Prezentarea cursului Didactica Matematicii

Oana Constantinescu

I Didactica este stiinta conducerii procesului de

predare-invatare-evaluare. Ea studiaza procesul de invatare in

ansamblul sau, pe toate treptele de scolaritate si pe toate

tipurile de scoli.

I Metodica se ocupa de logica interna a unui obiect de

invatamant. Relatia dintre didactica si metodica este una de

complementaritate.

I Structura cursului

I Cerinte: ce am de facut pentru a trece cu bine de acest curs?

I Bibliogra�e

I Metodica predarii matematicii se situeaza la granita intre

psihologie, pedagogie, didactica si matematica.

I Ea studiaza:

I continutul invatamantului matematic elementar: metodicapredarii matematicii selecteaza din matematica-stiintaconceptele, rezultatele si ideile fundamentale care vor �predate elevilor. Aceasta selectie se face in functie de stadiulde dezvoltare a matematicii si perspectivele ei, de comenzilesociale pe termen scurt si lung, de legile invatarii, stabilite depsihologie;

I structura acestuia: invatarea matematicii se face in spirala,notiunile introduse se reiau periodic, dar li se studiazaproprietati noi, crescand gradul de di�cultate sau schimbandmetoda de predare. Dupa ce elevii ating un anumit grad dematuritate cognitiva, se foloseste si invatarea liniara, ca incazul structurilor algebrice si a analizei matematice;

I metodele adecvate de predare-invatare-evaluare

I Pentru o prezentare schematica a istoricului dezvoltarii

metodicii predarii matematicii va invit sa studiati notele de

curs: Curs 1, Obiectul metodicii predarii matematicii

Structura cursului

Elemente de metodica si didactica (6 cursuri)

I Continutul matematicii predate in gimnaziu

I Elemente de proiectare didactica: programa scolara, plani�care

calendaristica, proiectarea unei unitati de invatare, planul de

lectie (tipuri de lectii)

I Principiile metodicii predarii matematicii

I Principiul caracterului stiinti�cI Principiul sistematizarii si continuitatiiI Principiul invatarii constiente si activeI Principiul respectarii particularitatilor de varsta si individualeI Principiul intuitieiI Principiul invatarii temeiniceI Principiul conexiunii inverseI Principiul motivatiei optimeI Principiul legarii teoriei de practica

Structura cursului

I Strategii didactice

I expunerea (prelegere, povestire, explicatie), conversatia,problematizarea si invatarea prin descoperire, demonstratia,exercitiul, folosirea materialului intuitiv, modelarea matematica,invatarea pe grupe mici, munca cu manualul, jocuri didactice, temasi studiul individual

I ciorchinele, brainstorming, metoda cubului, �stiu-vreau sa stiu-aminvatat�, mozaicul, turul galeriei, bulgarele de zapada

I Moduri de a de�ni notiunile, tipuri de teoreme, tipuri de

exercitii, tipuri de demonstratii

I Evaluare (tipuri de evaluare, construirea itemilor de diferite

feluri, barem, matricea de speci�catii)

I La seminarii, studentii vor prezenta planuri de lectie (din

materia claselor V-IX), vor invata sa creeze diferiti itemi de

evaluare, vor recapitula o parte din materia predata in clasele

V-IX prin exercitii si probleme.

Structura cursuluiRecapitularea unor parti din materia predata in gimnaziu sidin clasele a IX-a si a X-a, din punct de vedere stiinti�c darsi metodic (6 cursuri)

I Multimi de numere: N ⊂ Z ⊂ Q ⊂ R ⊂ CI Functii: de�nitie, gra�c, exemple de functii studiate in clasele

VII-X, cu proprietatile lor: monotonie, marginire, paritate,

periodicitate, injectivitate, surjectivitate, bijectivitate

I Introducere in studiul geometriei plane (congruenta

triunghiurilor, linii importante in triunghi si concurenta lor,

paralelism, coliniaritate, asemanare, relatii metrice in triunghiul

dreptunghic, cercul)

O parte dintre subiecte, care nu vor putea � tratate in cadrul

acestui curs din lipsa de timp, vor � studiate in anul III la cursul

Complemente de geometrie (geometria in spatiu, relatii metrice in

triunghiul oarecare, generalizarea unor teoreme de geometrie plana

la geometria in spatiu, calcul vectorial).

Rezolvarea de subiecte date in anii anteriori la examenele detitularizare si de�nitivat (2 cursuri)

Cerinte

I Prezenta la minim 7 cursuri si 7 seminarii.

I Elaborarea portofoliului, prezentarea unei lectii virtuale la

seminar si compunerea unor probleme: nota N1.

I Prezenta (si activitatea) la mai mult de zece cursuri si zeceseminarii poate creste nota N1 cu un punct.

I Examen scris ce va cuprinde exercitii si probleme din materia

claselor V-IX, cu grad mediu de di�cultate: nota N2.

I Nota �nala este media aritmetica a celor doua note N1,N2.

Continutul portofoliului (va � predat cel tarziu in S11 )

1. Un material ce cuprinde continuturile preluate din programa scolara,clasele V-X, pe capitole (de exemplu, multimea numerelor naturale:continuturi clasa a V-a, aVI-a, etc)

2. Doua unitati de invatare (una din materia de algebra/alta din cea degeometrie, clasele VII, VIII, IX): proiectul unitatii de invatare respective,tratarea integrala a materiei subordonate (de�nirea notiunilor, exemple sicontraexemple, demonstrarea tuturor teoremelor, seturi de problemeaplicative).

3. Doua planuri de lectie, (algebra si geometrie), pentru doua tipuri diferitede lectii, cu tot cu materialul didactic suplimentar folosit si plani�careacalendaristica pentru unitatile de invatare din care fac parte cele doualectii alese.

4. Elaborarea unui test in care sa existe toate tipurile de itemi invatati, cubarem si rezolvarea completa a exercitiilor.

5. Prezentarea a doua strategii didactice, una clasica si una moderna,exempli�cand cum pot � ele aplicate in cadrul unor lectii particulare.

I Studentii care au cinci prezente la SIDM vor pregati doar 3, 4, 5 si un setde probleme aplicative, subordonat unei unitati de invatare la alegere.

Bibliogra�e

M. Anastasiei, Metodica predarii matematicii, Ed. Univ. AL. I.

Cuza, Iasi, 1985.

H. Banea, Metodica predarii matematicii, Ed. Paralela 45,

Pitesti, 1998.

D. Branzei, , Metodica predarii matematicii, Ed. Paralela 45,

Pitesti, 2007.

Gh. A. Chiµei, Metode de rezolvare a problemelor de aritmetic ,

E. D. P., Bucure³ti, 1968.

Gh.A. Chiµei, Metode de rezolvare a problemelor de geometrie,

E. D. P., Bucure³ti, 1972.

G. Petty, Profesorul azi, Metode moderne de predare, Ed.

Atelier Didactic, Bucuresti, 2007.

E. Moise, Geometrie elementara dintr-un punct de vedere superior,E.D.P Bucuresti, 1980.

R.S. Millman, G.D. Parker, Geometry: a metric approach withmodels, Springer-Verlag, 1982.

O. Popescu, V. Radu, Metodica predarii geometriei in gimnaziu,E.D.P. Bucuresti, 1983.

I. Rus, D. Varna, , Metodica predarii matematicii, E. D. P.,Bucuresti, 1983.

Ion Savu (etc), Ghidul profesorului de matematica, Concursul pentruocuparea posturilor didactice - 2004, Ed. Sigma, Bucuresti 2004.

I. Vaisman, Fundamentele matematicii, E.D.P Bucuresti, 1968.

Programa scolara la matematica, clasele a V-a, a VI-a, a VII-a ³i aVIII-a, Bucuresti, 2009.

Plani�cari calendaristice pentru anul scolar 2014-2015.

Recomandari metodologice cu privire la aplicarea programelor scolarepentru matematica, in anul scolar 2009-2010, Ministerul Educatiei,Cercetarii si Inovarii.