(ulu (nisrtrna

0 vacartt fantasticfl)

pericol de aventuri!Atentie:t

Aqwila

s'..a a

a'a

Cuprins

I. Un inceput de vari cumplit .......4II. Lucruri deosebite intr-o casi deosebiti ........... .............5

III. Fata din m5l ........... 10IV. Mituga Zinia .......... 13V O prietenie nesperat5"............. ................... 15

\4. Copii dispirugi in noapte .........20VII. Ipoteze si descoperiri ........ .......27

VIII. Multe lucruri ies la iveali, dar inci multe ri.mAn de descoperit ...39

IX. Si tnvi.tim s5. cre5.m .................45X. Ce e mai bun acum wmeazi ....................47

XI. TirAmul Imaginagiei .......... ......58XII. Marea incercare ......72

XIII. Din nou in sufragerie ..............74XIV. Sfrrgitul unei aventuri si inceputul alteia ....................76

*

I. Un inceput de uard cumplil

Toni igi aruncL absent gosetele in geanta sport. ,y{h, ce de amintiri frumoase imi trezeste aceas-ta geantS. albastri!" isi spuse, oftAnd adAnc. tblra sportivi de varl de anul trecut, joacafard grijidin zori si pAnI" seara, marile meciuri de fotbal, pista cu obstacole gi partidele de inot tn apa cal-dugi a lacului.

Da, vara trecutS. tncepuse fantastic si asa rS.misese pAna la sfrrgit.insi in acest an vara debutase ca un adevirat cogmar - de genul celor cu care ai de-a face dupi ce ai

infulecat seara o pizzaurixa.Potopul ghinioanelor pornise cu o sl"ptS"mani in urml cu vestea ca cel mai bun prieten al lui

fusese inscris de piringi la o alta scoalS. din toamni. Cum si inceapl el clasa a cincea frrI cel maibun prieten? De fapt singurul prieten de cigiva ani buni. in clasa lui erau mai multe fete gi cu elenu putea s5. se imprieteneasci. Avea el o teorie cum cL fetele sunt atA.t de ciudate, inci.t e foarteprobabil ca nici m5.car si nu fie fiinte pamAntesti. Nu i se p5.rea imposibili ideea c5. fetele provinde pe o planeti roz, unde costumul popular include posetule si sosetute roz clJ inimioare, undecompletarea jurnalului in fiecare searl intr-un caiet parfumat - tot roz;i el - este un ritual stra-vechi, unde ;usotelile sunt prevS.zute in lege, iar pe ordinea de zi a Parlamentului se af5. raportulprivind cumparl"turile de la sfhrgit de siptimani.

De aceea Toni incerca intotdeauna s5.-si evite colegele, vecinele sau rudele de sex feminin. Bi-neinteles, malna sa ft.cea exceptie. Mama e doar una, vorba proverbului. Pi.cat ci de cind fusesepromovatl la companie o vedea rar, iar cAnd era acasi alerga de colo-colo bombanind intruna:

- Iar v-agi llsat impristiate toate lucrurile! Egti Ia fel de dezordonat ca gi taici-tiu! De ce nu

mi-ai dat echipamentul de sport si gi-l spal? Daci. nu te vid ci invegi pentru tezala romAnS" numai mergem in excursie la sft.rgit de siptS"mAni!

Bineinteles cL din aceste excursii nu se alegea niciodatS. nimic, pentru cS.tata avea de fiecaredati ceva urgent de rezolvat.

Toni avea impresia ci nimeni nu di doi bani pe el - nici cit pe un ciine. Ci veni vorba,poate cL dacS. ar avea un ciine viaga lui ar fi mai frumoasi. Da, un tovarig loial care si-l iu-beasci gi si-l tngeleagi. Dupi gcoali s-ar gribi acasl la el, iar dupi teme ar alerga impreuni peterenul de joaci.

Dar mama nici nu voia si audi de vreun animal in afari de ursulepl de plq.Dupi cum stireau lucrurile, Toni simgea cl.aretot dreptul si fie trist ;i necijit. Nici nu indrlz'

nea s5. se gAndeasci la ce il a;tepta. Plringii lui mai aveau de lucru inc5. o luni, iar pe el il trimiteautn aceastl perioad5. la ceamai ciudati mitugi din lume.

Ce avea si faci el o luni intreagS.la mituga Zinia? Ce ar putea facelagari un biiat de unspre-zrce ani care nu are prieteni, in compania unei m5.tqi care, pe lAngi c5" spune ciudigenii gi seimbracl ridicol, toati ziua nu face altceva decit s5. picteze? Tlebuia s5. recunoascS., mS"tuga Ziniaera pugin diferiti de celelalte rude.

Ultima data cind i;i petrecuse vacanla Ia ea se simgise destul de bine, dar atunci avea doargase ani, nu unsprezece. Mituga il picta pe f4d cu pensula ei magici in fiecare dimineall, trans-formAndu-l ba in pisica, ba in cAine, ba chiar tn gAndac, iar apoi se jucag toati ziua in grldini,ciutAnd-o pe zilnacea buni care s5.J transforme seara din nou ln biiegel. Lui Toni ii plicea taremult acest joc. Era in stare si se tArasci toati ziuapriniarbi, ciutAnd sub fiecare buruiani daci nucumva se ascunde acolo weo zAnl". Seara mituga Ziniail splla bine cu picuri de roui pe biiegelulvriljit, transformAndu-l ca prin magie din nou in copil.

Acum ii era rusine de jocurile prostegti din acea perioadl", avAnd in vedere ci la toamni ince-pea clasa a cincea. Se gindea c5.ar fi.minunat daci gi in vara aceasta mS.tuga ar glsi ceva distractiv

pentru un bliat de virsta lui.

- Antoniu! Ai terminat bagaj el:? strigl marna neribdLtoare.

Ura cand marna i se adresa a;a. insemna ci urmeazi.o pedeapsi sau o predici lungi.

- Thtil tiu a pus toate bagajele in ma;ini. Tlebuie si plec5.m neapirat, pentru ci gtii cum este

mltuga Ziniat. Daci ajungem tdrzlirt, ne tine acolo peste noapte, iar eu trebuie si merg Ia muncit. .

malne dlmlneata.Toni ofti.,r'"tat, obidi, incit pini gi pietrele i-ar fiplAns de mili. Dar nu il auzinimeni. igi

lui geanta gi cobori scirile cu lacrimi in ochi. Oare chiar nu se gisea nimeni in lumea asta caresiJ ingeleagl?

,/-r fi mai bine dac5. m-aEi lisa pe o insulS. pustie, atunci mlcar as sti de ce m5. simt atAt desingur", isi zise el in sinea lui.

- Pe tine te afteptS.m, fiule! strigl tata din poarti. !i-ai pus ghetele de fotbal? Poate vei avea

ocazia si joci.

- Cu cine? Cu tablourile mitugii Zinia?

- Egti foarte spiritual tn dimineaga asta. Hai, treci in masinS. repede! Cend voi fi in concediu

i1i promit ci vom merge oriunde dorqti.Vestea aceasra nu il entuziasmi deloc pe Toni, pentru ci gtia prea bine c5. nu se va intimpla. $i

mai spun adulgii ci egti fericit atata vreme cAt esti copil!,,Doamne, daci acum e afa, cum va fi cAnd voi fi adult?!"

5

Ca sL nu se mai gandeasci la nimic, se uiti plictisit pe geam, degi pAni iqiri din oras nu era marelucru de vizut in afard.de blocurile cenusii, sirurile lungi de masini si oamenii grlbigi. Nu se dideain vint dupi zgomotul constant al orasului. ii plicea in natur5., dar o cas5.la;arl ftra o fiinti umani.de vArsta lui pe o ruzi.de o suti. de metri nu era tocmai ceea ce visase.

- Am si uitat si-ti spun vestea cea bun5., Toni! zise mama. M-am tntAlnit ieri cu mama Darieisiziceaci;i ea a dus-o pe fiica ei in vacangi. O gtii pe Daria, din aV-a C. E adevirat cL e cu un anmai mare decit tine, dar sunt sigurS. ci. v5. ve,ti imprieteni. Mai mult decat at6.t, bunica ei locuiegteexact li.ngi. mi.tusa Zinia. Haide, Toni, terminl cu mutra asta acr5.! Chiar nu pot sL cred cL nutebucuri. I

- Da, sigur. Nu mai pot de bucurie ...,,O veste mai bun5. nici c5. se putea!" bombini Toni in sinea lui. O fati din a V-a C. Nu-;i

amintea prea bine de Daria sau cum o fi chemind-o, dar daci era cea la care se gAndea, atunci eraextrem de plictisitoare. De pardnu ar fi avut destule probleme.

intre timp iesiserS. din oras. Peisajul ii plrea atit de sumbru si de plictisitor incAt preferi siinchidi ochii, adormind cAteva momenre mar tirziu. Nu peste mult timp se trezi la auzul vociitatilui sl"u.

- Mai incet, ai s5. trezesti copilul!- Din moment ce aln dreptate ..., continuS. in goaptS. mama. $tii ;i tu foarte bine ci. sora ra

e pugin intr-o ureche. Sper doar ca dupi o luni de stat cu ea sL ne primim copilul inapoi la fel denormal cum l-am llsat!

- Hai s5. nu exagerS.m!- Nu exa9erez deloc! O femeie care la patnvecigi trei de ani trlieste singuri., vorbegte singu-

r5., mlngiie copacii ;i toat5. ziua bolboroseste ciudigenii nu poare fi tocmai normali!

- Recunosc ciZiniae un pic diferitl de noi, dar la urma urmei esre arrist5.. $i are o inimi deaur. Ar face orice pentru a oferi bucurie celor din jur. $i gtii ;i tu c5. Toni nu a mai fost la ea decinci ani. Abia a;teapti siJ vadi.

- Pii tocmai asta e!Atunci s-a bucurat c5. nu se comporta chiar ca un adult, dar acum vede giel altfel lucrurile. Pani la urmi. ar putea deprinde o multime de obiceiuri rele.- Acum chiar exagerezi! Ce fel de obiceiuri rele ar purea deprinde?- Ei bine, de exemplu ar putea sL devinS.la fel de ciudat ca sora ta. Va fi vina ta daci Ia toamnlnu va reusi sa se integreze!- Crede-mi, te rog, ci nu-i va face niciun riu. O si-i prindi bine schimbarea aerului. E atitde palid in ultima vreme ...,,in sftrsit, se pare ci au terminat cearta!" igi zise Toni. ,,Pot s5. deschid ochii. Degi poate ar fi

mai bine daci a; putea si dorm toatS.luna!"

II. fucruri deosebite intr-o cas6 deosebita

Toni se trezi in momentul in care masina frani in fata casei mitugii Zinia. Se uiti pe geamcu ochii cArpigi de somn,_dar nu igi putu da seama unde se afi. Nu recunosrea.asr. Nu afa gi-oamintea, Parci arlta altfel cind o vizuse ultima dat5., cu ani in urm5.. Tof trei erau uimiti de pri-veligte. Mama reugi si se dezmeticeascl prima:

- Dragul meu, gradina asta a fost intotdeaunaatitde salbatica sau mi se pare mie ci s-a trans-

format intr-o adevarati" jungli?

- Hopa! siri ;i Toni. Oare or fi si maimuge pe-aici?

Intr-adev5.r, vilzind copacii mult mai inalgi decAt cei din jur gi vegetatia deasl" de plante cili-rl.toare ce acoperea in intregime casa, parcl, nu ar fi fost chiar atAt de surprinzitoare aparitia uneimaimute in ci"utare de banane, sau a unor papagali cu pene colorate in frunzisul des.

- S; pare ca nu isi permite un grldinar, reug"i tat, se ingaime palid de ,ri-ir.. in fine, haidegi

s5" scoatem bagajele din ma;inl!Toni, nu te mai holba atdta! Vei avea suficient timp sL cercetezifiecare tufig in parte.

- O, Doamne! Dragul meu, uitasem cAt de mare e casa asta! Ma intreb cefaceZiniacu atatea

camere?

- Surorii mele i-au plS.cut intotdeauna spagiile largi. in plus, are tablouri in fiecare camer5..

Zinia, draga mea!In poarta api.ruse m5"tusa. Purta o rochie galbeni lungi, punctata cu flori mici, si o palarie

albastra cu boruri enorme. Tinuta fpS.toare de vari era completatl de un zAmbet plicut gi o pri-vire poznasl.Yazdnd-o, luiToni ii venirS. in minte o sumedenie de amintiri pl5.cute, dar in acelagitimp igi imagina ce senzatie ar provoca in oras cu aceasti tinuti.

- Bine ati venit!Toni, comoara mea, ce mult ai crescut!Te-ai schimbat foarte mult! ii intAm-pina ea imbrS"tisAndu-l cu drag pe biiat.Matusa nu se schimbase deloc. PAna si parfumul suav de lavand,I" pe care il emana era acelasi.

- Poftigi inauntru, dragilor! Ati ajuns^exact la momentul po,rirri,. Va asteapt; gurrrro'f.,grldini. Iar tu du-,ti bagajele in camera ta! igi mai amintesti care esre, nu? Noivom fiIn gridini.Toni pisi in sufrageria ricoroasl gi spagioasa. Dintr-oiata, din fiecare colq al .am.r.i"il asalti

cAte o amintire. Sub fereastrS. statea si acum, lenes ;i visitor, fotoliul cel mare in care ascultase infiecare searl" atAtea povqti irrt.r.rr.rt.; mai erau si covoarele tocite, oglinda ."r. dirtorriona ima-ginile, ba chiar;i dulapul in care erau ascunse dulciurile.

Dar in acelasi timp totul parea pugin diferit. Peste toate plutea un aer misterios. Toni isi rotiprivirea in jur, de-a lungul peretilor. Peste tot erau expuse tatiouri imense cu picturi ir, ,rt.i, frr,-mos colorate.

Cend era mai mic nu observase tablourile, pentru c5. nu era suficient de inalt pentru a le vedea.A:Y-, insi,Je privi pe toate pe indelete. Imaginile de pe pereti erau pur gi simpiu fascinante. Untablou mai frumos decAt celalalt. Cum .r"r, Jini",. ,rrrtrihrrga altul, plreau ci reprezinta acelasilucru, dar totusi fiecare infrg{a altceva.

. -h"1 zugrlvea o plaji_de Poveste si p5.rea atit de viu, incAt aproape se purea auzi sunetul va-Itrrilor inspumate; ln altul era o pajigte verde, cu o vegeragie deoibita, n.mairaruti.. Dar cel maifrumos era urmS-torul. Toni nici nu isi dadu searna ci*se uit5. ia tablou cu gura cI"scata. i; ,..;;imagine totul era invaluit intr-o lumini str5.lucitoar.. in mijlocul unui Lininis se afla un copacneasemuit de frumos, lnflorit de sus pAna jos. Copacul cu ramurile plecate sub povara ,,rp.rb.lo,floii roz oferea o priveliste de porr.st..

/t

*;:a:,r.:f ..\!tar,.i:a/.'4:i14.::'.!. .-. ::. ..;r;#{r1ir€

L:..1:,:1:;

#ffi

*e