O Zi Din Viata Unui Taran Serb
2
Aşa cum am văzut sclavia - cel puţin în accepţiunea clasică - nu reprezenta un segment social foarte numeros în Evul Mediu timpuriu, dar nici nu a fost eradicată, chiar dacă Biserica venea cu precepte prin care se considera că toţi oamenii sunt egali în faţa lui Dumnezeu. Biserica însăşi folosea munca sclavilor pe domeniile sale, în schimb interzicea aducerea în stare de sclavie a unui creştin şi propunea stăpânilor de sclavi, ca o faptă bună, să-i elibereze (sic!). Istoriografia clasică, ilustrată mai ales de Marc Bloch, consideră că şerbia, puţin răspândită în secolul al IX-lea, i-a înglobat, progresiv, pe toţi descendenţii sclavilor carolingieni, ai colonilor incapabili de a rezista presiunii stăpânilor şi chiar pe proprietarii unui alodiu, a căror situaţie economică s-a degradat continuu. La sfârşitul secolului al XI-lea şerbii erau constrânşi, din punct de vedere fiscal, la plata a trei taxe: chevage - măruntă sumă de bani pe care şerbul o dădea seniorului în chip de recunoaştere a condiţiei sale inferioare; formariage - taxă datorată de către un şerb stăpânului său atunci când dorea să se căsătorească cu fata unui şerb aparţinând unui alt domeniu decât al său; la mainmorte - un fel de drept de succesiune dat seniorului de către moştenitorii vreunui şerb, în caz contrar bunurile defunctului revenind seniorului. Dacă nu era un adevărat sclav, şerbul medieval nu era un om liber: îi era interzis să devină călugăr sau preot, nu putea da în judecată, nici să dispună liber de bunurile sale, nu era recrutat în serviciul de oaste, cu excepţia Germaniei unde exista o cavalerie servilă, nu putea să se mişte liber, fiind legat de senior printr-o legătură personală. Sclavii nu posedau nimic, aparţinând toată viaţa stăpânului lor, iar copiii născuţi de mame sclave deveneau şi ei sclavi. Mai putea deveni sclav şi un om liber ca urmare a unei pedepse sau pur şi simplu o disperată situaţie de mizerie, care-l împingea să se vândă ca sclav. Eliberarea sclavilor implica obligativitatea plăţii
-
Upload
ciungalunga -
Category
Documents
-
view
163 -
download
8
description
O Zi Din Viata Unui Taran Serb
Transcript of O Zi Din Viata Unui Taran Serb
Aa cum am vzut sclavia - cel puin n accepiunea clasic - nu reprezenta un segment social foarte numeros n Evul Mediu timpuriu, dar nici nu a fost eradicat, chiar dac Biserica venea cu precepte prin care se considera c toi oamenii sunt egali n
Aa cum am vzut sclavia - cel puin n accepiunea clasic - nu reprezenta un segment social foarte numeros n Evul Mediu timpuriu, dar nici nu a fost eradicat, chiar dac Biserica venea cu precepte prin care se considera c toi oamenii sunt egali n faa lui Dumnezeu. Biserica nsi folosea munca sclavilor pe domeniile sale, n schimb interzicea aducerea n stare de sclavie a unui cretin i propunea stpnilor de sclavi, ca o fapt bun, s-i elibereze (sic!).Istoriografia clasic, ilustrat mai ales de Marc Bloch, consider c erbia, puin rspndit n secolul al IX-lea, i-a nglobat, progresiv, pe toi descendenii sclavilor carolingieni, ai colonilor incapabili de a rezista presiunii stpnilor i chiar pe proprietarii unui alodiu, a cror situaie economic s-a degradat continuu. La sfritul secolului al XI-lea erbii erau constrni, din punct de vedere fiscal, la plata a trei taxe:chevage- mrunt sum de bani pe care erbul o ddea senioruluin chip de recunoatere a condiiei sale inferioare;formariage- tax datorat de ctre un erb stpnului su atunci cnd dorea s se cstoreasc cu fata unui erb aparinnd unui alt domeniu dect al su;la mainmorte- un fel de drept de succesiune dat senioruluide ctre motenitorii vreunui erb, n caz contrar bunurile defunctului revenind seniorului.Dac nu era un adevrat sclav, erbul medieval nu era un om liber: i era interzis s devin clugr sau preot, nu putea da n judecat, nici s dispun liber de bunurile sale,nu era recrutat n serviciul de oaste, cu excepia Germaniei unde exista o cavalerie servil, nu putea s se mite liber, fiind legat de senior printr-o legtur personal. Sclavii nu posedau nimic, aparinnd toat viaa stpnului lor, iar copiii nscui de mame sclave deveneau i ei sclavi. Mai putea deveni sclav i un om liber ca urmare a unei pedepsesau pur i simplu o disperat situaie de mizerie, care-l mpingea s se vnd ca sclav. Eliberarea sclavilor implica obligativitatea plii unei sume de rscumprare, a unei taxe (capitatio) i obligaia sclavilor de a rmne n continuare pe domeniul fostului stpn, devenindcottari adscripti. Sclavii eliberai - o categorie juridic intermediar ntre sclavi i oamenii liberi - continuau s rmn dependeni.
