O scrisoare pierduta Comedia

Comedia este o specie a genului dramatic in versuri sau in proza care vizeaza ridiculizarea unor tipologii umane ,satirizarea moravurilor sau reprezinta intamplari si personaje ,intr-un mod ilariant ,prin folosirea diverselor modalitati de realizare a comicului.Comedia s-a jucat ca spectacol teatral in Grecia antica avandu-si originea in cosmosul popularpraznic public organizat in cinstea zeului Dionysos urmat de o procesiune vesela unde se schimbau replici cu caracter satiric.Trasaturile comediei:personajele sunt selectate din variate medii sociale,evolutia stand sub semnul hazardului;protagonistii apar caricaturizati si tipizati ceea ce plaseaza comedia in speciile clasice ca gen literar;dezvolta un joc al mastilor ,care accentueaza opozitia esenta aparenta;conflictul este derizoriu implicand un final fericit;textul comediei este dominat de marcile oralitatii ;opereaza cu ironia ,sarcasmul ,cinismul si umorul categorii estetice cu finalitate moralizatoare.Reprezentata pe scena in 1884, comedia ,,0 scrisoare pierduta" de LL. Caragiale este a treia piesa dintre cele patru scrise de autor, o capodopera a genului dramatic. Este o comedie de moravuri, in care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului, fiind inspirata din alegerile electorale din anul 1883.Fiind un text dramatic, comedia este destinate reprezentarii scenice, dovada fiind interventiile directe ale autorului in piesa (lista cu Persoanele de la inceputul piesei si didascaliile/notatiile autorului), compozitia patru acte alcatuite din scene i;,i replici, dialogul si monologul (in discursul politic sau aparte) ca moduri de expunere, limitarea actiunii timp si spatiu.Comedia apartine realismului clasic. Principiile promovate de societatea culturala Junimea si estetica realismului se regasesc in: critica formelor fara fond si a politicienilor corupti, satirizarea unor aspecte sociale, spiritul de observatie acut, veridicitatea obtinuta prin tehnica acumularii detaliilor, in- dividualizarea ,,caracterelor" prin limbaj. Tin de clasicism echilibrul compozitional si generalitatea situatiilor si ~ caracterelor (prostul fudul, canalia, si incomoratul, cocheta etc.).Tema comediei o reprezinta farsa electorala alaturi de satirizarea reformei constitutionale pe care liberalii incercau sa o impuna.Titlul pune in evidenta intriga i;,i contrastul comic dintre aparenta si esenta. Pretinsa lupta pentru putere politica se realizeaza, de fapt, prin lupta de culise, avand ca instrument de santaj politic ,,o scrisoate pierduta" - pretextul dramatic al comediei. Atticoiul nehotarat indica atat banalitatea intamplarii, cat repetabilitatea ei (pierderile succesive ale aceleiasi scrisori, amplificate prin repetarea intamplarii ID alt context, dar cu acelasi efect).Fiind destinata reprezentarii scenice, creatia dramatics impune anumite limite privind amploarea ID timp si spatiu a actiunii. Actiunea comediei este plasata ,,in capitala unui judet de munte, in zilele noastre". Reperul spatial vag are efect de generalizare, adica evenimentele se pot petrece oriunde ID tara; timpul precizat este sfarsitul secolului al XIX-lea, perioada campaniei electorale, ID interval de trei zile, ca teatrul clasic.Initial, se contureaza 2 conflicte:unul principal care apare intre Stefan Tipatescu si Nae Catavencu ,determinat de interese personale ,iar cel secundar se dezvolta intre grupurile electorale ,reprezentate prin dublete complementare (conservatorii Farfuridi-Brazovenescu in opozitie cu liberalii Popescu-Ionescu).Structura piesei delimiteaza 4 acte intr-o succesiune a evenimentelor ce alimenteaza umorul in mai multe register:de la inocenta,naivitatee pana la demagogie ,ipocrizie,grotesc.Actul I dezvaluie triunghiul Tipatescu-Trahanache-Zoe ,aflat sub semnul unei moralitai indoielnice ,amenintata de prezenta lui Catavencu ,directorul ziarului Racnetul Carpatilor .Hazardul face ca Catavencu sa intre in posesia bilerului compromitator ,printr-un viciu de procedura al cetateanului turmentat ,pensionar al Postei Romane care incalca principiul fundamental al confidentialitatii si citeste continutul scrisorii.Ideea santajului pentru obtinerea unui loc in Camera Deputatilor se constituie doar ca pretext al sustinerii tensiunii dramatice un prilej de conturare a unor caractere in functie de interese personale si rasturnari de situatie.Actul II ( desfasurarea actiunii) incepe cu numararea voturilor, cu o zi inaintea alegerilor. Se declanseaza conflictul secundar, teama grupului Far- furidi - Branzovenescu de tradarea prefectului. incercarile amorezilor sunt contradictorii: Tipatescu ii ceruse lui Pristanda arestarea lui Catavencu i perchizitia locuintei, Zoe dimpotriva, ii ordona eliberarea lui si uzeaza de mijloacele de convingere feminine pentru a-1 determina pe Tipatescu sa sustina candidatura avocatului din opozitie, in schimbul scrisorii. Cum pre- fectul nu accepta compromisul politic, Zoe ii promite santajistului sprijinul sau. Depesa primita de la centru solicita alegerea altui candidat pentru colegiul al II-lea.In actul III, in sala mare a primariei au loc discursurile candidatilor Farfu- ridi i Catavencu, la intrunirea electorala. Intre timp, Trahanache gaseste o polita falsificata de Catavencu, pe care intentioneaza s-o foloseasca pentru contrasantaj. Apoi anunta in edinta numele candidatului sustinut de comi- tet: Agamita Dandanache (punctul culminant). In incaierare, Catavencu pierde palaria cu scrisoarea, gasita pentru a doua oara de Cetateanul tur- mentat, care ova duce destinatarei in actul urmator.Actul IV prezinta festivitatile investirii lui Gagamita Dandanache ,omul de la Centru ,a carui ascensiune politica se bazeaza pe acelasi principiu al santajului sustinut de imporalitatea guvernantilor ,situatiile se structureaza sub forma umorului balcanic ,acelasi cetatean turmentat recuperand biletul care ajung intr-un final la adresant.Dramaturgul foloseste sarcasmul,ridicolul cand Catavencu accepta sa prezideze banchetul popular din gradina primariei la solicitarea Zoei.Caragiale este considerat de Pompiliu Constantinescu cel mai mare creator de tipuri din literatura romana. Personajele actioneaza stereotip, simplist, ca niste marionete, fara a evolua pe parcursul actiunii (personaje plate). Ele apartin tipologiei clasice pentru ca au o dominanta de caracter, dar se apropie de realism, fiind indi- vidualizate prin limbaj si prin elemente de statut social si psihologic, care diversified tipurile - incomoratul simpatic si politicianul abil (Trahanache ),amorezul si orgoliosul (Tipatescu), cocheta adulterina, dar si femeia volun- tara (Zoe), tipul politicianului demagog (Tipatescu, Catavencu, Farfuridi, Branzovenescu, Trahanache, Dandanache), tipul cetateanului (Cetateanul turmentat)Zaharia Trahanache este tipul burghezului incornorat:conciliant din interes,bonom, ramolit,manifestand o falsa autoritate,disciplinat politic.Numele sau este asociat zahariseliiunei anumite abilitati de a se prezenta in existenta celorlalti pentru a-si mentine statutul social si politic privilegiat.Aluzia culinara la regionalismul trahanaprezinta o forma evaluata de cameleonism care il face mai periculos decat Catavencu intrucat tolereaza chiar adulterul sotiei.Nae Catavencu director-proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor si fondator al Societatii Enciclopedice Cooperative Aurora Econimica Romana reprezinta tipul demagogului latranscu o perceptive acutizata a statutului sau politic, isi declara ostentativ patriotismul, preocupat de accederea la functii inalte,impostor,narcissistic,lucid in privinta mijloacelor pe care le foloseste pentru a-si atinge scopul (machiavelicul scopul scuza mijloacele).Este un opportunist cu mobilitate comportamentala.Numele sugereaza demagogia prin derivatul Catavencu de la substantivul cata (femeie locvace )si ipocrizia,duplicitatea prin regionalismul cataveicii(haina cu 2 fete).Agamemnon Dandanache vechi luptator de la 48,mai prost ca Farfuridi si mai canalie decat Catavencueste tipul politicianului ramolit ,dominat de ambitii politice ,reusind sa transforme santajul intr-un stil de viata care sa ii asigure viitorul.La intrebarea Zoei daca a returnat scrisoarea compromitatoare ,posesorul se indigneaza spunand ca o sa mai aiba nevoie de ea in viitor.Ridicolul structural este accentuat de numele personajului.Apelativul Agamemnon trimite la eroul antic grec,model al curajului al loialitatii .Derivatul de la cuv de baza dandanache(bucluc).Stefan Tipatescu reprezinta tipul amorezului ,este prefectul unui judet de munte preocupat de pozitia sociala .Reuseste sa isi pastreze influenta politica asupra membrilor conservatori datorita triunghiului conjugal cultivalt cu staruinta de Zoe si tolerat de Trahanache.Numele sau nu presupune conotatii caricaturale.Zoe Trahanche sotia lui Zaharia Trahanache ilustreaza tipul femeii adulterine ,ambitioasa,parvenita preocupata de propria pozitie sociala,este constienta de influenta exercitata asupra celor din jurul ei ,determinand evolutia strategiilor electorale(eu te aleg, eu si barbatul meu).Modalitati de realizare a comicului:de situatie; de intertie;de caracter;de limbaj.Comicul de moravuri vizeaza viata de familie (imoralitatea triunghiului conjugal) si viata politica (santajul, falsificarea listelor electorale, coruptia). Comicul de situatie deriva din urmatoarele momente:pierderea si gasirea succesiva a scrisorii de acelasi personaj;manifestarile triunghiului conjugal;inconsecventa comportamentala a lui Catavencu(din omul sigur pe sine cat timp este in posesia scrisorii devine umil,servil odata cu pierderea obiectului santajului);neprevazutul situtiei(alegerea lui Agamemnon);paralelismul situational(Dandanache isi asigura statutul politic tot prin santaj);echivocul:Dandanache considera ca Tipatescu este sotul Zoei.Comicul intentiilor este relevant de atitudinea scriitorului fata de evenimente si pesonaje .Manifesta clementa fata de cetateanul turmentat,Pristanda,ironie in raport cu Trahanache,sarcasm fata de TIpatescu,Zoe.II fixeaza in limitele grotescului pe Dandanache.Comicul de caracter cuprinde tipologiile clasice, reliefand defecte general-umane pe care Caragiale le sanctioneaza prin ras (de exemplu: demagogia lui Catavencu, prostia lui Farfuridi, servilismul lui Pristanda, senilitatea lui Dandanache).Comicul de limbaj rezulta din :inadecvarea registrelor lingvistice la situatia concreta sau statutul interlocutorului(Catavencu se adreseaza in mod rhetoric lui Pristanda);limbaj informal,incoherent(discursul lui Dandanache devenit adevarata bolborosealaeste aplaudat de multimea indiferenta de rezultatul alegerilor);greselile de vocabular(jargon:famelie,enteres);exprimarea prolixa;inertia intelectuala(Trahanache repeta enuntulAveti putintica rabdare!).Didascalii:mimica personajelor dezvaluie aptitudinile regizorale ale lui Caragiale in aceentuarea acelorasi discrepante intre aparenta si esenta.(indicatia numelui personajului in fata replicii,indicatii scenice,indicatiile date actorului privind mimica,gestica,notatiile autorului referitor la ambianta ,spatiu,timp).In opinia mea In concluzie opera O scrisoare pierduta este o comedie datorita mijloacelor complexe de realizare a comicului carora li se adauga dezvoltarea unor tipuri umane clasice si a unui conflict derizoriu.