IAMES IOYCE

Oart*rhrr ;>IN lluxxr"r

Trad.ucere d,in limba englezd Si notte

Frid.a Papailache

{9

CUPRINS

Cronologie......,

Surorile............

O intilnire......

Arabia..,...........

Evelina.............

Dupi cursi.....

Doi cavaleri

5

13

26

39

49

)o

65

SURORILE

e data asta, nici o nidejde si mai scape: era al treileaatac. Sear[ de searl trecusem pe lXngl casa unde locuia(era in timpul vacangei) si cercetasem pitratul de geam

luminat; 9i searl de seari il aflasem luminat la fel, slab ;iegal. Daci ar fi murit, gAndeam, s-ar vedea reflectare, pestorul intunecat, lumAnirile - fiindci gtiam cd.la clpi,-tiiul unui mort se agazi doul lumAnlri. imi spusese ade-

sea: ,,Nu mai stau eu mult pe lumea asta" - 9i crezusemcI yorbea intr-o doari. Acum gtiam ci spusese drept.in ffecare seari cAnd priveam in sus spre geamul luminat,imi repetam incet cuvAntul ,,paralizie". intotdeauna su-

nase ciudat urechilor mele, ca si cuvAntul ,,gnomon" inEuclid, sau cuvAntul ,,simonie" din catehism. Dar acummi se pirea a fi numele unei fXpturi rluflciroare si in-circati de plcate. Mi insplimAnta si totodati jinduiamsi mI apropii 9i si-i privesc lucritura ucigS.toare.

Cind am coborAt la cini, bltrAnul Cotter gedealinglfoc gi fuma. in timp ce mitugl-mea imi turna in farfuriefiertura de oviz, el zise, de parci s-ar fi intors la vreoobservagie de mai inainte:

- Nu, n-a; spune ci era chiar... da' avea ceva ciudat...avea ceva nigelug straniu... Sivi spun care-i pirerea mea...

.fames .foyce

14

Se porni si pAcAie din lulea - fhrl indoiali cA intretimp igi intocmea in gind pirerea. BitrAn plicticos gi

nerod! CAnd l-am cunoscut intii, era destul de intere-sant - vorbea despre leginuri gi despre viermi; dar m-am

sirurat degrabl de el gi de nesfArgitele lui povegti despre

distilerie.

- Am eu teoria mea in privinga asta, zise. Cred c-a

fost unul din cazurile alea... cazarile alea speciale ... Da'egreu de spus...

incepu iar sI piciie din lulea, flri si ne aducl la cu-

nogtingi teoria lui. Unchiu-meu vizu cI fhcusem ochimari;i-mi spuse:

- Vasizici bitrAnul tiu prieten s-a dus, are si-gi parirlu sI afli.

- Cine? am intrebat eu.

- Pirintele Flynn.

-A murit?

- Tocmai ne-a anungat domnul Cotter. A trecutpe-acolo.

$tiam ci sunt observat, aqa ci am mAncat inainte, de

parclvestea nu m-ar fi interesat. Unchiul meu ii explica

lui Cotter:

- Au fost prieteni buni, biiatul gi cu bitrinul. $tigi,l-a invigat multe ; gi ziceau togi ci-i era tare drag de biiat.

- Dumnezeu si aibi mili de sufletul lui, spuse mi-tugi-mea cu evlavie.

Bitrinul Cotter mi privi ciwa timp. Simgeam cI misfredelegte cu ochii lui mici ca ni;te mirgelqe negre, dar

Oameni din Dublin

I5

nu yoiam si-i fac pe plac 9i si-mi ridic privirile din far-

furie. Se intoarse la pipa lui gi in cele din urmi scuiplgrosolan pe gritarul clminului.

- Eu, si am copii, nu mi-ar plicea si stea prea mult de

vorbi c-un om ca ista! zise.

- Ce vregi sI spunegi, domnule Cotter? intrebi mi-tugi-mea.

- Vreau sl spun, rlspunse bitrAnul, ci-i face rlu copi-

lului. Eu sunt de pirere ci un fllciu ca ista s-alerge pe-afa-

rI gi si se zbenguie cu algi fllcii de vXrsta lui, gi nu si...N-am dreptate,Jack?

- $i eu sunt de aceeagi pirere, il asigurl unchiu-meu.

Si-nvege sI dea din pumni. Asta le tot spun evlaviogilor

istora: facegi migcare! Pii, eu cind eram pugti, in fiece

dimineati fbceam cite o baie rece, fie vari, fie iarni. Asta

ml gine ".r..r"

sinitos tun. invigitura-i ceva foarte fru-mos, e lucru mare, nimic de zis,da'... Poate-ar dori dom-nul Cotter si guste din jigoul Ista de berbec, adiugi,intorcindu-se citre mItugl-mea.

- Nu, nu, pentru mine, nu, fbcu bitrinul Cotter.Mitugi-mea aduse friptura de la cimari 9i o agezi pe

masi. Apoi intrebi:

- Dar de ce credegi ci e rlu pentru copii, domnule

Cotter?

- E riu pentru copii, zise bitrAnul Cotter, fiindci ei

au sufleru'foarte impresionabil. CAndvld copiii aseme-

nea lucruri, gtigi, are un efect...

James Joyce

fiMi-am lndopat gura cu terci, de frici si nu-mi dau

drumul mAniei. Plicticos de idiot bitran, cu nasul lui rogu!Am adormit tirzia. Cu toate cl-mi era ciudi pe bi-

trinul Cotter ci vorbise de mine ca de-un copil, imifrimAntam mintea si scot un ingeles din frazele lui ne-terminate. in intunericul odnii mele mi se pirea ci revidfaga greoaie si cenusie a paraliticului. imi trlgeam pitu-rile peste cap gi incercam sI mi gindesc la sirbitorileCriciunului. Dar faga cenugie tot mi urmirea. Murmuranedeslugit, gi am lngeles ci dorea si mirturiseasci ceva.

Mi-am simtit sufletul retrigindu-se undevape un tlremde pllcere gi plcat; si acolo am gisit iar faga, attep-tAndu-mi. incepu si mi se spovedeasci, murmurAnd; iareu mi miram de ce zimbegte intruna gi de ce-i sunt bu-zele umede de salivi. Dar mi-am amintit ci murise de

paralizie gi am simgit ci gi eu zimbeam ugor, ca 9i cum a9

fi absolvit-o de picate.A doua zi, dupigustarea de dimineagi., m-am dus si

mi uit la cisuga din Great Britain Streer. Jos era o pri-vilie modestl care purta ffrmavagi: ,,Magazinde Manu-facturi". Manufactura consta mai cu seami din ghetugede copii si umbrele; iar in zilele obignuite atarna in geam

un anung: ,,Se imbraci umbrele". Acum nu se vedea niciun anung, clci obloanele erau trase. Un nod de crep negrusta legat cu panglici de clopotul de la intrare. Doui fe-mei sirmane gi un biiat care ducea telegrame se opriserisi citeasci anungul prins de nodul cel negru. M-am apro-piat si eu si am citit:

9::WIvt7

I iulie 1895 ReverendulJames Flynn(slujind odinioari la Biserica Sf. Catherina

din Meath Street)

in vArstl de gaizeci 9i cinci de ani RI.P.I

Citirea cartonului m-a convins ci murise intr-adevir

;i m-am simgit tulburat cind mi-am dat seama cI nu

gtiam incotro s-aPuc. SI nu fi murit, ag ff intrat in ci-miruga intunecoasi dindlrltul priviliei, unde l-a9 figisit gezAnd in iilgul lui de lingi foc, infofolit in palton

de mai si se inibuge. Poate ci i-aq fi adus din partea mi-tugi-mii un pachet de tabac High Toast gi acest dar

l-ar ft tezitdin toropeali. Pachetul eu i-l deqertam tot-

deauna in tabachera neagri, fiindcl lui ii tremurau atitde tare miinile, incit n-ar fi putut s-o facl firi si verse

jumitate pe dugumea. Doar cAt tgi ridica mAna mare,

tremurltoare, ca sl tragl tutun pe nlri, 9i i se scurgeau

printre degete norigori de firicele peste piepgii hainei'

Poate ci aceste statornice revirsiri de tabac dideau ve-

chilor sale vegminte preogegti infbqigarea lor verzuie,

vegtedi; cici batista cea rogie - totdeauna mohorAti din

petele de tabac ale siptimAnii - cu care se striduia sI

inllture fi ricelele clzute, riminea neputincioasi'

Ag fi dorit sI intru gi sl mi uit la dAnsul, dar n-aveam

curaj si bat. M-am indepirtat agale de-a lungul pirgiiinsoiite astrLzri,citind din mers toate anunqurile teatra-

le de prin vitrine. Glseam ciudat ci nici eu, nici vremea

I Requiescat in pare - odihneasci-se in pace (lat.)

ly'"U'r8

nu plream a ff intr-o dispozigie cerniti; ba descopereamchiar, oarecum contrariat, cI am o senzagie d. ,r^gorrra,de parci moarrea lui m-ar fi eliberat d. ..ur. Asta mImira, cici, dupl cum spusese in ajun unchiu-meu,bitrAnul preot mi invitase multe. i9i fl.rr. studiile laColegiul irlandez din Roma gi ml-nvigase si pronunrlatinegte cum se cuvine. imi povestis. d.rp.. caiacombegidespre Napoleon Bonapaite; gi-mi limurise inrelesulfeluritelor ceremonii ale liturghiei 9i feluritelor vegmintepurrare de preot. Uneori ii pllcea si-mi puni intreblrigrele; mi intreba, de pildi, ce trebuia fbcut in anumiteimprejuriri, sau despre curare gi cutare picate, dacl eraupicate de moarte, sau picate ce se pot ierta, ori numailipsuri in deslvArgire. inrreblrile lui imi aritau cAt decomplexe si de misterioase erau anumite orAnduiri aleBisericii, pe care eu le privisem totdeauna ca pe cele maisimple fapte, indatoririle preotului cu privire la sfbntaimplrtiganie gi la taina confesionaluluiimi plreau atAtde grave, incAt mi minunam cum de se gisea cineva caresI cuteze a le lua asuprl-gi; si nu m-am mirat cind mi-aspus ci plringii Bisericii scriseseri clrti cAt Anuarulpoyelor degroase gi tipirite cu Iitere l, f.i d. mirunre caanunturile judiciare din ziar,pentru ca si limureasclaceste chestiuni complicate. Adesea, cAnd mI gAndeamla asta, nu gtiam sI mai dau nici un rispuns, sauiam cAteunul nerod gi goviielnic; arunci el zAmbea, de obicei, siclitina nigel din cap. Uneori mI punea sI recit toaterispunsurile din liturghie pe care mi le diduse si le invlt

Oam,eni din Dublin

r9

pe de rost; gi in timp ce le bombineam repede, bltrAnulsuridea gAnditor gi clitina din cap, indesAndu-gi la ris-timpuri cAte un ghemotoc mare de tabac ba intr-o narl,ba intr-alta. CAnd zimbea, obignuia si-gi dezveleasci

dingii mari, gilbejigi gi sl-gi ageze limba pe buza de jos -un obicei care mi fhcea si mi simt prost la inceputulintAlnirilor noastre, pini sIJ cunosc bine.

Umbland inainte prin soare, imi venirl iarigi in gAnd

vorbele bitrinului Cotter gi am incercat sl-mi amintesc

ce se mai intimplase la urmi in vis. lineam minte cIintrezirisem nigte perdele lungi de catifea gi o lampi in

't ' 'anturi. Simteam cI fusesem dusstll antrc, agaEata ln lifoarte departe, intr-o gari cu obiceiuri ciudate - poate ciin Persia, imi spuneam... Dar nu izbuteam s5-mi amin-

tesc sfArgitul visului.Spre seari, mltugl-mea m-a luat cu dAnsa in viziti la

casa indoliatl. Era dupl apusul soarelui; dar ochiurileferestrelor cu vederea spre asfingit mai oglindeau inciaurul plmlntiu al unui troian mare de nori. Nannie ne

primi la intrare; 9i cum n-ar fi fost cuviincios si strige la

ea, mltugl-mea se mulgumi sI-i strAngi mXna. Cu un aer

intrebitor, bitrAna intinse un deget spre catul de sus, gi

cAnd mitugl-mea incuviingi din cap, porni sI suie trud-nic scara cea ingustl, iar noi am urmat-o; capul ei in-clinat abia ajungea la nivelul rampei. La primul palier se

opri gi fbcu un semn imbietor cltre u;a deschisl a came-

rei mortuare. Mitugi-mea intrl, gi bitrAna, vizind cl eu

ry_goviiam, prinse a-mi face iar semn cu mAna, de mai mul-te ori.

Am intrat in vArful picioarelor. Odaia, prin margineade danteli a storului, era scildati irrr.-o p.nr-brl aurie,in care flIclrile lumAnlrilor pireau palide, subgiri.

il si puseseri in sicriu. Nannie didu er.mpiul gi togitrei ingenunchearlm la picioarele patului. Eu mI ft.ceamci mi rog dar nu-mi puream aduna gAndurile, ffindci midistrigea bomblneala birrAnei. Mi uitam cAt de nein-deminatic ii era incheiati in copci fusta, la spare, si cumii erau de scAlciate cilciiele ghetelor groase de postav.

imi didu in glnd cI poate btrra-nul preoi zimbea,cum sta aga, culcar in cogciugul lui.

Dar nu. Cind ne-am ridicat 9i am pigit spre cipltAiulpatului, am vlzut cI nu zimbe a,Zdceaintins, solemn siaritos, invegmAntar ca pentru altar, ginind moale unpotir in miinile lui mari. Faga ii era foarre semeari,cenusie si masivi, cu niri negre, cavernoase, gi incadratide-un strar rar de peri albi. Un miros greu plutea inodaie - de la flori.

Ne-am fbcur cruce 9i am iegit. in odliga de jos amgisit-o pe Eliza gezind, demni, in jilgul lui. Eu m-amfurigat inspre scaunul meu obignuit din colg, iar Nannies-a indreptat cltre bufet, de unde a scos la iveali. o caraft.cu sherry gi citeva pahare . Le-a asezat pe masi 9i ne-a pof-tit sI bem un pfiirug de vin. Apoi, la indemnul sori-sii,a turnat ea vinul gi ne-a intins paharele. Cind a ajuns lamine, a stlruit si iau 9i niste pesmegi, dar am refazat de

Oameni din Dublin

teami si nu fac prea mult zgomot mincAndu-i. Nanniepiru cam dezamigiti de refuzul meu gi trecu incetigor

spre canapea, unde se agezi indiritul sorl-sii. Nimenidintre noi nu vorbea; cu togii priveam qintl spre soba

fhri foc.

Mltugl-mea agtepti pAni ce Eliza scoase un oftat gi

apoi spuse:

- Da, s-a dus intr-o lume mai bunl.Eliza oftb. din nou, plecAndu-gi capul intru incuvi-

ingare. Mitugi-mea i9i plimbl degetele pe tija cupei de

vin 9i apoi sorbi ugurel o inghigituri.

- S-a... pagnic? intrebl.

- O, da, nici ci se poate maipagnic, doamnt rlspunse

Eliza. Nici nu ne-am dat seama cind gi-a dat sufletu'.

A al"ut o moarte frumoasi, slivit fie Domnul.

- $i s-a... tot ce...?

- A stat pirintele O'Rourke cu dAnsul margi, de l-a

impirtigit, l-a pregitit, mi rog tot ce trebuie.

- $i el ;tia?- Era implcat.

- Aga 9i arati, intr-adevir implcat, spuse mitugi-mea.

- A9a a spus gi femeia pe care-am chemat-o de l-a

spilat. Azis c|aratide parc-ar ft agipit - aga arita de pa;-

nic gi de impicat. N-ar fi cre )t nimeni si fie un morta;a de frumos.

- Da, intr-adevir, zise mltu;I-mea.Mai sorbi o inghigituri de vin, apoi adiugi:

ry--De, Miss Flynn, in tor cazul trebuie si fie pentru

dumneavoasrrl o mare mAngiiere si gtigi cI agi fhcutpentru dAnsul tot ce-agi putur. Agi fost amindoul foartebune cu dAnsul, asta e sigur.

Eliza igi netezi rochia peste genunchi.

- O, bietulJames! ofri. Stie Domnul ci flceam pen-tru el tot ce ne-a stat in puteri, oricit de nevoiaqe eram -cAt a triit, nu ne-ar ff rlbdat inima sI-i lipseasci ceva.

Nannie isi rezemase capul de perna sofalei gi pireapecale si adoarml.

- Ia uite, biata Nannie, zise Eliza ca ochii la ea, e

topitl. Ce de mai munclpe noi, pAn-sigisim femeia si-lspele, gi-apoi siJ gltim, gi-apoi cosciugul, gi-apoi aran-jatu' slujbei la capeli. Si nu fi fost pS.rinrele O'Rourke,nu stiu, zilu, ce ne fbceam. DAnsu' ne-a adus toate florilealea - gi alea doui sfegnice le-a luat din capeli - 9i totdinsu' a scris 9i anuntu'penrru gazetd,gia umblat dupicAte ;i mai cAte acre pentru cimitir si s-a inreresat gi depoliga de asigurare a lui bietu'James.

- Ce drigug din partea lui! zise miusi-mea.Eliza inchise ochii gi clitinl domol din cap.

- Da, da, la o adici tot prietenii vechi is ii mai buni,ii mai de nidejde !

- Asta asa e, spuse mitusl-mea. Eu sunt incredintatici acum, cXnd s-a dus citre risplata vesnici, dAnsul n-ares5. vi uite, n-are sL uite toati bunitatea ce i-aEi dovedit-o.

- O, bietulJames! ofri Eliza. Nu prea ne stinghereael cine gtie ce. Nu-i auzeai pasu'prin casi, cum nu-l auziacu. Da' unde stiu acuma cl-i dus dintre noi... si...

Oameni din Dublin

/3

- Abia cind s-o sfrr9i totul, are sI vi lipseasci, adiugimltuqi-mea.

- $tiu, ziseBliza. N-o si-i mai duc in odaie cana cusupi, nici dumneavoastrl, doamni, n-o si-i mai trimiteqitabac. O, bietulJames!

Se opri, de parci s-ar fi cufundat tainic in trecut,gi-apoi rosti cu istegime:

- $i si gtigi, eu una bigasem de seaml cI de la un timpse-ntAmpli ceva ciudat cu dAnsul. De cAte ori ii aduceam

in odaie supa, il glseim cu breviaru' clzut pe jos, iar el

zilcAndrlsturnat in jilg 9i cu gura deschisi..

Puse un deget la nas gi-gi incregi fruntea, apoi urmi:

- $i cu toate astea, tot spunea intruna ci pAn-a nutrece yara, intr-o zi frumoasl are si faci o plimbare cu

trlsura - numa' ca si mai vazb. casa unde ne-am nlscutcu togii, jos in Irishtown, gi zicea ci si ne ia cu dAnsu'pemine 9i pe Nannie. Numai si glsim o trisuri d-alea cu

cauciucuri noi, de nu face zgomot, de care-i spusese

plrintele O'Rourke - o trlsuri d-alea cu rogi pneuma-tice - s-o putem lnchiria ieftin, crt ziu.a, aga zicea, cI sIinchiriem o trisuri d-alea de laJohnny Rush de peste

drum ;i si pleclm togi trei in plimbare intr-o duminicldupi-masI. finea mult la planu' ista... Bietu'James!

-Aibi Domnul mili de sufletul lui! spuse mitu-gI-mea.

Eliza scoase batista gi-gi gterse ochii. Apoi o puse laloc in buzunar 9i privi in ticere spre grltarul degert al

ciminului.