O R D I N U L - Ministerul Transporturilor · Web viewMINISTERUL TRANSPORTURILOR O R D I N U L Nr....

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

O R D I N U LNr. ____________

din _________________2017

privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului transporturilor, construcţiilorşi turismului nr. 2.133/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea

încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin

inspecţia tehnică periodică – RNTR 1

Având în vedere prevederile art. II alin. (2) din Legea nr. 167/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţa conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică,

în temeiul art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 21/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul transporturilor emite următorul

ORDIN:

Art. I. - Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică – RNTR 1, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 21 decembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. După alineatul (4) al articolului 4 se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul cuprins:

„(41) În activitatea de inspecţie tehnică periodică, prelucrările de date cu caracter personal se fac cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.”

2. După alineatul (6) al articolului 4 se introduce un nou alineat, alineatul (61), cu următorul cuprins:

„(61) RAR adoptă până la 31.12.2022 proceduri privind organizarea, sarcinile şi cerinţele aplicabile personalului cu activităţi în cadrul organismului de supraveghere, inclusiv cerinţele de independenţă.

Cerințele aplicabile personalului cu activităţi în cadrul organismului de supraveghere trebuie să acopere următoarele domenii:

- competență tehnică; - imparțialitate;

1

- standarde de calificare și formare.R.A.R. pune la dispoziţia publicului procedurile respective, prin publicare pe site-ul propriu.”3. În anexă, după alineatul (4) al articolului 3 se introduc două noi alineate, alineatele (41)

şi (42), cu următorul cuprins:„(41) Prelucrările de date cu caracter personal, efectuate potrivit scopului prevăzut la art. 1, se

fac cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

(42) În vederea asigurării respectării prevederilor Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare, RAR şi persoanele autorizate vor notifica prelucrările de date efectuate la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal şi vor obţine numere de înregistrare corespunzătoare în registrul electronic de evidenţă a prelucrării de date cu caracter personal.”

4. În anexă, la articolul 10 alineatul (1), după litera b) a punctului 1 se introduc două litere noi, literele c) şi d), cu următorul cuprins:

„c) aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă;d) dispozitiv de măsurare a adâncimii profilului anvelopelor vehiculelor, cu o precizie de + 0,1

mm;”5. În anexă, la articolul 10 alineatul (1), primul paragraf al literei a) şi litera d) ale

punctului 2 se modifică şi vor avea următorul cuprins:„a) canal de vizitare dotat cu o instalaţie de iluminare de 12 V sau 24 V. Canalul de vizitare al

SITP pentru clasa a III-a trebuie echipat cu un dispozitiv de ridicare a vehiculului pe una dintre punţi, cu iluminare corespunzătoare şi dacă este cazul cu sistem de ventilaţie; ………………………………………………………………………………………………………

d) platforme culisante pentru verificarea jocurilor care să permită minimum patru mişcări liniare sau minimum două mişcări liniare şi două mişcări circulare - opţional pentru clasa a II-a, obligatorii pentru clasa a III-a; platformele (cel puţin două plăci acţionate electric), trebuie să permită mişcări şi în sensuri opuse, atât pentru deplasările pe direcţia longitudinală cât şi pentru deplasările pe direcţia transversală faţă de canalul de vizitare. Deplasarea platformelor trebuie să fie comandată de către inspectorul tehnic de la postul de inspecţie (în canalul de vizitare).

Platformele culisante aflate în dotarea SITP de clasa a III-a trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe tehnice:

i) mișcare longitudinală și transversală de cel puțin 95 mm;ii) viteza mișcării longitudinale și transversale între 5 cm/s și 15 cm/s; Pentru SITP de clasa a III-a ce efectuează ITP la autobuze articulate, sunt necesare platouri cu

minimum opt mişcări.”6. În anexă, la articolul 10 alineatul (2), litera b.1) a punctului 1, subpunctul 2.2 al

punctului 2 şi punctul 8 se modifică şi vor avea următorul cuprins:„b.1 standul de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative

la o valoare de 24% a acesteia, dispozitiv pentru măsurarea efortului la pedală (recomandabil fără cablu de legătură), iar pentru clasa a III-a şi cu dispozitiv pentru măsurarea presiunii în instalaţia de frânare (0 - 10 atm), în conformitate cu anexa A la Standardul ISO 21069-1 privind cerinţele tehnice pentru încercarea sistemelor de frânare ale vehiculelor utilizând un stand cu role. Diametrul rolelor trebuie să fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare dintre rolă şi anvelopă trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umedă. Standul de frânare cu role trebuie echipat cu instalații pentru încercarea sistemelor de frânare pneumatice, cum ar fi manometre, conectori și furtunuri;

2

………………………………………………………………………………………………………2.2 Pentru staţiile care efectuează ITP la autovehiculele echipate cu mas, inclusiv la cele cu

catalizator tricomponent şi sondă lambda, este necesară dotarea cu analizor cu 4 gaze conform cu Directiva 2014/32/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la punerea la dispoziție pe piață a mijloacelor de măsurare (reformare) sau conform cu OIML R 99 – Instrumente pentru măsurarea emisiilor de evacuare ale vehiculelor, clasa I, cu precizie de minimum:

+ 0,06 % vol pentru CO;+ 0,5 % vol pentru CO2;+ 0,1 % vol pentru O2;+ 12 ppm vol pentru HC.

………………………………………………………………………………………………………8. Decelerometru cu compensare şi înregistrare a datelor pentru verificarea eficacităţii

sistemului de frânare prin probe funcţionale în parcurs (numai pentru tractoarele, autoremorcherele, autovehiculele speciale şi autovehicule specializate care nu pot fi verificate pe standul de frânare cu role, pentru autovehiculele cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă, precum şi pentru mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri).

Programul decelerometrului trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date: a) marca, tipul şi numărul de înmatriculare ale vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;

b) data, ora şi minutul la care a fost efectuată verificarea;c) sistemul de frânare verificat (serviciu sau staţionare);d) valoarea deceleraţiei;e) valoarea măsurată a forţei de acţionare la pedală;f) viteza la care s-a efectuat proba (viteza de la care s-a efectuat frânarea).Decelerometrele care nu măsoară continuu trebuie să înregistreze măsurătorile cel puţin de 10

ori pe secundă.”7. În anexă, la articolul 10 alineatul (2), după punctul 18 se introduc trei noi puncte,

punctele 19 - 21, cu următorul cuprins: „19. Dispozitiv de conectare la interfaţa electronică a vehiculului, cum ar fi un instrument de

scanare OBD.20. Dispozitiv de detectare a pierderilor de GPL/GNC/GNL în cazul în care sunt inspectate

vehicule echipate cu instalaţii de alimentare GPL/GNC/GNL.21. Dispozitivele menţionate anterior la pct. 2 şi 3 pot fi combinate într-un dispozitiv compus,

cu condiția ca acesta să nu afecteze precizia fiecărui dispozitiv individual.”8. După alineatul (6) al articolului 10 se introduce un nou alineat, alineatul (6 1), cu

următorul cuprins:„(61) Cu excepția cazului în care legislația UE şi legislaţia naţională aferentă conțin dispoziții

contrarii, intervalul dintre două calibrări succesive nu trebuie să depășească: i) 24 de luni pentru măsurarea masei şi a presiunii; ii) 24 de luni pentru măsurarea forțelor; iii) 12 luni pentru măsurarea emisiilor de gaze.”9. În anexă, articolul 11 se modifică şi va avea următorul cuprins:

3

„Art. 11. - (1) Persoanele care efectuează ITP trebuie să fie atestate de RAR. Ele trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în anexa nr. 71 la reglementări.

(2) Inspectorul tehnic căruia i s-a anulat sau i-a fost retras permisul de conducere îşi pierde dreptul de a efectua ITP până la redobândirea unui nou permis de conducere.

(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), inspectorul tehnic trebuie să aducă la cunoştinţa RAR anularea sau retragerea permisului de conducere; de asemenea, acestuia îi revine obligaţia predării la RAR a ştampilei de inspector tehnic ce i-a fost anterior distribuită.”

10. În anexă, la articolul 16, alineatul (6), litera a), după al doilea paragraf se introduce un nou paragraf, cu următorul conţinut:

„În vederea menţionării textelor „ITP TAXI” şi „ITP ŞCOALĂ” este obligatorie verificarea existenţei şi a valabilităţii Certificatului de agreare TAXI, respectiv a Certificatului de agreare ŞCOALĂ.”

11. În anexă, alineatul (2) al articolului 21 se modifică şi va avea următorul cuprins:„(2) Hala de ITP trebuie să permită accesul corespunzător al tuturor categoriilor de vehicule

pentru care se solicită autorizarea şi să îndeplinească cerinţele legale privind sănătatea şi siguranţa persoanelor. Fluxul de efectuare a ITP poate să fie continuu sau discontinuu. Dacă fluxul este discontinuu, SITP nu va fi autorizată în vederea efectuării ITP pentru vehicule tractate (remorci şi semiremorci).”

12. În anexă, alineatul (6) al articolului 21 se abrogă.13. În anexă, articolul 24 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 24. – (1) Atestarea/reatestarea personalului care efectuează ITP se face după absolvirea

unui program de atestare/reatestare organizat de RAR, urmată de eliberarea unui certificat de atestare.(2) Atestarea/reatestarea se realizează în conformitate cu anexa nr. 71 la reglementări.”14. În anexă, articolele 25 şi 26 se abrogă. 15. Alinatul (1) al articolului 27 se modifică şi va avea următorul cuprins: „Art. 27. - (1) După angajarea de către o persoană autorizată ce deţine o SITP, la solicitarea

acesteia, persoana atestată va primi din partea RAR o ştampilă individualizată pentru SITP respectivă care va fi utilizată în activitatea ca inspector tehnic. Ştampila respectivă va fi retrasă de RAR la expirarea valabilităţii certificatului de atestare, la anularea sau suspendarea acestuia în conformitate cu prevederile art. 28, alin (2) şi (3), la încetarea activităţii inspectorului în cadrul SITP respectivă, la suspendarea autorizaţiei tehnice a SITP în conformitate cu prevederile art. 28, alin (4) sau la încetarea activităţii SITP.”

16. În anexă la articolul 29, litera g) a alineatului (1) se abrogă.17. În anexă la articolul 29, după litera h) a alineatului (1) se introduce o nouă literă, litera

i), cu următorul cuprins:„i) următoarele cerinţe se aplică de la data de 20 mai 2023:- echiparea SITP cu dispozitiv de ridicare a vehiculului pe una dintre punţi instalat la canalul de

vizitare al SITP pentru clasa a III-a [art. 10 alin. (1) pct. 2 lit. a];- echiparea SITP de clasa a III-a cu platforme culisante care să îndeplinească următoarele

cerinţe tehnice: mișcare longitudinală și transversală de cel puțin 95 mm şi viteza mișcării longitudinale și transversale între 5 cm/s și 15 cm/s [art. 10 alin. (1) pct. 2 lit. d];

- echiparea SITP cu decelerometru care trebuie să înregistreze măsurătorile cel puţin de 10 ori pe secundă în cazul în care nu măsoară continuu [art. 10 alin. (2) pct. 8];

- echiparea SITP cu dispozitiv de conectare la interfaţa electronică a vehiculului, cum ar fi un instrument de scanare OBD [art. 10 alin. (2) pct. 19];

4

- echiparea SITP în care sunt inspectate vehicule echipate cu instalaţii de alimentare GPL/GNC/GNL cu dispozitiv de detectare a pierderilor de GPL/GNC/GNL [art. 10 alin. (2) pct. 20].”

18. La anexa nr. 1 la reglementări, punctul A se modifică şi va avea cuprinsul prevăzut în Anexa nr. 1 la prezentul ordin.

19. La anexa nr. 2 la reglementări, punctele A şi D se modifică şi vor avea cuprinsul prevăzut în Anexa nr. 2 la prezentul ordin.

20. Anexa nr. 4 la reglementări verso se modifică şi va avea cuprinsul prevăzut în Anexa nr. 3 la prezentul ordin.

21. Anexa nr. 5 la reglementări verso se modifică şi va avea cuprinsul prevăzut în Anexa nr. 4 la prezentul ordin.

22. În anexa 51 la reglementări, punctele (1), (5), (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„(1) numărul de identificare al vehiculului – codul VIN sau numărul de şasiu (Vehicle Identification Number - VIN number or chassis number)…………………………………………………

(5) categoria vehiculului, dacă este disponibilă (vehicle category, if available) ……………………………(6) deficienţe identificate şi gradul lor de severitate (identified deficiencies and their level of severity)

Cod (item) Denumire deficienţă (identified deficiency) Grad severitate (level of severity)……………………………………………………………………………………………………………………...…………………………………………………………………………………………………………………………...………………………………………………………………………………………………………………………………………...……………………………………………………………………………………………………………………………………………...…………………………………………………………………………………………………………………………………...……………………………………………………………………………………………………………………………………...………………………………………………………………………………………………………………………………...…………………………………………………………………………………………………………………………………….…..…………………………………………………………………………………………………………………………………...…………………………………………………………………………………………………………………………………...………………………………………………………………………………………………………………………………...……………………………………………………………………………………………………………………………………...

(7) rezultatul inspecţiei tehnice periodice (result of the roadworthiness test) ………………………………”23. Anexa nr. 52 la reglementări se abrogă. 24. După anexa nr. 7 la reglementări se introduce o nouă anexă, anexa nr. 71 la

reglementări, al cărui cuprins este inclus în anexa nr. 5 la prezentul ordin. 25. Anexa nr. 11 la reglementări se modifică şi va avea cuprinsul prevăzut în Anexa nr. 6

la prezentul ordin. 26. Anexa nr. 13 la reglementări se modifică şi va avea cuprinsul prevăzut în Anexa nr. 7

la prezentul ordin. Art. II. – Regia Autonomă „Registrul Auto Român” va duce la îndeplinire prevederile

prezentului ordin.Art. III. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I şi se aplică de

la data de 20 mai 2018, cu excepţia prevederilor art. 11, 24 – 26 şi ale anexei 7 1 din Reglementările privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică – RNTR 1, astfel cum au fost modificate prin prezentul ordin, care se aplică la 7 zile de la data publicării.

5

Art. IV. – Până la data de 20 mai 2018 sunt exceptate de la îndeplinirea cerinţelor prevăzute în anexa nr. 71 pct. 1 la Reglementările privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică – RNTR 1, astfel cum au fost modificate prin prezentul ordin, personalul RAR, precum şi persoanele care au depus la RAR până la data de aplicare a anexei 71 prevăzută la art. III un dosar în vederea atestării ca inspector tehnic, dosar care atestă îndeplinirea tuturor condiţiilor prevăzute în Ordinul ministrului transporturilor nr. 682/2015 privind modificarea şi completarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică – RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005.

Art. V. – Începând cu data de 20 mai 2018, se suspendă de drept autorizaţiile tehnice emise de Regia Autonomă „Registrul Auto Român” în cazul staţiilor de inspecţie tehnică periodică ce nu îndeplinesc prevederile alin. (42) al art. 3 şi ale alin. (91) al art. 10 din Reglementările privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică – RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum acestea au fost modificate prin prezentul ordin, până la data constatării de către Regia Autonomă „Registrul Auto Român” a îndeplinirii prevederilor respective.

Art. VI. – Începând cu data de 20 mai 2023, se suspendă de drept autorizaţiile tehnice emise de Regia Autonomă „Registrul Auto Român” în cazul staţiilor de inspecţie tehnică periodică ce nu îndeplinesc prevederile lit. i) a alin. (1) al art. 29 din Reglementările privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică – RNTR 1, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.133/2005, cu modificările şi completările ulterioare, astfel cum acestea au fost modificate prin prezentul ordin, până la data constatării de către Regia Autonomă „Registrul Auto Român” a îndeplinirii prevederilor respective.

Art. VII - Prezentul ordin transpune art. 22, anexele I – IV şi anexa V pct. 2 la Directiva 2014/45/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind inspecţia tehnică periodică a autovehiculelor şi a remorcilor acestora şi de abrogare a Directivei 2009/40/CE.

MINISTRUL TRANSPORTURILOR

FELIX STROE

6

SECRETAR DE STATMIRCEA FLORIN BIBAN

SECRETAR GENERALPETRE NEACŞA

SECRETAR GENERAL ADJUNCTGEORGE DIONISIE MIHAI

DIRECŢIA GENERALĂ ANTICORUPŢIE ÎN TRANSPORTURI,ADMINISTRATIVĂ ŞI JURIDICĂ

DIRECTOR GENERAL

DIRECŢIA AFACERI EUROPENE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALEDIRECTOR

GABRIELA SÎRBU

DIRECŢIA TRANSPORT RUTIERDIRECTOR

REGISTRUL AUTO ROMÂNDIRECTOR GENERAL

GEORGE-ADRIAN DINCĂ

7

Anexa nr. 1A. Plan de operaţiuni

Nr. crt. Denumire verificare Metodă de controlşi aparatură necesară

Defecte constatate Evaluare defecteDMi DMa DP

0. IDENTIFICARE VEHICUL 0.1. Verificare stare plăci

cu numărul de înmatriculare, concordanţă dintre plăcile cu numărul de înmatriculare şi numărul de înmatriculare din documentele vehiculului (CI şi/sau CIV)

Inspecţie vizuală a)Placă lipsă sau fixată necorespunzător astfel încât s-ar putea desprinde de pe vehicul

X

b)Număr de înmatriculare lipsă sau ilizibil

X

c)Numărul de înmatriculare de pe placă nu este în concordanţă cu documentele vehiculului

X

d)Placă confecţionată artizanal

X

0.2. Identificare vehicul; verificare concordanţă dintre datele de identificare prelevate de pe vehiculul prezentat la ITP şi datele din CIV

Inspecţie vizuală după curăţarea locurilor unde se află poansonate numărul de identificare, codul şi seria motoruluiSe verifică concordanţa dintre vehiculul prezentat la ITP şi datele din CIV

a)Lipsă număr de identificare poansonat sau lipsă plăcuţă cu număr de identificare de la bord (dacă producătorul nu a prevăzut poansonarea numărului de identificare)

X

b)Număr de identificare incomplet, ilizibil, falsificat (de ex. modificat sau poansonat neconform) sau care nu corespunde cu documentele vehiculului

X

c)Documente ale vehiculului prezentate la ITP ilizibile sau cu inexactităţi materiale

X

d)Vehiculul prezentat la ITP nu corespunde cu datele din CIV privind: categoria, caroseria, marca, tipul vehiculului, codul motorului, seria motorului, tipul combustibilului, sursa de energie, culoarea

X

e)Cod sau serie motor falsificat/falsificată (de ex. modificate sau poansonate neconform)

X

f)Suportul pe care se află poansonat numărul de identificare este fixat artizanal pe vehicul (de ex. înconjurat de un cordon de sudură)

X

g)Vehiculul are o altă culoare decât cea din CIV pe o suprafaţă mai mare de 50%

X

8

1. SISTEM DE FRÂNARE 1.1. Stare mecanică şi funcţionare1.1.1. Ax pedală frână de

serviciu/ax manetă de frână

Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acţionatNotă: Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit

a)Ax prea strâns Xb)Uzură avansată sau joc excesiv

X

c)Lipsă siguranţă pedală X

1.1.2. Stare şi cursă pedală / manetă de frână


a)Cursă excesivă sau rezervă insuficientă a cursei libere a dispozitivului de acţionare

X

b)Dispozitivul de acţionare nu revine corect la poziţia iniţială

Dacă funcţionalitatea este afectată

X

X

c)Îmbrăcăminte pedală (dacă a fost prevăzută de producător) uzată excesiv (netedă), fixată incorect sau lipsă

X

d)Dispozitiv de acţionare deformat excesiv, fisurat, rupt

X

1.1.6. Element de acţionare frână de staţionare, levier de comandă frână de staţionare, mecanism cu clichet, frână de staţionare

Inspecţie vizuală şi funcţională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Blocare incorectă a mecanismului cu clichet

X

b) Uzură a axului levierului sau a mecanismului cu clichet

Uzură excesivă

X

Xc)Cursă prea mare sau prea mică a levierului indicând un reglaj incorect

X

d)Element de acţionare lipsă, deteriorat sau nefuncţional

X

e)Funcţionare incorectă, indicatorul de avertizare indică o funcţionare defectuoasă

X

1.1.10. Dispozitiv servofrână, pompă centrală de frână


a)Dispozitiv servofrână defect sau ineficient

Nu funcţionează

X

Xb)Pompă centrală defectă dar frâna încă funcţionează

Pompă centrală defectă sau neetanşă încât funcţionalitatea frânei este afectată

X

X

c)Pompă centrală fixată necorespunzător dar frâna

X

9

încă funcţionează

Pompă centrală fixată necorespunzător astfel încât funcţionalitatea frânei este afectată

X

d)Cantitate insuficientă de lichid de frână, sub marcajul MIN

Cantitatea de lichid de frână este considerabil sub marcajul MIN

Lichidul de frână nu este vizibil

X

X

X

e)Lipsă capac rezervor lichid de frână

X

f)Martor nivel lichid de frână aprins sau defect (dacă a fost prevăzut de producător)

X

g)Funcţionare defectuoasă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient al lichidului de frână (dacă a fost prevăzut de producător)

X

1.1.11. Conducte de frână rigide

Inspecţie vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat A se vedea anexa nr. 2 la reglementări pct. C

a)Risc iminent de fisurare sau rupere

X

b) Conducte sau conexiuni neetanşe

X

c)Conducte deteriorate sau corodate excesiv

Este afectată funcţionarea frânelor prin blocare sau prin risc iminent de scurgere

X

X

d)Conductă poziţionată necorespunzător

Risc de producere a unei avarii din cauza poziţionării necorespunzătoare

X

X

1.1.12. Furtunuri de frână Inspecţie vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Risc iminent de fisurare sau de rupere

X

b)Furtun deteriorat, cu puncte de frecare, răsucit sau prea scurt

Furtun deteriorat sau cu puncte ori urme de frecare

X

X

c)Furtun sau conexiune neetanşă

X

d)Umflare a furtunului subpresiune

Cord deteriorat

X

Xe)Furtun cu porozităţi X

10

1.1.13. Garnituri de frânare (plăcuţe, saboţi)

Inspecţie vizuală acolo unde există zonă de vizitare

a)Garnitură excesiv de uzată (la nivelul marcajului minim)

Garnitură excesiv de uzată (marcajul minim nu este vizibil)

X

X

b)Garnitură ancrasată (cu ulei, unsoare etc.)

X

Funcţionarea frânei este afectată din cauza ancrasării garniturii

X

c)Garnitură lipsă sau montată greşit

X

1.1.14. Tamburi şi discuri de frână

Inspecţie vizuală, inclusiv în zona de ventilaţie

a)Tambur sau disc uzat

Tambur sau disc excesiv de uzat, excesiv de deteriorat, fisurat, fixat necorespunzător sau spart

X

X

b)Tambur sau disc ancrasat (cu ulei, unsoare etc.)

Funcţionarea frânei este afectată din cauza ancrasării tamburului sau a discului

X

X

c)Tambur sau disc lipsă Xd)Platou fixat nesigur, joc platou

X

1.1.15. Cabluri de frână, leviere, conexiuni, tije de acţionare


a)Cablu deteriorat sau cu noduri

Funcţionarea frânei este afectată

X

X

b)Componentă corodată sau uzată excesiv


X

X

c)Cablu, levier, tijă sau conexiune necorespunzătoare

X

d)Ghidaj de cablu necorespunzător

X

e)Orice element care poate împiedica mişcarea liberă a elementelor sistemului de frânare

X

f)Mişcare necorespunzătoare a timoneriei din cauza reglajului incorect sau uzurii excesive

X

g)Lipsă cabluri sau elemente ale timoneriei

X

1.1.16. Elemente de acţionare Inspecţie vizuală a a)Element de acţionare X

11

sistem frânare (inclusiv etriere, cilindri de frână hidraulici)

componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

fisurat sau deteriorat


X

b) Element de acţionare neetanş


X

X

c) Element de acţionare fixat sau montat necorespunzător


X

X

d)Element de acţionare corodat excesiv

Risc de fisurare

X

Xe)Cursă insuficientă sau prea mare a pistonului sau a mecanismului cu membrană


X

X

f)Deteriorarea învelişului de protecţie

Înveliş de protecţie lipsă sau deteriorat excesiv

X

X

1.1.17. Regulator automat al frânării în funcţie de încărcare (dacă este prevăzut de producător)

Inspecţie vizuală şi funcţională în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Timonerie defectă Xb)Timonerie reglată necorespunzător

X

c)Regulator blocat sau nefuncţional, cu ABS funcţional

Regulator blocat sau nefuncţional

X

X

d)Regulator lipsă X1.1.21. Ansamblu sistem de

frânareInspecţie vizuală a)Alte dispozitive ale

sistemului deteriorate la exterior sau corodate excesiv care afectează sistemul de frânare

Funcţionalitatea frânei este afectată

X

X

c)Orice altă componentă fixată nesigur sau montată necorespunzător

X

d)Modificare nesigură a unei componente2)

Performanţa frânei este afectată

X

X

1.2. Performanţă şi eficacitate frână de serviciu1.2.1. Performanţă (+E) Inspecţie pe standul de a)Forţă de frânare X

12

frânare cu role (pentru mopede cu 2 roţi şi motociclete fără ataş) sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu înregistrare şi compensare (pentru mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri)Se acţionează frâna gradual până la obţinerea efortului maximA se vedea anexa nr. 11 la reglementări

necorespunzătoare pe una sau mai multe roţi

Lipsa forţei de frânare pe una sau pe mai multe roţi

X

b) În cazul frânării în parcurs, vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie

X

c)Forţa de frânare nu variază gradual (blocarea bruscă a frânei)

X

d)Timp de răspuns prea mare la frânare la orice roată

X

e)Variaţie excesivă a forţei de frânare în timpul frânării la rotaţia completă a unei roţi

X

1.2.2. Eficacitate (+E) Încercare pe standulde frânare cu role (pentru mopede cu 2 roţi şi motociclete fără ataş) sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrare (pentru mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri) Se acţionează frâna gradual până la obţinerea efortului maximA se vedea anexa nr. 11 la reglementări

Coeficient de frânare mai mic decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 1 lit. A (încercare pe standul de frânare cu role) sau în anexa nr. 11 tabelul 5 lit. A (probe în parcurs)

X

Coeficient de frânare mai mic decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 1 lit. A (încercare pe standul de frânare cu role) sau în anexa nr. 11 tabelul 5 lit. A (probe în parcurs)

X

1.4. Performanţă şi eficacitate frână de staţionare (mopede cu 3 roţi, mototricicluri şi cvadricicluri) 1.4.1. Performanţă (+E) Probe în parcurs folosind

un decelerometru cu compensare şi înregistrare A se vedea anexa nr. 11 la reglementări

Frâna nu acţionează pe una / mai multe roţi. Vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie

X

1.4.2. Eficacitate (+E) Probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrare A se vedea anexa nr. 11 la reglementări

Coeficient de frânare mai mic de 1,6 m/s2, după caz, pentru toate categoriile de vehicule

Mai puțin de 50% din valoarea de mai sus (0.8 m/s2)

X

X

1.6. Sistem antiblocare (ABS)

Inspecție vizuală şi inspecţia dispozitivului de avertizare sau prin probe în parcurs

a)Dispozitivul de avertizare nu funcţionează

X

b)Dispozitivul de avertizare indică funcţionarea necorespunzătoare a sistemului

X

c)Senzorul de turaţie al unei roţi lipsă sau deteriorat

X

d)Cablaj electric ABS X

13

deteriorate)Alte componente lipsă sau deteriorate

X

1.7. Sistem electronic de frânare (EBS)

Inspecţie vizuală şi inspecţia dispozitivului de avertizare


X


X

1.8. Lichid de frână Inspecţie vizuală Lichid de frână contaminat sau cu sedimente

Risc iminent de avarie

X

X2. SISTEM DE DIRECŢIE

2.1. Stare mecanică2.1.1. Starea mecanismului

de direcţie / a casetei de direcţie (+E)

Cu vehiculul urcat pe un elevator, cric sau pe canal şi cu roţile în aer sau pe platforme culisante, se învârte ghidonul / volanul într-o parte şi-n alta Inspecție vizuală a modului de funcţionare a mecanismului de direcţie / a casetei de direcţie

a)Sistem de direcţie greu manevrabil

X

b)Palier de arbore răsucit sau cu caneluri uzate

Funcţionalitate afectată

X

Xc)Palier de arbore uzat excesiv


X

Xd)Deplasare excesivă a arborelui


X

Xe)Scurgeri de lichid

Formare de picături

X

X2.1.2. Fixare mecanism de

direcţie / casetă de direcţie (+E)

Cu vehiculul aflat pe canal, se roteşte ghidonul / volanul stânga-dreaptaSe poate folosi un detector de jocuri corespunzătorÎn cazul în care se utilizează un elevator, se deplasează manual roţile stânga-dreaptaInspecţie vizuală a fixării mecanismului de direcţie / a casetei de direcţie

a)Fixare necorespunzătoare a mecanismului de direcţie / a casetei de direcţie

Fixare periculos de slăbită sau joc vizibil faţă de şasiu/caroserie/cadru

X

X

b)Găuri de fixare ovalizate

Fixare grav afectată

X

Xc)Şuruburi de fixare fisurate sau lipsă


X

Xd)Casetă de direcţie fisurată

Stabilitatea sau fixarea casetei afectată

X

X

2.1.3. Stare conexiuni sistem de direcţie (+E)

Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în ceea ce priveşte uzura, fisurile şi siguranţa, în timp ce ghidonul / volanul este rotit stânga-dreapta cu autovehiculul pe canal

a)Mişcare relativă între componentele sistemului ce ar trebui să fie fixe

Mişcare excesivă sau posibilitate de desprindere

X

X

b)Joc excesiv în articulaţiile X

14

utilizând un detector de jocuri corespunzător sau pe elevator deplasând manual roţile punţii directoare stânga-dreapta Starea axului ghidonului se verifică cu frâna pe roata/roţile faţă acţionată

sistemului de direcţie

Risc foarte mare de desprindere

X

c)Deformări sau fisuri ale oricărei componente


X

Xd)Lipsă dispozitive de blocare la bracarea roţilor

X

e)Alinierea necorespunzătoare a componentelor (ex. bară de comandă a direcţiei, bară de conexiune etc.)

X

f)Modificare nesigură2)


X

Xg)Burduf de protecţie la praf deteriorat

Burduf de protecţie la praf lipsă sau deteriorat excesiv

X

X

2.1.4. Funcţionare elemente mecanice de legătură la sistemul de direcţie (+E)

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu roţile pe sol, se învârte ghidonul / volanul în sensul acelor de ceasornic şi în sens invers sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul din direcţie Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în ceea ce priveşte uzura, fisurile şi securitatea

a)Mişcarea levierului sau a timoneriei de direcţie produce lovirea de o parte fixă a şasiului/caroseriei

X

b)Limitatoare mecanice de cursă nefuncţionale sau lipsă (dacă au fost prevăzute de producător)

X

c)Atingerea componentelor X

2.1.5. Stare, fixare, funcţionare şi etanşeitate servodirecţie (+E)

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu roţile pe sol, se învârte ghidonul / volanul în sensul acelor de ceasornic şi în sens invers sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul din direcţie Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în ceea ce priveşte uzura, fisurile şi securitatea

a) Scurgere de lichid sau funcţionare afectată

X

b)Nivel redus de lichid (sub marcajul MIN)

Lipsă lichid în rezervor

X

Xc)Mecanismul nu funcţionează

Direcţia afectată

X

Xd)Mecanism fixat necorespunzător sau fisurat

Direcţia afectată

X

Xe)Aliniere necorespunzătoare sau lovirea reciprocă a componentelor, oride o parte fixă a şasiului/caroseriei

Direcţia afectată

X

X

f)Reparaţii X

15

necorespunzătoare / modificări nesigure2)

Direcţia afectată Xg)Cablu, conductă sau furtun deteriorat, uzat sau corodat excesiv

Direcţia afectată

X

X2.2. Ghidon / volan şi coloană volan / coloană ghidon (furca faţă)2.2.1. Stare, fixare ghidon /

volanCu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu greutatea vehiculului pe sol, se aliniază ghidonul / volanul la coloană, se mişcă ghidonul / volanul în diferite direcţii, perpendicular pe coloană Inspecție vizuală a jocului şi a stării cuplajelor flexibile sau a articulaţiilor cardanice

a)Deplasare relativă între ghidon / volan şi coloana de direcţie care indică un joc excesiv


X

X

b)Lipsa dispozitivului de reţinere (a siguranţei) pe furcă / pe butucul volanului


X

X

c)Butucul, coroana, spiţele volanului sau ghidonul fisurate sau fixate necorespunzător


X

X

2.2.2. Stare, fixare coloană de direcţie ghidon / volan / juguri, furci cuplaj şi amortizor de direcţie

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu greutatea vehiculului pe sol, se aliniază ghidonul / volanul la coloană, se mişcă ghidonul/volanul în diferite direcţii, perpendicular pe coloanăInspecţie vizuală a jocului şi a stării cuplajelor flexibile sau a altor articulaţii (la motocvadricicluri)

a)Joc excesiv axial al centrului ghidonului / volanului în raport cu coloana

X

b)Joc excesiv radial al centrului ghidonului / volanului în raport cu coloana

X

c)Joc anormal în cuplajul elastic sau cardanic sau cuplaj deteriorat

X

d)Fixare necorespunzătoare


X

X

e)Reparaţie necorespunzătoare / modificare nesigură2)

X

f)Cadru furcă corodat excesiv sau deformat

Cadru furcă montat necorespunzător sau fisurat

X

X

g) Joc excesiv al furcii în cadru

X

2.3. Joc în sistemul de direcţie

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal, cu greutatea vehiculului pe

Joc excesiv al elementelor sistemului de direcţie (de exemplu un punct de pe

X

16

roţi, motorul, dacă este posibil, pornit pentru vehiculele cu servodirecţie şi cu roţile în poziţie dreaptă, se învârte uşor ghidonul / volanul în sensul acelor de ceasornic şi invers, pe cât posibil fără a mişca roţileInspecţia vizuală a mişcării libere

coroana volanului poate fi rotit pe un arc de cerc pe o distanţă mai mare de o cincime din diametrul volanului fără ca roţile directoare să se mişte)sau neconformitate cu cerinţele1)

Siguranţa este afectată X

2.4. Aliniament roţi Verificarea aliniamentului roţilor pentru motociclete şi mopede cu două roţi - control vizual conform pct. CVerificarea aliniamentului roţilor pentru celelalte categorii - control vizual

Roţi nealiniate în mod evident

X

2.6. Servodirecţie electronică (EPS)

Inspecţie vizuală şi verificarea concordanţei dintre unghiul ghidonului / volanului şi unghiul roţilor în momentul pornirii sau opririi motorului

a) Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al servodirecţiei electronice (EPS) indică o funcţionare defectuoasă a sistemului

X

b)Neconcordanţă între unghiul ghidonului / volanului şi unghiul roţilor

Direcţia afectată

X

Xc)Nefuncţionare a servodirecţiei

X

3. VIZIBILITATE3.1. Câmp de vizibilitate Inspecţie vizuală de pe şa

sau de la postul de conducere

Obstrucţionarea câmpului de vizibilitate al conducătorului care îi afectează vederea în faţă sau lateral (în afara zonei de baleiaj aştergătoarelor de parbriz)

Zona din raza de acţiune a ştergătoarelor de parbriz afectată sau oglinzile exterioare nevizibile

X

X

3.2. Stare geamuri (inclusiv parbriz)

Inspecţie vizualăEvaluare conform anexei nr. 2 la reglementări pct. D

a)Geam fisurat sau decolorat în afara zonei de baleiaj a ştergătoarelor de parbriz

Zona din raza de acțiune aştergătoarelor de parbrizafectată sau nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare prin oglinzile exterioare

X

X

b)Geam cu transparenţă neconformă cu specificaţiile cerinţelor1)

X

17

Transparenţă neconformă cu specificaţiile cerinţelor1) în zona din raza de acțiune a ştergătoarelor de parbrizsau pentru geamurile laterale faţă (nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare prin oglinzile exterioare)

X

c)Geam în stare inacceptabilă (spart, cu acoperire/folie necertificată/ neomologată)

Vizibilitatea în interiorul razei de acţiune a ştergătoarelor de parbriz diminuată semnificativ

X

X

3.3. Oglinzi sau dispozitive retrovizoare

Inspecţie vizuală şi funcţională de la postul de conducere

a)Oglindă sau dispozitiv lipsă sau nemontat în conformitate cu cerinţele1) (există cel puţin două oglinzi sau dispozitive retrovizoare)

Mai puţin de două oglinzi sau dispozitive retrovizoare

X

X

b)Oglindă sau dispozitiv uşor deteriorate sau fixate necorespunzător

Oglindă sau dispozitiv nefuncţional, puternic deteriorat, fixat necorespunzător, cu risc de cădere

X

X

3.4. Ştergătoare de parbriz(dacă este cazul)

Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Ştergător nefuncţional, lipsă sau neconform cu cerinţele1)

X

b)Lamela ştergătorului deteriorată

Lamela ştergătorului lipsă sau deteriorată excesiv

X

X

3.5. Spălător de parbriz(dacă este cazul)


Spălătorul nu funcţionează corespunzător (lichidul de spălare lipseşte dar pompa funcţionează sau jetul de apă direcţionat necorespunzător)

Nefuncţionare spălător

X

X

3.6. Sistem de dezaburire(dacă este cazul)


Sistem care nu funcţionează corespunzător sau este deteriorat

X

4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE4.1. Faruri4.1.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi

funcţionalăa)Far/sursă de lumină defectă (pentru faruri

X

18

multiple/surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcţionează)

Far singular/sursă de lumină singulară defectă; în cazul LED vizibilitate foarte afectată

X

b)Defecţiune uşoară a sistemului de proiecţie (dispozitiv reflectorizant şi dispersoare)

Funcţionare defectuoasă sau lipsa sistemului de proiecţie (dispozitiv reflectorizant şi dispersoare)

X

X

c)Far fixat necorespunzător Xd) Lipsă far X

4.1.2. Orientare (+E) Inspecţie vizuală şi funcţionalăSe determină centrul de focalizare orizontal al fiecărui far cu lumină de întâlnire cu ajutorul aparatului de control al farurilor.Inspectorul va regla farul dacă dispozitivul de reglare este funcţional

Far reglat necorespunzător (centrul de focalizare al unui far nu se încadrează în limitele stabilite în cerințe1)

X

4.1.3. Comutare lumini Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Comutator care nu funcţionează în conformitate cu cerinţele1) (număr mai mic de faruri care funcţionează concomitent)

Depăşirea luminozităţii maxime admise în partea din faţă (număr mai mare de faruri care funcţionează concomitent)

X

X

b)Dispozitiv de comandă defect

X

4.1.4. Respectare cerinţe1) Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Far, culoare emisă, poziţie, intensitate sau marcaj neconform cu cerinţele1)

X

b)Dispersor sau sursă de lumină obstrucţionate, reducând intensitatea luminii sau modificând culoarea luminii emise

X

c)Sursă de lumină şi far incompatibile

X

4.1.5. Dispozitiv de reglare pe verticală a farurilor (dacă a fost prevăzut de producător)


a)Dispozitivul nu funcţionează

X

b)Dispozitivul manual nu poate fi acţionat de pe şa /

X

19

scaunul conducătorului auto4.2. Lămpi de poziţie faţă, spate şi lămpi/lumini pentru circulaţia pe timp de zi4.2.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi

funcţională a)Sursă de lumină defectă.(în cazul surselor luminoase cu diode luminiscente -LED nu se consideră defect dacă funcţionează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact)

X

b)Dispersor spart sau lipsă Xc)Lampă fixată nesigur


X

X

d)Lipsă lampă X4.2.2. Comutare Inspecţie vizuală şi

funcţională a)Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele1)

Lămpile de poziţie spate se sting când farurile sunt aprinse

X

X

b)Comutator defect, nu funcţionează

X


a)Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele1)

Lumină roşie în faţă sau lumină albă în spate; intensitate luminoasă redusă puternic

X

X

b)Dispersor sau sursă de lumină obstrucţionat/ă, reducând intensitatea luminii, luminozitatea sau modificând culoarea luminii emise


X

X

4.3. Lămpi de frânare4.3.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi

funcţionalăa)Sursă de lumină defectă (pentru surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcționează)

Sursă de lumină unică defectă (în cazul LED, funcţionează mai puţin de 2/3)

Nicio sursă de lumină nu funcţionează

X

X

X

b)Dispersor uşor deteriorat X

20

(fără influenţă asupra luminii emise)

Dispersor deteriorat semnificativ (afectează lumina emisă)

X

c)Lampă fixată nesigur


X

X

d)Lipsă lampă sau dispersor X4.3.2. Comutare Inspecţie vizuală şi


Funcţionare întârziată

Complet nefuncţional

X

X

Xb)Funcţionarea dispozitivului de comandă este afectată

X


Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele1)

Lumină albă în spate; intensitate luminoasă redusă puternic

X

X

4.4. Lămpi indicatoare de direcţie şi de avarie4.4.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi



X

X

b)Dispersor uşor deteriorat (fără influenţă asupra luminii emise)


X

X



X

X


funcţionalăFuncţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele1)


X

X4.4.3. Respectare cerinţe1) Inspecţie vizuală şi

funcţionalăLampă, culoare emisă, poziţie, intensitate

X

21

luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele1)

4.4.4. Frecvenţă semnal luminos


Frecvenţa semnalului luminos neconformă cu cerinţele1) (frecvenţa diferă cu mai mult de 25%)

X

4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă4.5.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi



X

X



X

X

c)Far/lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere sau de orbire a traficului din sens opus

X

X

d)Lipsă lampă sau dispersor X4.5.2. Orientare Inspecţie funcţională Deviere a farului de ceaţă de

la orientarea orizontală X

4.5.3. Comutare Inspecţie vizuală şi funcţională

Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerințele1)


X


funcţionalăa)Far/lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele1)

X

b)Sistemul nu funcţionează în conformitate cu cerinţele1)

X

4.6. Lămpi de mers înapoi4.6.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi

funcţionalăa)Sursă de lumină defectă Xb)Dispersoare defecte Xc)Lampă fixată nesigur


X

X

d)Lipsă lampă X4.6.2. Respectare cerinţe1) Inspecţie vizuală şi

funcţionalăa)Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele1)

X

b) Funcţionarea sistemului nu este în conformitate cu cerinţele1)

X

22


Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele1)

Lampa de mers înapoi poate fi aprinsă fără ca schimbătorul să se afle în poziţia de mers înapoi

X

X

4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate4.7.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi

funcţionalăa)Lampă care proiectează lumina direct în spate sau lumină albă în spate

X

b)Sursă de lumină defectă (surse de lumină multiple)

Sursă de lumină defectă (sursă de lumină unică)

X

X



X

X

d)Lipsă lampă sau dispersor X4.7.2. Respectare cerinţe1) Inspecţie vizuală şi


X

4.8. Catadioptri 4.8.1. Stare Inspecţie vizuală a)Defect sau deteriorat

Capacitatea de reflexie este diminuată

X

X

b)Element reflectorizant fixat nesigur

Se poate desprinde

X

X4.8.2. Respectare cerinţe1) Inspecţie vizuală Dispozitiv, culoare

reflectată sau poziţie neconformă cu cerinţele1)

Dispozitiv neomologat, lipsă sau reflectând culoarea roşie spre față sau culoarea albă spre spate

X

X

4.9. Martori luminoşi obligatorii pentru sistemul de iluminare4.9.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi

funcţională

Nu funcţionează

Nu funcţionează pentru faza lungă sau pentru lampa de ceaţă spate

X

X


Neconform cu cerinţele1) X

4.10. Conexiuni electrice între autovehicul şi remorcă

Inspecţie vizuală; dacă este posibil, se verifică continuitatea electrică a conexiunii

a)Componente fixe ataşate necorespunzător

Priză cu fixare necorespunzătoare

X

X

b)Izolaţie deteriorată X

23

Poate provoca scurtcircuit Xc)Funcţionare necorespunzătoare a conexiunilor electrice ale remorcii sau ale vehiculului tractor

Luminile de frână ale remorcii nu funcţionează deloc

X

X

4.11. Cablaj electric Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canalul de vizitare sau pe elevator, inclusiv, dacă este cazul, în compartimentul motor.

a)Cablaj electric fixat necorespunzător

Prinderi slăbite, care ating muchii ascuţite, conectori ce se pot deconecta

Cablajul poate atinge părţi fierbinţi, componente în mişcare de rotaţie sau solul, conectori deconectaţi (pentru sistemele de frânare și de direcţie)

X

X

X

b)Cablaj electric uşor deteriorat

Cablaj electric foarte deteriorat

Cablaj electric extrem de deteriorat (pentru sistemele de frânare şi de direcţie)

X

X

X

c)Izolaţie deteriorată

Poate provoca scurtcircuit

Risc major de incendiu, formare de scântei

X

X

X

4.12. Lămpi şi catadioptri facultativi


a)Lampă/catadioptru montat neconform cu cerinţele1)

Lumină emisă/reflectată roşie în faţă sau albă în spate

X

X

b)Lampa nu funcţionează în conformitate cu cerinţele1)

Numărul farurilor care se aprind simultan depăşeşte luminozitatea permisă. Lumină emisă/reflectată roşie în faţă sau albă în spate

X

X

c)Lampă/catadioptru fixat necorespunzător


X

X

24

4.13. Baterie (baterii) de acumulatori

Inspecţie vizuală a)Fixată necorespunzător

Fixată necorespunzător încât poate provoca scurtcircuit

X

X

b)Scurgeri reduse de electrolit

Scurgeri majore de electrolit

X

Xc)Comutator defect (dacă este necesar)

X

d)Siguranţe improvizate sau defecte (dacă sunt necesare)

X

e)Ventilaţie necorespunzătoare (dacă e necesară)

X

5. PUNŢI, JANTE, ANVELOPE ŞI SUSPENSIE5.1. Punţi (axe)5.1.1. Punţi (axe) (+E) Inspecţie vizuală cu

vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare utilizând un detector de jocuri

a)Punte (axă) deformată sau fisurată

X

b)Fixare nesigură la vehicul

Stabilitate afectată, funcţionalitate afectată: joc excesiv în punctele de fixare

X

X

c)Modificare nesigură2)

Stabilitatea afectată, funcţionalitatea afectată, spaţiu insuficient faţă de alte componente sau faţă de sol

X

X

5.1.2. Fuzetă (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare utilizând un detector de jocuriSe aplică o forţă laterală sau verticală pe fiecare roată şi se evaluează jocul dintre portfuzetă şi axul fuzetei

a)Fuzetă fisurată Xb)Uzură excesivă a pivotului fuzetei sau a bucşelor

Posibilitate de desprindere; stabilitatea direcţională afectată

X

X

c)Mişcare excesivă între fuzetă şi puntea rigidă

Posibilitate de slăbire sau desprindere; stabilitatea direcţională afectată

X

X

d)Joc al pivotului fuzetei în punte


X

X

5.1.3. Rulmenţi roţi (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare utilizând un detector de jocuriSe roteşte fiecare roatăSe aplică o forţă laterală sau verticală la fiecare

a)Joc excesiv în rulment

Stabilitatea direcţională afectată; pericol de distrugere

X

X

b)Rulment prea strâns, gripat

X

X

25

roată şi se constată mişcarea relativă dintre roată şi fuzetă

Pericol de supraîncălzire; pericol de distrugere

5.2. Roţi, jante şi anvelope5.2.1. Butuc roată Inspecţie vizuală a)Prezon sau piuliță de

fixare a roții lipsă sau strâns slab

Prezoane sau piuliţe lipsă la aceeaşi roată sau strânse slab, astfel încât afectează foarte grav siguranţa rutieră

X

X

b)Butuc uzat sau deteriorat

Butuc uzat sau deteriorat într-un mod care afectează fixarea sigură a jantei

X

X

5.2.2. Jante (+E) Inspecţie vizuală a ambelor părţi ale fiecărei roţi cu vehiculul pe un elevator sau pe canal

a)Jantă fisurată sau cu defect de sudură

X

c)Jantă deformată excesiv sau uzată în zona găurilor de prindere pe butuc sau în zona prinderii inelului de reţinere

Este afectată prinderea sigură de butuc; este afectată prinderea sigură a anvelopei

X

X

d)Dimensiunile jantei şi compatibilitatea cu anvelopa nu sunt în conformitate cu documentele sau cu cerințele1)

X

e)Spiţe rupte, deformate sau lipsă

Este afectată conducerea în siguranţă a autovehiculului

X

X

f)Valvă anvelopă deteriorată (autovehicule cu două sau trei roţi)

X

5.2.3. Anvelope (+E) Inspecţie vizuală a întregii anvelope prin deplasarea vehiculului înainte şi înapoi pe canal sau prin rotirea roţii când vehiculul este suspendat pe elevator. A se vedea pct. D

a)Dimensiunea anvelopei, indicele de sarcină sau indicele de viteză, marca de omologare nu sunt conforme cu documentele sau cu cerinţele1)

Indice de sarcină sau de viteză necorespunzător pentru utilizare, anvelopa atinge alte părţi fixe ale vehiculului, afectând conducerea în siguranţă

X

X

b)Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeaşi axă

X

c)Anvelope de construcţie diferită (radial sau diagonal)

X

26

pe aceeaşi axăd)Anvelope grav deteriorate sau cu tăieturi

Cord vizibil sau deteriorat

X

Xe)Indicatorul de uzură al profilului anvelopei devine expus

Adâncimea profilului principal (zona centrală de 3/4 din lăţimea benzii de rulare) mai mică de 1,6 mm

X

X

f)Anvelopa se freacă de alte componente (dispozitive flexibile antiîmproşcare)

Anvelopa se freacă de alte componente (nu este periclitată conducerea în siguranță)

X

X

h)Sistemul de monitorizare a presiunii anvelopelor funcţionează defectuos sau una dintre anvelope este dezumflată în mod evident

Nefuncţionare evidentă a sistemului

X

X

i)Uzură neuniformă pronunţată a anvelopei pe banda de rulare (cu excepţia cvadriciclurilor)

X

5.3. Suspensie5.3.1. Arcuri (+E) Inspecţie vizuală cu

vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar

a)Arc fixat nesigur pe şasiu, cadru sau punte

Mişcare relativă vizibilă. Prinderi foarte slăbite

X

X

b)O componentă a arcului deteriorată sau fisurată

Foaia de arc principală sau foile de arc secundare foarte afectate

X

X

c)Lipsă arc


X

X

d)Modificare nesigură2)

Distanţă insuficientă faţă de alte componente ale vehiculului; arcurile nu funcţionează

X

X

5.3.2. Amortizoare (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau

a)Amortizor fixat nesigur pe şasiu, cadru sau punte

X

27

elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar

Prinderea amortizorului slăbită

X

b)Amortizor deteriorat prezentând scurgeri importante sau funcţionare necorespunzătoare

X

c)Lipsă amortizor X5.3.3. Bare de torsiune,

bielete antiruliu, bară stabilizatoare, basculă, braţe ale suspensiei (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacăeste necesar

a)Fixare necorespunzătoare a unei componente pe şasiu, cadru sau punte


X

X

b)Componentă deteriorată sau corodată excesiv

Stabilitatea componentei este afectată sau componentă fisurată

X

X


Distanţă prea mică faţă de alte componente ale vehiculului; sistemul nu funcţionează

X

X

d)Lipsă bară stabilizatoare (dacă a fost prevăzută de producător)

X

5.3.4. Articulaţii suspensie (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar

a)Uzură excesivă a pivotului fuzetei şi/sau a unei bucşe sau a unei articulaţii a suspensiei


X

X

b)Burduf de protecţie la praf foarte deteriorat

Burduf de protecţie la praf lipsă sau fisurat

X

X

6. ŞASIU, CADRU ŞI ELEMENTE ATAŞATE 6.1. Caroserie autoportantă, şasiu, cadru şi accesorii 6.1.1. Stare generală (+E) Inspecţie vizuală cu

vehiculul aflat pe canal sau elevatorCoroziunile se vor evalua conform procedurii prevăzute la anexa nr. 2 la reglementări pct. G

a)Fisură sau deformare uşoară a lonjeroanelor sau a traverselor

Fisură sau deformare gravă a lonjeroanelor sau a traverselor

X

X

b)Plăci de ranforsare sau prinderi nesigure

Majoritatea prinderilor slăbite; rezistenţă insuficientă a pieselor

X

X

28

c)Coroziune excesivă care afectează rigiditatea ansamblului

Rezistenţă insuficientă a pieselor

X

X

d)Praguri, contrapraguri, contraaripi corodate excesiv

X

6.1.2. Tubulatură de evacuare, amortizoare de zgomot (+E)

Inspecţie vizuală şiauditivă cu vehiculul aflat pe canal sau elevator

a)Sistem de evacuare fixatnecorespunzător sau neetanş

X

b)Gazele de evacuare pătrund în cabina conducătorului sau în compartimentul pasagerilor

Periclitarea sănătăţii persoanelor aflate la bord

X

X

c)Lipsă element din tubulatura de evacuare

X

d)Tubulatura de evacuare nu este poziţionată corespunzător

X

6.1.3. Rezervor şi conducte sau racorduri de combustibil (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canal sau elevatorÎn cazul sistemelor GPL/GNC cu ajutorul dispozitivelor de detectare a scurgerilor

a)Rezervor, conducte sau racorduri fixate necorespunzător, creând un risc deosebit de incendiu

X

b)Scurgeri de combustibil sau capacul de la rezervor lipsă sau neetanş

Risc de incendiu; pierdere importantă de substanţe periculoase

X

X

c)Conductă sau racord uzat din cauza frecării

Conductă sau racord deteriorat

X

X

d)Funcţionare necorespunzătoare a robinetului de oprire a combustibilului (dacă este prevăzut)

X

e)Risc de incendiu datorat:- scurgerilor de combustibil;- protecţiei necorespunzătoare a rezervorului de combustibil sau a sistemului de evacuare;- stării compartimentului motor

X

f)Sistem GPL/GNC neconform cu cerinţele, oricare parte a sistemului este defectă1

X

o)Alimentare dintr-un rezervor improvizat, altul

X

29

decât cel destinat6.1.4. Bare de protecţie (dacă

au fost prevăzute de producător)

Inspecţie vizuală Fixare slăbită sau deteriorare care poate cauza accidente la contact

Componente care se pot desprinde; funcţionalitate puternic afectată

X

X

6.1.5. Suport pentru roata de rezervă (dacă a fost prevăzut de producător)

Inspecţie vizuală a)Suportul nu este într-o stare corespunzătoare

X

b)Suport fisurat sau fixat nesigur

X

c)Roată de rezervă fixată nesigur pe suport


X

X

6.1.6. Dispozitiv de cuplare şi dispozitiv de remorcare (+E)

Inspecţie vizuală, dacă este cazul cu vehiculul pe canal sau pe elevator, urmărind cu atenţie uzura şi funcţionarea corespunzătoare a oricărui dispozitiv de siguranţă montat şi/sau prin utilizarea calibrelor de măsurare sau a şubleruluiVerificare şi evaluare conform procedurii prevăzute la anexa nr. 2 la reglementări pct. H

a)Componentă deteriorată, defectă sau fisurată (dacă nu este utilizată)

Componentă deteriorată, defectă sau fisurată (dacă este utilizată)

X

X

b)Uzură excesivă a unei componente

Limita de uzură depăşită

X

Xc)Prindere necorespunzătoare a dispozitivului de cuplare

Prindere necorespunzătoare a dispozitivului de cuplare, cu risc foarte mare de desprindere

X

X

d) Orice dispozitiv de siguranţă lipsă, sau care nu funcţionează corespunzător

X

e)Nefuncţionarea oricărui indicator de cuplare

X

f)Obstrucţionarea plăcii de înmatriculare sau a oricărei lămpi (atunci când dispozitivul de cuplare nu este utilizat)

Placa cu numărul de înmatriculare nu este vizibilă integral (atunci când dispozitivul de cuplare nu este utilizat)

X

X

g)Modificare nesigură2) (piese secundare)

Modificare nesigură2) (piese principale)

X

X

h)Cuplare prea slabă X

30

i)Dispozitiv de cuplare remorcă neomologat/necertificat

X

6.1.7. Transmisie (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canalul de vizitare sau elevatorSe verifică zona ambreiajului, a cutiei de viteze, diferenţialului

a)Şurub de siguranţă slăbit sau lipsă

Şurub de siguranţă slăbit sau lipsă, astfel încât afectează foarte grav siguranţa rutieră

X

X

b)Lagărele arborilor de transmisie uzate excesiv

Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare

X

X

c)Uzură excesivă a articulaţiilor cardanice sau a lanţurilor/curelelor de transmisie Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare

X

X

d)Cuplaje flexibile deteriorate


X

X

e)Arbore deteriorat sau îndoit

X

f)Carcasa lagărului fisurată sau fixată necorespunzător


X

X

g)Element de protecţie contra prafului deteriorat semnificativ

Element de protecţie la praf lipsă sau spart

X

X

h)Modificare neautorizată a sistemului de transmisie sau a elementelor de comandă

X

i)Scurgeri importante lichid, ulei de transmisie (se formează picături)

X

j)Comandă ambreiaj fixată necorespunzător, deformată, lipsă element de asigurare comandă

X

k)Lipsă transmisie longitudinală sau a arborilor planetari la una din punţile autovehiculului în cazul autovehiculelor cu tracţiune integrală

X

6.1.7.1. Funcţionare transmisie Inspecţie funcţională Funcţionare X

31

necorespunzătoare6.1.8. Suporți motor Inspecţie vizuală Suport motor deteriorat

grav şi evident

Suport motor slăbit sau rupt

X

X6.1.9. Performanţe motor a)Unitate de comandă

modificată, afectând siguranţa şi/sau mediul

X

b)Modificarea motorului sau a anexelor acestuia, afectând siguranţa şi/sau mediul

X

6.2. Cabină conducător auto şi caroserie6.2.1. Stare (inclusiv ataş)

(+E)Inspecţie vizuală Se vor face verificări şi evaluări conform anexei nr. 2 la reglementări pct. G

a)Panou fixat necorespunzător sau deteriorat ori element care poate provoca răniri

Se poate desprinde

X

Xb)Montant nesigur (deformat, corodat excesiv sau fisurat care poate genera deschiderea accidentală a capotelor sau a obloanelor)

Stabilitate afectată

X

Xc)Pătrunderea de emisii de gaze ale motorului sau de gaze de evacuare


X

X

d)Reparaţie necorespunzătoare / modificare nesigură2)

Spaţiu insuficient faţă de drum sau de piesele aflate în mişcare

X

X

e)Caroserie, cabină incompletă sau deteriorată

X

f)Caroserie şi cabină corodată excesiv

X

h)Dispozitiv de cuplare ataş necorespunzător

X

6.2.2. Montare (+E) Inspecţie vizuală în zonele de control cu vehiculul pe un elevator sau pe canalSe vor face verificări şi evaluări conform anexei nr. 2 la reglementări pct. G

a)Caroserie sau cabină nesigură

Stabilitatea este afectată

X

Xb)Caroserie/cabină în mod evident centrată necorespunzător pe şasiu

X

c)Fixare nesigură sau lipsă element de fixare a caroseriei/cabinei pe şasiu sau pe traverse, dar simetria este asigurată

Fixare nesigură sau lipsă

X

X

32

element de fixare a caroseriei/cabinei pe şasiu sau pe traverse, astfel încât siguranţa rutieră este pusă în pericold)Corodare excesivă în punctele de fixare pe caroseria autoportantă


X

X6.2.3. Uşi şi dispozitive de

închidere uşiInspecţie vizuală şi funcţionalăSe vor face verificări şi evaluări conform anexei nr. 2 la reglementări pct. G

a)Uşă care nu se deschide sau nu se închide corespunzător

X

b)Uşă care se poate deschide accidental sau care nu rămâne închisă (uşi glisante)

Uşă care se poate deschide accidental sau care nu rămâne închisă (uşi pivotante)

X

X

c)Uşă, balama, dispozitiv de asigurare sau montant deteriorat

Uşă, balama, dispozitiv de asigurare sau montant lipsă sau slăbit

X

X

d)Uşi corodate excesiv X6.2.4. Podea (+E) Inspecţie vizuală cu

vehiculul urcat pe un elevator sau pe canalSe vor inspecta cu atenţie mărită zonele de îmbinare ale podelei cu caroseriaSe vor face verificări şi evaluări conform anexei nr. 2 la reglementări pct. G

Podea nesigură sau foarte deteriorată

Podea instabilă

X

X

6.2.5. Şa / scaun conducător auto


a)Şa / scaun cu structură defectă

Şa / scaun slăbit sau fixat necorespunzător

X

X

b)Funcţionare necorespunzătoare a mecanismului de reglare

Şaua / scaunul se mişcă sau spătarul scaunului nu poate fi fixat

X

X

6.2.6. Alte scaune (inclusiv scaunul din ataş)

Inspecţie vizuală a)Scaune defecte sau nesigure (piese secundare)

Scaune defecte sau nesigure (piese principale)

X

X

b)Scaune care nu au fost echipate în conformitate cu

X

33

cerinţele1); numărul de scaune nu corespunde cu cel menţionat în CIV; poziţionare neconformă cu omologareac)Scaune modificate sau neomologate

X

6.2.7. Comenzile conducătorului auto


Funcţionare incorectă a oricărei comenzi necesare pentru operarea în siguranţă a vehiculului

Operarea în siguranţă a vehiculului afectată

X

X

6.2.9. Alte echipamente şi accesorii interioare şi exterioare

Inspecţie vizuală a)Fixare defectuoasă a unui accesoriu sau echipament

X

b) Accesorii sau echipamente neconforme cu cerinţele1)

Element montat care poate provoca răniri; siguranța este afectată

X

X

c)Scurgeri reduse de la echipamentul hidraulic

Scurgeri majore de substanţe periculoase

X

X

6.2.10. Apărători de noroi (dacă au fost prevăzute de producători), aripi

Inspecţie vizuală a) Lipsă, fixate necorespunzător sau foarte corodate

Pot provoca răniri; risc de desprindere

X

X

b)Spaţiu insuficient faţă de anvelope/roţi

Spaţiu insuficient faţă de anvelope/roţi (apărători)

X

X

c)Neconforme cu cerinţele1)

Acoperire insuficientă a profilului anvelopei

X

X

6.2.11. Stativ, picior de sprijin Inspecție vizuală a) Lipsă, prost fixat sau foarte corodat

X

b) Neconform cu cerințele1) Xc) Risc de desfacere atunci când vehiculul se află în mișcare

X

6.2.12. Mânere și suporturi pentru picioare

Inspecție vizuală a) Lipsă, prost fixate sau foarte corodate

X

b) Neconforme cu cerințele1)

X

7. ALTE ECHIPAMENTE7.1. Centuri de siguranţă/catarame şi sisteme de reţinere7.1.1. Siguranţa montării

centurilor de siguranţă Inspecţie vizuală a)Ancorare deteriorată

excesivX

34

şi a cataramelor aferente

Ancorare cu risc de desprindere

X

b)Ancorare slăbită X7.1.2. Stare centuri de

siguranţă, catarameInspecţie vizuală şi funcţională

a)Centură de siguranţă obligatorie lipsă sau care nu a fost montată

X

b)Centură de siguranţă deteriorată

Orice tăietură sau urmă de supratensionare

X

X

c)Centură de siguranţă neconformă cu cerinţele1)

X

d) Catarama centurii de siguranţă deteriorată sau cu funcţionare incorectă

X

e) Retractorul centurii de siguranţă deteriorat sau cu funcţionare incorectă

X

7.2. Stingător de incendiu Inspecţie vizuală a)Lipsă Xb)Neconform cu cerinţele1) X

7.3. Dispozitiv de închidere şi dispozitiv antifurt


a)Dispozitivul antifurt nu funcţionează corespunzător

X

b)Dispozitiv defect

Închidere sau blocare inopinată

X

X

7.4. Triunghiuri reflectorizante de presemnalizare

Inspecţie vizuală a)Lipsă sau incomplete Xb)Neconform cu cerinţele1) X

7.5. Trusă de prim ajutor Inspecţie vizuală Lipsă, incompletă sau neconformă cu cerinţele1)

X

7.7. Dispozitiv de avertizare acustică


a)Nu funcţionează corespunzător

Nu funcţionează deloc

X

Xb)Dispozitiv de acţionare fixat necorespunzător

X

c) Neconform cu cerinţele1)

Sunetul emis poate fi confundat cu sirenele oficiale

X

X

7.8. Vitezometru Inspecţie vizuală şi funcţională în timpul probei în parcurs

a)Nu este montat conform cerinţelor1)

Lipsă (dacă este obligatoriu)

X

Xb)Funcţionare necorespunzătoare

Total nefuncţional

X

Xc)Insuficient iluminat

Lipsa iluminării

X

X7.11. Odometru (dacă a fost

prevăzut de Inspecţie vizuală a)Manipulare evidentă

(fraudă) pentru a reduce X

35

producător) kilometrajul sau pentru a falsifica kilometrajul unui vehiculb)Nefuncţionare evidentă X

7.12. Sistem de control electronic al stabilităţii (ESC) (dacă a fost prevăzut de producător)

Inspecţie vizuală a)Senzorul de turaţie de la roată lipsă sau deteriorat

X

b)Instalaţie electrică deteriorată

X

c)Alte componente lipsă sau deteriorate

X

d)Deteriorare sau funcţionare necorespunzătoare a comutatorului

X

e)Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al ESC indică funcţionarea necorespunzătoare a sistemului

X

8. EMISII POLUANTE8.1. Zgomot 8.1.1. Sistem de reducere a

zgomotului (+E)Evaluare subiectivă a)Nivelul de zgomot

depăşeşte nivelul maxim permis de cerinţe1)

X

b)Orice parte a sistemului de reducere a zgomotului slăbită, lipsă, deteriorată, montată incorect sau modificată în mod evident astfel încât ar putea afecta în mod semnificativ nivelul de zgomot

Risc foarte mare de cădere

X

X8.2. Emisii de gaze de evacuare8.2.1. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin scânteie (mas)8.2.1.1. Echipament de control

al emisiilor de gazede evacuare

Inspecţie vizuală a)Echipament de control al emisiilor de gaze montat de producător lipsă, modificat sau defect în mod evident

X

b)Neetanşeităţi ce ar putea afecta măsurarea emisiilor

X

8.2.2. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin comprimare (mac)8.2.2.1. Echipament de control

al emisiilor de gaze de evacuare

Inspecţie vizuală a)Echipament de control al emisiilor montat de producător lipsă sau defect în mod evident

X

b) Neetanşeităţi ce ar putea afecta măsurarea emisiilor

X

8.4. Alte aspecte referitoare la mediu8.4.1. Scurgeri de lichide Inspecţie vizuală Orice scurgere în exces de

lichid cu excepţia apei, care poate afecta mediul ambiant sau care reprezintă un factor de risc pentru ceilalţi participanţi la trafic

X

36

Formare constantă de picături, care constituie un risc foarte mare

X

8.4.2. Fum vizibil Inspecţie vizuală Fum în exces de orice culoare

X

9. ALTE VERIFICĂRI9.1. Vehicul în ansamblu Inspecţie vizuală sau prin

utilizarea unui echipament adecvat

a)Reparaţii sau modificări necorespunzătoare ale oricărei componente a vehiculului ce ar putea afecta semnificativ siguranţa circulaţiei pe drumurile publice

X

b)Orice defect suplimentar constatat ce ar putea afecta semnificativ siguranţa circulaţiei pe drumurile publice

X

c) Orice defect suplimentar care nu permite efectuarea sau finalizarea ITP (motorul nu porneşte, defecte accidentale etc)3)

X

NOTE: 1) “Cerinţe” se referă la condiţiile stabilite prin omologarea de tip şi aplicabile la data omologării, primei înmatriculări, primei înregistrări sau primei puneri în exploatare ori prin condiţiile stabilite pentru echiparea ulterioară ori prin legislaţia naţională. Aceste motive de respingere se aplică numai în cazul în care a fost verificată conformitatea cu cerințele.2) “Modificare nesigură” înseamnă o modificare care are un efect negativ asupra siguranţei rutiere a vehiculului sau care are un efect negativ semnificativ asupra mediului3) În acest caz este necesară reefectuarea ITP

E – verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat

Reparaţie sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparaţie sau modificare cu efecte negative asupra siguranţei rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomolgate sau necertificate)

DMi (deficienţe minore) – deficienţele care nu au un efect semnificativ asupra siguranţei vehiculului sau impact asupra mediului, precum şi alte neconformităţi minore DMa (deficienţe majore) – deficienţele susceptibile să compromită siguranţa vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să-i pună în pericol pe ceilalţi participanţi la trafic, precum şi alte neconformităţi mai importante DP (deficienţe periculoase) – deficienţele care constituie un risc direct şi imediat la adresa siguranţei rutiere sau care au impact asupra mediului

Un vehicul care prezintă deficienţe încadrabile la mai mult de o categorie de deficienţe este clasificat în categoria care corespunde deficienţei mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficienţe la acelaşi element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficienţe ar genera un risc mai mare la adresa siguranţei rutiere

Prescurtări utilizate în tabel:CI – certificat de înmatriculareCIV – cartea de identitate a vehicululuiITP – inspecţie tehnică periodicăGPL – gaz petrolier lichefiat (instalaţie de alimentare cu GPL)GNC – gaz natural comprimat (instalaţie de alimentare cu GNC)

Categoriile L1e, L2e, L3e, L4e, L5e, L6e, L7e sunt definite în reglementările RNTR 2.

37

Anexa nr. 2

A. Plan de operaţiuni

Nr. crt.

Denumire verificare Metodă de controlşi aparatură necesară

Defecte constatate Evaluare defecteDMi DMa DP

0. IDENTIFICARE VEHICUL 0.1. Verificare stare plăci

cu numărul de înmatriculare, concordanţă dintre plăcile cu numărul de înmatriculare şi numărul de înmatriculare din documentele vehiculului (CI şi/sau CIV)

Inspecţie vizuală a)Placă lipsă sau fixată necorespunzător astfel încât s-ar putea desprinde de pe vehicul

X

b)Număr de înmatriculare lipsă sau ilizibil

X

c)Numărul de înmatriculare de pe placă nu este în concordanţă cu documentele vehiculului

X

d)Placă confecţionată artizanal

X

0.2. Identificare vehicul; verificare concordanţă dintre datele de identificare prelevate de pe vehiculul prezentat la ITP şi datele din CIV

Inspecţie vizuală după curăţarea locurilor unde se află poansonate numărul de identificare, codul şi seria motoruluiSe verifică concordanţa dintre vehiculul prezentat la ITP şi datele din CIV

a)Lipsă număr de identificare poansonat sau lipsă plăcuţă cu număr de identificare de la bord (dacă producătorul nu a prevăzut poansonarea numărului de identificare)

X

b)Număr de identificare incomplet, ilizibil, falsificat (de ex. modificat sau poansonat neconform) sau care nu corespunde cu documentele vehiculului

X

c)Documente ale vehiculului prezentate la ITP ilizibile sau cu inexactităţi materiale

X

d)Vehiculul prezentat la ITP nu corespunde cu datele din CIV privind: categoria, caroseria, marca, tipul vehiculului, codul motorului, seria motorului, tipul combustibilului, sursa de energie, culoarea

X

e)Cod sau serie motor falsificat/falsificată (de ex. modificate sau poansonate neconform)

X

f)Suportul pe care se află poansonat numărul de identificare este fixat artizanal pe vehicul (de ex. înconjurat de un cordon de sudură)

X

g)Vehiculul are o altă culoare decât cea din CIV pe o suprafaţă mai mare de

X

38

50% 1. SISTEM DE FRÂNARE

1.1. Stare mecanică şi funcţionare1.1.1. Ax pedală frână de

serviciu/ax manetă de frână


a)Ax prea strâns Xb)Uzură avansată sau joc excesiv

X

c)Lipsă siguranţă pedală X

1.1.2. Stare şi cursă pedală / manetă de frână


a)Cursă excesivă sau rezervă insuficientă a cursei libere a dispozitivului de acţionare

X

b)Dispozitivul de acţionare nu revine corect la poziţia iniţială

Dacă funcţionalitatea este afectată

X

X

c)Îmbrăcăminte pedală (dacă a fost prevăzută de producător) uzată excesiv (netedă), fixată incorect sau lipsă

X

d)Dispozitiv de acţionare deformat excesiv, fisurat, rupt

X

1.1.3. Pompă de vacuum sau compresor şi rezervoare de aer

Inspecţie vizuală a componentelor la presiunea normală de lucruSe verifică timpul necesar pompei sau compresorului să atingă valoarea de operare sigurăSe verifică funcţionarea avertizorului, a supapei de protecţie a multicircuitului şi a supapei de siguranţă la suprapresiune

a)Presiune/vacuum insuficient pentru asigurarea a cel puţin patru acţionări ale frânei după declanşarea avertizorului (sau când manometrul indică un nivel periculos)

Presiune/vacuum insuficient pentru asigurarea a cel puţin două acţionări ale frânei după declanşarea avertizorului (sau când manometrul indică un nivel periculos)

X

X

b)Timpul de formare a presiunii/ vidului la valoarea sigură de operare este prea lung faţă de cerinţe1)

X

c)Supapa de protecţie multicircuit sau supapa de siguranţă la suprapresiune nu funcţionează

X

d)Pierdere de aer care provoacă o scădere importantă de presiune sau pierdere de aer perceptibilă auditiv

X

39

e)Deteriorare exterioară care poate afecta funcţionarea sistemului de frânare

Nivelul de performanţă al frânei de securitate nu este respectat

X

X

1.1.4. Manometru sau indicator pentru presiune scăzută

Verificare funcţională Funcţionare defectuoasă sau defectarea indicatorului de presiune scăzută ori a manometrului

Este imposibilă identificarea presiunii scăzute

X

X

1.1.5. Supapă de comandă a frânei, cu acţionare manuală

Inspecţie vizuală, funcţională şi auditivă a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Dispozitiv de acţionare a supapei uzat excesiv, fisurat sau deteriorat

X

b)Dispozitiv de acţionare a supapei nesigur sau supapă fixată necorespunzător

X

c)Pierderi de aer în sistem, conexiuni strânse necorespunzător

X

d)Funcţionare necorespunzătoare

X

1.1.6. Element de acţionare frână de staţionare, levier de comandă frână de staţionare, mecanism cu clichet frână de staţionare, frână de staţionare cu acţionare electrică


a)Blocare incorectă a mecanismului cu clichet

X

b) Uzură a axului levierului sau a mecanismului cu clichet

Uzură excesivă

X

Xc)Cursă prea mare sau prea mică a levierului indicând un reglaj incorect

X

d)Element de acţionare lipsă, deteriorat sau nefuncţional

X

e)Funcţionare incorectă, indicatorul de avertizare indică o funcţionare defectuoasă

X

1.1.7. Supape de frânare (supape de comandă, supape de descărcare, regulatoare de presiune etc.)

Inspecţie vizuală, funcţională şi auditivă a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Supapă deteriorată sau pierderi excesive de aer

Funcţionalitatea este afectată

X

X

b)Pierderi de ulei importante la compresor

X

c)Supapă fixată sau montată necorespunzător

X

d)Pierdere sau scurgere de lichid de frână


X

X

40

1.1.8. Elemente de cuplare ale frânelor (semi)remorcii (electrice şi pneumatice)

Deconectarea şi reconectarea tuturor elementelor de cuplare ale sistemelor de frânare dintre autovehiculul tractor şi (semi)remorcăInspecţie vizuală, funcţională şi auditivă a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Robinet de închidere defect sau supapă cu etanşare automată defectă


X

X

b) Robinet de închidere sau supapă nefixat/nefixată sau montate necorespunzător


X

X

c)Pierderi excesive de aer


X

X

d)Funcţionare necorespunzătoare

Acţionarea frânei este afectată

X

X

1.1.9. Rezervoare de aer comprimat

Inspecţie vizuală şi auditivă

a)Rezervor uşor deteriorat sau uşor corodat

Rezervor foarte deteriorat, foarte corodat sau cu pierderi de aer

X

X

b)Funcţionare necorespunzătoare a dispozitivului de purjare

Nefuncţionarea dispozitivului de purjare

X

X

c)Fixare sau montare necorespunzătoare

X

1.1.10. Dispozitiv servofrână, pompă centrală de frână (pentru sistemul de frânare hidraulic)


a)Dispozitiv servofrână defect sau ineficient

Nu funcţionează

X

Xb)Pompă centrală defectă dar frâna încă funcţionează

Pompă centrală defectă sau neetanşă încât funcţionalitatea frânei este afectată

X

X

c)Pompă centrală fixată necorespunzător dar frâna încă funcţionează

Pompă centrală fixată necorespunzător astfel încât funcţionalitatea frânei este afectată

X

X

d)Cantitate insuficientă de lichid de frână, sub marcajul MIN

X

41

Cantitatea de lichid de frână este considerabil sub marcajul MIN

Lichidul de frână nu este vizibil

X

X

e)Lipsă capac rezervor lichid de frână

X

f)Martor nivel lichid de frână aprins sau defect (dacă a fost prevăzut de producător)

X

g)Funcţionare defectuoasă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient al lichidului de frână (dacă a fost prevăzut de producător)

X

1.1.11. Conducte de frână rigide

Inspecţie vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat A se vedea pct. C

a)Risc iminent de fisurare sau rupere

X

b) Conducte sau conexiuni neetanşe (sisteme pneumatice)

Conducte sau conexiuni neetanşe (sisteme de frânare cu acţionare hidraulică)

X

X

c)Conducte deteriorate sau corodate excesiv

Este afectată funcţionarea frânelor prin blocare sau prin risc iminent de scurgere

X

X

d)Conductă poziţionată necorespunzător

Risc de producere a unei avarii din cauza poziţionării necorespunzătoare

X

X

1.1.12. Furtunuri de frână Inspecţie vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Risc iminent de fisurare sau de rupere

X

b)Furtun deteriorat, cu puncte de frecare, răsucit sau prea scurt

Furtun deteriorat sau cu puncte ori urme de frecare

X

X

c)Neetanşeitate furtun sau racord (sisteme pneumatice)

Furtun sau conexiune neetanşă (sisteme hidraulice)

X

X

d)Umflare a furtunului subpresiune

Cord deteriorat

X

Xe)Furtun cu porozităţi X

42

1.1.13. Garnituri de frânare (plăcuţe, saboţi)

Inspecţie vizuală acolo unde există zonă de vizitare

a)Garnitură excesiv de uzată (la nivelul marcajului minim)

Garnitură excesiv de uzată (marcajul minim nu este vizibil)

X

X

b)Garnitură ancrasată (cu ulei, unsoare etc.)

X

Funcţionarea frânei este afectată din cauza ancrasării garniturii

X

c)Garnitură lipsă sau montată greşit

X

1.1.14. Tamburi şi discuri de frână

Inspecţie vizuală, inclusiv în zona de ventilaţie

a)Tambur sau disc uzat

Tambur sau disc excesiv de uzat, excesiv de deteriorat, fisurat, fixat necorespunzător sau spart

X

X

b)Tambur sau disc ancrasat (cu ulei, unsoare etc.)

Funcţionarea frânei este afectată din cauza ancrasării tamburului sau a discului

X

X

c)Tambur sau disc lipsă Xd)Platou fixat nesigur, joc platou

X

1.1.15. Cabluri de frână, leviere, conexiuni, tije de acţionare


a)Cablu deteriorat sau cu noduri


X

X

b)Componentă corodată sau uzată excesiv


X

X

c)Cablu, levier, tijă sau conexiune necorespunzătoare

X

d)Ghidaj de cablu necorespunzător

X

e)Orice element care poate împiedica mişcarea liberă a elementelor sistemului de frânare

X

f)Mişcare necorespunzătoare a timoneriei din cauza reglajului incorect sau uzurii excesive

X

g)Lipsă cabluri sau elemente ale timoneriei

X

1.1.16. Elemente de acţionare Inspecţie vizuală a a)Element de acţionare X

43

sistem frânare (inclusiv etriere, cilindri de frână cu arc, cilindri de frână hidraulici)

componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

fisurat sau deteriorat


X

b) Element de acţionare neetanş


X

X

c) Element de acţionare fixat sau montat necorespunzător


X

X

d)Element de acţionare corodat excesiv

Risc de fisurare

X

Xe)Cursă insuficientă sau prea mare a pistonului sau a mecanismului cu membrană


X

X

f)Deteriorarea învelişului de protecţie

Înveliş de protecţie lipsă sau deteriorat excesiv

X

X

1.1.17. Regulator automat al frânării în funcţie de încărcare (dacă a fost prevăzută de producător)

Inspecţie vizuală şi funcţională în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Timonerie defectă Xb)Timonerie reglată necorespunzător

X

c)Regulator blocat sau nefuncţional, cu ABS funcţional

Regulator blocat sau nefuncţional

X

X

d)Regulator lipsă (dacă este prevăzut)

X

e)Lipsa plăcuţei cu datele tehnice principale

X

f)Date ilizibile sau neconforme cu cerinţele1)

X

1.1.18. Dispozitive şi indicatoare de reglare a jocurilor

Inspecţie vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acţionat

a)Dispozitiv deteriorat, gripat, cu mişcare anormală, uzat excesiv sau reglat necorespunzător

X

b)Dispozitiv de reglare a jocului defect

X

c)Dispozitiv de reglare a jocului montat incorect

X

1.1.19. Frână de încetinire (dacă a fost prevăzută de producător sau dacă este obligatorie)

Inspecţie vizuală a)Conector sau suport fixat nesigur


X

X

44

b)Sistem defect în mod evident sau lipsă

X

1.1.20. Acţionare automată a frânei (semi)remorcii

Deconectare cuplă de frânare dintre autovehicul şi (semi)remorcă

Frâna (semi)remorcii nu acţionează automat la deconectarea dispozitivului de cuplare

X

1.1.21. Ansamblu sistem de frânare

Inspecţie vizuală şi auditivă

a)Alte dispozitive ale sistemului (de exemplu, pompă antigel, uscător de aer etc.) deteriorate la exterior sau corodate excesiv care afectează sistemul de frânare

Funcţionalitatea frânei este afectată

X

X

b)Pierderi de aer sau de antigel

Funcţionalitatea sistemului este afectată

X

X

c)Orice altă componentă fixată nesigur sau montată necorespunzător

X

d)Modificare nesigură a unei componente2)

Performanţa frânei este afectată

X

X

1.1.22. Conectoare de testare (atunci când sunt montate sau obligatorii)

Inspecţie vizuală a)Lipsă Xb)Deteriorate

Inutilizabile sau neetanşe

X

X1.1.23. Frânare inerţială Inspecţie vizuală şi în

timpul funcţionăriiEficienţă insuficientă X

1.2. Performanţă şi eficacitate frână de serviciu1.2.1. Performanţă (+E) Inspecţie pe standul de

frânare cu role sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrare. Se acţionează frâna gradual până la obţinerea efortului maximPentru autovehiculele destinate învăţării conducerii auto şi pentru cele adaptate conducerii de către o persoană cu handicap se va efectua o probă suplimentară de frânare cu acţionarea dispozitivului suplimentar.A se vedea anexa nr. 11 la reglementări

a)Forţă de frânare necorespunzătoare pe una sau mai multe roţi


X

X

b)Dezechilibrul forţelor de frânare de la roţile aceleiaşi punţi este mai mare de 30% dar mai mic de 50%În cazul frânării în parcurs, vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie

Dezechilibrul forţelor de frânare de la roţile aceleiaşi punţi este mai mare de 50%

X

X

c)Forţa de frânare nu variază gradual (blocarea bruscă a frânei)

X

d)Timp de răspuns prea mare la frânare la orice

X

45

roatăe)Variaţie excesivă a forţei de frânare în timpul frânării la rotaţia completă a unei roţi

X

1.2.2. Eficacitate (+E) Încercare pe standulde frânare cu role (cu utilizarea, după caz, a dispozitivului de măsurare a forţei la pedală, a dispozitivului de măsurare a presiunii în instalaţia de frânare, a dispozitivului de ancorare) sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrare şi, după caz, dispozitiv de măsurare a efortului la pedalăSe acţionează frâna gradual până la obţinerea efortului maxim Pentru autovehiculele destinate învăţării conducerii auto şi pentru cele adaptate conducerii de către o persoană cu handicap se va efectua o probă suplimentară de frânare cu acţionarea dispozitivului suplimentarAutovehiculele sau (semi)remorcile cu masa totală maximă admisibilă mai mare de 3,5 tone trebuie inspectate în conformitate cu standardele ISO 21069. A se vedea anexa nr. 11 la reglementări

Coeficient de frânare mai mic decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 1 lit. B şi C (încercare pe standul de frânare cu role) sau în anexa nr. 11 tabelul 5 lit. B şi C (probe în parcurs)

X

Coeficient de frânare mai mic decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 1 lit. B şi C (încercare pe standul de frânare cu role) sau în anexa nr. 11 tabelul 5 lit. B şi C (probe în parcurs)

X

1.3. Performanţă şi eficacitate frână de securitate (dacă este acţionată printr-un sistem separat)1.3.1. Performanţă (+E) În cazul în care sistemul

de frânare al frânei de securitate este separat de sistemul frâneide serviciu, a se utiliza metoda menţionată la punctul 1.2.1.A se vedea anexa nr. 11 la reglementări

a)Forţă de frânare necorespunzătoare pe una sau pe mai multe roţi


X

X

b)Dezechilibrul forţelor de frânare de la roţile aceleiaşi punţi este mai mare de 30% dar mai mic de 50%.În cazul frânării în parcurs, autovehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie

Dezechilibrul forţelor de

X

X

46

frânare de la roţile aceleiaşi punţi este mai mare de 50%c)Forţa de frânare nu variază gradual (blocarea bruscă a frânei)

X

1.3.2 Eficacitate (+E) În cazul în care sistemul de frânare al frânei de securitate este separat de sistemul frâneide serviciu, a se utiliza metoda menţionată la punctul 1.2.1.Nu se efectuează la tractoareA se vedea anexa nr. 11 la reglementări

Coeficient de frânare mai mic decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 2

X

Coeficient de frânare mai mic decât valorile menţionate în anexa nr. 11 tabelul 2

X

1.4. Performanţă şi eficacitate frână de staţionare (când nu este frână de securitate)1.4.1. Performanţă (+E) Inspecţie pe standul de

frânare sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrareSe acţionează frâna gradual până la obţinerea efortului maximA se vedea anexa nr. 11 la reglementări

Frâna nu acţionează pe una dintre părţi În cazul frânării în parcurs, vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie

X

1.4.2. Eficacitate (+E) Inspecţie pe standul de frânare sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare şi înregistrare sau cu vehiculul pe o pantă cu unghi de înclinarecunoscut. Se acţionează frâna gradual (după caz) până la obţinerea efortului maximA se vedea anexa nr. 11 la reglementări

Coeficient de frânare mai mic de 16% sau 1,6 m/s2, după caz, pentru toate categoriile de vehicule

Mai puțin de 50% din valorile de mai sus (8% sau 0.8 m/s2)

X

X

1.5. Performanţă frână de încetinire

Inspecţie vizuală şi, dacă este posibil, probe funcţionale în parcurs

a)Forţa de frânare nu variază gradual (nu se aplică la frâna de încetinire pe evacuare)

X

b)Sistem inoperant X1.6. Sistem antiblocare

(ABS)Inspecție vizuală şi inspecţia dispozitivului de avertizare şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului


X


X

c)Senzorul de turaţie al unei roţi lipsă sau deteriorat

X

d)Cablaj electric ABS deteriorat

X

e)Alte componente lipsă sau deteriorate

X

47

f)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului

X

1.7. Sistem electronic de frânare (EBS)

Inspecţie vizuală şi inspecţia dispozitivului de avertizare şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului


X


X

c)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului

X

1.8. Lichid de frână Inspecţie vizuală Lichid de frână contaminat sau cu sedimente

Risc iminent de avarie

X

X2. SISTEM DE DIRECŢIE

2.1. Stare mecanică2.1.1. Starea casetei de

direcţie (+E)Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu roţile în aer sau pe platforme culisante, se învârte volanul într-o parte şi-n alta Inspecție vizuală a modului de funcţionare a casetei de direcţie

a)Sistem de direcţie greu manevrabil

X

b)Palier de arbore răsucit sau cu caneluri uzate


X

Xc)Palier de arbore uzat excesiv


X

Xd)Deplasare excesivă a arborelui


X

Xe)Scurgeri de lichid

Formare de picături

X

X2.1.2. Fixare casetă de

direcţie (+E)Cu vehiculul aflat pe canal, se roteşte volanul stânga-dreaptaSe poate folosi un detector de jocuri corespunzătorÎn cazul în care se utilizează un elevator, se deplasează manual roţile stânga-dreaptaInspecţie vizuală a fixării casetei de direcţie

a)Fixare necorespunzătoare a casetei

Fixare periculos de slăbită sau joc vizibil faţă de şasiu/caroserie

X

X

b)Găuri de fixare ovalizate


X

Xc)Şuruburi de fixare fisurate sau lipsă


X

Xd)Casetă de direcţie fisurată

Stabilitatea sau fixarea casetei de direcţie afectată

X

X

2.1.3. Stare conexiuni sistem de direcţie (+E)

Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în ceea ce priveşte uzura, fisurile şi siguranţa, în timp ce volanul este rotit stânga-

a)Mişcare relativă între componentele sistemului ce ar trebui să fie fixe

Mişcare excesivă sau

X

X

48

dreapta cu autovehiculul pe canal utilizând un detector de jocuri corespunzător sau pe elevator deplasând manual roţile punţii directoare stânga-dreapta

posibilitate de desprindereb)Joc excesiv în articulaţiile sistemului de direcţie


X

X

c)Deformări sau fisuri ale oricărei componente


X

Xd)Lipsă dispozitive de blocare la bracarea roţilor

X

e)Alinierea necorespunzătoare a componentelor (ex. bară de comandă a direcţiei, bară de conexiune etc.)

X

f)Modificare nesigură2)


X

Xg)Burduf de protecţie la praf deteriorat

Burduf de protecţie la praf lipsă sau deteriorat excesiv

X

X

2.1.4. Funcţionare elemente mecanice de legătură la sistemul de direcţie (+E)

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu roţile pe sol, se învârte volanul în sensul acelor de ceasornic şi în sens invers sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul din direcţie Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în ceea ce priveşte uzura, fisurile şi securitatea

a)Mişcarea levierului sau a timoneriei de direcţie produce lovirea de o parte fixă a şasiului/caroseriei

X

b)Limitatoare mecanice de cursă nefuncţionale sau lipsă (dacă au fost prevăzute de producător

X

c)Atingerea componentelor X

2.1.5. Stare, fixare, funcţionare şi etanşeitate servodirecţie (+E)

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu roţile pe sol, se învârte volanul în sensul acelor de ceasornic şi în sens invers sau cu ajutorul unui detector special adaptat pentru jocul din direcţie Inspecţie vizuală a componentelor direcţiei în ceea ce priveşte uzura, fisurile şi securitatea

a) Scurgere de lichid sau funcţionare afectată

X

b)Nivel redus de lichid (sub marcajul MIN)

Lipsă lichid în rezervor

X

Xc)Mecanismul nu funcţionează

Direcţia afectată

X

Xd)Mecanism fixat necorespunzător sau fisurat

Direcţia afectată

X

Xe)Aliniere necorespunzătoare sau lovirea reciprocă a componentelor, oride o parte fixă a şasiului/caroseriei

X

X

49

Direcţia afectatăf)Reparaţii necorespunzătoare /modificări nesigure2)

Direcţia afectată

X

Xg)Cablu,conductă sau furtun deteriorat, uzat sau corodat excesiv

Direcţia afectată

X

X2.2. Volan şi coloană volan2.2.1. Stare, fixare volan Cu vehiculul urcat pe un

elevator sau pe canal şi cu greutatea vehiculului pe sol, se aliniază volanul la coloană, se mişcă volanul în diferite direcţii, perpendicular pe coloană Inspecție vizuală a jocului şi a stării cuplajelor flexibile sau a articulaţiilor cardanice

a)Deplasare relativă între volan şi coloana de direcţie care indică un joc excesiv


X

X

b)Lipsa dispozitivului de reţinere (a siguranţei) pe butucul volanului


X

X

c)Butucul, coroana sau spiţele volanului fisurate sau fixate necorespunzător


X

X

2.2.2. Stare, fixare coloană volan/juguri, furci cuplaj şi amortizor de direcţie

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal şi cu greutatea vehiculului pe sol, se aliniază volanul la coloană, se mişcă volanul în diferite direcţii, perpendicular pe coloanăInspecţie vizuală a jocului şi a stării cuplajelor flexibile sau a articulaţiilor cardanice

a)Joc excesiv axial al centrului volanului în raport cu coloana

X

b)Joc excesiv radial al centrului volanului în raport cu coloana

X

c)Joc anormal în cuplajul elastic sau cardanic sau cuplaj deteriorat

X

d)Fixare necorespunzătoare


X

X

e)Reparaţie necorespunzătoare / modificare nesigură2)

X

2.3. Joc în sistemul de direcţie

Cu vehiculul urcat pe un elevator sau pe canal, cu greutatea vehiculului pe roţi, motorul, dacă este posibil, pornit pentru vehiculele cu servodirecţie şi cu roţile în poziţie dreaptă, se învârte uşor volanul în sensul acelor de ceasornic şi invers, pe cât posibil fără a mişca roţile Inspecţia vizuală a mişcării

Joc excesiv al elementelor sistemului de direcţie (de exemplu un punct de pe coroana volanului poate fi rotit pe un arc de cerc pe o distanţă mai mare de o cincime din diametrul volanului fără ca roţile directoare să se mişte)sau neconformitate cu cerinţele1)

X

50

libere Siguranţa este afectată X2.4. Aliniament roţi Verificarea aliniamentului

roţilorControl vizual

Roţi nealiniate în mod evident

X

2.5. Placa turnantă a axeidirectoare la remorci (+E)

Inspecţie vizuală sau utilizând un detector de jocuri corespunzătorSe decuplează remorca şiapoi proţapul este rotit stânga-dreapta sau roţile punţii directoare sunt deplasate stânga-dreapta până la cursa maximă

a)Componentă uşor deteriorată

Componentă puternic deteriorată sau fisurată

X

X

b) Joc excesiv

Deplasarea în linie dreaptă sau stabilitatea direcţională afectată

X

X

c)Fixare necorespunzătoare

Poate conduce la desprindere

X

X

2.6. Servodirecţie electronică (EPS)

Inspecţie vizuală şi verificarea concordanţei dintre unghiul volanului şi unghiul roţilor în momentul pornirii sau opririi motorului şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului

a) Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al servodirecţiei electronice (EPS) indică o funcţionare defectuoasă a sistemului

X

b)Neconcordanţă între unghiul volanului şi unghiul roţilor

Direcţia afectată

X

Xc)Nefuncţionare a servodirecţiei

X

d)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului

X

3. VIZIBILITATE3.1. Câmp de vizibilitate Inspecţie vizuală de la

postul de conducereObstrucţionarea câmpului de vizibilitate al conducătorului care îi afectează vederea în faţă sau lateral (în afara zonei de baleiaj aştergătoarelor de parbriz)

Zona din raza de acţiune a ştergătoarelor de parbriz afectată sau oglinzile exterioare nevizibile

X

X

3.2. Stare geamuri (inclusiv parbriz)

Inspecţie vizualăEvaluare conform pct. D

a)Geam fisurat sau decolorat în afara zonei de baleiaj a ştergătoarelor de parbriz

Zona din raza de acțiune aştergătoarelor de parbrizafectată sau nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare prin oglinzile exterioare

X

X

b)Geam cu transparenţă X

51

neconformă cu specificaţiile cerinţelor1)

Transparenţă neconformă cu specificaţiile cerinţelor1)

în zona din raza de acțiune a ştergătoarelor de parbrizsau pentru geamurile laterale faţă (nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare prin oglinzile exterioare)

X

c)Geam în stare inacceptabilă (spart, cu acoperire/folie necertificată/ neomologată)

Vizibilitatea în interiorul razei de acţiune a ştergătoarelor de parbriz diminuată semnificativ

X

X

3.3. Oglinzi sau dispozitive retrovizoare (+E)

Inspecţie vizuală şi funcţională de la postul de conducere Se va verifica vizibilitatea jaloanelor în poligonul de probe conform anexei nr. 3 la reglementări pentru oglinzile din clasele IV şi V

a)Oglindă sau dispozitiv lipsă sau nemontat în conformitate cu cerinţele1) (există cel puţin două oglinzi sau dispozitive retrovizoare)

Mai puţin de două oglinzi sau dispozitive retrovizoare

X

X

b)Oglindă sau dispozitiv uşor deteriorate sau fixate necorespunzător

Oglindă sau dispozitiv nefuncţional, puternic deteriorat, fixat necorespunzător, cu risc de cădere

X

X

c)Câmp vizual necesar neacoperit

X

d)Oglindă suplimentară la autovehiculele destinate învăţării conducerii auto deteriorată, montată necorespunzător

Oglindă suplimentară la autovehiculele destinate învăţării conducerii auto lipsă

X

X

3.4. Ştergătoare de parbriz Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Ştergător nefuncţional, lipsă sau neconform cu cerinţele1)

X

b)Lamela ştergătorului deteriorată

Lamela ştergătorului lipsă

X

X

52

sau deteriorată excesiv3.5. Spălător de parbriz Inspecţie vizuală şi

funcţionalăSpălătorul nu funcţionează corespunzător (lichidul de spălare lipseşte, dar pompa funcţionează sau jetul de apă direcţionat necorespunzător)

Nefuncţionare spălător

X

X

3.6. Sistem de dezaburire Inspecţie vizuală şi funcţională

Sistem care nu funcţionează corespunzător sau este deteriorat

X

4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE4.1. Faruri4.1.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi

funcţionalăa)Far/sursă de lumină defectă (pentru faruri multiple/surse de lumină multiple; în cazul LED, până la 1/3 nu funcţionează)

Far singular/sursă de lumină singulară defectă; în cazul LED vizibilitate foarte afectată

X

X

b)Defecţiune uşoară a sistemului de proiecţie (dispozitiv reflectorizant şi dispersoare)

Funcţionare defectuoasă sau lipsa sistemului de proiecţie (dispozitiv reflectorizant şi dispersoare)

X

X

c)Far fixat necorespunzător Xd) Lipsă far X

4.1.2. Orientare (+E) Inspecţie vizuală şi funcţionalăSe determină centrul de focalizare orizontal al fiecărui far cu lumină de întâlnire cu ajutorul aparatului de control al farurilor sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehicululuiInspectorul va regla farul dacă dispozitivul de reglare este funcţional

a)Far reglat necorespunzător (centrul de focalizare al unui far nu se încadrează în limitele stabilite în cerințe1)

X

b)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului

X

4.1.3. Comutare lumini Inspecţie vizuală şi funcţională sau prinutilizarea interfeţeielectronice a vehiculului

a)Comutator care nu funcţionează în conformitate cu cerinţele1)

(număr mai mic de faruri care funcţionează concomitent)

Depăşirea luminozităţii maxime admise în partea din faţă (număr mai mare de

X

X

53

faruri care funcţionează concomitent)b)Dispozitiv de comandă defect

X


X


a)Far, culoare emisă, poziţie, intensitate sau marcaj neconform cu cerinţele1)

X

b)Dispersor sau sursă de lumină obstrucţionate, reducând intensitatea luminii sau modificând culoarea luminii emise

X

c)Sursă de lumină şi far incompatibile

X

d)Faruri destinate conducerii pe partea stângă

X

4.1.5. Dispozitiv de reglare pe verticală a farurilor (dacă a fost prevăzut de producător)

Inspecţie vizuală şi funcţională, dacă este posibil, sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului

a)Dispozitivul nu funcţionează

X

b)Dispozitivul manual nu poate fi acţionat de pe scaunul conducătorului auto

X


X

4.1.6. Dispozitiv de spălare a farurilor (dacă a fost prevăzut de producător)

Inspecţie vizuală şi funcţională, dacă este posibil

Ştergătorul şi/sau spălătorul nu funcţionează

În cazul lămpilor cu descărcare în gaz

X

X

4.2. Lămpi de poziţie faţă, spate, lămpi de gabarit, lămpi de contur şi lămpi/lumini pentru circulaţia pe timp de zi4.2.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi

funcţională a)Sursă de lumină defectă.(în cazul surselor luminoase cu diode luminiscente -LED nu se consideră defect dacă funcţionează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact)

X

b)Dispersor spart sau lipsă Xc)Lampă fixată nesigur


X

X

d)Lipsă lampă X4.2.2. Comutare Inspecţie vizuală şi


Lămpile de poziţie spate şi lămpile de contur se sting când farurile sunt aprinse

X

X

b)Comutator defect, nu funcţionează

X

4.2.3. Respectare cerinţe1) Inspecţie vizuală şi a)Lampă, culoare emisă, X

54

funcţională poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele1)


X

b)Dispersor sau sursă de lumină obstrucţionat/ă, reducând intensitatea luminii, luminozitatea sau modificând culoarea luminii emise


X

X

4.3. Lămpi de frânare4.3.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi



Nicio sursă de lumină nu funcţionează

X

X

X



X

X



X

X


funcţională sau prin utilizarea interfeţei electronice a vehiculului

a)Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele1)

Funcţionare întârziată


X

X

Xb)Funcţionarea dispozitivului de comandă este afectată

X


X

55

d)Lampa pentru frâna de urgenţă nu funcţionează sau nu funcţionează corect

X


Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele1)

Lumină albă în spate; intensitate luminoasă redusă puternic

X

X

4.4. Lămpi indicatoare de direcţie şi de avarie4.4.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi



X

X



X

X



X

X




X


funcţionalăLampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele1)

X

4.4.4. Frecvenţă semnal luminos


Frecvenţa semnalului luminos neconformă cu cerinţele1) (frecvenţa diferă cu mai mult de 25%)

X

4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă4.5.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi



X

X

56



X

X

c)Far/lampă fixată nesigur

Risc foarte mare de desprindere sau de orbire a traficului din sens opus

X

X

d)Lipsă lampă sau dispersor X4.5.2. Orientare Inspecţie funcţională Deviere a farului de ceaţă

de la orientarea orizontală X


Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerințele1)


X


funcţionalăa)Far/lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele1)

X

b)Sistemul nu funcţionează în conformitate cu cerinţele1)

X

4.6. Lămpi de mers înapoi4.6.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi

funcţionalăa)Sursă de lumină defectă Xb)Dispersoare defecte Xc)Lampă fixată nesigur


X

X

d)Lipsă lampă X4.6.2. Respectare cerinţe1) Inspecţie vizuală şi

funcţionalăa)Lampă, culoare emisă, poziţie, intensitate luminoasă sau marcaj neconform cu cerinţele1)

X

b) Funcţionarea sistemului nu este în conformitate cu cerinţele1)

X


Funcţionarea comutatorului nu este în conformitate cu cerinţele1)

Lampa de mers înapoi poate fi aprinsă fără ca schimbătorul să se afle în poziţia de mers înapoi

X

X

4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate4.7.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi

funcţionalăa)Lampă care proiectează lumina direct în spate sau lumină albă în spate

X

b)Sursă de lumină defectă (surse de lumină multiple)

X

57

Sursă de lumină defectă (sursă de lumină unică)

X



X

X

d)Lipsă lampă sau dispersor X4.7.2. Respectare cerinţe1) Inspecţie vizuală şi


X

4.8. Catadioptri, plăci de identificare spate reflectorizant - fluorescente, marcaje reflectorizante pentru contur 4.8.1. Stare Inspecţie vizuală a)Echipament reflectorizant

defect sau deteriorat

Capacitatea de reflexie este diminuată

X

X

b)Element reflectorizant fixat nesigur

Se poate desprinde

X

X4.8.2. Respectare cerinţe1) Inspecţie vizuală

A se vedea anexa nr. 15 la reglementări

Dispozitiv, culoare reflectată sau poziţie neconformă cu cerinţele1)

Dispozitiv neomologat, lipsă sau reflectând culoarea roşie spre față sau culoarea albă spre spate

X

X

4.9. Martori luminoşi obligatorii pentru sistemul de iluminare4.9.1. Stare şi funcţionare Inspecţie vizuală şi

funcţională

Nu funcţionează

Nu funcţionează pentru faza lungă sau pentru lampa de ceaţă spate

X

X


Neconform cu cerinţele1) X

4.10. Conexiuni electrice între autovehiculul tractor şi (semi)remorcă

Inspecţie vizuală; dacă este posibil, se verifică continuitatea electrică a conexiunii

a)Componente fixe ataşate necorespunzător

Priză cu fixare necorespunzătoare

X

X

b)Izolaţie deteriorată


X

Xc)Funcţionare necorespunzătoare a conexiunilor electrice ale (semi)remorcii sau ale vehiculului tractor

Luminile de frână ale (semi)remorcii nu funcţionează deloc

X

X

4.11. Cablaj electric Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canalul de vizitare sau pe elevator, inclusiv dacă este cazul în compartimentul motor

a)Cablaj electric fixat necorespunzător

Prinderi slăbite, care ating muchii ascuţite, conectori

X

X

58

În cazul troleibuzelor se verifică şi existenţa şi starea cablurilor de descărcare la pământ, dacă acestea au fost prevăzute de producător

ce se pot deconecta

Cablajul poate atinge părţi fierbinţi, componente în mişcare de rotaţie sau solul, conectori deconectaţi (pentru sistemele de frânare și de direcţie)

X

b)Cablaj electric uşor deteriorat

Cablaj electric foarte deteriorat

Cablaj electric extrem de deteriorat (pentru sistemele de frânare şi de direcţie)

X

X

X

c)Izolaţie deteriorată


Risc major de incendiu, formare de scântei

X

X

X

4.12. Lămpi şi catadioptri facultativi


a)Lampă/catadioptru montat neconform cu cerinţele1)

Lumină emisă/reflectată roşie în faţă sau albă în spate

X

X

b)Lampa nu funcţionează în conformitate cu cerinţele1)

Numărul farurilor care se aprind simultan depăşeşte luminozitatea permisă. Lumină emisă/reflectată roşie în faţă sau albă în spate

X

X

c)Lampă/catadioptru fixat necorespunzător


X

X

4.13. Baterie (baterii) de acumulatori

Inspecţie vizuală a)Fixată necorespunzător

Fixată necorespunzător încât poate provoca scurtcircuit

X

X

b)Scurgeri reduse de electrolit

Scurgeri majore de electrolit

X

X

c)Comutator defect (dacă este necesar)

X

d)Siguranţe improvizate sau defecte (dacă sunt necesare)

X

e)Ventilaţie X

59

necorespunzătoare (dacă e necesară)

4.14 Caseta ŞCOALĂ Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Sursă de lumină defectă Xb)Caseta lipsă sau deteriorată

X

c)Caseta fixată nesigur


X

X

d)Caseta nu funcţionează corespunzător la comutarea luminilor de poziţie şi a farurilor

X

e)Caseta necertificată, montată necorespunzător

X

5. PUNŢI, JANTE, ANVELOPE ŞI SUSPENSIE5.1. Punţi (axe)5.1.1. Punţi (axe) (+E) Inspecţie vizuală cu

vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitareSe utilizează obligatoriu un detector de jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA>3,5 tone

a)Punte (axă) deformată sau fisurată

X

b)Fixare nesigură la vehicul

Stabilitate afectată, funcţionalitate afectată: joc excesiv în punctele de fixare

X

X


Stabilitatea afectată, funcţionalitatea afectată, spaţiu insuficient faţă de alte componente sau faţă de sol

X

X

5.1.2. Fuzetă (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitareSe utilizează obligatoriu un detector de jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA>3,5 tone Se aplică o forţă laterală sau verticală pe fiecare roată şi se evaluează jocul dintre portfuzetă şi axul fuzetei conform procedurii prevăzute la pct. E

a)Fuzetă fisurată Xb)Uzură excesivă a pivotului fuzetei sau a bucşelor


X

X

c)Mişcare excesivă între fuzetă şi puntea rigidă


X

X

d)Joc al pivotului fuzetei în punte


X

X

5.1.3. Rulmenţi roţi (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitareSe utilizează obligatoriu un

a)Joc excesiv în rulment

Stabilitatea direcţională afectată; pericol de distrugere

X

X

60

detector de jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA>3,5 toneSe roteşte fiecare roată. Se aplică o forţă laterală sau verticală la fiecare roată şi se constată mişcarea relativă dintre roată şi fuzetă

b)Rulment prea strâns, gripat

Pericol de supraîncălzire; pericol de distrugere

X

X

5.2. Roţi jante şi anvelope5.2.1. Butuc roată Inspecţie vizuală a)Prezon sau piuliță de

fixare a roții lipsă sau strâns slab

Prezoane sau piuliţe lipsă la aceeaşi roată sau strânse slab, astfel încât afectează foarte grav siguranţa rutieră

X

X

b)Butuc uzat sau deteriorat

Butuc uzat sau deteriorat într-un mod care afectează fixarea sigură a jantei

X

X

5.2.2. Jante (+E) Inspecţie vizuală a ambelor părţi ale fiecărei roţi cu vehiculul pe un elevator sau pe canal

a)Jantă fisurată sau cu defect de sudură

X

b)Montare necorespunzătoare a inelului de reţinere a anvelopei

Risc de desprindere a inelului

X

X

c)Jantă deformată excesiv sau uzată în zona găurilor de prindere pe butuc sau în zona prinderii inelului de reţinere

Este afectată prinderea sigură de butuc; este afectată prinderea sigură a anvelopei

X

X

d)Dimensiunile jantei şi compatibilitatea cu anvelopa nu sunt în conformitate cu documentele sau cu cerințele1)

X

5.2.3. Anvelope (+E) Inspecţie vizuală a întregii anvelope prin deplasarea vehiculului înainte şi înapoi pe canal sau prin rotirea roţii când vehiculul este suspendat pe elevatorA se vedea pct. F

a)Dimensiunea anvelopei, indicele de sarcină sau indicele de viteză, marca de omologare nu sunt conforme cu documentele sau cu cerinţele1)

Indice de sarcină sau de viteză necorespunzător pentru utilizare, anvelopa

X

X

61

atinge alte părţi fixe ale vehiculului, afectând conducerea în siguranţăb)Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeaşi axă sau pe roţile jumelate

X

c)Anvelope de construcţie diferită (radial sau diagonal) pe aceeaşi axă

X

d)Anvelope grav deteriorate sau cu tăieturi

Cord vizibil sau deteriorat

X

Xe)Indicatorul de uzură al profilului anvelopei devine expus

Adâncimea profilului principal (zona centrală de 3/4 din lăţimea benzii de rulare) mai mică de 1,6 mm (pentru tractoare: 2 mm la anvelopele cu diametrul jantei până la 20" inclusiv sau 4 mm la anvelopele cu diametrul jantei peste 20")

X

X

f)Anvelopa se freacă de alte componente (dispozitive flexibile antiîmproşcare)

Anvelopa se freacă de alte componente (nu este periclitată conducerea în siguranță)

X

X

g)Anvelopă reşapată neconformă cu cerinţele1)

Stratul de protecţie al cordului afectat

X

X

h)Sistemul de monitorizare a presiunii anvelopelor funcţionează defectuos sau una dintre anvelope este dezumflată în mod evident

Nefuncţionare evidentă a sistemului

X

X

5.3. Suspensie5.3.1. Arcuri (+E) Inspecţie vizuală cu

vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar

a)Arc fixat nesigur pe şasiu sau punte

Mişcare relativă vizibilă. Prinderi foarte slăbite

X

X

b)O componentă a arcului deteriorată sau fisurată

Foaia de arc principală sau foile de arc secundare foarte

X

X

62

afectatec)Lipsă arc


X

X

d)Modificare nesigură2)

Distanţă insuficientă faţă de alte componente ale vehiculului; arcurile nu funcţionează

X

X

5.3.2. Amortizoare (+ E) Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar

a)Amortizor fixat nesigur pe şasiu sau punte

Prinderea amortizorului slăbită

X

X

b)Amortizor deteriorat prezentând scurgeri importante sau funcţionare necorespunzătoare

X

c)Lipsă amortizor X5.3.3. Bare de torsiune,

bielete antiruliu, bară stabilizatoare, basculă, braţe ale suspensiei (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacăeste necesar

a)Fixare necorespunzătoare a unei componente pe şasiu sau punte


X

X

b)Componentă deteriorată sau corodată excesiv

Stabilitatea componentei este afectată sau componentă fisurată

X

X


Distanţă prea mică faţă de alte componente ale vehiculului; sistemul nu funcţionează

X

X

d)Lipsă bară stabilizatoare (dacă a fost prevăzută de producător)

X

5.3.4. Articulaţii suspensie (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri dacă este necesar

a)Uzură excesivă a pivotului fuzetei şi/sau a unei bucşe sau a unei articulaţii a suspensiei


X

X

b)Burduf de protecţie la praf deteriorat semnificativ

Burduf de protecţie la praf lipsă sau spart

X

X

5.3.5. Suspensie pneumatică Inspecţie vizuală şi a)Sistem nefuncţional X

63

(+E) auditivă cu vehiculul aflat pe canal

b)Orice componentă deteriorată, defectă sau modificată care afectează funcţionarea sistemului

Funcţionarea sistemului afectată puternic

X

X

c) Pierderi de aer audibile X6. ŞASIU ŞI ELEMENTE ATAŞATE ŞASIULUI

6.1. Caroserie autoportantă, şasiu şi accesorii cadru6.1.1. Stare generală (+E) Inspecţie vizuală cu

vehiculul aflat pe canal sau elevator Coroziunile se vor evalua conform procedurii prevăzute la pct. G

a)Fisură sau deformare uşoară a lonjeroanelor sau a traverselor

Fisură sau deformare gravă a lonjeroanelor sau a traverselor

X

X

b)Plăci de ranforsare sau prinderi nesigure

Majoritatea prinderilor slăbite; rezistenţă insuficientă a pieselor

X

X

c)Coroziune excesivă care afectează rigiditatea ansamblului

Rezistenţă insuficientă a pieselor

X

X

d)Praguri, contrapraguri, contraaripi corodate excesiv

X

6.1.2. Tubulatură de evacuare,amortizoare de zgomot (+E)

Inspecţie vizuală şiauditivă cu vehiculul aflat pe canal sau elevator

a)Sistem de evacuare fixatnecorespunzător sau neetanş

X

b)Gazele de evacuare pătrund în cabina conducătorului sau în compartimentul pasagerilor


X

X

c)Lipsă element din tubulatura de evacuare

X

d)Tubulatura de evacuare nu este poziţionată corespunzător

X

6.1.3. Rezervor şi conducte sau racorduri de combustibil (inclusiv rezervor şi conducte de combustibil pentru dispozitivul de încălzire) (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canal sau elevator.În cazul sistemelor GPL/GNC/GNL cu ajutorul dispozitivelor de detectare a scurgerilor

a)Rezervor, conducte sau racorduri fixate necorespunzător, creând un risc deosebit de incendiu.

X

b)Scurgeri de combustibil sau capacul de la rezervor lipsă sau neetanş

Risc de incendiu; pierdere importantă de substanţe periculoase

X

X

c)Conductă sau racord uzat din cauza frecării

X

64

Conductă sau racord deteriorat

X

d)Funcţionare necorespunzătoare a robinetului de oprire a combustibilului (dacă este prevăzut)

X

e)Risc de incendiu datorat:- scurgerilor de combustibil;- protecţiei necorespunzătoare a rezervorului de combustibil sau a sistemului de evacuare;- stării compartimentului motor

X

f)Sistem GPL/GNC/GNL sau pentru hidrogen neconform cu cerinţele, oricare parte a sistemului este defectă1)

X

g)Plăcuţă cu data omologării rezervorului GPL lipsă ori cu data respectivă ilizibilă; etichetă sau inscripţie poansonată cu data limită de expirare a valabilităţii rezervorului GNC lipsă ori cu data respectivă ilizibilă

X

h)Sistem GPL/GNC/GNL sau pentru hidrogen neomologat ori necertificat

X

i)Lipsă rezervor corespunzător fiecărui combustibil menţionat în CIV

X

j)Rezervor GPL cu vechime mai mare de 10 ani faţă de data omologării poansonată; rezervor GNC cu vechime mai mare decât data limită de expirare a valabilităţii de pe etichetă sau poansonată

X

k)Carcasă multisupapă neetanşă, fisurată sau fără capac

X

l)Tubulatură pentru evacuarea scăpărilor de GPL/GNC/GNL neetanşă ori nefixată

X

m)Ţevi pentru GPL din cupru fără înveliş de protecţie din cauciuc sau plastic

Racorduri GPL sudate sau

X

X

65

lipite pe ţevi; racorduri GNC lipite pe ţevin)Rezervor suplimentar care nu este menţionat în CIV

X

o)Alimentare dintr-un rezervor improvizat, altul decât cel destinat

X

6.1.4. Bare de protecţie, dispozitive de protecţie laterală şi dispozitive de protecţie antiîmpănare spate (dacă au fost prevăzute de producător)

Inspecţie vizuală a)Fixare slăbită sau deteriorare care poate cauza accidente la contact

Componente care se pot desprinde; funcţionalitate puternic afectată

X

X

b)Dispozitiv în mod evident neconform cu cerințele1)

X

6.1.5. Suport pentru roata de rezervă (dacă a fost prevăzut de producător)

Inspecţie vizuală a)Suportul nu este într-o stare corespunzătoare

X

b)Suport fisurat sau fixat nesigur

X

c)Roată de rezervă fixată nesigur pe suport


X

X

6.1.6. Dispozitiv de cuplare şi dispozitiv de remorcare (+E)

Inspecţie vizuală, dacă este cazul cu vehiculul pe canal sau pe elevator, urmărind cu atenţie uzura şi funcţionarea corespunzătoare a oricărui dispozitiv de siguranţă montat şi/sau prin utilizarea calibrelor de măsurare sau a şubleruluiVerificare şi evaluare conform procedurii prevăzute la pct. H

a)Componentă deteriorată, defectă sau fisurată (dacă nu este utilizată)

Componentă deteriorată, defectă sau fisurată (dacă este utilizată)

X

X

b)Uzură excesivă a unei componente

Limita de uzură depăşită

X

Xc)Prindere necorespunzătoare a dispozitivului de cuplare

Prindere necorespunzătoare a dispozitivului de cuplare, cu risc foarte mare de desprindere

X

X

d) Orice dispozitiv de siguranţă lipsă sau care nu funcţionează corespunzător

X

e)Nefuncţionarea oricărui indicator de cuplare

X

f)Obstrucţionarea plăcii de înmatriculare sau a oricărei lămpi (atunci când dispozitivul de cuplare nu este utilizat)

Placa cu numărul de înmatriculare nu este vizibilă integral (atunci

X

X

66

când dispozitivul de cuplare nu este utilizat)g)Modificare nesigură2) (piese secundare)

Modificare nesigură2) (piese principale)

X

X

h)Cuplare prea slabă Xi)Dispozitiv de cuplare (semi)remorcă neomologat/necertificat

X

6.1.7. Transmisie (+E) Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canalul de vizitare sau elevatorSe verifică zona ambreiajului, a cutiei de viteze, diferenţialului, reductorului şi a frânei de încetinire (dacă nu acţionează pe evacuare)Se verifică inclusiv dubla comandă pentru ambreiaj în cazul autovehiculelor ŞCOALĂ

a)Şurub de siguranţă slăbit sau lipsă

Şurub de siguranţă slăbit sau lipsă, astfel încât afectează foarte grav siguranţa rutieră

X

X

b)Lagărele arborilor de transmisie uzate excesiv


X

X

c)Uzură excesivă a articulaţiilor cardanice sau a lanţurilor/curelelor de transmisie Risc foarte mare de desprindere sau de fisurare

X

X

d)Cuplaje flexibile deteriorate


X

X

e)Arbore deteriorat sau îndoit

X

f)Carcasa lagărului fisurată sau fixată necorespunzător


X

X

g)Element de protecţie contra prafului deteriorat semnificativ

Element de protecţie la praf lipsă sau spart

X

X

h)Modificare neautorizată a sistemului de transmisie sau a elementelor de comandă

X

i)Scurgeri importante lichid, ulei de transmisie (se formează picături)

X

j)Comandă ambreiaj fixată necorespunzător, lipsă element de asigurare

X

67

comandă (inclusiv dubla comandă)k)Lipsă transmisie longitudinală sau a arborilor planetari la una din punţile autovehiculului în cazul autovehiculelor cu tracţiune integrală

X

6.1.7.1. Funcţionare transmisie Inspecţie funcţională Funcţionare necorespunzătoare

X

6.1.8. Suporți motor Inspecţie vizuală Suport motor deteriorat grav şi evident

Suport motor slăbit sau rupt

X

X6.1.8.1. Stare ventilator Inspecţie vizuală Ventilator deteriorat, paletă

ventilator fisuratăX

6.1.8.2. Stare, fixare componente pentru alimentarea duală a motorului

Inspecţie vizuală a)Reductor-vaporizator GPL, regulator GNC sau unitate de control electronic fără marcaj conform Regulamentului CEE-ONU nr. 67 sau nr. 110

X

b)Reductor-vaporizator GPL, regulator GNC sau alte componente (GPL/GNC/GNL) poziţionate sau fixate necorespunzător

X

6.1.9. Performanţe motor a)Unitate de comandă modificată, afectând siguranţa şi/sau mediul

X

b)Modificarea motorului sau a anexelor acestuia, afectând siguranţa şi/sau mediul

X

6.2. Cabină conducător auto şi caroserie6.2.1. Stare (+E) Inspecţie vizuală

Verificare şi evaluare conform procedurii prevăzută la pct. G

a)Panou fixat necorespunzător sau deteriorat ori element care poate provoca răniri

Se poate desprinde

X

Xb)Montant nesigur (deformat, corodat excesiv sau fisurat care poate genera deschiderea accidentală a capotelor sau a obloanelor)


X

Xc)Pătrunderea de emisii de gaze ale motorului sau de gaze de evacuare


X

X

d) Reparaţie necorespunzătoare / modificare nesigură2)

X

68

Spaţiu insuficient faţă de drum sau de piesele aflate în mişcare

X

e)Caroserie, cabină incompletă sau deteriorată

X

f)Caroserie şi cabină corodată excesiv

X

g)Mecanism de zăvorâre sau dispozitiv de rabatare a cabinei pe şasiu defect sau lipsă (dacă a fost prevăzut de producător)

X

6.2.1.1. Stare, fixare semiremorcă autobuz articulat (+E)

Inspecţie vizuală cu vehiculul aflat pe canalul de vizitareSe va inspecta şi zona de pe acoperişul autobuzuluiSe va utiliza un detector de jocuri cu 8 mişcăriSe va inspecta şi prin probă în parcurs

a)Ansamblul burduf deteriorat

X

b)Jocuri excesive în articulaţiile braţelor de fixare

X

c)Braţe cadru fixate necorespunzător, reparate necorespunzător sau cu deformări importante

X

d)Zonele de fixare a braţelor corodate excesiv

X

e)Jocuri în leviere, bare şi articulaţiile acestora la puntea directoare spate

X

f)Zgomote la virarea ansamblului burduf

X

6.2.2. Montare (+E) Inspecţie vizuală în zonele de control cu vehiculul pe un elevator sau pe canalSe vor face verificări şi evaluări conform pct. G

a)Caroserie sau cabină nesigură


X

Xb)Caroserie/cabină în mod evident centrată necorespunzător pe şasiu

X

c)Fixare nesigură sau lipsă element de fixare a caroseriei/cabinei pe şasiu sau pe traverse, dar simetria este asigurată

Fixare nesigură sau lipsă element de fixare a caroseriei/cabinei pe şasiu sau pe traverse, astfel încât siguranţa rutieră este pusă în pericol

X

X

d)Corodare excesivă în punctele de fixare pe caroseria autoportantă


X

X6.2.3. Uşi şi dispozitive de

închidere uşiInspecţie vizuală şi funcţională Se vor face verificări şi evaluări conform pct. G

a)Uşă care nu se deschide sau nu se închide corespunzător

X

b)Uşă care se poate deschide accidental sau care

X

69

nu rămâne închisă (uşi glisante)

Uşă care se poate deschide accidental sau care nu rămâne închisă (uşi pivotante)

X

c)Uşă, balama, dispozitiv de asigurare sau montant deteriorat

Uşă, balama, dispozitiv de asigurare sau montant lipsă sau slăbit

X

X

d)Uşi corodate excesiv X6.2.4. Podea (+E) Inspecţie vizuală cu

vehiculul urcat pe un elevator sau pe canalSe vor inspecta cu atenţie mărită zonele de îmbinare ale podelei cu caroseriaSe vor face verificări şi evaluări conform pct. G

Podea nesigură sau foarte deteriorată

Podea instabilă

X

X

6.2.5. Scaun conducător auto Inspecţie vizuală şi funcţională

a)Scaun cu structură defectă

Scaun slăbit sau fixat necorespunzător

X

X

b)Funcţionare necorespunzătoare a mecanismului de reglare

Scaunul se mişcă sau spătarul scaunului nu poate fi fixat

X

X

6.2.6. Alte scaune Inspecţie vizuală a)Scaune defecte sau nesigure (piese secundare)

Scaune defecte sau nesigure (piese principale)

X

X

b)Scaune care nu au fost echipate în conformitate cu cerinţele1); numărul de scaune nu corespunde cu cel menţionat în CIV; poziţionare neconformă cu omologarea

X

c)Scaune modificate sau neomologate

X

6.2.7. Comenzile conducătorului auto


Funcţionare incorectă a oricărei comenzi necesare pentru operarea în siguranţă a vehiculului

Operarea în siguranţă a vehiculului afectată

X

X

6.2.8. Treptele şi scara cabinei

Inspecţie vizuală a)Treaptă sau scară nesigură

Stabilitate insuficientă

X

X

70

b)Treaptă sau scară care poate provoca rănirea utilizatorilor

X

6.2.9. Alte echipamente şi accesorii interioare şi exterioare

Inspecţie vizuală a)Fixare defectuoasă a unui accesoriu sau echipament

X

b) Accesorii sau echipamente neconforme cu cerinţele1)

Element montat care poate provoca răniri; siguranța este afectată

X

X

c)Scurgeri reduse de la echipamentul hidraulic

Scurgeri majore de substanţe periculoase

X

X

6.2.10. Apărători de noroi (dacă au fost prevăzute de producători), aripi, dispozitive antiîmproşcare

Inspecţie vizuală a) Lipsă, fixate necorespunzător sau foarte corodate

Pot provoca răniri; risc de desprindere

X

X

b)Spaţiu insuficient faţă de anvelope/roţi (dispozitive antiîmproşcare)

Spaţiu insuficient faţă de anvelope/roţi (apărători)

X

X


Acoperire insuficientă a profilului anvelopei

X

X

7. ALTE ECHIPAMENTE7.1. Centuri de siguranţă/catarame şi sisteme de reţinere7.1.1. Siguranţa montării

centurilor de siguranţă şi a cataramelor aferente

Inspecţie vizuală a)Ancorare deteriorată excesiv Ancorare cu risc de desprindere

X

X

b)Ancorare slăbită X7.1.2. Stare centuri de

siguranţă, catarameInspecţie vizuală şi funcţională

a)Centură de siguranţă obligatorie lipsă sau care nu a fost montată

X

b)Centură de siguranţă deteriorată

Orice tăietură sau urmă de supratensionare

X

X

c)Centură de siguranţă neconformă cu cerinţele1)

X

d) Catarama centurii de siguranţă deteriorată sau cu funcţionare incorectă

X

e) Retractorul centurii de siguranţă deteriorat sau cu funcţionare incorectă

X

71

7.1.3. Limitatorul de sarcină al centurii de siguranță (dacă a fost prevăzut de producător)

Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice

a)Limitator de sarcină lipsă în mod evident sau care nu e adecvat pentru vehiculul în cauză

X


X

7.1.4. Dispozitiv de pretensionare al centurii de siguranţă (dacă a fost prevăzut de producător)


a)Dispozitiv de pretensionare lipsă în mod evident sau care nu e adecvat pentru vehiculul în cauză

X


X

7.1.5. Airbaguri Inspecţie vizuală şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice

a)Airbag lipsă în mod evident sau care nu e adecvat pentru vehiculul în cauză

X


X

c)Airbag evident nefuncţional

X

7.1.6. Sistem de reţinere suplimentar (SRS)

Inspecţia vizuală a martorului indicator de defecţiuni (MIL) şi/sau prin utilizarea interfeţei electronice

a)Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al SRS indică funcţionarea defectuoasă a sistemului

X


X

7.2. Stingător de incendiu Inspecţie vizuală a)Lipsă Xb)Neconform cu cerinţele1) X

7.3. Dispozitiv de închidere şi dispozitiv antifurt


a)Dispozitivul antifurt nu funcţionează corespunzător

X

b)Dispozitiv defect

Închidere sau blocare inopinată

X

X

7.4. Triunghiuri reflectorizante de presemnalizare

Inspecţie vizuală a)Lipsă sau incomplete Xb)Neconforme cu cerinţele1) X

7.5. Trusă de prim ajutor Inspecţie vizuală Lipsă, incompletă sau neconformă cu cerinţele1)

X

7.6. Cale de roată (dacă sunt obligatorii)

Inspecţie vizualăA se vedea anexa nr. 14 la reglementări

Lipsă sau în stare necorespunzătoare, stabilitate insuficientă sau dimensiune prea mică

X

7.7. Dispozitiv de avertizare acustică


a)Nu funcţionează corespunzător


X

Xb)Dispozitiv de acţionare fixat necorespunzător

X

c) Neconform cu cerinţele1)

Sunetul emis poate fi

X

X

72

confundat cu sirenele oficiale

7.8. Vitezometru Inspecţie vizuală şi funcţională în timpul probei în parcurs sau prin mijloace electronice


Lipsă (dacă este obligatoriu)

X

X

b)Funcţionare necorespunzătoare

Total nefuncţional

X

Xc)Insuficient iluminat

Lipsa iluminării

X

X7.9. Tahograf (dacă este

montat/obligatoriu conform legislaţiei)

Inspecţie vizuală a)Nu este montat conform cerinţelor1)

X

b)Nu funcţionează Xc)Sigiliu lipsă sau deteriorat Xd)Placă de montare lipsă, ilizibilă sau cu termen de valabilitate expirat

X

e)Falsificare sau manipulare evidentă

X

f)Dimensiunea anvelopelor diferită de cea înscrisă pe placa de montare

X

7.10. Limitator de viteză (dacă este montat/obligatoriu conform legislaţiei)

Inspecţie vizuală şi funcţională (dacă echipamentul de verificare a limitatoarelor de viteză este disponibil)


X

b)Evident nefuncţional Xc)Limită de viteză setată incorect (dacă este verificată)

X

d)Sigiliu deteriorat sau lipsă Xe)Placă de montare lipsă, ilizibilă

X

f)Dimensiunea anvelopelor nu corespunde cu parametrii de calibrare

X

g)Limita de viteză menţionată pe placa de montare nu corespunde cu cerinţele1)

X

h) Termenul de valabilitate al verificării înscris pe placa de montare expirat

X

7.11. Odometru (dacă a fost prevăzut de producător)


a)Manipulare evidentă (fraudă) pentru a reduce kilometrajul sau pentru a falsifica kilometrajul unui vehicul

X

b)Nefuncţionare evidentă X7.12. Sistem de control

electronic al stabilităţii (ESC) (dacă a fost prevăzut de producător)


a)Senzorul de turaţie de la roată lipsă sau deteriorat

X

b)Instalaţie electrică deteriorată

X

c)Alte componente lipsă sau deteriorate

X

73

d)Deteriorare sau funcţionare necorespunzătoare a comutatorului

X

e)Martorul indicator de defecţiuni (MIL) al ESC indică funcţionarea necorespunzătoare a sistemului

X

f)Sistemul indică o defecţiune prin interfaţa electronică a vehiculului

X

8. EMISII POLUANTE8.1. Zgomot 8.1.1. Sistem de reducere a

zgomotului (+E)Evaluare subiectivă a)Nivelul de zgomot

depăşeşte nivelul maxim permis de cerinţe1)

X

b)Orice parte a sistemului de reducere a zgomotului slăbită, lipsă, deteriorată, montată incorect sau modificată în mod evident astfel încât ar putea afecta în mod semnificativ nivelul de zgomot

Risc foarte mare de cădere

X

X8.2. Emisii de gaze de evacuare8.2.1. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin scânteie (mas)8.2.1.1. Echipament de control

al emisiilor de gazede evacuare

Inspecţie vizuală a)Echipament de control al emisiilor de gaze montat de producător lipsă, modificat sau defect în mod evident

X

b)Neetanşeităţi ce ar putea afecta măsurarea emisiilor

X

8.2.1.2. Emisii de gaze (+E) Control cu analizor de gaze pentru CO şi HC la autovehiculele cu mas fără catalizator tricomponent şi sondă lambda, la turaţia de mers în gol încet.Control cu analizor de gaze pentru CO şi HC la autovehiculele cu mas cu catalizator tricomponent şi sondă lambda, la turaţia de mers în gol încet şi la turaţia de mers în gol accelerat (min. 2000 rot/min, max. 3000 rot/min)Verificarea HC se efectuează numai pentru funcţionarea cu benzinăNu se efectuează această probă pentru autovehiculele echipate cu motoare în doi timpi

a)Fie emisiile de gaze depăşesc nivelurile specifice stabilite de producător

X

b)Fie, în cazul în care aceste informaţii nu sunt disponibile, emisiile de COcor şi HC depăşesc:1)pentru vehiculele care nu sunt controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor:- 4,5% sau- 3,5%; pt. COcor,

în funcţie de data primei înmatriculări (data fabricaţiei, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă), conform anexei nr. 13 la reglementări - 1000 ppm pt. HC

X

74

Nu se efectuează această probă pentru tractoare Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuatLa motoarele cu alimentare duală benzină /carburanţi alternativi, controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcţionarePentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcţionarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD şi a verificării funcţionării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerinţele specifice A se vedea anexa nr. 13 la reglementări

2) pentru vehiculele controlate prin intermediul unui sistem avansat de control al emisiilor,- 0,5% la turaţia de mers în gol încet şi- 0,3% la turaţia de mers în gol accelerat;sau- 0,3% la turaţia de mers în gol încetşi- 0,2% la turaţia de mers in gol accelerat; pt. COcor, în funcţie de nivelul de poluare menţionat în CIV, conform anexei nr. 13 la reglementări- 100 ppm pt. HC la turaţia de mers în gol accelerat.c)Coeficientul lambda nu se încadrează în domeniul 10,03 sau nu este conform cu valoarea specificată de producător la turaţia de mers în gol accelerat

X

d) Citirea OBD indică o funcţionare necorespunzătoare

X

8.2.2. Emisii de gaze de evacuare produse de motoare cu aprindere prin comprimare (mac)8.2.2.1. Echipament de control

al emisiilor de gaze de evacuare

Inspecţie vizuală a)Echipament de control al emisiilor montat de producător lipsă sau defect în mod evident

X

b) Neetanşeităţi ce ar putea afecta măsurarea emisiilor

X

8.2.2.2. Verificare opacitate (+E)

Control cu opacimetrul în accelerare liberă.Se accelerează motorul de la turaţia de mers în gol încet la turaţia de regulator. Vehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 ianuarie 1980 sunt exceptate de la această verificareNu se efectuează această probă pentru tractoareAceastă probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi efectuatPentru autovehiculele echipate cu un sistem de

a)Opacitatea depăşeşte nivelul înregistrat pe plăcuţa producătorului de pe vehicul

X

b)Dacă această informaţie nu este disponibilă, indicele de opacitate K depăşeşte:1)pentru autovehiculele echipate cu mac supraalimentat (cu turbocompresor): 3 m-1

2)pentru autovehicule echipate cu mac cu aspiraţie naturală: 2,5 m-1

3)pentru autovehiculele prevăzute în anexa nr. 13 la reglementări: 1,5 m-1 sau 0,7 m-1

X

75

diagnosticare la bord (OBD), funcţionarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD şi a verificării funcţionării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerinţele specificeA se vedea anexa nr. 13 la reglementări

8.3. Suprimarea interferenţei electromagneticeInterferenţă radio Orice nerespectare a

cerinţelor1)X

8.4. Alte aspecte referitoare la mediu8.4.1. Scurgeri de lichide Inspecţie vizuală Orice scurgere în exces de

lichid cu excepţia apei, care poate afecta mediul ambiant sau care reprezintă un factor de risc pentru ceilalţi participanţi la trafic

Formare constantă de picături, care constituie un risc foarte mare

X

X

8.4.2. Fum vizibil Inspecţie vizuală Fum în exces de orice culoare

X

9. INSPECŢII SUPLIMENTARE PRIVIND AUTOVEHICULELE DESTINATE TRANSPORTULUI DE PERSOANE CARE AU, ÎN AFARA LOCULUI CONDUCĂTORULUI, MAI MULT DE 8 LOCURI PE

SCAUNE (M2, M3)9.1. Uşi9.1.1. Uşi de intrare şi de

ieşireInspecţie vizuală şi funcţională

a)Funcţionare necorespunzătoare

X

b)Uşă deteriorată

Poate provoca răniri

X

Xc)Sistem de control în caz de urgenţă defect

X

d)Controlul de la distanţă al uşilor sau dispozitiv de avertizare defect

X

e)Neconformă cu cerinţele1)

Lăţime insuficientă a uşii

X

Xf)Uşă improvizată X

9.1.2. Ieşiri de urgenţă Inspecţie vizuală şi funcţională (dacă este posibil)


X

b)Indicatoare ilizibile pentru ieşirile de urgenţă

Indicatoare lipsă pentru ieşirile de urgenţă

X

X

c)Ciocan de spart geamul lipsă

X

d)Neconforme cu cerinţele1) X

76

Lăţime insuficientă sau acces blocat

X

9.2. Sistem de dezaburire şi dezgheţare



Afectează operarea în siguranţă a autovehiculului

X

X

b)Emisii de gaze toxice sau de evacuare în cabina conducătorului auto sau în compartimentul pasagerilor


X

X

c)Sistem de dezgheţare defect (dacă este obligatoriu)

X

9.3. Sistem de ventilaţie şi de încălzire




X

X

b)Emisii de gaze toxice sau de evacuare în cabina conducătorului auto sau în compartimentul pasagerilor


X

X

9.4. Scaune9.4.1. Scaune pasageri

(inclusiv pentru personalul de însoţire)

Inspecţie vizuală Strapontine (dacă sunt permise) nu funcţionează automat

Blochează o ieşire de urgenţă

X

X

9.4.2. Scaun conducător auto(cerinţe suplimentare)

Inspecţie vizuală a)Dispozitive speciale defecte, cum ar fi protecţia antireflexie

Câmpul vizual diminuat

X

Xb)Sistemul de protecţie pentru conducătorul auto nesigur sau neconform cu cerinţele1)


X

X9.5. Lumini interioare şi

dispozitive de ghidareInspecţie vizuală şi funcţională

Dispozitiv defect sau neconform cu cerinţele1)


X

X9.6. Culoare şi zone de

staţionare în picioareInspecţie vizuală a)Podea nesigură


X

Xb)Bare sau mânere de susţinere defecte

X

77

Fixate necorespunzător sau inutilizabile

X


Lăţime sau spaţiu insuficient

X

X

9.7. Scări şi trepte Inspecţie vizuală şi funcţională (dacă este posibil)

a)Deteriorate

Puternic deteriorate


X

X

Xb)Scări retractabile care nu funcţionează corespunzător

X


Lăţime insuficientă sau înălţime excesivă

X

X

d)Scări şi trepte modificate X9.8. Sistem de comunicare

cu pasageriiInspecţie vizuală şi funcţională

Sistem defect


X

X9.10. Cerinţe privind transportul copiilor9.10.1. Uşi Inspecţie vizuală Dispozitivul de siguranţă al

uşii neconform cu cerinţele1)

privind acest mod de transport

X

9.10.2. Echipamente de semnalizare şi speciale

Inspecţie vizuală Echipamente de semnalizare sau speciale lipsă sau neconforme cu cerinţele1)

X

9.11. Cerinţe privind transportul persoanelor cu mobilitate redusă9.11.1. Uşi, rampe şi

elevatoareInspecţie vizuală şi funcţională


Siguranţa este afectată

X

Xb)Deteriorat(ă)

Stabilitatea este afectată; poate provoca răniri

X

X

c)Element de comandă defect

Siguranţa operării afectată

X

Xd)Dispozitiv de avertizare defect

Nu funcţionează

X

Xe)Neconforme cu cerinţele1) X

9.11.2. Sistem de blocare a scaunului rulant

Inspecţie vizuală şi funcţionalădacă este cazul


Siguranţa operării afectată

X

Xb)Deteriorat

Stabilitatea este afectată; poate provoca răniri

X

X

c)Element de comandă X

78

defect

Siguranţa operării afectată Xd)Neconforme cu cerinţele1) X

9.11.3. Echipamente de semnalizare şi speciale

Inspecţie vizuală Echipament lipsă sau nu corespunde cerinţelor1)

X

9.12. Alte echipamente speciale9.12.1. Instalaţii de preparare

a alimentelor

Inspecţie vizuală a)Instalaţie neconformă cu cerinţele1)

X

b)Instalaţie deteriorată astfel încât devine periculoasă utilizarea ei

X

9.12.2. Instalaţie sanitară Inspecţie vizuală Instalaţie neconformă cu cerinţele1)


X

X9.12.3. Alte dispozitive

(de exemplu sisteme audio-video)

Inspecţie vizual Neconform cu cerinţele1)

Funcţionarea în siguranţă a autovehiculului este afectată

X

X

9.12.4. Martorul dispozitivului de sesizare a tensiunii periculoase (pentru troleibuze)

Inspecţie vizuală Nu funcţionează X

10. ALTE VERIFICĂRI10.1. Vehicul în ansamblu Inspecţie vizuală sau prin

utilizarea unui echipament adecvat

a)Reparaţii sau modificări necorespunzătoare ale oricărei componente a vehiculului ce ar putea afecta semnificativ siguranţa circulaţiei pe drumurile publice

X

b)Orice defect suplimentar constatat ce ar putea afecta semnificativ siguranţa circulaţiei pe drumurile publice

X

c) Orice defect suplimentar care nu permite efectuarea sau finalizarea ITP (motorul nu porneşte, defecte accidentale etc)3)

X

NOTE: 1) “Cerinţe” se referă la condiţiile stabilite prin omologarea de tip şi aplicabile la data omologării, primei înmatriculări, primei înregistrări sau primei puneri în exploatare ori prin condiţiile stabilite pentru echiparea ulterioară ori prin legislaţia naţională. Aceste motive de respingere se aplică numai în cazul în care a fost verificată conformitatea cu cerințele.2) “Modificare nesigură” înseamnă o modificare care are un efect negativ asupra siguranţei rutiere a vehiculului sau care are un efect negativ semnificativ asupra mediului3) În acest caz este necesară reefectuarea ITP

E – verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat

Reparaţie sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparaţie sau modificare cu efecte negative asupra siguranţei rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomolgate sau necertificate)

DMi (deficienţe minore) – deficienţele care nu au un efect semnificativ asupra siguranţei vehiculului sau impact asupra mediului, precum şi alte neconformităţi minore

79

DMa (deficienţe majore) – deficienţele susceptibile să compromită siguranţa vehiculului, să aibă impact asupra mediului sau să-i pună în pericol pe ceilalţi participanţi la trafic, precum şi alte neconformităţi mai importante; DP (deficienţe periculoase) – deficienţele care constituie un risc direct şi imediat la adresa siguranţei rutiere sau care au impact asupra mediului.Un vehicul care prezintă deficienţe încadrabile la mai mult de o categorie de deficienţe este clasificat în categoria care corespunde deficienţei mai grave. Un vehicul care prezintă mai multe deficienţe la acelaşi element inspectat poate fi clasificat în categoria imediat superioară de gravitate dacă se poate demonstra că efectul combinat al acestor deficienţe ar genera un risc mai mare la adresa siguranţei rutiere.

Prescurtări utilizate în tabel:CI – certificat de înmatriculareCO – oxid de carbonCIV – cartea de identitate a vehicululuiHC – hidrocarburi totalITP – inspecţie tehnică periodicăGPL – gaz petrolier lichefiat (instalaţie de alimentare cu GPL)GNC – gaz natural comprimat (instalaţie de alimentare cu GNC)GNL – gaz natural lichefiatMTMA - masa totală maximă autorizată (masa maximă tehnic admisibilă)

Categoriile M1, M2, M3, N1, N2, N3, O1, O2, O3, O4 sunt definite în reglementările RNTR 2………………………………………………………………………………………………………

D. Deficienţe privind parbrizul şi alte geamuri1. Deficienţe parbriz autoturisme şi autovehicule cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv

Deteriorări permise:a) în zona de acţiune a ştergătoarelor de parbriz este permisă o singură deteriorare sau

decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 10 mm.b) în afara zonei de acţiune a ştergătoarelor de parbriz:- o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia;- zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 5 mm;- o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu

diametrul de cel mult 40 mm;- patru deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în patru cercuri

imaginare cu diametre de cel mult 10 mm.c) pe marginea parbrizului, în afara zonei de acţiune a ştergătoarelor de parbriz, se admit fisuri

simple neramificate ca în figură.

2. Deficienţe autovehicule cu MTMA peste 3.500 kg

80

Deteriorări permise:a) în zona de acţiune a ştergătoarelor de parbriz este permisă o singură deteriorare sau

decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 30 mm.b) în afara zonei de acţiune a ştergătoarelor de parbriz:- o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia;- zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 8 mm;- o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu

diametrul de cel mult 100 mm;- trei deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în trei cercuri

imaginare cu diametre de cel mult 30 mm.c) Pe marginea parbrizului se admit fisuri simple neramificate ca în figura de mai sus.

Prin deteriorări se înţeleg şi bulele de aer ce pot să apară între straturile parbrizului.

METODA DE CONTROL:1. Prin examinare vizuală;2. Dacă este cazul, prin măsurare, utilizându-se dispozitive de verificare adecvate (ruletă, riglă).

3. Condiţii privind transparenţa geamurilor

Geamurile vehiculelor trebuie să fie omologate şi să poarte marca de omologare în conformitate cu Directiva 92/22/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind geamurile de securitate şi materialele pentru geamurile autovehiculelor şi remorcilor acestora sau cu Regulamentul 43 CEE-ONU - Dispoziţii uniforme privind omologarea geamurilor de securitate

Condiţia se consideră îndeplinită şi de către geamurile care sunt omologate conform normelor SAE sau DOT.

Geamurile aflate în câmpul de vizibilitate principal al conducătorului auto trebuie să aibă un factor de transmisie normală a luminii de cel puţin 70 %. Câmpul de vizibilitate principal al vehiculului este format din parbriz, geamurile laterale faţă şi luneta.

În cazul în care vehiculul este dotat şi cu oglindă laterală dreapta, luneta nu mai face parte din câmpul principal de vizibilitate.

În cazul în care geamurile vehiculului au o transparenţă modificată faţă de cea stabilită prin marcajul de omologare, se urmăreşte ca stratul aplicat ulterior să fie uniform şi să nu creeze distorsiuni. De asemenea, tratamentul electrochimic sau foliile de protecţie aplicate pe geamuri trebuie să fie certificate şi marcate corespunzător, iar aplicarea acestora este permisă numai în ateliere autorizate potrivit legii.

NOTĂ: Condiţiile precizate la pct. 1 - 3 se aplică şi motociclurilor carosate, tractoarelor şi maşinilor autopropulsate pentru lucrări.

81

Anexa nr. 3(ANEXA nr. 4 la reglementări - verso)

Planul operaţiunilor pentru inspecţia tehnică periodică la categoria L

DMi DMa DP DMi DMa DP DMi DMa DP0. IDENTIFICARE VEHICUL 4.2. Lămpi de poziţie faţă, spate şi lămpi/lumini pentru 6.1.3. a b c d e f o 0.1. a b c d circulaţia pe timp de zi 6.1.4. 0.2. a b c d e f g 4.2.1. a b c d 6.1.5. a b c1. SISTEM DE FRÂNARE 4.2.2. a b 6.1.6. a b c d e f g h i1.1. Stare mecanică şi funcţionare 4.2.3. a b 6.1.7. a b c d e f g h i j k1.1.1. a b c 4.3. Lămpi de frânare 6.1.7.1.1.1.2. a b c d 4.3.1. a b c d 6.1.8.1.1.6. a b c d e 4.3.2. a b 6.1.9. a b1.1.10. a b c d e f g 4.3.3. 6.2. Cabină conducător auto şi caroserie1.1.11. a b c d 4.4. Lămpi indicatoare de direcţie şi de avarie 6.2.1. a b c d e f h1.1.12. a b c d e 4.4.1. a b c d 6.2.2. a b c d1.1.13. a b c 4.4.2. 6.2.3. a b c d1.1.14. a b c d 4.4.3. 6.2.4.1.1.15. a b c d e f g 4.4.4. 6.2.5. a b1.1.16. a b c d e f 4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă 6.2.6. a b c1.1.17. a b c d 4.5.1. a b c d 6.2.7.1.1.21. a c d 4.5.2. 6.2.9. a b c1.2. Performanţă şi eficacitate frână de serviciu 4.5.3. 6.2.10. a b c1.2.1. a b c d e 4.5.4. a b 6.2.11. a b c1.2.2. 4.6. Lămpi de mers înapoi 6.2.12. a b1.4. Performanţă şi eficacitate frână de staţionare 4.6.1. a b c d 7. ALTE ECHIPAMENTE1.4.1. 4.6.2. a b 7.1. Centuri de siguranţă / catarame şi sisteme de reţinere1.4.2. 4.6.3. 7.1.1. a b1.6. a b c d e 4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare spate 7.1.2. a b c d e1.7. a b 4.7.1. a b c d 7.2. a b1.8. 4.7.2. 7.3. a b2. SISTEM DE DIRECŢIE 4.8. Catadioptri 7.4. a b2.1. Stare mecanică 4.8.1. a b 7.5.2.1.1. a b c d e 4.8.2. 7.7. a b c2.1.2. a b c d 4.9. Martori luminoşi obligatorii pentru sistemul de 7.8. a b c2.1.3. a b c d e f g iluminare 7.11. a b2.1.4. a b c 4.9.1. 7.12. a b c d e2.1.5. a b c d e f g 4.9.2. 8. EMISII POLUANTE2.2. Ghidon / volan şi coloană volan / coloană ghidon 4.10. a b c 8.1. Zgomot(furca faţă) 4.11. a b c 8.1.1. a b2.2.1. a b c 4.12. a b c 8.2. Emisii de gaze de evacuare2.2.2. a b c d e f g 4.13. a b c d e 8.2.1. Emisii de gaze de evacuare (mas)2.3. 5. PUNŢI, JANTE, ANVELOPE ŞI SUSPENSIE 8.2.1.1. a b2.4. 5.1. Punţi (axe) 8.2.2. Emisii de gaze de evacuare (mac)2.6. a b c 5.1.1. a b c 8.2.2.1. a b3. VIZIBILITATE 5.1.2. a b c d 8.4. Alte aspecte referitoare la mediu3.1. 5.1.3. a b 8.4.1.3.2. a b c 5.2. Roţi, jante şi anvelope 8.4.2.3.3. a b 5.2.1. a b 9. ALTE VERIFICĂRI3.4. a b 5.2.2. a c d e f 9.1. a b c3.5. 5.2.3. a b c d e f h i3.6. 5.3. Suspensie4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE 5.3.1. a b c dŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE 5.3.2. a b c4.1. Faruri 5.3.3. a b c d4.1.1. a b c d 5.3.4. a b4.1.2. 6. ŞASIU ŞI ELEMENTE ATAŞATE ŞASIULUI4.1.3. a b 6.1. Caroserie autoportantă, şasiu, cadru şi accesorii cadru4.1.4. a b c 6.1.1. a b c d4.1.5. a b 6.1.2. a b c d

82

Anexa nr. 4(ANEXA nr. 5 la reglementări-verso)

Planul operaţiunilor pentru inspecţia tehnică periodică la categoriile M, N, O şi TDMi DMa DP DMi DMa DP DMi DMa DP

0. IDENTIFICARE VEHICUL lămpi de contur şi lămpi/lumini pentru circulaţia pe 6.2.1.1. a b c d e f0.1. a b c d timp de zi 6.2.2. a b c d0.2. a b c d e f g 4.2.1. a b c d 6.2.3. a b c d1. SISTEM DE FRÂNARE 4.2.2. a b 6.2.4.1.1. Stare mecanică şi funcţionare 4.2.3. a b 6.2.5. a b1.1.1. a b c 4.3. Lămpi de frânare 6.2.6. a b c1.1.2. a b c d 4.3.1. a b c d 6.2.7.1.1.3. a b c d e 4.3.2. a b c d 6.2.8. a b1.1.4. 4.3.3. 6.2.9. a b c1.1.5. a b c d 4.4. Lămpi indicatoare de direcţie şi de avarie 6.2.10. a b c1.1.6. a b c d e 4.4.1. a b c d 7. ALTE ECHIPAMENTE1.1.7. a b c d 4.4.2. 7.1. Centuri de siguranţă / catarame şi sisteme de1.1.8. a b c d 4.4.3. reţinere1.1.9. a b c 4.4.4. 7.1.1. a b1.1.10. a b c d e f g 4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă 7.1.2. a b c d e1.1.11. a b c d 4.5.1. a b c d 7.1.3. a b1.1.12. a b c d e 4.5.2. 7.1.4. a b1.1.13. a b c 4.5.3. 7.1.5. a b c1.1.14. a b c d 4.5.4. a b 7.1.6. a b1.1.15. a b c d e f g 4.6. Lămpi de mers înapoi 7.2. a b1.1.16. a b c d e f 4.6.1. a b c d 7.3. a b1.1.17. a b c d e f 4.6.2. a b 7.4. a b1.1.18. a b c 4.6.3. 7.5.1.1.19 a b 4.7. Dispozitiv de iluminare a plăcii de 7.6.1.1.20. înmatriculare spate 7.7. a b c1.1.21. a b c d 4.7.1. a b c d 7.8. a b c1.1.22. a b 4.7.2. 7.9. a b c d e f1.1.23 4.8. Catadioptri, plăci de identificare spate 7.10. a b c d e f g h1.2. Performanţă şi eficacitate frână de serviciu reflect-fluor, marcaje reflectorizante pentru contur 7.11. a b1.2.1. a b c d e 4.8.1. a b 7.12. a b c d e f1.2.2. 4.8.2. 8. EMISII POLUANTE1.3. Performanţă şi eficacitate frână de securitate 4.9. Martori luminoşi obligatorii pentru sistemul de 8.1. Zgomot1.3.1. a b c iluminare 8.1.1. a b1.3.2. 4.9.1. 8.2. Emisii de gaze de evacuare1.4. Performanţă şi eficacitate frână de staţionare 4.9.2. 8.2.1. Emisii de gaze de evacuare (mas)1.4.1. 4.10. a b c 8.2.1.1. a b1.4.2. 4.11. a b c 8.2.1.2. a b c d1.5. a b 4.12. a b c 8.2.2. Emisii de gaze de evacuare (mac)1.6. a b c d e f 4.13. a b c d e 8.2.2.1. a b1.7. a b c 4.14. a b c d e 8.2.2.2. a b1.8 5. PUNŢI, JANTE, ANVELOPE ŞI SUSPENSIE 8.3. 2. SISTEM DE DIRECŢIE 5.1. Punţi (axe) 8.4. Alte aspecte referitoare la mediu2.1. Stare mecanică 5.1.1. a b c 8.4.1.2.1.1. a b c d e 5.1.2. a b c d 8.4.2.2.1.2. a b c d 5.1.3. a b 9. INSPECŢII SUPLIMENTARE M2, M32.1.3. a b c d e f g 5.2. Roţi jante şi anvelope 9.1. Uşi2.1.4. a b c 5.2.1. a b 9.1.1. a b c d e f2.1.5. a b c d e f g 5.2.2. a b c d 9.1.2. a b c d2.2. Volan şi coloană volan 5.2.3. a b c d e f g h 9.2. a b c2.2.1. a b c 5.3. Suspensie 9.3. a b2.2.2. a b c d e 5.3.1. a b c d 9.4. Scaune2.3. 5.3.2. a b c 9.4.1.2.4. 5.3.3. a b c d 9.4.2. a b2.5. a b c 5.3.4. a b 9.5.2.6. a b c d 5.3.5. a b c 9.6. a b c3. VIZIBILITATE 6. ŞASIU, CADRU ŞI ELEMENTE ATAŞATE 9.7. a b c d3.1. 6.1. Caroserie autoportantă, şasiu şi accesorii cadru 9.8.3.2. a b c 6.1.1. a b c d 9.10. Cerinţe privind transportul copiilor3.3. a b c d 6.1.2. a b c d 9.10.1.3.4. a b 6.1.3. a b c d e f g h i j k 9.10.2.3.5. l m n o 9.11. Cerinţe privind transportul persoanelor cu3.6. 6.1.4. a b mobilitate redusă4. LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE 6.1.5. a b c 9.11.1. a b c d eŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE 6.1.6. a b c d e f g h i 9.11.2. a b c d4.1. Faruri 6.1.7. a b c d e f g h i j k 9.11.3.4.1.1. a b c d 6.1.7.1. 9.12. Alte echipamente speciale4.1.2. a b 6.1.8. 9.12.1. a b4.1.3. a b c 6.1.8.1. 9.12.2.4.1.4. a b c d 6.1.8.2. a b 9.12.3.4.1.5. a b c 6.1.9. a b 9.12.44.1.6. 6.2. Cabină conducător auto şi caroserie 10. ALTE VERIFICĂRI

83

4.2. Lămpi de poziţie faţă, spate, lămpi de gabarit, 6.2.1. a b c d e f g 10.1. a b c

Anexa nr.5(ANEXA nr. 7 1 la reglementări)

Cerinţe privind competenţa, examinarea şi atestarea/reatestarea inspectorilor tehnici

1. În vederea atestării unui inspector tehnic, RAR verifică îndeplinirea de către fiecare solicitant a următoarelor cerinţe:

a) cu privire la competenţa profesională, că acesta deţine cunoștințe şi capacitate de înțelegere certificate, referitoare la vehiculele rutiere, în următoarele domenii:

- mecanică; - dinamică; - dinamica vehiculului; - motoarele cu ardere internă; - construcţia vehiculelor rutiere;- diagnosticarea vehiculelor rutiere; - materiale și prelucrarea materialelor; - electronică; - electricitate; - componentele electronice ale vehiculului; - aplicații IT.b) cu privire la experienţa profesională, că acesta are cel puțin 3 ani de experiență profesională

documentată în una dintre următoarele activităţi:- reparaţii auto, în cadrul unor ateliere autorizate potrivit legii pentru desfăşurarea cel puţin a

activităţilor de reparaţii pentru motor, sistemul de rulare, sistemul de direcţie şi sistemul de frânare;- omologări sau verificări tehnice pentru vehicule, în cadrul unor autorităţi de omologare ori

servicii tehnice notificate;- ITP (în calitate de personal tehnic auxiliar neatestat), în cadrul unor SITP autorizate potrivit

legii.c) cu privire la experienţa necesară manevrării unui vehicul în cursul efectuării ITP, că posedă

permis de conducere corespunzător clasei de ITP pentru care solicită atestarea, cu respectarea următoarelor cerinţe minimale:

a) pentru clasa I - permis de conducere categoriile A şi B1;b) pentru clasa a II-a - permis de conducere categoria B;c) pentru clasa a III-a - permis de conducere categoria C şi/sau D.2. Cerinţele de competenţă profesională precizate la pct. 1 lit. a) şi cele de experienţă

profesională precizate la pct. 1 lit. b) sunt considerate îndeplinite în cazul solicitanţilor care deţin titlul de inginer în domeniul de studii de licenţă „Ingineria autovehiculelor” (se consideră ca echivalente calificările inginer autovehicule rutiere sau subinginer mecanic automobile).

3. Atestarea se acordă după absolvirea unui program de atestare organizat de RAR, care include o examinare teoretică şi o examinare practică.

4. Programul de atestare acoperă cel puțin următoarele aspecte: a) construcţia vehiculului: - identificarea vehiculului; - sistemul de frânare; - sistemul de direcție; - vizibilitatea; - lămpi, dispozitive reflectorizante şi echipamente electrice; - punți, jante, anvelope şi suspensie;

84

- șasiu și elemente ataşate şasiului; - alte echipamente;- emisii poluante; - inspecţii suplimentare pentru vehicule cu utilizare specifică;b) metode de inspecție; c) evaluarea deficiențelor; d) cerințe legale aplicabile privind starea vehiculului în vederea omologării; e) cerințe legale privind inspecția tehnică; f) dispoziții administrative privind omologarea, înmatricularea și inspecția tehnică periodică a

vehiculelor; g) aplicații IT folosite în procedura de inspecție tehnică periodică și în cea administrativă.5. Atestarea în vederea efectuării ITP la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu

carburanţi alternativi este condiţionată de absolvirea unui program de atestare suplimentar, în condiţiile prevăzute la pct. 3, cu includerea elementelor specifice privind construcţia şi inspecţia tehnică periodică a acestor vehicule.

6. Atestarea în vederea efectuării controlului tehnic în trafic al vehiculelor în conformitate cu reglementările aplicabile în vigoare este condiţionată de absolvirea unui program de atestare suplimentar, în condiţiile prevăzute la pct. 3, cu includerea elementelor specifice privind controlul tehnic în trafic.

7. După absolvirea programului de atestare, RAR eliberează solicitantului un certificat de atestare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 10 la reglementări.

8. În cazurile menţionate la pct. 5 şi 6, în certificatul de atestare se menţionează în mod expres activităţile respective.

9. Termenul de valabilitate al certificatului de atestare este de 2 ani.10. La cererea inspectorului tehnic, RAR eliberează un duplicat al certificatului de atestare cu

aceeaşi valabilitate ca a certificatului iniţial, în baza documentelor doveditoare.11. În cazul solicitării de către un inspector tehnic a modificării anumitor date înscrise în

certificatul de atestare, care nu influenţează valabilitatea certificatului de atestare sau activităţile pentru care a fost atestat inspectorul tehnic, RAR eliberează un certificat de atestare modificat, cu aceeaşi valabilitate ca a certificatului iniţial, în baza documentelor doveditoare.

12. În cazul solicitării de către un inspector tehnic a extinderii valabilităţii certificatului de atestare pentru activităţi suplimentare faţă de cele pentru care a fost iniţial atestat, RAR eliberează un certificat de atestare modificat, cu aceeaşi valabilitate ca a certificatului iniţial, în baza documentelor doveditoare şi a promovării unei examinări suplimentare aferente extinderii solicitate.

13. În vederea atestării ca inspector tehnic, persoana care solicită atestarea va prezenta la RAR un dosar care va conţine următoarele:

a) cerere de atestare, care va include, după caz, şi o recomandare din partea operatorului economic sau a instituţiei publice la care va urma să îşi desfăşoare activitatea;

b) copie de pe diploma de studii sau de pe diploma de calificare profesională, după caz;c) copie de pe permisul de conducere sau de pe dovada înlocuitoare a permisului de conducere

emisă de autoritatea competentă;d) documentele care atestă îndeplinirea cerinţei privind experienţa profesională documentată

minimă, după cum urmează: copie de pe contractul individual de muncă, extrasul din registrul general de evidenţă a salariaţilor transmis inspectoratului teritorial de muncă în original, copie de pe carnetul de muncă, copie de pe fişa postului şi/sau un document eliberat de inspectoratul teritorial de muncă în original, după caz.

e) copie de pe actul de identitate.14. Copiile menţionate la pct. 13 lit. b) – e) vor fi certificate pentru conformitate cu originalul.

85

15. La prezentarea la programul de atestare, solicitantul trebuie să prezinte în original documentele valabile prevăzute la pct. 13 lit. c) şi e).

16. Atestarea ca inspector tehnic se face fără plată în cazul în care cererea de atestare include recomandarea menţionată la pct. 13 lit. a).

17. Atestarea ca inspector tehnic se face contra cost în cazul în care cererea de atestare nu include recomandarea menţionată la pct. 13 lit. a).

18. În vederea reatestării, inspectorul tehnic trebuie să transmită RAR o solicitare în acest sens. 19. Reatestarea inspectorilor tehnici se acordă după absolvirea unui program de reatestare

organizat de RAR, care include o examinare teoretică şi o examinare practică.20. Programul de reatestare asigură menținerea și actualizarea cunoștințelor și abilităților cerute

inspectorilor tehnici în domeniile menționate la pct. 4 lit. a) - g). 21. Reatestarea se acordă contra cost, cu aplicarea mutatis mutandis a prevederilor pct. 5 -12.22. La prezentarea la programul de reatestare, inspectorul tehnic trebuie să prezinte cererea de

reatestare, permisul de conducere valabil sau dovada înlocuitoare a permisului de conducere emisă de autoritatea competentă, în original, actul de identitate valabil, în original, precum şi certificatul de atestare, în original, dacă acesta este în termen de valabilitate.

Anexa nr.6(ANEXA nr. 11 la reglementări)

Condiţii tehniceprivitoare la verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor

A. Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare cu role

Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare cu role presupune verificarea coeficienţilor de frânare realizaţi de frâna de serviciu şi frâna de staţionare, precum şi verificarea dezechilibrului între forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru frâna de serviciu şi frâna de staţionare.

A1. Coeficientul de frânareCoeficientul de frânare reprezintă raportul dintre suma forţelor de frânare la roţile pe care

acţionează frâna a cărei eficacitate se verifică şi greutatea vehiculului prezentat la ITP:

Cf =∑i=1

n

Fis+Fid

G×100( % )

în care:Fis (daN) - forţa de frânare la roata/roţile de pe partea stângă a punţii i;Fid (daN) - forţa de frânare la roata/roţile de pe partea dreaptă a punţii i; n - numărul de punţi;G (daN) - greutatea vehiculului prezentat la ITP.

Valorile minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru vehiculele sunt precizate în tabelul 1 pentru frâna de serviciu, tabelul 2 pentru frâna de securitate şi tabelul 3 pentru frâna de staţionare.

86

Tabelul 1 – Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu

A. Autovehicule cu două roţiCategoria vehiculului Coeficient de frânare

minim admisibil (%) (ambele frâne)

Coeficient de frânare minim admisibil (%) (frână pe roata din

spate)DMa DP DMa DP

Mopede cu două roţi (L1e) 42 21 25 12Motociclete fără ataş (L3e) 50 25 25 12

B. Autovehicule şi remorcile acestora

Categoria vehicululuiEfortul de acţionare maxim

admisibilla pedală (daN)

Coeficient de frânare minim admisibil (%)vehicule înmatriculate sau fabricate în perioada:

Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune (autoturisme, autovehicule taxi, autovehicule speciale ambulanţă etc.) (M1)

50

până la 30.09.1991

01.10.1991 –31.12.2011

după 01.01.2012

DMa DP DMa DP DMa DP48 24 50

(cu ABS)

48 (fără ABS)

25(cu

ABS)24

(fără ABS)

58 29

Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze) (M2, M3)

70

până la 30.09.1991

01.10.1991 –31.12.2011

după 01.01.2012


(cu ABS)

48 (fără ABS)

25(cu

ABS)24

(fără ABS)

50 25

Autovehicule transport marfă cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv (N1)

70

până la 31.12.2011

după 01.01.2012

DMa DP DMa DP45 22 50 25

Autovehicule transport marfă cu MTMA peste 3.500 kg (N2, N3)

70

până la 31.12.1988

01.01.1989 –31.12.2011

după 01.01.2012

DMa DP DMa DP DMa DP43 21 45 22 50 25

Semiremorci*) (O2, O3 şi O4) -

până la 31.12.1988

01.01.1989 –31.12.2011

după 01.01.2012


Remorci cu proţap (O1) – dacă este - până la 31.12.1988

01.01.1989 –31.12.2011

după 01.01.2012

87

prevăzutăDMa DP DMa DP DMa DP

40 20 43 21 50 25

Remorci cu proţap (O2, O3 şi O4) -

până la 31.12.1988

01.01.1989 –31.12.2011

după 01.01.2012


*) la semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punţile semiremorcii

C. TractoareCategoria vehiculului Efortul de

acţionare maxim admisibil

la pedală (daN)

Coeficient de frânare minim admisibil (%)

(vehicule înmatriculate sau fabricate

până la 01.01.2018)

Coeficient de frânare minim admisibil (%) (vehicule

înmatriculate sau fabricate după 01.01.2018)

cu viteza maximă mai

mică sau egală cu 30 km/h

cu viteza maximă mai mare de 30

km/hDMa DP DMa DP DMa DP

Tractoare (T) 60 20 10 28 14 40 20

Tabelul 2 – Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de securitate (dacă este asigurată de un sistem separat)

Autovehicule şi remorcile acestora

Categoria vehiculului

Efortul de acţionare maxim


Coeficient de frânare minim admisibil (%)vehicule înmatriculate sau fabricate în perioada:

Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune (autoturisme, autovehicule taxi, autovehicule speciale ambulanţă etc.) (M1)

50

până la 30.09.1991

01.10.1991 –31.12.2011

după 01.01.2012


(cu ABS)

24 (fără ABS)

12(cu

ABS)12

(fără ABS)

29 14

Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze) (M2, M3)

70

până la 30.09.1991

01.10.1991 –31.12.2011

după 01.01.2012


(cu ABS)

24 (fără ABS)

12(cu

ABS)12

(fără ABS)

25 12

Autovehicule transport marfă cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv (N1)

70

până la 31.12.2011

după 01.01.2012

DMa DP DMa DP22 11 25 12

88

Autovehicule transport marfă cu MTMA peste 3.500 kg (N2, N3)

70

până la 31.12.1988

01.01.1989 –31.12.2011

după 01.01.2012


Semiremorci*) (O2, O3 şi O4) -

până la 31.12.1988

01.01.1989 –31.12.2011

după 01.01.2012


Remorci cu proţap (O1) – dacă este prevăzută -

până la 31.12.1988

01.01.1989 –31.12.2011

după 01.01.2012


Remorci cu proţap (O2, O3 şi O4) -

până la 31.12.1988

01.01.1989 –31.12.2011

după 01.01.2012


*) la semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punţile semiremorcii

Tabelul 3 – Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de staţionare

Toate categoriileCoeficient de frânare minim admisibil (%)

DMa DP16 8

Notă: în cazul semiremorcilor, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea măsurată pe punţile semiremorcii

A2. DezechilibrulDezechilibrul dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi se determină cu relaţia:

d= F max−F minF max

×100( % )

în care:Fmax (daN) - forţa de frânare la roata ce înregistrează forţa de frânare superioară;Fmin (daN) - forţa de frânare la roata ce înregistrează forţa de frânare inferioară.Valorile maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi

pentru vehicule sunt precizate în tabelul 4.

Tabelul 4 – Valori maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi

Categoria vehiculului Dezechilibrul maxim admisibil (%)DMa DP

Toate categoriile, cu excepţia autovehiculelor din categoria L

30 - 50 mai mare de 50

B. Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul cu compensare şi înregistrare

Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul cu compensare şi înregistrare presupune verificarea deceleraţiilor realizate de frâna de serviciu şi frâna de

89

staţionare în cazul frânării pe pistă, precum şi aprecierea dezechilibrului între forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru frâna de serviciu şi frâna de staţionare în funcţie de comportamentul la frânarea pe pistă.

Această verificare se efectuează prin probe funcţionale în parcurs, prin măsurarea deceleraţiei maxime la o frânare bruscă de la viteza de 30 km/h (sau, după caz, de la viteza maximă constructivă, dacă viteza maximă constructivă este mai mică de 30 km/h) în cazul frânei de serviciu şi 15 km/h în cazul frânei de staţionare.

Probele în parcurs trebuie desfăşurate pe un carosabil betonat sau asfaltat, uscat, neted şi rectiliniu.

Această verificare se aplică pentru:- maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25

km/h;- tractoare (în cazul tractoarelor, verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare se

poate efectua şi pe standul cu role, în staţiile ITP autorizate);- autoremorchere, autovehicule speciale şi autovehicule specializate ale căror caracteristici

constructive nu permit verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare pe standul de frânare cu role;

- autovehicule cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă;- mopede cu 3 roţi;- motociclete cu ataş;- mototricicluri:- cvadricicluri;- motocicluri cu roţi jumelate.Valorile minime admisibile ale deceleraţiei maxime măsurate sunt precizate în tabelul 5 pentru

frâna de serviciu şi tabelul 6 pentru frâna de staţionare.

Tabelul 5 – Valori minime admisibile ale deceleraţiei maxime pentru frâna de serviciu

A. Autovehicule cu trei roţi şi cvadricicluriCategoria vehiculului Valoarea minimă a

deceleraţiei maxime măsurate (m/s2)(ambele frâne)

Valoarea minimă a deceleraţiei maxime

măsurate (m/s2)(frână pe roata/axa din

spate, după caz)DMa DP DMa DP

Mopede cu trei roti (L2e)Cvadricicluri uşoare (L6e)

4,0 2,0 2,5 1,2

Motociclete cu ataş (L4e) 4,6 2,3 2,5 1,2Mototricicluri (L5e)Cvadricicluri grele (L7e)

4,4 2,2 2,5 1,2

B. Autovehicule

Categoria vehiculului

Efortul de acţionare maxim


Valoarea minimă a deceleraţiei maxime măsurate (m/s2)

vehicule înmatriculate sau fabricate în perioada:

Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune (autoturisme, autovehicule taxi,

50 până la 30.09.1991

01.10.1991 –31.12.2011

după 01.01.2012

DMa DP DMa DP DMa DP

90

autovehicule speciale ambulanţă etc.) (M1) cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă – legătură rigidă

4,8 2,4 5,0(cu

ABS)4,8

(fără ABS)

2,5(cu

ABS)2,4

(fără ABS)

5,8 2,9

Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze) (M2, M3) cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă – legătură rigidă

70

până la 30.09.1991

01.10.1991 –31.12.2011

după 01.01.2012

DMa DP DMa DP DMa DP4,8 2,4 5,0

(cu ABS)

4,8 (fără ABS)

2,5(cu

ABS)2,4

(fără ABS)

5,0 2,5

Autovehicule transport marfă cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv (N1) cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă – legătură rigidă

70

până la 31.12.2011

după 01.01.2012

DMa DP DMa DP4,5 2,2 5,0 2,5

Autovehicule transport marfă cu MTMA peste 3.500 kg (N2, N3) cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă – legătură rigidă

70

până la 31.12.1988

01.01.1989 –31.12.2011

după 01.01.2012

DMa DP DMa DP DMa DP4,3 2,1 4,5 2,2 5,0 2,5

Autoremorchere, autospecializate şi autospeciale 70

până la 31.12.1988

01.01.1989 –31.12.2011

după 01.01.2012

DMa DP DMa DP DMa DP4,3 2,1 4,5 2,2 5,0 2,5

C. TractoareCategoria vehiculului Efortul de

acţionare maxim admisibil

la pedală (daN)

Valoarea minimă a deceleraţiei

maxime măsurate (m/s2)

(vehicule înmatriculate sau fabricate până la

01.01.2018)

Valoarea minimă a deceleraţiei maxime măsurate (m/s2) (vehicule înmatriculate sau fabricate după 01.01.2018)cu viteza mai

mică sau egală cu 30

km/h

cu viteza mai mare de 30

km/h

DMa DP DMa DP DMa DPTractoare (T) 60 2,0 1,0 2,8 1,4 4,0 2,0

D. Maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/hCategoria vehiculului Valoarea minimă a deceleraţiei maxime măsurate (m/s2)

DMa DPMaşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h

2,0 1,0

Tabelul 6 – Valori minime admisibile ale deceleraţiei maxime pentru frâna de staţionare

Toate categoriileValoarea minimă a deceleraţiei maxime măsurate (m/s2)

DMa DP1,6 0,8

91

C. Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcurs

Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcurs se aplică (semi)remorcilor care nu pot fi verificate, din motive constructive, pe standul de frânare. Pentru verificare se efectuează:

- o frânare pe pistă a ansamblului autovehicul tractor - (semi)remorcă, verificându-se dacă sistemul de frânare de serviciu funcţionează, precum şi comportamentul la frânare (păstrarea traiectoriei);

- acţionarea sistemului de frânare de staţionare al (semi)remorcii, verificându-se dacă sistemul de frânare de staţionare al (semi)remorcii funcţionează.

Metodologia de încercare a sistemelor de frânare ale vehiculelor din categoriile M, N şi Ocu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 t utilizând un stand de frânare cu role

1. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare pneumatice1.1. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul încărcat la MTMA

Calcularea coeficientului de frânare a vehiculului încărcat la MTMA nu necesită extrapolare, acesta rezultând simplu din ecuaţia următoare:

Cf =∑i=1

n

Fis+Fid

G×100( % )

în care:Fis (daN) = forţa de frânare la roata/roţile de pe partea stângă a punţii i;Fid (daN) = Forţa de frânare la roata/roţile de pe partea dreaptă a punţii i;n = numărul de punţi;G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.

1.2. Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul descărcat sau parţial încărcat – metoda de măsurare într-un punct

Aceasta este o metodă de extrapolare a valorilor forţelor de frânare obţinute la verificarea vehiculului descărcat sau parţial încărcat în vederea calculării coeficientului de frânare al vehiculului încărcat la MTMA.

Metoda presupune existenţa conectoarelor de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindri de frână, după caz.

În timpul verificării pe fiecare punte, cel puţin 30% din presiunea nominală maximă a sistemului de frânare trebuie obţinută printr-o încărcare adecvată a vehiculului sau prin simularea încărcării.

Pentru calculul coeficientului de frânare este necesară cunoaşterea următorilor parametri:a) valoarea forţelor maxime de frânare pentru nivelul de încărcare al vehiculului prezentat (se

obţin prin măsurarea pe standul de frânare cu role);b) valorile presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe

fiecare punte ce se verifică sau cele din cilindri de frână (în funcţie de amplasarea conectorului de testare) la care se obţin forţele de frânare maxime pentru nivelul de încărcare cu care vehiculul a fost prezentat la ITP (se obţin prin măsurare în timpul verificării pe standul de frânare cu role, cuplându-se traductorii de măsurare a presiunii);

c) valoarea/valorile presiunii de extrapolare pentru fiecare punte (se preiau sau se calculează în funcţie de datele existente pe plăcuţa regulatorului automat al frânării în funcţie de încărcare). În cazul în care presiunea de extrapolare de pe plăcuţa regulatorului automat al frânării în funcţie de încărcare este prevăzută pentru o masă diferită de cea a axei/grupului de axe pe care acţionează regulatorul care

92

este menţionată în documente, se calculează o presiune de extrapolare corespunzătoare masei din documente, care va fi folosită în calcul.

Pentru o anumită punte, forţele de frânare maxime se obţin la blocarea standului de frânare sau, dacă acesta nu se blochează, prin citirea de pe panoul de afişaj a valorilor maxime.

Se calculează factorii de extrapolare pentru fiecare punte conform formulei:

Ei=pex−0,4pi−0,4

în care:i = numărul punţii verificate;pex = valoarea presiunii de extrapolare;pi = valoarea presiunii măsurate la care s-au obţinut forţele maxime de frânare pe puntea i.

Se calculează valoarea coeficientului de frânare cu formula:

Cf =( F 1 s+F 1d )×E 1+(F 2 s+F 2 d )×E 2+. ..+(Fns+Fnd )×EnG

×100(% )

în care:Fis (daN) = forţa de frânare la roata/roţile de pe partea stângă a punţii i;Fid (daN) = forţa de frânare la roata/roţile de pe partea dreaptă a punţii i;Ei = factorul de extrapolare pentru puntea i;n = numărul de punţi;G (daN) = greutatea vehiculului încărcat la MTMA.

În cazul în care vehiculul nu este echipat din fabricaţie cu conectoare de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindri de frână, după caz, coeficientul de frânare se determină direct prin măsurarea forţelor de frânare ale vehiculului descărcat sau parţial încărcat utilizând ecuaţia următoare:

Cf =∑i=1

n

Fis+Fid

G×100( % )

în care:Fis (daN) = forţa de frânare la roata/roţile de pe partea stângă a punţii i;Fid (daN) = forţa de frânare la roata/roţile de pe partea dreaptă a punţii i; n = numărul de punţi;G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.

Dacă coeficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puţin 50% din sarcina maximă.

2. Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare hidropneumatice şi pentru sistemele de frânare complet hidraulice

Coeficientul de frânare pentru vehiculele echipate cu sisteme de frânare hidropneumatice sau complet hidraulice se determină direct prin măsurarea forţelor de frânare ale vehiculului descărcat sau parţial încărcat utilizând ecuaţia următoare:

Cf =∑i=1

n

Fis+Fid

G×100( % )

în care:Fis (daN) = forţa de frânare la roata/roţile de pe partea stângă a punţii i;Fid (daN) = forţa de frânare la roata/roţile de pe partea dreaptă a punţii i; n = numărul de punţi

93

G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITPDacă coeficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă

admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puţin 50% din sarcina maximă.

Anexa nr. 7(ANEXA nr. 13 la reglementări)

Verificarea emisiilor poluante

1. Autovehicule echipate cu mas1.1. Atunci când emisiile nu sunt limitate de un sistem de reglare perfecţionat, cum ar fi un

catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări:1.1.1. inspecţia vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi

într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;1.1.2. inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător,

pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi.1.1.3. După aducerea motorului la parametrii normali de funcţionare, ţinând cont de

recomandările producătorului, se măsoară cu analizorul de gaze de evacuare concentraţia emisiilor de monoxid de carbon (CO) şi de hidrocarburi (HC), cu motorul la turaţia de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia „Neutru” sau „Parcare”).

1.1.4. Conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească următoarele valori:

a) pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) până în anul 1986 inclusiv: COcor: 4,5% în vol.;

b) pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) începând cu anul 1987: COcor: 3,5% în vol.

1.1.5. Conţinutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească 1000 ppm.

Verificarea HC se efectuează numai pentru funcţionarea cu benzină.1.1.6. Nu se efectuează această probă pentru autovehiculele echipate cu motoare în doi timpi.1.1.7. Nu se efectuează această probă pentru tractoare. 1.1.8. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi

efectuat. 1.1.9. La motoarele cu alimentare duală benzină / carburanţi alternativi, controlul va fi efectuat

pentru ambele moduri de funcţionare. 1.2 Atunci când emisiile sunt controlate de un sistem de reglare perfecţionat, cum ar fi un

catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări:1.2.1. inspecţia vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi

într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;1.2.2. inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător,

pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;1.2.3. determinarea eficienţei sistemului de reglare a emisiilor prin măsurarea cu analizorul de

gaze de evacuare a valorii lambda şi a conţinutului de CO şi de hidrocarburi (HC) din gazele de evacuare, conform dispoziţiilor pct. 1.2.4 şi 1.2.5. Pentru fiecare dintre cele două teste, motorul este adus la parametrii normali de funcţionare, conform recomandărilor producătorului autovehiculului.

1.2.4. Emisii la ieşirea din ţeava de evacuare – valori limită

94

Conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească următoarele valori:

a) măsurări efectuate la turaţia de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia „Neutru” sau „Parcare”): conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească valoarea COcor: 0,5% în vol.; el nu trebuie să depăşească valoarea COcor: 0,3% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE (autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M1, N1, M2 ori N2) sau omologate conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M1, N1, M2 ori N2);

b) măsurări efectuate cu motorul la turaţia de mers în gol accelerat, de cel puţin 2000 rot/min şi de maximum 3000 rot/min, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia „Neutru” sau „Parcare”): conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească valoarea COcor: 0,3% în vol.; el nu trebuie să depăşească valoarea COcor: 0,2% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE (autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M1, N1, M2 ori N2) sau omologate conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M1, N1, M2 ori N2).

1.2.5. Lambda: 1+0,03 sau conform specificaţiilor producătorului, măsurat la turaţia de mers în gol accelerat precizată la pct. 1.2.4. lit. b).

1.2.6. Conţinutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare la turaţia de mers în gol accelerat nu trebuie să depăşească 100 ppm.

Verificarea HC se efectuează numai pentru funcţionarea cu benzină. 1.2.7. Nu se efectuează această probă pentru tractoare. 1.2.8. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi

efectuat.1.2.9. La motoarele cu alimentare duală benzină / carburanţi alternativi, controlul va fi efectuat

pentru ambele moduri de funcţionare.1.2.10. Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD),

funcţionarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD şi a verificării funcţionării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerinţele specifice, după cum urmează:

- 1.2.10.1. pentru autovehiculele din clasele de emisie până la Euro 5 și Euro V (omologate de tip în conformitate cu Directiva 70/220/CEE, Regulamentul (CE) nr. 715/2007 anexa I tabelul 1, Directiva 88/77/CEE și Directiva 2005/55/CE): măsurare cu analizorul de gaze sau citirea OBD. Măsurarea efectuată la țeava de evacuare reprezintă metoda de bază pentru evaluarea emisiilor de gaze de evacuare;

- 1.2.10.2. pentru vehiculele din clasele de emisie Euro 6 (omologate de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 715/2007 anexa I tabelul 2) și Euro VI (omologate de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009): măsurare cu analizorul de gaze de evacuare sau prin citirea OBD în conformitate cu recomandările producătorului.

2. Autovehicule echipate cu mac2.1 Verificarea autovehiculelor echipate cu mac are în vedere măsurarea opacităţii gazelor de

evacuare cu opacimetrul, în accelerare liberă, de la turaţia de mers în gol încet la turaţia de întrerupere a alimentării (turaţia de regulator), cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia „Neutru” sau „Parcare”).

95

2.2 Pentru efectuarea verificării este necesară aducerea motorului la parametrii normali de funcţionare a autovehiculului (precondiţionare), după cum urmează:

2.2.1. autovehiculele pot fi controlate fără precondiţionare, cu respectarea, din motive de securitate, cel puţin a condiţiei ca motorul să fie cald şi într-o stare mecanică satisfăcătoare;

2.2.2. În cazul precondiţionării, trebuie respectate următoarele condiţii:a) motorul trebuie să fie cald: temperatura uleiului motorului măsurată de o sondă în tubul jojei

de ulei trebuie să fie de cel puţin 800 C sau să corespundă temperaturii de funcţionare normale, dacă aceasta este inferioară, ori temperatura blocului motor, măsurată după nivelul radiaţiei în infraroşu, trebuie să atingă o valoare echivalentă. Dacă, din cauza configuraţiei autovehiculului, nu este posibil să se procedeze în acest mod, temperatura normală de funcţionare a motorului va putea fi stabilită prin alte mijloace, de exemplu pe baza funcţionării ventilatorului de răcire;

b) sistemul de evacuare trebuie curăţat prin cel puţin 3 accelerări libere.2.3 Procedura de încercare are în vedere următoarele:2.3.1. inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător,

pentru a se verifica dacă este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;2.3.2. inspecţie vizuală şi auditivă pentru a se verifica dacă motorul este într-o stare tehnică

corespunzătoare; 2.3.3. motorul şi, dacă este cazul, turbocompresorul, trebuie să funcţioneze la turaţia de mers în

gol încet înainte de începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele autovehiculelor grele (din categoriile M2, M3, N2 şi N3) aceasta înseamnă a se aştepta cel puţin 10 s după eliberarea pedalei de acceleraţie;

2.3.4. la începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă, pedala de acceleraţie trebuie apăsată total, în mod rapid şi progresiv (în mai puţin de o secundă), dar nu brutal, astfel încât să se obţină debitul maxim al pompei de injecţie;

2.3.5. la fiecare ciclu de accelerare liberă, motorul trebuie ca, înainte să fie eliberată pedala de acceleraţie, să atingă turaţia de întrerupere a alimentării sau, în cazul autovehiculelor cu transmisie automată, turaţia indicată de producător ori, dacă aceasta nu este cunoscută, două treimi din turaţia de întrerupere a alimentării (turaţia de regulator). Aceasta se poate asigura, de exemplu, prin supravegherea regimului motorului sau lăsând să treacă un timp suficient între momentul de acţionare şi cel de eliberare a pedalei de acceleraţie, adică cel puţin 2 s pentru autovehiculele din categoriile M 2, M3, N2 şi N3.

2.4. Valori limită2.4.1. Nivelul înregistrat pe plăcuţa producătorului de pe vehicul.Dacă această informaţie nu este disponibilă, indicele de opacitate (coeficientului de absorbţie)

K nu trebuie să depăşească valorile limită:a) mac cu aspiraţie naturală: 2,5 m-1;b) mac supraalimentat (cu turbocompresor): 3 m-1;c) o limită de 1,5 m-1 se aplică următoarelor autovehicule omologate conform valorilor limită

indicate:i) la linia B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4. a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată

prin Directiva 98/69/CE sau ulterior (autovehicule EURO 4 din categoria M1, N1, M2 sau N2); ii) la linia B1 a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin

Directiva 1999/96/CE (autovehicule EURO IV din categoria M2, N2, M3 sau N3) sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) prima dată după 1 iulie 2008;

iii) la linia B2 a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE (autovehicule EURO V din categoria M2, N2, M3 sau N3) sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) prima dată 1 iulie după 2008;

96

iv) la linia C a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE (autovehicule EEV din categoria M2, N2, M3 sau N3) sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) prima dată 1 iulie 2008;

v) în tabelul 1 din anexa I la în Regulamentul (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 5).d) o limită de 0,7 m-1 se aplică următoarelor autovehicule omologate conform valorilor limită

indicate:i) în tabelul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007 (autovehicule Euro 6 sau ulterior

din categoria M1, N1, M2 ori N2)ii) în Regulamentul (CE) nr. 595/2009 (autovehicule Euro VI sau ulterior din categoria M2, N2,

M3 sau N3).2.4.2. autovehiculele trebuie respinse numai dacă media aritmetică a valorilor măsurate în cel

puţin ultimele trei cicluri de accelerare liberă depăşeşte valoarea limită. Această medie poate fi calculată fără a fi avute în vedere valorile măsurate care se îndepărtează cu mult faţă de media măsurată. Pentru validarea testului trebuie să nu se înregistreze diferenţe semnificative între turaţiile minime sau maxime măsurate la ciclurile de accelerare.

2.4.3. pentru a evita efectuarea de încercări inutile, prin derogare de la dispoziţiile de la pct. 2.4.2, sunt admise autovehiculele pentru care toate valorile măsurate în mai puţin de 3 cicluri de accelerare liberă sunt mai mici cu 0,5 m-1 faţă de valorile limită precizate la pct. 2.4.1.

2.5. Vehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 01.01.1980 sunt exceptate de la această verificare.

2.6. Nu se efectuează această probă pentru tractoare. 2.7. Această probă se efectuează pentru autovehiculele hibride numai dacă testul poate fi

efectuat.2.8. Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcţionarea

corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD şi a verificării funcţionării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerinţele specifice, după cum urmează:

- pentru autovehiculele din clasele de emisie până la Euro 5 şi Euro V (omologate de tip în conformitate cu Directiva 70/220/CEE, tabelul 1 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007, Directiva 88/77/CEE și Directiva 2005/55/CE): măsurarea opacității gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (de la turația de mers în gol încet până la turația de întrerupere a alimentării) cu schimbătorul de viteză la punctul mort și ambreiajul cuplat sau citirea OBD. Măsurarea efectuată la țeava de evacuare reprezintă metoda de bază pentru evaluarea emisiilor de gaze de evacuare;

- pentru autovehiculele din clasele de emisie Euro 6 (omologate de tip în conformitate cu tabelul 2 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 715/2007) și Euro VI (omologate de tip în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 595/2009): măsurarea opacității gazelor de evacuare în timpul accelerării libere (de la turația de mers în gol încet până la turația de întrerupere a alimentării) cu schimbătorul de viteză la punctul mort și ambreiajul cuplat sau citirea OBD în conformitate cu recomandările producătorului.

97

O R D I N U L - Ministerul Transporturilor · Web viewMINISTERUL TRANSPORTURILOR O R D I N U L Nr....

Documents

Transcript of O R D I N U L - Ministerul Transporturilor · Web viewMINISTERUL TRANSPORTURILOR O R D I N U L Nr....