Ion Luca CaragialeO scrisoare pierduta-argumentare de comedie-I.L.Caragiale a imbogatit literatura romana atat cu opere in proza(nuvele,povestiri),cat si cucreatiile sale dramatice de o exceptionala valoare,el fiind cel mai mare dramaturg roman. Totusi,Caragiale s-a remarcat si in privinta comediei,o opera epica in versuri sau in proza,care satirizeaza intamplari,aspecte sociale,moravuri prin intermediul personajelor ridicole,intre care se nasc conflicte puternice.Comedia are scopul de a indrepta acele defecte umane si sociale prin ras,avand,asadar,rol moralizator.Principalele mijloace artistice de realizare a comicului sunt satira si sarcasmul,folosite pentru a crea ridicolul atat in ilustrarea aspectelor imorale ce se petrec in societate,cat si a caracterelor umane dominate de defecte morale.Mijloacele de construire a comicului sunt foarte variate:comicul de situatie,comicul de caracter,comicul de limbaj,comicul de nume etc. O scrisoare pierduta de I.L.este o comedie de moravuri politice,ilustrand dorinta de parvenire a burgheziei in timpul campaniei electorale pentru alegerea de deputati.Pe fondul agitatiei oamenilor politici aflati in campanie electorala,se nasc conflicte intre reprezentantii opozitiei si membrii partidului de guvernamant. Locul actiunii este capitala unui judet de munte,iar timpul in care se petrec intamplarile este plasat la sfarsitul secolului al XIX-lea. Actiunea poate fi rezumata pe momentele subiectului,principalele moduri de expunere fiind dialogul si monologul.Ca mijloace artistice,subiectul este construit prin comicul de situatii in care sunt puse personajele,conturate,la randul lor,prin comicul de caracter si comicul de limbaj. Astfel,infatisand relatia dintre Tipatescu si Zoe sau felul in care se desfasoara alegerile pentru Camera,I.L.Caragiale realizeaza un comic de moravuri. Este prezent si comicul de situatie intrucat intamplarile comice abunda:pierderea si gasirea succesiva a scrisorii,situatia initiala si cea finala in care se afla Catavencu,sau deznodamantul farsei electorale care se termina cu multumirea tuturor,in sunetele muzicii. De asemenea,se intalneste si comicul de caracter care contureaza personaje ridicole,creeaza tipologii umane,dominate de trasaturi morale definitorii pentru caracterul acestora. Ghita Pristanda,politaiul orasului,este tipul slugarnicului,prezent in piesa de la inceput pana la sfarsit in toate momentele cheie ale actiunii.Celelalte personaje ale comediei ilustreaza tipuri umane,dominate de o trasatura de caracter reprezentativa:tipul incoronatului simpatic este ilustrat de Zaharia Trahanache,tipul parvenitului si al demagogului este intruchipat de Nae Catavencu,tipul politicianului incult si prost,de cuplul Farfuridi-Branzovenescu,tipul cochetei de Zaharia Trahanache.Cetateanul turmentat il reprezinta pe autorul anonim iar Agamemnon Dandanache acumuleaza toate trasaturile negative ale celorlalte personaje:parvenismul,demagogia,prostia etc. Comicul de nume ilustreaza principalele trasaturi de caracter ale personajelor.Astfel,numele lui Ghita Pristanda sugereaza caracterul servil si umil fata de sefi,lipsa de personalitate,deoarece pristanda este un joc popular,asemanator cu braul.Catavencu vine de la cata,care inseamna palavragioaica si haina cu doua fete,de unde reiese demagogia si ipocrizia personajului.Sarcasmul lui Caragiale atinge apogeul comicului prin numele lui Agamemnon Dandanache,constand in alaturarea ridicola a numelui marelui strateg grec cu dandana,care inseamna incurcatura,sugerand astfel ridicolul dus pana la grotesc. Prin aceste tipuri de comic,I.L.Caragiale a reusit sa realizeze umorul si ironia,privind cu mai multa sau mai putina ingaduinta personajele si faptele lor. Realizand aceste categorii estetice prin intermediul diverselor tipuri de comic folosite in cadrul unei structuri dramatice,opera literara O scrisoare pierduta are toate notele specifice unei comedii.

Ion Luca Caragiale, cel mai mare dramaturg romn, a creat adevrate capodopere ale genului, surprinznd aspecte ale realittii din societatea noastr la sfrsitul secolului al XIX-lea. Cea mai cunoscut comedie a sa este O scrisoare pierdut, comedie de moravuri n care este prezentat si criticat viata public si de familie a unor politicieni. Actiunea se desfsoar n capitala unui judet de munte, pe fondul agitat al unei campanii electorale.Caragiale a creat personaje vii, reprezentative pentru societatea timpului su. Ele sunt tipuri umane care au o trstur dominant, creia i se adaug altele, personajele fiind surprinse n complexitatea lor.Stefan Tiptescu este personajul principal al operei, el particip la toate actiunile ei, iar celelalte personaje actioneaz si reactioneaz n functie de ce face el. Tiptescu este prefectul judetului de munte si este stpnit de aroganta celui ce se stie atotputernic.Dup cum reiese, n mod direct, din conflictul principal al piesei, Tiptescu este tipul amorezului, fiind amantul Zoei Trahanche, sotia celui mai bun prieten al su, Zaharia Trahanache. De-a lungul operei, Tiptescu dovedeste c este un tip instruit, fapt sugerat prin replicile sale, intrnd astfel n antitez cu celelalte personaje care fac greseli de exprimare si au ticuri verbale.El d dovad de inteligent n jocurile politice, dar uneori devine impulsiv si violent, la fel cum se ntmpl si ntr-unul dintre conflictele sale cu Nae Catavencu. Acest fapt este reliefat n mod direct prin vorbele lui Zaharia Trahanache: biat bun, dar iute.Tiptescu este unul dintre stlpii puterii locale cruia i revine totul si de aceea face aluzie nclcnd legea si acceptnd compromisuri. Astfel, dup ce ncearc s scoat de la Catavencu scrisoarea compromitatoare, el i promite acestuia diferite functii si mosia Zvoiul, numai s intre n posesia rvasului cu pricina. Aceast postur de a dispune de tot dup bunul plac este caracterizat de Ghit Pristanda: mosia, mosie, fonctia, fonctie, coana Joitica, coana Joitica, sugernd c Tiptescu aprea n ochii politaiul drept detintorul tuturor izvoarelor fericirii.. De asemenea, opinia lui Pristanda pune n evident, n mod indirect, alt trstur a prefectului, si anume imoralitatea.Tiptescu, cu abilitate, stie s-l fac servil pe politai, care se prezint la ordin n orice moment. De-a lungul actiunii se observ o pendulare a prefectului ntre dorinta de ascensiune politic si sentimentele pentru Zoe. D dovad de luciditate cnd cedeaz insistentelor amantei si promite sustinerea candidaturii lui Catavencu..De remarcat la Tiptescu este arta disimilarii: fat de Trahanache se preface c nu stie nimic de scrisoare, iar fat de cuplul Farfuridi-Brnzovenescu, joac rolul victimei.Caragiale reliefeaz defectele si viciile lui Stefan Tiptescu, trsturi general-umane. El nu este ncadrat n grupul politicienilor demagogi si inculti. Postura de amant este subliniat prin comicul de moravuri, autorul critic astfel moralitatea vietii de familie. Numele personajului, comicul de nume, este deosebit de sugestiv: Tiptescu ne duce cu gndul la un tip important n viata politic, dar si capabil de aventuri amoroase, datorit pozitiei sale.