Obiective Turistice Din Delta

3
Aşezarea iniţiala a localitatii în această regiune este legată de vecinătatea deltei cu păşunile ei bogate şi resursele piscicole, de străvechiul drum al păsărilor,care realizau şi pe aici transhumanţa între Carpaţi şi litoralul antic. Comerţul reprezintă o componentă importantă a economiei municipiului, Tulcea fiind cunoscută din cele mai vechi timpuri ca un principal vad comercial în această parte a ţării. O altă importanţă deosebită, ca poziţie, fiind poarta de acces dintre Delta Dunării a numeroşilor turişti dinţară şi de peste hotare, dornici să cunoască frumuseţile şi bogăţiile acestui colţ al patriei noastre. Monumentul de la Tulcea, înălţat la partea superioară a stâncii care se ridică aproape vertical din malul drept al braţului Tulcea . Oraşul prezintă el însuşi obiective şi locuri turistice interesante între care lacul Ciuperca situat în partea de vest a oraşului care oferă vizitatorilor numeroase posibilităţi de agrement, plimbări cu barca, practicarea unor sporturi nautice. Un interes deosebit îl are Muzeul Delta Dunării organizat pe trei secţii: ştiinţele naturii,istorie-arheologie, artă plastică şi etnografie. În Tulcea se găsesc câteva monumente de artă printre care: Monumentul Independenţei de pe Colnicul Hora, ridicat în 1899 prin contribuţia cetăţenilor oraşului, bustul lui Spiru C. Haret (fig.17), statuia ecvestră a domnitorului Mircea cel Bătrân situatîn Piaţa Civică.Peisajul urbanistic al Tulcei este întregit de numeroase obiective ale arhitecturii vechi şi noi: biserica catedrală„Sfântul Nicolae”, biserica Sf. Gheorghe (biserica cu ceas),geamia catedrală „Azzizie”, sediul Institutului de cercetări şi proiectări „Delta Dunării”, impunătoarea clădire a liceului„Spiru Haret”,clădirea liceului fiind constituita in stilul arhitecturii romanesti. „Liceul a pus bazele celei dintai biblioteci din oras care incearca sa raspunda setei de cunoasterea elevilor si populatiei”. Poartă a Deltei, oraşul Tulcea constituie pentru tot mai mulţi turişti din ţară şi străinătate unultim punct de escală al itinerarului spre originalele peisaje deltaice. Bustul lui Spiru C. Haret - Fig.17Faleza portului Tulcea - Fig.18 Sulina

description

Obiective turistice

Transcript of Obiective Turistice Din Delta

Aezarea iniiala a localitatii n aceast regiune este legat de vecintatea deltei cu punile ei bogate i resursele piscicole, de strvechiul drum al psrilor,care realizau i pe aici transhumana ntre Carpai i litoralul antic. Comerul reprezint o component important a economiei municipiului, Tulcea fiind cunoscut din cele mai vechi timpuri ca un principal vad comercial n aceast parte a rii. O alt importan deosebit, ca poziie, fiind poarta de acces dintre Delta Dunrii a numeroilor turiti dinar i de peste hotare, dornici s cunoasc frumuseile i bogiile acestui col al patriei noastre.Monumentul de la Tulcea, nlat la partea superioar a stncii care se ridic aproape vertical din malul drept al braului Tulcea .Oraul prezint el nsui obiective i locuri turistice interesante ntre care lacul Ciuperca situat n partea de vest a oraului care ofer vizitatorilor numeroase posibiliti de agrement, plimbri cu barca, practicarea unor sporturi nautice. Un interes deosebit l are Muzeul Delta Dunrii organizat pe trei secii: tiinele naturii,istorie-arheologie, art plastic i etnografie. n Tulcea se gsesc cteva monumente de art printre care: Monumentul Independenei de pe Colnicul Hora, ridicat n 1899 prin contribuia cetenilor oraului, bustul lui Spiru C. Haret (fig.17), statuia ecvestr a domnitorului Mircea cel Btrn situatn Piaa Civic.Peisajul urbanistic al Tulcei este ntregit de numeroase obiective ale arhitecturii vechi i noi: biserica catedralSfntul Nicolae, biserica Sf. Gheorghe (biserica cu ceas),geamia catedral Azzizie, sediul Institutului de cercetri i proiectri Delta Dunrii, impuntoarea cldire a liceuluiSpiru Haret,cldirea liceului fiind constituita in stilul arhitecturii romanesti. Liceul a pus bazele celei dintai biblioteci din oras care incearca sa raspunda setei de cunoasterea elevilor si populatiei.Poart a Deltei, oraul Tulcea constituie pentru tot mai muli turiti din ar i strintate unultim punct de escal al itinerarului spre originalele peisaje deltaice.Bustul lui Spiru C. Haret - Fig.17Faleza portului Tulcea - Fig.18 Sulinastrnete interesul vizitatorilor datorit plajei sale destul de ntinse, cu nisip foarte fin,ct i faptul c este foarte accesibil n lunile de var. Totodat oraul ofer turitilor numeroaseobiective: vechiul i noul far, digul ce ptrunde adnc n mare, Palatul Administraiei Fluviale aDunrii de Jos, portul de tranzit, frumosul chei ncadrat de spaii verzi, care constituie un agreabilloc de odihn, Casa de Cultur etc.Prin construirea de noi obiective industriale i portuare, Sulina ndeplineste o importanfunciune industrial, comercial i portuar. Prin instituirea regimului de port liber , n actualadelimitare teritorial a oraului Sulina se efectueaza activiti cum sunt : manipularea, depozitarea,sortarea, condiionarea, ambalarea, fabricarea, prelucrarea, marcarea, expunerea, testarea, vnzarea -cumprarea expertizarea i repararea de nave, operaiuni financiar-bancare, precum i alte operaiunispecifice porturilor i zonelor libere.n mprejurimile Sulinei pot fi vizitate pdurea Letea i vecintile ei, rezervaia naturalHamacul Mare, lacurile Rou, Roule, Puiu, Lumina, Puiule, iar de aici dunele de nisip,srturile i satul pescresc Caraorman.Zona Babadagului, cu ntinsele sale pduri de stejar i tei, reprezint o valoroas regiune turistic,capabil s ofere turitilor priveliti ncnttoare i s ia contacte cu numeroase monumente i locuriistorice. Situat la 37 km de Tulcea, oraul Babadag este mrginit la nord-est de lacul ce-i poartnumele, la est i sud-vest de colinele mpdurite Koium-Baba (Tatl oilor) i Carada, iar la nord-vestde depresiunea Nalbantului. Oraul ofer cteva interesante obiective turistice ntre care: muzeul deart oriental, mausoleul lui Ail-Gaza-Paa, campingul Doi iepurai.Murighiol aflat la 45 km deprtare de Tulcea, comuna este situat n dreptul marelui cot al brauluiSf. Gheorghe, care ncepe n faa Mahmudiei. Trecutul localitii este atestat de rezultatelecercetrilor mai vechi i mai noi. n partea de nord-vest a lacului Murighiol s-au descoperit urmehallstattiene i elenistice, iar la sud de lac i de localitate se afl un cimitir geto-dac (inventarulmormintelor de aici este expus la secia arheologic a muzeului Deltei Dunrii din Tulcea). Cevamai la sud, n partea de stng a oselei Murighiol-Dunav ntlnim urmele unei ceti romane. Decretul Consiliului de Stat al Romniei nr 294/1978 privind portul liber Sulina. Fragmente de ceramic prefeudal au fost descoperite n zona nord-vestic a lacului i localitiiMurighiol. Situat pe terasa Dunrii, cuprinznd pe teritoriul su i satele Sarinasuf, Plopul,Dunavul de Sus, Dunavul de Jos, Colina i Uzlina, comuna Murighiol se deosebete de celelalteaezri din apropiere, prin aezarea acesteiantr-o zon bogat n lacuri, fiind nconjurat de acestea aproape din toate prile.Lacurile care nconjoar localitatea sunt Murighiol 1, pe al crui mal se afl campingul Pelican,cunoscut i frecventat de turitii din ar i de peste hotare, acesta dispune de csue, bungalouri,restaurant, grup sanitar i de un cmp vast pentru corturi, ca i de loc de parcare, acesta ofer posibiliti de plaj, plimbri de agrement cu brci conduse de localnici pe canalele din apropiere,ieiri n braul Sf. Gheorghe etc., Murighiol 2 ambele cu ap dulce, alimentate din braul Sf.Gheorghe. La sud i la sud-vest de localitate este situat Lacul Srat .a. Srturile de la Murighiol aufost declarate n mod special zon ecologic pentru a crua piciorongul, specie rar. Un alt lac maimic din apropierea localitii este folosit pentru tratamente, cu ap i nmol, n tratarea unor afeciuni ginecologice i reumatice.Complexul lagunar Razim-Sinoe este cel mai ntins lac din Romnia. Din acest complex fac partelacul Razim, lacul Sinoie, lacul Zmeica, lacul Babadag i altele de mai mic ntindere.La aluvionarea i conturarea complexului Razim-Sinoie i-a adus contribuia braul Sf.Gheorghe. Tot braul Sf. Gheorghe a furnizat i parte a materialului aluvionar necesar construiriigrindului marin Chituc, care a izolat golful de mare i a dat natere la complex.