Obiective turistice Oltenia

Judeţe: Vâlcea, Olt, Dolj, Gorj, Mehedinţi

Vâlcea

Muzeul Satului Bujoreni

Muzeul Satului Vâlcean este un muzeu etnografic în aer liber construit pe o suprafață de 8 hectare, deschis în anul 1974  în comuna Bujoreni, Vâlcea. Înființat în 1969 și deschis publicului în 1974, muzeul se află la granița municipiului Râmnicu Vâlcea și comună. Pe o suprafață de 8 hectare, satul-muzeu (care cuprinde aproape 80 de construcții arhitecturale și înjur de 12000 de piese muzeistice) reconstituie imaginea funcțională a unei așezări rurale tradiționale, cu toate instituțiile sale social-culturale.

Căi de acces: DN7 Bucureşti - Găeşti - Piteşti - RâmnicuVâlcea - Sibiu - Deva - Arad - Nădlac, la nord de municipiul RâmnicuVâlcea, în satul Bujoreni, comuna Bujoreni, judeţul Vâlcea

Staţiunea Băile Olăneşti

Statiunea Baile Olanesti este situate peValea Oltului la o altitudine de 450 metri, in central unei mici depresiuni intracolinare, deschisa in sud si inchisa la nord si vest de crestele calcaroase ale muntilor Carpati.Statiunea Baile Olanesti este una dintre putinele localitati din tara care intruneste in chip armonios doi factori naturali de cura: factorul climatic sitopoclimatic local, si factorul hidromineral constituit din apele minerale.

Acces rutier: Bucuresti – Ramnicu Valcea pe E 7, RamnicuValcea – Baile Olanesti pe DN 64A

Olt

Ruinele Curţii Domneşti din Caracal

CurteaDomneasca din Caracal reprezenta resedinta domnitorilor MihaiViteazu (secolul XVI), Matei Basarab si Constantin Brancoveanu. Complexul architectural cuprindea Biserica Domneasca Ovidenia, casele domnesti, un turn de observatie, grajdurile si alte edificii.

Cai de acces: Aeroport la Craiova, magistrala feroviară Bucureşti - Timişoara, magistralele rutiere: E70 spre Iugoslavia şi E81 pe Valea Oltului spre Satu Mare - Ucraina. Distanţe: Bucureşti - Craiova - 234 km; Bucureşti - Drobeta Turnu Severin - 343 km.

Muzeul de Etnografie din Slatina

Muzeul a fost infiintat in anul 1997. Detine un numar de 55 de colectii structurate peobiceiuri, ocupatii, ceramica, textile, tesaturi, metale, lemn, port popular. Se remarca valorosul patrimoniu de tesaturi din borangic provenind din trei zone etnografice: Olt (platformaCotmeana), CampiaBoianului, Romanati. Colectia de ceramic cuprinde obiecte din centrele de olari Oboga, Corbeni, Romana, in special urcioare de nunta.De asemenea, muzeul detine obiecte din centrul de cojocarie Vadastra, piese textile de la inceputul secolului al XX-lea, oua incondeiate (din Oboga).

DoljMuzeul de Artă Craiova

Muzeul de Arta Craiova a fost inaugurat in vara anului 1954, in somptuosul palat al fostului mare negustor Jean Mihail, astazi fiind una din cele mai prestigioase institutii muzeale din Romania. Bogatia patrimoniului, cadrul si modul in care sunt expuse cele mai valoroase piese ale sale impugn admiratia vizitatorilor. La baza formarii colectiei muzeului se afla Pinacoteca “Alexandru si Aristia Aman”, deschisa la Craiova in anul 1908 conform vointei testamentare a celor doi filantropi craioveni. Aceasta a fost adapostita timp de cateva decenii in vechea casa a familiei Grigoresi Elena Laceanu (parintii Aristiei Aman).

Rezervaţia de bujori salbatici – Pleniţa

situata in comuna Plenita; dispusa pe o suprafata de aproximativ 50 ha, in perioada de

fluorescent fiind o adevarata feerie; adaposteste o varietate de bujor salbatic de silvo-stepa – denumit

Paeonia Peregrina; in trecut, se spunea ca exista niste forte puternice in bujorii care

stralucesc in noptile cu luna plina; in mitologia greaca, bujorul isi trage numele de la doctoral Paeon; acesta s-a amestecat in problemele zeilor, astfel incat a atras mania unora dintre ei; el a putut fi salvat de la moarte numai transformandu-se intr-o floare. O alta legenda spune ca persoanei care deranjeaza aceste plante pe timpul zilei ii vor fi scosi ochii, de catre ciocanitori;

GorjColoana Infinitului

Coloana Infinită, cunoscută în mod greșit și sub denumirea de „ColoanaInfinitului” este o sculptură a sculptorului roman ConstantinBrâncuși, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din TârguJiu, compus din Coloana Infinită, Poarta Sărutului și Masa Tăcerii concepute și executate de acesta. Inaugurată la 27 octombrie 1938, coloana are o înălțime de 29,35 metri și este compusă din 15 moduli octaedrici suprapuși, respective având la extremitățile inferioară și superioară câte o jumătate de modul. Modulii erau numiți „mărgele” de către autorul lor, Brâncuși.

Defileul Jiului

Parcul Național Defileul Jiului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN, situată pe teritoriul administrativ al județelor Gorj și Hunedoara. Defileul Jiului se caracterizeaza printr-o diversitate extrem de mare sub raportul varstei si distributiei spatiale a substraturilor litologice. Sub aspect geomorfologic, teritoriul parcului este amplasat in vestul Carpatilor Meridionali, pe versantul estic al Muntilor Valcan, si pe versantul vestic al Muntilor Parang, despartiti de Defileul Jiului. Unitatea de relief predominant este versantul. 

Mehedinţi

Castrul Drobeta

Drobeta a fost prima cetate din piatră ridicată în Dacia (103-105) de împăratul Traian, un castru roman de apărare și un important centru militar și politic, inițial fiind construit pentru a adăposti 500 de soldați care asigurau paza podului. Se văd și azi fundațiile (refăcute de Constantin cel Mare) pe o suprafață de două hectare, cu cele patru porți laterale, cu locuințe, cazărmi, depozite de arme, străzi și în central castrului clădirea pretorului (comandantului) unde a poposit însuși împăratul Traian în iarna anului 105. La vest de castru, pemalul Dunării, se văd ruinele termelor (băilor) romane; s-au găsit în ziduri cărămizi cu ștampila legiunii a V-a Macedonica, semn al datării construcției băilor în același timp cu construcția castrului și a podului.

Rezervaţia botanică Cracul Găioara

Cracul Găioara este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic) situată în județul Mehedinți, pe teritoriul administrativ al orașului DrobetaTurnu-Severin. Aria protejată este inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier și reprezintă o zonă naturală cu rol de protecție pentru mai multe specii floristice (relicte terțiare) rare, printre care: cârcel (Ephedra distachya), unghia ciutei (Ceterachofficinarum), garofițe din speciile Dianthus banaticus și Dianthus variciorovensis, sipică (Cephalariauralensis var. multifida), lăptiucă (Scorzoneralanata), colilie (Stipadanubialis) sau pesmă (Centaureaatropurpurea), unele aflate pe Lista roșie a IUCN.