repreentaţi ca şi mandatului comercial )art. 9+#+2'%.com.-, Doul %od civil acordă un spaţiu amplu repreentării )12 de articole: art. '1/#''+-.

Caţă de volumul cauisticii în domeniu, reglementarea apare ca fiind vădit e4cesivă dinpunct de vedere al spaţiului ocupat.$ursa repreentării poate fi legală sau judiciară ori convenţională. %ea mai numeroasăcauistică o are, desigur, sursa convenţională )art. '1/-.

!octrina distinge convenţia de repreentare de repreentarea convenţională+2. !easemenea, doctrina clasifică repreentarea după criteriul normei juridice care o genereaă în repreentare de drept privat şi repreentare de drept public

Aa r>ndul său, repreentarea de drept privat poate fi perfectă, dacă repreentantulacţioneaă cu fidelitate în numele şi pe seama celui repreentat sau va fi imperfectă dacăacţioneaă în nume propriu, dar pe seama celui repreentat )comision şi consignaţie-.

64cept>nd situaţia unei infracţiuni, agentul e4ecutant al repreentării beneficiaă deimunitate.

"entru a putea fi răspunător faţă de cel repreentat, va fi necesar să se facă dovadacomiterii unei culpe cvasidelictuale distincte, care a provocat repreentatului un prejudiciudiferit de acela care reultă dintr#o greşită e4ecutare a contractului.

Repreentarea poate fi voluntară, dacă împuternicirea este dată de cel repreentat sauobligatorie, dacă raportul de repreentare este independent de voinţa ambelor părţi)repreentarea minorilor de către părinţi-.

Repreentarea convenţională se distinge de cea judiciară şi de cea legală. Repreentarea

 judiciară are drept sursă ?otăr>rea judecătorească )tutela interisului judecătoresc-.Repreentarea convenţională poate fi generală sau specială, după întinderea conceputăde cel repreentat.

%onvenţia de repreentare are e4igenţe de formă şi un caracter intuitu personae.Repreentarea oneroasă, remunerată, conferă caracter sinalagmatic contractului derepreentare.

!eşi în art. '1/ sunt enunţate toate cele trei surse ale puterii de repreentare, înarticolele următoare se reglementeaă numai repreentarea convenţională. =stfel, efectelecontractului pe care împuternicitul îl înc?eie cu cealaltă parte se produc direct în persoanacelui repreentat şi a partenerului la convenţie. Repreentarea convenţională presupuneun raport juridic trilateral:'- între repreentat şi repreentant;

224

Page 225: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 225/477

Page 226: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 226/477

interes comun )repreentatul şi repreentantul sunt coproprietari asupra aceluiaşi careurmeaă a fi v>ndut prin repreentare-, nici cu mandatul colectiv, nici cu ipotea în caremai multe părţi se învoiesc să desemnee acelaşi repreentant.

%ontractul cu sine şi dubla repreentare se caracterieaă prin aceea că repreentantulacţioneaă simultan în două calităţi distincte, dacă legea nu se opune )cum sunt, dee4emplu, v>nările silite, fapte de concurenţă neloială ş.a.- )art. '2+-.

*rt. 13/2.

 5ncetarea &mputernicirii

"uterea de repreentare înceteaă prin renunţarea de către repreentant la împuterniciresau prin revocarea acesteia de către repreentat.

*rt. 13/6.

;odiicarea i revocarea &mputernicirii0odificarea şi revocarea împuternicirii trebuie aduse la cunoştinţa terţilor prin mijloacecorespunătoare. În ca contrar, acestea nu sunt opoabile terţilor, dec>t dacă sedovedeşte că aceştia le cunoşteau ori puteau să le cunoască în momentul înc?eieriicontractului.

*rt. 13/+.

*lte cau$e de &ncetare a puterii de a repre$enta

)'- "uterea de a repreenta înceteaă prin decesul sau incapacitatea repreentantului oria repreentatului, dacă din convenţie ori din natura afacerii nu reultă contrariul.

)1- !acă repreentantul sau repreentatul este persoană juridică, puterea de a repreenta înceteaă la data la care persoana juridică îşi înceteaă e4istenţa.

)- În caul desc?iderii procedurii insolvenţei asupra repreentantului sau repreentatuluiputerea de a repreenta înceteaă în condiţiile prevăute de lege.

)+- Încetarea puterii de a repreenta nu produce efecte în privinţa terţilor care, înmomentul înc?eierii contractului, nu cunoşteau şi nici nu trebuiau să cunoască această împrejurare.

*rt. 13/.

bligaţiile repre$entantului la &ncetarea &mputernicirii

)'- Aa încetarea puterilor încredinţate, repreentantul este obligat să restituierepreentatului înscrisul care constată aceste puteri.

)1- Repreentantul nu poate reţine acest înscris drept garanţie a creanţelor sale asuprarepreentatului, dar poate să ceară o copie a înscrisului, certificată de repreentat, cumenţiunea că puterea de repreentare a încetat.

226

Page 227: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 227/477

Page 228: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 228/477

'- renunţarea repreentantului;

1- revocarea împuternicirii de către cel repreentat.

0odificarea împuternicirii este opera repreentatului în acord cu repreentantul, care îşiasumă împuternicirea astfel modificată.

 =t>t modificarea împuternicirii, c>t şi revocarea acesteia devine opoabile terţilor după ce

sunt aduse la cunoştinţa lor pe căi adecvate sau printr#o comunicare din partearepreentatului sau repreentantului fie prin alte mijloace de care au dispus terţelepersoane.

!ovada cunoaşterii efective nu este obligatorie, deoarece aceleaşi efecte le produce şidovada că terţele persoane puteau să cunoască modificarea sau revocarea în momentul înc?eierii contractului. 6ste o problemă de fapt care se apreciaă în concret şi în modsuveran de către instanţă )art. '2*-.

7ot caue de încetare a împuternicirii de repreentare sunt decesul sau incapacitatearepreentatului sau repreentatului, dacă în convenţia de repreentare nu se prevedealtfel.

 În situaţia în care cel repreentat sau repreentantul său sunt persoane juridice, se aplicăregulile încetării persoanei juridice prevăute la art. 1++#12.

!acă cel repreentat sau repreentantul au calitatea de debitori într#o procedură judiciarăde insolvenţă reglementată de Aegea nr. 5B122*, puterea de a repreenta înceteaăodată cu ridicarea dreptului de administrare şi transmiterea acestui drept cătreadministratorul judiciar sau către lic?idatorul judiciar.

!acă în momentul înc?eierii contractului terţele persoane contractante nu cunoşteau şi,totodată, nici nu trebuiau să cunoască încetarea repreentării, acest fapt nu produceefecte în privinţa lor )art. '29-.

3dată cu încetarea puterilor sale, repreentantul este obligat să restituie repreentatului înscrisul prin care este împuternicit. 6l nu poate să reţină, de regulă, ca garanţie )drept deretenţie prevăut de art. 1+/#1+//- împuternicirea în original. "rin e4cepţie, reţinerea înscrisului care conţine împuternicirea de către repreentant este permisă de art.'25 alin. )1- numai atunci c>nd înscrisul conţin>nd împuternicirea este utiliat ca garanţiereală a creanţei pe care o are împuternicitul pentru munca prestată în calitatea sa derepreentant şi numai dacă repreentatul refuă să remită împuternicitului copia certificatăa actului de împuternicire cu menţiunea încetării puterii de repreentare.

6ste lipsit de efecte faţă de repreentat actul înc?eiat de repreentant fără împuternicireacelui repreentat sau cu depăşirea puterilor conferite. 64cepţie face situaţia în care terţul

contractant a fost determinat să creadă în mod reonabil, prin comportamentulrepreentatului că repreentantul are împuternicirea necesară şi că acţioneaă în limitaacelei împuterniciri )art. '2/-.

Repreentatul poate fi obligat şi pe temeiul unei împuterniciri aparente nu numai atuncic>nd el a creat în mod culpabil o aparenţă, ci şi atunci c>nd în mod legitim cealaltă partecontractantă a creut că aceasta este întinderea puterilor acordate repreentantului.3bligarea repreentatului depinde de posibilitatea de a#i reproşa aparenţa falsă atuncic>nd prin comportamentul său a contribuit să se generee sau să subiste falsaaparenţă+'.

"entru actele înc?eiate de repreentant fără împuternicire ori cu depăşirea limitelor

puterilor acordate, repreentantul răspunde pentru prejudiciile cauate terţului contractant. =ceastă răspundere este condiţionată de absenţa oricărei culpe din partea terţuluicontractant, care s#a încreut în afirmaţiile repreentantului şi a avut convingerea intimă că

228

Page 229: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 229/477

Page 230: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 230/477

Page 231: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 231/477

1- cealaltă parte în contract să consimtă la constituire.

 În principiu, nu sunt pretinse alte condiţii, dar alin. )1- al art. '' sugereaă că prin legear putea fi interisă substituirea sau ar putea fi condiţionată şi de alte cerinţe legale.

$ub aspectul formei, at>t actul de cesiune, c>t şi încuviinţarea celuilalt contractantau condiţia de formă corespunătoare condiţiei contractului cedat.

7e4tul art. ''9 permite ca partea contractantă care îşi menţine poiţia să consimtăanticipat la substituire şi, în acest ca, faţă de acea parte efectele substituirii se producodată cu notificarea substituirii. În celelalte situaţii, momentul cesiunii este momentulacceptării de către cealaltă parte contractantă a substituirii efectuate.

!acă înscrisul care cuprinde toate elementele contractului conţine şi claua la ordin< saualta ec?ivalentă, substituirea se opereaă prin gir, asemenea unei cambii sau unui bilet laordin, odată cu predarea înscrisului şi girul produce efectele substituirii în sensul art. ''.

"revederile art. ''9 nu aduc atingere normelor aplicabile înscrierilor în cărţile funciaresau cele care repreintă regimul juridic al unor bunuri mobile.

!in momentul substituirii, decentul este liberat de obligaţiile sale faţă de cealaltă partecontractantă.

!acă această din urmă parte, în declaraţia sa cu privire la cesiune, menţioneaă că nu îllibereaă pe cedent, contractantul cedat se poate îndrepta contra cedentului dacăcesionarul nu îşi e4ecută obligaţiile.

7ermenul pentru înştiinţarea cedentului despre nee4ecutarea obligaţilor cesionarului estede ' ile de la data la care a cunoscut nee4ecutarea obligaţiilor )art. ''5-.

64cepţiile pe care le poate invoca contractantul cedat faţă de cesionar sunt prevăutede art. ''/.

 =rticolul '12 obligă pe cedent să garantee validitatea contractului şi este fideiusor al îndeplinirii obligaţiilor de către contractantul cedat.

ecţiunea a 9-a.

 5ncetarea contractului

 =rt. '1'. # %auele de încetare

 =rt. '11. # 6fectele încetării

 =rt. '1. # Restituirea prestaţiilor 

*rt. 131.

Cau$ele de &ncetare

%ontractul înceteaă, în condiţiile legii, prin e4ecutare, acordul de voinţă al părţilor,denunţare unilaterală, e4pirarea termenului, îndeplinirea sau, după ca, neîndeplinireacondiţiei, imposibilitate fortuită de e4ecutare, precum şi din orice alte caue prevăute delege.

231

Page 232: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 232/477

Page 233: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 233/477

Capitolul "".

*ctul =uridic unilateral

$ecţiunea '. # !ispoiţii generale

$ecţiunea a 1#a. # =ctul unilateral ca ivor de obligaţii

ecţiunea 1.

Dispo$iţii generale

 =rt. '1+. # Doţiunea

 =rt. '1. # Regimul juridic

 =rt. '1*. # =ctele unilateral supuse comunicării

*rt. 134.

Noţiunea

6ste unilateral actul juridic care presupune numai manifestarea de voinţă a autorului său.

*rt. 132.

,egimul =uridic

!acă prin lege nu se prevede altfel, dispoiţiile legale privitoare la contracte se aplică în

mod corespunător actelor unilaterale.

*rt. 136.

*ctele unilateral supuse comunic%rii

)'- =ctul unilateral este supus comunicării atunci c>nd constituie, modifică sau stinge undrept al destinatarului şi ori de c>te ori informarea destinatarului este necesară potrivitnaturii actului.

)1- !acă prin lege nu se prevede altfel, comunicarea se poate face în orice modalitateadecvată, după împrejurări.

)- =ctul unilateral produce efecte din momentul în care comunicarea ajunge la destinatar,c?iar dacă acesta nu a luat cunoştinţă de aceasta din motive care nu îi sunt imputabile.

%omentariu

!efiniţia actului juridic unilateral este continuată la art. '1+: actul juridic care presupunenumai manifestarea de voinţă a autorului său<. =ctul unilateral este frecvent înt>lnit îndreptul succesoral )testamentul; opţiunea succesorală; acceptarea pură şi simplă;acceptarea sub beneficiul inventarului; renunţarea-.

 În contractele speciale este înt>lnit referitor la reilierea contractelor cu e4ecutaresuccesivă şi durată nedeterminată şi în alte domenii.

Deav>nd un regim juridic specific şi înc?egat, actului juridic unilateral îi sunt aplicabileregulile contractelor, cu derogările prevăute pentru fiecare specie de act unilateral. !e

233

Page 234: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 234/477

e4emplu, dispoiţiile referitoare la simulaţie se aplică în mod corespunător şi actelor juridice unilaterale destinate unei persoane determinate care au fost simulate prin acorduldintre autorul actului şi destinatarul său )art. '1/-.

64terioriarea actului juridic unilateral este o condiţie firească, mai ales atunci c>nd prinacel act se constituie, se modifică sau se stinge un drept al destinatarului comunicării şi,potrivit naturii actului, informarea destinatarului este necesară.

0odalitatea şi forma comunicării nu sunt prescrise riguros, fiind adaptabile împrejurărilor.

!in momentul în care comunicarea ajunge la destinatar, indiferent dacă acesta a luatcunoştinţă de ea sau nu a luat cunoştinţă din motive care nu îi sunt imputabile, actulunilateral produce efectele sale depline.

 =ngajamentul unilateral nu este, în realitate, adevărata şi unica sursă de efecte juridice.Aegea este cea care recunoaşte şi permite realiarea acestor efecte. În acest mod, legea îngăduie manifestării unilateral de voinţă să nască obligaţii prin voinţa debitorului, fără apretinde un acord al voinţei acestuia cu alte voinţe.

%a în orice raport obligaţional, trebuie să e4iste un creditor şi un debitor.

!acă admitem validitatea unui angajament unilateral de voinţă, trebuie să considerăm căcel ce se obligă în calitate de debitor este ţinut faţă de creditor înainte de orice acceptare aacestuia.

"remisa genereaă multiple ipotea de lucru.

'- =stfel, în ipotea conform căreia acceptarea creditorului obligaţiei nu se produceniciodată, nu vor e4ista nici creditorul, nici debitorul.

 =ngajamentul unilateral nu va preenta niciun interes fără e4istenţa unui creditor, iarcreditorul poate e4ista numai dacă invocă angajamentul şi, deci, acceptă obligaţiadebitorului. În ca contrar, obligaţia îşi pierde orice sens.

1- În altă ipoteă, acceptarea creditorului se produce înainte ca debitorul să îşi revoceangajamentul şi astfel debitorul este legat de creditor.

@neori, e4istă interes să se considere că un creditor a luat cunoştinţă de naştereadreptului în profitul său înainte de a#l fi acceptat şi astfel acceptarea opereaă retroactiv dela data angajamentului debitorului.

6ste o ipoteă greu de imaginat situaţia în care cineva devine creditor înainte să accepteacel drept de creanţă care a reultat din angajamentul asumat de o altă persoană faţă deel.

 În stipulaţia pentru altul, calitatea de creditor faţă de promitent ia naştere din iuapromisiunii şi înaintea oricărei acceptări.&ictima faptei cauatoare de prejudiciu dob>ndeşte dreptul de dedăunare faţă deasigurătorul autorului pagubei mai înainte de orice acceptare din partea sa manifestatăprin e4erciţiul acţiunii directe contra societăţii de asigurări.

 În acţiunea directă contra asigurătorului autorului pagubei, acest asigurător nu poate împiedica victima să îşi valorifice dreptul.

 În stipulaţia pentru altul, angajamentul promitentului naşte în patrimoniul beneficiarului undrept de creanţă care nu a figurat niciodată în patrimoniul stipulantului şi astfel se intericecreditorilor acestuia să îşi e4ercite dreptul de gaj general asupra acestui drept de creanţă

pentru simplul motiv că dreptul respective nu a aparţinut niciodată debitorului lor.- = treia ipoteă este aceea conform căreia acceptarea creditorului intervine după cedebitorul a revocat angajamentul său. "entru ca angajamentul unilateral de voinţă să aibă

234

Page 235: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 235/477

Page 236: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 236/477

termen, durata pentru acceptarea promisiunii se consideră că este aceea care sepotriveşte naturii obligaţiei şi împrejurărilor asumării acesteia+5.

*rt. 13.

<romisiunea public% de recompens%)'- %el care promite în mod public o recompensă în sc?imbul e4ecutării unei prestaţii esteobligat să facă plata, c?iar dacă prestaţia a fost e4ecutată fără a se cunoaşte promisiunea.

)1- !acă prestaţia a fost e4ecutată de mai multe persoane împreună, recompensa se împarte între ele, potrivit contribuţiei fiecăreia la obţinerea reultatului, iar dacă aceasta nuse poate stabili, recompensa se împarte în mod egal.

)- =tunci c>nd prestaţia a fost e4ecutată separat de mai multe persoane, recompensa secuvine aceleia care a comunicat cea dint>i reultatul.

%omentariu

$unt frecvente în presa ilnică promisiunile publice de recompensă.!eşi multe dintre ele sunt emise cu uşurinţă, în drept, ele genereaă obligaţii de e4ecutarea recompensei.

 În doctrină şi în jurisprudenţă, ţin>ndu#se cont şi de prevederile art. '1 privind aplicareacorespunătoare a dispoiţiilor legale privitoare la contracte, s#a făcut apel la construcţia juridică a contractului care a luat naştere din acceptarea unui dintre destinatarii ofertei şi îndeplinirea de către acesta a condiţiilor pentru obţinerea recompense. 7e4tul art.'15 vieaă însă şi ipotea în care prestaţia dorită de promitent a fost dusă la îndeplinirede către o persoană care nu avea cunoştinţă de e4istenţa promisiunii de recompensă.6vident că în această ipoteă nu poate avea loc discuţia despre un contract şi tot actul

unilateral va fi sursa obligaţiei. În alin. )1- şi )- se reglementeaă modalitatea de partajare a recompensei între mai mulţiacceptanţi şi e4ecutanţi, precum şi modalitatea de partajare între mai mulţi competitori, celce are prioritate în timp av>nd şi prioritate în dob>ndirea recompensei.

*rt. 139.

,evocarea promisiunii publice de recompens%

)'- "romisiunea poate fi revocată în aceeaşi formă în care a fost făcută publică sau într#o

formă ec?ivalentă.)1- Revocarea nu produce efecte faţă de cel care, mai înainte de publicarea ei, a e4ecutatprestaţia.

)- !acă revocarea a fost făcută fără justă cauă, autorul promisiunii datoreaă odespăgubire ec?itabilă care nu va putea depăşi recompensa promisă, celor care înaintede publicarea revocării, au făcut c?eltuieli în vederea e4ecutării prestaţiei. %u toateacestea, promitentul nu datoreaă despăgubiri, dacă dovedeşte că reultatul cerut nuputea fi obţinut.

)+- !reptul la acţiunea în despăgubire se prescrie în termen de un an de la data publicăriirevocării.

%omentariu

 Înainte ca prestaţia să fi fost e4ecutată de un receptor al promisiunii, ea poate fi revocată,

236

Page 237: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 237/477

 în aceeaşi formă în care a fost efectuată şi publicarea promisiunii sau într#o formăec?ivalentă.

"er a contrario, faţă de cel ce a e4ecutat prestaţia, înaintea de publicarea revocării,revocarea nu produce efecte.

 În caul revocării abuive )fără justă cauă<-, e4ecutantul prestaţiei poate pretinde

obligarea autorului promisiunii la dedăunare pentru c?eltuielile făcute în scopul de ae4ecuta prestaţia.

"romitentul se poate e4onera de această obligaţie numai dacă dovedeşte că e4ecutareanu putea conduce niciodată la obţinerea reultatului cerut în promisiune.

7ermenul de prescripţie a dreptului la acţiune în despăgubiri de către cel care a c?eltuitpentru e4ecutarea prestaţiei este de numai un an, mai scurt dec>t termenul general deprescripţie e4tinctivă de ani, prevăut de art. 1'9.

Capitolul """.

8aptul =uridic licit

$ecţiunea '. # estiunea de afaceri

$ecţiunea a 1#a. # "lata nedatorată

$ecţiunea a #a. # Îmbogăţirea fără justă cauă

ecţiunea 1.

?estiunea de aaceri

 =rt. '2. # %ondiţii =rt. ''. # 3bligaţia de înştiinţare

 =rt. '1. # %ontinuarea gestiunii

 =rt. '. # %ontinuarea gestiunii de către moştenitorii gerantului

 =rt. '+. # !iligenţa datorată de gerant

 =rt. '. # 3bligaţiile gerantului

 =rt. '*. # =ctele înc?eiate de gerant

 =rt. '9. # 3bligaţiile geratului

 =rt. '5. # Împotrivirea beneficiarului gestiunii

 =rt. '/. # estiunea inoportună

 =rt. '+2. # Ratificarea gestiunii

*rt. 133/.

Condiţii

)'- 64istă gestiune de afaceri atunci c>nd, fără să fie obligată, o persoană, numită gerant,

gestioneaă în mod voluntar şi oportun afacerile altei persoane, numită gerat, care nucunoaşte e4istenţa gestiunii sau, cunosc>nd gestiunea, nu este în măsură să desemneeun mandatar ori să se îngrijească în alt fel de afacerile sale.

237

Page 238: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 238/477

)1- %el care, fără să ştie, lucreaă în interesul altuia nu este ţinut de obligaţiile ce revin,potrivit legii, gerantului. 6l este îndreptăţit la restituire potrivit regulilor aplicabile îmbogăţiriifără justă cauă.

)- Du e4istă gestiune de afaceri atunci c>nd cel care administreaă afacerile unei altepersoane acţioneaă cu intenţia de a o gratifica.

*rt. 1331.

bligaţia de &ntiinţare

erantul trebuie să#l înştiinţee pe gerat despre gestiunea începută de îndată ce acestlucru este posibil.

*rt. 133.

Continuarea gestiunii

estiunea de afaceri obligă pe gerant să continue gestiunea începută p>nă c>nd o poateabandona fără riscul vreunei pierderi sau p>nă c>nd geratul, personal sau prinrepreentant, ori, după ca, moştenitorii acestuia sunt în măsură să o preia.

*rt. 1333.

Continuarea gestiunii de c%tre motenitorii gerantului

0oştenitorii gerantului care cunosc gestiunea sunt ţinuţi să continue afacerile începute deacesta din urmă, în aceleaşi condiţii ca şi gerantul.

*rt. 1334.

Diligenţa datorat% de gerant

)'- erantul este dator să se îngrijească de interesele geratului cu diligenţa pe care unbun proprietar o depune în administrarea bunurilor sale.

)1- %>nd gestiunea a urmărit să#l apere pe gerat de o pagubă iminentă, gerantul nurăspunde dec>t pentru prejudiciile cauate geratului cu intenţie sau din culpă gravă.

*rt. 1332.

bligaţiile gerantului

Aa încetarea gestiunii, gerantul trebuie să dea socoteală geratului şi să#i remită acestuiatoate bunurile obţinute cu ocaia gestiunii.

*rt. 1336.

*ctele &nceiate de gerant

)'- erantul care acţioneaă în nume propriu este ţinut faţă de terţii cu care a contractat,fără a limita dreptul oricăruia dintre aceştia de a se regresa împotriva geratului.

)1- =tunci c>nd acţioneaă în numele geratului, gerantul nu este ţinut faţă de terţii cu care

238

Page 239: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 239/477

a contractat dec>t dacă geratul nu este obligat faţă de aceştia.

*rt. 133+.

bligaţiile geratului

)'- =tunci c>nd condiţiile gestiunii de afaceri sunt întrunite, c?iar dacă reultatul nu a fostatins, geratul trebuie să rambursee gerantului c?eltuielile necesare, precum şi, în limitasporului de valoare, c?eltuielile utile făcute de gerant, împreună cu dob>nile din iua încare au fost efectuate şi să#l despăgubească pentru prejudiciul pe care, fără culpa sa,gerantul l#a suferit din caua gestiunii.

)1- eratul trebuie să e4ecute şi obligaţiile născute din actele necesare şi utile care, înnumele ori în beneficiul său, au fost înc?eiate de gerant.

)- %aracterul necesar sau util al actelor şi c?eltuielilor se apreciaă la momentul la caregerantul le#a făcut.

)+- În vederea garantării c?eltuielilor necesare, gerantul are dreptul de a cere instanţei, înurma unei e4pertie dispuse de aceasta cu procedura prevăută de lege pentru ordonanţapreşedinţială, înscrierea în cartea funciară a unei ipoteci legale, în condiţiile legii.

*rt. 133.

 5mpotrivirea beneiciarului gestiunii

)'- %el care începe sau continuă o gestiune, cunosc>nd sau trebuind să cunoască împotrivirea titularului afacerii, poate cere numai restituirea c?eltuielilor necesare. În acestca, instanţa, la cererea titularului afacerii, poate acorda un termen pentru e4ecutarea

obligaţiei de restituire.)1- %el care ignoră împotrivirea titularului este răspunător pentru prejudiciile cauate c?iarşi din cea mai uşoară culpă.

*rt. 1339.

?estiunea inoportun%

 =ctele şi c?eltuielile care, fără a fi necesare sau utile, au fost efectuate pe perioadagestiunii îl obligă pe gerat la restituire numai în măsura în care i#au procurat vreun avantaj.

*rt. 134/.

,atiicarea gestiunii

 În privinţa actelor juridice, gestiunea ratificată produce, de la data c>nd a fost începută,efectele unui mandat.

Aegea nr. 9'B12'': =rt. ''2. !ispoiţiile art. '2–'+2 din %odul civil nu sunt aplicabilegestiunii de afaceri începute înainte de data intrării în vigoare a acestuia.

%%=: =rt. /59. =cela care, cu voinţă, gere interesele altuia, fără cunoştinţa proprietarului,

se obligă tacit a continua gestiunea ce a început şi a o săv>rşi, p>nă ce proprietarul vaputea îngriji el însuşi.

 =rt. /55. erantul este obligat, cu toate că stăp>nul a murit înaintea săv>rşirii afacerii, a

239

Page 240: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 240/477

continua gestiunea p>nă ce eredele va putea lua direcţiunea afacerii.

 =rt. /5/. erantul este obligat a da gestiunii îngrijirea unui bun proprietar.

 =rt. //2. erantul nu răspunde dec>t numai de dol, dacă fără intervenţia lui, afacerea s#arfi putut compromite.

 =rt. //'. $tăp>nul ale cărui afaceri au fost bine administrate este dator a îndeplini

obligaţiile contractate în numele său de gerant, a#l indemnia de toate acele ce el acontracta personalmente şi a#i plăti toate c?eltuielile utile şi necesare ce a făcut.

%%C: =rt. '91. !acă, în mod voluntar, este gestionată afacerea altuia, fie că proprietarulcunoaşte gestiunea, fie că o ignoră, cel care gereaă îşi asumă angajamentul tacit de acontinua gestiunea pe care a început#o şi de a o îndeplini p>nă c>nd proprietarul estecapabil el însuşi să se ocupe de ea; el trebuie, de asemenea să suporte toate c?eltuielileacestei afaceri.

6l se va supune tuturor obligaţiilor care vor reulta dintr#un mandat e4pres pe care i l#a datproprietarul.

 =rt. '9. 6l este obligat să continue gestiunea, c?iar dacă stăp>nul a murit înainte caafacerea să se fi înc?eiat, p>nă c>nd succesorul va putea să o preia.

 =rt. '9+. 6l este ţinut să ofere gestiunii îngrijirile unui bun părinte de familie. 7otuşi,circumstanţele care l#au condus la asumarea afacerii pot autoria judecătorul să modereedaunele#interese care reultă din greşelile sau neglijenţa gerantului.

 =rt. '9. $tăp>nul a cărui afacere a fost bine administrată trebuie să îndeplineascăangajamentele contractate în numele său, să îl indemniee pe gerant pentru toateangajamentele pe care le#a asumat personal şi să îi rambursee toate c?eltuielile utile şinecesare pe care le#a făcut.

%%(: =rt. 1215#121.

EE: F*99#*59.

%omentariu

 =r fi interesant de cercetat c>te procese cu acest obiect au fost judecate într#o perioadă deun secol în Rom>nia.

64trem de rar înt>lnită în practică, dar adorată de teoreticienii dreptului civil, gestiunea deafaceri este actul persoanei care se amestecă în afacerile altuia fără să aibă împuternicirea acestuia, dar av>nd intenţia de a fi util. 6l se obligă să continue gestiuneacu diligenţa pe care un bun proprietar o depune în administrarea propriei averi.

"ersoana care se amestecă în gestiunea afacerilor altuia, fără a fi obligată, se numeştegerant şi gestioneaă în mod voluntar şi oportun afacerea altei persoane denumită gerat. =ceasta din urmă nu are cunoştinţă despre actul gerantului sau deşi cunoaşte amesteculacestuia nu este în măsură să desemnee un mandatar ori să se interesee personal sausă găsească ori altă modalitate de a#şi gestiona afacerea.

Du este în situaţia gestiunii de afaceri cel care nu ştie că lucreaă în interesul alteipersoane şi, deci, nu are obligaţiile gerantului. !reptul său se limiteaă la restituireamăsurii în care a procurat geratului o îmbogăţire fără justă cauă. "reenţa intenţiei de agratifica pe gerat înlătură aplicarea prevederilor gestiunii de afaceri.

erantul are obligaţia de înştiinţare a geratului despre gestiunea începută şi, totodată,

obligaţia de a continua gestiune p>nă c>nd retragerea lui nu preintă riscul unei pierderisau p>nă c>nd geratul în nume propriu sau prin repreentant ori prin moştenitori poate săpreia gestiunea.

240

Page 241: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 241/477

Ki moştenitorii gerantului care au cunoştinţă de gestiune preiau obligaţia autorului de acontinua gestiunea, în aceleaşi condiţii.

 În actele de gestiune, gerantul este dator să depună diligenţa unui bun proprietar înadministrarea propriei averi.

 În situaţia în care gerantul a intervenit şi a început actele de gestiune în scopul dovedit de

a evita pentru gerat o pagubă iminentă, răspunderea gerantului se limiteaă la pagubelepricinuite geratului în mod intenţionat sau din culpă gravă. =t>t intenţia, c>t şi culpa trebuiesă fie dovedite de gerat, iar gravitatea culpei răm>ne la aprecierea suverană a instanţei.

Aa încetarea gestiunii, gerantul dă socoteală geratului şi îi remite bunurile dob>ndite cuocaia gestiunii.

 =cţion>nd în nume propriu în raporturile cu terţele persoane cu care contracteaă,gerantul se obligă faţă de acele persoane, dar nu le poate răpi dreptul de a regresa contrageratului.

!acă îşi declină calitatea de persoană care acţioneaă în numele geratului, obligaţiile senasc direct în persoana geratului, afară de caul în care geratul nu este legat de acesteobligaţii şi cel ţinut faţă de terţi este gerantul.%?iar şi atunci c>nd nu s#a putut atinge reultatul dorit al gestiunii, dacă sunt preentecondiţiile gestiunii de afaceri, geratul are obligaţia să îl indemniee pe gerant pentruc?eltuielile necesare, iar în limita sporului de valoare şi pentru c?eltuielile utile făcute degerant, la care se adaugă dob>nile calculate din iua efectuării c?eltuielilor. 7otodată,geratul este obligat să repare prejudiciul pe care gerantul l#a suferit fără culpă, din cauagestiunii.

%onform dispoiţiilor art. '9 alin. )1-, geratul trebuie să e4ecute şi obligaţiile născutedin actele necesare şi utile, care, în numele ori în beneficiul său, au fost înc?eiate degerant. =lineatul )- al aceluiaşi articol adaugă că trebuie să fie determinat caracterulnecesar sau util al acelor acte şi c?eltuieli în raport de momentul în care s#au efectuat decătre gerant.

estiunea de afaceri concepe actele menţionate în art. '9 nu numai ca acte juridice, cişi ca acte materiale, pentru că nu e4istă nicio raţiune să fie limitate aceste acte la cele juridice. "rin gestiune se înţeleg şi actele materiale şi altruismul cu care se angajeaăgerantul nu trebuie să fie pentru el o sursă de pagubă, după cum nu trebuie să fie pentrugerat un prilej de pierdere. =ceste aspecte au fost analiate în jurisprudenţa franceă a(nstanţei $upreme de Hurisdicţie a 0uncii )ReS.- cu prilejul judecării unui litigiu în care un?otelier a c?eltuit cu adăpostirea victimei unui accident. =ctele materiale cuprinse îngestiunea de afaceri marc?eaă diferenţa între această instituţie juridică şi contractul de

mandat, care îşi restr>nge sfera la actele juridice.(nstanţa a reţinut că victima a suferit un accident de muncă şi a fost spitaliată într#un ?ancare a efectuat c?eltuielile necesare şi utile pentru victimă, aceste c?eltuieli fiind şiindispensabile pentru ?an, astfel înc>t patronul victimei trebuie să le restituie ?otelului+/.

 În speţă, la interval de c>teva ile, doi dintre muncitorii domnului C. au fost accidentaţi deautomobilele aflate în trecere şi faţă de rănile pe care le preentau, la sfatul unui medic aufost internaţi într#un ?an şi au primit toate îngrijirile necesare, în împrejurările date, primulp>nă la deces, iar cel de#al doilea p>nă la convalescenţă. (nstanţa a respins recursulpatronului celor doi muncitori, care pretindea că poate fi obligat numai la tariful legal pentruaccidentele de muncă.

3bligaţiile născute din actele gerantului necesare şi utile în numele şi în beneficiulgeratului trebuie să fie e4ecutate de acesta din urmă. =precierea caracterului necesar sauutil at>t cu privire la acte, c>t şi cu privire la c?eltuieli se apreciaă la momentul efectuării

241

Page 242: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 242/477

c?eltuielilor de către gerant. "entru garantarea c?eltuielilor necesare, creanţa gerantuluipoate fi garantată prin ipotecă legală înscrisă în cartea funciară, în condiţiile legii. !acăgerantul a cunoscut sau trebuia să cunoască împotrivirea geratului, el are dreptul numai larestituirea c?eltuielilor necesare şi geratul poate obţine un termen pentru a e4ecutaaceastă obligaţie.

!acă gerantul trece peste împotrivirea titularului afacerii, el va fi răspunător de pagubelecauate acestuia şi prin cea mai uşoară culpă. !acă gerantul a făcut c?eltuieli care nu potfi calificate nici ca necesare, nici ca utile, geratul este obligat să îl indemniee numai înmăsura în care a dob>ndit un avantaj. Ratificarea gestiunii de către gerat recalificăgestiunea în mandat şi produce efectele contractului de mandat.

ecţiunea a -a.

<lata nedatorat%

 =rt. '+'. # Doţiunea

 =rt. '+1. # "lata primită cu bună#credinţă de creditor  =rt. '+. # Restituirea plăţii anticipate

 =rt. '++. # Reguli aplicabile restituirii

*rt. 1341.

Noţiunea

)'- %el care plăteşte fără a datora are dreptul la restituire.

)1- Du este supus restituirii ceea ce s#a plătit cu titlu de liberalitate sau gestiune de afaceri.)- $e preumă, p>nă la proba contrară, că plata s#a făcut cu intenţia de a stinge o datorieproprie

*rt. 134.

<lata primit% cu bun%-credinţ% de creditor 

)'- Restituirea nu poate fi dispusă atunci c>nd, în urma plăţii, cel care a primit#o cu bună#credinţă a lăsat să se împlinească termenul de prescripţie ori s#a lipsit, în orice mod, detitlul său de creanţă sau a renunţat la garanţiile creanţei.

)1- În acest ca, cel care a plătit are drept de regres împotriva adevăratului debitor întemeiul subrogaţiei legale în drepturile creditorului plătit.

*rt. 1343.

,estituirea pl%ţii anticipate

%eea ce debitorul a plătit înainte de împlinirea termenului suspensiv nu se poate restituidec>t atunci c>nd plata s#a făcut prin dol sau violenţă. !e asemenea, este supusărestituirii şi plata făcută înainte de îndeplinirea condiţiei suspensive.

242

Page 243: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 243/477

Page 244: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 244/477

francee' a decis că plătitorul trebuie să facă dovada erorii pentru că între plătitor şibeneficiar e4istă raport obligaţional şi e4istă datoria plătitorului.

$oluţia este incontestabil justă atunci c>nd un plătitor nu este şi datornic, dar plata a fostrecepţionată de un creditor adevărat.

 =şadar, creditorul a fost plătit de altă persoană dec>t debitorul. !e aceea, în această

situaţie se cere dovada erorii, pentru că plata putea făcută şi cu titlu de gratificaţie înfavoarea adevăratului datornic, ceea ce se şi înt>mplă uneori.

%el ce plăteşte o datorie ştiind că aparţine altuia nu#şi poate e4plica în mod logic aceastăconduită dec>t prin faptul că vrea să geree afa#cerea altuia avans>ndu#i fonduri sau vreasă#i facă o liberalitate indirectă. !e aceea, plătitorul va putea cere restituirea numai dacăva face dovada erorii.

 =ceeaşi e4igenţă este pretinsă şi în caul plătitorului care era datornic, dar a plătit alteipersoane dec>t adevăratul creditor.

 În concluie, dacă este o plată nedatorată subiectiv, plătitorul poate obţine restituireanumai dacă a creut în mod eronat că plăteşte o datorie proprie deşi nu#i aparţinea saudacă s#a înşelat cu privire la beneficiarul plăţii.6roarea poate fi de fapt sau de drept şi constr>ngerea se asimileaă erorii1.

%ulpa plătitorului nu îl priveaă de dreptul la restituire. %?iar şi primitorul de bună#credinţătrebuie să restituie o plată primită fără cauă. !acă prin aceasta el suferă un prejudiciu,poate să se îndrepte contra plătitorului vinovat pe temeiul răspunderii de drept comune4tracontractuală.

!acă primitorul a fost de bună#credinţă, el este obligat să restituie numai cuantumul îmbogăţirii )suma sau lucrul primit, nu şi dob>nile sau fructele percepute-.

!acă primitorul este de rea#credinţă, el a comis o greşeală pe care trebuie să o repare înlimita prejudiciului suferit de plătitor.Du mai poate fi dispusă restituirea după ce s#a împlinit termenul de prescripţie e4tinctivă adreptului la acţiunea pentru restituire şi primitorul nu mai are posibilitatea să obţinărestituirea de la altă persoană.

"entru ec?itate se recunoaşte dreptul plătitorului de a regresa contra adevăratului datornicpe temeiul subrogaţiei legale în drepturile creditorului plătit.

 În caul plăţii anticipate faţă de împlinirea termenului suspensiv, restituirea este datoratănumai atunci c>nd s#a obţinut plata prin dol sau violenţă. În aceleaşi condiţii este supusărestituirii şi plata făcută înainte de îndeplinirea condiţiei suspensive.

64ecutarea restituirii se efectueaă conform dispoiţiilor art. '*#'*+/.@n aspect particular al plăţii nedatorate se înt>lneşte în patologia viramentului.

&iramentul este operaţiunea bancară const>nd în debitarea contului curent al uneipersoane cu o anumită sumă, pentru a se credita cu aceeaşi sumă contul altei persoane.

@nele opere de drept bancar analieaă viramentul ca un contract distinct, contractulbancar de giro+.

 =tunci c>nd viramentul se efectueaă între două conturi la aceeaşi bancă, se producedoar o sc?imbare de creditor, menţin>ndu#se în bancă suma depusă.

"entru plătitor, simplificarea plăţilor este evidentă, faţă de situaţia în care ar trebui săoperee, mai înt>i, o retragere a sumei din contul său şi apoi să efectuee o depunere încontul creditorului sumei.

244

Page 245: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 245/477

"entru bancă, acest mijloc de plată este, de asemenea, preferabil, în comparaţie cu plataprin monedă fiduciară, sau prin cec.

"urtătorul cecului poate retrage fondurile, în numerar, în timp ce beneficiarul plăţii prinvirament lasă, cel puţin pentru moment, fondurile în cont, adică la dispoiţia băncii. !eaceea, în general, şi reglementările bancare tind să oblige agenţii economici să ueenumai de plata prin monedă scripturală, dacă suma depăşeşte un anumit plafon, iarbăncile percep un comision mai redus pentru acest serviciu"e de altă parte, viramentul se preteaă mai uşor operării prin calculator, diminu>nd costulşi economisind timpul serviciilor bancare.

&iramentul fiind un transfer de monedă scripturală repreintă şi un instrument decombatere a inflaţiei monetare.*

Eanca nu trebuie să se preocupe de identificarea cauei juridice a ordinului de virament şi, în realitate, această cauă poate cunoaşte o foarte mare diversitate.

!acă în privinţa ordinului de virament, calificarea juridică drept mandat este acceptată, înceea ce priveşte natura juridică a viramentului propriu#is, ea nu poate fi e4plicată, prinmecanismele dreptului civil )cesiune de creanţă, novaţiune, delegaţiune-.9&iramentul se baeaă pe un mecanism propriu, al cărui specific constă în aceea căeste o operaţiune abstractă, prin care se pot realia acte juridice diferite: stingerea uneiobligaţii prin plată, acordarea unui împrumut sau efectuarea unei donaţii.

!in caracterul abstract al operaţiunii viramentului decurge consecinţa că validitatea ei nudepinde de scopul operaţiunii ci e4clusiv de regularitatea ei, ca operaţiune te?nică,indisolubil legată de moneda scripturală 5.

%omparaţia dintre cec şi virament pune în evidenţă omogenitatea mai accentuată aacestuia din urmă.

@n cec poate fi încasat la g?işeul băncii, reali>ndu#se astfel o operaţiune cu monedăfiduciară sau poate fi utiliat pentru efectuarea unei creditări a contului, oper>ndu#senumai cu monedă scripturală.

&iramentul este un procedeu de te?nică bancară reervat circulaţiei monedei scripturale,cu e4cluderea oricărei mişcări de monedă fiduciară. !e aceea a şi fost calificat ca oremitere de monedă scripturală/.

!in caracterul abstract al operaţiunii viramentului decurg următoarele consecinţe:

a- Eanca nu poate cenura un ordin de virament emis de clientul titular al contului, atuncic>nd acest cont are un sold creditor.

b- Eanca nu trebuie să verifice caua juridică a ordinului de virament, pentru că validitateaviramentului nu depinde de validitatea actului juridic care se realieaă prin acestprocedeu bancar*2.

 =ceastă concluie este susceptibilă de a fi amendată numai în situaţia în care suntaplicabile normele legale de ordine publică privind vigilenţa bancară.*'

c- Eanca nu este obligată să verifice dacă autorul ordinului de virament are capacitatea juridică de a efectua actul juridic realiat prin virament. În dreptul nostru problema preintăimportanţă datorită consacrării principiului specialităţii capacităţii civile a persoanelor juridice în opoiţie cu principiul generalităţii capacităţii persoanelor fiice )art.+ al !ecretului nr. 'B'/+-. "entru societăţile comerciale, capacitatea civilă seraporteaă şi la obiectul activităţii*1. !acă s#ar dovedi ulterior că actul juridic realiat prinvirament este nul, emitentul ordinului va dispune de acţiunea în restituire contrabeneficiului plăţii.

245

Page 246: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 246/477

Page 247: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 247/477

datoare să stornee operaţiunea de debitare a contului înregistrată pe baa ordinului fals.

Eanca se poate îndrepta contra oricărei persoane care, din culpă, a facilitat frauda.

!acă această persoană este însuşi clientul titular al contului, dovada culpei acestuia poateantrena e4onerarea de răspundere a băncii sau diminuarea obligaţiei de despăgubire caefect al concursului culpelor. =stfel, în ipotea ordinului de virament falsificat ulterior

emiterii sale, clientul ar putea fi obligat să suporte, cel puţin parţial, paguba, pentru că el acomis o culpă în legătură cu m>nuirea ordinului după semnare, după cum şi banca arputea fi ţinută să suporte o parte a prejudiciului pentru că nu a depistat falsificarea, deşiordinul falsificat preenta anomalii aparente.

64ecut>nd ordinul fals, care emană de la o terţă persoană şi nu de la clientul ei, titular alcontului, banca nu mai acţioneaă ca mandatar ci ca gerant al afacerilor altuia. Înconsecinţă ea va fi ţinută de o răspundere delictuală şi nu de obligaţia ivor>tă dincontractul bancar9'.

"entru a e4emplifica o situaţie în care banca îşi e4ecută obligaţia de vigilenţă şi refuă săse supună ordinului pentru a preveni spălarea banilor este oferită de sentinţa nr. 59 din

'2 octombrie 122*, pronunţată de secţia comercială a 7ribunalului Eistriţa Dăsăud91. Înspeţă, reclamanta societatea comercială H.(. $RA a cerut instanţei să oblige banca E prinsucursala acesteia din Eistriţa să e4ecute operaţiunile ordonate de ea.

Reclamanta a e4plicat că deţine un cont în valută la sucursala Eistriţa a băncii E şi acestcont a fost creditat cu o sumă în euro, repreent>nd plata pentru un e4port. 3rdinele datede titularul contului nu s#au e4ecutat sub motiv că suma este indisponibiliată. Reclamantaa suferit perturbări majore în activitatea sa sub mai multe aspecte.

Eanca a replicat prin înt>mpinare, în sensul că creditarea contului s#a făcut la ordinulbăncii francee pentru clientul acesteia

"rin mesaje $^(C7 banca franceă a solicitat restituirea fondurilor menţion>nd că ordinulde plată în baa căruia a efectuat operaţiunea este fals şi, în consecinţă, banca E a blocatsuma în cont, e4ecut>ndu#şi propriile condiţii generale, conform cărora banca va aveadreptul să nu e4ecute instrucţiunile primite de la client, dacă le consideră, la libera saapreciere frauduloase sau potenţial frauduloase, fără a putea fi ţinută răspunătoarepentru prejudiciile aduse clientului pentru această cauă<.

Eanca a mai susţinut că aceste condiţii generale împreună cu regulile de operare pe contşi cu cererea de desc?idere a contului fac parte integrantă din contractul înc?eiat întrebancă şi client.

 =ceeaşi bancă a mai susţinut că i#a cerut clientului să preinte documentele justificative cu

privire la pretinsul e4port către ordonatorul viramentului, însă, din documentele preentatea reultat că reclamanta avea relaţii contractuale cu o societate din $tatele @nite şi nu cuuna franceă.

Elocarea contului s#a dispus ca urmare a mesajelor $^(C7, prin care banca franceă ainformat#o că tranacţia este frauduloasă.

Au>nd această măsură, banca s#a conformat Dormelor E.D.R. nr. B1221, art. '1 alin. )-,care prevăd că atunci c>nd apar probleme legate de provenienţa fondurilor şi nu pot fisoluţionate, instituţia de credit trebuie să înc?idă contul şi să restituie banii sursei de lacare i#a primit. "entru aceste considerente, însuşite de instanţă, s#a pronunţat ?otăr>reade respingere a acţiunii.

%omentatorul sentinţei, R..$., a emis opinia conform căreia măsura înc?iderii contului şirestituirii sumelor comportă riscul suportării ulterioare a unor despăgubiri de către bancă,dacă se va dovedi ulterior că măsura a fost greşită.

247

Page 248: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 248/477

%omentariul nostru la această deciie atrage atenţia asupra unei erori fundamentale şiintolerabile conţinută într#un segment din motivarea sentinţei, care nu a fost sesiată detribunal şi a scăpat total neobservat şi de instanţele de control judiciar, curtea de apel şi Înalta %urte de %asaţie şi Hustiţie care au confirmat sentinţa, după cum reultă dincomentariul aparţin>nd R..$., publicat în aceeaşi revistă.

%ondiţiile generale de bancă ale băncii E conţin probabil şi alte prevederi similare, baatepe iluia naivă că banca îşi poate face propria lege şi că această lege poate fi impusăclientului în virtutea puterii discreţionare pe care şi#o arogă banca. %ele mai multe situaţiide aceste fel se întemeiaă pe etern invocata normă cuprinsă în art. /*/ alin. )'- %%=:%onvenţiile legal făcute au putere de lege între părţile contractante<.

%eea ce se face că nu observă banca într#o asemenea situaţie este sintagma cea maiimportantă legal făcute<.

%laua impusă clientului în e4ercitarea puterii superioare pe care o are banca faţă declient )la raison de plus fort est toujours la meilleure<- va fi sancţionată cu ine4istenţatocmai pentru că nu este legal făcută.

 =ceastă problemă a fost de mult reolvată în acest sens de jurisprudenţa franceă. =ceeaşi sancţiune considerăm că trebuie să se aplice şi în jurisprudenţa noastră, cucondiţia ca instanţele să fie informate.

 În caul din speţă, ?egemonia băncii este e4acerbată ajung>nd la formulări paro4istice, degenul libera sa apreciere<, potenţial< frauduloase şi care culmineaă cu o clauă dee4onerare de răspundere totală fără a putea fi ţinută răspunătoare pentru prejudiciileaduse clientului din această cauă<.

ecţiunea a 3-a.

 5mbog%ţirea %r% =ust% cau$%1 =rt. '+. # %ondiţii

 =rt. '+*. # Îmbogăţirea justificată

 =rt. '+9. # %ondiţiile restituirii

 =rt. '+5. # %aracterul subsidiar 

*rt. 1342.

Condiţii%el care, în mod neimputabil, s#a îmbogăţit fără justă cauă în detrimentul altuia esteobligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fărăa fi ţinut dincolo de limita propriei sale îmbogăţiri.

*rt. 1346.

 5mbog%ţirea =ustiicat%

 Îmbogăţirea este justificată atunci c>nd reultă:

a- din e4ecutarea unei obligaţii valabile;b- din nee4ercitarea de către cel păgubit a unui drept contra celui îmbogăţit;

248

Page 249: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 249/477

c- dintr#un act îndeplinit de cel păgubit în interesul său personal şi e4clusiv, pe riscul săuori, după ca, cu intenţia de a gratifica.

*rt. 134+.

Condiţiile restituirii)'- Restituirea nu este datorată dec>t dacă îmbogăţirea subistă la data sesiării instanţei.

)1- %el care s#a îmbogăţit este obligat la restituire, în condiţiile prevăute la art. '*/ şiurmătoarele.

*rt. 134.

Caracterul subsidiar 

%ererea de restituire nu poate fi admisă, dacă cel prejudiciat are dreptul la o altă acţiune

pentru a obţine ceea ce îi este datorat.%%(: =rt. 12+'. )'- =cţiunea generală de îmbogăţire – acela care, fără o cauă justă, s#a îmbogăţit în dauna unei alte persoane, este ţinut, în limitele îmbogăţirii, să indemniee peaceasta din urmă în corelaţie cu diminuarea patrimonială.

)1- =tunci c>nd îmbogăţirea are ca obiect un lucru determinat, cel ce l#a primit este ţinut să îl restituie în natură în starea în care se află la data cererii.

 =rt. 12+1. %aracterul subsidiar al acţiunii. =cţiunea pentru îmbogăţire nu este admisibilădacă poate fi e4ercitată o altă acţiune pentru indemniarea prejudiciului suferit.

EE: F5'1#511.

%omentariuReferindu#se la principiul de drept al intericerii îmbogăţirii fără justă cauă, autorulfrance . Ripert utilia următoarea metaforă: ca un fluviu subteran, principiulalimenteaă reguli precise care îi atestă e4istenţa, dar el nu iese niciodată la lumină<1.

!ouă sunt condiţiile e4istenţei acestei instituţii: absenţa cauei îmbogăţirii şi caracterulsubsidiar al acţiunii. 3 a treia condiţie, adăugită de %urtea de %asaţie franceă într#o deciie din 15 martie '//,este absenţa interesului sau a unei greşeli în persoana celui însărăcit.

 Îmbogăţirea fără cauă presupune că o persoana s#a însărăcit îmbogăţind o altă persoană

şi astfel sunt identificate trei elemente:'- îmbogăţirea;

1- însărăcirea;

- relaţia cauală între '- şi 1-.

 Îmbogăţirea se poate e4prima în creşterea activului sau diminuarea pasivului. Însărăcireaeste înţeleasă în sensul cel mai larg.

 Între cele două trebuie să e4iste un raport de caualitate. Îmbogăţirea nu trebuie să aibăcauă care să o justifice, în termeni juridici: să nu aibă nici un titlu.

Hurisprudenţa franceă a stabilit că, deşi convenţiile au efect numai între părţilecontractante, acest principiu nu se opune ca o persoană să fie obligată faţă de alta pentrucă a profitat personal şi direct de beneficiul furniat unei terţe persoane.

249

Page 250: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 250/477

 În speţă, un proprietar de terenuri le#a arendat unei alte persoane, dar aceasta nu şi#a îndeplinit obligaţiile şi arenda a fost reiliată. "entru a stinge o parte din datoria sa,arendaşul a predat recolta pe picior proprietarului. Curniorul de îngrăşăminte a pretins să îi fie plătite de către proprietar pentru că lui i#a profitat recolta şi pretenţia sa a fost admisă.Reultă astfel că furniorul de îngrăşăminte, care nu avea niciun contract cu proprietarulterenului, a putut obţine de la acesta din urmă plata preţului pe temeiul îmbogăţirii fără

 justă cauă. %eea ce constituie temeiul obligaţiei îmbogăţitului nu este, însă, contractulfurniorului de îngrăşăminte, faţă de care proprietarul este o terţă persoană, ci este numai însuşi faptul îmbogăţirii.

 Îmbogăţirea fără cauă survenită prin intermediul unui al treilea patrimoniu naşte douăraporturi juridice distincte: primul, între cel însărăcit şi partenerul său contractual şi unaltul, care are ca efect îmbogăţirea proprietarului terenului, reflectată în recolta care asporit datorită îngrăşămintelor.

6ste justificată îmbogăţirea dacă se e4plică prin:

a- e4ecutarea voluntară a unei obligaţii valabile;

b- nee4ercitarea de către însărăcit a unui drept contra celui îmbogăţit şi permiţ>ndu#i astfelbeneficiarului să păstree ceea ce nu i se cuvine;

c- actul îndeplinit de cel păgubit în propriul interes e4clusiv, pe propriul risc ori cu intenţiade a gratifica.

"entru a fi suspusă restituirii la cererea plătitorului, îmbogăţirea trebuie să e4iste la datasesiării instanţei de către cel însărăcit. 7ot la aceeaşi dată se evalueaă îmbogăţireabeneficiarului şi pierderea celui însărăcit.

!acă a fost de rea#credinţă, îmbogăţitul restituie cuantumul îmbogăţirii la data recepţionăriiactului de îmbogăţire.

 =cţiunea pentru restituirea îmbogăţirii fără cauă are un caracter subsidiar, în sensul cădispoiţiile art. '+ şi urm. "ot fi utiliate numai dacă însărăcitul nu posedă nicio altăacţiune pentru satisfacerea acestui drept+. $ecţia civilă a %urţii de %asaţie francee adecis la 1 martie '/' că acţiunea pentru restituirea îmbogăţirii fără justă cauă poate fiadmisă numai dacă cel ce o promoveaă nu are nicio altă acţiune născută din contract,cvasicontract, delict sau cvasidelict.

Capitolul "V.

,%spunderea civil%

$ecţiunea '. # !ispoiţii generale$ecţiunea a 1#a. # %aue e4oneratoare de răspundere

$ecţiunea a #a. # Răspunderea pentru fapta proprie

$ecţiunea a +#a. # Răspunderea pentru fapta altuia

$ecţiunea a #a. # Răspunderea pentru prejudiciul cauat de animale sau de lucruri

$ecţiunea a *#a. # Repararea prejudiciului în caul răspunderii delictuale

ecţiunea 1.

Dispo$iţii generale

 =rt. '+/. # Răspunderea delictuală

250

Page 251: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 251/477

 =rt. '2. # Răspunderea contractuală

*rt. 1349.

,%spunderea delictual%

)'- 3rice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sauobiceiul locului le impune şi să nu aducă atingere, prin acţiunile ori inacţiunile sale,drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

)1- %el care, av>nd discernăm>nt, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciilecauate* , fiind obligat să le repare integral.

)- În caurile anume prevăute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciulcauat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paa sa, precum şi de ruinaedificiului.

)+- Răspunderea pentru prejudiciile cauate de produsele cu defecte se stabileşte prinlege specială9 .

*rt. 132/.

,%spunderea contractual%

)'- 3rice persoană trebuie să#şi e4ecute obligaţiile pe care le#a contractat.

)1- =tunci c>nd, fără justificare, nu îşi îndeplineşte această îndatorire, ea esterăspunătoare de prejudiciul cauat celeilalte părţi şi este obligată să repare acestprejudiciu, în condiţiile legii.

)- !acă prin lege nu se prevede altfel, niciuna dintre părţi nu poate înlătura aplicarearegulilor răspunderii contractuale pentru a opta în favoarea altor reguli care i#ar fi maifavorabile.

"roiectul de reformă a %odului civil france: =rt. '+2 . 3rice faptă ilicită sau anormală,care a cauat un prejudiciu altuia, obligă pe acela căruia îi este imputabil să îl repare.

!e asemenea, orice nee4ecutare a unei obligaţii contractuale care a cauat un prejudiciucreditorului obligă pe debitor să răspundă pentru acesta.

 =rt. '+'. În ca de nee4ecutare a unei obligaţii contractuale, nici debitorul, nici creditorulnu se pot sustrage aplicării dispoiţiilor specifice răspunderii contractuale pentru a opta înfavoarea răspunderii e4tracontractuale.

7otuşi, dacă nee4ecutarea provoacă un prejudiciu corporal, partea cocontractantă poateopta în favoarea regulilor care îi sunt mai favorabile pentru obţinerea reparării daunei.

 =rt. '+1. !acă nee4ecutarea unei obligaţii contractuale este caua directă a unuiprejudiciu suferit de o terţă persoană, aceasta poate cere repararea de către debitor petemeiul articolelor '*1#'**. 6a se supune în acest ca limitelor şi condiţiilor impusecreditorului pentru a obţine repararea propriului său prejudiciu.

6a poate, de asemenea, să obţină repararea pe temeiul responsabilităţii e4tracontractuale,cu obligaţia de a face dovada e4istenţei uneia dintre faptele generatoare viate laarticolele '1#'*1.

Dotă: =rt. '1 reglementeaă răspunderea pentru fapta proprie; art. ' – răspundereapentru culpa persoanei juridice; art. '+#'+# reglementeaă răspunderea pentrulucruri, iar art. '+#+, răspunderea pentru animale; art. '#'*2 reglementeaă

251

Page 252: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 252/477

răspunderea pentru fapta altei persoane; art. '*', art. '*1reglementeaă tulburărileprovocate de vecinătate şi de activităţile periculoase; art. '*#'** conţin dispoiţiispecifice răspunderii contractuale.

3bservaţii. Raportul %atala cu privire la "roiectul de reformă a dreptului răspunderii înCranţa prevede la art. '+2 următorul te4t: 3rice faptă ilicită sau anormală care a cauatun prejudiciu altuia obligă pe cel căruia îi este imputabilă să îl repare.

!e asemenea, orice nee4ecutare a unei obligaţii contractuale care a cauat un prejudiciucreditorului obligă pe debitor să răspundă pentru acest prejudiciu.<

 =rticolul '+' din acelaşi "roiect are următorul te4t: În ca de nee4ecutare a unei obligaţiicontractuale, nici debitorul, nici creditorul nu se pot sustrage aplicării dispoiţiilor specificerăspunderii contractuale pentru a opta în favoarea răspunderii e4tracontractuale.

%u toate acestea, dacă această nee4ecutare provoacă un prejudiciu corporal,cocontractantul poate obţine repararea prejudiciului opt>nd în favoarea acelor reguli caresunt mai favorabile<5.

Remarcăm similitudinea te4tului citat mai sus cu cel din art. '2 alin. )- D%%.

%omentariu

Răspunderea civilă cunoaşte două forme: răspunderea delictuală şi răspundereacontractuală.

"rima formă este enunţată în te4tul art. '+/, iar cea de#a doua în art. '2.

7otodată, raportul dintre cele două forme este clarificat în alin. )- al art. '2 în sensul cănu pot fi înlăturate regulile răspunderii contractuale pentru a opta în favoarea altor reguli,dacă obligaţiile ivorăsc din contract.

"rincipiile răspunderii delictuale sunt succint enumerate în art. '+/:

 – persoana care încalcă regulile de conduită stabilite prin lege sau prin obiceiul locului,prin acţiuni sau inacţiuni care aduc atingere drepturilor sau intereselor legitime ale altorpersoane, va fi suspusă regulilor răspunderii delictuale;

 – persoana cu discernăm>nt, care încalcă îndatorirea prevăută de alin. )'- al art.'+/ trebuie să repare integral prejudiciile cauate;

 – şi prejudiciul cauat de fapta altei persoane, de lucrurile sau animalele aflate sub paăori de ruina edificiului naşte obligaţia de reparare a prejudiciului în caurile anumeprevăute de lege;

 – legea specială stabileşte răspunderea pentru pagubele cauate de produsele cu defecte.

 În caul răspunderii contractuale, principiile care sunt enunţate în art. '2 sunturmătoarele:

 – obligaţiile asumate prin contract trebuie să fie e4ecutate;

 – dacă, fără justificare, partea contractantă nu îşi e4ecută obligaţiile, trebuie să reparepaguba cauată celeilalte părţi;

 – în preenţa raporturilor contractuale între părţi nu pot fi aplicate regulile răspunderiidelictuale, ci numai regulile răspunderii contractual.

!istincţia între răspunderea contractuală şi răspunderea e4tracontractuală )delictuală- seanalieaă sub aspectul regimurilor juridice diferite şi al domeniilor diferite/.

!iferenţele între regimurile juridice ale răspunderii contractuale şi răspunderiie4tracontractuale se referă la trei aspecte:

252

Page 253: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 253/477

Page 254: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 254/477

Referitor la sarcina doveii, diferenţa este netă: în timp ce culpa delictuală trebuie să fiedovedită de cel care o invocă, culpa contractuală este preumată pe baa constatării cănu s#a e4ecutat obligaţia, ori că s#a e4ecutat defectuos.

Răspunderea pentru fapta lucrului, reglementată ca o formă a răspunderii delictuale are oaplicaţie în domeniul contractual atunci c>nd lucrul a fost utiliat de debitor pentru a#şie4ecuta o obligaţie contractuală principală sau c>nd lucrul a fost livrat în e4ecutareaobligaţiei contractuale şi el are vicii care nasc o primejdie sau provoacă o pagubă. În domeniul delictual, păitorul lucrului este obligat să repare paguba cauată de lucru,fără să fie dator creditorul să demonstree un viciu al lucrului, dar în materie contractualăo asemenea dovadă este cerută.

Răspunderea pentru fapta altei persoane creeaă un domeniu comun celor două forme încaul răspunderii comitentului pentru fapta prepusului.

%elelalte cauri ale răspunderii pentru fapta altei persoane aparţin e4clusiv uneia dintreformele răspunderii. =stfel, domeniul răspunderii contractuale pentru fapta altuia cuprinderăspunderea debitorului pentru nee4ecutarea obligaţiei contractuale dacă fapta este

imputabilă unui au4iliar fără calitatea de prepus sau a unui înlocuitor.!acă, în ce priveşte răspunderea delictuală se face referire la supraveg?ere şi paă, adicăla autoritate asupra altuia, în răspunderea contractuală temeiul este forţa obligatorie acontractului.

!acă în domeniul contractual acţiunile de regres sunt frecvent reglementate, în materiarăspunderii delictuale aceste acţiuni de regres sunt mai rar înt>lnite.

 În domeniul răspunderii contractuale, consecinţele nee4ecutării obligaţiilor pot fi remediateprin e4ecutare în natură sau prin reoluţiune, e4cepţie de nee4ecutare sau adaptareacontractului.

 În ce priveşte întinderea reparaţiei, principiul răspunderii civile contractuale coincide cu celal răspunderii delictuale, în sensul că ambele prevăd repararea integrală.

"aguba impreviibilă este e4clusă de la reparaţie în materie contractuală.

%lauele contractuale restrictive de răspundere sunt admise în domeniul răspunderiicontractuale, dar nu sunt permise în materie e4tracontractuală.

$unt comune ambelor forme ale răspunderii principiile evaluării penalităţilor de înt>rieresau cele ale dob>nii pentru neplata unei sume.

!iferenţe apar în ceea ce priveşte obligaţia de punere în înt>riere prevăută numai înrăspunderea contractuală.

 În plus, unele diferenţe între cele două regimuri ale răspunderii se manifestă şi în materieprocesual civilă.

Referitor la delimitarea domeniilor celor două forme ale răspunderii, principiile sunt simpleşi clare:

'- orice răspundere care nu îndeplineşte condiţiile regimului contractual, aparţine regimuluidelictual;

1- interferenţa între cele două forme este interisă, nefiind permis cumulul formelorrăspunderii.

%umulul poate fi înţeles ca fiind:

'- dob>ndirea efectelor răspunderii de două ori şi, deci, ca o suprasolvire sau poate fi înţeles ca

254

Page 255: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 255/477

1- opţiune neîngrădită între cele două forme şi temeiuri ale răspunderii.

Hurisprudenţa noastră, ca şi jurisprudenţa franceă, în consonanţă cu doctrina au susţinutideea căadmiterea cumulului ar împiedica aplicarea regulilor răspunderii contractuale şideci, ar nesocoti voinţa părţilor.

Răspunderea contractuală şi cea delictuală sunt instituţii distincte, fiecare av>nd domeniul

propriu: prima reglementeaă repararea pagubelor născute din nee4ecutarea obligaţiilorcontractuale, cea de#a doua, restul daunelor.

%u toate acestea, secţia penală a %urţii de %asaţie francee a admis cumulul în caul încare fapta generatoare de răspundere este infracţiune şi, în consecinţă, soluţionareaacţiunii civile baate pe nee4ecutarea unei obligaţii contractuale se judecă în procesulpenal după principiile răspunderii delictuale. !impotrivă, secţia civilă a aceleiaşi curţi decasaţie francee susţine că şi în procesul penal se menţine regimul răspunderiicontractuale.

!octrina franceă actuală critică impreciia criteriilor care servesc la delimitarea domeniilorcelor două forme ale răspunderii. =ceasta se datoreaă, printre altele, şi îndoielilor care

mai subistă referitoare la e4istenţa însăşi a unui contract.Du întotdeauna jurisprudenţa defineşte cu suficientă rigoare conţinutul contractului şi aşase e4plică faptul că descoperă în anumite contracte o obligaţie de securitate pe carepărţile nu au avut#o în vedere.

@n alt factor de incertitudine este distincţia între contractant şi terţa persoană.

7emeiul contractual al răspunderii se aplică numai faţă de victima parte contractantă, iarfaţă de terţa persoană se aplică temeiul delictual.

 =ceastă diversificare este şi ea criticabilă.

Aucrurile se complică atunci c>nd terţul reclamant este parte într#un contract legat de cel acărui nerespectare se invocă. În caul grupurilor de contracte, răspunderea contractuală este regimul aplicabil tuturorcelor care au suferit pagube numai pentru că au o legătură contractuală, în sensul că suntmembrii unui grup de contracte unite prin identitatea obligaţiilor.

%urtea de %asaţie franceă, în secţii reunite a decis la * octombrie 122* că cel vătămat,care este străin de contract poate invoca nerespectarea contractului pe temeiulrăspunderii delictuale de îndată ce în acest mod a suferit un prejudiciu'2.

 =utori francei mai radicali susţin tea abandonării distincţiei între cele două categorii derăspundere şi înlocuirea cu un regim special, care nu este nici contractual, nici delictual''.

 =stfel, !irectiva din 1 iulie '/5 asupra răspunderii pentru fapta produselor defectuoaseconstituie o ilustrare a noii tendinţe.

%urtea de %asaţie franceă, secţia (#a civilă, a pronunţat la 1+ ianuarie 122* două deciii în domeniul produselor farmaceutice.

 În prima deciie s#a statuat că (somerida a fost caua directă şi parţială pentru agravareastării de sănătate a pacientului, predispus la ?ipertensiune arterială pulmonară primitivă şieste o cauă adecvată dată fiind absenţa oricărui alt motiv pentru a e4plica fenomenul.

$e poate deduce astfel e4istenţa unor preumţii grave, precise şi concordante pentru aimputa (someridei apariţia maladiei.

 În cea de#a doua deciie, din aceeaşi i, aceeaşi instanţă a stabilit că producătorul are oobligaţie de securitate de reultat şi răspunde pentru nee4ecutarea acestei obligaţii în cade prejudiciu cauat de produsul său, deoarece acest produs nu oferă securitatea la care

255

Page 256: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 256/477

Page 257: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 257/477

Page 258: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 258/477

Page 259: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 259/477

Page 260: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 260/477

Page 261: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 261/477

 În dreptul engle domină concepţia omului reonabil sub formă de modele.

0ai înt>i, modelul este conceput ca o imagine care va prinde formă de la ca la ca, fiinddiferit în dreptul public şi în dreptul privat.

!iferenţa constă în următoarea opţiune:

 – opţiunea franceă face din model o imagine;

 – opţiunea britanică face din model un personaj concret.

3pţiunea pentru personajul mijlociu, pe care o are jurisprudenţa franceă, este reultatulunei operaţiuni aritmetice, const>nd în adiţionarea numărului de persoane e4celente cupersoanele mediocre.

!esigur că nu aceeaşi preocupare o au părţile contractante.

%redem că bunele maniere contureaă persoana reonabilă şi diligenţa pe care toţi oaşteptăm nu este cea mijlocie.

%u privire la inevitabilitatea evenimentului se au în vedere măsurile dictate de

previibilitate şi care au fost luate de un standard uman, normal, prudent şi diligent. =cest om normal poate să prevadă evenimentele, dar facultăţile sale de prevedere şireistenţă sunt depăşite în caul unei amplori neobişnuite a evenimentului în ipotea încare cel c?emat să răspundă trebuia să posede capacităţi sau aptitudini e4cepţionale pecare nu le poate avea omul normal, se vor considera ca fiind impreviibile şi inevitabile,at>t fapta victimei, c>t şi fapta terţei persoane.

Du se pretinde ca fapta victimei sau a terţei persoane să aibă caracter culpabil.

%?iar dacă nu este imputabilă victimei fapta sa, autorul tras la răspunde se poate e4oneradovedind că a fost pus în faţa unui eveniment impreviibil şi ireistibil pentru el )ca fortuit-prin însăşi conduita victimei.

 Întinderea efectului e4oneratoriu pe care îl produce forţa majoră este deductibil din te4tulprimului alineat al art. '': răspunderea este înlăturată<, ceea ce se traduce princoncluia totalei e4onerări.

64istenţa cauei străine este ine4istenţa faptei sau inacţiunii debitorului şi ine4istenţarolului conduitei sale în producerea pagubei.

Corţa majoră e4onereaă de orice răspundere, cu unele e4cepţii.

 =stfel, de e4emplu, cel care e4ploateaă o aeronavă nu se poate e4onera, invoc>nd faptavictimei ca forţă majoră, de răspunderea pentru pagubele cauate la sol.

 =ceeaşi soluţie în caul unui teleferic sau a unei instalaţii nucleare. =tunci c>nd obligaţia debitorului constă în livrarea unor bunuri determinate generic sau înplata unei sume de bani se refuă invocarea cauei străine şi impreviibile.

7e4tul primului alineat al art. '' debuteaă cu sintagma dacă legea nu prevede altfelsau părţile nu convin contrariul<.

Aegea prevede altfel în unele domenii la care ne#am referit în alineatele precedente şi, înaceste situaţii, forţa majoră nu produce efectul e4oneratoriu.

%u privire la convenţiile care tind să înlăture cauele e4onerării sau să definească altfelforţa majoră, ele sunt nule în materie delictuală şi, uneori admise în răspunderea

contractuală. =stfel, debitorul se poate angaja contractual să garantee toate pagubelecare sunt consecinţa nee4ecutării contractului, inclusiv consecinţele provocate de forţamajoră.

261

Page 262: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 262/477

"ărţile pot defini în clauele contractului care sunt cauele de natură străină e4oneratorii.

@neori sunt numai enumerate acele circumstanţe care sunt constitutive de forţă majoră.%lauele sunt valabile în măsura în care e4tind răspunderea dreptului victimei la reparaţie.

 =celeaşi claue pot să scutească părţile de obligaţia dovedirii calităţilor forţei majorepentru evenimentele asimilate.

 =cele claue care restr>ng dreptul victimei la reparaţie sunt producătoare de efecte dacănu au caracter dolosiv şi nu privesc culpa grea.

 =semenea claue pot fi calificate drept abuive.

!acă părţile au enumerat cu caracter e4emplificativ şi nu limitativ situaţiile e forţă majoră,debitorul nu este e4onerat de acele e4emple sau de cele similare.

$unt numeroase cauri în care clauele protectoare pentru una dintre părţi sunt e4agerateşi termenii folosiţi sugereaă interpretare e4tensivă )mai ales N <, cele care suntasemenea N< etc.-. =cestea nu vor fi acceptate de instanţă.

Cundamentul e4onerării de răspundere în caul forţei majore şi a caului fortuit îl constituie

absenţa caualităţii şi absenţa culpei, iar domeniul efectului e4oneratoriu cuprindetotalitatea răspunderilor.

%el de#al treilea alineat al art. '', care defineşte caul fortuit, opereaă o distincţieimportantă între acest ca şi forţa majoră.

 În caul fortuit lipseşte condiţia caracterului e4tern al evenimentului, preentă în forţamajoră, şi, totodată, în caul fortuit evenimentului nu trebuie să îndeplinească cerinţa de afi absolut invincibil şi inevitabil, fiind suficient ca el să fie în mod relativ invincibil şiinevitabil, adică pentru cel c?emat să răspundă, dacă nu s#ar fi produs evenimentulimpreviibil.

 În situaţia în care o normă legală e4onereaă pe debitor de răspunderea contractualăpentru ca fortuit, acelaşi debitor va fi e4onerat şi în ca de forţă majoră, pentru acelaşieveniment Ualin. )+- al art. ''V.

"roblema cauei străine care nu preintă caracterul forţei majore s#a pus în legătură cupluralitatea de caue şi caualitatea parţială, pornindu#se de la adagiul egalităţiirăspunderii parţiale cu caualitatea parţială, în domeniul obligaţiilor in solidum '.

Hustificarea fundamentării obligaţiilor in solidum se raporteaă la indiviibilitatea cauală)fiecare cauă este caua întregului prejudiciu- şi la garanţia pentru victimă )caualitateparţială, dar răspundere integrală-. 3bligaţia in solidum este o garanţie a cărei devoltarea fost asigurată de asigurări.

 În asemenea situaţii, c>nd se reţine o pluralitate de caue ale prejudiciului, pentru asolicita e4onerarea de răspundere s#a invocat:

 – concursul faptei victimei cu caue străine, care nu sunt calificate drept forţe majore. Înaceste cauri soluţia este obligarea la repararea integrală a prejudiciului;

 – concursul faptei p>r>tului cu fapta altei persoane, soluţia fiind obligarea in solidum afiecăruia;

 – concursul faptei p>r>tului cu fapta victimei sau a persoanei pentru care victima esterăspunătoare.

262

Page 263: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 263/477

*rt. 132.

8apta victimei sau a terţului

Capta victimei înseşi şi fapta terţului înlătură răspunderea c?iar dacă nu au caracteristicileforţei majore, ci doar pe cele ale caului fortuit, însă numai în caurile în care, potrivit legii

sau convenţiei părţilor, caul fortuit este e4onerator de răspundere.%omentariu

Capta victimei sau fapta unei terţe persoane pot înlătura răspunderea dacă ele îndeplinesccondiţiile cerute pentru recunoaşterea caului fortuit, adică dacă sunt relativ impreviibileşi invincibile: nu pot fi prevăute şi nici împiedicate de către persoana care ar fi fostc?emată să răspundă dacă nu s#ar fi produs evenimentul.

Du în toate caurile fapta victimei şi fapta terţului pot fi e4oneratoare de răspundere. =cestefect îl au numai dacă, în virtutea legii sau în conformitate cu convenţia părţilor, caulfortuit e4onereaă de răspundere.

 În aceste situaţii, fapta victimei sau fapta terţei persoane îndeplinesc condiţia e4teriorităţii.Du este acceptată e4onerarea de răspundere dacă e4terioritatea nu este binecaracteriată, de e4emplu, dacă victima s#a pus la dispoiţia p>r>tului, urm>nd directiveleacestuia.

!acă, însă, victima se afla în subordinea p>r>tului, dar a depăşit instrucţiunile primite şi aavut iniţiative intempestive, condiţia e4teriorităţii poate fi considerată ca fiind satisfăcută.

 În termeni similari se pune şi problema faptei terţei persoane. !acă fapta acestei persoanea fost provocată c?iar de p>r>t, fapta nu mai este o cauă străină, e4terioară.

%omitentul nu se poate scuti de răspundere invoc>nd fapta prepusului, care a acţionat îne4erciţiul funcţiei atribuite.

"ărinţii nu se pot e4onera de răspundere pentru prejudiciul cauat de copilul minor aflat însupraveg?erea lor.

!ebitorul obligaţiei contractuale nu poate fi e4onerat de consecinţele păgubitoare alenee4ecutării propriei obligaţii invoc>nd fapta unui au4iliar sau a unui înlocuitor pe care l#aintrodus el însuşi în e4ecutarea contractului.

"entru ca fapta victimei sau terţei persoane să aibă caracterele caului fortuit nu se ceresă fie îndeplinită condiţia culpei victimei, fiind suficient ca fapta victimei sau fapta terţeipersoane să fie pentru cel c?emat să răspundă at>t impreviibilă, c>t şi invincibilă.

 În caul unui automobilist care a trecut cu autove?iculul peste corpul victimei culcate pe

drum s#a reţinut că fapta victimei, în legătură directă cu prejudiciul, repreintă o împrejurare e4ternă de natură să îl e4oneree integral, dacă a fost în mod normalimpreviibilă pentru automobilist şi nu era posibilă pentru el evitarea prejudiciului'*.

%oncursul între fapta p>r>tului şi fapta unei terţe persoane în provocarea prejudiciului nupoate avea ca efect reducerea răspunderii p>r>tului ab initio.

Aimitarea la numai o parte din prejudiciu a răspunderii p>r>tului, sub motiv că şi terţapersoană a contribuit la acelaşi prejudiciu nu este admisibilă, pentru că leeaă interesulsingurei persoane inocente, care este victima.

Capta terţei persoane, coautor al prejudiciului nu are efect e4oneratoriu în raportul dintre

p>r>t şi victimă, cu singura e4cepţie a situaţiei în care s#ar putea admite că pentru faptap>r>tului sunt îndeplinite condiţiile caului fortuit.

263

Page 264: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 264/477

*rt. 1323.

:!erciţiul drepturilor 

%el care caueaă un prejudiciu prin c?iar e4erciţiul drepturilor sale nu este obligat să îlrepare, cu e4cepţia caului în care dreptul este e4ercitat abuiv.

%omentariu6ste general admis, în mod statornic, că e4erciţiul unui drept, a unei puteri sau a uneilibertăţi nu poate angaja răspunderea titularului.

 În această situaţie se află:

 – dreptul de a informa publicul pe care îl are mass#media'9;

 – dreptul de a depune pl>ngere contra altei persoane;

 – dreptul de a pune în e4ecutare silită o ?otăr>re judecătorească ş.a.

6fectul justificativ şi e4onerator nu este, totuşi, fără limite.

$cua este stăvilită de abuul de drept, a cărui întindere şi eficienţă este variabilă înfuncţie de importanţa prerogativelor pe care le posedă e4erciţiul şi care pot dăuna altora.

!reptul de a acţiona în justiţie nu este abuiv dacă nu este manifest răuvoitor.

!reptul la trecere prioritară în traficul rutier nu îl e4onereaă pe cel ce are prioritate deobligaţia respectării normelor %odului rutier, nici de obligaţia mai generală de a conducecuprudenţă, dar, în general, se admite că în niciun ca prioritarul nu poate fi singurulrăspunător, dacă nu i se poate reproşa o culpă gravă.

 =buul de drept se poate manifesta şi prin intenţia de a provoca altuia o vătămare prinmodalitatea de e4ercitare a dreptului şi, în această ipoteă, prevăută de art. ' se

regăsesc conflictele de vecinătate.!reptul poate reulta şi dintr#o autoriaţie administrativă, de e4emplu autoriaţia pentrufabricarea, importul sau v>narea unor produse to4ice sau cu potenţial dăunător. !easemenea, autoriaţia pentru un spectacol poate provoca inconveniente vecinilor,autoriaţia de construcţie sau reparaţie poate tulbura vecinătăţile etc.

 =semenea autoriaţii nu îl e4onereaă pe beneficiar de răspundere în ca de neglijenţă,imprudenţă, st>ngăcie, abu în e4ercitarea autoriaţiei acordate.

*rt. 1324.

*lte cau$e de e!onerare

&ictima nu poate obţine repararea prejudiciului cauat de persoana care i#a acordat ajutor în mod deinteresat sau de lucrul, animalul ori edificiul de care s#a folosit cu titlu gratuit,dec>t dacă dovedeşte intenţia sau culpa gravă a celui care, potrivit legii, ar fi fost c?ematsă răspundă.

%omentariu

 În te4tul art. '+ sunt reproduse )cu caracter e4emplificativG- alte două caue dee4onerare:

'- e4onerarea de răspundere pentru prejudiciul cauat cu acest prilej persoanei careacordă în mod deinteresat ajutor victimei;

1- e4onerarea celui care s#a folosit cu titlu gratuit de lucrul, animalul sau edificiul altuia şi

264

Page 265: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 265/477

acestea i#au provocat un prejudiciu.

Regula de mai sus poate fi înlăturată, în sensul antrenării răspunderii dacă persoanac?emată să răspundă conform legii a acţionat cu culpă gravă sau cu intenţie.

$ituaţiile viate generic în art. '+ se înt>lnesc în accidentele rutiere, de e4emplu atuncic>nd martorul acordă benevol asistenţă pentru scoaterea victimei din automobil,

deterior>nd caroseria. În ceea ce priveşte răspunderea păitorului pentru prejudiciul cauat de lucru, într#o primăetapă, jurisprudenţa franceă a decis că aceasta nu poate fi invocată contra păitoruluiautomobilului de către cei care au ocupat un loc în acel automobil fie în virtutea unuicontract de transport fie cu titlu pur benevol.

 În primul ca, se va putea invoca răspunderea contractuală a transportatorului.

 În cel de#al doilea ca, călătorii cu titlu gratuit vor fi consideraţi că au acceptat să see4pună pericolelor şi ar putea obţine o despăgubire numai dacă s#ar dovedi o culpă însarcina păitorului lucrului'5.

!upă +2 de ani, la 12 decembrie '/*5, soluţia jurisprudenţei francee s#a sc?imbat. =cceptarea riscurilor de către victimă ar repreenta o convenţie de nerăspundere apăitorului lucrului, care în materie de răspundere civilă delictuală este inadmisibilă.

 În consecinţă, şi cel transportat benevol poate acţiona contra transportatorului dacădemonstreaă culpa acestuia.

3 astfel de culpă poate să reulte din simpla constatare că automobilul a luat o direcţienefirească'/.

*rt. 1322.

Clau$e privind r%spunderea

)'- Du se poate e4clude sau limita, prin convenţii sau acte unilaterale, răspunderea pentruprejudiciul material cauat altuia printr#o faptă săv>rşită cu intenţie sau din culpă gravă.

)1- $unt valabile clauele care e4clud răspunderea pentru prejudiciile cauate, printr#osimplă imprudenţă sau neglijenţă, bunurilor victimei.

)- Răspunderea pentru prejudiciile cauate integrităţii fiice sau psi?ice ori sănătăţii nupoate fi înlăturată ori diminuată dec>t în condiţiile legii.

)+- !eclaraţia de acceptare a riscului producerii unui prejudiciu nu constituie, prin ea însăşi, renunţarea victimei la dreptul de a obţine plata despăgubirilor.

%omentariu

7e4tul art. ' vieaă patru ipotee.

"rima ipoteă se referă la răspunderea pentru prejudiciul cauat altuia printr#o faptăsăv>rşită cu intenţie sau culpă gravă.

 În principiu, răspunderea profesioniştilor pentru pagubele cauate consumatorilor esteangajată independent de gravitatea culpei, at>t în domeniul delictual, c>t şi în celcontractual.

 =stfel, de e4emplu, dacă anumite ?otăr>ri judecătoreşti relevă gravitatea culpei reproşată

medicului, mai ales c>nd este vorba despre o eroare profesională ştiinţifică, niciodată nuau condiţionat răspunderea de gravitatea culpei, ci, dimpotrivă, au admis răspunderea pebaa oricărei culpe.

265

Page 266: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 266/477

 =ceeaşi măsură se aplică şi răspunderii avocaţilor, notarilor, banc?erilor şi, de o manierăgenerală, liber profesioniştilor.

@neori, însă, în mod e4cepţional, culpa calificată )gravă- este o condiţie de răspundere,aşa cum aceasta se regăseşte şi în te4tul art. '+ şi al art. ' alin. )'-.

3 asemenea culpă gravă se reţine în sarcina statului pentru funcţionarea defectuoasă a

 justiţiei sau în raporturile de muncă atunci c>nd se stabileşte răspunderea salariatuluipentru greşelile profesionale sau răspunderea angajatorului pentru accidentele de muncă.

7e4tul alin. )'- al art. ' se referă şi la intenţie ca formă a vinovăţiei şi ca agravantă arăspunderii.

7otodată, în materie de asigurări, culpele intenţionate sau frauduloase nu pot fi acoperitede asigurarea de răspundere12.

7e4tul alin. )'- al art. ' interice at>t e4cluderea, c>t şi plafonarea, pe caleconvenţională sau prin act unilateral, a răspunderii pentru un prejudiciu material cauataltuia, dacă fapta cauatoare de prejudiciu s#a săv>rşit cu intenţie sau din culpă gravă.

64cluderea convenţională a răspunderii implică un regim juridic special, particular şi,totodată, atribuie sarcina probei.

%laua de e4cludere a garanţiei este acea stipulaţie care îl priveaă pe asigurat debeneficiul garanţiei în considerarea unor circumstanţe particulare de realiare a riscului)e4cluderea riscului de bor în caul nerespectării e4igenţelor referitoare la staţionareave?iculelor la sol-.

%u privire la sarcina probei, se impune ca asigurătorul să facă dovada că asiguratul acunoscut claua de e4cludere în momentul semnării contractului.

%ulpa intenţionată e4clude asigurarea de răspundere civilă.

!acă asiguratul este persoană juridică, culpa intenţionată se referă la conducătorul dedrept sau de fapt, iar intenţia se raporteaă la voinţa de a caua paguba.

64emple de claue de limitare sau de e4onerare de răspundere:

'- nicio clauă de e4onerare de garanţie pentru vicii ascunse nu poate fi stipulată pentruacele vicii care au reultat din preenţa în elementele de construcţie a abestului;

1- claua de e4onerare de garanţie pentru vicii ascunse nu poate fi stipulată atunci c>ndviciul ascuns este preenţa termitelor într#un imobil;

- contractul este fără garanţie în profitul dob>nditorului în caul defectului sau viciuluilucrului predat;

+- v>nătorul nu garanteaă dec>t viciile ascunse ale lucrului v>ndut care îi suntsemnalate de dob>nditor în termen de un an de la v>nare. %umpărătorul nu va puteapretinde dec>t repararea lucrului şi nu va putea să solicite nici diminuarea preţului, nicireoluţiunea contractului.

7e4tul art. ' alin. )'- vieaă două ipotee: e4cluderea sau limitarea răspunderii.

Aimitarea nu suprimă obligaţia, ci determină numai întinderea acesteia şi se poate realia în mai multe feluri.

"ărţile pot sc?imba natura obligaţiei, transform>nd#o din obligaţie de reultat în obligaţiede mijloace.

"ărţile pot să restr>ngă obiectul obligaţiei de predare a bunului, de e4emplu prin scutireade predare a accesoriilor sau prin claua predării în starea în care se află şi nu în stare debună funcţionare.

266

Page 267: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 267/477

!e asemenea, sunt limitative clauele care introduc o anumită supleţe în modul dee4ecutare a prestaţiei, de e4emplu, prevă>nd termenul de e4ecutare numai cu titluindicativ sau permiţ>nd cantitatea livrată ca put>nd să variee între anumite limite etc.%lauele care reduc obligaţiile contractantului sunt alternativa la clauele care e4cludrăspunderea. Reultatul ambelor este foarte asemănător pentru că permit beneficiaruluiclauei sustragerea de la răspundere în caul nee4ecutării unor obligaţii.

"rima, claua de e4cludere, are o manieră mai radicală, în sensul că obligaţia nu va puteafi pusă în sarcina beneficiarului.

%ea de#a doua are rolul de a nu permite angajarea răspunderii în caul nerespectăriiobligaţiei. $unt abuive clauele care înlătură răspunderea profesioniştilor în raporturile cuconsumatorii cele care au ca obiect sau ca efect un deec?ilibru semnificativ întredrepturile şi obligaţiile părţilor contractului.

 =semenea claue sunt considerate ca nescrise.

 În conformitate cu prevederile alin. )1- al art. ', pot fi considerate valabile clauele dee4cludere a răspunderii, dacă prejudiciul s#a cauat printr#o simplă imprudenţă sau

neglijenţă şi s#a localiat la bunurile victimei, nu şi la persoana acesteia.@neori, limitarea răspunderii sau e4cluderea acesteia pe cale contractuală devin inutile,deoarece însăşi legea este aceea care stabileşte e4cluderea sau limitarea.

Du sunt claue de acest gen nici cele care determină ipoteele răspunderii în raport deoriginea prejudiciului.

 =stfel, depoitarul unor bunuri mobile este obligat să le păstree şi să le asigureconservarea. 6l poate stipula că nu va răspunde în ca de incendiu.

Potelierul este obligat să asigure şi paa bagajelor şi obiectelor diverse aduse de călători. În caul furtului sau degradării acestora, ?otelierul răspunde c?iar dacă a stipulat claue

de limitare a răspunderii şi aceste limite sunt inferioare plafoanelor legale.3 situaţie similară se înt>lneşte cu privire la plafonarea răspunderii pentru obiectele lăsate în autove?iculul parcat.

Aimitările sunt înlăturate atunci c>nd culpa ?otelierului sau a personalului a fost la origineaprejudiciului sau atunci c>nd, fără legitimă e4plicaţie, ?otelierul a refuat să primeascălucrurile.

Aimitări legale ale responsabilităţii se mai înt>lnesc în materie de transport maritim, aerian,curierat, carduri bancare etc.1'

%urtea de %asaţie franceă, secţia a ((#a civilă, a decis la '9 februarie '/, că sunt nule

clauele de e4onerare sau de atenuare a răspunderii în materie delictuală11.

*rt. 1326.

*nunţuri privitoare la r%spundere

)'- @n anunţ care e4clude sau limiteaă răspunderea contractuală, indiferent dacă esteadus ori nu la cunoştinţa publicului, nu are niciun efect dec>t dacă acela care îl invocăface dovada că cel prejudiciat cunoştea e4istenţa anunţului la momentul înc?eieriicontractului.

)1- "rintr#un anunţ nu poate fi e4clusă sau limitată răspunderea delictuală pentruprejudiciile cauate victimei. @n asemenea anunţ poate avea însă valoarea semnalăriiunui pericol, fiind aplicabile, după împrejurări, dispoiţiile art. '9' alin. )'-.

267

Page 268: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 268/477

%omentariu

6fectele manifestării de voinţă unilaterală, care tinde la e4cluderea sau limitarearăspunderii contractuale, sau a răspunderii delictuale sunt reglementate distinct în art.'* alin. )'- şi )1-.

 =stfel, anunţul prin care se manifestă voinţa de a e4clude răspunderea contractuală sau

de a#i pune anumite limite, poate să producă efecte numai dacă debitorul care seprevaleaă de această e4cludere sau limitare face dovada că persoana prejudiciată prine4ecutarea contractului a cunoscut e4istenţa anunţului în momentul înc?eierii contractuluişi în acest fel a ac?iesat la voinţa debitorului.

 În caul răspunderii delictuale, alin. )1- al art. '* interice e4cluderea sau limitarearăspunderii pentru prejudiciile provocate victimei.

%u toate acestea, un astfel de anunţ poate valora ca o avertiare adresată părţii vătămatecu privire la pericolul provocării pagubei şi, în acest ca, prevederile art. '9' alin. )'- cuprivire la culpa comună şi la concursul culpei cu alte caue e4oneratoare.

ecţiunea a 3-a.

,%spunderea pentru apta proprie

 =rt. '9. # %ondiţiile răspunderii

 =rt. '5. # %riterii particulare de apreciere a vinovăţiei

 =rt. '/. # Repararea prejudiciului const>nd în vătămarea unui interes

 =rt. '*2. # Aegitima apărare

 =rt. '*'. # $tarea de necesitate

 =rt. '*1. # 3bligaţia terţului de reparare a prejudiciului =rt. '*. # !ivulgarea secretului comercial

 =rt. '*+. # Îndeplinirea unei activităţi impuse ori permise de lege

 =rt. '*. # 6fectele ?otăr>rii penale

 =rt. '**. # Răspunderea minorului şi a celui pus sub interdicţie judecătorească

 =rt. '*9. # Răspunderea altor persoane lipsite de discernăm>nt

 =rt. '*5. # 3bligaţia subsidiară de indemniare a victimei

 =rt. '*/. # Răspunderea altor persoane =rt. '92. # (mposibilitatea de individualiare a autorului faptei ilicite

 =rt. '9'. # &inovăţia comună. "luralitatea de caue

*rt. 132+.

Condiţiile r%spunderii

)'- %el care caueaă altuia un prejudiciu printr#o faptă ilicită, săv>rşită cu vinovăţie, esteobligat să îl repare.

)1- =utorul prejudiciului răspunde pentru cea mai uşoară culpă.%%=: =rt. //5. 3rice faptă a omului, care caueaă altuia prejudiciu, obligă pe acela din acărui greşeală s#a ocaionat, a#l repara.

268

Page 269: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 269/477

 =rt. ///. 3mul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauat prin fapta sa, dar şi deacela ce a cauat prin neglijenţa sau prin imprudenţa.

%%C: =rt. '51. 3rice faptă a omului, care caueaă altuia un prejudiciu, obligă pe cel dina cărui greşeală s#a produs, să îl repare.

 =rt. '5. Ciecare este responsabil pentru prejudiciul pe care l#a cauat nu numai prin

fapta sa, dar şi din neglijenţa sau imprudenţa sa.%%(: =rt. 12+. !espăgubirea pentru fapta ilicită. 3rice faptă dolosivă sau culpabilă, carecaueaă altuia o daună injustă, îl obligă pe cel care a comis fapta la despăgubireadaunei.

EE: F51. 3bligaţia de a repara dauna. )'- 3ricine care, intenţionat sau din neglijenţă,aduce atingere în mod ilicit vieţii, corpului, sănătăţii, libertăţii, proprietăţii sau oricărui dreptal altuia, este ţinut faţă de acesta să repare prejudiciul reultat.

)1- =ceeaşi obligaţie incumbă şi celui care contravine unei legi care protejeaă intereselealtuia. !acă, conform te4tului legii, este posibilă o contravenţie independent de oriceculpă, obligaţia de reparare nu intervine dec>t dacă e4istă culpă.

%omentariu

!in te4tul art. '9 se desprind următoarele sintagme relevante:

 – caueaă<

 – prejudiciu<

 – faptă ilicită<

 – săv>rşită cu intenţie sau din culpă<, cu cea mai uşoară culpă<

 – să îl repare<1.

'. 6boşa noţiunii de caualitate. !istincţie%aualitatea juridică se distinge de noţiuni învecinate cum sunt legătura<, imputabilitatea<sau implicarea<.

0enirea cone4iunii cauale este de a e4plica relaţia între faptul generator şi prejudiciu.

Captul generator poate fi fapta unei persoane responsabile sau a unei persoaneiresponsabile aflată în paa unui ocrotitor după cum poate fi fapta unui lucru.

Du este suficient să fie determinată fapta păgubitoare, nici să fie identificat autorul faptei,ci trebuie să se identifice relaţia între prejudiciu şi persoana răspunătoare.

$e poate vorbi despre legătura între faptă şi persoană sau despre imputabilitateasubiectivă a pagubei faţă de o anumită persoană, în sarcina căreia poate fi pusă paguba.

7ot astfel se poate discuta implicarea în pagubă a unui lucru. 7oate aceste trei noţiuni,legătura<, imputabilitatea< şi implicarea< sunt diferite de caualitate.

 =. 6lementele constitutive

6lementele constitutive ale unei definiţii a caualităţii juridice au fost obiect de controversăştiinţifică, merg>nd p>nă la refuul oricărei definiţii. =stfel, s#a propus înlocuirea caualităţiicu ec?itatea, cu teoria riscului, cu teoria relativităţii aSuiliene, dar toate aceste tentative aueşuat.

!efinirea caualităţii juridice a cunoscut un proces îndelungat şi complicat în cursul căruias#au emis diverse teorii cum sunt:

 – teoria ec?ivalenţei condiţiilor;

269

Page 270: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 270/477

 – teoria cauei pro4ime şi a consecinţei imediate;

 – teoria caualităţii adecvate, cu varianta acesteia, caualitatea suficientă şi altele.

 În încercările de definire a caualităţii, jurisprudenţa a considerat#o ca fiind o problemă defapt lăsată la aprecierea suverană a judecătorului fondului, dar, la o analiă atentă, s#aputut constata că aprecierea suverană priveşte numai aprecierea doveilor, iar în rest se

e4ercită controlul %urţii de %asaţie.%aualitatea se desfăşoară în două fae:

a- de la fapta păgubitoare la prejudiciul iniţial;

b- de la prejudiciul iniţial la consecinţele ulterioare.

"rima condiţie a caualităţii este ca fapta să fie necesară pentru producerea pagubei.!acă prejudiciul s#ar fi produs şi fără faptă nu e4istă caualitate.

!e cele mai multe ori fapta incriminată poate fi una dintre cauele pagubei, inclusiv însituaţia în care a avut rolul de a agrava prejudiciul.

 În concluie, pluralitatea cauelor este admisă atunci c>nd fapta este una dintre condiţiilepagubei şi această pluralitate poate fi simultană ori succesivă, indiferent de ordineacronologică şi fără ierar?ie.

Capta de abstenţiune poate avea o valoare cauală dacă ea constă în neluarea unormăsuri de precauţie.

"luralitatea permite privilegierea unei caue mai adecvate dec>t celelalte. %ulpa maiuşoară este absorbită de culpa mai gravă.

%ulpa posedă un rol caual numai atunci c>nd constă în încălcarea unei norme av>nd cascop evitarea prejudiciului.

%aualitatea ţine seama şi de rolul activ al lucrului, care poate fi inert sau dinamic. @ncaracter inert al lucrului poate înlătura răspunderea în anumite condiţii.

"rejudiciile indirecte sunt analiate în etapa a doua, de la prejudiciul iniţial la consecinţeleulterioare. =ceste consecinţe se pot devolta în cascadă propag>ndu#se în mediu, dupăcum reultă şi din dispoiţiile art. '5', art. '5, art. '59 şi urm.

 În unele situaţii instanţele au admis că agravarea prejudiciului iniţial sau apariţia unui nouprejudiciu care afecteaă victima iniţială se află în raport de caualitate cu faptapăgubitoare dacă se poate stabili că nu s#ar fi produs dacă fapta nu ar fi fost săv>rşită.

!e asemenea, s#a decis că apariţia unui factor nou disociabil de faptul iniţial dar provocatsau favoriat de acesta din urmă, cum ar fi, de e4emplu, o boală sau o intervenţie

c?irurgicală ori c?iar şi o sinucidere nu rupe raportul caual între evenimentul care adeclanşat procesul păgubitor şi paguba finală.

%oncluia opusă s#ar putea susţine numai dacă acel eveniment nu a avut nicio parte reală în prejudiciul a cărui reparaţie a fost cerută.

E. !ovada raportului de caualitate. $arcina probei şi mijloacele de probă

$arcina probei raportului de caualitate aparţine reclamantului care pretindedespăgubirea. 64cepţiile sunt numeroase şi variate. =cestora li se adaugă aspecteleuşurării sarcinii probei.

"rintre e4cepţii se numără preumţiile de caualitate, mai frecvente în caul accidentelor

nucleare, accidentelor de muncă, accidentelor de trafic rutier, precum şi în caulrăspunderii păitorului lucrului, în caul obligaţiilor contractuale de reultat şi alcontaminărilor transfuionale.

270

Page 271: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 271/477

@şurarea sarcinii probei care incumbă reclamantului se realieaă prin preumţii decaualitate baată fie pe constatarea pericolului creat de fapta celui răspunător, fie deneîndeplinirea unei obligaţii de informare.

Crecvent se înt>mplă ca o persoană să creee o situaţie obiectiv periculoasă după care ea însăşi sau o altă persoană să suporte o pagubă care apare în acest fel o realiare normalăşi previibilă a riscului creat prin acea faptă. În această situaţie se află unele fapte careaparţin traficului rutier, alte fapte care se referă la accidente provocate prin plasarea unorlucruri în poiţii primejdioase sau situaţiile periculoase create ca urmare a unor produsedefectuoase.

%auri particulare de apreciere a caualităţii se înt>lnesc în domeniul medical şi îndomeniul pagubelor cauate de un membru anonim al grupului.

%u privire la caualitatea în răspunderea medicală, mai ales în operaţiile c?irurgicale,instanţele au admis despăgubirea pentru pierderea unei şanse datorită neîndepliniriiobligaţiei de informare.

 =cest concept de pierdere a unei şanse< a fost creat pentru a permite o reparaţie parţială

 în situaţiile în care nu putea fi stabilită cu certitudine caualitatea între culpa medicală şiprejudiciul suferit de pacient.

 În caul în care a fost creat în mod nescuabil un risc, reparaţia a fost acordată integral nunumai pentru pierderea şansei. !e e4emplu, dacă medicul a administrat o injecţie cu unprodus deşi nu se impunea, el l#a supus pe pacient unui risc nejustificat mortal, priv>ndvictima de orice şansă de supravieţuire, ceea ce justifică o reparaţie integrală.

3 altă uşurare a sarcinii probei s#a realiat prin liberaliarea probaţiunii în domeniullegăturii de caualitate. Referitor la prejudiciul cauat de un membru anonim al unui grupde persoane identificate, situaţie înt>lnită în accidentele de v>nătoare, în unele accidenterutiere, în caul victimelor terorismului sau al contaminărilor transfuionale cu virusul P(&,

despăgubirea integrală s#a obţinut prin creaţia unorfonduri de solidaritate.Responsabilitatea in solidum a fost stabilită în caul culpei colective, de e4emplu, în caul jocurilor sportive primejdioase şi al accidentelor de v>nătoare. În aceste situaţii s#a admiso preumţie de caualitate.

Răspunderea in solidum care incumbă autorilor posibili ai unui prejudiciu anonim sebaeaă pe ideea că reclamantul şi#a făcut datoria dacă a stabilit că fapta care i#aprovocat paguba nu s#a putut comite dec>t de către unul dintre membrii grupului. !inacest moment, aparţine membrilor grupului sarcina să facă dovada contrară.

3bligaţia in solidum nu poate e4ista fără un grup concertat care desfăşoară o activitate

colectivă.Reclamantul trebuie să convingă instanţa că a indicat toate persoanele susceptibile de acaua prejudiciul şi înlesnirea care i se acordă priveşte identificarea unicului autor care seaflă printre membrii grupului.

Dumeroase deciii ale %urţii de %asaţie francee s#au concentrat asupra definirii c>t maicorecte a caualităţii.

 =stfel, de e4emplu, deciia nr. *2 din / iulie 122/ a e4aminat relaţia cauală întrevaccinul anti?epatitei E )en?evac- şi scleroa în plăci. Reclamanta a fost vaccinatăcontra ?epatitei E în iulie şi august '//9, vaccinul fiind produs de societatea "asteur =ventis 0$!. În octombrie '//9, reclamanta a suferit tulburări neurologice şi în anul 122'

a fost diagnosticată cu scleroă în plăci.%urtea de =pel AXon, la 11 noiembrie 1229, a declarat#o răspunătoare pe societateaproducătoare a vaccinului şi a obligat#o să plătească despăgubiri reclamantei.

271

Page 272: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 272/477

">r>ta producătoare s#a apărat în recurs susţin>nd:

'- că vaccinul produs de ea nu poate fi calificat drept produs defectuos în luminaprevederilor !irectivei %66 nr. 5#9+ din 1 iulie '/5;

1- că nu e4istă dovada legăturii de caualitate între pretins defect al produsului şi boalareclamantei.

 În legătură cu primul motiv, recurenta a pornit de la premisa că un produs este defectuosatunci c>nd nu oferă securitatea la care se poate aştepta în mod legitim, ţin>nd seama detoate împrejurările, şi mai ales de întrebuinţarea care poate fi efectuată în mod reonabil,ceea ce în caul din speţă nu s#a regăsit. 64istenţa unui defect de securitate a produsuluinu poate fi dedusă din patologia efectelor nedorite.

 =ceste argumente au fost respinse de %urtea de %asaţie franceă cu motivarea că unprodus este defectuos atunci c>nd nu oferă securitatea la care ne putem aştepta în modlegitim. În aprecierea acestei condiţii trebuie să se ţină seama mai ales de preentareaprodusului, de întrebuinţarea sa reonabilă şi de momentul punerii sale în circulaţie.

 În legătură cu acest vaccin, publicaţia &idal, dicţionar medical, menţioneaă la efectelesecundare nedorite, dar posibile, scleroa în plăci, însă nota de preentare a produsului,pe care a conceput#o producătorul, nu conţine această informaţie.

Referitor la cel de#al doilea motiv de recurs, recurenta a susţinut că pentru antrenarearăspunderii în vederea reparării prejudiciului cauat de un produs defectuos, este pretinsădovada pagubei, defectului, precum şi a legăturii de caualitate între defect şi produs. 3asemenea dovadă poate reulta din preumţii, cu condiţia ca acestea să fie grave, preciseşi concordante.

"entru a afirma că scleroa în plăci este imputabilă vaccinului, întruc>t reclamanta nuavea antecedente neurologice şi boala s#a declanşat la mai puţin de două luni dupăinjecţia cu vaccinul, curtea de apel nu a avut în vedere dec>t coincidenţe cronologice, iaracestea sunt improprii pentru a caracteria preumţii grave, precise şi concordante alee4istenţei legăturii cauale între vaccin şi boala reclamantei.

%urtea de apel a inversat sarcina probei atunci c>nd a susţinut că p>r>ta nu a făcutdovada altei caue, dec>t vaccinul.

Resping>nd şi acest motiv de recurs, %urtea de %asaţie franceă a reţinut că, dacăstudiile ştiinţifice preentate în proces de p>r>tă nu au pus în evidenţă o creştere statisticăsemnificativă a riscului privind scleroa în plăci după vaccinarea contra ?epatitei E, acestestudii nu e4clud o posibilă legătură între această vaccinare şi scleroa în plăci. Întruc>tprimele manifestări ale scleroei în plăci au apărut după două luni de la ultima injecţie cu

produsul litigios şi niciun alt membru al familiei nu a suferit antecedente neurologice, dinmoment ce nicio altă cauă nu poate e4plica această boală, a cărei legătură cu vaccinuleste vădită, după cum afirmă medicul curant al reclamantei, curtea de apel a putut sădeducă din aceste fapte care sunt preumţii grave, precise şi concordante, relaţia cauală între vaccin şi prejudiciul suferit de reclamantă.

 =nterior, la 1 iunie 122/, aceeaşi secţie a %urţii de %asaţie francee, prin deciia nr. 9',a casat ?otăr>rea pronunţată de %urtea de =pel &ersailles la '2 ianuarie 1225, care arespins acţiunea reclamantei contra societăţii $tallergenes, societate anonimă, care aprodus vaccinul 3RA $tallergenes 0R&<. "entru a respinge acţiunea reclamantei, curteade apel a reţinut că nu e4istă o probă formală a relaţiei de caualitate directă şi certă întreinjecţiile cu vaccin şi declanşarea patologiei.

%as>nd această ?otăr>re, %urtea de %asaţie franceă, secţia (#a civilă, a reţinut căinstanţa %urţii de =pel &ersailles a încălcat dispoiţiile art. ''+9 şi ale art. '51 %%C,interpretate în lumina !irectivei %66 nr. 5#9+ din 1 iulie '/5 prin formularea e4igenţei

272

Page 273: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 273/477

unei probe ştiinţifice cu caracter cert, cu toate că rolul caual poate să reulte şi din simplepreumţii, dacă ele sunt grave, precise şi concordante.

Aa 1+ septembrie 122/, aceeaşi secţie a %urţii de %asaţie francee a pronunţat douădeciii nr. 595 şi nr. 552 în speţe care au în comun administrarea faţă de paciente a?ormonului de sinteă denumit diet?Xlstilbestrol )!6$- produs de societatea @%E "?arma,precum şi de societatea Dovartis $antI Camiliale.

7ot în ambele cauri, reclamantele au susţinut că adenocarcinomul de col uterin de caresuferă este efectul administrării mamelor lor, în timpul c>nd erau însărcinate cureclamantele, a ?ormonului de sinteă denumit diet?Xlstilbestrol )!6$-.

 În primul ca, deciia %urţii de =pel &ersailles din 1/ noiembrie 1229, care a respinsacţiunea a fost menţinută de %urtea de %asaţie franceă. (nstanţa supremă a motivat căaparţine reclamantei sarcina doveii că a fost e4pusă acestui medicament întruc>t nu s#astabilit că medicamentul litigios ar fi singura cauă posibilă a patologiei de care ea suferă.

 În cel de#al doilea ca, %urtea de =pel "aris a respins acţiunea cu motivarea ca ambelelaboratoare au livrat acelaşi produs, dar nicio probă directă nu a putut stabili că produsul

dăunător a fost realiat de una sau de cealaltă dintre societăţile p>r>te.%urtea de %asaţie a considerat că acest raţionament este greşit, deoarece, după ce s#aconstatat că acel ?ormon a fost caua directă a patologiei tumorale de care suferăreclamanta, de acum încolo revine fiecăreia dintre laboratoarele p>r>te să facă dovada căprodusul ei nu a fost la originea prejudiciului.

7ot în iua de 1+ septembrie 122/, %urtea de %asaţie franceă, secţia (#a civilă, apronunţat deciia nr. 59/ prin care a menţinut ?otăr>rea curţii de apel prin care a fostrespinsă acţiunea reclamantei. Reclamanta a susţinut că fiind vaccinată contra ?epatitei E în anul '//1 şi '// a preentat în '//+ simptomele care au fost finaliate prindiagnosticul de scleroă în plăci. %urtea de %asaţie, menţin>nd ?otăr>rea curţii de apel a

decis că aceasta din urmă, în mod suveran a reţinut că datele ştiinţifice şi preumţiileinvocate de reclamantă nu fac dovada legăturii de caualitate între vaccin şi apariţia bolii.

&irusul ?epatitei % a fost acuat de provocarea acestei boli prin transfuie sanguină.

%urtea de %asaţie franceă, prin deciia '5/ din '/ noiembrie 122/, reţin>nd e4istenţaunei relaţii cauale între contaminarea cu acest virus prin transfuie sanguină a fost pusă în situaţia de a determina caualitatea comple4ă şi, consecutiv, răspunderea pentrurepararea prejudiciului.

 În speţă, reclamantul 0.8. a fost victima unor atacuri cu armă albă, care au necesitatintervenţii c?irurgicale şi transfuii sanguine. $#a stabilit că în cursul acestor transfuii i#a

fost contaminat s>ngele cu virusul ?epatitei %. =cţiunea pentru repararea prejudiciuluicomple4 )rănire şi contaminare- a fost îndreptată at>t contra agresorului, c>t şi contrasocietăţii care a livrat s>ngele infestat.

%urtea de %asaţie franceă a reţinut că deficitul funcţional permanent pe care îl posedăreclamantul cuprinde diminuarea potenţialului fiic, psi?osenorial sau intelectual,reult>nd din vătămarea integrităţii anatomo#fiiologice constatabilă medical şi prejudiciulspecific cauat de contaminare acoperă ansamblul tulburărilor privind incertitudineaviitorului, teama de suferinţă şi tulburările vieţii intime şi sociale. !eficitul funcţionalpermanent stabilit de %urtea de =pel Eordeau4 la 1/ noiembrie 1229 a fost cuantificat caav>nd o forţă cauală de 12, deficit provocat de o astenie episodică, şi acest prejudiciunu se confundă cu celălalt prejudiciu specific contaminării, baat mai ales pe incertitudinea

şi neliniştea în faţa viitorului. "roced>nd astfel, curtea de apel a indemniat două prejudiciidistincte, cel provocat de agresiune şi cel provocat de contaminare. =v>nd în vedere cărelaţia cauală între contaminare şi starea sănătăţii reclamantului, precum şi faptul că

273

Page 274: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 274/477

transfuia a devenit necesară numai din caua rănilor provocate de agresor, curtea deapel a apreciat în mod suveran că producătorul vaccinului trebuie să suporte 52 dindespăgubire, iar agresorul 121+.

1. "rejudiciul

"entru a atrage răspunderea autorului faptei ilicite, prejudiciul suferit de partea vătămată

trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: '- să e4iste; 1- să fie cert; - să fie personal.'- În principiu, dovada e4istenţei prejudiciului trebuie să fie produsă de victimă. %odurilede procedură civilă, în acord cu codurile civile, garanteaă libertatea administrării probelor,dar, totodată, consacră şi aprecierea suverană a instanţei cu privire la aceste probe.

 =ceste două componente, libertatea administrării de către părţi şi suveranitatea instanţei în aprecierea probelor nu depind de importanţa sau gravitatea intrinsecă a prejudiciului.

Rareori, instanţa se referă la caracterul derioriu al prejudiciului.

!e e4emplu, în caul conturbărilor între vecini, jurisprudenţa franceă a decis cădespăgubirile se pot acorda numai dacă aceste tulburări sunt anormale şi depăşesc

măsura obişnuită.7otodată, gravitatea deosebită a anumitor prejudicii dă naştere unor reguli specifice, cumar fi, de e4emplu, suportarea despăgubirii din fonduri de solidaritate naţională sau c?iarinternaţională )bolile iatrogene, infecţiile noocomiale, pagubele cauate de actele deterorism etc.-.

7ot pentru a stabili e4istenţa prejudiciului instanţele utilieaă comparaţia între situaţiaanterioară şi cea posterioară intervenţiei cauale.

"rejudiciul este o vătămare a unui interes şi el poate fi constatat dacă în patrimoniulvictimei s#a produs o pagubă, o pierdere de activ sau o majorare de pasiv, însă jurisprudenţa admite şi posibilitatea constatării pierderii fără înrăutăţirea situaţiei victimei,deoarece absenţa înrăutăţirii se datoreaă altor factori străini de raportul caual între faptaautorului şi prejudiciul victimei. !e aceea, în unele situaţii instanţa compară actualasituaţie cu aceea care ar fi putut e4ista în absenţa faptei păgubitoare.

"entru a reţine prejudiciul ca fiind e4istent, instanţa trebuie să se convingă că s#a produs oadevărată pierdere. =stfel, de e4emplu, dacă pasivul succesoral este cov>rşitor, nu sepoate constata o înrăutăţire a situaţiei moştenitorului ca fiind cauată de autorul omorului,pentru că pasivul a e4istat înainte de comiterea faptei de omucidere.

7ot aşa se consideră că obligaţia v>nătorului de a restitui preţul ca urmare a anulăriiv>nării nu caueaă un prejudiciu pentru că are drept contrapartidă reprimirea bunuluiv>ndut.

&enirea pe lume a unui copil nu poate fi calificată niciodată ca o pierdere în sine reparabilăpe plan juridic, c?iar dacă naşterea s#a produs după ce anterior un avort nu s#a pututefectua.În caul naşterii copilului ?andicapat ori cu malformaţii s#a admis de către instanţecă ar putea repreenta un prejudiciu pentru mamă, const>nd în tulburări ale condiţiilor deviaţă şi de e4istenţă şi acest prejudiciu ar putea fi reparat printr#o indemniaţie care săacopere naşterea şi întreţinerea copilului în primele luni de viaţă.

!acă ?andicapul noului#născut se datoreaă unei culpe medicale şi relaţia cauală întreculpă şi ?andicap este cu certitudine stabilită, prejudiciul este pierderea şansei de a nuveni pe lume şi nu ?andicapul.

!acă ?andicapul este congenital şi nu a fost devăluit părinţilor, aceştia pot pretindepentru ei înşişi o despăgubire care să cuprindă sarcinile suplimentare pe care le suportă întot timpul vieţii copilului, însă un astfel de prejudiciu se repară numai din fondurile de

274

Page 275: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 275/477

solidaritate naţională.

$ub aspectul prejudiciului suferit de copil, const>nd în ?andicapul congenital şi iremediabilcu care trebuie să convieţuiască p>nă la finalul vieţii, prejudiciul nu este însăşi naşterea, ci?andicapul şi copilul, pentru sine, poate cere repararea prejudiciului reultat din ?andicapşi provocat de culpa medicală.

Datura interesului leat poate fi patrimonială )economică- sau morală."aguba provocată bunurilor poate consta în deteriorarea folosinţei sau în diminuareavalorii venale )de piaţă-.

Eunurile vătămate pot fi corporale sau incorporale.

%?iar şi imposibilitatea utiliării unui bun o anumită perioadă de timp poate fi un prejudiciu.

%u at>t mai mult sunt acceptate ca prejudicii cele băneşti, care pot să constea în anumitec?eltuieli sau în condiţii mai oneroase de contractare sau în neplata unei creanţe sau înimobiliarea unor capitaluri.

$unt în mod curent acceptate ca fiind prejudicii pierderile unor c>ştiguri sau speranţe de

c>ştiguri )pierderea unui loc de muncă, întreruperea sau reducerea activităţii economice aunei întreprinderi etc.-.

$unt considerate ca fiind c?eltuieli păgubitoare pentru a servi ca justificare a despăgubiriiacele c?eltuieli care se referă la îngrijirile medicale, la pierderile salariale datorităincapacităţii temporare sau definitive de muncă, plata unor sume pentru a obţine îngrijirepersonală necesară persoanelor leate, c?eltuielile cu decesul şi funeraliile etc.

 În principiu, nu se e4clude de la despăgubire nicio vătămare a unei interes economic.

"rejudiciul moral poate fi reparat, dar numai cu anumite restricţii.

 =stfel, sunt indemniabile prejudiciile const>nd în vătămările directe ale drepturilor morale

ale personalităţii. !reptul de replică în presă este legal garantat."rotecţia intimităţii vieţii private şi dreptul la imagine, ca şi atingerea adusă numelui,onoarei sau reputaţiei sau unei libertăţi civile, cum ar fi: libertatea e4presiei, libertateaopiniei etc., sunt ocrotite prin dreptul la dedăunare la fel ca şi vătămările atributelorfamiliale ale personalităţii.

!e e4emplu, pot pretinde despăgubiri morale părinţii st>njeniţi în e4ercitarea autorităţiipaterne, bunicii împiedicaţi să întreţină relaţii cu nepoţii, ca şi soţul insultat de relaţiile deinfidelitate ale celuilalt soţ.

Du numai persoanele fiice, ci şi persoanele juridice pot suferi vătămări ale drepturilor

nepatrimoniale. 6fectele morale ale vătămărilor integrităţii corporale pot fi şi eleindemniate. În acest mod, se accentueaă autonomia efectelor nepatrimoniale faţă deatingerile aduse integrităţii fiice, consacr>ndu#se o categorie aparte de prejudiciipersonale.

!iminuarea capacităţilor fiice poate să fie fără efecte asupra situaţiei economice."rejudiciul fiiologic sau funcţional, prejudiciul biologic sau deficitul funcţional seindemnieaă fără a se opera o distincţie între vătămarea pur fiică )pierderea unormembre, paraliie sau pierderea unui simţ-, pe de#o parte, şi tulburările fiice, pe de altăparte.

"rejudiciile morale cauate unor persoane rănite sau bolnave sunt de asemenea

recunoscute şi indemniate în unele ţări )Haponia, 0e4ic ş.a.-. $uferinţele îndurate sunt şiele indemniabile.

$unt prejudicii morale şi cele estetice, consecinţe ale unor mutilări, precum şi prejudiciile

275

Page 276: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 276/477

de agrement. =cestea din urmă au cuprins, iniţial, referirile la activităţi sportive, artisticeetc. şi, ulterior, s#au e4tins la activităţi nelucrative, la diminuarea plăcerilor vieţii şi la oricealte neplăceri provocate de mutilare, infirmitate sau de tulburarea ec?ilibrului fiic saunervos ca şi de toate frustrările pe care le antreneaă )privaţiuni de agrementele vieţiinormale-. !intre acestea fac parte şi preţul durerii<, prejudiciul estetic, prejudiciul se4ual)care se referă nu numai la pierderea capacităţii de procreare, ci şi la pierderea plăcerii

actului se4ual-."rintre prejudiciile specifice se numără şi prejudiciul specific de contaminare cu $(!=)tulburările fiice, reducerea speranţei de viaţă, incertitudinea viitorului, teama deeventualele suferinţe fiice şi morale, iolarea, tulburarea vieţii familiale şi sociale,prejudiciul se4ual şi de procreaţie-.

$tarea de comă profundă şi prelungită, de stare vegetativă a fost considerată de uneleinstanţe ca nefiind un prejudiciu, pentru că persoanele în cauă nu pot să sufere.

%ontroversa este încă în curs.

Refuul sistematic a fost calificat ca inec?itabil.

 În anul '//, secţia a ((#a civilă a %urţii de %asaţie francee a pronunţat la 11 februariedouă deciii prin care a concluionat că starea vegetativă cronică a unei persoane umanenu e4clude nicio formă de indemniare, prejudiciul trebuind să fie reparat în toateelementele sale. $emnificaţia concluiei nu creeaă diferenţieri între prejudiciul economic în sens restr>ns şi consecinţele psi?ologice şi morale, ci vieaă toate aspectele pagubeipersonale.

"rejudiciul afecţiunii suferit ca urmare a decesului unei persoane apropiate sau altei cauesimilare este controversat în aceea ce priveşte e4istenţa, iar lista persoanelor care îl potinvoca este deosebit de dificilă în ceea ce priveşte limitarea acesteia.

 În primul r>nd, este greu de delimitat cercul persoanelor care se pot prevala de vătămareaafecţiunii, iar obiectul leat faţă de care s#a afirmat afecţiunea poate fi şi un animal, care afost ucis sau numai vătămat.

%u at>t mai dificilă pare admiterea legăturii de afecţiune între proprietarul unui autove?iculşi acest obiect.

 În ceea ce priveşte natura evenimentului care a leat afecţiunea e4istă de asemeneaincertitudini şi controverse.

Aearea poate fi provocată nu numai prin moarte, ci şi prin altă suferinţă adusă celui decare victima este ataşată afectiv.

$unt admise ca fiind prejudicii şi cele provocate mediului, cum ar fi tulburările devecinătate, poluările provocate de gae to4ice, de mirosuri, prafuri, de poluarea apei, dedeşeuri etc. !acă atingerile sunt provocate direct mediului natural, se poate reţineprejudiciul ecologic pur.

&ătămarea mediului fără urmări imediate şi directe asupra persoanelor sau asuprabunurilor nu este un prejudiciu personal şi, deci, nu îndeplineşte una dintre condiţiileprejudiciului menţionate mai sus.

%u toate acestea, se înt>lnesc frecvent referiri la patrimoniul comun al naţiunii sau alumanităţii, pentru a se invoca dreptul a acţiona în justiţie contra persoanelorrăspunătoare.

!iversitatea prejudiciilor morale cuprinde şi: – daunele cauate prin dificultăţile şi suferinţele morale ale unei proceduri judiciare delungă durată;

276

Page 277: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 277/477

 – tulburările condiţiilor e4istenţei;

 – frustrările reultate din pierderea locului de muncă sau a unui bun de care proprietarulera ataşat, din emoţia provocată printr#un von fals, de vătămarea cauată prin anumiteraporturi se4uale )de e4emplu: deflorarea unei minore internată într#un sanatoriu de cătreun alt bărbat internat în aceleaşi condiţii-;

 – o simplă decepţie, consecinţa credinţei eronate într#un c>ştig iluoriu.(nteresul juridic protejat poate obţine reparare numai dacă se bucură de legitimitate.

@neori, pretind despăgubiri persoane care afirmă că au suferit o pagubă prin decesul uneipersoane cu care nu aveau relaţie juridică.

 În aceste situaţii s#a invocat interesul juridic ocrotit juridic.

%ontroversele au fost ample şi îndelungate şi au dat naştere la situaţii involuntar comice.

 În instanţă s#au confruntat soţia legitimă cu concubina, iar %urtea de =pel "aris s#adeclarat şocată că o soţie poate fi despăgubită mai înt>i pentru decesul soţului, apoipentru decesul concubinului, c?iar dacă s#au produs la date apropiate. (nstanţa a reţinut

că pentru a obţine repararea prejudiciului cauat de încetarea unui concubinaj adulterin,reclamanta trebuie să fi rupt relaţiile cu soţul ei de mai mult timp.

(deea de principiu este că pluralitatea de parteneri de viaţă împiedică orice pretenţie dedespăgubire. În ceea ce priveşte concubinajul ?omose4ual, s#a admis printr#o ?otăr>re aunui tribunal france indemniarea prejudiciului economic şi moral provocat de încetareauniunii prin decesul accidental al unui partener. "retenţia a fost respinsă. (nstanţele aurefuat să indemniee şi prejudiciul reultat prin pierderea profiturilor obţinute dintr#oactivitate ilicită.

 =stfel, s#a respins cererea victimei unui accident pentru acoperirea pierderii suferite caurmare a încetării unei activităţi de muncă la negru.

7ot astfel, nu s#a acordat patronului despăgubirea pentru accidentarea persoanei carelucra fără forme legale şi muncea astfel într#un mod ilicit pentru acel patron.

 În sc?imb, faptul că un pasager călătorea fără bilet nu îi răpeşte dreptul de a obţinerepararea prejudiciului suferit de un accident de transport.

"articiparea voluntară a victimei la o activitate ilicită care a păgubit#o a fost tratată ca osimplă culpă a victimei cu efectul e4onerării totale sau parţiale, dar nu ca o cauă derespingere a acţiunii.

 În acest mod, adagiul latin nemo auditur propriam turpitudinem allegans a fost consideratincompatibil cu regulile răspunderii civile delictuale.

 =stfel, de e4emplu, dacă autorul unei înşelăciuni sau al unui abu de încredere esteurmărit, el nu poate invoca drept cauă de e4onerare de răspundere civilă caracterul ilicital contractului, care i#a permis săv>rşirea delictului. "ro4enetului nu i s#a permis să invoceimoralitatea activităţii prostituatei pentru a obţine respingerea acţiunii acesteia pentrudespăgubiri.

 =utorul unui furt nu se poate pl>nge de contraatacul care a depăşit limitele legitimeiapărări.

 În asemenea cauri, instanţele partajeaă răspunderea pentru a ţine cont de culpa victimeiUart. '9'alin. )'-V.

Doţiunea de interes legitim protejat juridic este ambiguă. 6a şi#a pierdut, cu timpul, funcţiaoriginară de descurajare a acţiunilor eman>nd de la anumite victime prin ricoşeu, mai alesconcubini, dar păstreaă, totuşi, cel puţin un rol potenţial.

277

Page 278: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 278/477

Doţiunea de interes legitim permite uneori instanţelor respingerea unor pretenţii care au labaă interese vădit ilicite sau imorale. =şa se e4plică e4igenţa liceităţii interesului pe careo manifestă instanţele.

1- %ondiţia certitudinii prejudiciului decurge din constatarea e4istenţei conform probeloraduse de reclamant. În practică apar neclarităţi cu privire la caracterul cert al prejudiciuluisau pentru că el este afectat de alea sau pentru că a fost parţial stinsă creanţa princompensare sau pentru că e4istă o altă cale pentru obţinerea despăgubirii.@n e4emplu de determinare a certitudinii prejudiciului ne este oferit de deciia nr. '/2* din'/ noiembrie 122/ a %urţii de %asaţie francee, secţia a ((#a civilă. În speţă, %urtea de =pel Eordeu4, prin deciia din '9 martie 1225 a stabilit că reclamanta a suferit transfuiisanguine cu ocaia unei naşteri în '/5 şi a aflat în ianuarie 1222 că este atinsă de virusul?epatitei %. !upă o e4pertiă efectuată pe calea ordonanţei preşedinţiale ea a c?emat în judecată (nstitutul france al s>ngelui şi a obţinut la curtea de apel o despăgubire de+.1'+ euro. ">r>tul (nstitutul france al s>ngelui a atacat deciia %urţii de =pel Eordeau4,formul>nd următoarele motive de recurs:

'- e4istenţa unui prejudiciu specific de contaminare prin virusul ?epatitei % este justificatăde tulburările şi temerile îndurate şi întotdeauna latente, dar şi prin suferinţele încercate caurmare a tratamentelor devenite necesare datorită bolii. Reultă că vindecarea persoaneicontaminate se împotriveşte recunoaşterii prejudiciului specific de contaminare, care nupoate e4ista dec>t în preenţa unei patologii evolutive. 6ste aşadar, greşită condamnarearecurentului la despăgubiri pentru repararea prejudiciului specific de contaminareconcomitent cu constatarea că la data c?emării în judecată reclamanta era vindecată;

1- curtea de apel, reţin>nd că reclamanta justifică suferinţa îndurată la tratament şineliniştea asupra viitorului, ca şi tulburările de viaţă familială şi socială grave a mai reţinut în acelaşi timp şi că aceeaşi reclamantă nu a suferit spitaliări de lungă durată şi nu i#afost niciodată prognosticul vital, a utiliat motivări contradictorii;

- prejudiciul specific de contaminare prin virusul ?epatitei % acoperă ansamblulprejudiciilor cu caracter personal, at>t fiice, c>t şi psi?ice, consecutive infecţiei virale,inclusiv deficitul funcţional temporar care corespunde incidenţelor, asupra sferei personalea victimei, la reducerea potenţialului fiic şi psi?ic; indemni>nd, în afară de prejudiciulspecific de contaminare întregul său deficit personal temporar corespun>nd imposibilităţiide a face faţă ocupaţiilor personale şi familiale, precum şi jena resimţită în actele vieţiicurente, curtea de apel a reparat de două ori acelaşi prejudiciu.

Resping>nd recursul, %urtea de casaţie franceă, secţia a ((#a civilă, a reţinut căreclamanta a suferit o perioadă de incapacitate temporară totală între * noiembrie 122' şi* mai 122, urmată de o perioadă de incapacitate temporară parţială de între 9 mai

122 şi + februarie 122+; e4pertul a preciat că reclamanta este vindecată de ?epatita %,care i#a provocat leiuni moderate şi nu mai subistă nicio incapacitate permanentăparţială. 7otodată, au fost estimate suferinţele îndurate la proporţia de B9, ţin>nd seamade penibilitatea tratamentului cu mare răsunet psi?ologic, care constă în biopsia ?epatică;s#a mai avut în vedere că reclamanta are 2 de ani, dar nu justifică nicio pierdere desalariu şi nu poate primi, pentru perioada * noiembrie 122'#* mai 122 dec>t suma care îirevine cu titlu de imposibilitate să facă faţă obligaţiilor personale şi familiale, adică oindemniaţie de '2/+2 euro. "entru perioada de incapacitate temporară parţială de , ise va atribui suma de 19+ euro pentru jena în actele vieţii curente, resimţită de ea; sumade 2.222 euro pe care o pretinde pentru suferinţele îndurate nu înseamnă o dublădespăgubire cu jena actelor vieţii curente, însă, în măsura în care ea este vindecată şi numai resimte nicio suferinţă, va fi luată în calcul cu prejudiciul specific de contaminare.%?iar dacă reclamanta este vindecată nu se poate face abstracţie de faptul că a fostcontaminată, că a suferit un prejudiciu legat de suferinţa îndurată la tratament şi de

278

Page 279: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 279/477

neliniştea cu privire la viitorul ei ca şi cu privire la actele vieţii ei familiale şi sociale.

_in>nd cont de faptul că şi înainte de a descoperi ?epatita, reclamanta a suportat oboseliintense, i se va aloca suma de 1.222 euro.

"e baa acestor constatări, în mod corect curtea de apel a putut reţine că reclamanta asuportat, în timpul unei perioade determinate, care s#a înc?eiat la data vindecării sale, un

prejudiciu specific de contaminare, care nu a inclus deficitul funcţional şi care secaracterieaă prin suferinţele îndurate cu tratamentul bolii, neliniştea cu privire la viitorulei şi tulburările cauate de viaţa sa familială şi socială, ca şi de prejudiciile care aparţinatingerii integrităţii sale fiice şi care justifică o despăgubire distinctă.

"rejudiciul eventual sau ipotetic nu antreneaă răspunderea civilă a autorului1.

%u toate acestea, o anumită marjă de alea este totuşi compatibilă cu certitudineaprejudiciului, dacă ea posedă toate condiţiile realiării.

Repararea prejudiciului viitor şi cert este permisă, de e4emplu atunci c>nd accidentulcorporal a lăsat să subiste o incapacitate şi aceasta poate să evoluee, c?iar dacămedicii o declară consolidată şi în toate ipoteele apar numeroşi factori ţin>nd decircumstanţe încă necunoscute şi care vor influenţa gravitatea bolii sau a prejudiciului.Ki în aceste cauri în care cuantumul despăgubirii este afectat de alea nu se poate refuaadmiterea în principiu a reparaţiei.

"relungirea certă şi directă a unei stări actuale include toate consecinţele normalepreviibile ale unui eveniment păgubitor ale cărui efecte au început să se manifeste înmomentul stabilirii răspunderii.

 În această situaţie se află despăgubirea victimelor care suferă de afecţiuni corporale graveav>nd nevoie de asistenţă.

 =tunci c>nd alea afecteaă însăşi realiarea prejudiciului, cum este pierderea unei şanse,se face o distincţie între aceasta din urmă şi creaţia riscului.@neori, paguba care se cere a fi reparată este în realitate un simplu risc sau consecinţae4istenţei riscului care nu s#a realiat încă.

!acă riscul se realieaă, dispare alea.

 În ce priveşte pierderea şansei, ea este admisă cu anumite reerve şi precauţii îndomeniul invalidităţilor corporale.

 În ce priveşte caracterul viitor al prejudiciului, el nu a fost niciodată considerat ca obstacolabsolut pentru repararea pagubei.

"ierderea şansei nu se caracterieaă numai prin aceea că prejudiciul va avea în viitormanifestări de e4istenţă. 64istenţa alea nu retrage realitatea şansei şi, în consecinţă, nu împiedică constatarea că dispariţia lui nu poate fi resimţită ca un prejudiciu.

Hurisprudenţa a admis repararea pierderii şansei în caul consilierilor juridici sau fiscali, ae4ecutorilor judecătoreşti şi a notarilor, precum şi în caul e4perţilor contabili.

(nstanţele au admis că pierderea posibilităţii de a se preenta la un e4amen sau la unconcurs este un prejudiciu susceptibil de reparaţie.

 În domeniul responsabilităţii medicale se admite că este un prejudiciu cert pierderea uneişanse de vindecare sau de supravieţuire.

 În majoritatea caurilor, noţiunea de pierdere a şansei este legată de reparareaprejudiciilor cauate de neîndeplinirea obligaţiilor de informare şi de sfătuire.

$ecţia penală a %urţii de %asaţie francee a stabilit că elementul de prejudiciu constituit de

279

Page 280: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 280/477

pierderea şansei poate preenta în sine un caracter direct şi cert, de fiecare dată c>nd seconstată dispariţia posibilităţi unei eveniment favorabil, c?iar dacă, prin definiţie, realiareaunei şanse nu va fi niciodată certă.

Kansa pierdută trebuie să fie reală şi serioasă.

Capta care se reproşeaă p>r>tului poate să survină în timp ce reclamantul este în curs de

a#şi juca şansa.3 persoană este pe punctul de a se logodi cu persoana pe care vrea să o ia în căsătorie şiun accident survine pentru a pune capăt acestei speranţe.

3 persoană a început negocieri în vederea înc?eierii unui contract şi nu poate duce la bunsf>rşit acest proiect pentru că o terţă persoană şi#a apropriat afacerea prin mijloace ilicite.

!acă şansa invocată nu este serioasă şi este e4cesiv de ipotetică, pierderea ei nu este opagubă.

 În ipotea în care reclamantul nu a început să uee de şansa a cărei pierdere o reclamă,instanţele introduc elementul de apreciere al pro4imităţii momentului de la care speranţa

dispărută se putea concretia. %u c>t acest moment este mai îndepărtat, cu at>t seconsideră că ar fi mai împiedicată posibilitatea realiării ei.

!e îndată ce reclamantul încă nu tentat şansa în momentul producerii evenimentului care îl împiedică definitiv să îşi încerce norocul, el trebuie să demonstree, pentru a obţinedespăgubirea, că în acel moment era în măsura să profite de speranţa pierdută sau era pepunctul de a putea să o facă.

!acă victima a primit despăgubirea, dispare paguba.

Du este permis cumulul despăgubirilor pentru acelaşi prejudiciu.

!acă un prejudiciu a fost indemniat prin acţiune, dispare dreptul la repararea din nou a

aceluiaşi prejudiciu."roblema cumulului sau necumulului s#a pus în legătură cu prejudiciile care dau loc la plăţicu alt titlu dec>t cel de răspundere civilă.

 În această situaţie se află cumulul despăgubirii acţiunii în răspundere civilă cudespăgubirea plătită de asigurător sau cu despăgubirea pentru acte de terorism.

$unt permise cumuluri în caul asigurărilor de persoane care nu au un caracterindemnitar.

 =cţiunea în răspundere civilă este împiedicată atunci c>nd pentru restabilirea situaţieivictimei e4istă o altă cale de drept dec>t acţiunea în răspundere civilă. !e e4emplu, dacă

notarul a compromis şansele creditorului de a#şi recupera creanţa prin pierderea uneigaranţii, prejudiciul poate apare efectiv ca incert c>t timp creditorul nu a valorificat şansalui şi nu a epuiat toate garanţiile şi căile de drept de care dispunea.

 =. %aracterul personal al prejudiciului

%aracterul personal al prejudiciului este o condiţie a reparaţiei sale pe calea răspunderiicivile.

 În preent, caracterul personal al prejudiciului este interpretat cu supleţe şi nu mai împiedică repararea intereselor colective, nici a celor cauate prin ricoşeu.

"roblema apărării intereselor colective a venit în conflict cu concepţia apărării intereselor

individuale, personale pe calea răspunderii civile delictuale.7e4tul art. '9 sugereaă caracterul individual )personal- al pagubei: cel carecaueaă altuia un prejudiciu<. %u toate acestea, responsabilitatea civilă trebuie să joace

280

Page 281: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 281/477

un rol şi în combaterea prejudiciilor cauate intereselor colective.

 În realitate, pe măsură ce se lărgeşte sfera colectivului prejudiciat, prejudiciul îşi pierde dinvirulenţă şi devine difu, astfel înc>t poate fi contestată certitudinea sa.

 =tunci c>nd prejudiciul este suportat de un grup de persoane, fiecare membru al grupuluipoate pretinde repararea prejudiciului personal, dar nu şi al celui colectiv. "rin e4cepţie,

unii membri ai grupurilor se pot erija în repreentanţi ai acestora.Decesitatea unui prejudiciu individual pentru a fundamenta dreptul la pretenţia care invocăun interes colectiv leat este în mod statornic afirmată de ?otăr>rile instanţelor.

@neori, prejudiciul este at>t de difu, înc>t apare îndoielnică oportunitatea asigurăriireparaţiei.

!e cele mai multe ori se respinge o astfel de pretenţie cu motivarea că sub acoperireaprejudiciului personal se invocă, în realitate, vătămarea interesului colectiv sau c?iar ainteresului general.

"rin e4cepţie, sunt admise acţiunile care promoveaă interesul colectiv care s#a înglobat

 în obiectul social al unei colectivităţi persoană juridică, cum sunt asociaţiile şi grupările."ersoanele abilitate să repreinte aceste persoane juridice pot intenta acţiune în justiţie înnumele acelor persoane juridice.

 =numite norme legale permit responsabiliarea conducătorilor persoanelor juridice pentruneintentarea acţiunilor în răspundere contra autorilor unor fapte păgubitoare sau pentruinacţiunea în vederea realiării unor drepturi ale persoanei juridice.

!reptul la reparaţie al persoanelor juridice, pentru learea intereselor proprii, esteindiscutabil. În sc?imb, de îndată ce persoana juridică se preintă în instanţă în calitate deapărător al unui interes care nu este riguros al său este mai dificilă admisibilitatea acţiunii.

!reptul la repararea prejudiciului suferit de indiviii care sunt membri ai persoanei juridicenu poate fi recunoscut în favoarea acelei persoane juridice, pentru că ea nu se poatesubstitui membrilor pentru a le apăra interesele. 64plicaţia este separaţia patrimoniilormembrilor de patrimoniul persoanei juridice.

 În caul indiviiunii, repararea pagubei cauate acesteia trebuie să fie cerută de toţimembrii coindiviari.

 =dunarea creditorilor în procedura insolvenţei promoveaă drepturile colective ale maseicredale pe baa votului. @n e4emplu în acest sens îl constituie votarea planului dereorganiare.

"robleme specifice apar la asociaţia coproprietarilor imobilului, la sindicatele profesionale,la societăţile civile de autori, la asociaţii şi la alte entităţi similare. În caul prejudiciului prin ricoşeu, se relevă aspecte specifice. !e e4emplu, în caul unuiaccident corporal, rutier, apare ca un prejudiciu direct şi individual costul spitaliării)suportat de victimă în absenţa unei asigurări- şi c>ştigul nerealiat. %oncomitent, pot săapară alte prejudicii, cum sunt:

 – un scurt circuit care a provocat o e4ploie de ga şi a distrus casa victimei;

 – soţia victimei a suferit arsuri, fiind spitaliată;

 – soţia nu a realiat c>ştiguri pe această perioadă de spitaliare şi a suportat costulspitaliării, nefiind asigurată;

 – ?oţii care au profitat de incendiu şi de absenţa victimei şi a soţiei sale au furat aparaturaelectrocasnică, precum şi autoturismul familiei;

281

Page 282: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 282/477

 – fiul victimei a fost bătut de un grup de scandalagii şi a trebuit să fie internat pentru îngrijiri medicale;

 – biletul de loterie care l#ar fi declarat c>ştigător pe cel ce a fost prima victimă nu a putut fipreentat în timpul afectat şi şi#a pierdut valabilitatea etc.

"entru a recunoaşte dreptul la repararea prejudiciilor prin ricoşeu se pretinde să e4iste o

relaţie juridică certă între victima prin ricoşeu şi victima imediată, cum ar fi, de e4emplu,obligaţia de întreţinere.

3 astfel de obligaţie permite să se recunoască un drept la repararea pagubelor suferite detoţi membrii familiei.

Aegătura poate fi nu numai de rudenie, ci şi de alianţă )afinitate-.

3rice persoană poate să dovedească un prejudiciu personal în corelaţie cu cel care l#asuferit victima iniţială. %ercul persoanelor apropiate, care au dreptul să ceară despăgubiris#a e4tins treptat, cuprin>nd soţul sau consoarta fără căsătorie, membrii familiei legitime,naturale sau adoptive, şi c?iar străinii de familie sau logodnicii, toate persoanele căroravictima iniţială le acorda asistenţă financiară, întreruptă de deces.

$unt cauri în care s#a cerut asemenea despăgubiri prin ricoşeu de către acele persoanecare întreţineau cu victima iniţială relaţii de interes întrerupte de decesul victimei iniţiale.

@neori, terţe persoane se văd obligate să efectuee anumite c?eltuieli cu ocaia unuiaccident corporal şi întrebarea este dacă aceste persoane au suferit sau nu un prejudiciuprin ricoşeu.

!acă este permisă subrogaţia, nu se poate discuta despre victimă prin ricoşeu. $ecţiapenală a %urţii de %asaţie francee a decis la / februarie şi la 1' martie '/5/ căpersoanele apropiate victimei unei infracţiuni de vătămări corporale din culpă pot săproducă dovada unui prejudiciu personal decurg>nd direct din infracţiune.

Ricoşeurile de gradul doi nu sunt justificate să obţină reparaţie.!acă însăşi victima iniţială este răspunătoare de propriul prejudiciu, cei apropiaţi nu potsă pretindă despăgubiri de la victimă.

!eterminarea întinderii dreptului la repararea prejudiciului prin ricoşeu depinde delegăturile care unesc acest prejudiciu de cel imediat.

"rincipiul care funcţioneaă este autonomia prejudiciului prin ricoşeu în raport cu cel iniţial.

!erogări de la acest principiu sunt regăsite în dreptul transporturilor unde se stabilescplafoane legale de responsabilitate.

&ictimei prin ricoşeu îi este opoabilă culpa victimei iniţiale.. Capta ilicită )culpa-

 În răspunderea contractuală fapta ilicită )culpa- este materialiată în neîndeplinireaobligaţiilor asumate şi de aceea nu orice încălcare a clauelor contractuale poate constituio culpă delictuală faţă de terţele persoane.

"entru a dob>ndi această calitate culpa debitorului trebuie să fie detaşabilă de contract şisă aibă o anumită independenţă faţă de acesta. !upă unele opinii, orice culpăcontractuală este în acelaşi timp şi delictuală.

%oncepţia tradiţională a culpei presupune e4istenţa unui act sau a unei omisiuni care

posedă două calităţi: este ilicită şi este imputabilă autorului.(licitul ca element al culpei civile poate reulta din learea unui drept sau din neîndeplinireaunei datorii sau a unei obligaţii.

282

Page 283: Obligatii NCC

8/12/2019 Obligatii NCC

http://slidepdf.com/reader/full/obligatii-ncc 283/477

(mputabilitatea repreintă aspectul subiectiv al culpei de care depinde responsabilitateaautorului faptei.

!iscernăm>ntul nu este o condiţie a responsabilităţii civile dec>t în unele situaţii specifice.

%aracterul ilicit al faptei reultă din încălcarea unei îndatorii generale de prudenţă)diligenţă- sau a unei norme juridice obligatorii, care impune o anumită conduită în anumite

situaţii. Îndatoririle e4tracontractuale pot fi scrise sau nescrise.

!repturile subiective beneficiaă de organiare legală a protecţiei.

64istă şi îndatoriri e4tracontractuale care nu sunt materialiate în dispoiţii scrise. !eaceea jurisprudenţa franceă a afirmat că nu este suficientă respectarea dispoiţiilorlegale şi regulamentare pentru a#l ocroti pe autorul unei pagube de răspunderea civilă,put>nd fi sancţionate drept culpabile toate comportamentele care deşi nu sunt incriminate într#un te4t specific apar ca fiind contrare normelor fundamentale de comportare civică.

%ulpa de abţinere este reţinută în caurile în care e4istă o obligaţie formală de a acţiona.

3misiunea voluntară păgubitoare poate fi animată de intenţia de a dăuna.%ulpa de abstenţiune neintenţionată este reţinută atunci c>nd e4ercitarea unei activităţiprovoacă o pagubă şi nu se poate stabili cu certitudine dacă ea este consecinţa uneiabţineri sau a unei acţiuni. !e e4emplu, un automobilist care a provocat un accident prine4ces de viteă poate fi vinovat că a omis să fr>nee şi atunci culpa este de abţinere orieste vinovat pentru că a accelerat prea mult sau prea mult timp şi culpa poate fi comisivă.

 În caul unui medic care nu a reuşit să vindece boala, deşi aceasta era uşor de detectat şide îngrijit i se poate reproşa culpa comisivă pentru că a ordonat un tratament greşit sauculpa de abţinere pentru că nu a prescris tratamentul corect. Realitatea este că ori de c>teori persoana adoptă o conduită activă ea trebuie să se abţină de la orice act păgubitor.

 În caurile concrete devine uneori imposibil de a se disocia acţiunea de abţinere.

!e cele mai multe ori culpa de abţinere este pură şi simplă în sensul că autorul răm>nepasiv în preenţa unei situaţii pe care ar fi putut#o sc?imba printr#o intervenţie activă.

Hurisprudenţa a evoluat în direcţia asimilării totale între culpa omisivă şi cea comisivă.

 Îndatoririle e4tracontractuale create de jurisprudenţă pot fi de mijloace sau de reultat.64emple în acest sens pot fi: obligaţia de respectare a integrităţii corporale a altuia;obligaţia de paă a lucrurilor pentru a evita ca acestea să provoace altora pagube;obligaţia de