Anexa 1:

ORADEA -OBIECTIVE TURISTICE

Centrul istoric. Un tur al orasului ofera sansa de a admira cladiri deosebite, cu arhitectura

specifica:Complexul baroc format din Palatul Episcopal, Basilica Romano-Catolica – cu

numeroase fresce realizate de J.N. Schöph si Francesco Storno – si Şirul Canonicilor,

ansamblu construit in a doua parte a secolului al XVIII-lea, fostul Palat al Finantelor (1890,

stil eclectic, actualmente adaposteste Policlinica), Manastirea Capucinilor (1837, construita

in stil neoclasic), Teatrul (1899-1900), 

Palatele 

• Astoria (1902-1906, secession), 

• Rimanoczi (1903), 

• Vulturul Negru (1907-1909), 

• Moskovits (1905), 

• Ulmann (1913), 

• Apollo (1913-1914), 

• Palatul de Justitie (1898), 

• Sinagoga neologa (1890), 

• Palatul Primariei (1902-1903), 

• Palatul Episcopiei Greco-Catolice (1903-1904), 

• Biserica romano-catolica Olosig (1876,1903-1905); 

• Biserica romano-catolica Sf.Ladislau (1723-1742); 

• Biserica cu Luna; Catedrala ortodoxa „Adormirea Maicii Domnului”. 

    Merita sa admirati vitraliile din pasajul „Vulturul Negru”, simbol al orasului executat in

atelierele de sticlarie Neuman la 1909, precum si mecanismul indicand fazele Lunii, realizat

in anul 1793 de Georg Rueppe, functional si astazi, dupa cum merita sa ascultati concertele de

Craciun, sustinute la orga donata de Maria Tereza la 1780, de la Basilica Romano-Catolica.

    Cetatea fortificata, situata in zona centrala a orasului, este un punct de atractie important,

fiind cea mai mare si mai bine pastrata cetate pentagonala din Europa Centrala, reconstruita in

stil italian in secolul al XVI• lea.

    O excursie, pe jos sau cu bicicleta, pe dealul „Pisica”, la restaurantul „Ciuperca”, ofera un

loc de belvedere excelent, de unde orasul poate fi admirat in toata splendoarea sa.

Oradea • obiective turistice din imprejurimi

Baile Felix si Baile 1 Mai

Cunoscute inca din antichitate, izvoarele cu apa termala din apropierea Oradiei sunt si astazi

apreciate de catre o larga categorie de turisti. Aflate la 8 km de Oradea, statiunile balneare

Baile 1 Mai si Baile Felix beneficiaza de prezenta namolurilor sapropelice si a apelor termale

oligometalice, bicarbonatate, calcice, sodice, cu temperaturi de 43-49°C. 

Climatul temperat continental, cu ierni blande si veri moderate, este influentat de existenta

unor paduri intinse de foioase, care dau celor doua statiuni o atmosfera ideala, in orice sezon,

pentru relaxare si tratament. Aici, ploaia sau frigul iernii nu reprezinta o piedica in calea unei

bai cu apa termala, in aer liber.

Baile Felix si Baile 1 Mai – turism de sanatate

În cele doua statiuni se pot trata cu succes afectiuni reumatismale, neurologice, ginecologice.

Bazele de tratament dispun de instalatii de electroterapie, kinetoterapie, hidroterapie, aerosoli,

sali pentru masaj, sali pentru impachetari cu parafina, ce asigura efectuarea unei game largi si

complexe de proceduri balneare cu efecte imediate.

Baile Felix si Baile 1 Mai – atractii turistice

Baile Felix si 1 Mai nu inseamna doar saloane de tratament si piscine, ci sunt adevarate

statiuni turistice. Cateva din obiectivele lor turistice care merita o vizita sunt:

• rezervatia naturala lacul cu nuferi din Baile 1 Mai,  unde puteti admira 3 specii naturale

protejate: nufarul termal • Nymphaea lotus var. thermalis, relict tertiar, pestele Rosioara lui

Racovita – Scardinius erytrophtalmus racovitzai si melcul Melanopsis pareyssi;

• Dealul Şomleu cu avenul Betfia, si rezervatia paleontologica cu fosile pleistocene;

• Capela din satul Haieu, sec. XVII.

• Biserica de lemn din Baile Felix (adusa din Brusturi), 1785;

• Biserica ortodoxa   din Rontau, sec. XIV.

Iarna, incepatorii pot practica schiul pe o partie amenajata in apropiere, la Hidiselul de Jos, iar

in celelalte sezoane padurile de foioase din zona sunt ideale pentru plimbari.

    

Vestigii istorice vizitabile: 

• Cetatea de pamant de la Biharia; 

• Turnul de la Cheresig; 

• Biserica reformata din Fughiu-sec XVIII; 

• Biserica ortodoxa cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Osorhei-1710; 

• Biserica de lemn „Sf. Dumitru” din sec al XVIII-lea din Pausa; 

• Biserica reformata din sec al XV-lea din Livada, toate usor accesibile cu masina sau cu

bicicleta.

Pescuitul se poate practica pe Crisul Repede sau la cativa kilometri de Oradea, unde se afla

lacuri amenajate: Santion, Şauaieiu, Paleu, Les. Situate langa padure, aceste lacuri ofera

momente de destindere deosebite.

Campia Crisurilor

Rezervatia naturala Padurea Radvani 

    Împreuna cu zona elesteielor, din apropierea comunei Cefa, constituie o zona umeda cu

importanta avifaunistica deosebita prin asigurarea conditiilor de pasaj, de hranire si de cuibarit

pentru un foarte mare numar de pasari protejate pe plan european si mondial.

Podgoria Diosig

    Podgoria grupeaza plantatiile viticole dispersate pe o arie larga la nord si nord-est de

Oradea, corespondenta campiei si dealurilor piemontane Oradea-Barcau. Centrele viticole ale

podgoriei: Diosig, Sacuieni, Saniob au o traditie viticola ce s-a dezvoltat in perioada anilor

1569-1578.

    Particularitatile vinurilor

Feteasca alba (soi recomandat) are o culoare galben-verzuie care, cu timpul, vireaza in

galben-pai si chiar galben-auriu. Notele olfactive si aroma sa o reflecta pe cea a strugurelui

din care provine si in mai mica masura pe cea a locului de producere. Amplu si cu un gust

expresiv, vinul se impune atentiei consumatorilor prin eleganta, rotunjime si catifelare. Cu o

structura bine echilibrata si beneficiind de o tehnologie de conditionare si stabilizare

corespunzatoare, vinul ar putea retine atentia, cu siguranta, si pe piata mondiala.

Riesling italian (soi recomandat) are o culoare galben-verzuie si o stralucire specifica, care se

conserva bine in timp. Dupa un timp mai indelungat, vinul devine galben-pai sau auriu.

Datorita aciditatii destul de ridicate, atrage atentia prin fructuozitate si vivacitate. Moderat de

alcoolic si suficient de extractiv, Riesling-ul italian dispune de acea finete si gratie care se

pretind vinurilor de mare marca. 

Feteasca regala (soi autorizat) este un vin alb cu nuante de galben-verzui cand este tanar.

Devine galben-pai dupa o perioada de maturare si chiar galben-auriu prin invechire. Vinul

impresioneaza consumatorul prin mirosul sau imbietor si savoarea sa ampla si racoritoare. 

Muscat Ottonel (soi autorizat) impresioneaza prin culoarea sa galben-pai sau galben-aurie si,

mai ales, prin parfumul si aroma tipica soiului. Înzestrat din belsug cu compusi chimici

specifici si valorificati de o aciditate relativ ridicata, Muscat Ottonel-ul se bucura de aprecieri

pozitive, fiind utilizat de multe ori si la producerea sortimentelor. 

Podgoria Valea lui Mihai

    Centrele viticole ale podgoriei: Valea lui Mihai, Sanislau. Podgoria se dezvolta in conditiile

specifice ale nisipurilor din Campia Carei-Valea lui Mihai de la extremitatea nord-vestica a

Romaniei. Podgoria Valea lui Mihai se gaseste in judetele Bihor si Satu Mare. În secolul al

XVII-lea viile de la Valea lui Mihai erau organizate in asa-zisele „gradini de struguri”,

separate de terenuri arabile. Problemele legate de administrarea si productia acestor „gradini

de struguri” erau rezolvate de un consiliu, in fruntea caruia se gasea un conducator cu atributii

bine stabilite.

    Particularitatile vinurilor

Feteasca regala (soi recomandat) are o culoare galben-verzuie, cu reflexe aurii cand este mai

vechi. Ca vin tanar aminteste de parfumul si aroma strugurelui din care provine. Cu timpul se

imbogateste cu un complex aroma-buchet, care atenueaza mireasma de fruct proaspat.

Savuros, lejer, fin si cu multa fructuozitate, vinul de Feteasca regala dobandeste, prin pastrare,

catifelarea si onctuozitatea care se pretind unui vin de calitate superioara.

Mustoasa de Maderat (soi autorizat), numit local Lampau, este un vin impetuos, cu o nota

locala greu de redat. Are o culoare galben-verzuie, care se mentine mult timp ca atare. În mod

obisnuit sec si potrivit de alcoolic, vinul poate suporta povara trecerii anilor datorita aciditatii

sale relativ ridicate. Nuanta de prospetime si de suculenta ce ii sunt proprii, ii dau o

personalitate usor de recunoscut si retinut. Mustoasa de Maderat valorifica superior conditiile

naturale ale podgoriei si reflecta deopotriva soiul si arealul de producere.

Pivnitele de vinuri, sapate in dealurile de pe Valea Ierului sunt remarcabile prin originalitatea

si unicitatea portilor. Îmbinand intr-un mod estetic specific lucratura in lemn si fier, portile

dau o valoare de patrimoniu pivnitelor cu pretentie indreptatita de a sta alaturi de valorile

culturale mondiale. Se remarca portile din Albis, Ianca, Sanicolaul de Munte, Sacuieni,

Salacea, Tarcea, Targusor, Vaida.

Evenimente

- „Balul strugurilor” organizat la Cetariu in septembrie; 

- „Festivalul vinului” si „Toamna pe Valea Ierului” organizate la Sacuieni; 

- „Zilele salcamilor in floare” organizat la Valea lui Mihai in fiecare an, in a doua decada a

lunii mai; 

- „Kirchweih” organizat la Palota, in luna iunie; 

- „Sarbatoarea cartofilor la slovaci” organizata la Şinteu in luna octombrie

TARA BEIUSULUI

Atractii turistice:

 platoul carstic Vascau - Calugari;

 orasele Vascau, Ştei, Beius;

 zona carstica Remetea - Meziad - Rosia;

 valea Finisului;

 zona carstica Dobresti - Vida;

 defileul Crisului Negru (defileul Şoimi - Borz);

 platoul carstic Dumbravita de Codru;

 bisericile de lemn si mestesugurile populare.

Platoul carstic Vascau - Calugari, cuprinde o vasta si unitara suprafata calcaroasa cu

numeroase fenomene carstice:

• izbucul Calugari – unic datorita fenomenului de intermitenta a debitului apei; 

• pestera Campeneasca Vascau, cu o cascada impresionanta la intrare, campurile de doline si

celelalte fenomene carstice dau o frumusete aparte acestei zone. 

Orasele Vascau, Ştei, Beius:

• muzeul memorial Alexandru Andritoiu;

• Pastravaria Vascau;

• muzeul Municipal Beius cu o bogata colectie de etnografie si istorie;

• Manastirea Izbuc, de langa Carpinet;

• cladirea celui de-al doilea liceu de limba romana din Transilvania, actualmente Colegiul

National „Samuil Vulcan”, intemeiat in anul 1828;

• Targul de la Beius – in fiecare joi, agricultori si mestesugari din intreaga zona a Beiusului si

Vascaului vin sa-si vanda sau sa-si schimbe produsele la acest targ;

• biserica „Sf. Maria Mica”,1780 din Baita.

Zona carstica Remetea - Meziad - Rosia:

• pestera Meziad (4.750 m), avand statut de arie naturala protejata, bogata in speleoteme si

fauna cavernicola, cu numeroase descoperiri paleontologice;

• biserica reformata din Remetea, sec XIII;

• cheile Albioarei, amplasate in sectorul mijlociu al vaii cu acelasi nume, dispuse sub forma

unui arc de cerc, pe o lungime de cca. 2 km cu versanti ce depasesc pe alocuri 100 m.

• pestera Ciur-Izbuc   care se remarca prin existenta  unor urme de pasi ale omului preistoric,

conservate in argila planseului pesterii.

• cheile Cutilor, cheile Lazurilor, cheile vaii Stramturii adauga un plus de farmec, frumusete

si salbaticie acestei zone. 

Valea Finisului este o vale pitoreasca, atractiva pentru agrement, plimbari si pescuit. Pe

aceasta vale se gasesc ruinele Cetatii Finis, construita in sec. XIII, din care se mai pastreaza

donjonul si cateva ziduri.

Zona carstica Dobresti - Vida:

• constituie o zona aparte in ansamblul zonelor carstice din Bihor, prin numarul mare de

izvoare si izbucuri care tradeaza o intensa activitate carstica in care se remarca cheile Videi,

cele mai lungi chei din Muntii Apuseni, peste 10 km, vale pe ai carei versanti se gasesc

numeroase pesteri: pestera Cubles (bogat concretionata) si avenul Giloasa. Lacul de

acumulare Vida intregeste peisajul, fiind cautat pentru plimbari in zona, pescuit si sporturi

nautice. 

Platoul carstic Dumbravita de Codru:

• platoul carstic Dumbravita de Codru, constituie un sector aparte situat pe cursul mijlociu al

Crisului Negru intre localitatile Şoimi-Borz. Defileu cu o morfologie complexa, presarat cu

mici abrupturi si piscuri calcaroase ce se imbina cu un peisaj linistitor dat de dealurile

impadurite si de prezenta unor sate pitoresti;

• platou de mici dimensiuni (19 kmp), populat cu intreaga gama a formelor carstului de

suprafata si de profunzime (doline, lapiezuri, pesteri, avene) dintre care amintim izbucul din

Valea Morilor sipestera din Valea Luncii cu o dezvoltare de cca. 311 m. Tot aici se

gaseste Dealul Pacau (451 m), arie naturala protejata unde creste „Bujorul banatic”.

• vestigiile istorice de aici, completeaza fericit farmecul regiunii: ruinele Cetatii

Şoimi   (construita in sec. XIII) si Turnul romanic de la Sannicolau de Beius   (sec XIII),

povestind despre istoria medievala a acestor locuri.

Biserici de lemn, mestesuguri populare si obiceiuri:

• mori de apa in satele: Tarcaita, Rosia, Cabesti, Calugari, Ceisoara, Gurani, Lazuri de Beius,

Valea Morilor din Borz;

• atelier al mesterului de viori cu goarna din Lazuri de Rosia;

• incondeiatul oualor de Pasti se poate admira in Dragoteni;

• ateliere de lazi de zestre in Budureasa, un sat cu o veche traditie in lucrul in lemn;

• cele citeva ateliere de impletituri din nuiele din Totoreni;

• magazinul Argicris din Beius (str. Devei), unde gasiti vestita ceramica de Leheceni si icoane

pe sticla;

• bisericile de lemn din Rieni, Copaceni, Sebis, Petreasa, Colesti (Vascau), Budureasa, Bradet,

Dumbraveni, Stancesti, Capalna, Saldabagiul Mic, Fanate, Ceisoara, Dusesti, Luncasprie,

Huta (Finis), Şoimus, Tarcaita, Totoreni;

• muzeul etnografic „Flutur” din Chiscau, unde puteti admira colectia de o viata a lui Aurel

Flutur (intrarea gratuita);

• atelierul celui mai tanar olar din zona, Raul Bocse din Leheceni;

• atelierele de tesaturi de la Dobresti, Rosia, Dragoteni;

• casa muzeu de la Şusti-Lunca;

• concursul de impistrit oua de Pasti de la Dragoteni.

Parcul Natural Apuseni

Parcul Natural Apuseni reprezinta o regiune de concentrate frumuseti naturale, caracterizata

de prezenta, mai mult decat oriunde in Romania, a reliefului carstic: pesteri, chei, defilee (si)

platouri carstice. Un farmec deosebit este dat de umanizarea accentuata a acestor munti,

modul de viata autentic al oamenilor care locuiesc aici fiind strans legat de natura. Usor

accesibili, excelenti iarna pentru schi de partie, schi de tura si chiar sanii trase de caini, iar in

restul sezoanelor pentru drumetie, ciclism, catarare sau speoturism, Parcul Natural Apuseni

reprezinta spatiul ideal pentru petrecerea unei vacante cu prietenii sau familia.

Atractii turistice

Zona Sighistel-Chiscau.

Valea Sighistelului este o vale ce adaposteste peste 160 de pesteri pe numai 15 kmp, cele mai

cunoscute fiind pesterile Magura si Coliboaia, a caror vizita necesita echipament adecvat si

sursa de lumina; Pestera Magura este una din pesterile frumoase ale Muntilor Apuseni, fiind

cea mai mare din complexul carstic al Sighistelului. Este o pestera fosila, frumos impodobita

cu stalagmite, stalactite, coloane si gururi, relativ usor accesibila; Pestera Coliboaia este o

pestera orizontala, cu o unica galerie activa in lungimea totala de 750 m si cu o intrare mica

de forma triunghiulara. 

Zona Chiscau adaposteste, cea mai frumoasa pestera turistica din tara, Pestera Ursilor,

amenajata turistic la standarde internationale. Tot aici, pe Valea Craiasa se afla Pestera

Micula si Pestera Fagului care adaposteste frumoase cristale de calcit. Aceste doua pesteri

sunt accesibile numai speologilor experimentati, necesitand cunostinte tehnice si echipament

specific.

Zona Padis

Este principala zona turistica a Muntilor Apuseni, aici fiind concentrata cea mai mare parte a

obiectivelor turistice: 

Platoul Padis este un ses cuprins intre 1.250 si 1.280 m ce apare ca o depresiune inconjurata

de culmi mai ridicate, cel mai interesant fenomen carstic intalnit aici fiind ponoarele; 

Poiana Ponor este una din putinele polii tipice din muntii nostri. Faptul cel mai remarcabil in

ea este sistemul de pierdere a apei, care se face in patul raului, prin orificii stramte, acoperite

de  nisip fin. La ape mari, sorburile nu mai pot drena intreaga cantitate de apa, care se

acumuleaza dand nastere unui impresionant lac; 

Bazinul Lumea Pierduta este un platou perfect izolat de regiunile din jur, delimitat de Paraul

Ursului si Paraul Sec ce au izvoarele apropiate si care se unesc in aval, descriind doua arce de

cerc. El ascunde cateva fenomene carstice remarcabile, dintre care sunt de mentionat trei

avene: Avenul Gemanata, Avenul Negru si Avenul Acoperit; 

Cetatile Ponorului sunt fara indoiala formatia carstica cea mai remarcabila, nu numai a

Muntilor Apuseni, ci din intreaga tara. Ele sunt constituie din trei circuri mari de stanca, aflate

intr-o imensa depresiune impadurita, adanca de 300 m si care la partea superioara are un

diametru de peste 1 km. Primul circ de stanca este sfarsitul propriu-zis al vaii, iar peretele

lateral de vest este perforat de un portal ce depaseste 70 m inaltime si care da acces la al

doilea circ. Al treilea circ, cel mai mare, este separat complet de precedentele si are in partea

de jos o fereastra prin care se poate ajunge in interiorul pesterii, ce se intinde pe aproximativ

1,5 km, avand nenumarate sali si 14 lacuri subterane; 

Groapa de la Barsa   este o depresiune de forma ovala, cu axa mare de 2 km si axa mica de 1

km. În Groapa de la Barsa exista o suma de forme carstice deosebit de interesante prin

varietatea lor (un ponor prabusit de mari dimensiuni, un altul cu pod natural, un mic lac

suspendat si un numar de 11 pesteri). În ansamblu, Groapa de la Barsa este o mica lume

carstica, in care toata gama de procese carstice s-a inscris cu formele cele mai tipice; 

Pestera Focul Viu situata aproape pe cumpana apelor dintre Groapa de la Barsa si Valea

Galbenei, este ca marime al treilea ghetar subteran din tara noastra. Podeaua pesterii o

formeaza un masiv de gheata cu stalagmite si coloane de gheata. Recomandam vizitarea ei in

jurul pranzului, cand soarele patrunde prin hornul din tavan, dand scanteieri feerice

stalagmitelor; 

Valea Galbenei incepe brusc la piciorul unui perete vertical de calcare, de cateva sute de metri

inaltime unde se afla Izbucul Galbenei, un mic lac de 4-5 m diametru. Valea Izbucul Galbenei

este taiata adanc in masivul de calcare, dand nastere uneia din cele mai grandioase chei din

Apuseni. Abrupturi de sute de metri, arcade naturale, pesteri ale car or guri se deschid in

mijlocul peretilor si cursul tumultuos al apei cu cascade, imense marmite si cateva tunele

subterane pe parcurs dau acestei regiuni un aspect de salbaticie fara seaman.

Zona Vartop

Zona Vartop, situata pe cumpana apelor intre Bazinul Crisurilor si Bazinul Ariesului este

cunoscuta in special pentru practicarea sporturilor de iarna. Aici exista o partie de schi si in

prezent se lucreaza pentru construirea altora. Zona este in plina dezvoltare si recent a primit

statutul de sat de vacanta. Potentialul turistic al zonei este forte mare, avand conditii optime

pentru practicarea drumetiilor, a turismului cu bicicleta, zborului cu parapanta si speologiei in

timpul verii, iar iarna se poate practica drumetia de iarna, schiul alpin, schiul de tura, catarare

pe gheata, se pot face plimbari cu sanii trase de caini sau cu rachete de zapada. De aici pot fi

vizitate Groapa Ruginoasa, un spectaculos fenomen de eroziune naturala, Cascada

Varciorog cu o inaltime de 15 m ce cade inspumata dintr-o singura saritura sapand la baza ei

o uriasa marmita, Varful Cucurbata Mare (Varful Bihor) cel mai inalt varf din Muntii Bihor,

1849 m, care ofera privelisti spectaculoase.

 

Rute turistice

Ruta „Pe drumul apelor subterane” – interpretarea carstului in zona Padis

Marea atractie a Apusenilor o constituie formele carstice, ce acopera intreaga gama, aici fiind

prezente campuri de lapiezuri si de doline, uvale si polii, platouri carstice si chei adanci, dar

mai ales pesteri. Veti putea vedea toate acestea si veti fi condusi pe spectaculosul traseu al

apelor in masivul de calcar. 

Timp de parcurgere: 2 zile

Puncte de interes: Cetatile Ponorului, Poiana Ponor, Pietrele Galbenei, Cheile si Izbucul

Galbenei, Poiana Florilor, Ghetarul Focul Viu, Avenul Bortig.

Perioada recomandata: iunie - septembrie

Servicii de  ghidare si alte servicii conexe: Apuseni Experience , Asociatia Salvatorilor

Montani Bihor 

Grad de dificultate: mediu, se recomanda persoanelor cu o buna pregatire fizica. 

Ruta „Extrem” in Apuseni – practicarea spoturilor montane specifice

Este un program conceput pentru cei curajosi, dornici de aventura traita „la maxim”, in

conditii de deplina siguranta. Programul poate fi adaptat dorintelor participantilor si pregatirii

fizice a acestora.

Timp de parcurgere: 3 zile

Puncte de interes: Crisul Pietros, Pietrele Bulzului, Pestera Neagra, Cheile Galbenei

Perioada recomandata: iulie - august

Servicii de ghidare si alte servicii conexe: Apuseni Experience, Asociatia Salvatorilor

Montani Bihor 

Grad de dificultate: ridicat, necesita o buna pregatire fizica si aptitudini tehnice.

Valea Crisului Repede

Este o zona strabatuta de raul Crisul Repede, cu adevarat coloana vertebrala a acestei parti a

judetului Bihor si poate cel mai cunoscut dintre Crisuri. Cursul sau parcurge atat o portiune a

Muntilor Padurea Craiului cat si o zona de campie, pentru a ajunge la apogeu chiar in Oradea.

Farmecul calatoriei de-a lungul Crisului imbina frumusetea peisajului si a satelor de pe

malurile sale cu permanenta tentatie a muntelui si a nenumaratelor rute care coboara de pe

platourile sale carstice ce adapostesc, la randul lor, asezari umane. Este cu siguranta una din

cele mai interesante imbinari dintre uman si natural de pe teritoriul judetului Bihor.

Obiective turistice din valea Crisului Repede

Obiectivele turistice majore sunt situate de-a lungul parcursului bihorean al Crisului Repede.

Punctele de interes urmeaza principalele trasee rutiere din regiune (DN1 - E60) dinspre

Oradea catre Cluj-Napoca si drumul judetean Tileagd - Astileu - Vadu Crisului - Bulz - Stana

de Vale.

Traseul nr. 1: Oradea - Osorhei - Tileagd - Alesd - Borod - Cornitel.  

Osorhei: Biserica reformata in stilul gotic, cu clopot turnat in 1673; Fughiu: Biserica

reformata, stil romanic, sec. XVIII; Ineu: lac de acumulare; Tileagd: Biserica in stil gotic

1507; Castelul Teleki, 1848; un exemplar de tisa (Taxus baccata) monument al naturii; lac de

acumulare; Urvind: Biserica reformata, din secolul al XVII-lea; Lugasu de Jos: Biserica

ortodoxa „Nasterea Maicii Domnului”, din sec. XVII-lea; lac de acumulare; Lugasu de Sus:

Biserica de lemn „Buna Vestire”, sec XVIII, cu usile de la altar pictate. Punct fosilifer,

„Gruiul Pietrii”, cu reptile marine din perioada triasica – rezervatie paleontologica; Alesd:

Biserica reformata poseda o cupa de argint datata 1649; Castelul Batthyanyi, secolul al XIX,

cu un frumos balcon baroc; Castelul Letay; lac de acumulare; Tinaud: Biserica ortodoxa „Sf.

Dumitru”, 1659; Grosi: pastravarie pe Valea Grosilor; Auseu: moara de apa, mijlocul sec. al

XIX-lea; Gheghie: Biserica de lemn „Sf. Apostoli Petru si Pavel”, sec. XVIII, pictura din

interior de la mijlocul sec. al XVIII; colectia de arta populara a lui Petre Bodeut; Castelul de

vanatoare Zichy, construit in anul 1860; Luncsoara: Biserica de lemn „Sf. Gheorghe”, sec.

XVIII-lea, pictura se remarca prin amplele suprafete de narare, bogatia compozitionala a

scenelor, varietatea motivelor fitomorfe, sarcasmul si hazul cu care sunt biciuite anumite

moravuri in scenele din pronaos. Biserica adaposteste o lada destinata pastrarii odajdiilor,

lucrata de catre mesteri slovaci la mijlocul sec. al XVIII-lea; arhitectura traditionala si moara

de apa; Borozel: moara de apa construita in sec al XIX-lea; Borod: doua mori de apa, sec al

XIX-lea; Delureni: Biserica de lemn „Sf. Arhangeli”, 1723.

Traseul nr. 2:  Tileagd - Chistag - Astileu - Josani - Vadu Crisului - Şuncuius - Bratca - Bulz

- Stana de Vale

Tileagd (vezi traseul nr 1); Posoloaca: Biserica reformata, 1785; Tetchea: castel, sec al XIX-

lea; Astileu: „Casa domneasca” - sec XVIII; pesterile din Valea Morilor; Pestera cu apa la

Astileu; Pestera de sub Masa Mare; Pestera: Pesterile Igrita, Cascada Pisnitei; Cacuciu Nou:

biserica, sec al XIII; Josani: Biserica de lemn „Sf. Arhangheli” sec. XVIII, carti vechi de cult;

Dobricionesti: pastravarie, pestera Izbucul de la Moara Conii; Birtin: Pestera Mare de la

Birtin; Avenul Condrovici; Tomnatic: Pestera Batranului; Vadu Crisului: Rezervatia mixta

Defileul Crisului Repede din care fac parte: Pestera de la Vadu Crisului; Pestera Casa

Zmeului; Targul de la Vama Sarii (prima duminica din luna iunie); mesteri olari in ceramica

alba; rezervatia paleontologica de la Dinamitiera cu cefalopode jurasice: amoniti si belemniti.

Şuncuius: fortificatie de tip „pinten barat” din epoca fierului, situata pe Dealul Simionului;

Rezervatia paleobotanica din Dealul Recea, cu plante din Liasicul inferior, in argile refractare,

Pestera Vantului (cea mai lunga pestera din Romania - 50 km); Pestera Ungurului (0,55 km

lungime) este electrificata, putand fi vizitata in prezenta unui ghid; Pestera Moanei; Cheile

Misidului, rezervatie naturala mixta cu pesteri, fauna cavernicola si depozite fosilifere;

Balnaca: pesterile din Piatra Şoimului; Bratca: teatru nescris; moara de apa; Pestera Sancuta;

Damis: doua mori de apa, sec. al XIX-lea, sec. XX; arhitectura si obiceiuri populare

traditionale; instrumentisti la vioara cu goarna; Pestera Ponoras (rezervatie speologica);

Pestera Stanu Ciutii; Pestera de la Întorsuri; Avenul lui Pascalau; Valea Crisului (Valea

Neagra): Biserica de lemn „Sf. Arhangeli”, 1795, arhitectura si obiceiuri populare

traditionale; puncte fosilifere; Lorau: Pestera Boiului; Valea si Cascada Boiului; Bulz: la

numarul 116 se afla un complex de industrie taraneasca compus dintr-o moara de apa, o piua

de batut sumane si o valtoare, toate trei actionate de apele Vaii Iadului; arhitectura si obiceiuri

populare traditionale; Pestera cu apa de la Bulz; Ponoare: fenomene carstice situate in Platoul

Ponoare (doline, ponoare, pesteri); Pestera Cociului; Munteni: arhitectura si obiceiuri

populare traditionale; lac de acumulare situat pe valea Iadului; Remeti: moara de apa, foarte

veche; peste 250 de pesteri: Pesterile din Dealul Lelii, Pestera cu Cristale, Fata Apei, cu Apa

de la Remeti, Pobraz, Fata Arsa, din Dealul Mihailui si Gruiul Jderului. Pestera cu apa din

Valea Lesului este rezervatie speologica; lacul Lesu Ursului, lac de acumulare, baza turistica

si de agrement; Rezervatia Liliacului Carpatin (Syringa josikaea), specie endemica rara. În

padurile din regiune este frecvent risul (Lynx lynx), specie declarata monument al naturii;

Stana de Vale: statiune turistica montana; Rezervatia botanica Varful Buteasa (1792 m);

numeroase raritati botanice precum: molidul columnar, zambrul sau bulbucii de munte;

cascadele Iadolina si Iedutului, Izvorul Minunilor, sursa de apa plata.

Traseul nr. 3:  Osorhei - Alparea - Surduc

Osorhei (vezi la traseul nr.1); Alparea: padurea cu narcise, rezervatie botanica (2 ha);

Bucuroaia: Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, 1754; Copacel: arhitectura

populara; gospodarii taranesti cu intrare in „ocol”, care au stalpii crestati la baza cu motive

geometrice; Pestera de la Copacel; Surduc: Biserica de lemn „Adormirea maicii Domnului”,

1782.

Traseul nr. 4:  Tileagd - Varciorog - Fasca - Subpiatra.

Tileagd (vezi traseul nr.1); Tilecus: Biserica de lemn „Sf. Arhangeli”, 1785, cu pictura care

dateaza din 1793; Borsa: Biserica de lemn „Sf. Arhangeli”, sec. XVII-lea; Varciorog, biserica

de lemn „Sf. Arhangeli”, 1742; Pesterile Osoi, Ticlu-Stan, Copilului si numeroase alte pesteri

situate in versanti; Surducel: pesterile Biserica Huta, Handrii, Urzicarului si avenele din

Ciungii Chicului si Frantura Surdului; padure de castani; Fasca: Biserica de lemn „Sf.

Arhangeli”; arhitectura si obiceiuri populare traditionale; Pestera din Paraul Fastii; Subpiatra:

Pestera de la Subpiatra, Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, sec XVIII; Hotar:

Biserica de lemn „Sf.Gheorghe”, 1714; textile traditionale si obiceiuri de colindat.

Traseul nr. 5:  Alesd - Padurea Neagra - Şinteu

Pestis: Pestera din Piatra Jurcoaiei (Valea Morii); Pestera de sub Cetatea Piatra Şoimului;

Biserica de lemn Buna Vestire, sec. XVIII; Cetatea Piatra Şoimului - Solyomkovar (Pestis),

1306; Padurea Neagra: cea mai veche fabrica de sticla de pe teritoriul Romaniei, Castelul de

la Poiana Florilor (manastire de maici in prezent) a fost construit intre 1891-1894 pe creasta

muntilor Rez (Plopis); Şinteu: manifestari folclorice traditionale, balciul slovacilor de la Huta

(august), inaltarea semnului de mai, balul cartofului (octombrie).