8/16/2019 Obiciuri Și Tradiții Din Județul Argeș

http://slidepdf.com/reader/full/obiciuri-i-tradiii-din-judeul-arge 1/5

Obiciuri i tradi ii din jude ul Argeș ț ț ș

 Rezumat

Zona etno-geografică i spirituală aș  Arge uluiș  a păstrat i perpetuat oș  bogată zestre culturală,

rod al în elepciunii i al activită ii creatoare aț ș ț  oamenilor de aici. Locuind într-un spa iu unde s-auț

născut mituri si legende, oamenii acestor meleaguri, păstrători de limbă i datini, au inut prinsăș ț  flacăra

tradi iei,ț  me te ugurilor ș ș   i a dragostei de natură, prietena milenară aș  românilor.

Caracteristica esen ială a culturii populareț  arge eneș  o constituie diversitatea crea iei artisticeț

dezvoltate pe o bază ancestrală, izvorâtă din setea de frumos a celor ce si-au ctitorit via a pe acesteț

 plaiuri.

Târguri, obiceiuri 

Târgurile anuale iș  săptămânale ale me terilor ș  populari, desfă urate în diverseș  localită i aleț

 ude uluiț  Arge ,ș  prileuiesc pe lângă desfacerea unor produse ale artei tradi ionale i organizarea deț ș

manifestări folclorice. Cele mai vec!i manifestări festiviste cu pronun at caracter ț  popular 

sunt" #estivalul $rimăverii%$ite ti&,ș  'edeia Topologului %(ălătrucu&, )ăvă itulș  oilor %Corbi&, (us la

munte, la *uscel%+oina& etc.

n zona Arge uluiș  s-au statornicit obiceiuri de iarnă, concentrate reprezentativ pe +alea+âlsanului" Colindatul în Aunul Crăciunului, (teaua, $lugu orul, (orcova, ocul Caprei %păstrate înș

toate satele& i /u!aiul, 'uielele,ș  /radul si +asilca %întâlnite mai rar, în zone izolate&. (cenele ucate de

colindători %(teaua, Capra, $lugu orul& sunt precedate i urmate de cântece înăl ate deș ș ț  membrii cetelor 

colindătoare constituite în grupuri vocalice. 0intre toate obiceiurile de iarnă, ocul Caprei are libertatea

să creeze cele mai reu iteș  momente vesele i satirice. 1biceiurile î i înc!eie repertoriul prezentat printr-ș ș

o urare directă, un fel de binecuvântare colectivă pentru noul an.

n unele sate de pe +alea +âlsanului se mai urează încă în versuri tradi ionale"ț

2Cum să prăsăste cenusa-n vatră,

Asa să să prăsască puii si vitele

n curtea i casa dumneavoastră3.ș

1

8/16/2019 Obiciuri Și Tradiții Din Județul Argeș

http://slidepdf.com/reader/full/obiciuri-i-tradiii-din-judeul-arge 2/5

La sfâr itulș  uratului colindătorii sunt răsplăti i cu asa-zisele colinde e"ț ț  covrigi, biscui i sauț

 produse pomicole. $entru (teaua, (orcova, /u!aiul, ocul Caprei se obi nuie teș ș  în zona Arge uluiș  să

fie răsplăti i colindătorii prinț  2gologani3, mai vec!i ori mai noi. n general sunt colindate toate casele,

cerându-se anterior acordul gospodarilor pentru urare. 'umai la colindatul din Aunul Crăciunului nu

se mai cere încuviin area gazdei, ci se colindă în virtutea tradi iei din casă în casă spre aț ț  vesti apropiata

 'astere a $runcului 4isus. 0in secolul 545 pe teritoriul ude ului Arge circula un frumos colindț ș

din versurile căruia reie ea, printre altele, că în zonă e6istau boi falnici i puternici iș ș ș  se plămădea o

 pâine micu ă, cât un măr, un fel de c!iflă din zilele noastre. $otrivitț  unor informa ii din epocă, în zonăț

circula un colind popular de originalitate iș  frumuse e aparte"ț

2*âine veacul se-nnoieste

$lugusorul iar porneste

i-ncepe a colinda,Ș

$e la case a ura7

0e urat am mai ura

0ar ne frică c-om însera

Că nu suntem de ici, colea8

 'oi venim tocmai de la Cuca

9nde sa face mămăliga cât nuca

i-oȘ  păze teș  cu măciuca

(ă n-omănânce furnica,

 'ici că eaua lui 'ea 4lie,ț

C-o duce la puscărie.

Cu clopo ei, cu zurgălăiț

4a mai ura i măi, flăcăi:ț

La final de colindare

+ă mai facem o urare,

2

8/16/2019 Obiciuri Și Tradiții Din Județul Argeș

http://slidepdf.com/reader/full/obiciuri-i-tradiii-din-judeul-arge 3/5

+rem ca-n veacul care vine

(ă vă găsim numai bine.

La anu; i la mul i aniș ț

(ă ne da i i gologani:ț ș

Focul lui Sumedru 25 octombrie

Traditiile si obiceiurile noastre populare sunt înc<rcate de vitalitate si mister, dar, în acelasi

timp, trec în revist< principalele evenimente din viata omului. Astfel, (umedru, persona al $anteonului

românesc, este incinerat simbolic la #ocul lui (umedru, patron al iernii pastorale, care a preluat numele

si data de celebrare a (fântului *are *ucenic 0umitru de la Tesalonic, la data de => octombrie din

calendarul ortodo6. mpreun< cu (ângiorzul %(fântul ?!eorg!e&, (umedru împarte anul pastoral în

dou< anotimpuri simetrice" vara, între =@ aprilie si => octombrie, având ca miez al timpului data de =

iulie, (ântilie, si iarna, între =B octombrie si =@ aprilie, cu miez al timpului la > ianuarie, (ânpetru de

iarn<. n opozitie cu (ângiorzul, care încuie iarna si înfrunzeste codrul, (umedrul încuie vara si

desfrunzeste codrul. n legendele, credintele si basmele din creatia popular<, (umedru este un b<rbat

obisnuit, p<stor sau cresc<tor de animale sau fecior, care se metamorfozeaz< pe timpul noptii în porc,

str<vec!i simbol zoomorf pentru spiritul grâului. n ceremonialul nocturn numit #ocul lui (umedru,

eroul cap<t< înf<tisarea unui brad care e t<iat din p<dure si incinerat în timpul unui osp<t nocturn, ca si)evelionul, amintind de un str<vec!i început de anotimp. n ipostaza de sfânt, (umedru umbla pe

 p<mânt însotit de (ângiorz, cu care a înc!eiat un leg<mânt pe viat< si pe moarte" (ângeorzul trebuie s<

înfrunzeasc< p<durea pân< la =@ aprilie, iar (umedru s< o desfrunzeasc< pân< la => octombrie. (umedru

se mostenea din tat< în fiu ca antroponim si patron al casei. Credinte si obiceiuri despre divinitatea

 precrestin< peste care s-a suprapus (fântul crestin 0umitru sunt atestate pretutindeni în )omânia, cu

 prec<dere în zonele cresc<torilor de animale. n trecut, s<rb<toarea era preferat< de Aun, când se

aprindeau #ocurile lui (umedru, si de *osii lui (umedru, când se împ<rteau abundente ofrande pentru

morti. #iind stâlp de înnoire a timpului sezonal sau anual, (umedru concentra numeroase acte rituale de

 purificare, de fertilitate, de divinatie, practici de pomenire si de îmbunare a sufletelor mortilor, care

 p<r<seau, la acea dat<, mormintele, de tundere ritual< a coamei cailor, pronosticuri pentru iarna

desc!is< de (umedru, precum si activit<ti social-economice. 0ata de => octombrie era considerat< a

(oroacelor, când se înc!eiau vec!i întelegeri si se legau noi învoieli. #ocul lui (umedru este un

3

8/16/2019 Obiciuri Și Tradiții Din Județul Argeș

http://slidepdf.com/reader/full/obiciuri-i-tradiii-din-judeul-arge 4/5

ceremonial nocturn de înnoire a timpului calendaristic, care se desf<soar< în aunul (umedrului, =D-=>

octombrie, si la care particip<, în urul unui imens rug funerar, aprins pe în<ltimi de fl<c<i, întreaga

suflare a satului. n unele asez<ri, în milocul gr<mezii de lemne si a cetinii uscate se împlânt< un brad

verde pentru a fi incinerat. n timpul ceremoniei, dup< aprinderea focului, pe coastele dealurilor se

rostogoleau roti de car în fl<c<ri, pe care se înf<surau, în prealabil, paie si se striga" 2Eai la #ocul lui

(umedru:F Local, c!emarea era f<cut< de fl<c<i, care colindau din cas< în cas< în ziua de =D octombrie

cu strig<tura de mai sus. (eara târziu, în urul #ocului lui (umedru, întretinut cu lemne si paie uscate si

cu resturile r<mase de la melitatul cânepei, se mânca, se bea, se petrecea si, din când în când, se repeta

strig<tura consacrat< momentului. #emeile le împ<rteau celor prezenti colaci, nuci, fructe si tuic<. 0e

obicei, fetele si fl<c<ii, spre final, sar peste vâlv<taia #ocului, copiii scormonesc în t<ciuni pentru a

 produce cât mai multe scântei. Aprinderea focului din noaptea de (umedru este asteptat< cu mare

interes si de b<trânii satelor, femei si b<rbati, indiferent de vârst<, care c!iuie si oac<. La plecarea spre

case, participantii iau t<ciuni aprinsi spre a-i arunca pe p<suni, prin gr<dini si livezi pentru spor si rod bogat în noul an. 1biceiul îsi are originea în îndep<rtata istorie a popoarelor, când oamenii primitivi

s<rb<toreau descoperirea focului prin cânt si oc. *ai târziu, o dat< cu aparitia religiilor, focul a devenit

ceva sfânt, un dar al cerului, si se s<rb<torea la o anumit< dat<. A fost asociat, de asemenea, cu un cult

al soarelui, ca si focurile de prim<var<. Crestinii l-au suprapus s<rb<torii (fântului 0umitru, care, dup<

traditie, este 2culeg<torul si strâng<torul tuturor pâinilor si al fructelorF. $entru aceasta pledeaz< si

etimologia cuvântului (fântul 0umitru - (ân 0umitru - (ân *edru - (u *edru - (umedru sau (imedru.

)<spândit peste tot în Arges, obiceiul se p<streaz< mai putin în regiunea de câmpie si este mai bine

conservat în zonele montane , cu prec<dere în comunele 0ragoslavele %un adevărat muzeu etnografic în

aer liber& i )uș căr. 0e i unele obiceiuri nu s-au mai p<strat, iar unele te!nici de înf<ptuire a focului s-ș

au modernizat, spiritul unitar al s<rb<torii s-a p<strat. n realizarea unui foc cât mai frumos fiecare grup,

fie de adulti, fie de copii, îsi are locul lui bine stabilit. (copul final este acela de a în<lta cel mai frumos

foc de pe dealuri, ca s< se vad< cât mai departe în zare. Limbile de foc str<bat negura noptii ca niste

s<geti spre cer, iar miile de scântei oac< în noapte ca niste artificii. 1biceiul n-a generat un bogat

folclor, în afara versurilor" 2Eai la #ocul lui (umedruGC-a mâncat lupuH ieduHF, considerate a fi cele mai

r<spândite, iar aceast< s<rb<toare r<mâne un prile de bucurie pentru oamenii locului, care aduc un prinos de multumire în fata darurilor bogate ale toamnei.

Bibliografie

4

8/16/2019 Obiciuri Și Tradiții Din Județul Argeș

http://slidepdf.com/reader/full/obiciuri-i-tradiii-din-judeul-arge 5/5

. Adriana )uan, Costin Ale6andrescu, Colinde şi obiceiuri de iarnă din Argeş şi Muşcel , Iditura

$aralela JD, $iteKti, 8=. Adriana )uan, Costin Ale6andrescu, Colinde şi obiceiuri de iarnă din Argeş şi Muşcel , Iditura

$aralela JD, $iteKti, 8@. 4on (troe, (teluMa (troe, Obiceiuri de peste an din Judeţul Argeş, Iditura $aralela JD, $iteKti,

=D8

J. *i!ai )obea, Obiceiurile de iarnă şi repertoriul lor folcloristic în Argeş, în2 MUSEUM   N (tudii

Ki comunicări de istorie Ki etnografie3, ?oleKti, ArgeK, 85. $reot 4oan )ăuMescu, Dragoslavele *onografie premiată de Academia )omână, IdiMia a 44-a cu

totul revăzută Ki adăugită, Tipografia Ki Librăria ?!. '. +lădescu, Câmpulung N *uscel, @B.

5