Obiceiuri de Moş Nicolae in Olt

3
OBICEIURI DE MOŞ NICOLAE PRACTICATE ÎN JUDEŢUL OLT Moş Nicolae ocupă un loc privilegiat în Panteonul Românesc. Este o personificare la vârsta senectuţii a timpului îmbătrânit, care a preluat din calendarul creştin numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae – 6 decembrie. Sfântul Nicolae este un personaj real, care a trăit la sfârşitul secolului al III –lea şi începutul secolului al IV – lea d.Hr., în timpul împăraţilor Diocleţian şi Maximilian. În tradiţiile româneşti, Sânnicoară sau Moş Nicolae are atribuţii străine de statutul său ierarhic. În trecut, în satele din sudul judeţului Olt – Brastavăţ, Grojdibodu, Gura Padinii, Giuvăraşti, etc.- fetele nemăritate obişnuiau să facă vrăji şi pronosticuri matrimoniale în noaptea de Sfântul Nicolae: puneau sub cap pantoful drept cu puţină sare şi un fir de busuioc, în speranţa că îşi vor visa ursitul. Cine a uitat să pună boabe de grâu la încolţit în noaptea de Sfântul Andrei o poate face acum. Acesta este un obicei atestat pe întreg teritoriul judeţului Olt, atât în mediul rural cât şi în mediul urban şi despre care putem afirma cu certitudine că se mai păstrează. De asemenea, locuitorii judeţului Olt mai păstrează încă obiceiul de a pune în această seară crenguţe de pomi fructiferi în apă pentru a înmuguri până la Anul Nou, acest test prevestind rodirea de anul viitor. Crenguţele înmugurite şi grâul încolţit se pun pe masa de Crăciun şi de Anul Nou, pentru ca viitorul să fie înfloritor şi îmbelşugat, aceasta fiind o

Transcript of Obiceiuri de Moş Nicolae in Olt

OBICEIURI DE MO NICOLAE

PRACTICATE N JUDEUL OLTMo Nicolae ocup un loc privilegiat n Panteonul Romnesc. Este o personificare la vrsta senectuii a timpului mbtrnit, care a preluat din calendarul cretin numele i data de celebrare a Sfntului Nicolae 6 decembrie.

Sfntul Nicolae este un personaj real, care a trit la sfritul secolului al III lea i nceputul secolului al IV lea d.Hr., n timpul mprailor Diocleian i Maximilian. n tradiiile romneti, Snnicoar sau Mo Nicolae are atribuii strine de statutul su ierarhic.n trecut, n satele din sudul judeului Olt Brastav, Grojdibodu, Gura Padinii, Giuvrati, etc.- fetele nemritate obinuiau s fac vrji i pronosticuri matrimoniale n noaptea de Sfntul Nicolae: puneau sub cap pantoful drept cu puin sare i un fir de busuioc, n sperana c i vor visa ursitul. Cine a uitat s pun boabe de gru la ncolit n noaptea de Sfntul Andrei o poate face acum. Acesta este un obicei atestat pe ntreg teritoriul judeului Olt, att n mediul rural ct i n mediul urban i despre care putem afirma cu certitudine c se mai pstreaz. De asemenea, locuitorii judeului Olt mai pstreaz nc obiceiul de a pune n aceast sear crengue de pomi fructiferi n ap pentru a nmuguri pn la Anul Nou, acest test prevestind rodirea de anul viitor.

Crenguele nmugurite i grul ncolit se pun pe masa de Crciun i de Anul Nou, pentru ca viitorul s fie nfloritor i mbelugat, aceasta fiind o practic augural la care multe familii mai recurg i azi.Puini sunt btrnii care mai fac n prezent previziuni meteorologice. Dup spusele lor, iarna ncepe la Sfntul Nicolae, cnd Moul trebuie s-i scuture barba, adic trebuie s ning neaprat. Cnd se ntmpl s nu ning, se zice c a ntinerit Sfntul Nicolae. Dac Mo Nicolae vine pe un cal alb, atunci iarna va fi scurt, iar dac vine pe un cal negru iarna va fi lung i geroas.

Ca sfnt, Mo Nicolae a fost mai darnic cu pedepsele dect cu recompensele. Conform tradiiei cretine, el pedepsea pe cei care se abteau de la dreapta credin lovindu-i cu nuielua peste mini. De aici exista obiceiul ca, pe lng darurile lsate celor mici n ghetue n noaptea de 5 spre 6 decembrie s primeasc i cate o nuielu. n prezent, nu mai regsim dect cadourile, an de an tot mai meticulos ambalate. Nuielua a disprut demult din ghetuele celor mai mici locuitori ai judeului. Dar poate c nu este nc trziu s le amintim cel puin, fie i tangenial, de tradiia i de simbolistica oferirii nuieluii. Dac multe din obiceiurile noastre au suferit mutaii acesta demonstreaz c ele nc supravieuiesc i nu puteau supravieui dac nu se adaptau la concreteea cotidianului. Ceea ce a disprut sau a fost adaptat din coregrafia obiceiurilor de odinioar trebuie ns amintit, aa cum spuneam, chiar i tangenial sau n subsidiar atunci cnd vorbim de obiceiurile i tradiiile populare.Claudia Bala

Muzeograf Secia Etnografie

Muzeul Judeean Olt