1

O R D I N privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,

pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020"

Nr. 708/23.04.2015 Având în vedere Referatul nr. 187708/02.04.2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020", elaborat de Direcţia Generală Industrie Alimentară; În baza prevederilor: - art. 46 din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare; - art. 27 lit. e) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, cu modificările ulterioare; - Hotărârea Guvernului nr. 1.266/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare, cu modificările ulterioare; în temeiul prevederilor art. 10 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 1185/2014 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, emite prezentul:

O R D I N:

Art. 1. - Se aprobă Planul sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020", acronim ADER 2020, prevăzut în anexa nr. 1, proiectele componente ale acestuia, prevăzute în anexa nr. 2, precum şi bugetul total estimat în sumă de 82.162.242 lei, din care pentru anul 2015 se aprobă suma de 17.977.242 lei.

2

Art. 2. - (1) Structura de conducere a planului sectorial ADER 2020 este alcătuită din directorul planului sectorial, monitori tehnici şi monitori economici. Instrucţiunile şi procedurile care trebuie respectate la competiţia pentru accesarea fondurilor publice alocate proiectelor de cercetare din planul sectorial ADER 2020 sunt cuprinse în Hotărârea Guvernului nr. 1.266/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare, cu modificările ulterioare.

(2) Funcţia de director al planului sectorial ADER 2020 este îndeplinită de către directorul direcției în care se află compartimentul de cercetare-inovare, care poate exercita şi funcţia de monitor de proiect.

(3) Monitorii se nominalizează de conducătorii direcţiilor/serviciilor de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, denumit în continuare MADR.

(4) Direcţiile/serviciile de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale îndeplinesc prevederile prezentului ordin.

Art. 3. - Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin. Art. 4. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MINISTRU

Daniel CONSTANTIN

3

Anexa nr. 1

Planul sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-

2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020"

Scopul Planul sectorial ADER 2020 își propune să găsească rezolvări şi să ofere soluţii adaptate condiţiilor agro-eco-climatice regionale specifice, care să corespundă stadiului actual de dezvoltare rurală a României. În contextul schimbărilor climatice vor trebui găsite soluţiile inovative de adaptare a tehnicilor şi tehnologiilor de cultură şi de creştere a animalelor, astfel ca exploataţiile agricole să poată contribui la creșterea ponderii agriculturii în valoarea produsului intern brut. De asemenea, este imperios necesar să se găsească soluţii viabile de conservare şi de exploatare durabilă a resurselor agricole ale României (sol, apă, resurse genetice vegetale, resurse genetice animale, forţă de muncă, resurse financiare). Mobilizarea eforturilor cercetării agricole în sensul orientării acesteia înspre rezolvarea provocărilor la care este supusă societatea românească de fenomenul de globalizare al economiei mondiale pe de-o parte, dar şi de consecinţele schimbărilor climatice, impun o abordare fundamental nouă a tematicilor de cercetare din cadrul proiectelor de tip sectorial. Este necesar ca acestea să fie concordante cu obiectivele Strategiei pentru cercetare – dezvoltare – inovare în domeniul agroalimentar pe termen mediu și lung 2014-2020-2030 și să asigure consolidarea legăturilor dintre agricultură, cercetare și inovare. Durata Planul sectorial ADER 2020 se va derula pe o perioadă de 4 ani, în perioada 2015 - 2018. Bugetul Bugetul estimat al planului sectorial ADER 2020 este de 82.162.242 lei, din care: în anul 2015 – 17.977.242 lei; în anul 2016 – 21.395.000 lei; în anul 2017 – 21.395.000 lei; în anul 2018 – 21.395.000 lei. Atribuirea contractelor de finanțare Atribuirea contractelor de finanțare se face în sistem competițional, pe baza termenilor de referință prin procedura de selectare de licitație restrânsă, în conformitate cu prevederile lit. a), alin. (1) a art. 5, din Normele metodologice privind contractarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1266/2004, cu modificările ulterioare.

4

Obiective generale a) îmbunățățirea rezultatelor economice ale fermelor, prin creşterea eficienței de utilizare a resurselor naturale şi a inputurilor tehnologice, pentru o agriculturã durabilă, în contextul schimbãrilor climatice – număr proiecte - 9, cu valoare totală de 8.345.650 lei; b) dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice şi biotehnologice; Dezvoltarea unor tehnologii de producere a materialului pentru plantat și semănat prin aplicarea unor metodologii inovative și obținerea de produse care să acopere întreg lanțul alimentar la cartof, sfeclă de zahăr și plante medicinale – număr proiecte - 5, cu o valoare totală de 4.864.250 lei; c) dezvoltarea de noi produse, practici, procese şi tehnologii integrate producției horticole – număr proiecte - 22, cu o valoare totală de 19.982.700 lei; d) îmbunătățirea managementului integrat al culturilor de câmp și horticole pentru prevenirea și combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor, prietenoase cu mediul și sănătatea consumatorilor – număr proiecte - 4, cu o valoare totală de 3.451.400 lei; e) managementul durabil al resurselor genetice animale – număr proiecte - 18, cu o valoare totală de 15.721.300 lei; f) îmbunătățirea nutriției și alimentației animalelor în vederea creșterii competitivității sectorului de creșterea animalelor, a siguranței și calității produselor, scăderea impactului asupra mediului – număr proiecte - 4, cu o valoare totală de 3.551.400 lei; g) eficientizarea sistemelor de exploatare a animalelor de fermă – număr proiecte - 2, cu o valoare totală de 1.655.700 lei; h) asigurarea bunăstării și sănătății animalelor – număr proiecte - 2, cu o valoare totală de 1.505.700 lei; i) dezvoltarea cercetărilor de apicultură – număr proiecte - 1, cu o valoare totală de 762.850 lei; j) dezvoltarea și diversificarea sistemelor și tehnologiilor de acvacultură și asigurarea sănătății viețuitoarelor acvatice – număr proiecte - 3, cu o valoare totală de 2.488.550 lei; k) punerea în valoare a patrimoniului pastoral al României prin sporirea producţiei totale de furaje şi a calităţii acestora, cu o conversie optimă în produse animaliere, în concordanţă cu o bună practică agricolă caracterizată prin armonizarea dintre dezvoltarea economico- socială, conservarea biodiversităţii şi protectia mediului– număr proiecte - 3, cu o valoare totală de 2.238.550 lei; l) integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene și globale agricole și de protecție a mediului. Furnizarea de servicii în domeniul resurselor pedologice – număr proiecte - 6, cu o valoare totală de 5.877.100 lei; m) economie, organizare și marketing în agricultură– număr proiecte - 3, cu o valoare totală de 2.738.550 lei; n) îmbunătățirea nutriției și sănătății oamenilor– număr proiecte - 5, cu o valoare totală de 4.214.250 lei; o) creșterea durabilă a producției interne alimentare - număr proiecte - 1, cu o valoare totală de 1.062.850 lei; p) mecanizarea și automatizarea proceselor în agricultură și industria alimentară– număr proiecte - 4, cu o valoare totală de 3.701.442 lei.

5

Principalele rezultate scontate: - introducerea în sistemul oficial de testare şi înregistrare a soiurilor de grâu,

hibrizilor de porumb, corespunzător obiectivelor proiectelor din Plan; - asigurarea nucleelor de sămânţa amelioratorului din noile soiuri de grâu,

hibrizi de porumb, pentru asigurarea multiplicării şi extinderii rapide în fermele de producţie.

- crearea unei germoplasme noi care să permită continuarea progresului genetic pentru obţinerea de rezultate superioare în cultura grâului, chiar în condiţiile schimbărilor climatic;

- ameliorarea germoplasmei de porumb în vederea accelerării progresului genetic în condiţiile schimbărilor climatice și al dinamicii active a pieţei;

- crearea unor genotipuri de floarea-soarelui cu foarte bună rezistență la secetă și arșiță, adaptate noilor condiții de cultură, datorate schimbărilor climatice.

- obținerea liniilor consangvinizate de floarea soarelui, atât linii cu androsterilitate citoplasmatică, precum și linii restauratoare de fertilitate, cu rezistență la secetă și arșiță;

- crearea a două linii noi de orez cu adaptabilitate crescută la schimbările cllimatice și caracteristici biologice îmbunătățite;

- omologarea şi introducerea în cultură a noului cultivar de cânepă monoică succesiv ;

- stabilirea tehnologiilor pentru soiurile monoice pretabile în sistemul de culturi succesive după cereale, rapiţă, etc.;

- crearea unei germoplasme noi care să permită continuarea progresului genetic pentru obţinerea de rezultate superioare la culturile leguminoase pentru boabe şi furajere, chiar în condiţiile schimbărilor climatice;

- creşterea perenităţii leguminoaselor perene (trifoi roşu şi lucernă) prin crearea şi identificarea de genotipuri rezistente la ger, secetă şi arşiţă;

- elaborarea de tehnologii inovative de producere de sămânță ecologică la culturile de câmp.

- obţinerea de soiuri noi de cartof pretabile schimbărilor climatice şi utilizării superioare a resurselor biologice şi tehnologice (2 – 3 soiuri);

- asigurarea verigilor de sămânţă, nucleu şi stoc din soiurile noi pentru multiplicarea rapidă şi propagarea la fermieri (minituberculi şi miniplantule 1.000/genotip/an);

- dezvoltarea durabilă și eficientă a fermelor de subzistență viticole și pomicole, conservarea și dezvoltarea biodiversității prin promovarea practicilor eco-eficiente, prietenoase mediului;

- creșterea durabilă a producției, în condiţiile reducerii daunelor provocate de boli, dăunători și buruieni concomitent cu reducerea dependenței culturii față de resursele energetice;

- concentrarea şi refacerea fondului de germoplasmă la unele specii de pomi şi arbuşti fructiferi ;

- determinarea performanţelor bioproductive şi calitative ale soiurilor studiate în cadrul colecțiilor ampelografice în vederea utilizării acestora în procesul de ameliorare a viţei-de-vie;

- reintroducerea în sortimentul viticol a unor soiuri vechi, autohtone importante, cu calități agrobiologice și tehnologice deosebite care au fost neglijate odată cu trecrea anilor;

6

- crearea de soiuri de legume româneşti și străine identificate ca rezistente/tolerante la atacul agenţilor patogeni şi dăunătorilor, cu importanţă economică;

- implementarea tehnologiei de obținere a răsadurilor altoite de ardei, tomate, cucurbitaceae, vinete;

- înscrierea a 3 portaltoi în vederea omologării de noi creaţii biologice (câte unul pentru tomate, pătlăgele vinete și ardei) cu însușiri morfo-fiziologice superioare, rezistenţă sau toleranță genetică la bolile de sol și nematozi, compatibilitate cu o gamă cât mai extinsă de cultivare;

- recomandări cu privire la introducerea sustenabilă a sistemului ecologic de cultivare a viței de vie în raport cu factorii perturbatori specifici fiecărui areal viticol luat în studiu ;

- recomandări privind stabilirea momentului maturității fenolice și a plafonului fenolic al strugurilor materie primă pentru vinuri roșii.

- evaluarea căilor de circulație a materialului săditor utilizat la înființarea plantațiilor noi de vița de vie în programul de reconversie;

- hărți de răspândire a simptomelor produse de bolile sistemice la vița de vie din plantațiile tinere și stabilirea focarelor de boală;

- obţinerea de metişi F1 şi R1 din rasele de tip Merinos prin încrucişarea cu rase de carne din U.E. (Ile de France, Suffolk, Rasa de Carne-Palas şi Charollais);

- atestarea identităţii animalelor ce va servi crescătorilor de ovine pentru demonstrarea trasabilităţii animalelor şi a producţiilor obţinute de la acestea;

- ameliorarea generală a trăsăturilor de producţie, a indicilor de reproducţie şi a profilului metabolico-fiziologic şi a stării generale de sănătate ale ovinelor;

- îmbunătățirea structurii genetice şi consolidarea unui efectiv de vaci de rasă Bălţată Românească de tip Fleckvieh care să asigure un material biologic de înaltă valoare genetică, ameliorat în direcţia capacităţii de sinteză a laptelui, grăsimii şi proteinei din lapte;

- consolidarea şi menţinerea patrimoniului genetic la cele două rase de suine autohtone Bazna şi Mangaliţa pentru evitarea riscului de consangvinizare, în vederea încrucişării cu alte rase de suine;

- menţinerea unui nucleu distinct din rasa Sura de stepă, cât mai apropiat sau chiar identic cu Sura de Stepă originară din zona Moldovei, care să asigure stabilitatea genetică a exemplarelor şi un număr suficient de mare pentru a evita driftul genetic;

- formarea unui nucleu de taurine din rasa de taurine Pinzgau de Transilvania, aflată în stare critică respectiv pe cale de dispariție, și menținerea acestui nucleu la standardul rasei și la un efectiv care să prevină driftul genetic;

- genotiparea animalelor de rasă Brună pentru genele de importanţă economică implicate în sinteza proteinelor din lapte;

- selectarea genotipurilor valoroase și asigurarea sănătății genetice a efectivelor de bovine investigate

- elaborarea de sisteme și tehnologii de reproducere artificială a peștilor și de creștere în etapa de dezvoltare postembrionară;

- elaborarea unor tehnologii zonale de îmbunătăţire a pajiştilor degradate prin măsuri minime.

- portal incluzând informaţii privind resursele de sol, inclusiv principalele presiuni asupra solului (compactare, eroziune, salinizare/alcalizare, scăderea conținutului de materie organică, deșertificare) cuplat cu portalul Initutului de

7

Durabilitate a Mediului (IES) din cadrul JRC care servește la implementarea politicilor agricole în domeniul resurselor de sol la nivel european;

- analiza economică a soluțiilor de reabilitare/modernizare a sistemelor de irigații selectate, efortul financiar necesar;

- fundamentarea metodologiei pentru determinarea estimativă a tehnologiilor de producție a culturilor de câmp, legumicole, flori și plante medicinale în sistem de agricultură convențională și ecologică;

- fundamentarea metodologiei pentru determinarea estimativă a bugetelor de venituri și cheltuieli a culturilor de câmp, legumicole, flori și plante medicinale în sistem de agricultură convențională și ecologică;

- bază de date privind compoziția alimentelor – grupe și subgrupe de produse; - baza de date privind compoziția suplimentelor alimentare pe grupe și

subgrupe de produse ; - ghid risc/beneficiu privind utilizarea suplimentelor alimentare; - studiu privind consumul alimentar și factorii socio-economici care îi

influențează; - studiu privind problemele de risipă alimentară care apar pe lanţul

agroalimentar; - studiu privind bune practici și modele și sisteme de ambalare care să

prelungească termenul de valabilitate; - stabilirea efectului diferitelor lucrări mecanice asupra caracteristicilor fizice și

hidrofizice ale solului (porozitate, permeabilitate, densitate aparentă, grad de compactare, capacitatea de câmp pentru apă), fertilitate

Proiecte asociate obiectivelor Lista proiectelor cuprinse în planul sectorial ADER 2020 este prevazută în anexa nr. 2. Aceasta poate fi completată prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, pe parcursul derulării planului sectorial ADER 2020, în scopul realizării obiectivelor acestuia.

8

Obiectivul general 1 : Îmbunãțãțirea rezultatelor economice ale fermelor, prin creşterea eficienței de utilizare a resurselor naturale şi a inputurilor tehnologice, pentru o agriculturã durabilã, în contextul schimbãrilor climatice Obiectivul specific 1.1.: Îmbunãtãțirea germoplasmei principalelor culturi privind potențialul genetic de a acumula componente de calitate esențiale, rezistență la secetã şi temperaturi extreme, sporirea eficienței de utilizare a nutrienților şi a toleranței la condițiile nefavorabile de sol Proiectul ADER 1.1.1.: Creşterea eficienţei culturii grâului prin identificarea, crearea şi promovarea de soiuri superioare ca productivitate, stabilitate şi adaptabilitate la schimbãrile climatice, cu calitate corespunzătoare cerinţelor diverse ale sectorului de prelucrare din cadrul industriei alimentare Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 1.242.850 lei

Total lei: d.c.

2015 2016 2017 2018

1.242.850 282.850 320.000 320.000 320.000 Rezumat: Eficienţa culturii grâului depinde în mare măsură de adaptabilitatea soiurilor cultivate la condiţiile climatice variabile prezente şi prognozate ca urmare a schimbărilor climatice. Toate prognozele actuale prevăd creşterea temperaturilor medii şi maxime şi reducerea cantităţilor de precipitaţii în toate zonele în care se cultivă grâul în ţara noastră. În acelaşi timp se prognozează creşterea variabilităţii condiţiilor climatice de la un an la altul şi creşterea frecventei fenomenelor meteorologice extreme. Faptul că, în competiţie cu soiuri importate din ţări cu agricultură avansată, soiurile create în România se cultivă de mai mulţi ani pe 60-70% din totalul suprafeţei cultivate cu grâu, demonstrează importanţa adaptabilităţii soiurilor de grâu la condiţiile de mediu mai dificile, specifice ţării noastre. Adaptabilitatea la condiţii climatice dificile va deveni din ce în ce mai importantă în perspectiva schimbărilor climatice prognozate. Din aceste considerente cercetările propuse a se derula în cadrul acestui proiect vizează următoarele obiective: - îmbunătăţirea reacţiei la temperaturi ridicate, îndeosebi în perioada de umplere a boabelor, atât prin ameliorarea de soiuri precoce, cât şi prin creşterea toleranţei genetice la arşiţă; - îmbunătăţirea rezistenţei la deficit hidric, prin utilizarea diferitelor mecanisme fiziologice de care depinde eficienţa utilizării apei de către plante (reglarea osmotică, reducerea transpiraţiei, ritm rapid de creştere în primăvara, reflectanţa lanului etc.); - ameliorarea unor caractere care pot influenţa comportarea grâului în condiţii meteorologice extreme (rezistenţa la cădere, rezistenţa la boli, rezistenţa la încolţirea în spic, rezistenţa la temperaturi scăzute etc.) Se prevede ca eşalonarea pe ani a realizării acestor obiective să fie următoarea: - în primul an se va realiza caracterizarea materialului de ameliorare existent prin folosirea de metode fiziologice moderne şi a markerilor moleculari pentru identificarea genotipurilor celor mai valoroase pentru promovare în etape superioare

9

de selecţie şi pentru folosire ca genitori în vedera realizării de progres genetic privind principalele caractere urmărite; - în al doilea an se va efectua selecţia genotipurilor care combină în cea mai mare măsură caracterele necesare pentru reducerea efectelor negative ale schimbărilor climatice, fără a neglija calitatea de panificaţie şi potenţialul de producţie în condiţii favorabile de mediu; - în al treilea an se va efectua testarea celor mai bune linii în diferite zone ecologice pentru evidenţierea adaptabilităţii lor la diferite condiţii de mediu; - în al patrulea an se vor introduce liniile de perspectivă evidenţiate în etapele anterioare în testările oficiale ale ISTIS în vederea înregistrării. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate şi complexitate ridicat, încadrându-se în tendinţele ce se manifestă pe plan mondial şi au o aplicabilitate practică deosebită pentru obţinerea de producţii stabile în perspectiva schimbărilor climatice. Implementarea rezultatelor cercetărilor obţinute prin prezentul proiect se va realiza fără dificultate prin multiplicarea rapidă a soiurilor noi create în cadrul proiectului. Rezultate scontate: - crearea unor soiuri noi de grâu mai adaptate condiţiilor noi ce vor decurge din schimbările climatice prognozate; - asigurarea nucleelor de sămânţa amelioratorului din noile soiuri superioare, pentru asigurarea multiplicării şi extinderii rapide în fermele de producţie; - crearea unei germoplasme noi care să permită continuarea progresului genetic în privinţa obţinerii de rezultate superioare în cultura grâului, chiar în condiţiile schimbărilor climatice. Modul de aplicare al rezultatelor: - promovarea noilor creaţii prin publicaţii în reviste agricole adresate fermierilor; - popularizarea celor mai bune soiuri noi prin organizarea de loturi demonstrative în diferite zone de cultură a grâului; - multiplicarea rapidă a celor mai bune soiuri noi, pentru extinderea lor pe suprafeţe cât mai mari; - postarea pe site-urile unităţilor de cercetare şi MADR, a rezultatelor obţinute. Proiectul ADER 1.1.2.: Crearea de hibrizi de porumb cu potențial productiv ridicat, toleranți la secetă și arșiță, rezistenți la boli şi dăunători, cu însușiri agronomice favorabile, capabili să valorifice eficient substanțele nutritive din sol Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 962.850 lei Total lei: dc.

2015 2016 2017 2018

962.850 212.850 250.000 250.000 250.000 Rezumat: În ultimii ani, modul de exploatare a pământului a suferit modificări importante, datorită schimbărilor apărute în structura de proprietate, dar şi modului de arendare a

10

pământului au apărut ferme mari, moderne, cu potenţial tehnologic sporit. Totuşi, o treime din suprafaţa cultivată cu porumb (aproximativ 800-900 mii ha) este deţinută de fermieri mici şi mijlocii. În general, fermierii mici şi milocii aplică o tehnologie cu inputuri reduse sau moderate care conduc la o productivitate mai redusă și expunerea la o serie de factori biotici și abiotici adverși pe care tehnologia minimală nu îi poate diminua, sau chiar controla. Proiectul îşi propune ca obiectiv major crearea de hibrizi de porumb cu potenţial productiv ridicat și însuşiri agronomice favorabile, care să ofere o protecție genetică cât mai eficientă împotriva factorilor biotici și abiotici nefavorabili și să fie capabili să valorifice eficient substanţele nutritive din sol, în segmentul cultivatorilor de porumb mici și mijlocii care alocă inputuri modeste. Proiectul urmărește creşterea eficienţei lucrărilor de ameliorare prin optimizarea conlucrării între centrele de ameliorarea porumbului în ceea ce priveşte schimbul reciproc sistematic de material biologic şi lărgirea capacitaţii de testare în câmp şi laborator, în vederea introducerii rapide pe piaţa vizată a unor hibrizi superiori, adaptaţi la principalele zone ecologice şi agro-tehnologice ale României. Proiectul va cuprinde: - testarere multilocaţională şi în condiţii ecologice și agro-tehnologice diferite, a unui sortiment divers de hibrizi de porumb în vederea identificării hibrizilor adaptaţi pentru principalele zone ecologice şi agro-tehnologice din România; - îmbunătăţiriea toleranţei genetice la secetă și arşiţă care să ofere cultivatorilor din toate aceste zone stabilitate sporită a producţiilor (lipsa irigaţiilor); - coordonarea eforturilor din centrele de cercetare în vederea ameliorării rezistenţei la fuzarioza pe știulete; crearea de hibrizi cu rezistenţă genetică sporită la fuzarioza pe ştiulete şi la atacul de Ostrinia nubilalis (sfredelitorul porumbului), care favorizează instalarea pe boabele de porumb a unor patogeni din genul Fusarium (F.verticilliodes, F.subglutinans, F. proliferatum, Fusarium graminearum), generatori de micotoxine în boabele de porumb extrem de periculoase pentru sănătatea animalelor şi oamenilor este singura măsură eficientă pentru controlul efectelor negative cauzate de acest factor biotic advers; - introducerea unor metodologii noi pentru ameliorarea vitezei de pierdere a apei din boabe în vederea evitării alterării calității producției prin apariția mucegaiurilor producătoare de aflatoxine periculoase în condiţiile în care recolta nu se usucă artificial și se depozitează în fermă în depozite locale; - creşterea calităţii boabelor prin sporirea conţinutului de proteină, obiectiv important al proiectului, care vine în ajutorul fermierilor mici şi mijlocii; fermele mici și mijlocii nu folosesc adaosuri proteice în hrana animalelor ci exclusiv porumbul, asfel încât orice creștere a conţinutului de proteină din boabele de porumb este benefică pentru nutriţia animalelor. Obiectivul este cresterea conţinutului de proteină până la 10-12 % fără ca producţia să scadă faţă de 7-9% cât este în mod curent; - crearea de hibrizi cu înrădăcinare puternică, capabili să valorifice eficient dozele reduse de azot și fertilitatea naturală a solului, specific tehnologiilor aplicate în fermele mici și mijlocii; - coordonarea şi perfecţionarea metodelor de testare fiziologică pentru creşterea impactului acestora în eficienţa selecţiei pentru obiectivele menționate mai sus; - generalizarea obţinerii de linii dublu haploid în vederea accelerării progresului genetic și a reducerii volumului de muncă în câmp.

11

Rezultate scontate: - stabilitatea producţiei de porumb faţă de condiţiile climatice schimbătoare şi imprevizibile, introducerea în reţeaua de testare pentru înregistrare a cel puţin 2 hibrizi noi; - reducerea efectelor negative asupra calității producției cauzate de atacul de mucegaiuri fuzariene pe boabe și sfredelitorul porumbului (creşterea nivelului țintă de rezistență de la 4 la 5-6); - eficienţa superioară în nutriţia animalelor a noilor hibrizi (creşterea conţinutului de proteină, fără afectarea producţiei, de la 8-9 % la 10-12 %); - preţuri avantajoase la valorificarea produselor lipsite de contaminanţi fungici; - generalizarea producerii de linii dihaploide de porumb va conduce la economii importante în volumul de lucru din câmpurile de ameliorare (reducerea volumului de polenizări controlate sub izolator cu 50-70 %), precum şi a duratei ciclului de selecţie cu 2-3 ani). Modul de aplicare al rezultatelor: - înaintarea spre testare la ISTIS în vederea înregistrării a cel putin 2 hibrizi noi; - multiplicarea rapidă a noilor hibrizi; - organizarea de loturi demonstrative; - diseminarea rezultatelor obţinute prin instruiri, întâlniri de lucru, articole de popularizare; - postarea pe site-urile unităţilor de cercetare şi MADR, a rezultatelor obţinute. Proiectul: ADER 1.1.3.: Crearea de hibrizi de floarea-soarelui cu rezistențã îmbunătățită la secetă şi temperaturi extreme Perioada de derulare: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 962.850 lei Total lei: dc. 2015 2016 2017 2018 962.850 212.850 250.000 250.000 250.000 Rezumat: Schimbările climatice din ultimii ani au făcut ca, floarea soarelui care este în general o specie rezistentă la secetă, să sufere însemnate modificări în creștere, dezvoltare și activitate funcțională, astfel că producția de semințe scade foarte mult, în condițiile insuficienței apei în sol, cât și umidității atmosferice scăzute. Efectul negativ al secetei se manifestă foarte puternic și asupra acumulării uleiului în semințe și calității acestuia. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad ridicat de complexitate și o aplicabilitate științifică și practică deosebită, pentru cultura florii soarelui. Modificările apărute în structura culturilor agricole în România, creșterea suprafeței cultivate cu floarea soarelui, modificările climatice, exigențele pieței europene, necesitatea asigurării dezvoltării agriculturii durabile, impun abordarea unor cecetări științifice menite să crească competitivitatea cultivarelor autohtone. Implementarea rezultatelor cercetărilor obținute în cadrul acestui proiect, care propune realizarea unor genotipuri de floarea soarelui performante, cu rezistență

12

ridicată la secetă și arșiță, va veni în întâmpinarea problemelor generate de extinderea zonelor secetoase din aria de cultivare a florii soarelui în România, ducând la obținerea unor producții ridicate la această plantă de cultură, în fermele situate în astfel de zone și contribuind la rentabilitatea acestei culturi. Realizarea unor genotipuri de floarea soarelui cu rezistență genetică la secetă și arșiță va permite fermierilor care le vor cultiva, să obțină producții ridicate de semințe, chiar în condiții de secetă și de asemenea, să obțină o cultură profitabilă, în condițiile în care hibrizii cultivați vor realiza și o cantitate mare de ulei la unitatea de suprafață, dat fiind conținutul ridicat de ulei în semințe al acestor genotipuri. De asemenea, genotipurile realizate să aibă calitate ridicată a uleiului, astfel că unele din acestea vor avea conținut ridicat în acid linoleic iar altele, conținut ridicat în acid oleic, astfel că vor fi satisfăcute cerințele ambelor categorii, pe piața de semințe. Pentru că această plantă de cultură este atacată de unii agenți patogeni care produc boli foarte păgubitoare, prin acest proiect se propune ca genotipurile ce vor fi realizate să aibă rezistență complexă la boli, dar și la parazitul lupoaia care a devenit în ultimii ani principalul factor restriciv al producției de floarea soarelui, în zonele infestate. Ameliorarea acestor genotipuri va fi făcută și pentru sporirea rezistenței la cădere și frângere, fiind evitate astfel pierderile de producție. Vor fi utilizate resurse genetice aflate în colecția de germoplasmă de floarea soarelui pentru transferul genelor de rezistență la secetă și arșiță dar și pentru rezistență la boli, la lupoaie, la frângere și cădere, o parte din aceste resurse, fiind create pe baza transferului de gene din specii sălbatice de floarea soarelui, care constitue cea mai bogată sursă de gene favorabile acestor caracteristici. Pentru accelerarea procesului de selecție, vor fi realizate 2-3 generații pe an, prin utilizarea serei și metodei embrionilor imaturi. Selecția pentru rezistență la secetă se va face prin testarea rezistenței în laborator iar hibrizii ce se vor realiza, vor fi testați și în câmp, în condiții de secetă. Pentru rezistență la boli și la parazitul lupoaia se vor efectua testări pentru rezistență, în câmp sau în laborator, în funcție de patogen, respectiv parazit. În câmp, va fi efectuată și selecția pentru rezistență la frângere și la cădere. Cercetarile din cadrul proiectului vor fi orientate și în direcția obținerii unor hibrizi mai precoci, capabili să realizeze producții ridicate de semințe, în condiții de secetă, prin evitarea perioadelor foarte secetoase, datorită perioadei scurte de vegetație. Rezultate scontate: - obținerea de linii consangvinizate de floarea soarelui, linii cu androsterilitate citoplasmatică (analog steril și analog fertil), precum și linii restauratoare de fertilitate a polenului, cu rezistență genetică la secetă și arșiță dar și cu rezistență complexă la boli și la parazitul lupoaia, rezistente la frângere și cădere, toate aceste genotipuri fiind caracterizate prin conținut ridicat de ulei în semințe și prin calitate ridicată a uleiului; - obținerea de linii consngvinizate ameliorate pentru realizarea de hibrizi de floarea soarelui cu perioadă mai scurtă de vegetație (hibrizi precoci); - sămânță certificată din liniile parentale ale hibrizilor ce vor ajunge pe piața de semințe, hibrizi realizați cu liniile obținute în cadrul proiectului. Modul de aplicare al rezultatelor: - organizare loturi demonstrative cu hibrizii obținuți, care să fie vizitate de fermieri;

13

- publicarea rezultatelor obținute, în diferite reviste agricole, de popularizare, pentru a fi făcute cunoscute fermierilor, ca viitori utilizatori ai acestora; - publicarea rezultatelor în diferite lucrări științifice, în reviste de specialitate. - postarea pe site-ul MADR, a rezultatelor obținute. Proiectul: ADER 1.1.4.: Crearea de linii de orez cu adaptabilitate crescută la schimbările climatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 862.850 lei Total lei: dc. 2015 2016 2017 2018 862.850 187.850 225.000 225.000 225.000 Rezumat: În prezent, activitatea agricolă se confruntă cu probleme deosebite privind modificările climatice actuale, impunându-se măsuri şi în domeniul obţinerii de genotipuri adaptate noilor condiţii. Una din căile cele mai importante pentru obţinerea de plante adaptate condiţiilor dificile de mediu şi pentru realizarea progresului în agricultură îl reprezintă ameliorarea plantelor agricole. Ameliorarea plantelor este ştiinţa agrobiologică aplicativă care studiază soiurile şi hibrizii de plante agricole, elaborează metode de îmbunătăţire a acestora în scopul obţinerii unor genotipuri noi cu valoare agronomică superioară. Obiectivele activităţii de ameliorare vizează îmbunătăţirea caracterelor şi însuşirilor pe care trebuie să le întrunească materialul biologic creat, soiuri sau hibrizi pentru a răspunde parametrilor de productivitate şi calitate. Crearea de soiuri şi hibrizi prezintă importanţă pentru faptul că în economia unei culturi, soiul contribuie cu 30% la preţul produsului respectiv. Odată creat un material biologic, acesta îşi menţine proprietăţile, caracterele şi însuşirile o perioadă de 10-20 de ani timp în care se economiseşte 30% din preţul produsului respectiv. În multe cazuri sămânţa diferitelor soiuri are acelaşi preţ, astfel că, alegerea celui cu adaptabilitate şi productivitate mai mare este o acţiune gratuită, dar efectul economic este important. Existenţa unor programe de ameliorare a culturilor crează premize pentru dezvoltarea rapidă şi sigură a domeniului agricol. Programele de ameliorare se realizează pentru fiecare specie în parte, urmărindu-se studierea şi sporirea variabilităţii într-o populaţie, urmate de alegerea şi înmulţirea acelor plante care satisfac cerinţele programului. Programele de ameliorare trebuie să fie bine întocmite, orientate şi susţinute financiar întrucât acestea precizează cadrul ştiinţific de desfǎşurare a lucrărilor, stabileşte natura acestor lucrări, eşalonarea lor în timp şi spaţiu, metodologia de adoptat şi estimeazǎ mijloacele materiale (utilaje, aparaturǎ, suprafeţe de teren, fonduri băneşti etc.) şi forţele umane necesare realizǎrii acţiunilor respective. Existenţa unui program de ameliorare a culturii orezului contribuie la diversificarea structurii de culturi şi la creşterea siguranţei alimentare a oricărei ţări. Orezul reprezintă şi o cultură foarte răspândită, ce hrăneşte peste 66% din populaţia globului şi este tolerantă la factorii extremi ce se manifestă în zona terenurilor ce deţin surse de apă.

14

Scopul unui proiect de cercetare în domeniul ameliorării orezului îl reprezintă derularea unor activităţi care vizează combinarea însuşirilor şi caracteristicilor pozitive ale soiurilor care prezintă adaptabilitate, productivitate crescută şi indici de calitate superioară, pentru crearea de noi linii cu adaptabilitate crescută la schimbările cadrului climatic. Existenţa fondului privind materialul genetic parental adaptat unei zone reprezintă o premiză pentru obţinerea de noi creaţii în domeniul orizicol. Îmbunătăţirea tehnologiilor de cultură, se face în principal prin alegerea soiurilor cele mai productive adaptate condiţiilor extreme de mediu obţinute prin ameliorare la care se adaugă stabilirea şi optimizarea aplicării imput-urilor, evidenţierea principalelor soluţii de reducere a consumului de apă, identificarea reţetelor de protecţie cele mai eficiente ş.a.. Extinderea oriziculturii şi în alte zone cu pretabilitate pentru această activitate reprezintă o cerinţă importantă pentru agricultura ţării noastre ce poate avea ca şi consecinţă obţinerea orezului alimentar la preţuri mai mici. Rezultate scontate: - impulsionarea extinderii culturii orezului în scopul valorificării terenurilor slab productive; - obţinerea unor linii de orez cu însuşiri culinare care să răspundă unor cerinţe largi privind conţinutul şi calitatea proteinei, conţinutul de substanţe extractive neazotate, conţinutul de vitamine, capacitatea de fierbere, lipsa de terciuire şi gustul plăcut specific; - obţinerea unui randament ridicat de prelucrare şi conţinut scăzut de pleavă; - obţinerea unei perioade de vegetaţie mai mici pentru producţii normale la o constantă termică mai redusă (2800 – 3000oC); - obţinerea de linii cu rezistenţe la atacul bolilor şi dăunătorilor. Modul de aplicare al rezultatelor: - liniile nou create vor putea fi folosite de către producători agricoli, care pot să asigure condiţiile tehnologice specifice de obţinere şi realizare a seminţei de orez; - rezultatele pot să fie folosite şi de producători de orez pentru consum deţinători ai unor amenajări orizicole, de către agenţii economici interesaţi să înfiinţeze orezării şi de fermieri interesaţi în valorificarea terenurilor degradate prin sărăturare; - aplicarea rezultatului proiectului se face şi prin : recomandarea soiurilor de orez cu adaptabilitate ridicată la condiţiile de stres termic şi hidric; prezentarea informaţiilor ştiinţifice şi tehnologice prin organizarea de întâlniri cu fermierii, direcţiile agricole judeţene, etc.; - elaborarea şi editarea de materiale de informare tehnico-stiintifice; - organizarea de loturi demonstrative, mese rotunde, cursuri de pregătirire profesională, work-shop-uri etc. Proiectul ADER 1.1.5.: Conservarea resurselor genetice, ameliorarea şi crearea de noi genotipuri la plantele textile, in cânepă și bumbac, eficiente ca productivitate, stabilitate şi adaptabilitate la schimbările climatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 812.850 lei

15

Total lei: dc. 2015 2016 2017 2018

812.850 175.350 212.500 212.500 212.500

Rezumat: Situația pe plan național cuprinde noi orientări în cultivarea cânepei monoice, dioice și a inului pentru fibre, prin creșterea producției, adaptabilitate la condițiile de stres și la cerințele cultivatorilor. Dispunem în acest sens de resurse genetice vegetale cu variabilitate mare, specifice selecției de linii și familii, în vederea obținerii de noi cultivare. Cercetările în domeniu se axează de asemenea, pe dezvoltarea de noi tehnologii, funcție de condițiile de mediu, existența utilajelor și mașinilor de recoltare și procesare, precum și domeniului de utilizare a produselor obținute. Până în prezent nu s-au efectuat experiențe pentru identificarea de resurse capabile de a realiza o producție economică de sămânță în cultură succesivă. Pe lângă producția de sămânță atât de necesară unităților prelucratoare capabile să prelucreze peste 1000 tone de sămânță anual pentru obținerea uleiului ce poate fi folosit în alimentație, cosmetică, dar și în industrie, pentru obținerea de biocombustibili sau a tulpinilor pentru obținerea de etanol, metan, (biogaz) sau simplu brichete pentru încălzirea locuințelor, economisindu-se astfel lemnul forestier. Recent s-au efectuat teste pentru obținerea fibrelor fără topire biologică ce a constituit un impediment în utilizarea textilă a inului și cânepei ceea ce a determinat și reducerea drastică a suprafețelor cultivate. Este cunoscut efectul benefic al cânepei asupra structurii solului, combaterea biologică a buruienilor și reducerea conținutului solului în metale grele și substanțe toxice, provenite din folosirea excesivă a îngrășămintelor și erbicidelor. Cultura inului are multiple dificultăţi care derivă din: -variabilitatea din cultivare cu reacţie faţă de mediu; -coeficientul de înmulţire mic; -existența unor creații românești cu potențial ridicat de producție mai putin testate în condiții de stres. România este situată din punct de vedere geografic pe cel mai fertil cordon european de favorabilitate a cânepei și inului de fibră. În spaţiul românesc culturile textile s-au bucurat de tradiţie şi apreciere a calităţii fibrelor în marea majoritate a zonelor de cultură din partea sub-carpatică estică cu judeţele Suceava, Neamț, Bacău, zona de curbură Vrancea, Buzău, zona meridională, Prahova, Dâmboviţa, Mehedinţi, în Transilvania cu judeţele Maramureş, Bistriţa, Mureş, Covasna, Harghita, Braşov, Sibiu, Cluj, Bihor, Sălaj, Satu-Marte şi ţărmul Mării Negre, asigurând necesarul de materie primă pentru industria textilă. Cânepa este o plantă termofilă ce crește spontan în zonele sudice ceea ce a sensibilizat producătorii agricoli spre promovarea acestei culturi. Deși suprafețele ocupate cu plante textile s-au redus, lucrările de cercetare au continuat prin crearea de noi resurse genetice elaborarea de tehnologii și metode de cultură total diferite de tehnologiile clasice, care concomitent cu extinderea suprafețelor este necesar a fi promovate către cultivatori în realizarea de sporuri de producție și venituri economice suplimentare. Sunt necesare studii asupra modului de cultivare a cânepei în sistem ecologic deoarece atât cultivatorii cât şi procesatorii de ulei şi alte produse alimentare solicită tot mai multe cercetări în acest domeniu. Fitoremedierea prin cultivarea cânepei este utilizată ca metodă ecologică de refacere a structurii solului, îmbunătăţirea proprietăţilor biologice ale solului şi menţinerea fertilităţii naturale ale acestuia cu cheltuieli mult mai reduse.

16

Rezultate scontate: - implementarea metodei de retezare a plantelor în timpul vegetaţiei pentru reducerea taliei de la 3,5 – 4 m la maximum 2 m, îndesirea ramificaţiilor, creşterea numărului de inflorescenţe pe plantă şi în mod direct a producţiei cu peste 50% față de metoda tradiţională; - extinderea recoltării cu combinele de cereale direct din lan, ce vor scuti cultivatorii de investiţii pentru procurarea de maşini specifice; - obţinerea hibrizilor unisexuaţi, în vederea omologării, brevetării şi implementarea în unităţile cultivatoare, ce vor determina un spor de producţie de 15 – 20% la tulpini și 20-25% la sămânță; - reducerea conținutului în THC (tetrahidrocannabinol) la valori sub o,2% la genotipurile de cânepă monoică, dioică și hibrizii nou creați; - producerea seminței din verigile superioare și pregătirea specialiștilor ca multiplicatori pentru obținerea seminței certificate; - studiul, menținerea și conservarea germopasmei la plantele textile: in, cânepă și bumbac; - stabilirea tehnologiilor pentru soiurile monoice pretabile în sistemul de culturi succesive după cereale, rapiţă, etc. ce eliberează terenul până la data de 01 iulie. Modul de aplicare al rezultatelor: - amplasarea în unităţile de cercetare a loturilor cu rezultatele experimentale cele mai evidente în producţia de tulpini fibre şi sămânţă la soiurile de plante textile şi hibrizii aflați în cultură şi în perspectivă de omologare; - vizite în câmp pe tot parcursul perioadei de vegetație; - organizarea anuală a evenimentului „Ziua cânepei” ce constituie o manifestare deosebit de utilă prin cunoaşterea reciprocă a cultivatorilor, procesatorilor, cercetători şi cadre din învăţământul superior; - elaborarea tehnologiilor specifice şi livrarea către cultivatori concomitent cu sămânţa a soiurilor solicitate; - întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri; - popularizarea culturii bumbacului prin amplasarea de loturi demonstrative, articole în reviste de specialitate și vizite în câmp. Proiectul ADER 1.1.6.: Utilizarea metodelor biotehnologice pentru creşterea variabilităţii genetice a materialului de ameliorare și accelerarea progresului genetic în privinţa nivelului şi stabilităţii recoltelor la principalele culturi agricole, în contextul schimbărilor climatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 862.850 lei Total lei: dc. 2015 2016 2017 2018 862.850 187.850 225.000 225.000 225.000

Rezumat: Asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare, dar şi a competitivităţii agriculturii României, în condiţiile schimbărilor climatice şi a limitării inputurilor din motive

17

economice şi ecologice, impun utilizarea tuturor posibilităţilor de creştere nivelului şi stabilităţii recoltelor şi a eficienţei utilizării resurselor naturale şi tehnologice. Printre aceste posibilităţi, un loc important îl ocupă utilizarea metodelor moderne ale biotehnologiei, care pot deschide noi orizonturi de progres pentru agricultură. Din aceste considerente, acest proiect vizează optimizarea conlucrării între centrele de cercetare şi universitare din ţară pentru utilizarea cât mai eficientă a tuturor posibilităţilor de abordare a metodelor biotehnologice, spre a realiza cât mai rapid genotipuri care să dechidă noi perspective de progres genetic pentru nivelul şi stabilitatea recoltelor, ca şi pentru eficienţa utilizării resurselor naturale şi tehnologice, în condiţiile schimbărilor climatice. În acest scop se propune ca cercetările să se concentreze pe următoarele direcţii principale: - folosirea metodelor biotehnologice pentru realizarea de noi introgresii de gene de rezistenţă sau toleranţă la boli şi/sau la factori de mediu stresanţi, la grâu, floarea soarelui etc.; - folosirea metodelor biotehnologice pentru crearea de germoplasmă cu caracteristici calitative şi sanogene superioare şi/sau cu conţinut ridicat de substanţe active particulare destinată filierelor de produse alimentare, furajere şi medicinale de nişă sau pentru consumatori cu nevoi nutriţionale speciale; - perfecţionarea metodelor de obţinere a formelor dublu-haploide (DH) pentru creşterea eficienţei acestei modalităţi de accelerare a procesului de creare a unor genotipuri superioare la grâu, porumb şi orz; - elaborarea şi implementarea unor metode eficiente de selecţie in vitro şi in vivo prin metode biotehnologice, fiziologice şi/sau moleculare la grâu, orz, lucernă etc., pentru accelerarea progresului genetic în crearea de genotipuri superioare; - crearea de germoplasmă cu potenţial superior de competiţie cu buruienile, sau cu selectivitate specifică pentru diferite tipuri de erbicide. Având în vedere diversitatea direcţiilor de cercetare preconizate şi stadiul diferit în care se găsesc cercetările şi materialul biologic deja obţinut în cadrul fiecărei direcţii în diferitele centre de cercetare din ţară, eşalonarea pe ani a realizării acestor obiective va fi diversificată în funcţie de culturile şi obiectivele abordate. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate şi complexitate ridicat, încadrându-se în tendinţele ce se manifestă pe plan mondial şi au o aplicabilitate practică deosebită pentru deschiderea de noi perspective de progres în obţinerea de producţii ridicate şi stabile. Rezultate scontate: - crearea a cel puţin 2-3 genotipuri cu introgresii noi superioare, care să dechidă noi perspective de progres genetic pentru nivelul şi stabilitatea recoltelor în condiţiile schimbărilor climatice; - introducerea în sistemul oficial de testare şi înregistrare a cel puţin 2 genotipuri create prin metoda biotehnologică DH şi asigurarea nucleelor de sămânţa amelioratorului pentru multiplicarea şi extinderea rapidă în ferme; - creşterea eficienţei metodelor biotehnologice abordate, prin optimizarea parametrilor de lucru, în vederea obţinerii de rezultate superioare în cercetările viitoare. Modul de aplicare al rezultatelor: Aplicarea rezultatelor cercetărilor obţinute prin prezentul proiect se va realiza pe de o parte prin utilizarea imediată a genotipurilor noi create prin metode biotehnologice ca

18

material iniţial în programele de ameliorare, iar pe de altă parte prin extinderea rapidă în ferme a genotipurilor finalizate create prin utilizarea rezultatelor proiectului. Se va urmări:

- utilizarea intensivă ca genitori în cadrul programelor de ameliorare a genotipurilor noi create prin metode biotehnologice ca surse de gene pentru rezistenţă la boli şi la factori de stres abiotic, pentru calitate şi alte însuşiri favorabile;

- introducerea imediată în procesul de testare din cadrul programelor de ameliorare a genotipurilor create prin metode biotehnologice, care au şanse de utilizare directă ca viitoare soiuri şi introducerea în sistemul oficial de testare şi înregistrare a celor mai bune;

- asigurarea nucleelor de sămânţă amelioratorului pentru multiplicarea şi extinderea rapidă în ferme a soiurilor create pe baza rezultatelor cercetărilor biotehnologice, ce vor fi înregistrate;

- promovarea noilor creaţii prin loturi demonstrative, publicaţii în reviste agricole adresate fermierilor şi postarea pe site-urile unităţilor de cercetare, ASAS şi MADR, a rezultatelor obţinute. Proiectul ADER 1.1.7.: Maximizarea producţiilor de proteinã vegetală şi creşterea contribuţiei fixării azotului atmosferic la optimizarea rotaţiilor, prin crearea de soiuri de leguminoase pentru boabe şi furajere mai productive, cu toleranţã îmbunãtăţitã la stres termic şi hidric şi la boli, pretabile la recoltarea mecanizată şi cu însuşiri calitative superioare pentru diverse utilizări Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 912.850 lei

Total lei: dc. 2015 2016 2017 2018 912.850 200.350 237.500 237.500 237.500

Rezumat: Leguminoasele pentru boabe şi furajere reprezintă principalul pilon pentru maximizarea producţiilor de proteină vegetală, obiectiv ce se încadrează în preocuparea comunitară pentru asigurarea necesarului de proteină vegetală al Europei. Lucerna, trifoiul roşu, soia şi mazărea pot contribui considerabil la creşterea producţiilor de proteine vegetale. Deşi principala utilizare a proteinelor produse de culturile leguminoase este în furajarea animalelor (direct sau sub formă prelucrată), există numeroase posibilităţi de utilizare directă în alimentaţia umană, inclusiv prin valorificarea conţinutului acestor culturi în substanţe sanogene, antioxidante, anticancerigene etc. În plus, leguminoasele pot juca un rol esenţial în rotaţia culturilor, datoritã azotului remanent ce este pus la dispoziţia plantei post mergătoare. Cercetări efectuate atât la noi în ţară, cât şi pe plan mondial, au evidenţiat faptul cã există o proporţionalitate directă între cantitatea de azot remanent şi producţia de masã verde, substanţã uscatã, sau boabe realizatã de specia leguminoasã, iar azotul remanent reprezintã circa 25% din azotul total produs pe cale simbiotică. De aceea, culturile leguminoase pot contribui la reducerea necesarului de îngrăşăminte cu azot la plantele post mergătoare, cu efect direct asupra reducerii cheltuielilor de producţie şi asupra protecţiei mediului. Azotul atmosferic fixat de culturile leguminoase este cu atât mai

19

important în sistemul de agricultură ecologică, care interzice folosirea îngrăşămintelor chimice. Culturile leguminoase pot fi foarte utile şi ca îngrăşământ verde, încadrându-se astfel în măsurile de " înverzire", aplicate în cadrul comunităţii europene. Cu toate aceste avantaje evidente, extinderea culturilor leguminoase este în prezent limitată de o serie de probleme care reduc nivelul şi mai ales stabilitatea recoltelor, sau îngreunează realizarea unor culturi performante. Multe din aceste probleme pot fi rezolvate, cel puţin parţial prin crearea de noi soiuri superioare ca potenţial de producţie, mai rezistente la cădere şi mai pretabile la recoltarea mecanizată, mai tolerante la secetă şi temperaturi ridicate. În ceea ce priveşte seceta şi arşiţa, în contextul schimbărilor climatice prognozate, acestea s-au făcut tot mai mult simţite în ultimele decenii, manifestându-se prin alternanţe mari de temperatură şi mai ales de precipitaţii ceea ce a condus la perturbarea principalelor mecanisme fiziologice din plantã şi la facilitarea instalării unor boli, fapt ce a avut drept rezultat diminuarea recoltelor. Din aceste considerente, crearea unor soiuri de leguminoase pentru boabe şi furajere (soia, mazãre de toamnã şi primăvară, năut şi lucernă) cu caracteristici genetice care să le confere o mai bună adaptabilitate, care să reducă diminuările de producţie în astfel de condiţii climatice, este deosebit de oportună, cunoscut fiind faptul că soiul reprezintã veriga tehnologică cea mai importantă în creşterea stabilităţii producţiei şi care nu presupune costuri suplimentare. Crearea de soiuri de mazăre de toamnă cu rezistenţă suficientă la iernare reprezintă o modalitate de perspectivă pentru o utilizare mai eficientă a apei acumulate în sezonul rece şi de evitare a stresului hidric şi termic. Cercetările se vor desfăşura în principal la 5 specii: la lucernã (Medicago sativa L.), principala leguminoasã perenã din România, specie care se cultivã pe o suprafaţã de circa 350.000 ha, căreia i se alătură trifoiul roşu (Trifolium pratense L.) cu peste 100.000 ha şi mazãre (Pisum sativum L.), soia, leguminoasele anuale de bazã din sudul României şi năut (Cicer arietinum L). Crearea de genotipuri capabile să realizeze producţii ridicate şi stabile, în contextul schimbărilor climatice aşteptate în diferitele zone pedoclimatice, şi cu indici de calitate corespunzători diferitelor utilizări potenţiale, reprezintă un element determinant al competitivităţii agriculturii, care va conduce nu numai la creşterea profitabilitãţii culturii la leguminoase anuale şi perene ci şi a plantelor postmergătoare. În acelaşi timp, reducerea necesarului de azot la planta postmergătoare va conduce la reducerea cosumurilor de energie, contribuind în acelaşi timp la eforturile ce se fac la nivel mondial şi implicit european de reducere a poluării. Cercetările vor avea drept scop crearea a noi soiuri de leguminoase anuale (soia, mazăre de toamnă şi primăvară, năut, etc.) şi perene (lucernă) cu un grad ridicat de valorificare a apei în condiţii de stres hidric, care să contribuie la creşterea stabilităţii recoltelor, paralel cu îmbunătăţirea nivelului producţiei şi calităţii acesteia. Principalele obiective ale proiectului sunt: - crearea unor noi soiuri de lucernă, trifoi roşu, mazăre şi năut cu un grad ridicat de toleranţă genetică la secetă şi arşiţă; - îmbunătîţirea rezistenţei la temperaturi scăzute (lucernã trifoi roşu şi mazãrea de toamnã), la boli şi a calităţii pentu creşterea valorii nutriţionale/furajere; - diversificarea modalităţilor de folosire a culturilor leguminoase (soia pentru consum uman, soia, mazăre şi lucernă pentru utilizare ca îngrăşământ verde pentru

20

susţinerea şi creşterea profitabilitãţii programului de “culturi verzi”, producerea de substanţe sanogene etc.).; - crearea de soiuri de lucernă şi trifoi roşu cu o perenitate superioară faţă de actualele genotipuri, competitive în amestecuri cu leguminoase anuale şi graminee anuale şi perene şi de mazãre competitive în amestec cu triticale pentru obţinere de boabe, sau furaj (borceagul de toamnã), sau în amestec cu ovăzul pentru boabe sau furaj (borceagul de primăvară); - selecţia unor soiuri noi de lucernã şi trifoi roşu pretabile pentru îngrăşământ verde (încorporare în anul al II lea de vegetaţie, coasa a doua), pentru a înlocui fertilizarea cu azot la cultura de grâu). Pentru identificarea de genotipuri tolerante la secetă se vor face determinări privind volumul şi lungimea rădăcinii, pe baza relaţiei dintre sistemul vegetativ aerian şi sistemul radicular, se vor selecta genotipuri cu un raport favorabil atât pentru toleranţă la secetă, dar şi care să permită realizarea unei producţii ridicate de furaj la lucernă, trifoi roşu şi mazãre, sau furaj şi boabe la mazãre şi nãut. Se vor face determinări privind sistemul osteolar, precum şi indicele suprafeţei foliare, pentru stabilirea căruia se dispune de aparatură modernă. Acestea vor fi susţinute permanent de activitãţi de selecţie pentru producţie şi calitate, urmărindu-se identificarea de genotipuri cu o concentrare maximă a alelelor favorabile implicate în controlul genetic al complexului de însuşiri. Testarea ecologicã are nivel de complexitate mediu, ca urmare a numeroaselor însuşiri agronomice şi de calitate ce se vor urmãri în varietate condiţii de mediu, utilizându-se indicatorii cei mai elocvenţi. Cercetãrile au un grad de noutate ridicat, sunt în concordanţã cu tendinţele ce se manifestã pe plan mondial, au un grad ridicat de complexitate, se vor desfãşura în laborator, seră, casă de vegetaţie şi câmp utilizând cele mai adecvate metode şi în diferite condiţii ecologice. Multiplicarea rapidă a noilor creaţii va facilita transferul rezultatelor la beneficiari. Rezultate scontate: Proiectul se va finaliza cu înscrierea în vederea testării la Institutul de Stat pentru Testarea şi Înregistrarea Soiurilor a cel puţin câte un soi nou la lucernă, trifoi roşu, mazăre, soia şi năut, mai adaptate condiţiilor ce decurg din schimbările climatice prognozate. Aceasta va contribui la: - creşterea rentabilităţii culturilor de leguminoase pentru boabe (soia,mazăre, năut) şi pentru furaj (borceaguri de toamnă şi primăvară, lucernă, trifoi roşu în cultură pură şi în amestec); -susţinerea şi creşterea profitabilităţii programului de „culturi verzi”; -creşterea gradului de valorificare a apei la noile soiuri se va regăsi şi în efectul postmergător mai mare pe care îl au în asolament, leguminoasele anuale şi perene (azot simbiotic remanent) şi care va conduce la mărirea semnificativă a ponderii acestora în rotaţia culturilor, cu efecte deosebite în special la cerealele de toamnă. Modul de aplicare al rezultatelor: Transferul către fermieri a rezultatelor obţinute prin: - organizarea de loturi demonstrative; - editarea de publicaţii de popularizare; - multipicarea rapidã a noilor soiuri; - postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obţinute.

21

Obiectivul general 1 : Îmbunãțãțirea rezultatelor economice ale fermelor, prin creşterea eficienței de utilizare a resurselor naturale şi a inputurilor tehnologice, pentru o agriculturã durabilã, în contextul schimbãrilor climatice Obiectiv specific 1.2 . Sisteme de management al culturilor de câmp cu costuri reduse şi cu eficiențã ridicatã de utilizare a inputurilor; îmbunătățirea practicilor de management al culturilor de câmp și al cultivarelor destinate agriculturii conservative și ecologice Proiectul ADER 1.2.1.: Elaborarea de sisteme culturale bazate pe agricultura conservativă, în vederea îmbunătăţirii calităţii mediului şi a rentabilităţii culturilor Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 662.850 lei Total lei: dc. 2015 2016 2017 2018 662.850 137.850 175.000 175.000 175.000

Rezumat: Agricultura tradiţionalã, practicată aproape în exclusivitate în România, prezintă dezavantaje privind costul ridicat și distribuţia disproporţionată a inputurilor din tehnologia culturilor în raport cu eficienţa scontată, consum ridicat de energie și forţă de muncă, productivitate scăzută, precum şi riscuri majore privind degradarea solurilor şi poluarea mediului. Realizarea obiectivelor economice în condiţii de eficienţă ridicată şi a celor ecologice privind conservarea solului şi protejarea mediului în agricultura conservativă (AC) se obţin prin: - reducerea drasticã a lucrărilor solului; - menţinerea raţionalã a unei cantităţi suficiente de resturi vegetale pe suprafaţa solului ca mijloc de acumulare şi de conservare a apei, refacerea structurii şi evitarea eroziunii apei/vântului; - folosirea unei rotaţii adecvate a culturilor, economic viabilă şi diversificată pentru moderarea/diminuarea posibilelor probleme legate de buruieni, boli şi dăunători. Proiectul îşi propune elaborarea şi perfecţionarea tehnologică a sistemelor culturale bazate pe AC în vederea creşterii competitivităţii fermierilor din sudul României prin diminuarea cheltuielilor de producţie şi al impactului distructiv al producţiei culturale asupra mediului, prin reducerea perturbării solului şi a unei exploatări mai bune a funcţiilor şi biodiversităţii solului precum şi printr-o folosire mai raţională a resurselor naturale. Obiectivele proiectului vizează elaborarea de soluţii tehnologice noi pentru situaţia actuală din sudul României afectată de secetă, cât şi pentru perspectiva accentuării acestui fenomen în deceniile următoare. Strâns legat de fenomenul de secetă şi evoluţia producţiei agricole obiectivele proiectului au în vedere procesele de conservare a solului prin semănat direct în teren nelucrat şi protejarea cu resturi vegetale, acumularea materiei organice, structura, gradul de compactare, activitatea biologică și evitarea riscului de degradare prin eroziune.

22

Cercetările vor fi efectuate în cadrul unei platforme tehnologice de lungă durată şi vor aborda următoarele activităţi: - identificarea de culturi pretabile la AC în condiţiile pedo-climatice din sudul României; - elaborarea şi perfecţionarea unor sisteme culturale durabile bazate pe AC (rotaţia a cel puţin trei specii diferite) care să asigure o îmbunătăţire a regimului apei, reducerea necesarului de îngrăşăminte chimice, acumularea materiei organice şi refacerea însuşirilor fizice ale solului. Fundamentarea ştiinţifică a realizării obiectivelor proiectului este asigurată de legităţile circuitului apei în sistemul sol-plantă-atmosferă şi în circuitul hidrologic general care asigură bazele teoretice ale posibilităţilor de conservare a apei, de legităţile relaţiilor dintre însuşirile fizice, chimice şi activitatea biologică din sol care guvernează evoluţia solului şi de relaţiile complexe dintre factorii de vegetaţie (apă, elemente nutritive, radiaţie solară) care fundamentează optimizarea inputurilor tehnologice, productivitatea şi eficiența economică. Elementul esenţial în conservarea apei constă în creşterea albedoului solului care reduce cantitatea de radiaţie solară netă în solulul protejat cu resturi vegetale. Efectele maxime sunt scontate în sezonul fără vegetaţie şi la nivele de umiditate ridicate în orizonturile superficiale de sol, specifice sezonului rece. Conservarea şi ameliorarea solurilor este asigurată prin reducerea intensităţii proceselor aerobe în condiţii de neperturbare a solului ceea ce duce în timp la acumularea materiei organice, principal factor în ameliorarea însuşirilor fizice şi a activităţii biologice din sol. Studiul relaţiei dintre nutriţia cu azot şi cantitatea de apa din precipitaţii poate explica cca. 90% din randamentul culturilor. Variabilitatea celor doi factori va fi determinată în funcţie de nivelul şi modul de reţinere a resturilor vegetale pe suprafata solului precum şi de nivelul de asigurare cu apă din precipitaţii. Experimentarea sistemului de semănat direct în teren nelucrat combinat cu reţinerea rațională/managementul resturilor vegetale pe suprafaţa solului cu diferite tipuri de asolamente şi rotaţii de culturi anuale şi perene precum şi abordarea multidisciplinară a principalilor factori implicaţi în elaborarea de tehnologii cu performanţe îmbunătăţite în condiţii de deficit hidric, conservarea solului și protecţia mediului poate fi considerat un element de noutate pentru condiţiile sudului României. Cercetarile vor fi axate pe experiente de câmp multifactoriale cuprinzând variante de „lucrare convenţională” a solului şi „semănat direct”, managementul resturilor vegetale, principalele tipuri de rotaţii de culturi cu cereale, plante tehnice şi leguminoase anuale şi perene cu graduări ale fertilizării cu azot diferenţiat în funcţie de specia cultivată, pe fond moderat de asigurare cu fosfor. Pe variantele experimentale din câmp se vor efectua analize periodice asupra conţinutului de umiditate a solului, conţinutului în azot mineral, temperatura din sol la începutul vegetaţiei, acumularea biomasei, formarea elementelor productivităţii, producţia principală şi secundară, gradul de îmburuienare în vegetaţie şi la recoltarea culturilor, eventualul atac de patogeni şi dăunători. Datele obţinute vor fi prelucrate pentru obţinerea unor indicatori sintetici care să permită explicarea fenomenelor constatate şi posibilitatea de generalizare. Rezultate scontate: Rezultatele scontate constau în înlocuirea actualelor tehnologii de cultură la principalele specii bazate pe agricultura convenţională cu tehnologii bazate pe

23

semănatul direct cu managementul resturilor vegetale și a rotaţiei culturilor, în zona de sud a României. Efectele pozitive ușor măsurabile ale tehnologiilor bazate pe AC constau în acumularea unei cantităţi suplimentare de apă de 50-150 mm care poate asigura un spor de producţie de 1000-3000 kg/ha porumb boabe şi reducerea cosumului de motorină cu 30-40 l/ha care înseamnă un câştig de aprox. 400-750 lei/ha. Aceasta se diminuează cu contravaloarea a cca. 40 kg N s.a./ha care de regulă este necesar pentru completarea deficitului de mineralizare a azotului din sol și cu contravaloarea unui tratament în vegetaţie cu erbicide de contact antigramineice şi antidicotiledoneice rezultând un profit de cca. 250-600 lei/ha. Creşterea veniturilor directe este completată de ameliorarea în timp a calităţii solurilor, reducerea eroziunii prin apa şi vânt.

Modul de aplicare al rezultatelor: Aplicarea rezultatelor este facilitată de interesul producătorilor agricoli de a folosi sisteme culturale noi, viabile, uşor de aplicat pentru evitarea şi diminuarea efectelor încălzirii globale. Rezultatele vor fi valorificate prin: - elaborarea de tehnologii cadru de aplicare a principalelor sisteme culturale care au în vedere dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale prin promovarea agriculturii conservative, ca modalitate de creştere a standardului de viaţă; - organizarea de vizite şi instruiri ale fermierilor în cadrul platformei tehnologice. Proiectul ADER 1.2.2: Elaborarea unui sistem integrat de producere de sãmânțã şi materiale de plantat, certificate ecologic, la culturile de câmp: cereale, leguminoase pentru boabe, oleaginoase, plante tehnice şi furajere, plante aromatice şi medicinale Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 1.062.850 lei

Total: dc. 2015 2016 2017 2018 1.062.850 237.850 275.000 275.000 275.000

Rezumat: Producerea de sămânță și de materiale de plantat este o activitate strict obligatorie în orice sistem agricol orientat spre profit. Fermele, societăţile și gospodăriile agricole ecologice trebuie să utilizeze numai seminţe şi materiale de înmulţire produse în conformitate cu legislaţia privind producerea de seminţe şi material săditor, cât și conform regulamentelor Uniunii Europene și legislației naționale privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice. Elaborarea unui sistem integrat de producere de sămânță și materiale de plantat, certificate ecologic, la culturile de câmp este cel mai important factor de dezvoltare durabilă a producției vegetale ecologice. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate şi complexitate ridicat și o aplicabilitate ştiinţifică şi practică imediată și conformă cu particularitățile agriculturii ecologice. Creșterea continuă și într-un ritm susținut a suprafeței cultivate în sistem ecologic cu cereale, leguminoase pentru boabe,

24

oleaginoase și cu plante tehnice, furajere, aromatice și medicinale și a exigențelor pieței semințelor ecologice privind diversitatea, accesibilitatea, calitatea, cantitatea și stabilitatea, precum și necesitatea acută a îmbunătățirii fertilității solurilor și a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă, impun abordarea unor cercetări ştiinţifice interdisciplinare de tip ”on-farm” care să conducă, în final, la identificarea unor soluţii practice integrate și fezabile, menite să crească producţia autohtonă de sămânță ecologică. Ca urmare, acest proiect îşi propune să colecteze în mod unitar toate datele științifice și tehnice privind producerea de sămânță și material de plantat, certificat ecologic la culturile de câmp și mai ales, să dezvolte și să perfecționeze, în cadrul unor nuclee de cercetători și fermieri, tehnologii inovatoare pentru întregul proces al producerii de sămânţă ecologică – de la semănat și până la ambalare și livrare. Se va avea în vedere, cu prioritate, identificarea însuşirilor fenotipice şi calitative care oferă avantaje economice speciilor și varietăţilor de cereale, leguminoase pentru boabe, oleifere şi de plante tehnice, furajere, aromatice şi medicinale cultivate pentru sămânță certificată ecologic în interacțiunea cu factorii de climă și în competiția cu factorii biotici dăunători – buruieni, boli și insecte dăunătoare. De asemenea, se vor stabili cele mai performante tehnologii privind rotația, lucrările solului și fertilizarea cu efect asupra însușirilor fizice și chimice ale solului și a productivității speciilor cultivate. Rezultate scontate: - perfecționarea tehnologiilor de producere de sămânță ecologică la cereale, leguminoase pentru boabe, oleaginoase, plante tehnice şi furajere, plante aromatice şi medicinale; - rezolvarea problemelor practice privind producerea de sămânță ecologică la culturile de câmp prin organizare de nuclee de cercetători și fermieri; - inițierea și/sau susținerea unui program național pentru producerea de sămânţă ecologică la culturile de câmp, incluzând toate verigile acestui proces, de la sămânţa amelioratorului, până la sămânţa comercială; - susținerea cu informații știițifice a bazei de date a MADR privind producerea de sămânţă şi materialul de plantat, certificate ecologic, la culturile de câmp; - producerea de sămânță ecologică în colaborare cu ferme ecologice autorizate pentru producerea de sămânță. Modul de aplicare al rezultatelor: - aplicarea tehnologiilor integrate de producere de sămânţă și materiale de plantat, certificate ecologic, la culturile de câmp, în ferme și gospodării autorizate pentru producerea de sămânță, în condiţiile maximizării performanţelor economice și de mediu; - proiectarea sau/şi completarea bazei de date a MADR privind sămânţa şi materialele de plantat, certificate ecologic; - producerea de sămânță certificată ecologică din categorii superioare; - organizarea de seminarii/workshopuri și de vizite demonstrative la unităţile de cercetare și fermele ecologice, producătoare de sămânță ecologică; - participarea cu articole şi comunicări ştiinţifice la conferinţe, simpozioane, workshop-uri, și mese rotunde naţionale şi internaţionale; - elaborarea și difuzarea de materiale de popularizare – postere, pliante, broşuri, articole de presă etc.;

25

- participarea la expoziţii locale, naţionale (INDAGRA) şi internaţionale (BIOFACH).

Obiectivul general 2: Dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice și biotehnologice; Dezvoltarea unor tehnologii de producere a materialului pentru plantat și semănat prin aplicarea unor metodologii inovative și obținerea de produse care să acopere întreg lanțul alimentar la cartof, sfeclă de zahăr și plante medicinale Obiectivul specific 2.1.: Îmbunătăţirea calităţii producţiei de cartof, mărirea diversităţii şi realizarea de genotipuri rezistente la stresul biotic şi abiotic, cu însuşiri speciale (antioxidanţi, vitamine, aminoacizi esenţiali, etc.), pretabile pentru diverse folosinţe (inclusiv industrializare) Proiectul ADER 2.1.1.: Obţinerea de noi soiuri de cartof adaptate modificărilor climatice şi economice cu randament superior în gestionarea resurselor de apă şi stabilirea pachetelor tehnologice specifice cerinţelor actuale de piaţă şi solicitării fermierilor Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 1.162.850 lei

Total lei: dc. 2015 2016 2017 2018 1.162.850 262.850 300.000 300.000 300.000

Rezumat: Cartoful se plasează ca importanţă economică pe locul al doilea după cereale şi a constituit o permanenţă în munca amelioratorilor. Ameliorarea genetică a cartofului este un proces continuu care se finalizează prin obţinerea de soiuri noi, competitive, atât pe plan naţional cât şi internaţional. Pentru mărirea randamentului culturilor de cartof sunt necesare noi soiuri care să fie adaptate schimbărilor climatice şi care să valorifice într-un mod superior resursele de apă, nutrienţi şi energie. Noile creaţii de ameliorare cu un conţinut ridicat de principii bioactive se vor obţine gestionând în mod superior resursele genetice şi prin aplicarea unor scheme de selecţie inovative atât in vitro cât şi in vivo. Pentru valorificarea potenţialului genetic al noilor soiuri vor fi elaborate pachete tehnologice specifice care să permită fermierilor obţinerea de profit din culturile comerciale de cartof. În etapa actuală se pune accent pe valoarea materialului iniţial de ameliorare, privit prin prisma transmiterii la descendenţi a caracterelor urmărite şi a calităţii materialului de plantat al liniilor româneşti de perspectivă şi a soiurilor create. Activităţile desfășurate în cadrul proiectului: - studiul, catalogarea şi inventarierea surselor de germoplasmă de combinare (an I - IV); - analiza modului în care răspund combinaţiile hibride la cerinţele actuale (rezistenţa la boli combinată cu caracteristici agronomice) (an I - IV); - introducerea genelor de rezistenţă de la genotipurile cu rezistenţă/toleranţă în noile creaţii (an I - IV);

26

- păstrarea, descrierea şi catalogarea surselor de germoplasmă (an I - IV); - analiza descendenţelor hibride privind rezistenţa la boli şi dăunători completate de informaţiile din culturile comparative (an I - IV); - urmărirea materialului clonal privind rezistenţa la stres şi identificarea genotipurilor pretabile pentru diverse folosinţe (an I - IV); - identificarea, extracţia, purificarea şi evaluarea bioeconomică a principiilor bioactive din noile soiuri şi promovarea de tehnologii specifice inovative pentru menţinerea calităţii la soiurile noi (an I - II); - identificarea elementelor tehnologice cu importanţă în stabilirea pachetelor specifice noilor creaţii (an I - II). Rezultate scontate: - obţinerea de soiuri noi de cartof pretabile schimbărilor climatice şi utilizării superioare a resurselor biologice şi tehnologice (2 – 3 soiuri); - asigurarea verigilor de sămânţă, nucleu şi stoc din soiurile noi pentru multiplicarea rapidă şi propagarea la fermieri (minituberculi şi miniplantule 1.000/genotip/an); - metodologie de diferenţiere in vitro şi in vivo a noilor soiuri în funcţie de gestionarea resurselor de apă (2 metodologii); - tehnologie specifică de cultivare cu consum redus de apă a soiurilor noi (1 tehnologie); - metodă de identificare, extracţie, purificare şi evaluarea bioeconomică a principiilor bioactive din cartof (1 metodă); - tehnologie specifică de cultivare a soiurilor noi cu conţinut ridicat de componente bioactive (1 tehnologie). Modul de aplicare al rezultatelor: Beneficiarii programelor de cercetare în acest domeniu sunt fermierii, prin utilizarea unor soiuri competitive cu un înalt grad de adaptabilitate. Conservarea biodiversităţii poate constitui bază de studiu pentru universităţile cu profile de agricultură şi biologie. Rezultatele obţinute vor fi diseminate prin întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, articole de popularizare, promovarea pe pagina web a MADR. Obiectivul general 2: Dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice și biotehnologice; Dezvoltarea unor tehnologii de producere a materialului pentru plantat și semănat prin aplicarea unor metodologii inovative și obținerea de produse care să acopere întreg lanțul alimentar la cartof, sfeclă de zahăr și plante medicinale Obiectivul specific 2.2.: Tehnologii inovative de producere a cartofului pentru sămânță în vederea optimizării sistemului național de producere și multiplicare; tehnologii de cultivare a cartofului dulce în contextul schimbărilor climatice Proiectul ADER 2.2.1.: Proiectul ADER 2.2.1.: Optimizarea și modernizarea sistemului de producere a cartofului pentru sămânță din categorii biologice

27

superioare prin eliminarea riscului de contaminare cu organism dăunătoare de carantină și identificarea de soiuri / linii noi de cartof rezistente la nematozii cu chiști ai cartofului Globodera spp. (populații europene) Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 1.262.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

1.262.850 287.850 325.000 325.000 325.000 Rezumat: Cartoful a fost și rămâne un aliment important la nivel mondial pentru securitatea alimentară. De aceea este unanim recunoscut că randamentul și calitatea producției de cartof depind, în cea mai mare măsură (peste 70%) de soi și de calitatea materialului de plantat. Calitatea materialului de plantat este o noțiune complexă caracterizată de calitatea fitosanitară, calitatea biologică și calitatea fizică a tuberculilor. Calitatea fitosanitară a materialului de plantat prezintă o importanță deosebită, deoarece prin tuberculi și/sau prin solul aderent la tuberculi se transmite un număr de boli cauzate de virusuri, micoze, bacterii, micoplasme comune dar și organisme dăunătoare de carantină. Având în vedere complexitatea factorilor implicați în realizarea unui material pentru plantare la cartof cu caracteristici biologice, fizice și fitosanitare corespunzătoare și cantitățile de sămânță certificată foarte mici, se impune ca o necesitate modernizarea și optimizarea sistemului național de producere a cartofului pentru sămânță din categorii biologice superioare. Problematica propusă spre rezolvare prin acest proiect are un grad de noutate și complexitate ridicat, este adaptată condițiilor de cultură practicate de fermierii români și are aplicabilitate conform standardelor europene în ceea ce privește calitatea biologică și fitosanitară a materialului pentru plantat. Cercetarea agricolă în domeniul producerii cartofului pentru sămânță, necesită în permanență schimbarea metodologiilor de producere și multiplicare datorită apariției de noi tipuri de virusuri și organisme de carantină fitosanitară, ca urmare a schimbărilor climatice și a noilor sisteme de cultură practicate de fermieri. În prezent, asistăm la o schimbare rapidă, a conveierului de soiuri datorită modificărilor climatice, cerințelor pieței și procesatorilor de cartofi. Optimizarea producerii cartofului pentru sămânță în fermă are două laturi, una tehnică și una economică. Din punct de vedere tehnic, criteriul de optimizare constă în respectarea normelor tehnico - organizatorice ce vor fi elaborate conform legislației în vigoare prin realizarea acestui proiect. Din punct de vedere economic, pentru siguranța unei culturi de cartof pentru sămânță trebuie eliminate riscurile privind asigurarea valorificării și contaminarea cu organism dăunătoare de carantină. Eficientizarea și modernizarea spațiilor de sortare, condiționare, ambalare și depozitare se impune ca o necesitate pentru reducerea costurilor cu energia, forța de muncă în perspectiva creșterii cantităților de material certificat la nivel național pentru atingerea obiectivului de plantare a cel puțin 50% din suprafața cultivată cu material certificat.

28

Realizarea proiectului presupune următoarele etape: - identificarea punctelor slabe din sistemul actual de producere și mutliplicare a cartofului de sămânță, care au condus la scăderea drastică a suprafețelor certificate; - reorganizarea și modernizarea producerii de material inițial liber de viroze și organisme dăunătoare de carantină în laboratoare autorizate și spații protejate; - identificarea soiurilor cultivate de fermieri în ultima perioadă și soiurile de perspectivă ușor adaptabile modificărilor climatice; - identificarea soiurilor / liniilor noi de cartof rezistente la nematozii cu chiști ai cartofului din genul Globodera pentru producerea de sămânță în vederea multiplicării; - stabilirea soiurilor de cartof ce urmează a fi multiplicate; - organizarea de loturi demonstrative cu soiurile propuse pentru multiplicare; - elaborarea broșurii "Norme tehnico - organizatorice de producere și multiplicare a cartofului pentru sămânță"; - stabilirea unui flux tehnologic utilizat pentru sortare, condiționare, ambalare și depozitare format din utilaje, echipamente și ambalaje performante, de dimensiuni mici, cu consum mic de energie, folosite numai pentru cartoful de sămânță; - eliminarea riscurilor de contaminare cu organism dăunătoare prin comercializarea materialului pentru plantat neconform; - ghid de bune practici agricole și de mediu privind dezinfectarea spațiilor de depozitare și gestionarea deșeurilor rezultate în urma activităților specifice. Rezultate scontate: Implementarea rezultatelor cercetărilor obținute prin acest proiect vor conduce la: - modernizarea sistemului național de producere a cartofului pentru sămânță; - promovarea materialului pentru plantat produs în țară din soiurile solicitate de fermieri; - creșterea suprafețelor plantate cu material certificat și implicit creșterea producțiilor medii la ha; - creșterea cantităților de cartof pentru sămânță; - îmbunătățirea semnificativă a calității biologice și fitosanitare a materialului pentru plantat; - reducerea semnificativă a costurilor de producție în fermă; - eficientizarea fluxului tehnologic pentru pregătirea materialului pentru plantat certificat la cartof prin utilizarea unor utilaje moderne; - modernizarea spațiilor de depozitare și a modului de prezentare a cartofului pentru sămânță; - eliminarea riscului de contaminare cu organisme dăunătoare de carantină prin producerea de sămânță din soiuri rezistente la nematozii cu chiști ai cartofului (Globodera spp-populații europene). Modul de aplicare al rezultatelor: - întâlniri de lucru pentru prezentarea soiurilor rezistente la nematozii cu chiști și a măsurilor agrotehnice de prevenire și combatere a nematozilor din genul Globodera; - articole de popularizare; - stadii de formare professională, instruiri; - publicarea "Ghidului de bune practici agricole și de mediu privind dezinfectarea spațiilor de depozitare și gestionarea deșeurilor".

29

Proiectul ADER 2.2.2 : Elaborarea tehnologiilor de cultivare a cartofului dulce în contextul schimbărilor climatice și elaborarea unor măsuri de promovare a culturii în România Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 862.850 lei

Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 862.850 187.850 225.000 225.000 225.000

Rezumat: Studiul privind schimbările climatice în România şi efectele asupra resurselor de apă în agricultură arată că în primul deceniu al secolului XXI, în România temperatura medie anuală a aerului a crescut cu 0.4…0.5oC faţă de fiecare deceniu, începând din 1961 şi până în prezent (Ion Sandu, 2013). Accentuarea secetei din ultima perioadă a dus la cronicizarea fenomenului, în special în sudul României, cu urmări grave în practicarea unui sistem de agricultură durabilă în zonele cu psamosoluri, zone predispuse fenomenului de aridizare. Microclimatul creat în zona psamosolurilor din sudul Olteniei oferă condiţii optime pentru creşterea şi dezvoltarea plantei de cartof dulce (Ipomoea batatas), care este o plantă termofilă, specifică zonelor tropicale și subtropicale. Activitățile specifice ale proiectului sunt: - identificarea şi promovarea în cultură a unor genotipuri de cartof dulce tolerante la factorii de stres termohidric din zona psamosolurilor; - elaborarea de soluții științifice și tehnologice pentru realizarea de progrese semnificative în cultivarea cartofului dulce într-un sistem de agricultură durabilă; - promovarea culturii de cartof dulce pe piaţa din România. Importanţa economică a cartofului dulce este dată de tolerantă plantei la condiţiile de secetă, ea rezistând perioade de timp mai lungi cu secetă în timpul verii, reluându-şi creşterea când apar ploi suficiente. Planta poate crește cu succes într-o gamă largă de condiții climatice în care media sezonului rece să nu fie mai mare de 5 luni, iar din acest punct de România poate asigura condiţiile climatice de parcurgere a ciclului de vegetaţie al plantei, de minim 120 zile. Calitatea tuberculilor, dată de conţinutul ridicat în vitamine (A, B6, C şi D), în Fe şi Mg, o recomandă cu succes în alimentaţia populaţiei. În acest sens, tuberculii de cartof dulce constituie o alternativă gustoasă la cartofii obişnuiţi, oferind cu 50% mai multe fibre decât cartoful obişnuit, astfel încât, prin consumul zilnic al unui cartof dulce de mărime medie, cu tot cu coajă, se poate asigura o treime din necesarul nutritiv. Abundent în nutrienţi şi fibre (din care 40% fibre solubile, cele care ajută la scăderea zaharului din sânge şi a colesterolului), cartoful dulce este alimentul ideal pentru diabetici, copii şi femei gravide. Relevanţa practică a problemei propuse spre rezolvare în cadrul proiectului constă în respectarea principiului agriculturii durabile în zonele predispuse fenomenului de stres termohidric din România, începând cu alegerea unei plante specifice acestor zone, respectiv cartoful dulce și promovarea ei în cultură, cu scopul asigurării profitabilităţii la nivel de fermă. Principalele activităţi care se vor derula în cadrul proiectului: - metode şi tehnici privind obținerea materialului de plantat la cartoful dulce;

30

- studii privind comportarea fiziologică a unor soiuri de cartof dulce în zonele predispuse fenomenului de stres termohidric din România;

- cercetări privind stabilirea epocii de plantare în câmp la cartoful dulce cultivat în zonele predispuse fenomenului de stres termohidric din România;

- evaluarea riscurilor prezenței agenților de dăunare (boli, dăunători şi buruieni) din cultura de cartof dulce şi stabilirea unor metode de protecţie fitosanitară a cartofului dulce cultivat în zonele predispuse fenomenului de stress termohidric din România;

- cercetări privind stabilirea regimului de nutriţie al plantei de cartof dulce în funcţie de densitatea folosită la plantare;

- studii asupra calităţii producţiei de cartof dulce obţinută în zonele predispuse fenomenului de stres termohidric din România;

- diseminarea rezultatelor de cercetare obţinute în cadrul proiectului. Vor fi iniţiate cercetări interdisciplinare de: morfologie, fiziologie, biochimie, fitotehnie, protecţie şi nutriţie pentru o agricultură durabilă şi o cunoaştere profundă a trasabilităţii şi siguranţei alimentare, în contextul schimbărilor climatice din România. Scopul cercetărilor este stabilirea celor mai reuşite relaţii între factorii ecologici, tehnologici şi exprimarea randamentului biologic al plantei. Caracterul inovativ al proiectului constă în consolidarea progresului ştiinţific şi tehnic în conservarea şi utilizarea durabilă a resurselor naturale din zonele afectate de secetă prin valorificarea potenţialului biologic și economic al plantei de cartof dulce. Rezultate scontate: - elaborarea tehnologiilor de producere a materialului de plantare, de cultivare în câmp şi păstrare în depozit a cartofului dulce; - elaborarea unui ghid de bune practici agricole şi de mediu în domeniul optimizării tehnologiei de cultivare a cartofului dulce; - producerea de material de plantare certificat pentru înfiinţarea culturii de cartof dulce (lăstari produşi în seră şi tuberculi pentru sămânţă); - reducerea cu 50% a impactului negativ al schimbărilor climatice, în condiţiile păstrării biodiversităţii zonei. Modul de aplicare al rezultatelor: - implementarea ghidului de Bune Practici Agricole (BPA); - promovarea rezultatelor obţinute prin organizarea de mese rotunde, simpozioane; - extensia rezultatelor de cercetare prin organizarea de loturi demonstrative şi demonstraţii practice către fermieri, efectuarea de vizite şi schimburi de experienţe; - editarea de tehnologii cadru, pliante şi publicaţii ştiinţifice şi de popularizare, etc. Obiectivul general 2: Dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice și biotehnologice; Dezvoltarea unor tehnologii de producere a materialului pentru plantat și semănat prin aplicarea unor metodologii inovative și obținerea de produse care să acopere întreg lanțul alimentar la cartof, sfeclă de zahăr și plante medicinale

31

Obiectivul specific 2.3.: Dezvoltarea de tehnologii alternative la cultura sfeclei de zahăr pentru obţinerea produselor performante, ecologice şi energetice (bioetanol) Proiectul ADER 2.3.1: Cercetări privind detererminarea conţinutului în zahăr şi în substanţe melasigene a coletului remanent în urma înlocuirii decoletării sfeclei cu desfrunzirea (scalparea) Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat : 712.850 lei

Total lei: dc. 2015 2016 2017 2018 712.850 150.350 187.500 187.500 187.500

Rezumat: Cultura de sfeclă de zahăr este deosebit de importantă pentru România din punct de vedere economic, social şi de mediu. În anul 2002 Guvernul a declarat sfecla de zahăr şi zahărul produse de importanţă naţională. Sfecla de zahăr este singura plantă din zona temperată din care se poate extrage zahărul în mod industrial, dar ea poate fi utilizată cu succes şi pentru producerea de bioetanol şi biogaz. România dispune de un potenţial pedoclimatic care permite extinderea culturii de sfeclă în viitor pe o suprafaţă de 250.000 ha anual, după eliminarea cotelor de zahăr în anul 2017. Pentru România o cerinţă absolut necesară a abordării acestei teme rezultă din faptul că procentul de impurităţi (pământ aderent şi resturi vegetale) rezultate la recoltarea sfeclei și care sunt transportate în fabricile de zahăr depăşeşte în unii ani 15 % din cantitatea de sfeclă recoltată, provocând însemnate cheltuieli suplimentare fabricilor de zahăr, cheltuieli care ar putea fi mult dimninuate. Sfecla de zahăr şi impurităţile aferente sunt transportate în fabrici exclusiv cu mijloace auto de la distanţe cuprinse între 10 km şi peste 200 km. Prin reducerea procentului de impurităţi se vor face însemnate economii de mijloace de transport şi carburanţi atât la transportul sfeclei în fabrică cât şi la evacuarea acestor impurităţi din fabrică. Proiectul își propune să determine cele mai eficiente metode de reducere a procentului de impurităţi la recoltarea sfeclei de zahăr. Se va studia înlocuirea decoletării sfeclei la recoltare cu diverse variante de desfrunzire, astfel că în procesul de extracţie a zahărului în fabrică va fi utilizată sfecla întreagă (inclusiv coletul – care până în prezent era eliminat la recoltare). Se va studia optimizarea randamentului de extracţie a zahărului din rădăcina întreagă în fabricile de zahăr, care va duce în final la creşterea cantităţii totale de zahăr extras din sfeclă comparativ cu situaţia actuală. Principalele obiective de cercetare vor viza: - identificarea de metode şi soluţii pentru înlocuirea decoletării sfeclei de zahăr cu desfrunzirea (scalparea); - determinarea celor mai eficiente metode de reducere a procentului de impurităţi la recoltare; - reducerea pierderilor de fertilitate a solului prin micşorarea cantităţii de sol fertil şi resturi vegetale transportate împreună cu sfecla;

32

- îmbunătăţirea sistemului de calcul a plăţii materiei prime în funcţie şi de zahnărul extras din colet; - optimizarea proceselor de recoltare şi transport a sfeclei în fabrică; - optimizarea randamentului de extracţie din rădăcina întreagă în fabricile de zahăr. Activităţi realizate în cadrul proiectului: - testarea unor dispozitive (metode) pentru înlocuirea decoletării sfeclei la recoltare cu diverse variante de desfrunzire sau scalpare (an I - II); - testarea metodelor de desfrunzire în parcelele de sfeclă cu densităţi cuprinse între 60–100 mii plante/ha pentru a stabili cea mai eficientă metodă în funcţie de densitatea şi uniformitatea culturii (an II – IV); - testarea în cultură a noilor hibrizi de sfeclă creați pentru a reduce cât mai mult cantitatea de pământ aderent şi resturi vegetale la recoltare (an I - IV); - determinarea comparativă a cantităţilor de pământ aderent la recoltare la fiecare hibrid testat în funcţie şi de condiţiile pedoclimatice ale anului (an I – IV); - determinarea comparativă a procentului de impurităţi transportate în fabrică în funcţie de tipul de utilaj folosit la încărcarea sfeclei în mijloacele de transport (an I – IV); - determinarea comparativă a conţinutului în zahăr şi substanţe melasigene a sfeclei decoletate clasic, a sfeclei desfrunzite şi a coletului remanent (an I – IV); - determinarea comparativă a cantităţii de zahăr extras din rădăcina decoletată clasic comparativ cu rădăcina întreagă (an I - IV); - studiul unor variante de calcul pentru îmbunătăţirea sistemului de plată a materiei prime (sfeclă nedecoletată) (an II - IV). Rezultate scontate: - metodă nouă de înlocuire a decoletării cu desfrunzirea (scalparea) pentru reducerea pierderilor de recoltă prin decoletare (1 metodă); - reducerea procentului de impurităţi (pământ şi resturi vegetale) la recoltarea sfeclei (cu 50%); - reducerea consumului de carburanţi la recoltarea şi transportul sfeclei de zahăr în fabrică (cu cca. 10%); - reducerea pierderilor de fertilitate a solurilor prin micşorarea cu cca. 50% a cantităţii de sol fertil şi resturi vegetale transportate împreună cu sfecla; - reducerea cu 100% a cheltuielilor cu corectarea decoletării la probele de sfeclă analizate în laboratoarele agricole ale fabricilor de zahăr; - creşterea cantităţii totale de zahăr extras în fabrică din sfecla întreagă prin extragerea zahărului şi din colet (acest zahăr în prezent este pierdut, cca 7%); - îmbunătăţirea sistemului de calcul a plăţii materiei prime în funcţie şi de zahărul extras din colet. Modul de aplicare al rezultatelor: - aplicarea practic în producţie de fermierii cultivatori de sfeclă şi de fabricile de zahăr; - organizarea de loturi demonstrative cu noii hibrizi de sfeclă recomandaţi; - organizarea de demonstraţii practice de recoltare a sfeclei prin înlocuirea decoletării cu desfrunzirea; - organizarea de demonstraţii practice cu metode de reducere a procentului de impurităţi care sunt transportate în fabricile de zahăr;

33

- organizarea de întâlniri cu fermierii, mese rotunde, work-shopuri, etc.; - elaborarea şi difuzarea unui Ghid de bune practici cu noile metode de recoltare prin înlocuirea decoletării cu desfrunzirea şi de reducere a procentului de impurităţi; - promovarea rezultatelor pe pagina web a MADR. Obiectivul general 2: Dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice și biotehnologice; Dezvoltarea unor tehnologii de producere a materialului pentru plantat și semănat prin aplicarea unor metodologii inovative și obținerea de produse care să acopere întreg lanțul alimentar la cartof, sfeclă de zahăr și plante medicinale Obiectivul specific 2.4: Promovarea şi dezvoltarea în cultură a plantelor medicinale şi aromatice Proiectul ADER 2.4.1.: Menţinerea biodiversităţii la plantele medicinale şi aromatice prin conservarea şi îmbogăţirea colecţiei de resurse genetice şi producerea de sămânţă din categoriile biologice superioare pentru speciile reprezentative zonei de deal şi de munte Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat : 862.850 lei

Total lei: dc. 2015 2016 2017 2018 862.850 187.850 225.000 225.000 225.000

Rezumat: La nivel mondial, odată cu mărirea semnificativă a numărului de afecţiuni datorate industrializării şi modernizării, precum şi apariţia frecventă a efectelor adverse în urma tratamentelor cu xenobiotice, a crescut considerabil interesul faţă de remediile naturale. În România cererea depăşeşte cu mult oferta în ceea ce priveşte necesarul de plante medicinale şi aromatice, de aceea se apelează frecvent la produsul provenit din flora spontană sau import. În plus, în condiţiile unei biodiversităţi intra şi interspecifice acumularea metaboliţilor şi nutrienţilor în plante variază de la an la an şi chiar în cadrul aceluiaşi sezon de recoltare, mai ales dacă materia provine din flora spontană. Comparativ cu alte plante de cultură, plantele medicinale şi aromatice se cultivă pe suprafeţe reduse, acestea scăzând simţitor în ultimii ani, astfel de la 23,7 mii ha în anul 2006 la 6,2 mii ha în anul 2012. Necesitatea implementării proiectului pornește şi de la faptul că, în ţara noastră cercetările privind cultivarea plantelor medicinale s-au restrans, singurele entități de cercetare care au acest obiectiv sunt puține. Proiectul îşi propune introducerea în cultură a unor specii valoroase de plante medicinale şi aromatice din flora spontană străină şi autohtonă în vederea stabilirii tehnologiei de cultivare şi extinderea suprafeţelor cultivate cu aceste specii. Se vor amplasa experienţe în câmpul experimental care vor avea ca scop stabilirea verigilor tehnologice la speciile cercetate. Se va stabili modul optim de înmulţire, norma de sămânţă sau material de plantat, epoca optimă de semănat sau plantat, distanţa optimă de semănat (plantat) precum şi dozele optime de îngrăşăminte. Se va stabili

34

influenţa acestor verigi tehnologice asupra producţiei de materie primă vegetală dar şi asupra conţinutului în principii active. O preocupare importantă în cadrul proiectului o va constitui producerea materialului semincer din categorii biologice superioare la unele specii valoroase de plante medicinale şi aromatice în vederea extinderii lor în marea producţie. Se va multiplica sămânţă din verigile superioare (SA, PBI, PBII). Se vor îmbunătăţi tehnologiile de producere de sămânţă la specii reprezentative zonei de deal şi de munte. Rezultate scontate: - perfecţionarea, întocmirea și brevetarea tehnologiilor de producere de sămânţă la plante aromatice şi medicinale; - producerea de sămânţă certificată din categorii superioare. Se vor extinde în agricultura două specii din flora spontană ce vor în întâmpinarea prelucrătorilor de plante medicinale şi aromatice. Tehnologiile de cultivare noi stabilite şi cele îmbunătăţite vor veni în sprijinul cultivatorilor de plante medicinale şi aromatice. Modul de aplicare a rezultatelor: - susţinerea cu informaţii ştiiţifice a bazei de date a MADR privind producerea de sămânţă şi materialul de plantat certificat, la plantele medicinale şi aromatice; - referate şi comunicări ştiinţifice, articole în reviste de specialitate cu cotaţie ISI, iar pentru promovare și o mai bună cunoaştere a lor se vor tipări pliante de prezentare. De asemenea, rezultatele cercetării vor fi utilizate pentru stagiile de perfecţionare prin licenţe și masterat a specialiştilor interesaţi de cultivarea plantelor medicinale, dar și a terapiilor alternative. Diseminarea tehnologiilor se va mai face prin elaborarea şi difuzarea de materiale de popularizare – postere, pliante, broşuri, articole de presă etc. şi participarea la expoziţii locale, naţionale şi internaţionale.

Obiectivul general 3: Dezvoltarea de noi produse, practici, procese şi tehnologii integrate producției horticole Obiectivul specific 3.1.: Conservarea și gestionarea biodiversității horticole Proiectul ADER 3.1.1.: Conservarea și gestionarea resurselor genetice și biodiversității agroecosistemelor viti-pomicole, prin elaborarea și promovarea practicilor și metodelor inovative eco-eficiente prietenoase mediului

Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat : 1.062.850 lei Total lei: dc. 2015 2016 2017 2018

1.062.850 237.850 275.000 275.000 275.000

35

Rezumat: Principalele componente vii ale ecosistemului viticol și pomicol flora şi fauna, care determină starea diversităţii biologice, sunt supuse unei presiuni antropice permanente cu consecințe directe asupra stabilității și productivității ecosistemelor viticole. În această situaţie elaborarea și promovarea practicilor și metodelor inovative eco-eficiente prietenoase mediului bazate pe adoptarea măsurilor eco-agricole de autoreglare dedicate conservării biodiversității și reconstrucției ecologice, contribuie la eliminarea inconvenientelor monoculturii îndelungate asigurând eficientizarea și dezvoltarea sustenabilă și competitivă a fermelor viticole și pomicole degradate. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate şi complexitate ridicată şi o aplicabilitate ştiinţifică şi practică deosebită pentru dezvoltarea actuală şi viitoare a viticulturii și pomiculturii din România. Importanța tematicii este evidențiată de faptul că se urmărește promovarea și evaluarea unor verigi tehnologice prietenoase mediului care asigură creșterea profitabilității culturii viței de vie și pomilor fructiferi, prin reducerea dependenței acesteia față de resursele energetice convenționale și obținerea unor producții rentabile, stabile și durabile, în contextul prevenirii deteriorării mediului prin activități antropice cu efecte poluante. Implementarea rezultatelor cercetărilor obţinute prin prezentul proiect ar putea veni în întâmpinarea problemelor majore ale viticulturii și pomiculturii autohtone, în scopul obţinerii unor producții curate și rentabile în cadrul fermelor mici şi mijlocii, care să poată face față presiunii concurențiale a pieței europene. De asemenea, proiectul îşi propune: - implementarea sistemului de înverzire, a zonelor multifuncționale de protecție și a tehnologiilor prietenoase mediului în vederea reconstrucției ecologice a ecosistemelor viticole și pomicole degradate; - stoparea declinului biodiversității ecosistemelor viticole și pomicole, refacerea dezechilibrelor biocenotice și conservarea genofondului de specii utile; - crearea unei posibilităţi de diagnoză rapidă, în câmp prin implementarea unor programe eficiente de monitoring integrat (folosirea tehnicilor follow-up-uri și de analiză cartografică GIS, metoda RBA și drone pentru monitorizarea plantațiilor); - studiul dinamicii biodiversității faunei utile și dăunătoare în raport cu factorii de risc biotici și abiotici; - promovarea verigilor tehnologice prietenoase mediului care asigură optimizarea managementului pesticidelor și reducerea la maxim a aplicării produselor de sinteză organică; - promovarea unor soiuri noi autohtone cu productivitate şi rezistenţă genetică ridicată, cu pretabilitate pentru cultura ecologică, nepoluantă; - evaluarea impactului pozitiv al sistemului de înverzire și a zonelor multifunctionale de protecție asupra biodiversității și a gradului de sustenabilitate economică a ecosistemelor viticole și pomicole studiate; - obţinerea unor producţii de înaltă calitate prin îmbunatățirea sistemelor de producție, în acord cu conceptul de dezvoltare durabilă; constituirea unor ecosisteme viticole și pomicole stabile și durabile în condiții de eficiență economică. Rezultate scontate: - promovarea sistemului de înverzire a practicilor şi metodelor inovatoare tradiționale prietenoase mediului care asigură reducerea impactului negativ al tehnologilor viticole convenționale asupra biodiversității ecosistemului viticol și pomicol;

36

- implementarea zonelor multifuncționale de protecție cu rol în refacerea, conservarea şi consolidarea biodiversității ecosistemelor viticole și pomicole degradate; - promovarea unor secvențe tehnologice și tehnologi de fitoprotecţie în sistem integrat sub control ecologic şi evitarea oricăror activităţi antropice cu efecte poluante; - promovarea pesticidelor cu grad redus de toxicitate în paralel cu noi căi de acțiune; - promovarea unor soiuri noi autohtone cu productivitate şi rezistenţă genetică ridicată, cu pretabilitate pentru cultura ecologică nepoluantă; - refacerea echilibrului ecologic și biologic prădător/dăunător; - prevenirea eroziunii solului, ameliorarea gestionării solului și creșterea fertilității solului; - restabilirea, menţinerea sau reducerea declinului populaţiilor speciilor din flora spontană; - creşterea numărului de specii utile (paraziți și prădători), a insectelor polenizatoare, a insectelor prădătoare, precum şi a altor organisme neţintă; - reducerea nivelului de poluare a plantei și mediului înconjurător şi gradului de influenţă asupra biodiversităţii; - creșterea rentabilității culturii viței de vie și pomilor fructiferi prin reducerea dependenței acesteia față de resursele energetice convenționale prin reducerea input-urilor: reducerea cu 30% a cheltuielilor cu pesticide și fertilizanți chimici, reducerea cu 40 % a consumului de motorină; - creșterea durabilă a veniturilor și a valorii adaugate cu impact direct în creșterea ofertei locurilor de muncă în special al tinerilor.

Modul de aplicare al rezultatelor: - ghid practic pentru includerea celor mai bune practici agricole cu rol important în reconstrucția și consevarea biodiversității plantațiilor viticole și pomicole; - programe de educaţie şi conştientizare a importanţei diversităţii ecosistemului viticol și pomicol şi necesităţii conservării acestuia; - consultanță privind implementarea unor programe eficiente de monitoring integrat al ecosistemelor viticole și pomicole ca suport de pregătire și educare pentru implicarea fermierilor în luarea deciziilor privitoare la mediu şi la dezvoltarea durabilă a fermelor; - rezultatele obţinute vor fi diseminate prin prezentarea și demonstrarea funcționalității tehnologiilor elaborate, în condiții de loturi experimentale, mese rotunde, comunicări şi articole de specialitate, consultanță, educație ecologică, instruiri, elaborarea unei pagini WEB dedicate proiectului, emisiuni de radio şi televiziune; - demonstrarea functionalității tehnologiei de reconstrucție și consevare a biodiversității plantațiilor viticole și pomicole și racordarea ei la rețelele europene de acest tip. Proiectul ADER 3.1.2.: Gestionarea resurselor genetice pomicole in situ și ex situ Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 962.850 lei

37

Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 962.850 212.850 250.000 250.000 250.000

Rezumat: Resursele genetice pomicole constituie un izvor nesecat de forme şi însuşiri utile pentru realizarea unor obiective punctuale sau generale ale programelor de ameliorare, care se confruntă permanent cu cerinţe de îmbunătăţire a sortimentelor. În plus, lărgirea diversităţii genetice în cadrul speciei cultivate şi identificarea unor genotipuri rezistente la factorii de stres (îndeosebi la atacul unor boli şi insecte extrem de periculoase, care pot efecta specia în cultură) constituie o preocupare permanentă a amelioratorilor din întreaga lume. Conservarea in situ şi ex situ a resurselor genetice existente în colecţiile din ţara noastră, precum şi folosirea acestora a constituit şi constituie un obiectiv prioritar la nivel mondial, importanţa acestora fiind recunoscută încă din anul 1992 cu ocazia Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (UNCED) desfăşurată la Rio de Janeiro şi a semnării Convenţiei asupra Diversităţii Biologice, unde s-a propus sporirea interesului şi alocaţiilor destinate creşterii activităţii de conservare in situ. Conservarea şi folosirea resurselor genetice constituie una din prioritățile politicii agrare a fiecărei ţări, care are ca scop creşterea valorii economice a acestora. În acest sens bogăţia genetică existentă în specii, soiuri cultivate şi plante sălbatice se colectează şi se păstrează în bănci de gene care oferă în orice moment sursele de gene necesare ameliorării, respectiv obţinerii de forme noi valoroase din punct de vedere comercial prin calitate, rezistenţă la boli sau dăunători sporită, etc. Păstrarea diversităţii şi evaluarea însuşirilor acesteia este practic motorul dezvoltării în lumea vegetală, deci şi în domeniul pomiculturii. Conservarea in situ reprezintă activitatea de păstrare a populaţiilor în ecosistemele naturale în care s-au format şi dezvoltat pentru a asigura stabilitatea şi menţinerea variaţiei în interiorul populaţiei în mediul lor natural. În România există condiţii pentru evaluarea întregului potenţial de diversitate, dar activităţile trebuie continuate prin inventarierea, evaluarea şi conservarea speciilor în funcţie de priorităţi bine stabilite. Inventarierea diversităţii existente în ariile protejate şi în colecţii, necesită o evaluare completă, exhaustivă, de multe ori dificil de efectuat. La astfel de acţiuni trebuie să ia parte specialişti de nivel înalt, cu competenţe în câteva domenii conexe, pentru a stabili cu precizie diversitatea totală şi specifică existentă la nivel de ţară şi chiar la nivel de zonă. În funcţie de datele şi informaţiile obţinute, se stabilesc priorităţile de conservare şi numărul de exemplare pe specii. Pentru speciile de pomi şi arbuşti fructiferi conservarea in situ, în habitatele naturale, este insuficientă şi trebuie completată cu cea ex situ, care a apărut ca o necesitate obiectivă pentru diminuarea fenomenului de eroziune genetică, fiind susţinută şi de argumentul că înmulţirea acestor specii nu se poate face decât pe cale vegetativă. În prezent, în ţara noastră, sunt conservate circa 5.700 accesii (soiuri locale, biotipuri, clone, specii şi soiuri străine) la cele 25 de specii de pomi şi arbuşti fructiferi, adunate în colecţii “ex situ” sau “in situ”, situate în institute şi staţiuni de cercetare pomicolă amplasate în zonele de favorabilitate maximă a speciei. În ultimul timp, la nivel naţional s-a constatat o cerere crescândă de reintroducere în cultură a unor soiuri tradiţionale valoroase (în special la măr, prun şi păr), care au fost treptat înlocuite de multitudinea de soiuri noi obţinute în ţară, sau introduse din străinătate.

38

Principalele activităţi din acest proiect sunt: - asigurarea unor măsuri specifice de conservare, în ariile protejate, pentru speciile sălbatice înrudite cu cele din cultură, sau pentru plantele sălbatice care se pot utiliza în scopuri alimentare sau medicinale (ex. afinul, alunul, nucul, cornul, socul negru, cătina); - explorarea florei spontane în vederea îmbogăţirii fondului de germoplasmă cu forme autohtone; - identificarea, înmulţirea şi realizarea unui nucleu de soiuri vechi tradiţionale, cerute pe piaţă de către consumatori; - menţinerea materialului genetic existent la nivelul potenţialului biologic al speciilor; - reorganizarea colecţiilor ex situ la unele specii de pomi şi arbuşti fructiferi; - evaluarea caracterelor şi însuşirilor biologice în vederea identificării de noi genitori potenţiali pentru viitoarele lucrări de creare de noi soiuri; - extinderea în cultura comercială a soiurilor şi speciilor valoroase; - completarea permanentă a băncii de gene şi a băncii de date. Rezultate scontate: - conservarea ex situ a speciilor sălbatice înrudite cu cele din cultură; - completarea permanentă a fondului de germoplasmă cu forme autohtone vechi, tradiţionale şi noi, dar şi cu soiuri străine introduse; - concentrarea şi refacerea fondului de germoplasmă la unele specii de pomi şi arbuşti fructiferi; - menţinerea patrimoniului de resurse genetice actual din pomicultură (cca. 5.700 accesii de pomi şi arbuşti fructiferi, amplasate pe aproximativ 20 ha); - metodologii de inventariere, monitorizare şi evaluare a resurselor genetice pomicole pentru identificarea de genitori potenţiali privind principalele caractere şi însuşiri necesare programelor de ameliorare; - realizarea unei bănci de date, utile, atât cercetătorilor din ţară, cât şi celor din străinătate, în vederea efectuării unor schimburi de material biologic şi bibliografic. Modul de aplicare al rezultatelor: - elaborarea de liste cu genitorii potenţiali utili programelor de ameliorare; - vizite de lucru în colecţiile pomologice; - prezentarea de lucrări şi comunicări ştiinţifice; - realizarea unei bănci de date utile atât cercetătorilor din ţară, cât şi celor din străinătate în vederea efectuării unor schimburi de material biologic; - editarea unui catalog privind situaţia actuală a resurselor genetice pomicole din România; - postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obţinute.

Proiectul ADER 3.1.3.: Dezvoltarea și modernizarea colecțiilor de germoplasmă viticolă în scopul conservării pe termen lung a materialului biologic de valoare națională Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 712.850 lei

39

Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 712.850 150.350 187.500 187.500 187.500

Rezumat: Proiectul implică activităţi complexe, multidisciplinare cu participarea unităţilor care deţin colecţii de germoplasmă şi material biologic viticol valoros. Salvarea unor soiuri şi clone din patrimoniul genetic viticol naţional şi internaţional aflate în pericol datorită înstrăinării unor terenuri prin Legea 18/1991 şi 1/2000, a celor aflate într-un stadiu avansat de degradare biologică din cauza vârstei înaintate şi/sau infectării cu organisme dăunătoare, trebuie să constituie obiective permanente pentru specialiştii în viticultură. La nivel european se pune problema existenţei în România a unor colecţii ampelografice cu soiuri vechi, autohtone, pe cale de dispariţie, dar şi a obţinerii unor genotipuri noi, valoroase, adaptate actualelor condiţii climatice. Scopul principal al proiectului este acela de a dezvolta şi moderniza colecţiile de material viticol existente şi de a reînfiinţa noi colecţii în scopul păstrării şi conservării cu precădere a diversităţii genetice a sortimentului naţional. Colecţiile de germoplasmă conforme cu standardele europene conţin un număr mic de plante aparţinând unui număr cât mai mare de genotipuri ale genului Vitis, iar aceast material biologic trebuie garantat din punct de vedere al autenticităţii şi stării fitosanitare. Pentru o colecţie de germoplasmă este esenţial să cuprindă o diversitate cât mai mare de varietăţi ale unei specii de interes în condițiile asigurării procedurilor de eliminare/diminuare a oricărui factor de risc care ar afecta constituţia genetică a varietăţilor. Monitorizarea în timp a posibilelor schimbări genetice impune pe lângă o descriere completă a caracterelor morfologice utilizând forma actualizată a descriptorilor pentru viţa de vie, utilizarea metodelor biochimice şi a celor moleculare. Obiectivul final este promovarea unei scheme unitare la nivel naţional pentru conservarea pe termen lung a resurselor genetice viticole şi utilizarea eficientă a materialului biologic în scopuri ştiinţifice şi pentru ameliorare. Menţinerea colecţiilor vechi, sau înfiinţarea unora noi, implică existenţa unor suprafeţe sigure, garantate legal şi securizate. Unităţile viticole mandatate să găzduiască colecţii de germoplasmă trebuie să aplice şi să respecte politicile specifice pentru: - achiziţia/colectarea germoplasmei viticole; - documentarea materialului biologic existent/achiziţionat/transferat în colecţie (acte de provenienţă, descriptori ampelografici şi ampelometrici, caracterizare moleculară); - asigurarea securităţii şi integrităţii fitosanitare şi genetice a materialului viticol; - proceduri şi practici culturale adecvate pentru menţinerea viabilităţii plantelor şi pentru mentenanţa colecţiei. Menirea colecţiilor de germoplasmă este nu numai să garanteze autenticitatea materialului existent, dar să şi distribuie materialul biologic păstrat, împreună cu informaţiile necesare utilizatorilor (cercetători, tehnologi, fermieri). Activităţi propuse: - testarea periodică a solului şi materialului biologic din colecţie, prin metode adecvate, pentru depistarea prezenţei agenţilor patogeni şi/sau diagnosticarea stării de sănătate a materialului biologic; - multiplicarea şi plantarea materialului genetic (soiuri autohtone, varietăţi din

sortimentul mondial, clone, soiuri nou-create, forme sălbatice);

40

- aplicarea tehnologiilor de întreţinere adecvate fiecărei varietăţi în colecţiile ex situ în câmp şi/sau în sera izolator;

- caracterizarea unui număr de 50 varietăţi (soiuri autohtone şi de referinţă) din colecţii prin aplicarea metodelor standardizate în Europa: evaluarea numerică a descriptorilor ampelografici (conform editiei a 2-a "OIV Vitis Descriptors list for grapevine varieties and Vitis species), determinări eno-carpologice, biochimice şi moleculare;

- crearea unei baze de date centralizate şi actualizate despre resursele genetice autohtone cu viţă-de-vie la nivel naţional din colecţiile de germoplasmă şi corelarea acesteia cu bazele de date existente la nivel internaţional.

Rezultate scontate: - extinderea şi modernizarea colecţiilor de germoplasmă viticole conform standardelor OIV, cu deosebită atenţie pentru sortimentul autohton; - evaluarea complexă, comparativă a variabilităţii genetice a celor mai valoroase soiuri vechi (autohtone şi din sortimentul mondial), precum şi a celor obţinute în ultimii 10 ani, prezente în diferite colecţii ampelografice din diferite areale viticole; - determinarea performanţelor bioproductive şi calitative ale soiurilor studiate în cadrul colecțiilor ampelografice în vederea utilizării acestora în procesul de ameliorare a viţei-de-vie; - caracterizarea completă a genotipurilor prin metode standardizate va fi utilă pentru identificarea varietăţilor purtatoare de gene candidat pentru rezistenţă la factori biotici şi abiotici, precum şi pentru îmbunătăţirea parametrilor de calitate; - înregistrarea şi completarea formularelor pentru evidenţa varietăţilor din colecţiile de germoplasmă viticole; - valorificarea materialului biologic din colecţiile de germoplasmă prin multiplicare şi înfiinţarea/extinderea colecţiilor viticole. Modul de aplicare al rezultatelor: - vizite de lucru în colecţiile de germoplasmă existente şi/sau înfiinţate prin proiect; - caracterele ampelografice, moleculare şi particularitățile biochimice în diferite condiţii climatice vor fi prezentate ca lucrări ştiinţifice la conferinţe, mese rotunde şi publicate în reviste de specialitate; - publicarea unei cărţi în care sunt prezentate cele mai importante soiuri autohtone de viţă-de-vie pentru struguri de masă şi vin: istoric, descriere completă, particularităţi de răspuns la factori biotici şi abiotici, parametrii de cantitate şi calitate a producţiei de struguri; - publicarea unei cărţi intitulate "Strategii şi principii pentru conservarea resurselor genetice viticole în colecţii in situ şi ex situ"; - elaborarea paginii WEB dedicată proiectului; - completarea informaţiilor despre colecţiile româneşti de viţă-de-vie în baza de date europeană. Proiectul ADER 3.1.4.: Regenerarea, multiplicarea și caracterizarea unor varietăți locale legumicole, cu caracter unic Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 662.850 lei

41

Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 662.850 137.850 175.000 175.000 175.000

Rezumat: Proiectul urmărește constituirea colecției naționale de resurse genetice vegetale cu material biologic unic, originar din România, de la specii cu importanță în agricultură și păstrarea în condiții de securitate. Activităţile propuse: - selectarea genotipurilor care răspund criteriilor de origine și unicitate; - identificarea partenerilor și constituirea rețelei naționale de regenerare, multiplicare și caracterizare; - elaborarea protocoalelor de multiplicare și regenerare; - stabilirea descriptorilor de caracterizare; - regenerarea, multiplicarea și caracterizarea materialului biologic, în acord cu metodologiile stabilite și acceptate la nivel internațional; - procesarea, ambalarea, etichetarea, expedierea și includerea duplicatelor de siguranță în Colecția Mondială de la Svalbard, Norvegia; - conservarea materialului rezultat în urma procesului de multiplicare sau regenerare în colecția strategică păstrată la -200C, la Banca de Gene Suceava; - evidenţierea acelor genotipuri care s-au dovedit a fi purtătoare ale unor caracteristici de adaptabilitate şi de rezistenţă la condiţiile de mediu şi la acţiunea diferiţilor agenţi patogeni și promovarea utilizării lor în programele de ameliorare specifice, sau pentru conservarea on farm. Rezultate scontate: - înfiinţarea unei reţele naţionale destinată activităţii de regenerare şi caracterizare; - standardizarea metodelor de regenerare şi caracterizare; - crearea unei baze de date naţionale cuprinzând descriptori de caracterizare; - creșterea numărului de probe din colecția strategică a României, păstrată în condiții controlate, la temperatura de -200C; - securizarea fondului genetic național prin duplicarea acestuia și depozitarea în condiții standard la Banca Mondială de Semințe de la Svalbard, Norvegia; - creşterea gradului de utilizare a resurselor genetice prin introducerea lor în programele de ameliorare; - facilitarea reintroducerii în cultură a resurselor genetice vegetale tradiţionale, păstrate în colecţii ex situ, prin distribuirea materialului caracterizat către micii cultivatori şi promovarea conservării on farm. Modul de aplicare al rezultatelor: - editarea unui catalog național cu resursele genetice vegetale din colecția strategică și cea duplicat, cuprinzând informații generale privind locul de origine, coordonatele geografice și alți descriptori de pașaport; - crearea unui inventar al genotipurilor deţinute în colecţii și având potenţial în crearea unor noi varietăţi vegetale mai bine adaptate la condiţiile climatice în schimbare; - actualizarea şi standardizarea bazelor de date pentru resursele genetice vegetale ale speciilor de interes, în acord cu sistemul european; - publicarea pe site-urile unităţilor de cercetare şi a MADR, a rezultatelor obţinute.

42

Obiectivul general 3: Dezvoltarea de noi produse, practici, procese şi tehnologii integrate producției horticole Obiectiv specific 3.2. Amelioarea speciilor horticole în vederea creșterii siguranței şi securității alimentare Proiectul ADER 3.2.1.: Cercetări asupra structurii populaţiilor hibride a eredității caracteristicilor şi a determinismului genetic la speciile pomicole Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 862.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

862.850 187.850 225.000 225.000 225.000 Rezumat: Ameliorarea genetică a soiurilor de pomi, căpşun, arbuşti fructiferi şi a portaltoilor reprezintă o tematică prioritară a cercetării pomicole din România, prin necesitatea introducerii permanente a unor soiuri noi, autohtone adaptate condițiilor de climă şi de piaţă. Datorită heterozigotismului pronunţat, ca urmare a încrucişărilor repetate în cadrul numeroaselor specii pomicole, a dificultăţilor legate de procesul de dezvoltare ontogenetică îndelungată şi a unor aspecte tehnice, insuficient studiate privind localizarea genelor în cromozomi, cunoaşterea mecanismelor de transmitere la descendenţi, a caracteristicilor de care dispun genitorii este absolut necesară. Având în vedere faptul că procesul de creare de noi soiuri şi portaltoi este costisitor ca timp şi bani, de la efectuarea combinaţiilor hibride până la înregistrarea unui soi nou fiind necesari 15 – 20 de ani, cunoaşterea eredităţii caracteristicilor ce se doresc ameliorate constituie o modalitate de scurtare a procesului de ameliorare. Astfel, numeroasele observaţii acumulate de amelioratori în procesul de creare de noi soiuri, privind valoarea unor combinaţii hibride, pot fi de mare utilitate practică, contribuind la creșterea eficienței programelor de ameliorare genetică. Principalele activităţi urmărite în acest proiect se referă la: - evaluarea amplitudinii variabilităţii genetice naturale şi induse a unor caractere şi însuşiri; - analiza eredităţii unor caracteristici, în vederea alegerii formelor parentale şi calculul coeficientului de heritabilitate (H2); - analiza efectului factorului genetic şi al factorului climatic asupra unor caractere şi însuşiri; - studiul mecanismelor de transmitere în descendenţă a unor caractere şi însuşiri, calculul gradului de dominanţă medie şi a câştigului genetic. Rezultate scontate: - bază de date privind variabilitatea genetică din colecţiile pomologice, precum şi din câmpurile de selecţie atât pe familii, cât şi în interiorul familiilor; - alegerea genitorilor adecvaţi pentru viitoarele lucrări de creare de noi soiuri şi portaltoi; - stabilirea celor mai bune combinaţii hibride şi a celor mai bune descendenţe hibride;

43

- testarea celor mai bune descendenţe hibride în microculturi şi culturi de concurs, în vederea înregistrării ca soiuri noi. Modul de aplicare al rezultatelor: - bază de date privind variabilitatea genetică necesară amelioratorilor din ţară; - elaborarea de liste cu genitori potenţiali, utili programelor de ameliorare; - vizite de lucru în câmpurile de ameliorare; - organizarea de noi câmpuri de selecţie, microculturi de concurs pentru prezentarea noilor descendenţe hibride; - diseminarea rezultatelor prin lucrări ştiinţifice, articole, pliante, etc. Proiectul ADER 3.2.2.: Ameliorarea speciilor pomicole în vederea creșterii siguranței și securității alimentare Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 862.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 862.850 187.850 225.000 225.000 225.000

Rezumat: Unul dintre cele mai importante mijloace pentru rezolvarea cerinţelor şi dificultăţilor specifice pomiculturii moderne este sortimentul, respectiv soiurile care stau la dispoziţia cultivatorului şi a consumatorului. Problema cea mai dificilă în pomicultură este sensibilitatea soiurilor existente la atacul bolilor şi dăunătorilor specifici şi necesitatea efectuării unor tratamente fitosanitare costisitoare, cu repercusiuni negative asupra mediului şi a sănătăţii umane. Ameliorarea genetică a plantelor pomicole este un mijloc de modificare conştientă a genotipurilor, în folosul cultivatorilor şi al consumatorilor. În acest sens, identificarea, crearea şi introducerea în practica pomicolă a unor genotipuri noi cu valoare biologică şi nutriţională ridicată, adaptate la condiţiile ecologice diverse, constituie principalul mijloc de îmbunătăţire calitativă a fructelor, de diversificare a destinaţiei acestora, şi de creştere a eficienţei economice a pomiculturii. Pe plan mondial, principala orientare este de a înlocui vechile soiuri de pomi şi arbuşti fructiferi de vigoare mare, sensibile la bolile şi dăunătorii specifici, la stresul termic şi hidric, cu fructe de calitate slabă, cu soiuri noi pretabile la sisteme tehnologice specifice agriculturii durabile, adaptate impactului nefavorabil al modificărilor climatice. Obţinerea pe cale genetică a unor soiuri imune, rezistente sau cel puțin tolerante la principalele boli şi dăunători, a devenit principala direcţie pentru toate ţările producătoare de fructe şi constituie un obiectiv prioritar în toate programele de ameliorare a soiurilor din ţările respective. În ţara noastră, obiectivele urmărite în programul de ameliorare se îndreaptă spre creşterea performanţelor agroproductive ale soiurilor şi sporirea calităţii recoltei, precum şi spre reducerea resurselor alocate protecţiei fitosanitare şi diminuarea poluării fructelor de compuşii chimici de sinteză şi, în final, spre protecţia mediului şi

44

a consumatorilor, toate acestea având ca efect creşterea siguranţei şi securităţii alimentare. Se are în vedere, în continuare, obţinerea de soiuri cu rezistenţă sporită sau imunitate la bolile de maximă incidenţă economică, cum ar fi rapănul şi făinarea la măr, arsura bacteriană la păr, plum pox-ul la prun, antracnoza şi monilioza la cireş şi vişin, etc. Deşi există un număr mare de soiuri şi fiecare ţară tinde spre promovarea unui sortiment propriu, determinat, în principal, de gradul de favorabilitate al condiţiilor climatice, de capacitatea soiurilor de a se adapta la acestea, dar şi de concurenţa de pe piaţa mondială, există totuşi un grup restrâns de soiuri cultivate cu tendinţe de internaţionalizare, impus de o serie de factori comerciali. Principalele activităţi urmărite în acest proiect partenerial de cercetare – dezvoltare se referă la: - crearea de populaţii hibride în vederea prevenirii eroziunii genetice; - selecţia unor forme pomicole noi cu rezistenţă la boli şi dăunători şi fructe de calitate, conform standardelor pieţei europene, în vederea creşterii siguranţei şi securităţii alimentare; - testarea capacităţii de producţie şi a valorii comerciale în culturi comparative, în vederea înregistrării unor soiuri noi, pretabile sistemelor tehnologice specifice agriculturii durabile.

Rezultate scontate: - efectuarea de noi combinaţii hibride şi lărgirea bazei de selecţie pentru obţinerea de noi soiuri de pomi şi arbuşti fructiferi; - îmbunătăţirea sortimentului de pomi şi arbuşti fructiferi prin înregistrarea şi brevetarea de noi soiuri şi portaltoi; - promovarea noilor soiuri şi portaltoi şi extinderea lor în plantaţiile comerciale. Modul de aplicare al rezultatelor: - promovarea noilor creaţii sortimentale prin publicarea unor articole în reviste agricole adresate fermierilor; - popularizarea celor mai bune creaţii sortimentale prin organizarea de loturi demonstrative, mese rotunde şi vizite de lucru, pentru identificarea de potenţiali beneficiari; - editarea de publicaţii ştiinţifice şi de popularizare, broşuri/pliante. - postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obţinute.

Proiectul ADER 3.2.3.: Crearea de soiuri și hibrizi F1 pentru principalele specii de legume cultivate în spaţii protejate: tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveţi, varză timpurie Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 1.162.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 1.162.850 262.850 300.000 300.000 300.000

45

Rezumat: Proiectul îşi propune să obţină creaţii valoroase româneşti, stabilizate genetic, concretizate în soiuri şi hibrizi F1 pentru spaţii protejate (sere, solarii). De asemenea, un accent deosebit în obţinerea noilor creaţii se va pune pe imprimarea genetică în expresivitatea fenotipică a acestora a caracteristicilor tradiţionale valoroase concretizate în special prin gust şi aromă. În cadrul proiectului se urmărește obţinerea de creaţii strict specializate în ceea ce priveşte mediul de cultură (spaţii protejate), eşalonarea producţiei, tehnologia de cultură şi direcţia de utilizare (pentru consum în stare proaspătă, industrializare etc.) Preţul de cost al seminţelor de legume produse de la noile creatii biologice va fi semnificativ mai mic comparativ cu preţul seminţelor din import. Principalele activităţi propuse a fi derulate în cadrul proiectului sunt: - constituirea câmpurilor de germoplasmă de bază pentru fiecare specie luată în studiu; - evaluarea câmpurilor de germoplasmă şi promovarea genotipurilor valoroase din câmpul de bază în câmpul de lucru şi supunerea acestora lucrărilor intensive de ameliorare; - obţinerea de linii stabilizate genetic (soiuri), pretabile pentru cultivarea în spaţii protejate; - obţinerea de genitori valoroşi, stabilizaţi, care să posede caracteristicile impuse de programul de ameliorare; - testarea capacităţii combinative generale prin folosirea genitorilor tester recunoscuţi; - selectarea genitorilor valoroşi, care au manifestat în descendenţă fenomenul heterozis (reproductiv, somatic, adaptativ, metabolic) şi studierea acestora în câmpul de testare a capacităţii combinative specifice, prin realizarea de încrucişări dialele între ei; Rezultate scontate: - realizarea şi consolidarea unor baze valoroase de germoplasmă la speciile implicate în proiect; - inventarierea şi evaluarea principalelor caracteristici la toate genotipurile luate în studiu din baza de germoplasmă (întocmirea fişelor cadru de observaţii pentru fiecare specie şi genotip); - obţinerea de linii genitoare valoroase care să întrunească caracteristicile fenotipice impuse de programul de ameliorare; - evaluarea disponibilităţii genetice pentru procesul de hibridare a fiecărui genotip selecţionat prin testarea capacităţii combinative generale şi specifice; - obţinerea de creaţii genetice stabilizate şi hibride care să corespundă cerinţelor cultivatorilor şi consumatorilor; - înscrierea la ISTIS în vederea omologării şi brevetării a 3 hibrizi şi 4 soiuri de legume destinate cultivării în spaţii protejate şi producerea necesarului de seminţe pentru derularea procesului de selecţie conservativă şi promovarea acestora în producţie. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele obţinute se vor face cunoscute prin mai multe mijloace: - organizarea de câmpuri demonstrative de concurs în unitate şi la fermieri folosind ca martori în experienţe creaţii biologice de top;

46

- participarea la simpozioane ştiinţifice de specialitate cu lucrări şi referate care să reflecte expresiv rezultatele obţinute; - publicarea de articole de popularizare a rezultatelor în lucrările şi revistele de specialitate, precum şi participarea la emisiunile de radio şi TV; - organizarea de mese rotunde la care să participe cultivatori, procesatori, cadre didactice din unităţile de învăţământ de profil şi presa de specialitate; - realizarea de broşuri şi pliante de prezentare pentru fiecare creaţie obţinută; - distribuirea de material biologic (seminţe şi răsaduri) promoţional, la cultivatori şi la unităţile de învăţământ care deţin loturi didactice şi de producţie; - baza de date în format electronic; - prezentarea rezultatelor activităţii de cercetare şi a noilor creaţii pe site-ul specializat al unităţii și pe site-ul MADR. Proiectul ADER 3.2.4.: Diversificarea sortimentului legumicol prin crearea de soiuri şi hibrizi F1, pentru cultura tradițională și ecologică în câmp pentru principalele specii de legume Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 812.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

812.850 175.350 212.500 212.500 212.500

Rezumat: Proiectul răspunde rezolvării problemelor stringente solicitate de fermierii români, respectiv necesitatea cultivării soiurilor românesti, adaptate condiţiilor de mediu din ţara noastră, precoce şi productive, cu rezistenţă genetică, solicitate de consumatori. Activităţile principalele urmărite în acest proiect de cercetare – dezvoltare și inovare sunt diversificarea, evaluarea şi valorificarea resurselor de germoplosmă prin: - crearea materialului iniţial de ameliorare, selecţionarea, testarea uniformităţii liniilor consangvine, testarea gradului de androsterilitate, autoincompatibilitate sporofitică, ginoicie, etc; - selectarea liniilor consangvine valoroase pentru principalele caractere morfologice, productivitate, calitate şi rezistenţă la agenţi patogeni şi dăunători; - testarea capacităţii de multiplicare “in vitro” a liniilor valoroase. Rezultatul final va consta în depunerea la I.S.T.I.S., a documentaţiilor pentru omologarea şi brevetarea unui hibrid comercial, şase soiuri noi de legume, precum şi conservarea a patru linii avansat homozigote. Rezultate scontate: - îmbogăţirea patrimoniului genetic legumicol prin obţinerea genotipurilor noi autohtone valoroase (un hibrid comercial, şase soiuri şi patru linii avansat homozigote); - caracterizarea genotipurilor noi din punct de vedere al capacităţii de producţie şi calităţii, a rezistenţei la agenţi patogeni şi dăunători, a adaptării la condiţiile pedoclimatice diverse, precum şi implementarea acestora în cultură.

47

Modul de aplicare al rezultatelor: - popularizarea în vederea promovării noilor cultivare prin publicaţii în reviste de specialitate adresate fermierilor; - organizarea de loturi demonstrative, mese rotunde şi vizite de lucru pentru identificarea de potenţiali beneficiari; - editarea de publicaţii ştiinţifice şi de popularizare, broşuri/pliante, precum şi a unui catalog cu noile creaţii ; - postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obţinute. - oferirea de consultanţă, materiale promoţionale, în problematica implementării în cultură a noilor creaţii. Proiectul ADER 3.2.5.: Diversificarea sortimentului viticol pentru struguri de masă și vin Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 1.062.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 1.062.850 237.850 275.000 275.000 275.000

Rezumat: Activitatea de cercetare în domeniul ameliorării soiurilor de viţă-de-vie la nivel naţional are ca obiectiv prioritar obţinerea de noi soiuri şi selecţii clonale pornind de la sortimentul varietal existent în colecţiile de germoplasmă. Cerinţa crescândă a consumatorilor de produse personalizate, struguri şi vin autentic româneşti, constituie criteriul de bază pentru utilizarea materialul genetic existent în colecţiile de germoplasmă, ca sursă garantată de soiuri autohtone în activitatea de cercetare. Proiectul are ca obiectiv principal promovarea unor soiuri noi, obținute de cercetătorii români în ultimii ani dar, neintroduse pe piața viticolă, utilizarea varietăţilor locale, autohtone de viţă-de-vie în ameliorarea sortimentului viticol pentru struguri de masă şi vin prin aplicarea metodelor de ameliorare convenţionale şi neconvenţionale. Alegerea genotipurilor valoroase rezultate din hibridări şi selecţii clonale se efectuează comparativ cu soiurile/varietăţile parentale şi a celor de referinţă (din sortimentul mondial) şi au la bază: timpurietarea, aspectul comercial, rezistenţa la factori de stres biotici şi abiotici, calitatea producţiei de struguri. Descrierea ampelografică prin metode clasice și moderne, precum şi răspunsurile fiziologice ale soiurilor/hibrizilor/clonelor la condiţiile diferite de areal şi tehnologie aplicată, vor constitui indicatorii de caracterizare completă a noilor varietăţi. Proiectul se finalizează prin: - crearea unei baze de date la nivel naţional cu descrierea completă a soiurilor vechi, precum şi a celor mai valoroase creaţii ale amelioratorilor; - deschide posibilitatea pentru teste de inter-comparare a varietăţilor vechi şi a celor noi în areale/colecţii diferite; - consolidarea unei reţele la nivel naţional pentru schimb de între specialişti şi de material biologic posedând anumite caractere de rezistenţă şi calitate; - creşterea numărului de varietăţi genetice în colecţiile de germoplasmă naţională; - perfecţionarea metodelor de ameliorare şi selecţie a noilor creaţii de viţă-de-vie pentru struguri de masă şi vin;

48

- materialul biologic valoros poate fi utilizat fie pentru extinderea suprafeţelor cu soiuri valoroase, fie pentru testare în ferme viticole de stat şi private.

Principalele rezultate preconizate: - realizarea unor loturi demonstrative în areale viticole diferite cu soiuri noi obținute in ultimii 10 ani de cercetătorii români; - valorificarea materialului biologic sănătos existent în colecţiile de germoplasmă; - caracterizarea completă a materialului biologic iniţial şi a celui rezultat prin aplicarea metodelor de ameliorare clasice și moderne; - omologarea şi brevetarea unui număr minim de 2 soiuri şi/sau 2 selecţii clonale pentru struguri de masă şi vin; - promovarea pe piața viticolă a unor soiuri noi; - reintroducerea în sortiment a unor soiuri vechi, autohtone importante, cu calități agrobiologice și tehnologice deosebite care au fost neglijate odată cu trecerea anilor. Modul de aplicare al rezultatelor: - promovarea soiurilor recent omologate şi a unor selecţii clonale pentru struguri de masă şi vin prin întâlniri comune cu potenţialii utilizatori, mese rotunde, articole în mass-media; - valorificarea materialului iniţial al amelioratorului prin furnizarea de coarde altoi pentru înfiinţarea de loturi demonstrative în unităţi de cercetare şi la producători privaţi; - diseminarea rezultatelor obţinute (conferinţe, publicaţii în reviste de specialitate, catalog de descriere al genotipurilor obţinute prin metode de ameliorare). Proiectul ADER 3.2.6.: Menţinerea integrităţii genetice a soiurilor și hibrizilor de legume, asigurarea de sămânţă din verigi superioare (prebază și bază) și crearea de noi cultivare Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 762.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

762.850 162.850 200.000 200.000 200.000

Rezumat: Cercetările se efectuează pe tot ciclul biologic al cultivarelor de legume: vărzoase, bulboase, rădăcinoase și păst[ioase propuse în proiect. Studiile se efectuează în cadrul selecţiei conservative pe materialul biologic din verigile de selecţie superioare la cultivarele omologate și pe materialul biologic selectat pentru omologare. Scopul cercetărilor este de a realiza materialul biologic din categorii bilogice superioare în cadrul selecţiei conservative necesar pentru producţiile de consum. Pentru asigurarea de seminţe de legume în conformitate cu cerinţele pieţii, se impune producerea anuală a unor cantităţi mari de material semincer și săditor de bază, cu însușiri calitative la nivelul standardelor impuse prin legislaţia în vigoare. Ţinând seama de caracteristicile biologice ale soiurilor, în procesul de producere a seminţelor se urmărește menţinerea neschimbată a echilibrului genetic care

49

determină o anumită tipicitate și puritate biologică, reflectate în capacitatea de producţie și calitate. Principalele verigi ale procesului de înmulţire și de menţinere a valorii biologice a soiurilor sunt: asigurarea seminţei de bază prin selecţie conservativă, respectarea tehnologiilor de cultură și a măsurilor speciale de menţinere a puritaţii biologice a soiurilor. Asigurarea seminţei de bază prin selecţie conservativă, se execută de către personal calificat din cercetare și are drept scop conservarea de bază a soiurilor prin eliminarea tuturor descendenţelor netipice acestora. Proiectul își propune efectuarea studiilor în cadrul selecţiei conservative pe material biologic din verigile de selecţie superioară la speciile de legume omologate (ceapă, varză, păstârnac, gulie, ridichi și fasole).

Rezultate scontate: - realizarea de material biologic din categorii superioare în cadrul selecţiei conservative la speciile de legume: ceapă, păstârnac, varză, gulie, ridichi și fasole. Acest material biologic valoros este utilizat în procesul de multiplicare a fiecărui soi ajungând în final la producătorii de legume pentru consum. - menţinerea colecţiei de germoplasmă la speciile de legume: vărzoase, bulboase, rădăcinoase și păstăioase; - promovarea, diseminarea și transferul rezultatelor cercetării în domeniul legumiculturii; - asigurarea seminţei de bază din cultivarele ce fac obiectul acestui proiect, la nivelul cererii pe piaţă; - omologări de soiuri. Se elimină astfel riscul de a pierde anumite soiuri foarte valoroase de legume. Modul de aplicare al rezultatelor: - promovarea celor mai bune soiuri prin implementarea în fermele private și prin publicaţii în reviste de specialitate adresate fermierilor; - studii, analize în ce priveste calitatea soiurilor de legume cele mai valoroase omologate și în curs de omologare: ceapă – Roșie de Arieș, varză – Mocira, Poiana păstârnac – Alb lung, gulie – Albastru de Iernut, ridichi – Roșie de Iernut, fasole urcătoare – Mădărășeni, Alina, fasole pitică – Lechinţa; - organizarea de câmpuri experimentale în unitate cât și la fermieri folosind material biologic din creaţiile biologice selectate; - conservarea fondului genetic legumicol pe specii și verigi de selecţie; - diseminarea rezultatelor prin lucrări știinţifice, simpozioane, organizarea de mese rotunde cu participarea fermierilor, cadrelor didactice din unităţile de învăţământ de profil (workshop); - realizarea de broșuri și pliante cu prezentarea rezultatelor obţinute.

Obiectivul general 3: Dezvoltarea de noi produse, practici, procese şi tehnologii integrate producției horticole Obiectiv specific 3.3. Modernizarea tehnologiilor de înmulțire și de cultură a plantelor horticole pentru utilizarea cu maximă eficiență a resurselor naturale și

50

antropice, diminuarea impactului negativ al schimbărilor climatice și îmbunătățirea protecției mediului înconjurător Proiectul ADER 3.3.1.: Cercetări privind menținerea autenticității și sănătății materialului de înmulțire pentru plantare pomicol, categoriile biologice prebază, bază și certificat, prin metode biotehnologice și fitosanitare Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 1.062.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

1.062.850 237.850 275.000 275.000 275.000

Rezumat: Conservarea şi utilizarea materialului de înmulţire pomicol în procesul de producere pe scară largă a materialului pentru plantare pomicol, dar şi obţinerea de noi plante certificate din categorii biologice superioare reprezintă o necesitate obiectivă datorită importanţei acordate acestui sector prin politicile agricole comune actuale. În prezent pe piaţa comună europeană are loc o circulaţie liberă a materialului pentru plantare pomicol şi de aceea orientarea în domeniu este către stimularea producerii de material la standarde de înaltă calitate în special din punct de vedere fitosanitar. Proiectul propune desfăşurarea unei activităţi de cercetare dezvoltare în direcţia producerii şi în special a menţinerii materialului pentru înmulțire pomicol de înaltă calitate şi îmbunătăţirii activităţii sectorului de producere a materialului pentru plantare pomicol. Producerea materialului pentru înmulţire certificat la speciile pomicole impune în prealabil controlul biologic şi fitosanitar conform legislației și normelor în vigoare. De aceea, este necesară implementarea standardelor din domeniul protecţiei plantelor şi a legislaţiei naţionale privind producerea şi menţinerea materialului de înmulţire din categorii biologice superioare. Obţinerea unui material pentru înmulțire de calitate constituie o preocupare permanentă care uneşte eforturile specialiştilor din mai multe domenii de cercetare pomicolă cum ar fi: virologia, biotehnologiile, protecţia plantelor, înmulţire, genetica şi ameliorarea de a combina strategiile biotehnologice şi tradiţionale pentru îmbunătăţirea calităţii materialului pentru înmulţire pomicol în contextul european. În procesul de menţinere a materialului de înmulţire este necesar un control riguros a stării fitosanitare şi în acest caz creşte volumul de lucrări tehnologice efectuate în plantaţii. Menţinerea categoriei biologice iniţiale presupune respectarea unor standarde europene transpuse în legislaţia naţională, abordare care va reprezenta baza proiectului. Astfel, conservarea materialului nucleu, asistată de teste virotice, este esenţială şi obligatorie pentru menţinerea statutului “virus free” sau “virus tested”. Ca urmare se vor efectua activităţi de: - control periodic a stării fitosanitare prin aplicarea tehnicilor serologice şi/sau moleculare, în conformitate cu standardele europene. Acestea prevăd, pe de o parte, combinarea tehnicilor serologice (DAS/TAS-ELISA) cu cele moleculare (IC/RT-PCR, etc) pentru creşterea sensibilităţii detecţiei unor virusuri, iar pe de altă parte, utilizarea cu predilecţie a tehnicilor moleculare (Nested-PCR) pentru detecţia cu fidelitate a fitoplasmelor. - experimentări privind dezvoltarea activităţii de testare fitovirală prin extinderea metodelor de testare biologică la cât mai multe specii pomicole;

51

- introducerea în procesul de certificare a unor soiuri valoroase autohtone dar şi a unor soiuri străine; - experimentări privind îmbunătăţirea protocoalelor de lucru pentru obţinerea plantelor pomicole sănătoase-libere total de virusuri; - studii referitoare la dezvoltarea unor proceduri moderne de verificare a autenticităţii şi stabilităţii genetice a materialului biologic; - cercetări privind perfecţionarea metodelor de înmulţire pentru producerea de material necesar înfiinţării de plantaţii mamă, inclusiv folosirea biotehnologiilor; - dezvoltarea de noi proceduri cât şi îmbunătăţirea protocoalelor existente privind obţinerea plantelor libere de virusuri; - elaborarea materialelor privind diseminarea rezultatelor de cercetare. Proiectul propune menţinerea materialului de înmulţire existent respectând recomandările din standardele naţionale şi internaţionale şi obţinerea a noi nuclee libere de patogeni virali la speciile pomicole care să garanteze obţinerea ulterioară a unui material săditor sănătos şi autentic competitiv pe piaţă. Măsurile propuse vizează creşterea eficienţei economice a culturilor pomicole din ţara noastră, prin asigurarea unui material săditor sănătos la plantare. Rezultate scontate: - asigurarea şi menţinerea nucleelor de plante material pentru înmulţire din categoriile biologice prebază, bază şi certificată; - implementarea standardelor din domeniul protecţiei plantelor şi a legislaţiei naţionale privind producerea materialului pentru înmulţire din categorii biologice superioare; - tehnologii/secvenţe tehnologice de menţinere şi înmulţire a materialului săditor pomicol şi de control a stării fitosanitare a stocurilor de plante mamă; - protocoale eficiente standardizate privind testarea virală, eliberarea de virusuri a materialului biologic pomicol; - metode/proceduri de verificare a autenticităţii materialului obţinut cât şi a stabilităţii genetice a plantelor regenerate; - obţinerea materialului pentru înmulţire şi conservarea în biodepozitar unde este cazul pentru realizarea de noi plantaţii mamă de ramuri altoi; - transferul rezultatelor, prin furnizarea de ramuri altoi către producătorii de material pentru plantare pomicol înregistrați oficial pentru producerea pe scară largă a materialului săditor “Certificat”; - ghid/broşură privind organismele dăunătoare cu importanţă economică pentru materialul săditor pomicol; - catalog virtual de soiuri şi producere de material săditor, care să faciliteze accesul rapid la informaţii şi fără costuri pentru potenţialii beneficiari. Modul de aplicare al rezultatelor: - transferul rezultatelor către producătorii de material pentru plantare pomicol înregistrați oficial prin furnizarea de ramuri altoi şi portaltoi liberi de virusuri; - transfer de material pentru plantare „certificat” către fermieri pentru înfiinţarea de plantaţii pomicole sănătoase; - diseminarea rezultatelor prin prezentarea, în cadrul unor mese rotunde, conferinţe sau simpozioane, de lucrări de specialitate, ştiiţifice şi de popularizare şi publicarea acestora în reviste de specialitate; întruniri cu producătorii de material pentru plantare pomicol înregistrați oficial, fermieri, reprezentanţi MADR, ITCSMS, OFJ şi alţi poteţiali beneficiari ai rezultatelor;

52

- editarea de publicaţii ştiinţifice, de popularizare, tehnologii-cadru, broşură cu informaţii cuprinse în 2-3 pagini/patogen privind aspecte biologice şi caracterizare moleculară, metode recomandate de detectare cât şi de eliminare; - catalog virtual de soiuri şi producere de material săditor, care să faciliteze accesul rapid la informaţii şi fără costuri pentru potenţialii beneficiari; - postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obţinute.

Proiectul ADER 3.3.2.: Bioeconomia speciilor pomicole termofile şi arbuştilor fructiferi în vederea maximizării efecieinţei utilizării resurselor naturale şi antropice Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 762.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

762.850 162.850 200.000 200.000 200.000

Rezumat: Principalele activități care se vor desfășura în cadrul proiectului: - înființarea unor câmpuri experimentale cu combinații soi-portaltoi utilizând portaltoi generativi și vegetativi și soiuri nou create și tehnici de fito-monitorizare pentru diagnosticarea multisenzorială timpurie a stării de stres a plantelor; - testarea unor portaltoi recent introduși pentru speciile termofile și soiuri de arbuști fructiferi; - evaluarea periodică a stării fitosanitare a soiurilor studiate; - comportarea portaltoilor/soiurilor studiate la principalii factori de stres abiotic și biotic; - studiul irigării și a altor secvențe tehnologice aplicate speciilor termofile și arbuștilor fructiferi, în vederea diminuării efectelor negative ale stresului hidric, termic și radiativ accentuat de schimbările climatice; - determinări fizico-chimice și biologice privind fertilitatea solului în urma aplicării unor metode de optimizare nutrițională nepoluante a plantelor de cultură; - demonstrarea eficienței economice superioare a secvențelor tehnologice și metodologiilor propuse, comparativ cu rezultatele obținute pe plan internațional. Rezultate scontate: - stabilirea celor mai performante combinații soi-portaltoi în ceea ce privește comportarea lor în pepinieră și livadă; lansarea pe piaţă a celor mai adaptate genotipuri pretabile sistemului superintensiv de cultură, în vederea înfiinţării de noi plantaţii cu maximă rentabilitate din punct de vedere economic; - elaborarea de tehnologii privind: metodologii de determinare a gradului de rezistență/toleranță la stresul biotic și abiotic al speciilor termofile și al arbuștilor fructiferi; metodologii (protocoale de aplicare) de diagnosticare rapidă a apariției stresului hidric, termic și trofic prin monitorizarea stării de vegetație a culturilor cu ajutorul indicilor derivați satelitari (NDVI, CWSI, NDWI) și ai parametrilor sol-vegetație (LAI, fPAR, OJIP, NPQ); utilizarea unor metode nepoluante privind

53

conservarea calității solului; folosirea diferitelor regimuri de irigare care să diminueze stresul hidric și termic timpuriu diagnosticat prin tehnici multisenzoriale, pentru evitarea irosirii resurselor naturale asigurate nearmonizat, în contextul schimbărilor climatice. - stabilirea eficienței economice a secvențelor tehnologice/metodologiilor propuse. Modul de aplicare al rezultatelor: - transferul rezultatelor către agenți economici care desfășoară activități de producere de material săditor și fructe de specii termofile și arbuști fructiferi; - diseminarea rezultatelor prin lucrări științifice, participare la simpozioane, congrese, etc.; - organizarea de întâlniri comune cu specialişti şi utilizatori; - realizarea unei pagini web, cu rezultate obținute, care să permită accesul rapid al potențialilor beneficiari la informații; - broșuri cu soiuri și portaltoi de specii termofile și soiuri de arbuști fructiferi adaptate condițiilor pedoclimatice din România, precum și cu metodologii multisenzoriale de diagnosticare timpurie a stresului hidric și termic.

Proiectul ADER 3.3.3.: Soluţii tehnologice modernizate privind obţinerea materialului pentru plantare pomicol conform standardelor de calitate europene Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 1.062.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

1.062.850 237.850 275.000 275.000 275.000 Rezumat: Principalele activități care se vor desfășura în cadrul proiectului: - înființarea unor câmpuri experimentale cu combinații soi-portaltoi, utilizând portaltoi generativi și vegetativi și soiuri nou create, precum și tehnici de fito-monitorizare pentru diagnosticarea multisenzorială timpurie a stării de stres a plantelor; - testarea unor portaltoi recent introduși pentru speciile termofile și soiuri de arbuști fructiferi; - evaluarea periodică a stării fitosanitare a soiurilor și portaltoilor studiați; - comportarea portaltoilor/soiurilor studiate la principalii factori de stres abiotic și biotic; - studiul irigării și a altor secvențe tehnologice aplicate speciilor termofile și arbuștilor fructiferi, în vederea diminuării efectelor negative ale stresului hidric, termic și radiativ accentuat de schimbările climatice; - determinări fizico-chimice și biologice privind fertilitatea solului în urma aplicării unor metode de optimizare nutrițională nepoluante a plantelor de cultură; - demonstrarea eficienței economice superioare a secvențelor tehnologice și metodologiilor propuse, comparativ cu rezultatele obținute pe plan internațional.

54

Rezultate scontate: - stabilirea celor mai performante combinații soi-portaltoi în ceea ce privește comportarea lor în pepinieră și livadă; lansarea pe piaţă a celor mai adaptate genotipuri, pretabile sistemului superintensiv de cultură, în vederea înfiinţării de noi plantaţii cu maximă rentabilitate din punct de vedere economic; - elaborarea de tehnologii privind: metodologii de determinare a gradului de rezistență/toleranță la stresul biotic și abiotic al speciilor termofile și al arbuștilor fructiferi; metodologii (protocoale de aplicare) de diagnosticare rapidă a apariției stresului hidric, termic și trofic prin monitorizarea stării de vegetație a culturilor cu ajutorul indicilor derivați satelitari (NDVI, CWSI, NDWI) și ai parametrilor sol-vegetație (LAI, FPAR, OJIP, NPQ); utilizarea unor metode nepoluante privind conservarea calității solului; folosirea diferitelor regimuri de irigare care să diminueze stresul hidric și termic timpuriu diagnosticat prin tehnici multisenzoriale, pentru evitarea irosirii resurselor naturale asigurate nearmonizat, în contextul schimbărilor climatice. - stabilirea eficienței economice a secvențelor tehnologice/metodologiilor propuse. Modul de aplicare al rezultatelor: - transferul rezultatelor către operatorii economici care desfășoară activități, atât de producere de material pentru plantare pomicol, cât și de producere de fructe de specii termofile și arbuști fructiferi; - diseminarea rezultatelor prin lucrări științifice, participare la simpozioane, congrese, etc.; - organizarea de întâlniri comune cu specialişti şi utilizatori; - realizarea unei pagini web, cu rezultatele obținute, care să permită accesul rapid al potențialilor beneficiari la informații; - broșuri cu soiuri și portaltoi de specii termofile și soiuri de arbuști fructiferi adaptate condițiilor pedoclimatice din România, precum și cu metodologii multisenzoriale de diagnosticare timpurie a stresului hidric și termic.

Proiectul ADER 3.3.4.: Elaborarea tehnologiilor inovative de cultivare a două specii valoroase de ciuperci - Pleurotus eryngii și Lentinus edodes, pe substraturi obținute din deșeuri/subproduse agroforestiere regenerabile Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 712.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

712.850 150.350 187.500 187.500 187.500 Rezumat: Interesul deosebit pe care-l prezintă ciupercile este generat de calităţile lor nutritive, gastronomice, chiar medicinale şi, în egală măsură, de importanţa economică, ecologică şi socială a cultivării lor. În România, în pofida potenţialului agricol impresionant, atât producţia cât şi consumul de ciuperci de cultură înregistrează valori extrem de modeste. Funcţionează un număr de 80-100 ciupercării, majoritatea de capacitate mică, sezoniere şi doar câteva intensive, totalizând anual o producţie

55

ce nu depăşeşte 10.000 tone, foarte puţin comparativ cu statele vecine precum Ungaria (40.000 tone) sau Polonia (200.000 tone). Doar două specii de ciuperci se cultivă în România: Agaricus bisporus (champignon sau ciuperca de bălegar), care deţine ponderea producţiei – cca 80% şi Pleurotus ostreatus (buretele/păstrăvul de fag sau vânăt). Miceliul se importă aproape în totalitate, la fel şi compostul pentru ciupercile “champignon”, care se aduce gata însămânţat din Ungaria şi Polonia. Proiectul își propune diversificarea sortimentului de ciuperci cultivate, având ca obiectiv principal introducerea în cultură controlată a două specii valoroase - Pleurotus eryngii şi Lentinus edodes, prin valorificarea eco-eficientă a unor substraturi naturale din deşeuri/subproduse agro-forestiere regenerabile. Prin derularea proiectului se propun următoarele activități: - elaborarea modelului experimental privind identificarea, propagarea și caracterizarea in vitro a culturilor pure de miceliu din speciile P.eryngii și L. edodes; - selecția tipului de suport adecvat creșterii optime a inoculului și miceliului de însămânțare; - elaborarea modelului experimental privind stabilirea celor mai bune rețete de substrat de cultura obținut din materiale lignocelulozice regenerabile, câte 3-4 variante/specie și verificarea lor în condiții de laborator; - studiul influenței exercitate de principalii factori de mediu (microclimat) în timpul incubării și fructificării; - verificarea capacității de producție pentru sușele de P. eryngii și L. edodes, în culturi comparative organizate în ciupercărie; - analiza datelor experimentale privind etapele/secvențele tehnologice caracteristice cultivării fiecarei specii în parte și integrarea lor într-un model-cadru tehnologic unitar și coerent, cu aplicabilitate în sisteme eco-tradiționale și intensive de cultură. Rezultate scontate: - materialul biologic inițial, respectiv culturi pure de miceliu din speciile Pleurotus eryngii și Lentinus edodes; caracterizarea in vitro a materialului biologic inițial; - inoculul și miceliul pentru însămânțare pe suportul optim de creștere; - modelul experimental privind testarea în condiții de laborator a variantelor de substrat preparat din subproduse/deșeuri lignocelulozice; identificarea celor care asigură colonizarea cea mai rapidă a miceliului de P.eryngii și respectiv, L. edodes; - optimizarea condițiilor de microclimat pe parcursul întregului ciclu de cultură; - determinarea principalelor caracteristici la fructificare a sușelor experimentale, în culturi comparative realizate în ciupercărie; - tehnologii inovative și eco-eficiente de cultivare pentru cele două specii de ciuperci, P. eryngii și L. edodes, utilizând ca substraturi de creștere materiale lignocelulozice regenerabile provenite din exploatații agricole și forestiere; - materialul biologic inițial, respectiv culturi pure de miceliu din speciile Pleurotus eryngii și Lentinus edodes; - caracterizarea in vitro a materialului biologic inițial; - inoculul și miceliul pentru însămânțare pe suportul optim de creștere; - modelul experimental privind testarea în condiții de laborator a variantelor de substrat preparat din subproduse/deșeuri lignocelulozice; - identificarea celor care asigură colonizarea cea mai rapidă a miceliului de P.eryngii și respectiv, L. edodes; - optimizarea condițiilor de microclimat pe parcursul întregului ciclu de cultură; - determinarea principalelor caracteristici la fructificare a sușelor experimentale, în culturi comparative realizate în ciupercărie;

56

- tehnologii inovative și eco-eficiente de cultivare pentru cele două specii de ciuperci, P. eryngii și L. edodes, utilizând ca substraturi de creștere materiale lignocelulozice regenerabile provenite din exploatații agricole și forestiere. Modul de aplicare al rezultatelor: - înființarea de culturi demonstrative în vederea introducerii în ciupercării a celor două specii noi; - organizarea unor întâlniri de lucru, mese rotunde cu cultivatorii de ciuperci; - publicarea rezultatelor în reviste de specialitate și de popularizare; - participarea la sesiuni stiințifice, conferinţe și simpozioane cu lucrări științifice și comunicări. Proiectul ADER 3.3.5.: Elaborarea unui sistem integrat de control a organismelor dăunătoare la culturile de legume convenționale și ecologice, din spații protejate și câmp Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 912.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 912.850 200.350 237.500 237.500 237.500

Rezumat: Obținerea unor producții de legume în spații protejate și câmp, competitive din punct de vedere a calității și cantității, impune aplicarea unui complex de măsuri și mijloace de combatere a organismelor dăunătoare cu impact minim asupra mediului înconjurător. Modificările în structura proprietăților agricole cultivate cu legume, schimbările climatice din ultimii ani, necesitatea stringentă de protejare a mediului și asigurarea unei dezvoltări durabile impun abordarea unor cercetări care să conducă în final la elaborarea unor soluții integrate, cu profund caracter aplicativ, menite să ducă la creșterea producției și a competitivității acesteia. În acest sens, proiectul își propune: - identificarea de cultivaruri de legume românești și străine cu diferite niveluri de rezistență/toleranţă la atacul organismelor dăunătoare, la speciile de tomate, ardei, vinete, castraveți şi pepeni (în vederea reducerii numărului de tratamente din timpul perioadei de vegetație); - evaluarea eficacității şi selectivității unor produse chimice şi bio cu impact redus asupra mediului; - stabilirea eficienţei altoirii pe diferite specii de portaltoi, în prevenirea contaminării plantelor cu diferite organisme dăunătoare ale solului; - evaluarea posibilităţilor de utilizare în amestec a unor produse de protecție a plantelor noi pentru combaterea în complex a organismelor dăunătoare la speciile luate în studiu; - elaborarea de verigi și tehnologii de combatere care vizează controlul organismelor dăunătoare la culturile de tomate, ardei, vinete, castraveți şi pepeni din solarii și câmp, în sistem convențional și ecologic; - implementarea unui sistem de management integrat a controlului organismelor dăunătoare în vederea creșterii siguranței alimentare.

57

Rezultate scontate: - cultivaruri de legume româneşti și străine identificate ca rezistente/tolerante la atacul organismelor dăunătoare, cu importanţă economică; - metode și mijloace chimice și biologice noi pentru controlul organismelor dăunătoare; - rolul portaltoiului în controlul organismelor dăunătoare din sol; - amestecuri de produse de protecție a plantelor pentru controlul simultan a organismelor dăunătoare; - produse bio identificate pentru controlul organismelor dăunătoare; - momentele optime pentru aplicarea tratamentelor și a intervalelor dintre acestea, în funcție de presiunea de infecție sau infestare; - verigi și tehnologii integrate cu impact minim asupra mediului înconjurător și consumatorilor, pentru culturi convenționale și ecologice. Modul de aplicare al rezultatelor: - organizare mese rotunde cu producătorii de legume, asociaţi sau individuali, pentru informarea acestora cu privire la rezultatele obţinute; - elaborare, prezentare şi publicare lucrări ştiinţifice şi alte materiale informative (pliante, broşuri, articole în reviste de specialitate) cu tehnologiile integrate elaborate pentru transferul rezultatelor obţinute la cât mai mulţi cultivatori din diferite judeţe; - implementarea în fermele legumicole a tehnologiilor de combatere convenționale și ecologice, prietenoase mediului, competitive și cu impact socio-economic major; - elaborarea unei pagini WEB dedicată proiectului. Proiectul ADER 3.3.6.: Evaluarea și conservarea surselor de germoplasmă legumicolă tolerante la stresul termic şi hidric în vederea utilizării acestora în programele de ameliorare Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 912.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 912.850 200.350 237.500 237.500 237.500

Rezumat: Ca urmare a schimbărilor climatice din ultimii ani şi a orientărilor de dezvoltare spre agricultura ecologică, cultivarurile utilizate vor trebui să prezinte o serie de însuşiri de toleranţă sau rezistenţă la factorii adverşi de mediu (stres termic şi hidric), precum şi a celor biotici şi să necesite un input antropic relativ redus. Temperaturile excesiv de ridicate, însoţite de seceta atmosferică, influenţează puternic creşterea şi dezvoltarea plantelor, iar efectul cel mai dăunător se manifestă în procesul de înflorire şi polenizare a florilor. Creşterea toleranţei cultivarurilor la secetă presupune identificarea în cadrul germoplasmei de bază a unor forme cu asemenea însuşiri şi transferul acestora prin metode specifice, la alte forme valoroase în vederea obţinerii de noi genotipuri. Proiectul vizează evaluarea fondului de germoplasmă autohton sub aspectul comportării faţă de factorii biotici (boli şi dăunători) şi abiotici (vulnerabilitatea la

58

stresul termic şi hidric), în diferite condiţii pedoclimatice şi sisteme de cultură, precum şi identificarea, colectarea şi conservarea de noi surse. Prin derularea proiectului se propun următoarele activități: - organizarea de expediții în vederea identificării și colectării materialului biologic reprezentat de genotipuri (populații locale și soiuri autohtone) pretabile cultivării în condiții adverse de mediu, din diferite zone ale țării, unde se manifestă stresul termic și hidric şi în care populaţiile locale de legume au reuşit să realizeze producţii satisfăcătoare de-a lungul anilor; - inventarierea surselor proprii de germoplasmă în vederea identificării celor tolerante la stres (pe baza mecanismelor de adaptare); în acest sens se va face o triere a materialului biologic existent, reţinând doar genotipurile capabile să realizeze satisfăcător procesele de gametogeneză şi de polenizare în astfel de condiţii de mediu; - evaluarea materialului biologic selectat prin organizarea în câmpul experimental a unor variante tehnologice de cultură în condiții de stres hidric și termic; - întocmirea fișelor de descriere a materialului biologic studiat (pe baza descriptorilor UPOV), în urma observațiilor fenologice și a determinărilor biometrice efectuate în câmpurile experimentale; - înmulțirea materialului genetic selectat (în condiții de izolare în timp sau spaţiu) în vederea obţinerii de sămânţă; - conservarea surselor de germoplasmă selectate la parteneri, precum și constituirea de accesii. Rezultate scontate: - surse de germoplasmă la diferite specii de legume (tomate, ardei, pătlăgele vinete, pepene verde, pepene galben, dovlecel, fasole, mazăre, ceapă, varză); - fișe de descriere a materialului biologic studiat (pe baza descriptorilor UPOV) în vederea utilizării ca surse de germoplasmă pentru obţinerea de noi cultivaruri; - câmpuri de înmulțire (în condiții de izolare în timp sau spaţiu) în vederea obţinerii de sămânţă; - accesii din materialul genetic selectat în vederea conservării acestuia; - probe de semințe în vederea conservării surselor de germoplasmă selectate la parteneri, în condiții de mediu controlat. Modul de aplicare al rezultatelor: - organizarea de loturi demonstrative cu materialul genetic selectat; - se vor elabora, prezenta şi publica lucrări ştiinţifice şi alte materiale informative (pliante, broşuri, articole în reviste de specialitate); - participarea la sesiuni, conferinţe, simpozioane şi publicarea unor lucrări ştiinţifice de specialitate; - organizarea de mese rotunde, participarea la expoziţii şi târguri agricole; - elaborarea unei pagini web dedicată proiectului.

59

Proiectul ADER 3.3.7.: Optimizarea altoirii speciilor de legume cu pondere în cultură, pentru îmbunătățirea productivității și a calității fructelor, în condițiile accentuării factorilor de stres biotici și abiotici Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 962.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 962.850 212.850 250.000 250.000 250.000

Rezumat: Implementarea tehnologiei plantelor altoite în cultura ardeiului, tomatelor, cucurbitaceaelor și a vinetelor, se impune ca o necesitate care derivă atât din efectul negativ asupra randamentului culturilor de legume pe unitatea de suprafață cât și asupra calității comerciale a acestora, ca urmare a stresului termic, hidric şi biotic determinate de schimbările climatice din ultimile decenii, cât și de implementarea anumitor reglementări internaționale privind protejarea mediului înconjurător care au condus la interzicerea unor compuși chimici foarte eficienți în prevenirea și combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor, dar care sunt incompatibili cu acest demers mondial de reducere semnificativă a factorilor poluanți ai mediului înconjurător. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate şi complexitate ridicat, sunt adaptate condiţiilor pedoclimatice locale şi au o aplicabilitate ştiinţifică şi practică deosebită pentru dezvoltarea actuală şi viitoare a legumiculturii atât în câmp cât și în spațiile protejate. Modificările apărute în structura de proprietate şi mecanismele economiei, exigenţele pieţei europene, modificările climatice regionale, necesitatea acută a protejării mediului înconjurător şi asigurării unei dezvoltări durabile, impun abordarea unor cercetări ştiinţifice interdisciplinare care să conducă, în final, la identificarea unor soluţii integrate, fezabile, menite să crească competitivitatea producţiei autohtone de legume, în condițiile unor recolte crescute și de calitate. Ca urmare, implementarea rezultatelor cercetărilor obţinute prin prezentul proiect, care priveşte implementarea tehnologiei plantelor altoite în cultura ardeiului, tomatelor, cucurbitaceelor și vinetelor, va veni în întâmpinarea problemelor majore ale producției de legume în spații protejate și în câmp din țară, în scopul obţinerii unui nivel cantitativ şi calitativ ridicat în cadrul fermelor mici și mijlocii, care să poată face faţă exigenţelor pieţei comune și cerințelor internaționale. Realizarea unor portaltoi indigeni pentru cultivarele de tomate, vinete, ardei, va conduce atât la reducerea efortului valutar, cât și la folosirea unor portaltoi cu caracteristici specifice care vor fi mai bine adaptați condițiilor locale de climă și sol, cu rezistențe sau toleranțe la bolile de sol și dăunătorii care afectează culturile de legume din România. Creşterea randamentelor în producţia de legume din România şi îmbunătăţirea calităţii acestora prin implementarea unei tehnologii neconventionale, dar care a cunoscut o concertată dezvoltare în ultimile decenii pe plan mondial cât și în țările membre ale Comunității Europene sunt măsuri absolut necesare pentru a face faţă presiunii concurenţiale a pieţei externe.

60

Proiectul îşi propune implementarea tehnologiei de cultură a ardeiului (gras, lung și gogoșar) cu plante altoite precum și optimizarea tehnologiilor de cultură a tomatelor, cucurbitaceelor și vinetelor altoite, la nivelul realizărilor din Europa și pe plan mondial și implementarea acestor tehnologii la utilizatori. Tematica urmărește implementarea unei tehnologii biologice în vederea reducerii pierderilor de producţie determinate de schimbările climatice. Tehnologia cultivării plantelor altoite conduce la: - diminuarea numărului de tratamente chimice înainte de înființarea culturii (eliminarea tratamentelor cu metam de sodiu, dazomet sau 1.3 diclor propen); - reducerea unor costuri energetice (eliminarea consumului de curent electric și apă sau gaze naturale necesare la metodele pentru dezinfecția solului–fumigare și abur); - îmbunătățirea vigorii și rezistenței la factorii climatici datorită rusticității portaltoiului; - creșterea randamentului la hectar cu circa 10-20%, cu impact pozitiv asupra rezultatelor economice. În acest sens se vor testa în vederea introducerii în tehnologiile recomandate noi portaltoi specifici diferitelor specii cultivate, care vor provenii atât din țări cu tradiție dar se vor introduce și unii portaltoi indigeni de solonacee, rezultați din activitatea de cercetare. Vor fi urmărite aspecte care se referă la influența portaltoiului asupra comportamentului plantelor altoite față de stresul produs de factorii climatici excesivi (temperatură, precipitații, secetă), cât și de sol (fenomene de sărăturare a solului), comportarea plantelor altoite față de atacul bolilor de sol și al nematozilor, productivitatea la ha a legumelor altoite, calitatea fructelor, valoarea nutrițională a acestora, capacitatea de menținere a calității,etc. În vederea diseminării rezultatelor înregistrate vor fi organizate loturi demonstrative la producătorii din zone cu tradiție în cultura legumelor (tomate, vinete, ardei, castraveți, pepeni), se vor realiza emisiuni la radio și se vor publica articole în revistele de profil din țară. Rezultate vor fi prezentate la manifestări interne și internaționale de prestigiu și vor fi cuprinse într-un un ghid de bune practici horticole în domeniul tehnologiilor legumelor altoite. Rezultate scontate: - implementarea tehnologiei semiautomatizate în vederea realizării răsadurilor altoite de ardei, tomate, cucurbitaceae, vinete; - implementarea tehnologiei de cultură a plantelor altoite de ardei, tomate, cucurbitaceae, vinete cultivate în spații protejate și în câmp în vederea diminuării pierderilor de producţie datorate stresului termic, hidric şi biotic; - înscrierea a 3 portaltoi în vederea omologării de noi creaţii biologice (câte unul pentru tomate, pătlăgele vinete și ardei) cu însușiri morfo-fiziologice superioare, rezistenţă sau toleranță genetică la bolile de sol și nematozi, compatibilitate cu o gamă cât mai extinsă de cultivare; - obținerea unei cantități de 5 kg seminţe din verigi biologice superioare, în vederea multiplicării noilor portaltoi creați; - realizarea a 40.000 de răsaduri altoite de tomate, vinete, ardei și cucurbitaceae; - ghid de bune practici horticole şi de mediu privind optimizarea altoirii speciilor de legume cu pondere în cultură, pentru îmbunătățirea productivității și a calității fructelor, în condițiile accentuării factorilor de stress biotici și abiotici.

61

Modul de aplicare al rezultatelor: - punerea la dispoziția unor utilizatori atestați a unei cantități de seminţe din verigi biologice superioare, în vederea multiplicării noilor portaltoi creați; - diseminarea materialului biologic ameliorat în rândul cultivatorilor autohtoni; - realizarea de broşuri şi pliante de descriere şi prezentare a noilor creaţii obţinute în cadrul proiectului; - prezentarea rezultatelor activităţii de cercetare şi a noilor creații pe o pagină web dedicată proiectului; - organizarea a opt loturi demonstrative; - elaborarea unui ghid de bune practici horticole şi de mediu privind optimizarea altoirii speciilor de legume cu pondere în cultura, pentru îmbunătățirea productivității și a calității fructelor, în condițiile accentuării factorilor de stres biotici și abiotici; - rezultatele obţinute vor fi disseminate prin organizarea de mese rotunde și întâlniri de lucru cu participarea producătorilor de legume, instruiri, articole de popularizare, activități de formare profesională; - prezentarea și publicarea de referate și comunicări științifice la manifestări științifice interne și internaționale. Proiectul ADER 3.3.8.: Adaptarea tehnologiilor de cultivare a viței de vie la sistemul ecologic, prin maximizarea utilizării resurselor biotice și abiotice ale ecosistemului viticol, în scopul conservării biodiversității acestuia Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 1.162.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 1.162.850 262.850 300.000 300.000 300.000

Rezumat: Agricultura ecologică este sistemul de cultură cel mai apropiat de natură. Unul din pilonii pe care se bazează succesul ei este păstrarea valorii intrinsecă a biodiversității naturale. Proiectul are scopul de a oferi soluții viabile, adaptate specificului fiecărei zone viticole luată în studiu pentru introducerea cu succes a sistemului ecologic. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate şi complexitate ridicat și o aplicabilitate ştiinţifică şi practică imediată și conformă cu cerințele sistemului de agricultură ecologică specificate în legislația internațională și națională. Pentru a promova un sistem viticol ecologic sustenabil, se impune abordarea unor cercetări ştiinţifice interdisciplinare care să conducă, în final, la identificarea unor soluţii practice integrate și fezabile, menite să crească interesul și încrederea fermierilor români în introducerea acestui sistem în unele plantații viticole. Ca urmare, acest proiect îşi propune să colecteze în mod unitar toate datele științifice și tehnice privind ecosistemele viticole pretabile la agricultura ecologică, să dezvolte și să perfecționeze, în cadrul unor loturi demonstrative, tehnologii inovatoare pentru viticultura ecologică. Se va avea în vedere, cu prioritate, identificarea însuşirilor fenotipice şi calitative care oferă avantaje economice anumitor soiuri de viță de vie pentru cultivarea lor în sistem

62

ecologic, interacțiunea cu factorii de climă și în competiția cu factorii biotici dăunători – buruieni și organisme dăunătoare. De asemenea, se vor stabili cele mai performante produse, tehnici și verigi tehnologice privind viticultura ecologică. Vor fi realizate următoarele activități : - studii asupra biodiversității ecosistemelor viticole consacrate și evaluarea capacității de suport și regenerare a acestora în urma intervenției factorului antropic; - analiza factorilor perturbatori în sistemul de cultivare ecologică a viței de vie; - identidficarea de soluții privind managementul buruienilor în plantațiile viticole ecologice; - testarea de produse, tehnici, tehnologii destinate controlului organismelor dăunătoare în plantațiile viticole ecologice. Rezultate scontate: ‐ recomandări asupra modului de minimizare a intervenției antropice în ecosistemul viticol ecologic; ‐ recomandări cu privire la introducerea sustenabilă a sistemului ecologic de cultivare a viței de vie în raport cu factorii perturbatori specifici fiecărui areal viticol luat în studiu ; ‐ soluții tehnologice privind managementul buruienilor în plantațiile viticole ecologice; ‐ produse, tehnici, tehnologii destinate controlului organismelor dăunătoare în plantațiile viticole ecologice; ‐ organizarea de loturi demonstrative în care să fie prezentate noile soluții, produse, tehnologii. Modul de aplicare al rezultatelor: ‐ elaborarea şi consolidarea politicilor publice privind susţinerea fermelor care practică cultivarea viţei-de-vie în sistem ecologic; ‐ întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, articole de popularizare, formare profesională; ‐ acordarea de consultanță în problematica păstrării biodiversității plantațiilor viticole ecologice; ‐ elaborarea unui ghid practic privind tehnologiile de cultivare a viței de vie în sistem ecologic (înființare și exploatare) fundamentate prin folosirea resurselor naturale în scopul conservării biodiversității ecosistemului viticol; ‐ articole științifice prezentate și publicate la simpozioane interne și internaționale; ‐ intervenţii în mass-media (scrisă şi audio-vizuală); - organizarea de seminarii/workshop-uri și vizite demonstrative; - elaborarea și difuzarea de materiale de popularizare – postere, pliante, articole de presă etc.; - participarea la expoziţii locale, naţionale şi internaţionale de profil.

Proiectul ADER 3.3.9.: Menţinerea materialului de înmulțire viticol - categoriile biologice material inițial de înmultire, bază și certificat Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 962.850 lei

63

Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 962.850 212.850 250.000 250.000 250.000

Rezumat: Prin acest proiect se urmăreşte reabilitarea sectorului de producere a materialului săditor viticol prin dezvoltarea cadrului organizatoric aferent şi aplicarea unor tehnici şi metode moderne de producere şi menţinere a materialului pentru plantare din categorii biologice superioare (iniţial/bază) în vederea conservării valorii biologice şi creşterea calităţii acestuia. Se va verifica uniformitatea şi stabilitatea genetică a soiurilor de viţă de vie existente în colecţiile naţionale de germoplasmă viticolă (materialul ,,iniţial”). Vor fi dezvoltate şi aplicate metode de diagnosticare a stării de sănătate a plantelor, de devirozare şi obţinere de plante sănătoase prin tehnici moderne de multiplicare. Activităţile desfăşurate vor viza eficientizarea verigilor tehnologice de obţinere a materialului pentru plantare viticol ,,iniţial” şi ,,bază” în spaţii protejate şi în câmp, în conformitate cu legislaţia actuală armonizată cu cea europeană. Se va urmări ca pe parcursul derulării proiectului să se producă cantităţi suficiente de material pentru plantare din categoria ,,bază” pentru înființarea de plantaţii mamă ,,certificat” în cadrul pepinierelor înregistrate oficial. Rezultate scontate: ‐ producerea de material pentru plantare viticol ,,iniţial şi ,,bază” pentru transferul către producătorii de material pentru plantare în vederea înfiinţării plantaţiilor mamă ,,Certificat”; ‐ completarea stocului de material iniţial din sera nucleu izolator cu noile soiuri şi clone realizate de cercetarea viticolă românească; ‐ catalog de soiuri şi clone realizate de cercetarea viticolă românească; ‐ bază de date privind soiurile şi clonele existente în cadrul fondului naţional de germoplasmă viticolă; ‐ tehnologii/secvenţe tehnologice inovative de înmulţire a materialului săditor viticol. Modul de aplicare al rezultatelor: ‐ transferul rezultatelor către operatorii economici înregistrați official ca producători de material pentru plantare viticol dar şi către instituţiile care coordonează activitatea de producere a materialului săditor viticol la nivel naţional (MADR, ITCSMS, OFJ, INSC); - extensia rezultatelor prin realizarea de plantaţii mamă ,,bază” şi organizarea de vizite demonstrative; - diseminarea rezultatelor prin lucrări ştiinţifice susţinute şi publicate în reviste de specialitate; - editarea unui ,,Catalog de soiuri şi clone realizate de cercetarea viticolă românească”. Proiectul ADER 3.3.10.: Cercetări privind identificarea și definirea elementelor de tipicitate a vinurilor românești. Valorificarea potențialului sanogen al vinurilor prin creșterea conținutul fenolic Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018

64

Bugetul estimat: 962.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 962.850 212.850 250.000 250.000 250.000

Rezumat: Dezvoltarea în perspectivă a cercetărilor din domeniul vinicol trebuie să țină cont de preferințele actuale ale consumatorilor pentru vinuri de calitate, tipice arealului viticol, bogate în compuși bioactivi, cu potenţial de ameliorare a sănătăţii sau de reducere a riscului de boală. Obţinerea unor vinuri de calitate a căror însuşiri fizico-chimice şi senzoriale să satisfacă exigenţele şi preferinţele consumatorilor, este o condiţie de bază, urmărită de toţi producătorii consacraţi. Prezentul proiect are ca scop identificarea pe de o parte a elementelor care definesc terroir-ul vinurilor românești, a capacității naturale de acumulare a polifenolilor, în funcție de specificitatea diferitelor areale viticole, iar pe de altă parte se urmărește modul în care sistemul de cultură și tehnicile de vinificație pot crește potențialul fenolic al strugurilor și vinurilor. Compusii fenolici sunt metaboliții secundari sintetizați în struguri, ce constituie categoria de compuși bioactivi naturali cărora li se atribuie însușiri sanogene remarcabile pentru organism, datorită acțiunii lor antioxidante. Strugurii și vinurile roșii conțin surse importante de compuși fenolici precum flavonoidele (flavonoli și antocianidine) care joacă un rol fundamental împotriva bolilor cardiovasculare și a cancerului. Aportul flavonolilor s-a dovedit a fi legat de reducerea riscului de a face cancer pulmonar iar antocianidinele pot preveni deteriorarea oxidativă a ADN-ului, proteinelor, lipidelor și a altor molecule, prezentând proprietăți chemopreventive și activitate antiinflamatorie. Ei se acumulează în părțile solide ale strugurilor, pielițe, semințe, ciorchini; conținutul lor fiind variabil, în funcție de soi, gradul de maturare al strugurilor, condițiile climatice ale arealului de cultură, practicile agricole utilizate și nu în ultimul rând de tehnologia de vinificare aplicată. Cercetarile vor fi orientate către optimizarea și adaptarea practicilor viticole și a tehnicilor de vinificație în scopul creșterii potențialului fenolic al strugurilor din cele mai reprezentative soiuri de viță de vie cultivate în arealul viticol românesc și implicit al vinurilor obținute. Se vor realiza următoarele activități: ‐ identificarea factorilor de mediu care definesc noțiunea de terroir al anumitor areale vioticole; ‐ analiza compușilor fizico-chimici existenți în vinurile de cazier, cu accent pe conținutul fenolic al acestora; ‐ stabilirea unor loturi cu soiuri de viță de vie pentru analiza și experimentarea creșterii potențialului fenolic al acestora; ‐ testarea celor mai bune practici agricole care îmbunătățesc calitatea fenolică a strugurilor; ‐ cercetarea momentului maturității fenolice și a plafonului fenolic al strugurilor materie primă pentru vinuri roșii; ‐ cercetarea influenței tehnologiei de prelucrare a strugurilor asupra gradului de extractibilitate a compușilor fenolici; ‐ analiza compoziției fenolice a produselor viti-vinicole rezultate (struguri și vinuri); ‐ efectuarea unor corelații între diferiți indici și compușii fenolici și efectul economic obținut prin valorificarea lor.

65

Rezultate scontate: ‐ definirea noțiunii de terroir a principalelor vinuri obținute în arealele viticole selectate; ‐ elementele care definesc terroir-ul fiecărei regiuni: sol, microclimat, soiuri; ‐ compoziția fizico-chimică a vinurilor din arealele analizate; ‐ recomandări privind practici agricole care îmbunătățesc calitatea fenolică a strugurilor; ‐ recomandări privind stabilirea momentului maturității fenolice și a plafonului fenolic al strugurilor materie primă pentru vinuri roșii; ‐ tehnologie de prelucrare a strugurilor axată pe maximizarea gradului de extractibilitate a compușilor fenolici; ‐ compoziția fenolică a produselor viti-vinicole rezultate (struguri și vinuri).

Modul de aplicare al rezultatelor: ‐ transferul rezultatelor către fermierii cultivatori de viță de vie și oenologi, către instituţiile care coordonează activitățile de producere a strugurilor și vinurilor la nivel regional și naţional; ‐ extensia rezultatelor prin realizarea de loturi demonstrative; ‐ diseminarea rezultatelor prin lucrări ştiinţifice susţinute şi publicate în reviste de specialitate, vizite tehnice, mese rotunde, prin publicaţii și prezentări la sesiuni științifice. Proiectul ADER 3.3.11.: Metode inovative de obţinere a nucului altoit pentru înfiinţarea plantaţiilor ecologice în perspectiva schimbărilor climatice majore pe plan mondial Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 762.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 762.850 162.850 200.000 200.000 200.000

Rezumat: În urma modificărilor apărute în structura de proprietate şi având în vedere că pe suprafeţele relativ mici (2-5 ha teren) cultura nucului este profitabilă economic, pe lângă celelalte avantaje privind protecţia mediului, ameliorarea solurilor şi adaptarea la schimbările climatice actuale şi de aceea acest proiect îşi găseşte pe deplin necesitatea în vederea dezvoltării durabile. Proiectul propune realizarea următoarelor activități: - reconstrucţia ecologică a agrobiodiversităţii şi resurselor genetice autohtone, maximizarea factorilor naturali cu impact asupra mediului înconjurător; - folosirea terenurilor improprii altor culturi pomicole; - diminuarea fenomenului de eroziune a solului; - plantarea livezilor de nuc pe versanţi în vederea fixării solului şi reducerea alunecărilor de teren în urma precipitaţiilor excesive ştiind că sistemul radicular al nucului are această capacitate;

66

- obţinerea de material săditor de nuc din biotipurile şi soiurile cu rezistenţă atât la temperaturile minime din timpul iernii, cât şi la temperaturile maxime din timpul verii; - înființarea unui centru de obţinere a nucului altoit care să asigure plantarea anuală a cca. 200 ha plantaţii de nuc. Se va avea ca obiectiv redarea în circuitul pomicol a cca. 200 ha teren anual din zonele de deal şi submontane având în vedere că nucul are zonă de favorabilitate de la malul mării până la altitudinea de 1000-1200 m. De asemenea, plantaţiile de nuc au o eficienţă economică mare pe unitatea de suprafaţă (cca 20 mii euro/ha). Rezultate scontate: - identificarea şi multiplicarea biotipurilor locale vechi şi a soiurilor noi cu rezistenţă sporită la variaţiile mari de temperatură şi umiditate; - crearea unui biodepozitar pentru stocarea fondului de germoplasmă care să permită continuarea progresului genetic pentru obţinerea de rezultate superioare în cultura nucului deficitară atât pe plan european cât şi în România; - folosirea raţională a suprafeţelor de teren improprii altor specii pomicole, cât şi reducerea fenomenului de eroziune a solului; - posibilităţi de refacere a perdelelor de protecţie a drumurilor şi localităţilor afectate de secetă sau înzăpeziri; - obţinerea de venituri sigure pe termen lung (50-80 ani); - obţinerea de materie primă pentru industria farmaceutică (frunze), industria alimentară (miez de nucă, dulceţuri), industria lemnului (mobilier), crearea de zone verzi şi împădurirea veresanţilor; - eliminarea produselor de protecție a plantelor cu impact în siguranţa mediului înconjurător.

Modul de aplicare al rezultatelor: - extinderea biotipurilor şi soiurilor locale de nuc pe suprafeţe extinse în România şi în alte ţări ale Uniunii Europene; - conservarea materialului genetic de nuc; - creşterea eficienţei economice cât şi folosirea raţională a suprafeţelor de teren improprii altor culturi; - reducerea suprafeţelor de teren în pericol de alunecare în perioadele ploioase; - diminuarea efectului de eroziune a solului în zonele afectate; - creşterea suprafeţelor plantate cu nuc din România; - realizarea de venituri economice pe perioade mari de timp (50-80 ani după realizarea investiţiei); - organizarea de seminarii/workshop-uri și de vizite demonstrative la unităţile de cercetare și fermele ecologice partenere; - participarea cu articole şi comunicări ştiinţifice la conferinţe, simpozioane și mese rotunde naţionale şi internaţionale; - elaborarea și difuzarea de materiale de popularizare – postere, pliante, broşuri, articole de presă etc. - participarea la expoziţii locale, naţionale şi internaţionale.

Proiectul ADER 3.3.12.: Creşterea competitivităţii tehnico-economice în pomicultură prin tehnologii adaptate la condițiile pedoclimatice din România în vederea implementării Subprogramului tematic Pomicol în perioada 2015-2020

67

Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 812.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

812.850 175.350 212.500 212.500 212.500 Rezumat: Creşterea demografică la nivel mondial şi necesitatea sporirii consumului de fructe în dieta zilnică implică realizarea unor producţii mari de fructe de calitate superioară şi profitabile în acelaşi timp pentru încurajarea cultivatorilor pomicoli din România. Proiectul de faţă îşi propune să cerceteze şi să valideze tehnologiile inovative necesare pentru realizarea unor producţii de fructe de calitate superioară, folosind soiuri şi portaltoi de înaltă valoare biologică, avându-se în vedere în acelaşi timp utilizarea cât mai eficientă a resurselor naturale (sol, apă, lumină, etc.), protecţia şi conservarea mediului, realizând concomitent şi condiţii echilibrate de nutriţie pentru pomi. În ultimii ani în cultura pomicolă europeană tinde să se generalizeze sistemul de cultură intensivă, pe plantaţii de mare densitate, cu controlul mai strict al tuturor factorilor de vegetaţie pentru realizarea de producţii mari de fructe pe suprafeţe mai mici. Pe plan mondial, introducerea în cultură a portaltoilor vegetativi de vigoare redusă pentru diferite specii pomicole (măr, păr, prun, cireş, etc.), face posibilă crearea de plantații de mare densitate şi productivitate deosebită. În acest sens, cercetarea pomicolă din România a creat soiuri valoroase, adaptate climatului din ţara noastră, şi portaltoi vegetativi autohtoni care permit reducerea vigorii de creştere a diferitelor soiuri cultivate. Considerăm că este necesar ca aceste creaţii autohtone să fie experimentate tehnologic în loturi demonstrative, alături de alte soiuri şi portaltoi străini valoroşi în condiţiile edafo-climatice date. În ţările vest-europene, tendinţa de a aplica tehnologii de cultură care să protejeze mediul şi să-l păstreze cât mai nepoluat, a căpătat conotaţii majore. Se acordă o atenţie sporită nutriţiei controlate a plantelor prin administrarea unor doze, reţete şi momente de aplicare corelate cu procesele fiziologice caracteristice speciei şi chiar soiului cultivat, captării cât mai eficiente a luminii solare prin sisteme de tăieri - forme de coroană, aplicarea irigării localizate asociată cu fertirigarea, cu economie de apă, energie şi forţă de muncă. Schimbările climatice globale manifestate în ultimii ani, afectează în bună măsură culturile agricole anuale dar şi speciile pomicole, în special prin frecvenţa crescută a îngheţurilor târzii din primăvară, înflorirea timpurie a pomilor, cu risc de îngheţ al organelor florale şi polenizare defectuoasă a florilor, creşterea insolaţiei şi a frecvenţei arşiţelor în lunile iulie şi august, urmată de furtuni şi căderi frecvente de grindină, sporirea frecvenţei anilor secetoşi. Durabilitatea ecosistemelor pomicole intensive create, necesită unele elemente tehnologice inovative, care au drept scop esenţial obţinerea unor plantaţii sănătoase, rezistente la impactul climatic nefavorabil şi care pot realiza producţii de fructe profitabile şi constante. În acest context proiectul îşi propune să realizeze următoarele activităţi şi obiective: - monitorizarea unor factori fiziologici de creştere şi fructificare în scopul fundamentării unor elemente specifice tehnologiilor de precizie; - integrarea în tehnologiile inovative de noi soiuri şi portaltoi autohtoni şi străini adaptaţi condițiilor pedo-climatice din România;

68

- adaptarea celor mai moderne tehnologii pomicole aplicate în România şi în ţările cu agricultură avansată în vederea limitării efectelor negative ale schimbărilor climatice prognozate pentru următorii 50 de ani în România; - creşterea performanţelor economice şi a siguranţei în exploatare a actualelor tehnologii pomicole, pentru ridicarea durabilă a nivelului de trai al producătorilor agricoli, stabilizarea forţei de muncă în teritoriu şi crearea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea unor activităţi colaterale aducătoare de venituri (industrie agro-alimentară şi energetică, agro-turism, etc.). Proiectul urmărește elaborarea de ghiduri tehnico-economice detaliate, individuale, pentru toate speciile pomicole incluse în Legea pomiculturii nr. 348/2003 în funcție de sistemul de cultură. Ghidurile vor conține informații tehnice detaliate cu privire la tehnologiile de înființare și întreținere pentru toate speciile pomicole autohtone incluse în lege precum și eficiența economică a fiecărei specii pe sisteme de cultură. Rezultate scontate: - integrarea în tehnologiile inovative de noi soiuri şi portaltoi autohtoni şi străini adaptaţi condiţiilor pedo-climatice; - elaborarea de elemente specifice tehnologiilor de precizie pe baza fitomonitorizării proceselor de creştere şi fructificare; - secvențe tehnologice îmbunătățite de identificare timpurie a sării de stres, de aplicare a fertilizării și irigării, de aplicare a tăierilor de formare și întreținere a noilor combinații soi-portaltoi, în plantațiile pomicole intensive și superintensive; - elaborarea de ghiduri tehnico-economice privind tehnologiile de înființare și întreținere pentru toate speciile pomicole autohtone pomicole incluse în Legea pomiculturii nr. 348/2003.

Modul de aplicare a rezultatelor: - mese rotunde şi vizite la loturile demonstrative cu participarea fermierilor privaţi, în cadrul cărora se vor prezenta rezultatele cercetărilor efectuate; - elaborarea şi publicarea unor lucrări științifice și de popularizare în revistele de specialitate; - postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obţinute; - ghidurile elaborate vor fi puse la dispoziția experților din cadrul MADR și a pomicultorilor, a operatorilor economici și altor potențiali utilizatori și beneficiari ai proiectelor din cadrul Subprogramului tematic Pomicol în perioada 2015-2020.

Obiectivul general 4: Îmbunătățirea managementului integrat al culturilor de câmp și horticole pentru prevenirea și combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor, prietenoase cu mediul și sănătatea consumatorilor Obiectiv specific 4.1. Utilizarea durabilă a resurselor vegetale și a mijloacelor de combatere a organismelor dăunătoare din culturile de câmp și cele horticole Proiectul ADER 4.1.1.: Identificarea de soluții de combatere integrată a organismelor dăunătoare în plantațiile pomicole care să conducă la reabilitarea mediului și obținerea unor produse sănătoase în sistem ecologic Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018

69

Bugetul estimat: 862.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 862.850 187.850 225.000 225.000 225.000

Rezumat: Proiectul pornește de la necesitatea gestionării concrete a organismelor dăunătoare din agrosistemele create în plantațiile pomicole. Aceasta presupune dezvoltarea unor verigi tehnologice și modalități inovative prin care să se reducă atacul acestora în conformitate cu prevederile referitoare la utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor. Principalele activități vor viza : - perfecţionarea metodelor de identificare a organismelor dăunătoare în pepiniere şi plantaţii pomicole; - studiul fenofazelor critice pentru atacul organismelor dăunătoare; - analiza posibilităţilor de prevenire şi combatere a organismelor dăunătoare prin măsuri agro-fitotehnice, biologice, etc., altele decât cele chimice; - analize de risc fitosanitar prin testare virală cu utilizarea metodelor biologice, serologice (DAS/TAS-ELISA); - elaborarea programelor fitosanitare realizate pe baza prognozei şi avertizării cu recomandarea metodelor care nu implică poluare; - trecerea în procesul de testare pentru optimizarea unor protocoale de înmulțire în vitro a elitelor care răspund la utilzarea în culturile ecologice, etc.; - stabilirea celor mai rezistente soiuri din sortimentul actual şi de perspectivă în vederea extinderii în cultură cu un număr redus de intervenţii chimice; - amplasarea în unități de cercetare și la pomicultori privați a unor loturi demonstrative. Rezultate scontate: - identificarea prin metode sigure a organismelor dăunătoare de orice tip (virusuri, ciuperci, bacterii și insecte) cu rol dăunător asupra speciilor pomicole; - stabilirea incidenței organismelor dăunătoare din plantațiile pomicole în funcție de factorii de influență; - realizarea unui complex suport (tehnic) de prevenire și control a pierderilor produse de principalele boli virotice, micotice şi bacteriene și a vectorilor acestora (ciuperci, fungi, insecte) în pepinierele și plantațiile pomicole; - identificarea unor elite valoroase cu toleranță la principalele tipuri de boli și dăunători și cu pretabilitate la înmulțirea prin mijloace biotehnice (fără risc de poluare) – culturi in vitro, în vederea înființării unor culturi ecologice; - soluţii de combatere integrată a organismelor dăunătoare diferenţiat pentru pepiniere, livezi tinere sau livezi pe rod în funcţie de sensibilitatea soiurilor şi pe baza unor produse performante, selective pentru mediul înconjurător. Modul de aplicare al rezultatelor: ‐ introducerea în practica pomicolă a măsurilor integrate de prevenire și combatere

a organismelor dăunătoare virale, micotice și bacteriene, precum și a vectorilor de transmitere (afide, cicade) a infecțiilor, în scopul obținerii de material săditor

70

certificat și implicit a plantațiilor ecologice producătoare de fructe competitive pe piață;

‐ creșterea eficienței economice a fermelor specializate și reducerea arealelor afectate;

‐ organizarea de loturi demonstrative și vizite pentru documentare a pomicultorilor, cercetătorilor, doctoranzilor, etc.;

‐ instruirea celor interesați privind principalele măsuri de prevenire și control a bolilor virale, micotice şi bacteriene și a vectorilor acestora prin implementarea programelor fitosanitare fără risc de poluare;

‐ lucrări de popularizare și științifice, ghid practic de identificare a principalelor simptome produse de organismele dăunătoare și măsurile de prevenire și combatere.

Proiectul ADER 4.1.2.: Evaluarea impactului fitosanitar al materialului pentru plantare utilizat în programul de reconversie viticolă în România asupra plantațiilor tinere de viță de vie Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 962.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 962.850 212.850 250.000 250.000 250.000

Rezumat: Exploatațiile viticole din România sunt tot mai mult afectate de bolile sistemice cauzate de organisme dăunătoare din grupul bacteriilor și fitoplasmelor (fitoplasmoze și cancerul bacterian) răspândite prin insecte vectoare, dar și prin propagarea de către om a materialului săditor necertificat pe care îl folosește la înființarea de noi plantații viticole. Aceste boli sunt printre cele mai distructive ale viței de vie din întreaga lume, pentru care nu există tratamente chimice de combatere. Eforturile susținute pe care le depun specialiștii în acest domeniu, pentru găsirea de noi mijloace de control, sunt limitate de cunoașterea insuficientă a organismelor dăunătoare care produc aceste boli, și a factorilor care determină răspândirea lor pe scară largă. Prin acest proiect se dorește implementarea unui sistem integrat de detectare și identificare timpurie a focarelor de vectori asociați acestora, precum și a căilor de răspândire; evaluarea, dezvoltarea și recomandarea celor mai adecvate metode de limitare a răspândirii lor și de control a insectelor vectoare cu care sunt asociate. Pentru aceasta vor fi efectuate următoarele activități: - identificarea zonelor viticole cu plantații nou înființate cu material săditor autohton; - evaluarea stării fitosanitare a plantațiilor identificate (simptomatologie, prezență, frecvență, intensitate, susceptibilitatea soiurilor; tipuri de boli); - diagnoza exactă a organismelor dăunătoare, caracterizarea infecțiilor; - evaluarea insectelor vectoare și a buruienilor gazdă asociate cu tipul de agent patogen; - stabilirea impactului stării fitosanitare asupra cantității și calității recoltei (kilograme struguri, conținut de zahăr);

71

- evaluarea și promovarea unor măsuri noi de management a organismelor dăunătoare și a vectorilor asociați de răspândire; - extrapolarea zonelor viticole de risc față de bolile sistemice pe baza evaluării factorilor care favorizează răspândirea lor (condițiile climatice, și de mediu, originea și circulația materialului săditor, factori antropici). Rezultate scontate: - evaluarea căilor de circulație a materialului pentru plantare utilizat la înființarea plantațiilor noi de viță de vie în programul de reconversie; - hărți de răspăndire a simptomelor produse de bolile sistemice la vița de vie din plantațiile tinere și stabilirea focarelor de boală; - metode specifice de diagnostic (microscopie, moleculare); - identificarea, caracterizarea și epidemiologia organismelor dăunătoare; caracterizarea ciclului biologic, hărți de răspîndire a acestora; - identificarea speciilor de vectori și a plantelor gazdă (altele decât vița de vie) asociate cu bolile sistemice, hărți de răspândire a acestora; - evaluarea impactului fitosanitar și economic al materialului pentru plantare viticol folosit la înființarea noilor plantații viticole; - evaluarea riscului de răspândire în România, a bolilor sistemice la vița de vie și a speciilor vectoare asociate; - evaluarea factorilor care favorizează și care limitează pătrunderea și răspândirea bolilor sistemice (condițiile climatice și de mediu, circulația mărfurilor inclusiv a materialului săditor, factori antropici); - strategii de management pentru prevenirea și limitarea impactului fitosanitar al bolilor sistemice (fitoplasmoze, cancer bacterian) atât în pepiniere cât și în podgorii; - recomandări privind respectarea normelor legale de carantină fitosanitară pentru securitatea circulației materialului săditor viticol. Modul de aplicare al rezultatelor: - transferul rezultatelor prin diseminarea de informații către utilizatorii finali și autoritățile din sectorul viticulturii, precum și pentru publicul larg, pentru a spori gradul de conștientizare a problemei propuse; - întâlniri periodice cu viticultorii, mese rotunde, participări la manifestări științifice, publicații în reviste de popularizare și de specialitate (lucrări cotate ISI și alte baze de date recunoscute; - materiale informative - buletine, pliante, flyere pentru conștientizarea opiniei publice asupra riscului reprezentat de bolile sistemice la vița de vie, parteneriate internaționale; - platforma web interactivă pentru comunicarea rezultatelor obținute în proiect. Proiectul ADER 4.1.3.: Studiul impactului prunului transgenic rezistent la Plum pox potyvirus asupra organismelor nevizate și evaluarea stabilității rezistenței și a performanțelor agronomice ale acestuia în contextul protejării mediului și a sănătății consumatorilor Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018

72

Bugetul estimat: 762.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 762.850 162.850 200.000 200.000 200.000

Rezumat: Prunul reprezintă specia pomicolă dominantă în România care, însă, este grav afectată de infecțiile cu Plum pox potyvirus (PPV), țara noastră fiind cunoscută ca endemică pentru acest organism dăunător. Este aproape unanim acceptat că obţinerea unor soiuri de prun cu adevărat rezistente la PPV şi cultivarea lor pe scară largă rămâne principala strategie de luptă eficientă împotriva acestui organism dăunător. În timp ce eforturile ameliorării convenţionale s-au concretizat cel mai adesea în obţinerea unor soiuri de prun tolerante la PPV care limitează impactul, dar nu stopează răspândirea virusului, utilizarea metodelor moderne de inginerie genetică pare să aibă potenţialul de a revoluționa ameliorarea rezistenţei la PPV a prunului. Cel mai notabil exemplu îl reprezintă obținerea unui soi de prun transgenic denumit “HoneySweet” în urma unei colaborari americano-franceze. România a participat activ la unele cercetări privind prunul transgenic, însă acestea trebuie extinse, mai ales în contextul în care există posibilitatea ca Uniunea Europeană să transmită în plan naţional decizia de cultură a speciilor modificate genetic, caz în care, decizia politică de cultivare trebuie să aibă o amplă informaţie ştiinţifică care să fie pusă la dispoziţia consumatorilor. Scopul proiectului vizează realizarea unui astfel de deziderat prin studiul potențialului utilizării prunului transgenic în combaterea eficientă a Plum pox potyvirus, în contextul reducerii poluării mediului de abuzul utilizării produselor de protecție a plantelor și a efectului neutral asupra organismelor nevizate. Activitățile proiectului urmăresc: - dacă prezența transgenelor inserate în prunul modificat genetic afectează organismele nevizate, în speță populațiile indigene de afide vectoare; - dacă există diferențe de preferință a albinelor pentru polenizarea prunilor convenționali și transgenici; - cunoașterea potențialul productiv și calitativ al prunului transgenic în condiţiile endemice de PPV din România; - dacă mecanismul de rezistență este stabil și durabil în condiții de presiune de infecție naturală cu PPV; - posibilitatea reducerii numărului de tratamente fitosanitare pentru combaterea vectorilor și, astfel, crearea premiselor producerii de prune libere de virus și cu mai puține reziduuri de produse de protecție a plantelor. Rezultate scontate: - date privind potențialul impact al transgenelor inserate în prunul modificat genetic asupra populațiilor indigene de afide vectoare; - analiza comparativă a preferinței albinelor pentru prunii transgenici și convenționali; - date privind potențialul productiv și calitativ al prunului transgenic în condiţiile endemice de Plum pox potyvirus din România; - evaluarea stabilităţii și durabilităţii rezistenţei prunului transgenic în condiții de presiune de infecție naturală cu PPV și obținerea de fructe libere de virus;

73

- evaluarea posibilității de reducere a numărului de tratamente fitosanitare necesare combaterii vectorilor în scopul producerii de prune cu mai puține reziduuri de produse de protecție a plantelor, cu consecințe pozitive asupra sănătății consumatorului; - realizarea unei broșuri cu informații utile referitoare la prunul transgenic; - recomandări pentru politica națională referitoare la OMG-urile cu insert similar prunului transgenic. Modul de aplicare al rezultatelor: - prezentarea rezultatelor la întâlniri cu potențialii beneficiari (fermieri, DAJ, OFJ, ITCSMS, etc). - publicarea rezultatelor atât la un nivel accesibil fermierilor în reviste de specialitate, cât și în reviste științifice de prestigiu; - realizarea unei broșuri cu informații utile referitoare la prunul transgenic, care va fi distribuită gratuit potențialilor beneficiari; - cumularea informațiilor referitoare la prunul transgenic vor permite elaborarea unor recomandări pentru MADR privind politica naționala referitoare la OMG-urile cu insert similar prunului transgenic. Proiectul ADER 4.1.4.: Tehnologii integrate de prevenire și combatere a organismelor dăunătoare la plantele agricole și horticole cu consum minim de resurse Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 862.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 862.850 187.850 225.000 225.000 225.000

Rezumat: Protecția plantelor este o activitate ce antrenează în fiecare an un consum ridicat de resurse pornind de la numărul de tratamente până la complexitatea de execuţie a acestora. Deşi apar în fiecare an amestecuri comerciale de combatere a organismelor dăunătoare, gestionarea stării fitosanitare a plantelor agricole și horticole devine tot mai dificilă. Necesitatea protecţiei plantelor apare atunci când planta întâlnește un competitor pentru resurse. Strategia actuală folosită în protecţia plantelor se bazează pe suprimarea competitorului. Proiectul propus are ca strategie în mod principal favorizarea plantei în competiţia pentru resurse. Această abordare aduce beneficii imediate consumatorului și pe termen lung solului. În vederea realizării acestor beneficii, ce pot fi considerate scopul proiectului, vor fi realizate două tipuri de tehnologii integrate. Prima tehnologie integrată va fi cea de prevenire a atacului organismelor dăunătoare, iar cea de-a doua de combatere directă și selectivă a organismelor dăunătoare. Pentru utilizarea corectă a tehnologiilor, acestea vor fi acordate la situaţia zonală a terenurilor din România, dar și la perioadele calendaristice și fenologice ale plantei. Extinderea intervalului de aplicare al tehnologiilor integrate propuse se va face prin realizarea unui scenariu meteo pe douăzeci de ani și prin extrapolarea la culturi asemănătoare.

74

Proiectul își propune să realizeze două tipuri de tehnologii integrate, de prevenire și de combatere a organismelor dăunătoare, care să conducă la eficientizarea producției horticole și agricole la reducerea impactului negativ asupra mediului. În vederea aplicării acestor tehnologii sunt necesare: - definirea zonelor de utilizare a tehnologiilor propuse având la bază indexarea zonelor de favorabilitate și de risc fitosanitar din România; - supravegherea și monitorizarea organismelor dăunătoare pentru stabilirea speciilor cu impact economic, estimarea rezervei biologice a organismelor dăunătoare; - elaborarea modelelor de dezvoltare fenologică a organismelor dăunătoare pe baza temperaturii și a ofertei nutritive a plantei gazdă; - elaborarea scenariului meteo pentru perioada 2015-2025 pentru prognoza de lungă durată a organismelor dăunătoare; - elaborarea unui produs ecologic de protecție foliară cu proprietăți similare cuticulei frunzei; - elaborarea unui produs biologic (specie de prădător polifag) și a tehnologiei de creștere și de lansare pentru controlul unor dăunători foliari; - avertizarea și optimizarea momentelor de aplicare a segmentelor tehnologice de protecția plantelor; - indexarea metodelor de protecție a plantelor pe baza eficacității, eficienței economice și a impactului asupra mediului în vederea introducerii în tehnologiile integrate. Rezultate scontate: ‐ bază de date cu hărțile zonelor de favorabilitate și de risc fitosanitar a culturilor; ‐ modele de prognoză a organismelor dăunătoare cu impact economic; ‐ platformă web de informare și suport tehnologic pentru protecția integrată a plantelor; ‐ produs ecologic de protecție foliară cu acțiune îndelungată pentru reducerea numărului de tratamente chimice; ‐ produs și tehnologie de creștere și de aplicare prădători; ‐ avertizarea și optimizarea momentelor de aplicare a măsurilor de protecție a plantelor; ‐ tehnologii integrate de prevenire a atacului organismelor dăunătoare; ‐ tehnologii integrate de combatere a organismelor dăunătoare. Modul de aplicare al rezultatelor: ‐ întâlniri cu fermierii în teritoriu, mese rotunde tematice; ‐ publicați în reviste de popularizare și de specialitate; ‐ materiale informative (postere, pliante, broșuri) difuzate la unitățile de profil

județene; ‐ organizarea de standuri la târguri și expoziții (INDAGRA, Salonul Național al

Cercetării și Inovării, Noaptea Cercetătorului); ‐ înscrisuri pe eticheta produsului care să informeze consumatorul despre

tehnologia de protecție fitosanitară folosită; - platformă web de informare și suport tehnologic pentru protecția integrată a plantelor.

75

Obiectivul general 5: Managementul durabil al resurselor genetice animale Obiectiv specific 5.1. Ameliorarea genetică a populațiilor de animale, rase, linii, cu status normal Proiectul ADER 5.1.1.: Creşterea competitivităţii şi durabilităţii unor exploataţii de ovine prin sporirea şi îmbunătăţirea cantitativă şi calitativă a producţiei de carne Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 1.062.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 1.062.850 237.850 275.000 275.000 275.000

Rezumat: Creşterea şi exploatarea ovinelor este o activitate economică cu deosebite implicaţii sociale la nivel mondial. Mărimea efectivelor şi răspândirea acestora, nivelul producţiilor realizate în diferite zone geografice sunt determinate de condiţiile de creştere, cerinţele economice, tradiţia şi obiceiurile alimentare ale unor popoare. Diversitatea producţiilor pe care le realizează, consumul redus de energie şi în mod deosebit faptul că prin natura furajelor pe care le consumă nu concurează omul, conferă creşterii şi exploatării ovinelor caracterul unei activităţi durabile şi de mare perspectivă. Nivelul productiv şi calitativ al activităţii de creştere şi exploatare a ovinelor este influenţat foarte mult de activitatea de ameliorare şi se intercondiţionează cu nivelul dezvoltării social economice a ţărilor sau zonelor geografice în care conceptul de competitivitate devine un deziderat. Creşterea sau dezvoltarea competitivităţii se realizează prin acţionarea cu competenţă şi energie asupra unor factori determinanţi, iar în cazul de faţă aceşti factori sunt: ‐ factorii tehnici – program de ameliorare, de reproducţie, de nutriţie şi sănătate; ‐ factorii financiari – susţinerea prin subvenţii, preţuri de valorificare, nivelul costurilor; ‐ factorii de desfacere – condiţii de livrare, modalităţi de prezentare şi de desfacere. În România creşterea ovinelor se realizează în cea mai mare măsură în sistem extensiv, iar rasele româneşti de ovine sunt în general cu producţii mixte şi performanţe morfo-productive modeste. Deşi România este clasată în primele 5 ţări din UE ca mărime a efectivelor, acestea sunt fărâmiţate în peste 400.000 de exploataţii, ponderea cea mai mare fiind între 20-100 capete. Activitatea de creştere a ovinelor la nivel naţional şi în special în fermele de tip familial este percepută la această dată ca fiind vulnerabilă din punct de vedere economic, vulnerabilitate accentuată şi de nivelul calitativ al produselor şi producţiilor realizate. În actuala conjunctură economică internă şi internaţională, creşterea şi exploatarea ovinelor trebuie orientată în scopul realizării unor producţii bazate pe cerinţele pieţei şi în acelaşi timp să fie favorabilă mediului înconjurător. Este de asemenea necesară reevaluarea posibilităţilor rentabilizării exploataţiilor cele mai vulnerabile: ferme familiale, exploataţii mici şi mijlocii prin creşterea producţiei de

76

carne, dar şi în condiţii de calitate. În acest context apare ca necesitate ameliorarea raselor autohtone de ovine şi mărirea gradului de intensivizare al exploatării. Proiectul de cercetare vizează sporirea şi îmbunătăţirea producţiei de carne la rasele de tip Merinos din România prin utilizarea celei mai eficiente şi rapide metode încrucişarea cu rase specializate pentru producţia de carne din UE, cu scopul de a consolida şi rentabiliza activitatea de creştere a ovinelor în fermele familiale. Rezultate scontate: - realizarea de miei metişi F1 şi R1 prin încrucişarea oilor din rasele locale cu berbeci din rasele specializate (Ile de France, Rasa de Carne Palas, Charollais şi Suffolk); - realizarea la mieii metişi a unor sporuri medii zilnice de peste 300 g/cap; - realizarea unei greutăţi corporale de 35-38 kg la vârsta de 150 de zile; - obţinerea de carcase superioare calitativ şi care să se încadreze în clasele E, U şi R după grila de clasificare europeană SEUROP; - realizarea unei bune eficienţe economice prin creşterea cu 30-40% a veniturilor provenite din valorificarea tineretului ovin; - organizarea crescătorilor din fermele familiale, din cele mici şi mijlocii în forme asociative de condiţionare şi îngrăşare a tineretului ovin şi valorificarea superioară în carcase sau tranşate; - pătrunderea produselor româneşti de calitate superioară pe piaţa europeană, mai precis în ţările mari consumatoare de carne de ovine. Modul de aplicare al rezultatelor: - organizarea de întâlniri, consfătuiri, mese rotunde cu crescătorii din asociaţiile de crescători cu prezentarea rezultatelor parţiale realizate; - organizarea anuală a unei Conferinţe Naţionale a Crescătorilor şi prezentarea unor expoziţii de ovine care să ilustreze progresele realizate; - vizite ale crescătorilor în unităţile participante la proiect; - editarea de broşuri la finalizarea proiectului care să cuprindă: schemele de încrucişare, tehnologiile de creştere, propuneri de extindere a activităţilor specifice în marea masă a crescătorilor; - participarea crescătorilor la expoziţii şi alte manifestări interne şi internaţionale. Proiectul ADER 5.1.2.: Eficientizarea fermelor familiale cu ovine de tip merinos prin sporirea prolificităţii şi creşterea calităţii produşilor conform cerinţelor pieţei UE Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 912.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 912.850 200.350 237.500 237.500 237.500

77

Rezumat: Proiectul urmăreşte eficientizarea fermelor familiale de ovine care cresc şi exploatează ovine de tip merinos (foarte numeroase în zona de sud şi de sud-est a României) prin creşterea numărului de miei înţărcaţi pe oaie matca şi realizarea de carcase de tineret ovin îngrăşat, de calitate, valorificate la preţuri superioare pe piaţă. Producţia de carne la specia ovină depinde de prolificitate, mai exact de numărul de miei înţărcaţi pe oaie matcă, de viteza de creştere a mieilor (precocitate), de capacitatea de valorificare a hranei, de gradul de dezvoltare a musculaturii, în special în zona jigoului, spinării, şalelor şi spetelor. De gradul de dezvoltare a musculaturii, depinde calitatea carcaselor şi încadrarea acestora în clase de calitate după grila europeană EUROP. De clasa de calitate a carcaselor depinde preţul de livrare per kg carcasă şi implicit veniturile crescătorilor. Rasa Merinos de Palas nu are conformaţie de carne, nu este precoce (vârsta primei fătări este de 20-24 luni) de asemenea, are precocitate modestă, aceasta încadrându-se în intervalul 115-125%. Referitor la rasele specializate pentru producţia de carne se poate arăta faptul că acestea au o conformaţie bună, au viteză mare de creştere, cu carcase de calitate superioare (E, U, R) unele au o prolificitate bună (150-170%), dar nici o rasă de carne importată în România nu s-a adaptat la condiţiile de mediu specific zonelor de creştere. Toate aceste motive impun folosirea încrucişării mai multor rase având caracteristici diferite care să ducă la atingerea obiectivului propus prin proiect. Un alt motiv care susţine folosirea încrucişării este heterozisul care apare la anumite caractere cu importanţă economică în realizarea producţiei de carne. Din cercetările efectuate a rezultat faptul că mieii hibrizi sunt mai viguroşi şi au o viteză de creştere mai mare comparativ cu mieii din rasele parentale. S-a constatat că mieii hibrizi depăşesc indicii raselor parentale cu 3,2-9,8% pentru principalele însuşiri de care depinde producţia de carne. De asemenea, sunt mai rezistenţi la îmbolnăviri. Oile hibride au fecunditatea şi prolificitatea mai ridicate, capacitate de alăptare mai bună şi înţarcă un număr semnificativ mai mare de miei şi cu greutate corporală mai mare comparativ cu oile din rasele parentale. De asemenea, oile hibride se adaptează mai bine la condiţiile de mediu din diferite zone de creştere. Toate aceste avantaje pe care le au oile hibride fac ca acestea să fie folosite cu preponderenţă în ţările cu tradiţie, pentru producerea mieilor de carne. În România, până în prezent, în puţine crescătorii s-a practicat încrucişarea simplă pentru sporirea producţiei de carne la specia ovină, iar în afară de anumite experimente ştiinţifice efectuate de cercetarea de profil, nici o exploataţie cu ovine nu a practicat încrucişarea în două trepte. În ţările cu tradiţie în creşterea ovinelor pentru carne (Marea Britanie, Franţa, Noua Zeelandă) se practică pe scară largă încrucişarea simplă şi în trepte pentru a produce eficient miei de carne cu carcase de calitate. Pentru realizarea acestei rase folosesc rase locale (de obicei tardive, dar bine adaptate la mediu), rase cu prolificitate ridicată şi rase de carne cu prolificitate ridicată. Obiectivul general al proiectului este ameliorarea genetică a populaţiilor de animale (rase, linii) cu status normal, iar obiectivul principal îl constituie sporirea numărului de miei înţărcaţi pe oaie matcă şi realizarea de miei hibrizi trirasiali cu carcase de calitate din clasele E, U şi R. Pentru realizarea lor este necesar să se elaboreze un studiu documentar amplu privind metodele de sporire a numărului de produşi pe oaie matcă, cu însuşiri pentru producţia de carne, studiu ce va stabili care este cea mai bună rasă cu prolificitate ridicată compatibilă cu Merinosul de Palas şi care sunt cele

78

mai bune rase de carne care trebuie utilizate pentru producerea de miei hibrizi trirasiali de carne. Se vor produce oi hibride F1, cu prolificitate ridicată, prin încrucişarea unei rase cu prolificitate ridicată (berbeci) cu rasa Merinos de Palas (oi). Se vor produce miei hibrizi trirasilai, de carne, cu vitalitate ridicată, viteză mare de creştere, consum specific redus, randament mare la sacrificare şi carcase de calitate din clasele E, U şi R. Rezultate scontate: - crearea unei baze de date privind metodele de sporire a numărului de miei cu carcase de calitate din clasele E,U şi R pe oaie matcă la nivel mondial, stabilindu-se cea mai bună rasă cu prolificitate ridicată compatibilă cu rasa Merinos şi care sunt rasele de carne cele mai bune care să fie utilizate la realizarea acestui obiectiv; - obţinerea de oi hibride F1 prin încrucişarea unei rase prolifice cu rasa Merinos de Palas în trei unităţi crescătoare de ovine; - obţinerea de miei hibrizi trirasiali prin încrucişarea oilor hibride cu berbeci din rase de carne competitive pe piaţa UE; - sporirea producţiei de carne pe oaie matcă cu 35-40 %; - elaborarea tehnologiei de obţinere, creştere şi exploatare a mieilor hibrizi trirasiali de carne în scopul creşterii ofertei de carcase de calitate din clasele E, U şi R solicitate de piaţa UE; - creşterea valorilor indicilor de reproducţie, fecunditate şi în special de prolificitate; - pagina web a proiectului; - broşură-ghid privind metodele de sporire a numărului de miei cu carcase de calitate din clasele E,U şi R pe oaie matcă. Modul de aplicare al rezultatelor: - rezultatele obţinute vor fi prezentate şi diseminate la consfătuiri şi mese rotunde organizate de asociaţiile de crescători de oi; - rezultatele proiectului vor fi utilizate pe scară largă de crescătorii de ovine de tip Merinos care după anul 1990 şi-au schimbat direcţia de creştere a ovinelor din lână-lapte-carne în carne-lapte; - expoziţii de animale pentru a fi prezentaţi metişii obţinuţi; - elaborare şi publicare lucrări ştiinţifice cuprinzând schemele de încrucişare şi performanţele hibrizilor obţinuţi; - postarea pe site-ul MADR; - realizarea unui număr de 140 de broşuri cu tehnologia rezultată din realizarea proiectului. Proiectul ADER 5.1.3.: Cuantificarea statistico-informaţională a biodiversităţii la rasele de ovine crescute în România cu ajutorul markerilor genetici Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 712.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 712.850 150.350 187.500 187.500 187.500

79

Rezumat: Tematica proiectului îşi propune să perfecţioneze, pe baze moderne, un management sustenabil al patrimoniului genetic şi de conservare a biodiversităţii la specia ovină din România în deplină concordanţă cu directivele politicilor europene în domeniul creşterii animalelor de fermă. Fenomenele lumii vii au beneficiat din plin şi uzează în continuare de preceptele şi instrumentele domeniului statistic. Ca regulă generală, prelucrarea statistică în domeniul ştiinţelor biologice pure şi al ramurilor lor aplicative (agronomie, zootehnie, medicină umană şi veterinară etc.) a folosit ca date primare variabilele aleatore reprezentate de mărimi, caractere măsurabile concrete, acestea fiind câmpul de acţiune al statisticii clasice (matematice). Însă regnurile materiei vii suferă transformări şi evoluţii spectaculoase încât sunt necesare metode mult mai suple pentru a cunoaşte complexitatea acestor fenomene. În acest sens, o evaluare complexă şi completă a esenţei şi dinamicii evenimentelor biologice ce au loc în diferite populaţii (în anumite momente sau în evoluţia lor) ar fi realizabilă prin utilizarea unor concepte provenite din statistica informaţională care nu utilizează mărimi măsurabile, ci calităţi, frecvenţe, variabile cu un înalt grad de abstractizare. În contextul menţionat, principala preocupare a acestui proiect este elaborarea unei noi metodologii experimentale de cuantificare cât mai exactă a patrimoniului genetic al speciei ovină având ca suport investigaţional unele structuri biologice cu forme moleculare multiple, cu variabilitate discontinuă: sistemele genetico-biochimice (hemoglobină, transferină, albumină, anhidrază carbonică, amilază, potasiu eritrocitar), imunogenetice (factorii de grupă sanguină) şi genetico-moleculare (de tip Oar, OMHC, RM; TGLA, MAF, McM, HSC, Fec etc.); analiza acestor sisteme genetice, din perspectivă statistico-informaţională, în manieră integraţionistă poli şi interfactorială şi de maximă acurateţe, permite o caracterizare mai precisă a zestrei ereditare a diferitelor grupări de animale decât studiile bazate pe caracterele morfologice, osteologice şi hibridologice. Metodologia are în vedere două obiective: - comensurarea gradului de similaritate şi diferenţiere genetică dintre rasele de ovine, precum şi dintre diferite ecotipuri din cadrul aceloraşi rase cu ajutorul coeficientului (Rx,y) de corelaţie informaţională (Cx,y); aceşti parametri sunt mai eficienţi în astfel de estimări decât distanţa genetică (D), indicator folosit în statistica clasică; - cuantificarea diversităţii sau a gradului de polimorfism (d) al diferitelor structuri genetice din cadrul fiecărei rase de ovine cu ajutorul energiei informaţionale (e). Indicatorul energiei informaţionale vine să completeze o lacună informativă, nu numai a statisticii clasice, ci chiar a unui concept mai vechi al statisticii informaţionale – entropia informaţională (H). Noutatea proiectului constă în utilizarea markerilor genetici (biochimici şi moleculari) în managementul resurselor genetice, cu implicaţii asupra efectului selecţiei raselor de ovine de interes economic şi ştiinţific şi în informatizarea metodologiei pentru cuantificarea şi gestionarea diversităţii biologice în cadrul acestei specii. Redefinirea şi redimensionarea relaţiilor dintre rasele de ovine prin intermediul corelaţiei informaţionale ar putea elucida problematica originii lor filogenetice, cronologia formării raselor, vechimea acestora, gradul de consolidare genetică etc. Determinarea gradului de similaritate şi de diferenţiere genetică dintre diferitele rase de ovine, fie autohtone, fie importate, precum şi semnificaţia relaţiilor interrasiale sunt informaţii de bază în procesul încrucişării pentru crearea de noi rase, ecotipuri sau tipuri morfo-productive. Cuantificarea polimorfismului unor structuri genetice, utilizând energia informaţională, va permite evaluarea resurselor genetice, a gradului de organizare sistemică şi a

80

evoluţiei diversităţii sistemelor genetice sub acţiunea factorilor ambientali, selectivi şi tehnologici încât, prin selecţie, să aibă loc o creştere a performanţelor productive şi reproductive, a rezistenţei la boli şi a heterozisului. În acelaşi timp, inventarierea resurselor genetice este utilă pentru fundamentarea unor programe de conservare a potenţialului genetic al unor entităţi biologice de interes economic când acest potenţial tinde să scadă ca urmare a dispariţiei unor rase sau a omogenizării populaţiilor de animale. Convenţia ONU pentru diversitate biologică (1992) recunoaşte importanţa resurselor genetice ale animalelor domestice, instituţionalizându-se legătura fermă a biodiversităţii cu alimentaţia, agricultura şi mediul.

Rezultate scontate: - atestarea identităţii animalelor ce va servi crescătorilor de ovine pentru

demonstrarea trasabilităţii animalelor şi a producţiilor obţinute de la acestea; - completarea pedigreelor şi corectarea evidenţelor zootehnice din fermele de

creştere a ovinelor; - ameliorarea generală a trăsăturilor de producţie, a indicilor de reproducţie şi a

profilului metabolico-fiziologic şi a stării generale de sănătate ale ovinelor; - îmbunătăţirea criteriilor de selecţie şi ameliorare a ovinelor prin promovarea unor

împerecheri alternative judicioase luând în considerare fenotipurile şi genotipurile sanguine ale partenerilor din cupluri;

- îmbunătăţirea structurii genetice la locii determinanţi ai sistemelor genetico-biochimice, imunogenetice şi genetico-moleculare ale raselor de ovine prin fixarea acelor genotipuri linkate cu o productivitate sporită şi prin eliminarea acelor genotipuri asociate cu o productivitate scăzută;

- prezervarea populaţiilor de animale (crearea de bănci de gene) sub formă de animale vii (în cazul în care animalele pot fi folosite direct la reproducţie) sau prin crioprezervare şi colecţii ADN (în cazul ipotetic al pericolului dispariţiei unor rase, al dezastrelor naturale, al accidentelor sau al absenţei resurselor financiare);

- stabilirea valorii economice a exemplarelor analizate ţinând cont de asocierea markerilor moleculari cu loci care exprimă caractere cantitative (QTL);

- crearea unui centru de servicii pentru protecţia şi conservarea resurselor genetice ale ovinelor care să deservească ţările sud-est europene;

- posibilitatea realizării trasabilităţii produselor, prin atestarea identităţii animalelor cu ajutorul markerilor genetici, va fi un nou pas în asigurarea lanţului alimentar integrat şi a securităţii alimentare;

- realizarea unor programe naţionale de conservare a potenţialului genetic al raselor de ovine şi apoi de ameliorare a acestui patrimoniu ereditar;

- realizarea unor nuclee de ovine, tipizate genetico-biochimic, imunogenetic şi genetico-molecular, epurat de gene indezirabile, în vederea difuzării lui în diferite exploataţii zootehnice din zonele de influenţă ale raselor crescute în ferme de elită;

- evaluarea resurselor genetice ale populaţiilor de animale, sub aspect fenotipic şi genotipic folosind tehnologii noi adecvate (mapare genică, cuantificare statistico-informaţională etc.), precum şi a tendinţelor de evoluţie a polimorfismului genetic în cadrul acestora;

- selectarea pentru conservare a unor rase ce prezintă risc de dispariţie sau de scădere dramatică a variabilităţii genetice, având în vedere potenţialul lor genetic, valoarea amelioratoare, tendinţa de reducere a diversităţii şi, nu în ultimul rând,

81

raţiunile culturale ale omului în zona respectivă de creştere a animalelor; - promovarea criteriilor de profilaxie genetică în ferme de ovine în care măsurile

sanitar-veterinare sunt mai dificil de aplicat; - crearea condiţiilor de identificare şi trasabilitate a ovinelor şi producţiilor acestora în

toate tipurile de exploataţii zootehnice, dar mai ales în fermele private, încât acestea să penetreze mai uşor şi mai rapid pe pieţele interne şi internaţionale;

- facilitarea controlului asupra biodiversităţii speciei ovină şi conservarea patrimoniului genetic al unor rase de oi care riscă să-şi restrângă variabilitatea cauzată de dispariţia exemplarelor sensibile la unii agenţi tehnologici, selectivi, patogeni şi de mediu;

- realizarea unei pagini web care să facă cunoscute rezultatele obţinute; - publicarea şi comunicarea de articole ştiinţifice originale în publicaţii naţionale şi

internaţionale cu mare impact ştiinţific (de tip ISI, pe cât mai mult posibil). Modul de aplicare al rezultatelor: Primii beneficiari ai planurilor de gestionare a resurselor genetice animale devin agricultorii şi consumatorii naţionali, resurse care, utilizate raţional, duc la ameliorarea securităţii alimentare, protejarea mediului, întărirea economiei rurale şi în general la satisfacerea cerinţelor comunităţii. Recurgerea la materialul genetic calitativ conduce la câştigul de productivitate, păstrarea resurselor disponibile şi minimalizarea efectelor pentru mediu şi la furnizarea diferitelor tipuri şi calităţi de produse căutate de comunitate. Beneficiile internaţionale rezultate din gestionarea resurselor genetice pot fi, de asemenea, regăsite în afara frontierelor ţării şi în afara sectoarelor agricole (industria textilă, de pielărie, farmaceutică, alimentară etc.). Convenţia ONU pentru diversitatea biologică se pronunţă în favoarea unei creşteri a accesului global la resursele genetice, pe baza unor acorduri mutuale multilaterale. Impactul acestei susţineri este de a promova un partaj atât al resurselor genetice, cât şi al beneficiilor rezultate din utilizarea lor. Rezolvarea acestei problematici ar veni în întâmpinarea unor lucrări de aplicaţie practică privind corelaţia markerilor genetici cu caracterele de producţie, reproducţie şi de sănătate, cu scopul fixării în populaţii a acelor gene cu mare valoare selectivă şi de eliminare a acelora care diminuează productivitatea animală şi vigoarea biologică, prin folosirea polimorfismului sanguin. Pe de altă parte, diversitatea acestor valori selective poate servi la o mai bună înţelegere a necesităţii menţinerii şi accentuării polimorfismului genetic în populaţiile de ovine. În acest fel, se pot indica rezervele existente de majorare a progresului genetic al speciei ovină. Rezultatele cercetării, atât cele intermediare, cât şi cele finale, vor fi aplicate de către fermieri în exploataţiile zootehnice de stat şi private de tip elită, producţie, asociativ şi individual, având drept consecinţă sporirea şi însănătoşirea patrimoniului genetic al animalelor, mărirea capacităţilor productive ale fermelor lor, îmbunătăţirea stării de sănătate a animalelor, creşterea cifrei de afaceri prin sporirea producţiilor şi a rentabilităţii prin reducerea costurilor de producţie. Alţi potenţiali beneficiari sunt reprezentaţi de staţiunile şi institutele de cercetare pentru creşterea ovinelor, asociaţiile profesionale ale crescătorilor de ovine, şcolile medii cu profil agro-zootehnic care au ferme didactice, facultăţile cu profil biologic, zootehnic, veterinar şi informatic, agenţiile guvernamentale cu responsabilităţi în sfera protecţiei şi conservării resurselor genetice şi cu competenţe în domeniul ameliorării şi creşterii ovinelor. Popularizarea rezultatelor acestui studiu se va face prin participarea la manifestări

82

ştiinţifice interne şi internaţionale, consfătuiri de lucru cu crescătorii de animale sau seminarii, prin publicarea unor articole de analiză în reviste de specialitate, în presa scrisă locală şi naţională, prin emisiuni radio şi televiziuni, editare de pliante, broşuri, CD-uri, cărţi etc., precum şi prin organizarea de mese rotunde, workshop-uri etc. pe problematica biodivesităţii genetice a raselor de ovine crescute în România. Se va crea o pagină web pentru difuzarea acestor rezultate. Proiectul ADER 5.1.4.: Contribuţii la consolidarea genetică şi sporirea numerică a ovinelor Karakul de Botoșani varietatea SUR în vederea omologării acestora Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 912.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 912.850 200.350 237.500 237.500 237.500

Rezumat Diversificarea culorii şi nuanţei de culoare la rasa Karakul, reprezintă o nouă tendinţă pe plan internaţional, cât şi în ţara noastră, motivată de dorinţa de rentabilizare a creşterii acestei rase - cerinţele crescânde faţă de pielicelele colorate natural - maro, sur, roz şi alb; preţul de valorificare de 2-3 ori mai ridicat faţă de cele negre, extinderea gamei de confecţii posibile a se realiza. Prin aplicarea unor sisteme tehnologice de selecţie, ameliorare şi reproducţie, s-a reuşit obţinerea a încă patru noi varietăţi de culoare: maro, sur, roz şi alb, răspândite în judeţele din N-E Moldovei. Aceste ovine sunt o creaţie românească, deoarece la baza lor de formare nu s-au folosit reproducători din import, substratul lor ereditar fiind constituit din ovinele Karakul negru şi brumăriu heterozigote. Proiectul vizează analiza genetică a modului de formare a populaţiei de ovine Karakul sur - cota de participare a raselor şi varietăţilor la genofondul liniei, consangvinizarea aplicată, izolarea reproductivă, parametri genetici pentru însuşirile de bază ale buclajului şi progresul genetic estimat; ameliorarea principalilor însuşiri morfologice ale buclajului, diversificarea nuanţelor de culoare şi fixarea acestor trăsături zoo-economice valoroase în genofondul populaţiei. Deasemenea se analizează şansa evolutivă, posibilităţile de înmulţire numerică şi de extindere a arealului de creştere, pentru sporirea competitivităţii şi rentabilizării rasei Karakul de Botoşani. Pentru stabilirea metodelor de selecţie ulterioare şi realizarea standardelor la ovinele din linia Karakul maro se vor defini parametri morfologici (caractere de rasă, constituţie şi interior), productivi, reproductivi şi genetici. Concomitent, se va estima valoarea de ameliorare a reproducătorilor masculi (metoda BLUP) şi se va testa capacitatea lor combinativă (calitatea pielicelelor) cu celelalte varietăţi de culoare ale rasei şi alte rase de ovine existente în zonă. Rezultate scontate: diversificarea şi consolidarea genetică a gamei coloristice naturale şi a celorlalte însuşiri calitative ale pielicelelor Karakul în consonanţă cu solicitările modei confecţiilor de blănuri;

83

sporirea numerică a ovinelor Karakul colorate, extinderea creşterii lor în zona de N-E a Moldovei şi schimbarea structurii coloristice în cadrul rasei Karakul; îmbunătăţirea structurii genetice a rasei Karakul de Botoşani; creşterea veniturilor pentru crescătorii de ovine Karakul colorat prin preţul de valorificare superior al pielicelelor Karakul sur prin reducerea cheltuielilor materiale în industria confecţiilor ( prin renunţarea la vopsitul chimic); - sporirea producţiei de lapte deoarece ovinele Karakul sur au ascendenţa maternă genitori ai rasei Ţurcană albă; - îmbunătăţirea prolificităţii oilor comparativ cu ovinele Karakul negru şi brumăriu, întrucât aceasta este corelată direct cu varietatea de culoare; - diminuarea efectului consangvinizării în fermele private ca urmare a numărului limitat de reproducători şi a consecinţelor negative a acestui fenomen genetic asupra însuşirilor morfo-productive; - documentaţie tehnică pentru omologarea liniei Karakul sur din rasa Karakul de Botoşani şi pentru producerea acestor ovine (scheme de selecţie şi de potrivire a perechilor, tehnologia de ameliorare a oilor Karakul colorat, strategia creşteri rasei Karakul de Botoşani ); - alinierea la cerinţele şi practicile europene privitoare la creşterea şi exploatarea ovinelor, la obţinerea de produse animaliere ecologice şi la protecţia animalelor. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele cercetărilor vor fi puse la dispoziţia fermierilor crescători de ovine de tip Karakul, pentru producerea unor sorturi valoroase de pielicele, corelate cu celelalte producţii ovine (lapte, carne), potrivit cerinţelor şi standardelor U.E. Extensia rezultatelor cercetărilor prin organizarea de acţiuni de promovare (organizare/ participare la conferinţe, simpozioane, workshop-uri, organizarea de expoziţii/ târguri de animale, efectuarea de instruiri cu crescători de ovine), editarea de publicaţii de popularizare, ghiduri de bune practici agricole, de mediu şi de asigurarea bunăstării. Rezultatele vor fi utilizate pentru elaborarea politicilor publice privind managementul schemelor de sprijin pentru creşterea ovinelor pentru pielicele din domeniu. Proiectul ADER 5.1.5.: Ameliorarea și consolidarea unui nucleu de vaci de rasă Bălțată Românească de tip Fleckvieh prin selecție și utilizarea la reproducție a celor mai performante structuri genetice în vederea creșterii eficienței economice a activităților fermei Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 912.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 912.850 200.350 237.500 237.500 237.500

Rezumat: Ameliorarea structurilor genetice este primul pas spre rentabilizarea activităţii fermei de vaci de lapte prin creşterea producţiilor atât calitativ cât şi cantitativ. În cadrul acestui studiu se vor analiza valorile a trei parametrii productivi şi anume:

84

- producţia de lapte care este principala însuşire de ameliorat la efectivele de bovine şi rămane în continuare principalul criteriu de selecţie a efectivelor din categoria morfo productivă specifică; - procentul de grăsime care urmează fidel dar invers proporţional curba de lactaţie, datorită gradului mare de corelaţie între cele două caractere. Se ia în calcul datorită influenţei pe care o are asupra preţului de achiziţie a laptelui, în România; - procentul de proteină este caracterul care stabileşte valoarea biologică a laptelui, stabilind de asemenea preţul laptelui în ţările U.E. În urma elaborării, implementării şi adaptării programului de ameliorare la datele concrete privind valorile productive ale efectivului dorit a se ameliora, se va urmării obţinerea unei producţii minime de lapte de 6000 kg, cu un procent de grăsime de min. 4,3% (258 kg) şi cu un procent de proteină de min. 3,5% (210 kg). Implementarea şi definitivarea programului de ameliorare a structurilor genetice existente, presupune o serie de acţiuni specifice: - stabilirea nivelelelor productive de realizat; - identificarea iniţială a exemplarelor luate în studiu; - stabilirea nivelului productiv (producţie de lapte, grăsime, proteină); - calculul valorii de ameliorare a genitorilor masculi utilizaţi la însămânţarea artificială; - calculul progresului genetic realizat în succesiunea generaţiilor; - calculul numărului de generaţii necesare atingerii valorilor productive propuse; - stabilirea diferenţelor productive şi a semnificaţiei lor statistice; - calculaţia plusului productiv obţinut şi evaluarea gradului de rentabilizare a activităţii fermei. Programul de ameliorare, va permite totodată, calculul progresului genetic obţinut în succesiunea generaţiilor. În vederea evaluării activităţii de ameliorare a efectivului, se vor calcula diferenţele productive apărute, se vor testa statistic şi se vor interpreta rezultatele. În urma activităţii de ameliorare a efectivelor se va urmării: creşterea producţiei de lapte parcursul generaţiilor, creşterea cantităţii totale de grăsime din lapte și creşterea cantităţii totale de proteină din lapte. Activităţile specifice acestui proiect se vor derula şi vor utiliza, în ceea ce priveşte valorile productive, date oficiale provenite în urma efectuării controlului oficial al producţiei de lapte. Privitor la valoarea de ameliorare a taurilor utilizaţi la obţinerea unei noi generaţii, vor fi accesate datele oficiale, puse la dispoziţie de către unităţile SEMTEST. Ameliorarea structurilor genetice privind nivelul cantitativ şi calitativ a producţiei de lapte, va permite: rentabilizarea activităţii specifice a fermelor, creşterea competitivităţii fermierilor privaţi din zona de influenţă şi nu numai, raportată la nivelul calităţii, cantităţii şi a preţului produselor similare din import, creearea unui nucleu de elită, care difuzat în teritoriu să constituie, pentru fermierii privaţi, baza de pornire într-o activitate rentabilă, desfăşurată pe baze ştiinţifice cu rezultate dovedite, penetrarea pieţelor interne şi externe, cu produse autohtone de înaltă valoarea biologică și crearea unui fond genetic autohton de mare productivitate, perfect adaptat condiţiilor specifice ale arealului de creştere. Rezultate scontate: Îmbunătățirea structurii genetice şi consolidarea unui efectiv de vaci de rasă Bălţată Românească de tip Fleckvieh care să asigure un material biologic de înaltă valoare

85

genetică, ameliorat în direcţia capacităţii de sinteză a laptelui, grăsimii şi proteinei din lapte.

Modul de aplicare al rezultatelor: - diseminarea de material biologic de înaltă valoare genetică în fermele private; - publicarea unor lucrări de specialitate în cadrul simpozioanelor naţionale sau internaţionale organizate de instituţiile didactice de profil; - organizarea de întâlniri cu crescătorii particulari interesaţi, în vederea informării acestora cu privire la etapele parcurse, modul de lucru, rezultatele preliminare şi finale obţinute. Proiectul ADER 5.1.6.: Cercetări privind complementaritatea rasei Bazna și Mangalița cu alte rase de suine Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 1.262.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 1.262.850 287.850 325.000 325.000 325.000

Rezumat: În acest proiect, se urmăreşte creşterea competitivităţii tehnico-economice în obţinerea unor metişi cu calităţi superioare în vedera îmbunătăţirii carcasei, o cunoaştere mai aprofundată în domeniul creşterii suinelor, din rasele autohtone Mangaliţa şi Bazna, precum şi creşterea producţiei de carne atât calitativ cât şi cantitativ la metişii obţinuţi prin diferite încrucişări. Obiectivele acestui proiect au un gradul de noutate accentuat, fiind adaptate cererii din piaţă şi au o aplicabilitate ştinţifică şi practică deosebită pentru dezvoltarea actuală şi viitoare a creşterii suinelor. În contextul modificărilor apărute în structura de proprietate, exigenţele pieţei europene, modificările climatice regionale, necesitatea acută a îmbunătăţirii carcasei de carne şi asigurării unei dezvoltări mai substanţiale ale zootehniei, se impune abordarea unor cercetări ştinţifice serioase şi susţinute în domeniul creşterii suinelor, care să conducă, la identificarea unor soluţii integrate, fezabile, menite să crească competitivitatea producţiei autohtone de carne. Creşterea randamentelor în producţia de carne românească şi îmbunătăţirea calităţii cărnii prin modernizarea sortimentelor şi implicit a tehnologiilor de creştere şi exploatare sunt măsuri absolut necesare pentru a face faţă presiunii cocurenţiale a pieţei europene. De asemenea, proiectul îşi propune introducerea de noi rase la suine cu rezistenţă la factorii de stres climatici precum şi la principalele boli, superiori calitativ şi cantitativ cu un bun randament de creştere pentru extinderea în fermele de creştere a suinelor din România. Proiectul se va finaliza cu obţinerea unor metişi din încrucişarea celor două rase de suine (Bazna şi Mangaliţa) cu carcasă având calităţi deosebite privind raportul carne /grăsime (în favoarea cărnii) utilizată în industria cărnii la prepararea de mezeluri cu

86

calităţi superioare, precum şi creşterea efectivelor de metişi obţinuţi în vederea abatorizării. Rezultate scontate: - obţinerea metişilor cu un aport ridicat de aminoacizi esenţiali nesaturaţi în carne şi grăsime; - consolidarea şi menţinerea patrimoniului genetic la cele două rase de suine autohtone (Bazna şi Mangaliţa) pentru evitarea riscului de consangvinizare, în vederea încrucişării cu alte rase de suine; - îmbunătăţirea prolificităţii şi performanţelor de producţie a descendenţilor prin infuzia de gene de la rase genetic asemănătoare, dar cu o prolificitate sporită şi cu performanţe productive superioare; - menţinerea rusticităţii descendenţilor prin retroîncrucişări cu rasele Mangaliţa şi Bazna după una-două încrucişări cu rasa ameliorată; - realizarea metişilor de suine comerciali la standardele solicitate de industria cărnii pentru realizarea de mezeluri de calitate superioară. Modul de aplicare al rezultatelor: - furnizarea de carcase ale metişilor obţinuţi cu calităţi deosebite privind raportul carne/grăsime (înfavoarea cărnii) în industria cărnii la prepararea de mezeluri cu calităţi superioare; - creşterea efectivelor de metişi obţinuţi în vederea abatorizării; - rezultatele obţinute vor fi diseminate prin articole de popularizare, mese rotunde, întâlniri de lucru privind această temă cu crescătorii de suine interesaţi în obţinerea carcasei de calitate superioară. Proiectul ADER 5.1.7.: Ameliorarea unei linii de vaci din rasa Holstein Friza în direcția îmbunătățirii concomitente a robusteței și calității laptelui Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 962.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 962.850 212.850 250.000 250.000 250.000

Rezumat: Selecția focalizată pe creșterea producției de lapte are ca rezultat îmbunătățirea considerabilă a producției, dar în același timp face ca vacile de lapte să piardă cantități însemnate din rezervele energetice corporale, fiind astfel în diferite grade cu balanța energetică negativă (BEN) o bună parte din timpul unei lactații. Vacile de lapte cu BEN sunt considerate mai puțin robuste, având și serioase probleme de sănătate și fecunditate. Vaca robustă este vaca care se adaptează bine la o serie largă de condiții de mediu sau, în termeni genetici, exteriorizează o redusă interacțiune genotip × mediu. În condițiile economice actuale și viitoare robustețea are semnificație considerabilă,

87

întrucât sistemele de producere a laptelui tind să se polarizeze în sisteme „high” și „low cost”. Luând în considerare interesul public privind sistemele de producere dar si calitatea laptelui pentru consum, precum și impactul creșterii vacilor de lapte asupra mediului, considerăm că este necesar ca în lucrările de selecție să fie incluse și caractere legate de robustețea vacilor și calitatea laptelui pe care îl produc. Se crează astfel un avantaj competitiv atât producatorilor de lapte care vor să intensifice producția de lapte cât și a celor care utilizează nișa de piață. Scopul proiectului este îmbunătățirea concomitentă a robusteței vacilor de lapte și calitatea laptelui pe care îl produc. Obiectivul acestui proiect este realizarea unei tehnologii practice care sa permită producătorilor de lapte să includă în lucrările de selecție caractere legate de robustețea vacilor și calitatea laptelui pe care îl produc și de a evalua consecințele selecției pentru aceste caractere în concordanță cu sistemul de producere a laptelui. Genetic vacile robuste sunt mai puțin sensibile în conditii de creștere sub-optime, au nevoie de puține medicamente sau alte produse chimice, își mențin sănătatea și eficiența economică și au o bună longevitate productivă. Au fost selectate pentru acest proiect doua priorități: balanța energetică și calitatea laptelui. Balanța energetică. Când energia produsă de un animal este mai mare decât energia consumată, termenul utilizat este balanța energetică negativă (BEN). Vacile de lapte selectate pentru producția mare de lapte, progresiv pierd din greutatea corporală mai ales la începutul fiecărei lactații (primele trei lactații) comparativ cu vacile cu producții medii. S-a observat că durata și intensitatea cu care au loc aceste pierderi au efect negativ asupra sănătății și fertilității animalului. Nivelurile BEN întâlnite la vacile moderne de lapte reprezintă o reducere a robusteței. De asemenea, a fost demonstrată variabilitatea genetică între animale, în privința balanței energetice și a componentelor ei, producția de lapte și greutatea corporală. Considerăm că, identificarea animalelor cu predispoziție genetică mai mare pentru BEN are mare însemnătate. Calitatea laptelui. În general calitatea laptelui vizează mai multe aspecte și anume: organoleptică, compozițională, tehnologică și igienică (siguranță). Acest proiect vizează aspecte legate de calitatea grăsimii din lapte, conținutul de celule somatice și de lactoferina a laptelui. Acizii grași din grăsimea laptelui provin : - direct din rația de furaje; - din sinteza „de novo” în glanda mamară; - formarea în rumen prin biohidrogenare ori degradare bacteriană; - prin eliberarea din grăsimea corporală. Schimbarile compoziției grăsimii laptelui de-a lungul unei lactații reflectă modificări ale celor patru căi metabolice și corelări cu statusul energetic al vacii de lapte. Balanța energetică negativă la vacile de lapte determină o mai mare concentrație de acizi grași saturați și mai redusă de acizi grași nesaturați în lapte, cu implicații asupra sănătății umane. Nivelul conținutului de acizi grași liberi sau ai compoziției în acizi grași din lapte reflectă atât statusul energetic al vacii cât și calitatea laptelui produs. Numărul de celula somatice (NCS) din lapte indică atât statusul de sănătate al glandei mamare cât și calitatea laptelui. Vaca de lapte robustă menține un număr mic de celule somatice în lapte de-a lungul vieții sale productive.

88

Lactoferina (LF) este o glicoproteină multifuncțională din lapte cu rol cheie în sănătatea glandei mamare. Nivelul natural al LF din lapte este un indicator al rezistenței la mamite. Fiind o moleculă bioactivă este benefică sănătății umane. Interacțiuni dintre robustețe și calitatea laptelui. Problema acestui proiect este selecția simultană pentru vaci robuste cu lapte îmbunătățit calitativ. Selecția simultană pentru vaci mai robuste cu lapte înalt calitativ poate să nu fie simplă din cauza unor interacțiuni între valoarea adaugată producției lactate și robustețea ca atare a animalelor. Aceasta însemană că este nevoie de evaluarea consecințelor acestei selecții. Mijloace practice necesare ameliorării robusteței vacilor de lapte. Desfășurarea programului de ameliorare propus în acest proiect presupune măsurători fenotipice noi, în completare cu cele înregistrate cu ocazia controlului oficial al producției de lapte la nivel național. La nivel european probele de lapte sunt analizate cu ajutorul spectrometriei în infraroșu (mid-infrared –MIR - spectrometry) metoda pe care vrem să o utilizăm în acest proiect. A fost demonstrat deja faptul că prin spectroscopia în infraroșu a laptelui se poate previziona compoziția în acizi grași și lactoferina, variabilitatea genetică și heritabilitatea valorilor previzionate. De asemenea, statusul energetic corporal al vacii poate fi previzionat direct din spectrul MIR al laptelui. Conținutul de celule somatice va fi determinat prin citometrie fluorescentă, iar metodologiile statistice vor fi utilizate pentru analiza datelor. Principalele activități: - analiza sistemului de producție; - definirea obiectivelor ameliorării; - înregistrarea datelor fenotipice; - estimarea heritabilității și a asociațiilor genetice; - estimarea valorilor de ameliorare; - estimarea consecințelor selecției; - selecția animalelor; - reproducția animalelor selecționate; - stabilirea efectelor, previziuni valorice ale câștigului genetic și costurile cu realizarea lui pe o perioadă relativă de timp. Beneficii și oportunități: - spectrul MIR necesar predicției conținutului de acizi grași poate fi obținut din analiza probelor de lapte luate odată cu controlul oficial al producției de lapte. Întrucât există variație genetică privind conținutul de acizi grași, profilul acizilor grași din lapte poate fi imbunătățit prin ameliorare genetică; - statusul balanței energetice, de asemenea, poate fi previzionat de analiza spectrală MIR a probelor de lapte și având și această variație genetică poate fi îmbunătățit prin ameliorare genetică. Rezultate scontate: Proiectul generează în primul rând cunoștințe mai ample, iar în al doilea rând prin aplicarea lor, printr-o strânsă colaborare cercetare-producție se crează efective de vaci cu robustețe îmbunătățită de la care se va obține un lapte mult mai sănătos, pe o perioadă mai mare de timp și cu impact diminuat asupra mediului înconjurător. Beneficiarii acestui proiect sunt fermierii și societatea. Proiectul realizează un avantaj competitiv pentru fermieri, iar pe piață se plasează un aliment mai sănătos.

89

Modul de aplicare al rezultatelor: Proiectul generează în primul rând cunoștințe mai profunde privind ameliorarea vacilor de lapte iar prin aplicarea lor fermierii vor fi beneficiarii acestui proiect. Rezultatele vor fi diseminate la diferite seminarii și conferințe, întâlniri cu reprezentanți ai MADR, ASAS și ANARZ ai organizațiilor de inseminări artificiale sau cu grupuri de fermieri. Promovarea noilor creații se va face și prin publicarea rezultatelor în reviste destinate crescătorilor de vaci de lapte. Proiectul ADER 5.1.8.: Cercetări privind ameliorarea rasei Ţurcană prin hibridare cu rase de ovine specializate pentru producţia de lapte şi carne Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 1.062.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 1.062.850 237.850 275.000 275.000 275.000

Rezumat: În cadrul statelor membre ale Uniunii Europene sunt exploatate în prezent un număr de 98 milioane ovine şi caprine (85% ovine şi 14% caprine), cu o producţie totală anuală de carne de 985.000 tone, conform datelor furnizate de către EUROSTAT -2014. În cadrul Uniunii Europene, ţările membre produc cca. 84% din necesarul de carne de oaie, diferenţa de 16% (cca. 221.000 de tone anual) fiind acoperită prin importuri din ţări terţe (preponderent Noua Zeelandă şi Australia), conform rapoartelor DG-AGRI - 2014, http://ec.europa.eu/agriculture/sheep-goats/index_en.htm. Structura medie a veniturilor obţinute din exploatarea ovinelor în ţările UE este orientată preponderent spre producţia de carne (circa 72%), urmând apoi laptele (23%) şi, într-o măsură mai mică, lâna (5-6%), conform datelor publicate de FAO (2007). România deţine un efectiv total de 9.508.293 ovine şi 1.282.011 caprine - raport ANARZ, 2014, efectivul la nivel naţional situându-se pe un trend anual de creştere de 5-8% pentru ambele specii, reprezentâd 10% din efectivul total de ovine şi caprine exploatat în cadrul UE. Totodată, sectorul de creştere a ovinelor şi caprinelor poate dispune în perioada actuală de o suprafaţă de pajişti de 4,9 milioane ha (Dragomir şi colab. 2009 SPASB 41(1):283-287), care poate susţine, prin aplicarea amenajamentelor pastorale, un efectiv estimat la cel puţin 16 milioane ovine şi caprine. Peste 90% din ovinele şi caprinele crescute în România sunt exploatate în sistem extensiv de tip low-input, şi o structură de rasă în care predomină rasele indigene. La nivel național, conform datelor oficiale emise de către Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie București (ANARZ, 2011), rasa Țurcană reprezintă 79% din totalul al ovinelor crescute, evidențiindu-se ca cea mai importantă dintre rasele indigene (date rezultate pe baza structurii de rasă a efectivelor cuprinse în Controlul Oficial al Producţiilor). Se remarcă procentul extrem de ridicat al raselor locale din totalul structurii de rasă la nivel național, și în special al rasei Țurcană, urmată de rasele cu lână semifină şi fină, iar rasele importate, specializate pentru

90

producțiile de carne sau lapte reprezintă doar cca. 1% din total efectiv exploatat (Bratu I., 2012, Teză de doctorat, USAMVB Timişoara). România, în acest moment are un potenţial ridicat de creştere şi dezvoltare al sectorului ovin. Dar, aceasta dezvoltare este condiţionată de ameliorarea raselor şi populaţiilor locale de ovine, ţinând cont de nivelul productiv scăzut al acestora, comparativ cu rasele specializate exploatate în alte state membre UE (ex. Franţa şi Regatul Unit). Rasa Ţurcană este cel mai bine adaptată la condiţiile de creştere din zona de deal şi munte, dar ocupă areale importante şi în zonele de deal şi şes. Are o rezistenţă remarcabilă la intemperii (lâna groasă şi lungă uşurează scurgerea apei), frig, drumuri lungi (unghiile au consistenţă tare) şi pneumopatii. În perioada de toamnă acumulează depozite interne de grăsime (5–10 kg) pe care o utilizează în stabulaţie ca rezervă de energie, prin urmare, costurile de întreţinere în perioada de iarnă sunt de 2–3 ori mai mici comparativ cu oile cu lână fină. Nivelul productiv al rasei Ţurcană este unul scăzut, cu producţii de lapte de 70-110 kg per lactaţie, o prolificitate medie de 105-130%, şi un spor mediu zilnic la miei de 120-150 g/zi la întreţinerea în sistem extensiv, şi de 230-250 g/zi la întreţinerea acestora în sistem semiintensiv. Fapt ce duce la un grad ridicat de necompetitivitate a rasei, faţă de rasele specializate din alte ţări UE. În ţările cu efective mari de ovine din UE (Regatul Unit, Franţa, Italia etc.) producţia de lapte şi carne se realizează, preponderent, prin exploatarea raselor specilizate. În România, creşterea acestor rase specializate în exploataţii mari nu a dat rezultate satisfăcătoare. Aceste rase s-au format şi trăiesc într-un climat umed şi blând cu vegetaţie abundentă și de calitate. În contrast, mediul ambiant general din România este mai secetos cu variaţii mari de temperatură de la zi la noapte, de la vară la iarnă şi cu discontinuităţi severe în furajare, iarna, primăvara timpuriu şi spre sfârşitul iernii (iulie, august). De regulă, se acceptă că organismul ovinelor hibride sintetizează enzime, hormoni şi biostimulatori cu eficienţă sporită. Prin urmare ei valorifică mai eficient furajele, cresc şi se dezvoltă mai bine, se reproduc mai intens şi au rezistenţă crescută la îmbolnăviri. În România, realizarea de hibrizi pentru producţia de lapte sau carne între rasele de ovine autohtone şi rasele de ovine specializate, cu înalt potenţia genetic şi testarea lor, care să fie mai performanţi şi mai bine adaptaţi la condiţiile din arealul de creştere, constituie un obiectiv foarte important de cercetare şi extensiv în producţie. Rezultate scontate: - crearea unei noi linii de ovine specializată pentru producţia de lapte, având la bază rasele Lacaune şi Ţurcană, cu o producţie de lapte estimată de 150-180 kg în condiţii de producţie specifice zonelor de deal şi munte; - crearea unei noi linii de ovine specializată pentru producţia de carne, având la bază rasele Dorper şi Ţurcană, cu rate de creştere la mieii supuşi îngrăşării de 270-320 g/zi; - elaborarea unor studii de eficienţă economică pentru exploatarea celor două linii nou create în condiţii de producţie; - creşterea productivităţii şi a eficienţei economice în cadrul fermelor comerciale care exploatează rasa Ţurcană, prin introducerea noilor creaţii biologice.

91

Modul de aplicare al rezultatelor: - crearea a două linii hibride specializate pentru producţiile de lapte şi carne la ovine; - promovarea noilor creaţii biologice prin publicaţii în reviste agricole adresate fermierilor şi organizarea de loturi demonstrative în cadrul expoziţiilor şi târgurilor de profil; - publicarea rezultatelor în cadrul unor articole ştiinţifice şi participarea la conferinţe naţionale şi internaţionale; - producerea şi diseminarea de berbeci amelioratori din cadrul celor două linii către crescătorii privaţi, pentru sporirea performanţelor productive şi economice din fermele de ovine care exploatează rasa Ţurcană; - crearea unei pagini web pentru difuzarea rezultatelor obţinute, sub formă de rapoarte, prezentări power-point, articole de popularizare şi articole ştiinţifice; - organizarea de work-shopuri pentru crescătorii de ovine şi asociaţiile profesionale; - participarea la expoziţii regionale şi naţionale de profil. Proiectul ADER 5.1.9.: Cercetări privind evaluarea stadiului actual al formării unei noi linii de ovine specializată pentru producţia de lapte prin încrucişarea oilor Ţigaie cu berbeci Awassi, adaptată zonei de podiş din partea de Nord-Est a României Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 802.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 802.850 172.850 210.000 210.000 210.000

Rezumat Activitatea de creşterea oilor pentru producţia de lapte a reprezentat întotdeauna un deziderat important al creşterii animalelor în ţara noastră. Obiectivul principal a vizat îmbunătăţirea producţiei de lapte la rasele locale sau de foramare ale unor populaţii de tip nou, cu performanţe productive superioare. Pe acest fond, în ultimul timp au fost finalizate lucrările de formare şi ulterior omologate două noi rase respectiv: Oaia cu Cap negru de Teleorman şi Rasa de lapte Palas. Ambele populaţii, deşi se carcaterizează prin producţii mari de lapte, prezintă neajunsul că se adaptează mai greu altor condiţii pedoclimatice faţă de zona de formare şi îndeosebi celor specifice Podişului Central Moldovenesc. În vederea sprijinirii crescătorilor din Podişul Central Modovenesc, s-a început încă din anul 1987 un amplu proces de formare al unei populaţii de ovine cu producţii mai mari de lapte şi foarte bine adaptată condiţiilor pedoclimatice din zona respectivă.

Acest amplu proces de formare s-a bazat pe încrucişări de ameliorare practicate între oi locale de rasă Ţigaie şi berbeci Awassi importaţi din Israel, însă după anul 1990 din lipsa resurselor finaciare procesul de formare a evoluat extrem de lent. Pe acest fond, obiectivul principal al proiectului îl reprezintă evaluarea stadiului actual al formării unei poulaţii noi de ovine rezultată din încrucişarea oilor Ţigaie cu berbeci Awassi, adaptată condiţiilor pedoclimatice din Podişul Moldovei. Din evaluarea situaţiei actuale reiese faptul că producţia de lapte realizată pe teritoriul României este una dinamică întrucât în ultimii ani aceasta a crescut

92

constant, asigurând clasarea ţării noastre pe locul doi în Uniunea Europeană după Grecia. Acest lucru a fost posibil doar prin sporirea efectivului crescut pentru producţia de lapte şi mai puţin datorită sporirii producţiei medii de lapte.

Sub aceste auspicii se poate spune că a venit momentul în care cercetarea ştiinţifică din domeniu să fie canalizată îndeosebi pe obiective care stau la baza creşterii performanţor şi a randamemntelor medii pe fiecare individ care compune un nucleu de producţie aflat în creştere şi exploatare în condiţii pedoclimatice diferite.

Rezultate scontate Pentru a evalua stadiul actual al formării unei noi linii de ovine specializată pentru producţia de lapte prin încrucişarea oilor Ţigaie cu berbeci Awassi, adaptată zonei de podiş din partea de Nord-Est a României se impune:

- determinarea gradului de asemănare genetică a populaţiei actuale cu rasele parentale în vederea definirii tipului actual;

-evaluarea la populaţia metisă actuală a însuşirilor şi a caracterelor morfologice, de producţie şi de reproducţie în vederea definirii unui program de selecţie eficient;

- determinarea și caracterizarea intensităţii de creştere, a preocităţii şi a rezistenţei organice la populația metisă din R2, R3 şi R4;

- testarea gradului de combinabilitatea genetică dintre rasele participante la formarea unui tip nou de ovine adaptat condiţiilor specifice zonei de podiş din Moldova;

- analiza situaţiilor reale de îmbunătăţire a indicilor de reproducţie în vederea eficientizării şi a creşterii performanţelor la populația metisă de ovine;

- verificarea imapactului şi evaluarea interesului manifestat de către crescătorii din zona de formare faţă de noua populaţie de ovine;

- definirea unor sisteme tehnologice de creştere şi exploatare a noii populaţii de ovine care să permită sporirea eficienţei exploataţiilor de ovine;

- evaluarea performanţelor, definirea şi aplicarea selecţiei în vederea obţinerii unei producţii de lapte marfă de 130-150 litri la oile metise; - stabilirea celor mai bune tehnologii de creştere şi exploatare în funcţie dimensiunea efectivelor;

Proiectul vizează și analiza gradului de combinabilitate genetică dintre rasele genitoare și stabilirea criteriilor de selecţie în scopul definirii tipului final în vederea omologării.

Proiectul mai propune și implementarea unui management sustenabil în vederea valorificării superioare a tradiţiei creşterii oilor pentru lapte şi îmbunătăţirea patrimoniului genetic naţional cu noi populaţii de ovine. De asemenea, finalizarea cercetărilor va permite şi definirea reală a criteriilor tehnice ce trebuie îndeplinite în vederea omologării. Modul de aplicare al rezultatelor: Potenţialii beneficiari ai acestui proiect sunt exploataţiile agricole zootehnice aflate în zona de podiş a Moldovei, care au activități de bază creșterea oilor pentru lapte. Beneficiarii rezultatulor proiectului de cercetare vor fi şi societățile economice care au în portofoliu fabricarea de produse din lapte de oaie şi îndeosebi cele tradiționale sau alte sortimente solicitate pe piață.

93

Recunoașterea internă și internațională a cercetării se va baza pe diseminarea rezultatelor în cadrul diferitelor manifestări științifice de profil organizate în ţară şi în străinatate. Transferul către fermieri a rezultatelor obţinute în cercetarea aplicată se va realiza prin: - organizarea de loturi demonstrative; - asigurarea de consultanţă tehnică; - editarea de publicaţii de popularizare; - multipicarea noilor hibrizi care dispun de producţii mari de lapte; - dezbateri tematice şi workshop-uri. - postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obtinute. Proiectul ADER 5.1.10.: Cercetări privind compatibilitatea încrucișării raselor de taurine autohtone cu tauri din rase de carne Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 862.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 862.850 187.850 225.000 225.000 225.000

Rezumat Uniunea Europeană la care şi România a aderat în ianuarie 2007, are o politică statornică pe termen lung în domeniul producerii cărnii de taurine în ferme. Piaţa europeană a cărnii de bovine a suferit un adevărat şoc odată cu declanşarea encefalitei spongiforme bovine (BSE) în 1996 şi apoi în 2000/2001, precum şi din cauza limitării producţiei de lapte, respectiv a cotei de lapte. Cu toate că s-au făcut eforturi pentru a susţine acest sector, efectivele de bovine au continuat să scadă. Cele 12 ţări, mai recent aderate (UE-12) la Uniunea Europeană (UE-27), contribuie cu doar 10% la producţia totală de carne de vită a Uniunii şi cu cca. 9% din consumul total de carne de vită. În acest context, se impune creşterea şi diversificarea producţiei taurinelor, prin specializarea activităţilor de creştere a bovinelor şi crearea unui potenţial genetic superior pentru producţia de carne. Perspectiva dezvoltării producţiei de carne de taurine este determinată și de situaţia actuală a consumului încă redus de carne de vită, respectiv 10,4 kg carne de vită pe locuitor pe an, apreciindu-se că valoarea optimă a acestui indicator este de 30 kg. La nivel mondial, consumul mediu de carne de vita este 12 kg/locuitor. Prin urmare, în România este o nevoie reală de creștere a vitelor de carne. Pentru realizarea acestui deziderat s-au elaborat programe specifice, sprijinite prin politici guvernamentale adecvate, care vizează în principal, următoarele obiective - creşterea producţiei de carne sub raport cantitativ (obiectiv urmărit mai ales în ţările ce înregistrează un mare deficit alimentar) şi calitativ (obiectiv urmărit mai cu seamă în ţările dezvoltate din punct de vedere economic); - optimizarea diferenţiată a tehnologiilor de exploatare; - intensivizarea şi integrarea producţiei. Pe viitor este oportună obţinerea de hibrizi între rasele autohtone şi cele de carne mai ales pentru crescătorii particulari care deţin un număr mic de animale şi nu au posibilitatea să producă un lapte de calitate conform normelor impuse de UE. De

94

asemenea, încrucişarea raselor noastre cu tauri din rasele de carne produc viţei hibrizi, care, din punct de vedere al dezvoltării musculaturii, a vitezei de creştere și a calităţii carcaselor, sunt net superiori viţeilor din rasele autohtone. Dintre rasele de taurine de carne, care se pretează a fi utilizate în încrucişări cu vacile existente în România, amintim: Charolaise, Limousine, Alb Albastru Belgian, Piemontese şi Aberdeen Angus. Toate acestea au o caracteristică comună: cresc repede, valorifică foarte bine furajele, au carcase de calitate superioară, iar proporţia de carne în carcasă este evident mai ridicată decât la celelalte rase. Folosirea încrucişărilor, ca mijloc de sporire a producţiei de carne, prin mărirea şi exploatarea fenomenului de heterozis, rămâne una din problemele de mare actualitate şi de perspectivă ale creşterii taurinelor, pe plan mondial şi naţional. Din studiul literaturii de specialitate, a rezultat că în România au fost întreprinse relativ puţine cercetări pentru testarea capacităţii combinative a raselor autohtone cu rase specializate în producţia de carne, în special cu rasele moderne. Astfel, prezentul proiect răspunde acestei cerințe și va avea în vedere încrucişări ale vacilor şi viţelelor din rasele mixte sau de lapte, cu tauri din rasele de carne, cum ar fi: Charolaise, Limousine, Alb Albastru Belgian, Piemontese şi Aberdeen Angus. Rezultate scontate: Se urmăreşte ca prin finalizarea proiectului să se implementeze în producţie o tehnologie pentru producerea intensivă de carne. Această tehnologie constă în obţinerea de viţei hibrizi de carne între rasele autohtone românești şi cele de carne, în procesul îngrăşării urmărindu-se obţinerea unui spor de creştere în condiţii de eficienţă nutriţională maximă. Beneficiile obţinute în urma aplicării acestei tehnologii vor fi net superioare atât pentru consumatori cât şi pentru beneficiarul direct al proiectului şi potenţialii beneficiari, ţinând cont atât de calităţile superioare ale cărnii cât şi de rentabilitatea financiară a acestei activităţi.

Modul de aplicare al rezultatelor: Diseminarea rezultatelor va fi făcută prin: publicații științifice, workshop-uri, mese rotunde, publicaţii în reviste de specialitate şi în cadrul diferitelor conferinţe şi întruniri. Rezultatele atât intermediare cât şi finale vor fi difuzate prin intermediul revistelor ştiinţifice interne şi internaţionale, prin elaborare de lucrări ştiinţifice şi participare la diferite sesiuni ştiinţifice atât în ţară cât şi în străinătate, prin asigurare de consultanţă către fermieri, alte unităţi de creştere şi ameliorare a animalelor, staţiuni de cercetare sau unităţi care solicită aceasta. Se vor organiza întâlniri cu crescătorii de animale, asociaţiile sau firmele care au legătură cu tematica proiectului. Obiectivul general 5.: Managementul durabil al resurselor genetice animale Obiectiv specific 5.2.: Conservarea și prezervarea populațiilor de animale (rase, linii) vulnerabile și în pericol de dispariție

95

Proiectul ADER 5.2.1.: Menţinerea şi consolidarea patrimoniului genetic la 3 rase grele de curcă (Meleagris gallopag, Albă mare, Bronzată, Diana), în vederea omologării Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 762.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

762.850 162.850 200.000 200.000 200.000

Rezumat Pe măsura acumulării de noi cunoştinţe privind alimentaţia omului, prin valoarea sa igieno-dietetică, carnea de curcă a câştigat o poziţie foarte importantă pe plan mondial între alimentele de origine animală, în general şi de origine avicolă, în special. Creşterea curcilor în ţara noastră s-a dezvoltat după anul 1970, odată cu elaborarea unui program propriu de ameliorare a materialului existent şi cu importurile efectuate. Programul de ameliorare la curci are ca obiective: crearea, perfecţionarea şi menţinerea de linii de curci în vederea producerii de hibrizi cu performanţe de producţie ridicate. După anul 1990 au dispărut marii crescători de curci, respectiv fermele specializate din unităţile avicole, iar efectivele de curci au fost diseminate către micii crescători, în microferme de sute sau mii de capete, ca anexă la creşterea puilor de carne, lipsite de matricea biologică performantă şi de tehnologia adecvată. Această situaţie a impus ca obiectiv menţinerea liniilor de curci, ameliorarea continuă a performanţelor de producţie şi reproducţie a acestora şi testarea combinabilităţii acestora în vederea găsirii celor mai avantajoase variante de hibrizi din punct de vedere economico-financiar. Beneficiile preconizate a se obţine la aplicarea rezultatelor scontate: menţinerea patrimoniului genetic naţional, la curci, la standardele UE, prin materialul genetic valoros, adaptat condiţiilor din România şi diseminat în cât mai multe ferme; generalizarea tehnologiei performante de creştere a curcilor la un număr cât mai mare de fermieri, fie prin Asociaţia Crescătorilor de Păsări, fie prin programe europene; mărirea bazei genetice la curci prin schimburi de material genetic valoros cu unităţi din ţară sau similare din UE. Îmbunătăţirea performanţelor la curci, obiectiv principal al întregului proiect, presupune acţiunea coordonată şi constantă asupra elementelor care participă la exprimarea valorii fenotipice a unui caracter: baza ereditară şi condiţiile de mediu. Pentru îmbunătăţirea bazei ereditare se utilizează selecţia, ca bază a oricărui proces de ameliorare, modificând structura genetică a populaţiei în sensul dorit. Obiectivul ameliorării la populaţiile din cadrul prezentului proiect are în vedere complexitatea caracterelor propuse a fi îmbunătăţite, eficienţa modificării acestora fiind mai redusă pentru caracterele complexe, ca rezultat al interacţiunilor neaditive între genele implicate. Rezultate scontate: - menţinerea raselor şi populaţiilor de curci în pericol de abandon;

96

- consolidarea patrimoniului genetic naţional la curci, la standardele UE, prin materialul genetic valoros, adaptat condiţiilor din România şi diseminat în cât mai multe ferme; - ameliorarea continuă a performanţelor de producţie şi reproducţie (creşterea gradului de conversie a furajelor, îmbunătăţirea producţiei de ouă, a sporului în greutate, fertilităţii, ecloziunii, a calităţii cărnii) şi testarea combinabilităţii acestora în vederea găsirii celor mai avantajoase variante de hibrizi din punct de vedere economico-financiar; - elaborarea tehnologiilor specifice de creştere a curcilor în sistem tradiţional pentru rasele ţintă; - generalizarea tehnologiilor performante de creştere a curcilor şi stabilirea strategiei de creştere în sistem tradiţional (ferme de tip familial) la un număr cât mai mare de fermieri. Acţiuni/activităţi : - asigurarea efectivelor matcă a raselor ţintă la standardele de sănătate şi performanţă biologică ridicată (an I - IV); - selecţia pozitivă continuă a materialului biologic pentru consolidarea parametrilor urmăriţi şi diseminarea în ferme de producţie a produşilor rezultaţi (an I - IV); - experimentarea şi validarea secvenţelor tehnologice specifice pentru realizarea performanţelor biologice şi de producţie a raselor ţintă (an I - IV); - acţiuni de diseminare a materialului biologic şi a tehnologiilor specifice prin comunicări ştiinţifice, elaborarea de articole în revistele de specialitate, instruiri cu fermierii, mese rotunde. Modul de aplicare a rezultatelor: - difuzarea de material biologic valoros (ouă de incubaţie, pui de o zi, pui zburaţi); fermierilor şi gospodăriilor populaţiei, care, prin adaptabilitate, rezistenţa la boli şi la stress, ritm de creştere, vor face cea mai eficientă publicitate; - elaborarea unui Ghid tehnologic cu prezentarea populaţiilor şi performanţelor; - elaborarea de articole în revistele de specialitate, transfer de cunoştinţe, instruiri cu fermierii, promovarea pe pagina web a ASAS şi MADR.

Proiectul ADER 5.2.2.: Conservarea şi prezervarea taurinelor pe cale de dispariţie, respectiv rasa Sura de stepă în vederea asigurării biodiversităţii resurselor genetice a populaţiilor de animale Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 862.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

862.850 187.850 225.000 225.000 225.000

Rezumat Proiectul are drept obiectiv specific conservarea și prezervarea populațiilor de animale (rase, linii) vulnerabile și în pericol de dispariție cu referire la rasa Sură de stepă în scop ştiinţific, economic, cultural şi turistic.

97

Se cunoaşte faptul că biodiversitatea resurselor genetice este esenţială pentru producția alimentelor de origine animală şi conservarea diversităţii teritoriului, ca o sursă de venit pentru fermieri şi ca parte importantă a moştenirii naturale şi culturale a ţării. În contextul fenomenului general de diminuare a diversităţii genetice, în special la bovine, ca urmare a încrucişărilor de absorbţie şi a regrupării în unităţi de creştere a numeroase populaţii mici, supravieţuirea speciilor ameninţate cu dispariţia joacă un rol primordial. Printre aceste rase de taurine cu risc de dispariție în țara noastră este şi Sura de stepă, deoarece conform standardelor internaţionale la vaci, care reglementează acest aspect, ea se găseşte sub 150 de exemplare. Conservarea informaţiei genetice ale acestei rase cu însuşiri biologice deosebite de adaptabilitate şi rezistenţă la boli şi intemperii, precum şi capacităţii combinative în încrucişările cu alte rase va putea fi utilizată în lucrări viitoare de genetică. Activităţile proiectului propus se vor desfăşura etapizat pe o perioadă de patru ani, 2015-2018. În anul I de derulare a proiectului propus (2015) se va face un studiu documentar privind rasa Sura de stepă şi importanţa ei în programul de conservare a resurselor genetice a populaţiilor de taurine. Se va evalua efectivul de taurine din rasa Sura de stepă existent în ţară, din punct de vedere numeric şi a însuşirilor fenotipice şi genotipice, în vederea stabilirii obiectivelor viitoare de conservare şi prezervare de gene. În anul II de derulare a proiectului propus (2016) se vor desfăşura activităţi de însămânţare artificală a vacilor Sura de stepă cu material seminal congelat provenit de la tauri din aceeaşi rasă, vor fi înregistraţi şi monitorizaţi produşii cu însuşiri fenotipice caracteristice rasei, urmărindu-se indicatorii de creştere şi dezvoltare. În anul III de derulare a proiectului propus (2017) se vor continua activităţile de însămânţare artificală a vacilor Sura de stepă cu material seminal congelat provenit de la tauri din aceeaşi rasă, precum şi înregistrarea şi monitorizarea produşilor. Se vor elabora referatele tehnice de fază şi anuale cu principalele rezultate obţinute şi vor fi elaborate articole ştiinţifice în vederea comunicării la simpozioane şi publicării în reviste de specialitate. În anul IV de derulare a proiectului propus (2018) se vor centraliza rezultatele obţinute, în ceea ce priveşte menţinerea şi conservarea unei populaţii din rasa Sura de stepă la un nivel care să evite driftul genetic. Toate informaţiile obţinute vor fi prelucrate statistic. Se vor elabora referatele tehnice de fază, anuale şi raportul final cu principalele rezultate obţinute şi vor fi elaborate articole ştiinţifice în vederea comunicării la simpozioane şi publicării în reviste de specialitate.

Rezultate scontate

-menţinerea unui nucleu distinct din rasa Sură de stepă, cât mai apropiat sau chiar identic cu Sura de Stepă originară din zona Moldovei, care să asigure stabilitatea genetică a exemplarelor şi un număr suficient de mare pentru a evita driftul genetic.

Modul de aplicare al rezultatelor:

- elaborarea unei tehnologii de creştere a rasei Sura de stepă; - elaborarea de articole ştiinţifice care vor fi comunicate la simpozioanele naţionale; - elaborarea de articole ştiinţifice care vor fi publicate în reviste de specialitate; - întîlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, consultanţă pentru fermieri; - elaborare de articole de popularizare, broşuri;

98

- pagina web cu informaţii privind conservarea rasei Sura de stepă şi posibilităţi de utilizare a ei în scop economic, cultural şi turistic.

Proiectul ADER 5.2.3.: Conservarea fondului genetic la rasa de taurine Pinzgau de Transilvania Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 762.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

762.850 162.850 200.000 200.000 200.000

Rezumat Diversitatea biologică și genetică în agricultură constituie un factor indispensabil pentru dezvoltarea producției agricole și a zonelor rurale. Problema conservării și utilizării resurselor genetice animale este unul din principalele obiective ale Planului de acțiune mondială și ale Tratatului internațional privind resursele fitogenetice pentru alimentație și agricultură. Secolul XXI aparține industriei genetice animale care folosește un număr restrâns de rase cu performanțe economice ridicate, exploatate în ferme foarte mari, cu investiții ieftine, care pot invada piața U.E. cu produse la prețuri mici dar de calitate mediocră. Din punct de vedere economic U.E. poate fi competitivă doar cu produse de calitate, acest lucru înseamnă dezvoltarea fermelor organice. Trebuie să menționăm că pentru România există oportunitatea dezvoltării unor astfel de ferme, produsele românești au fost foarte apreciate în 2013 la târgul de produse bio de la Nürnberg. Pentru a obține produse de calitate este nevoie de materie primă, aici intervin rasele locale, care din punct de vedere economic sunt depășite de rasele ameliorate. Rasele locale au gene care le conferă calități pe care rasele ameliorate nu le au. Rasele locale trebuie păstrate în viu, trebuie păstrate în efective mici, ele sunt adaptate de condițiile de mediu și de exploatare din România, fără pretenții față de hrană și rezistente la boli. Prin dispariția raselor locale se pierde identitatea comunităților care le-au creat, pierderea unei rase nu înseamnă doar pierderea unei genetici ci și a unei civilzații. Păstrarea raselor locale este importantă pentru asigurarea securității alimentare a populației României, schimbările climatice din ultimul timp pot aduce mari provocări în viitor, din păcate specia taurine este cea mai expusă la aceste schimbări, rasele locale care azi nu sunt apreciate la adevărata lor valoare pot fi o alternativă eficientă. Rasa Pinzgau de Transilvania este o rasă locală mixtă, acomodată foarte bine la condițiile vitrege ale zonei montane, se caracterizează prin rusticitate, longevitate, rezistență deosebită la boli și intemperii, laptele produs are un conținut mare de grăsimi și o carne de calitate superioară cu calități culinare deosebite. Gradul de noutate și originalitate a proiectului propus constă în faptul că deși rasa Pinzgau de Transilvania este în pericol de dispariție, mai mult are însușiri deosebite din punct de vedere al însușirilor morfo-productive, ea nu este prinsă în nici un program de conservare chiar dacă statul român sprijină financiar astfel de programe.

99

În prima etapă se va inventaria mărimea efectivului existent și se va stabili aria de răspândire a rasei. Totodată se va identifica și achiziționa tineret în vârstă de 16-18 luni care va constitui efectivul matcă pentru programul de conservare propus. Nucleul format se va reproduce folosind în prima fază monta naturală cu tauri autohtoni autorizați, urmând să se amenajeze un punct de recoltare și însămânțare artificială. Mărimea nucleului va fi la un nivel care să evite consangvinizarea și intrarea în derivă genetică, totodată se va menține efectivul în limitele standardului de rasă, pentru a menține intacte însușirile ei. După optimizarea mărimii nucleului de conservare a fondului genetic al rasei, tineretul femel și masculul disponibil va fi dirijat spre zona de creștere a rasei în vederea menținerii și conservării acesteia.

Programul de conservare propus se va derula în cadrul fermei zootehnice a stațiunii care va asigura baza furajeră și condițiile de cazare și exploatare a efectivului aferent. Produșii obținuți în procesul de producție vor fi individualizați, se vor face studii cu privire la creșterea și dezvoltarea lor în perioada 0-18 luni. Totodată se vor stabili indicii de reproducție ai efectivului matcă respectiv: vârsta montei fecunde, greutatea corporală la montă, vârsta la prima fătare și consumul de material seminal congelat. În același timp se vor face studii privind producția de lapte și calitatea acestuia, însușirile privind producția de carne, se vor aborda aspectele privind furajarea, starea de sănătate a rasei și aspectele de comportament. După organizarea punctului de recoltarea a materialului seminal de la tauri de Pinzgau de Transilvania autohtoni și asigurarea condițiilor de păstrare prin congelare, pe lângă tineret de prăsilă se va putea difuza crescătorilor de Pinzgau de Transilvania și material seminal congelat. Rezultatele obținute în procesul de cercetare se vor prelucra și interpreta statistic și vor sta la baza elaborării tehnologiei de creștere și exploatare a rasei locale Pinzgau de Transilvania. Rezultatele scontate: Prin implementarea programului de conservare pentru rasa Pinzgau de Transilvania se va salva de la dispariție această rasă prin păstrarea nealterată a fondul ei genetic și asigurarea biodiversității genetice și biologice, factor indispensabil dezvoltării producției agricole și a zonei rurale și montane. Modul de aplicare al rezultatelor: - difuzarea de material biologic și material seminal congelat în arealul de creștere și exploatare a rasei; - diseminarea rezultatelor obținute prin publicarea unor lucrări de specialitate în cadrul simpozioanelor organizate în perioada derulării proiectului. - organizarea unui simpozion național pe tema păstrării raselor locale la speciile de animale crescute în țară; - editarea unei broșuri cu referință la tehnologia de creștere și exploatare a rasei; - organizarea de întâlniri cu crescătorii de taurine, în vederea informării acestora cu privire la importanța raselor locale și păstrarea acestora.

100

Proiectul ADER 5.2.4.: Obţinerea, consolidarea şi bioconservarea unui nucleu de vaci de rasă Brună provenit pe linie paternă din tauri genotipaţi pentru genele implicate în sinteza K-cazeinei din lapte Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 812.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 812.850 175.350 212.500 212.500 212.500

Rezumat Proiectul are ca scop îmbunătățirea procesului de ameliorare în domeniul creșterii bovinelor și crearea de animale performante într-un efectiv de vaci de rasă Brună prin aplicarea în practică a selecției asistate de markeri moloeculari pentru genele de importanţă economică implicate în sinteza proteinelor din lapte. În țările cu zootehnie foarte dezvoltată, metodele de selecție asistată de markeri moleculari a taurinelor se găsesc în stadii foarte avansate de experimentare și multe dintre acestea sunt deja aplicate în producție cu scopul îmbunătățirii structurii genetice a efectivelor de animale. În România selecția taurinelor, asistată de markeri moleculari, se află doar la început și numai în stadiu experimental. Astfel, pentru ameliorarea rapidă a structurii genetice a caracterelor importante din punct de vedere economic, în cadrul efectivelor de animale din țara noastră, se impune utilizarea acestui nou sistem de metode aplicabile în selecția animal, numit selecția asistată de markeri moleculari. Importanţa proiectului rezultă din utilizarea în practica zootehnică a selecției asistate de markeri moleculari, cu acţiuni benefice atât în rentabilizarea procesării laptelui, cât şi în creşterea calităţii produsului finit. Ca urmare a potrivirii perechilor (vaci genotipate cu material semnial congelat provenit de la tauri genotipați) se va obţine un nucleu de vaci de rasă Brună cu aptitudini superioare în direcţia capacităţii de sinteză a proteinei şi grăsimii din lapte. Markerii genetici utilizați în proiect, cu actiune directă în sinteza laptelui, vor fi κ-cazeina, β-lactoglobulina si α-lactalbumina. Cercetările se vor realiza pe animale de rasa Brună. Probele biologice (sânge, material seminal congelat şi foliculi piloşi) vor fi prelevate de la animale incluse în Controlul Oficial al Producției de Lapte, cu ascendenţă cunoscută, la care se cunosc majoritatea parametrilor de producţie. După obținerea genotipurilor pentru fiecare femelă de rasă Brună, se va aplica reproducția asistată profesional, prin utilizarea de material seminal provenit de la tauri cu genetică superioară, genotipați de asemenea în cadrul proiectului, astfel încât să se obțină o prevalență crescută a alelelor favorabile în locusul celor trei gene, în cadrul efectivului de animale de rasă Brună luat în studiu. Ca urmare a potrivirii perechilor se va putea obține un nucleu cu aptitudini superioare în direcția capacității de sinteză a laptelui, cantității de proteină si grăsime. Aplicarea în practica zootehnică a selecțeiei asistate de markeri moleculari, reprezinta unica posibilitate de îmbunătățire genetică rapidă a efectivelor de animale adaptate condițiilor țării noastre pentru a le aduce la nivelul performanțelor obținute pe plan internațional. Astfel, prin tematica proiectului, ca urmare a implementării în practică a selectiei asistatặ de markeri si aplicarea însămânțărilor artificiale cu material seminal genotipat, cu valoare genetică superioară, va fi influențat favorabil progresul genetic și se va permite realizarea

101

unei puternice intensități de selecție asemănătoare țărilor din UE. Rezultate scontate: -utilizarea, în contextul bio-economic din România, a markerilor moleculari în managementul resurselor genetice, cu implicații în selecția vacilor în vederea îmbunătățirii calitative a producției de lapte; -genotiparea animalelor de rasă Brună pentru genele de importanţă economică implicate în sinteza proteinelor din lapte; -crearea de animale performante prin aplicarea unui sistem de selecţie asistată de markeri moleculari într-un efectiv de vaci de rasă Brună; -crearea unei linii de vaci de Brună cu aptitudini superioare pentru calitatea laptelui: calitate superioară a proteinei, cu un conţinut crescut de k-cazeină și raportul proteină-grăsime foarte strâns; -îmbunătăţirea genomului animalelor în cadrul unui efectiv de rasă Brună şi obţinerea unui material biologic de înaltă valoare genetică, ameliorat în direcţia capacităţii de sinteză a proteinelor din lapte şi creşterea capacităţii de conversie a laptelui în brânzeturi.

Modul de aplicare al rezultatelor: -difuzarea rezultatelor se va face prin publicarea de lucrări științifice în cadrul unor reviste , în cadrul unor simpozioane/conferințe naționale şi internaţionale, -asigurare de consultanţă către alte unităţi de creştere şi ameliorare a bovinelor, staţiuni de cercetare sau laboratoare care solicită aceasta; -participarea la diferite întruniri ale organizaţiilor sau asociaţiilor care au legătură cu tematica proiectului pentru a asigura în acest fel o transparenţă internă şi internaţionale a rezultatelor cercetării. Obiectivul general 5.: Managementul durabil al resurselor genetice animale Obiectiv specific 5.3.: Îmbunătățirea indicatorilor de reproducție la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice Proiectul ADER 5.3.1.: Maximizarea progresului genetic la rasa de capră Carpatină prin implementarea biotehnologiilor inovative de reproducţie în cadrul fermelor familiale Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 712.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 712.850 150.350 187.500 187.500 187.500

Rezumat Principalele rase de capre crescute în România sunt rasa Carpatină cu varietăţi în mai multe zone, cum are fi, zonele din Delta Dunării, Dobrogea sau Câmpia de Sud a Dunării şi rasa Albă de Banat. Aceste rase reprezintă aproximativ 98% din efectivul de capre, restul sunt diferite populaţii de capre ameliorate cu rase importate

102

(Saanen, Angora). Selecţia şi ameliorarea caprelor nu a constituit un obiectiv prioritar în zootehnia românească. De aceea, caprele locale prezintă o mare variabilitate sub aspectul caracteristicilor morfo-productive. Proiectul urmăreşte creşterea producţiei de lapte la rasa Carpatină utilizând biotehnologii moderne de reproducţie (inducerea şi sincronizarea estrului şi inseminarea artificială a femelelor cu material seminal procesat de la masculi din rase specializate pentru lapte). În scopul ameliorării genetice a rasei autohtone de caprine, din rasa Carpatină, aflate în fermele familiale de caprine se va recurge la folosirea intensivă la reproducţie a ţapilor din rase specializate pentru producţia de lapte (Alpină şi Saanen). Recoltarea materialului seminal se va face cu ajutorul vaginei artificiale şi a electroejaculatorului. Ţapii vor fi testaţi din punct de vere al calităţii materialului seminal (volum, viabilitate, motilitate, activitatea mitocondrială, procent de anomalii), după care materialul seminal va fi prelucrat în laborator prin diferite metode de diluare şi conservare (refrigerare şi congelare). Ulterior se va efectua inseminarea artificială a caprelor în estru. Utilizarea însămânţărilor artificiale reprezintă o biotehnologie actuală şi de perspectivă, datorită avantajelor majore pe care le oferă, fiind un mijloc rapid de difuzare a progresului genetic în populaţiile de caprine. De asemenea, individualizarea, înregistrarea evidenţelor zootehnice începând cu datele de montă şi fătare, bonitarea, înregistrarea produşilor şi nu în ultimul rând controlul individual al producţiei de lapte pot constitui o bază de plecare pentru demararea acţiunilor de ameliorare şi selecţie a caprelor. Obiectivele principale ale ameliorării speciei caprine sunt: - creşterea potenţialului lactogen pe femelă lactantă; - reducerea influenţei sezonalităţii asupra reproducţiei prin aplicarea de metode biotehnologice în controlul reproducţiei caprinelor; - dezvoltarea precocităţii la caprinele locale; - îmbunătăţirea calităţii laptelui în scopul măririi randamentului de transformare în brânzeturi; - selecţia femelelor în funcţie de aptitudinile pentru mulsul mecanic; - îmbunătăţirea rezistenţei la boli specifice caprinelor. Principalele criterii de selecţie, care pot fi luate în considerare sunt producţia de lapte asociată cu controlul calitativ al acesteia şi performanţele productive individuale. Aceste obiective pot fi realizate prin selecţia materialului autohton, care prezintă adaptabilitate şi rezistenţă la condiţiile de mediu şi aplicarea încrucişării prin infuzie cu material seminal importat de la rase cu caracteristici morfo-productive superioare. Inseminarea artificială permite sporirea eficienţei economice prin intensificarea reproducţiei şi obţinerea de producţii mai mari, difuzarea progresului genetic şi garanţia netransmiterii bolilor infecţioase, sperma provenind de la ţapi controlaţi din punct de vedere sanitar - veterinar. De asemenea, prin utilizarea unui număr de spermatozoizi mai mic de 10-15 ori, decât în cazul montei naturale, creşte numărul de descendenţi obţinuţi de la un mascul ameliorator. La însămânţările artificiale a caprelor în estru se va folosi material seminal de foarte bună calitate (viabilitate şi motilitate peste 90%), iar procentul de neîntoarceri va fi de peste 95%. Rezultatele finale ale procesului de reproducţie se vor concretiza în o fecunditate de peste 95%.

103

Rezultate scontate: - obţinerea de metişi F1 din rasa Carpatină prin încrucişarea cu rase specializate de lapte din UE (Saanen şi Alpina franceză); - obţinerea unei creşteri a producţiei medii de lapte de la 250-300 kg/lactaţie la 400-450 kg lapte/lactaţie la metişii Carpatină x Saanen şi Carpatină x Alpină; - obţinerea de ţapi metişi F1 şi R1 şi utilizarea lor la reproducţie pentru difuzarea progresului genetic în fermele familiale de caprine.

Modul de aplicare al rezultatelor:

Rezultatele cercetării vor putea fi aplicate de către instituţiile de profil, de potenţialii beneficiari din teritoriu prin intermediul Asociaţiei Naţionale a Crescătorilor de Caprine din România. Vor fi organizate manifestări ştiinţifice demonstrative - simpozioane știinţifice; mese rotunde şi cursuri de instruire cu proprietarii exploataţiilor de caprine. Rezultatele se vor difuza prin mijloace de difuzare multimedia şi se vor edita, tipări şi disemina următoarele materiale: broşuri, DVD-uri. Se va elabora o lucrare ştiinţifică cu rezultatele proiectului ce va fi publicată într-o revistă internaţională cotată I.S.I. şi în reviste de specialitate din România. Se vor realiza broşuri cu schemele de realizare pentru fiecare protocol de lucru. Se va efectua postarea pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a rezultatelor obţinute.

Proiectul ADER 5.3.2.: Cercetări privind intensivizarea procesului de reproducţie la taurine prin biotehnologii de reproducţie Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 862.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 862.850 187.850 225.000 225.000 225.000

Rezumat Proiectul are drept obiectiv îmbunătăţirea indicatoruilor de reproducţie la animale prin utilizarea biotehnologiilor specifice, cu referire la diferite biotehnici moderne de management al estrului, cum ar fi sincronizarea manifestării estrului şi a momentului ovulaţiei, cu impact pozitiv asupra ratei de concepţie. Diferite studii au indicat că prin diferite metode biotehnice ciclul sexual la vacă poate fi controlat şi dirijat, astfel încât, într-o perioadă dată să fie însămânţate artificial mai multe femele, avantajele constând în scurtarea intervalului de instalare a gestaţiei, urmărirea mai uşoară a manifestării căldurilor, organizarea mai bună a reproducţiei în fermele de vaci şi implicit efecte economice importante. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate şi complexitate ridicat, sunt adaptate cerinţelor sectorului de creştere a vacilor, au o aplicabilitate ştiinţifică şi practică deosebită pentru dezvoltarea actuală şi viitoare a zootehniei. Vor fi abordate cercetări ştiinţifice interdisciplinare care să conducă, în final, la identificarea unor soluţii integrate, fezabile, menite să îmbunătăţească procesele de reproducţie şi producţie la vaci, care să crească competitivitatea sectorului zootehnic.

104

Prin acest proiect vor fi aplicate mai multe scheme de tratament în vederea inducerii estrului într-o anumită perioadă la un număr mai mare de vaci. Protocoalele de tratament au la bază diferite produse hormonale, administrate în formă unică, (gestageni tip Progesteron), Prostaglandina (PGF2α), în asociaţie (GnRH+PGF2α) sau combinaţii (gestageni+GnRH+PGF2α). În urma aplicării diferitelor protocoale de tratament se vor stabili variantele cele mai eficiente, cu privire la ratele de sincronizare a estrului în loturile de vaci tratate, ratele de concepţie, indicele de gestaţie, intervalele: de la fătare la prima însămînţare artificială, (IA), de la fătare la IA fecundă şi intervalul între fătări, precum şi impactul economic rezultat. Activităţile proiectului propus se vor desfăşura etapizat pe o perioadă de patru ani, 2015-2018. În anul I de derulare a proiectului propus (2015) se va face un studiu documentar privind biotehnicile de management al estrului la vaci, cu referire la metodele utilizate în controlul şi dirijarea ciclului sexual, ratele de inducere a estrului, ratele de concepţie şi impactul economic. Se vor selecta vacile în perioada 60- 100 zile postpartum, sănătoase (pe baza profilului metabolic) şi scor corporal bun pentru lotul experimental E1, (20-30 capete/lot). Protocolul terapeutic aplicat constă în administrare de steroizi naturali, tip progesteron cu efect gestagen (progestine), (blocarea secreţiei hipofizare preovulatorii de LH cu efect de inhibare temporară a estrul şi ovulaţiei), sub forma unui dispozitiv intravaginal (metoda “PRID” –Progesteron –Releasing- Intravaginal- Divice) timp de 12 zile. După extragerea spiralei intravaginale se execută însămânţarea artificială (IA) a femelelor cu manifestarea estrului la 30-40 ore sau la 56 ore fără semne estrale, IA oarbă. Se vor elabora referatele tehnice de fază şi anuale cu principalele rezultate obţinute. În anul II de derulare a proiectului propus (2016) se vor selecta vacile în perioada 60-80 zile pe baza criteriilor de sănătate şi scor corporal pentru lotul experimental E2, (20-30 capete/lot). Protocolul terapeutic aplicat constă în administrare de prostaglandină F2α (Proliz, Prosolvin, Dinolityc), cu efect luteolitic asupra corpului luteal funcţional, în doză unică sau cu repetare la 11-14 zile şi însămânţarea femelelor la manifestarea căldurilor sau practicarea unei însămânţări oarbe (fără detectarea estrului) la 72 şi 96 ore după tratament. Se vor elabora referatele tehnice de fază şi anuale cu principalele rezultate obţinute şi vor fi elaborate articole ştiinţifice în vederea comunicării la simpozioane şi publicării în reviste de specialitate. În anul III de derulare a proiectului propus (2017) se vor selecta vacile în perioada 60-80 zile pe baza criteriilor de sănătate şi scor corporal pentru lotul experimental E3, (20-30 capete/lot). Protocolul terapeutic aplicat constă în administrare de gonadoreline (GnRH) şi prostaglandină F2α , respectiv două doze de GnRH, tip Receptal 2,5 ml, separate de o doză de prostaglandină F2α la intervale de 7 zile şi respectiv 2 zile şi însămînţare artificială programată la 16-24 ore de la a doua doză de gonadorelină. De asemenea se va constitui lotul experimental E4, (20-30 capete/lot) pe baza aceloraşi criterii, protocolul terapeutic aplicat constând în administrare de gonadorelină (GnRH) şi prostaglandină F2α, în doze şi la intervale similare lotului anterior, dar cu însămînţare artificială în acelaşi timp cu administrarea celei de-a doua doze de GnRH. Se vor elabora referatele tehnice de fază şi anuale cu principalele rezultate obţinute şi vor fi elaborate articole ştiinţifice în vederea comunicării la simpozioane şi publicării în reviste de specialitate. În anul IV de derulare a proiectului propus (2018) se va constitui lotul experimental E5 (20-30 capete/lot), din vaci care vor fi tratate în perioada 60-80 zile după un

105

protocol pe bază de gestageni + GnRH + PGF2α. Administrarea de gonadorelină se va face la momentul introducerii dispozitivului intravaginal “PRID” (Progesteron –Releasing- Intravaginal- Divice), care se va menţine timp de 7 zile și se va administra o doză de PGF2α la îndepărtarea acestuia. După extragerea spiralei intravaginale se va executa însămânţarea artificială (IA) a femelelor programată la 16-18 ore fără semne estrale, IA oarbă. Se vor centraliza rezultatele obţinute la fiecare protocol terapeutic aplicat, care vor fi prelucrate statistic, în vederea stabilirii eficienţei din punct de vedere reproductiv şi din punct de vedere economic. Se vor elabora referatele tehnice de fază, anuale şi raportul final cu principalele rezultate obţinute şi vor fi elaborate articole ştiinţifice în vederea comunicării la simpozioane şi publicării în reviste de specialitate. Rezultate scontate: - obținerea unui interval între fătări cât mai aproape de 365 zile, interval considerat optim pentru o exploatare eficientă a vacilor; - producţii mai mari de lapte prin creşterea numărului de lactaţii/vacă; - un lot uniform de viței pentru creștere și hrănire prin sincronizarea fătărilor la un număr mai mare de vaci într-o perioadă dată; - planificarea lactațiilor în efectiv în conformitate cu anumite cereri ale pieței (preț favorabil, produse sezoniere etc.); - reducerea forței de muncă necesare detectării estrului prin inducerea şi sincronizarea estrului pentru inseminare la timp programat.

Modul de diseminare şi aplicare al rezultatelor:

- elaborarea unei tehnologii de reproducţie îmbunătăţită pentru vacile întreţinute liber în adăpost; - elaborarea de articole ştiinţifice care vor fi comunicate la simpozioanele naţionale; - elaborarea de articole ştiinţifice care vor fi publicate în reviste de specialitate; - întîlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, consultanţă pentru fermieri; - elaborare de articole de popularizare, broşuri; - pagina web cu informaţii privind biotehnologiile de reproducţie cu impact pozitiv asupra proceselor de reproducţie şi producţie la vaci.

Proiectul ADER 5.3.3.: Îmbunătățirea capacității reproductive și a sănătății genetice a efectivelor de taurine și bubaline prin aplicarea măsurilor de profilaxie a bolilor ereditare Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 812.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 812.850 175.350 212.500 212.500 212.500

Rezumat: În zootehnia modernă a ultimelor decenii, un deziderat major al creşterii animalelor de fermă este realizarea şi menţinerea sănătăţii genetice a efectivelor. Studiul

106

genomului animal prin investigaţia citogenetică oferă cercetătorilor un câmp vast de dezvoltare a cunoaşterii în domeniu şi i se acordă o mare atenţie datorită impactului său în asigurarea unui fond genetic sănătos, liber de boli ereditare şi, implicit, în sporirea efectivelor. Controlul citogenetic sistematic este în măsură să scoată la lumină o serie de defecte ereditare sau neereditare care, odată cunoscute şi eliminate, contribuie la îmbunătăţirea eficienţei reproductive în populaţia analizată. Dacă luăm în considerare doar efectele anomaliilor cromozomale structurale care, potrivit datelor din literatura de specialitate, pot provoca o reducere a fertilităţii cu 5-10%, iar pentru creşterea fertilităţii cu 1% este nevoie de 10 ani de selecţie, interesul pentru acest domeniu este justificat. În această eră, dominată de cunoaşterea genomului, în ţările cu zootehnie avansată din lume, pentru speciile importante de fermă, politica de eradicare a bolilor ereditare cu substrat cromozomal se traduce prin obligativitatea efectuării controlului de cariotip. De menţionat că, în contextul integrării europene, orice import şi export de animale şi material seminal este condiţionat de calitatea materialului genetic. Obiectivul general : Dezvoltarea unei agriculturi performante şi competitive prin realizarea şi menţinerea sănătăţii genetice a efectivelor de animale crescute în ţara noastră. Utilizarea investigaţiei citogenetice ca instrument de profilaxie a bolilor ereditare la bovine. Obiectivele specifice ale propunerii de proiect: - controlul citogenetic sistematic ca mijloc de evidenţiere a defectelor ereditare sau neereditare care, odată cunoscute şi eliminate, contribuie la îmbunătăţirea eficienţei reproductive şi implicit a eficienţei economice în creşterea şi exploatarea populaţiei active a raselor de taurine din ţara noastră; - conectarea cercetărilor naţionale la cele mai noi cercetări internaţionale de profil care vizează strategia de asigurare a sănătăţii genetice a animalelor de fermă. Rezultate scontate: - investigarea citogenetică a populaţiei active de taurine (masculi şi femele de reproducţie) de rasă Bălţată cu Negru Românească, Bălţată Românească, Brună, Sură de Stepă precum şi rase importate crescute în diferite ferme din ţără; - investigarea citogenetică a populației active de bivol românesc; - identificarea genotipurilor anormale în efectivele de taurine și bubaline investigate şi evaluarea patogenezei diferitelor tipuri de infertilitate, mortalitate embrionară şi fetală, dezvoltare anormală; - identificarea şi cuantificarea anomaliilor cromozomale la rasele de taurine si bubaline investigate, în raport cu cazuistica internaţională; - evaluarea efectelor anomaliilor cromozomale asupra capacităţii de reproducţie a purtătorilor şi măsura în care prin investigaţie citogenetică putem controla aspecte de eredopatologie animală cu efecte majore în creşterea şi exploatarea animalelor de fermă; Se vor stabili măsurile adecvate de profilaxie a bolilor ereditare identificate şi se vor elibera buletinele de analiză citogenetică, care se vor transmite beneficiarilor Modul de aplicare al rezultatelor: Elaborarea de propuneri privind monitorizarea bolilor ereditare prin investigaţie citogenetică în scopul asigurării sănătăţii genetice a efectivelor de taurine si bubaline investigate şi evitării efectelor negative asupra performanţelor de reproducţie şi eficienţei economice în creşterea şi exploatarea acestora.

107

Diseminarea rezultatelor va fi făcută prin intermediul revistelor ştiinţifice interne şi internaţionale, prin elaborare de lucrări ştiinţifice şi participare la diferite sesiuni ştiinţifice atât în ţară cât şi în străinătate. Se vor organiza intâlniri cu crescătorii de animale, se vor difuza pliante și brosuri pentru popularizarea rezultatelor și pentru a atrage atenția asupra importanței asigurării sănătății genetice a efectivelor de bovine crescute în țara noastră. Proiectul ADER 5.3.4.: Cercetări și studii de genetică moleculară în vederea optimizării indicatorilor de reproducție pentru obținerea hibrizilor de găină pentru ouă și carne Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat: 662.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 662.850 137.850 175.000 175.000 175.000

Rezumat Scopul proiectului de cercetare în domeniul aviculturii se referă cu preponderență la aplicaţia practică, referitoare la soluţionarea situaţiilor litigioase care pot apărea atunci când un furnizor de material biologic nu respectă formula genetică de obţinere a hibridului comercial, reprezintă un instrument folositor clienţilor pentru expertiză. Explicarea apariţiei intersexului la galinaceae, respectiv teza şi antiteza creării raselor noi de păsări reprezintă două aplicaţii de interes pentru cercetarea ştiinţifică. Rezultatele obţinute şi prezentate în acest studiu atestă modificări şi completări esenţiale care privesc determinismul genic al culorii penajului şi al sexului la păsări. Noua teorie este susținută în prezent de cinci aplicații practice. Dintre acestea, respectiv producerea puilor hibrizi de o zi, sexabili după culoarea pufului şi metoda propusă pentru stoparea decolorării penajului şi îmbunătăţirea acestui caracter la hibrizii comerciali de ouă, vor prezenta interes pentru companiile producătoare de material biologic. Activitatea desfăşurată în domeniul geneticii aviare ne-a permis să semnalăm câteva neconcordanţe în transmiterea culorii penajului. Din acest motiv au fost reluate experimentele efectuate în primele decenii ale secolului al XX-lea, experimente în care s-a urmărit determinismul genetic al culorii penajului şi al sexului. Pornind de la neconcordanţele apărute în transmiterea culorii penajului de la masculul-părinte la femelele din generaţia F1, s-au reluat experimental cercetările referitoare la perechile de caractere silver-gold şi barat-gold. Rezultatele obţinute au oferit unele noutăţi care privesc ereditatea culorii penajului şi a sexului la păsări. În urma încrucişării unui mascul homozigot dominant cu o femelă homozigot recesivă s-a observat modul de transmitere a culorii penajului şi s-a constatat la un număr mic de femele din generaţia F1 că gena gold este prezentă în cromozomul W. Efectuând încrucişarea reciprocă (mascul homozigot recesiv x femelă homozigot dominantă) s-a observat la femelele hibride Roso SL-2000, prezenţa penelor de culoare albă în penajul preponderent roşu, iar la femelele hibride Robar SL-2001 s-a observat că penajul este negru pe corp şi negru-roşiatic pe gât şi cap.

108

Spre deosebire de culoarea penajului femelelor hibride Roso SL-2000 şi Robar SL-2001, genitorul mascul aparţine rasei Rhode-Island roşu şi este homozigot pentru gena gold. O a două neconcordanţă s-a observat în urma încrucişării între ei, a masculilor şi femelelor din generaţia F1. Astfel, în generaţia F2 s-au obţinut trei categorii de genotipuri în care ambele sexe sunt egal reprezentate pentru fiecare categorie genotipică, cu rol în transmiterea culorii penajului. Comparativ cu încrucişarea directă în care s-au obţinut trei categorii de fenotipuri şi trei categorii de genotipuri, la încrucişarea reciprocă s-au obţinut patru categorii de fenotipuri şi trei categorii de genotipuri. În acest caz, genotipul heterozigot se realizează tot cu o frecvenţă de 50%, dar aceasta se obţine prin însumarea a două categorii de fenotipuri care au culori diferite, sunt heterozigote şi se obţin în proporţii egale. Din punct de vedere ştiinţific, rezultatele cercetărilor scot în evidenţă urm[toarele descoperiri: - identificarea în cromozomul W a genelor care determină culoarea penajului şi modul particular de acţiune al acestora; - determinismul genic al sexului care se bazează pe identificarea genei dominante a sexului (SDW) în cromozomul W şi a alelei sale recesive (sdw) în cromozomul Z; - existenţa unui alt mecanism genetic care explică separarea pe sexe a puilor hibrizi de o zi, diferit de mecanismul hemizigotic; Genele identificate sunt elemente constitutive ale Teoriei genice a sexualităţii. Noua teorie se caracterizează prin aceea că, pentru prima dată, explică din punct de vedere genic determinismul sexului şi obţinerea unui raport egal între masculi şi femele în descendenţă. De asemenea, cercetările efectuate au şi o importanţă practică concretizată prin obţinerea noilor hibrizi româneşti pentru ouă Roso SL-2000, Robar SL-2001 şi Robar SL-2002. Aceşti hibrizi sunt separaţi pe sexe la vârsta de o zi după culoarea pufului şi realizează producţii medii de peste 320 ouă/gaină, într-un ciclu de producţie până la vârsta de 77 săptămâni. Atât rezultatele obţinute în generaţia F2 cât şi diferenţele de culoare a pufului existente între femelele hibride Robar SL-2001 şi Robar SL-2002 au scos în evidenţă universalitatea homozigoţiei şi a heterozigoţiei în detrimentul mecanismului hemizigotic descris de către Thomas Morgan (1919) în lucrarea sa The physical Basis of Heredity. Pe baza descoperirilor făcute se propune amendarea hărţii heterosomilor prin simplificarea acesteia de la doi loci la un singur locus polialelic în Teoria genică a sexualităţii şi aplicaţiile ei practice care sunt situate genele silver, barat şi gold, cu rol în determinismul culorii penajului. Totodată, se propune introducerea în harta heterosomilor a locusului pentru gena dominantă a sexului (SDW), identificată în cromozomul W şi a alelei sale recesive (sdw), în cromozomul Z. Actiunile intreprinse in proiect in vederea realizarii rezultatelor scontate 1.Cercetări și studii de genetică moleculară în vederea evidențierii prezenței efectului epistatic diferențiat în plan fenotipic, funcție de prezența genei dominante a culorii penajului sau a alelei sale recesive în cromozomul W. 2.Efectuarea de teste de ADN , secvențieri , amplificări ADN, manipulări genetice în vederea validării prezenței genei dominante a sexului (SDW), poziționarea în cromozomul W .

109

3 .Efectuarea de teste de ADN , secvențieri , amplificări ADN, manipulări genetice în vederea validării prezenței genei recesive a sexului (sdw), poziționarea în cromozomul Z . 4.Cercetări și studii de genetică moleculară , utilizand NGS Sanger sequence, manipulări ale genelor pentru culoare , barat B, silver S, gold b, în vederea identificării și validării unui locus polialelic în cromozomul W la galinacee. 5. Realizarea unor experimente practice la specia Gallus gallus prin incrucișări între masculii homozigoți recesivi cu femele homozigote dominante , masculi homozigoti dominanti cu female homozigote recesiv, in vederea obtinerii materialului biologic pe care se va studia transmiterea culorii penajului. 6.Analize genetice , teste ADN, care să caracterizeze structura genetică a femelelor din F1 și F2 rezultate din experimentele menționate, la locii, genele pentru culoarea penajului. 7.Cercetări de genetică moleculară la puii hibrizi de 1 zi , sexabili după culoarea pufului în vederea stabilirii corelațiilor existente între fenotip și genotip, având ca scop final identificarea soluțiilor tehnice pentru îmbunătățirea acestei calități și identificarea metodei de stopare a decolorării penajului . 8.Verificarea prin teste ADN și validarea ipotezei referitoare la genele heterosomale, barat, silver, gold, care transmit culoarea penajului la specia Gallus gallus în cromozomul W. 9.Efectuarea de teste de genetică moleculară pentru verificarea poziției în cromozomi și a corelațiilor care există între gena pentru sex SDW și genele pentru culoarea penelor. 10.Cercetări și studii de genetică moleculară pentru evidențierea structurii genetice a genei barat, B, care determină culoarea neagră a pufului, corelații cu gena dominantă a sexului SDW, în cromozomul W și a alelei recesive a sexului sdw în cromozomul Z. Rezultate scontate - promovarea genotipurilor valoroase, respectiv a hibrizilor de găini pentru ouă proveniți din încrucișări de linii pure ce duc la creșterea productivității și obținerea pe acestă bază a rezultatelor economice superioare; - elaborarea unui ghid de bune practici în sensul optimizării indicatorilor de reproducție în cadrul tehnologiei de reproducție în avicultura industrială pentru obținerea hibrizilor de ouă și carne. Modul de aplicare al rezultatelor. Rezultatele preconizate ale proiectului vor fi aplicate practic în producţie de fermierii din avicultura industrială. Diseminarea rezultatelor obținute prin prezentarea de lucrări științifice, participarea la mese rotunde, elaborarea și prezentarea de pliante, broșuri si întâlniri cu crescătorii din industria avicolă. Publicarea de articole de popularizare a rezultatelor în lucrările şi revistele de specialitate, precum şi participarea la emisiunile de radio şi TV. Prezentarea rezultatelor activităţii de cercetare şi a noilor realizari pe site-ul MADR.

110

Obiectivul general 6.: Îmbunătățirea nutriției și alimentației animalelor în vederea creșterii competitivității sectorului de creșterea animalelor, a siguranței și calității produselor, scăderea impactului asupra mediului Obiectivul specific 6.1.: Valorificarea eficientă în hrana animalelor de fermă a noi resurse furajere, generate de ameliorarea plantelor şi evoluţia diverselor industrii alimentare/ non-alimentare Proiectul ADER 6.1.1.: Tehnologii nutriționale inovative bazate pe utilizarea în hrana animalelor a unor materii prime furajere recent ameliorate, cu implicații asupra siguranței și calității produselor. Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 962.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 962.850 212.850 250.000 250.000 250.000

Rezumat Scopul şi necesitatea proiectului: Două tendințe atrag atenția în mod deosebit în ultimii ani: populația lumii în creștere și schimbările climatice prin implicațiile acestora asupra apariției de noi varietăți de plante. Plantele furajere sunt caracterizate prin predominanța unor principii nutritivi (ex. plante energetice, proteice), prezența unor factori antinutriționali cu efecte negative pentru animale (acid erucic, glucozinolați, tanini), plante de mare sau mică producție etc. Ameliorarea conținutului acestora în anumiți nutrienți (ex. mazărea cu conținut mai ridicat proteic), sau crearea de varietăți mai bine adaptate unor zone specifice sau mai rezistente la secetă de ex., a dus la apariția de noi plante al căror potențial nutrițional nu este cunoscut. Scopul proiectului este de a crea o bază de date cu plantele al căror potențial este necunoscut/ mai puțin cunoscut, de a le stabili valoarea nutritivă detaliată și de a găsi soluții de valorificare superioară a potențialului acestora în hrana animalelor de fermă. Obiectivele generale, specifice şi conexe: Obiectivul general, ce poate fi atins în urma studiilor pe animale, constă în valorificarea plantelor care sunt potențial valoroase prin prisma producțiilor (sub aspect cantitativ și calitativ) și care nu intră în competiție cu consumatorul uman. Ca obiective specifice și conexe se pot enumera elaborarea de noi strategii nutriționale, estimarea efectelor prin prisma calității produselor animale, creșterea gradului de utilizare a surselor furajere studiate. Pentru atingerea obiectivului vizat se vor derula următoarele activități: - listarea plantelor furajere recent ameliorate; - selecția celor cu potențial valoros pentru animale; stabilirea criteriilor de selecție; - stabilirea valorii nutritive detaliate; - creare baza de date; - teste de digestibilitate; - macroteste pe animale de fermă; - stabilirea potențialului nutrițional; - stabilirea unor secvenţe tehnologice de cultivare a unor plante furajere care să ridice potenţialul calitativ şi cantitativ.

111

Ca domeniu de aplicare, proiectul se adresează sectorului de creșterea porcinelor sectorului vegetal, iar ca potenţiali beneficiari au fost identificați fermierii crescători de porcine, producători de nutrețuri, tehnologii, etc. Eficienţa economică rezultă din creșterea eficienței utilizării nutrețurilor studiate, scăderea costurilor cu materiile prime (prin diversificarea strategiilor de furajare alternative), creșterea performanțelor zootehnice Rezultate scontate: - baza de date; - tehnologii pe specii de animale; - ghiduri practice; - articole științifice. Modul de aplicare al rezultatelor: Diseminare pe scară largă (publicare articole, ghiduri practice etc). Vizite la ferme. Transfer de tehnologii. Participare cu comunicări științifice la conferințe naționale /internaționale Proiectul ADER 6.1.2.: Eficientizarea valorificării subproduselor industriale prin dezvoltarea pentru animalele de fermă a unor strategii nutriționale inovative prietenoase față de animal, om și mediu, componentă a agriculturii durabile Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 862.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 862.850 187.850 225.000 225.000 225.000

Rezumat: Scopul şi necesitatea proiectului: In societatea modernă, consumatorii preferă alimentele de origine animală provenite de la animale hrănite cu materii prime furajere care sunt, într-o măsură cât mai mare, naturale. Din această perspectivă, aditivii furajeri vegetali joacă un rol important în agricultura modernă. O bună parte din subprodusele industriei alimentare se pot încadra în categoria aditivilor furajeri vegetali și prin urmare pot fi valorificate în mod superior prin nutriția animală. Acest tip de aditivi, cu preț scăzut față de compușii de sinteză folosiți în mod convențional, în funcție de nutrienții și biofactorii conținuți, pot contribui la: îmbunătățirea caracteristicilor furajului, calitatea alimentelor de origine animală și protejarea mediului. Este de notat faptul că în industria alimentară din Romania există încă practica transformării subproduselor direct în deșeuri care pot afecta calitatea mediului prin depozitare improprie sau împrăștiere pe diferite terenuri. Nu se ține cont de faptul că parte din subprodusele de origine vegetală din industria alimentară pot reprezenta multe surse ieftine pentru diferiți nutrienți și biofactori (antioxidanți, vitamine, minerale, acizi grași polinesaturați, pigmenți naturali, etc.) importanți pentru calitatea furajelor. Nutriția animală poate ajuta sectorul alimentar să minimizeze aceste pierderi prin utilizarea subproduselor, materii vegetale low-cost, care nu sunt

112

adresate în mod direct consumului uman, direcție strategică de implementare a practicilor proprii agriculturii durabile. Obiectivele generale, specifice şi conexe: În acest context, proiectul propus are ca obiectiv general dezvoltarea unor noi strategii nutriționale pentru animalele de fermă (păsări, porci, vaca de lapte) în scopul eficientizării valorificării subproduselor industriale prin elaborarea unor rețete furajere inovative prietenoase față de animal, om și mediu, componenta a agriculturii durabile. Strategiile nutriționale elaborate pentru fiecare din speciile mai sus citate reprezintă soluții științifice inovative de valorificare a nutrienților din hrană deoarece animalele vii pot distribui mai eficient nutrienți către țesuturi. Astfel, calea naturală a nutriției este mai performantă în obținerea unor alimente care pot asigura cantitățile necesare de nutrienți, în forme tolerabile, pentru oameni. Metabolismul animal, spre deosebire de simpla adăugare de compuși de sinteză, joacă un rol important în eficientizarea folosirii nutrienților din hrană și îmbogățirea ulterioară a alimentelor în acești nutrienți. Prin implementarea proiectului se creează un cadru interdisciplinar care oferă soluții pentru valorificarea deșeurilor din industria alimentară - creșterea calității furajelor fără a afecta prețul de cost - alimente îmbogățite în nutrienți esențiali și biofactori - protejarea mediului prin reducerea prezenței substanțelor de sinteză în hrana animalelor de fermă. Noile rețete furajere inovative prietenoase față de animal, om și mediu vor fi studiate prin: identificare și caracterizarea subproduselor cu potențial nutrițional, înglobarea în rețete, calitatea furajelor fabricate conform noilor rețete; experiențe de digestibilitate; experiențe derulate în condiții de fermă pentru fiecare din speciile menționate; determinarea valorii nutriționale și a calității alimentelor (carne, ouă, lapte) obținute de la animalele aflate în experiență; evaluarea impactului folosirii noilor rețete asupra mediului.

Rezultate scontate: - ghiduri de prezentare a strategiilor nutriționale/ pe specii de animale și a rezultatelor obținute în urma folosirii lor; - baza de date cu caracterizarea aditivilor vegetali low-cost, rezultați din industria alimentară, cu impact în prețul furajului; - broșura de prezentare a alimentelor cu caracter funcțional care se pot obține prin folosirea noilor strategii; - creșterea vizibilității capacității cercetării agricole din Romania prin publicarea de articole științifice în reviste din fluxul principal; - creșterea experienței și expertizei tinerilor cercetători (doctoranzi și postdoctoral).

Modul de aplicare al rezultatelor: - pagina web a proiectului; - organizarea de evenimente de diseminare (work-shopuri, open-days, etc.); - articole științifice și de popularizare; - editare și diseminare broșuri/ghiduri; - materiale informative către organizațiile de protecție a consumatorilor; - materiale informative de prezentare a rezultatelor la simpozioane și conferințe; - pliante pentru târguri și expoziții naționale. Obiectivul general 6.: Îmbunătățirea nutriției și alimentației animalelor în vederea creșterii competitivității sectorului de creșterea animalelor, a siguranței și calității produselor, scăderea impactului asupra mediului

113

Obiectivul specific 6.2.: Asigurarea calităţii nutritive a nutrețurilor și produselor animaliere primare; realizarea de alimente funcționale Proiectul ADER 6.2.1.: Studii privind efectul nutrienților/contaminanților din hrana suinelor asupra funcțiilor de absorbție/barieră imună a tractusului gastro-intestinal; dezvoltarea de noi strategii nutriționale în vederea îmbunătățirii statusului imun Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 962.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 962.850 212.850 250.000 250.000 250.000

Rezumat Scopul şi necesitatea proiectului: Scăderea resurselor naturale și energetice în contextul creșterii demografice pe plan mondial, exigențele sporite ale consumatorilor pentru calitatea hranei (alimente funcționale și cu valoare nutritivă adăugată) și siguranța alimentară (hrană fără contaminanți) vor avea un impact semnificativ asupra producției animale viitoare și impune găsirea unor surse alternative de hrana. Deși aceste provocări pot crea temeri, extraordinara dezvoltare a cercetării și tehnologiilor a condus în ultima decadă la o exploatare și investigare fără precedent a soluțiilor pe care natura le poate oferi și a condus la obținerea de noi produse naturale și îmbunătățirea altora deja existente care pot fi folosite ca surse alternative de hrană pentru om și animale. În nutriția umană, utilizarea suplimentelor cu principii active naturale (vitamine, fibre solubile/insolubile, polifenoli, etc.) este în continuă creștere; multe din aceste suplimente sunt folosite ca parte a unui stil de viață sănătos, dar multe sunt utilizate în scopul reducerii sau modulării unor factori de risc specifici pentru boli cronice cum sunt maladiile coronariene, inflamatoare, cancer, diabet, etc. (Hatchcock, 2001). Aceste principii active posedă activități antioxidante, imunostimulatoare precum și alte caracteristici benefice care măresc valoarea nutritivă a hranei. De aceea, includerea lor în diete alimentare este în continuă creștere; interferențe cu absorbția anumitor microelemente din hrană sunt posibile și aceasta reprezintă încă în prezent o arie de incertitudine. În domeniul nutriției animale, se caută surse furajere noi, care trebuie testate în ceea ce privește efectul lor la nivel intestinal și a căror eficiență în modularea unor procese fiziologice importante atât la om cât și la animalele de fermă nu a fost încă demonstrată. Intestinul subțire prin epiteliul intestinal reprezintă prima barieră de apărare în calea pătrunderii agenților patogeni în organism. De asemenea la acest nivel au loc procesele fiziologice complexe de digestie și absorbție a nutrienților și contaminaților. Cunoașterea proceselor profunde care au loc la nivel intestinal, în urma acțiunii diferiților nutrienți sau contaminanți din hrană va permite cunoașterea exactă a eficienței de conversie a surselor noi furajere în performanțe de spor, o îmbunătățire a strategiilor nutriționale și crearea unor noi recepturi/formule alimentare cu impact mare asupra acestor performanțe. În plus principiile active administrate prin dietă vor contribui la o îmbunătățire a apărării antioxidante și a statusului imun al organismului animal cu efecte directe asupra performanțelor animale, asupra sănătății si bunăstării animale.

114

Obiectivele generale, specifice şi conexe: Proiectul propune ca noutate testarea unor noi surse furajere bogate în principii active atât prin studii in vitro prin utilizarea unui model celular de simulare in vitro a barierei intestinale, cât și prin studii in vivo prin experimente pe purcei după înțărcare. Aceste experimente vor avea ca obiectiv general o evaluare complexă a efectelor dietelor de hrană suplimentate cu noile surse furajere. Ca obiective specifice, vor fi identificate mecanismele de acțiune la nivel celular, molecular și sistemic. Întrucât aceste surse furajere au o puternică capacitate antioxidantă și sunt stimulatori ai răspunsului imunitar, proiectul va avea ca obiectiv conex testarea capacității lor de a contracara acțiunea a diferiți contaminanți furajeri (ex. micotoxine) fiind bine cunoscut faptul că nu există materii prime si furaje libere de contaminanți. Pe această bază se vor formula recepturi de nutrețuri combinate și se vor elabora recomandări nutriționale. Proiectul are ca domenii principale de aplicare creșterea porcinelor și industria de nutrețuri combinate și ca potenţialii beneficiari fermieri (crescători de suine), veterinari, tehnologi, producători de nutrețuri. Eficienţa economică rezultă, în urma aplicării rezultatelor proiectului, din reducerea îmbolnăvirilor, reducerea consumului de antibiotice, creșterea performanțelor zootehnice Rezultate scontate: - evaluarea efectului unor nutrienți /contaminanți alimentari la nivelul intestinului, unde au loc procese fiziologice importante reprezentate de digestie și absorbție; - noi recepturi de nutrețuri combinate si noi strategii nutriționale pentru animalele de fermă, cu impact economic asupra performanțelor fermelor ceea ce va contribui la asigurarea sănătății și bunăstării animale și a siguranței și securității alimentare; - caracterizarea de noi surse furajere, din punct de vedere al impactului asupra statusului imun ( noi date referitoare la efectul lor asupra sănătății intestinale); - date despre posibilitatea de utilizare a noilor surse furajere ]n reducerea efectelor determinate de contaminanții furajeri. Modul de aplicare al rezultatelor: - valorificarea către profesioniștii din sectorul de creșterea porcinelor: întâlniri cu fermierii, elaborarea și diseminarea gratuită a unei broșuri cu informații practice, pe baza rezultatelor proiectului, articole in reviste de popularizare, etc. - valorificarea către mediul academic și științific: publicarea de articole științifice in reviste indexate ISI si /sau BDI, prin conferințe naționale si internaționale Proiectul ADER 6.2.2.: Determinarea efectelor nutreţurilor procesate asupra mediului ruminal şi performanţelor productive ale rumegătoarelor Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 762.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 762.850 162.850 200.000 200.000 200.000

115

Rezumat Scopul și necesitatea proiectului: Evoluția continuă a industriilor care procesează plantele în scop alimentar sau non-alimentar conduce la generarea continuă de subproduse cu potențial de valorificare ca nutrețuri, ale căror parametri nutriționali sunt însă insuficient cunoscuți. În general, din cauza complexității mai mari a proceselor digestive, gradul de cunoaștere al acestora este mai scăzut la rumegătoare. Mai mult, unele din aceste subproduse pot conține substanțe active care pot influența semnificativ nu numai procesele ruminale și implicit eficiența furajării, dar și statusul imun al animalelor, calitatea nutrițională a produselor animaliere (ex. lapte) și sănătatea consumatorului. Noile cunoștințe tehnice generate pe acest subiect pot fi valorificate atât la nivel științific (acoperind goluri în cunoașterea la nivel internațional) cât la nivel practic, prin creșterea eficienței utilizării acestora în furajarea rumegătoarelor și obținerea unor produse animaliere cu calitate nutrițională ridicată. Obiective generale, specifice și conexe: Proiectul are ca obiectiv general estimarea efectelor unor nutrețuri procesate (conform tehnologiilor utilizate în Romania) administrate în hrana rumegătoarelor asupra mediului ruminal și a performanțelor productive ale animalelor (nivel de producție, eficiență, etc.). Pe această bază se vor realiza și obiectivele specifice ale proiectului: obținerea unui set de recomandări nutriționale, modele de rații pentru rumegătoare, identificarea mecanismelor de acțiune la nivel ruminal. De asemenea, proiectul va avea ca obiective conexe investigarea efectelor asupra statusul imun al animalelor și a calității nutriționale a produselor animaliere și estimarea potențialelor efecte benefice asupra consumatorilor respectivelor produse. Pentru aceasta, proiectul va cuprinde următoarele activități: - identificarea principalelor tipologii de procesare a nutrețurilor utilizate in Romania, relevante prin prisma obiectivelor proiectului; - selectarea tipurilor de procesare (respectiv a nutrețurilor procesate) relevante prin prisma obiectivelor proiectului (ex. diverse tipuri de borhoturi, diverse reziduuri, etc.); - determinarea efectelor la nivel ruminal, prin experimente pe animale fistulizate; - testarea în condiții de fermă de vaci de lapte a nutrețurilor selectate în urma experimentelor pe animale fistulizate, în vederea identificării efectelor asupra producției de lapte (cantitate, eficiență, calitate nutrițională); - estimarea efectelor asupra statusului imun al animalelor, respectiv asupra stării de sănătate a consumatorilor laptelui îmbunătățit nutrițional; - diseminarea pe scară largă și prin mijloace variate a rezultatelor proiectului. Ca domenii de aplicare pot fi enumerate creșterea rumegătoarelor, industria nutrețurilor combinate, industria alimentară, biocombustibili, etc. iar ca potențiali beneficiari: fermieri, nutriționiști, consultanți agricoli, producători de nutrețuri, procesatori, autorități, consumatori. Eficiența economică obținută prin aplicarea rezultatelor proiectului se bazează pe creșterea eficienței utilizării substanțelor nutritive din materiile prime studiate (proteine, energie, etc.), ceea ce conduce la scăderea semnificativă a costurilor cu furajarea. De asemenea, prin obținerea de produse animaliere Premium, cu un grad mai mare de vandabilitate sau care pot fi valorificate cu prețuri mai ridicate. Rezultate scontate: - noi strategii nutriționale pentru a corecta valorificarea resurselor furajere; - structuri de nutrețuri combinate; - recomandări nutriționale;

116

- valorificarea corectă a unor nutrețuri / subproduse. Modul de aplicare a rezultatelor: a) Valorificare către mediul profesional (fermieri, asociații, producători de furaje. etc.): - elaborarea paginii web a proiectului; - elaborarea și distribuirea gratuită a unor ghiduri practice de aplicare a rezultatelor proiectului; - participarea la târguri si expoziții; - transfer direct, cu titlu gratuit, către ferme / asociații profesionale; - articole in reviste de popularizare. b) Valorificare către mediul academic / științific: - comunicări științifice - articole științifice. Obiectivul general 7.: Eficientizarea sistemelor de exploatare a animalelor de fermă Obiectivul specific 7.1.: Elaborarea și validarea de tehnologii de exploatare a animalelor Proiectul ADER 7.1.1.: Elaborarea de tehnologii integrate pentru producerea laptelui de oaie în sistem organic, în zona colinară şi de munte a pajiştilor permanente Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 862.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 862.850 187.850 225.000 225.000 225.000

Rezumat Conform datelor oficiale raportate de către Comisia Europeană, în prezent, 2,82% (3.957.496 capete) din ovinele şi caprinele crescute la nivelul UE sunt exploatate în sistem organic (EUROSTAT, 2013). Sectorul de creştere al ovinelor în sistem organic este dominat de ţări precum Regatul Unit (1.161.717 capete), Italia (705.785 capete) şi Spania (614.413 capete), reprezentând cumulat 62,7% din efectivul total de ovine exploatat în acest sistem. Între ţările membre UE există diferenţe marcante în ceea ce priveşte importanţa sistemului de producţie organică la ovine, astfel în Regatul Unit efectivul exploatat în sistem organic reprezintă 5,2% din total efectiv naţional, în timp ce în Italia, reprezintă 8,8%. Mai mult, în Italia şi Grecia, sistemul de producţie organic este orientat preponderent înspre producţia de lapte de oaie (pentru producerea de brânzeturi, ex. brânza tip Feta în Grecia), în timp ce în Regatul Unit sistemul de producere este orientat numai pe producţia de carne. La nivelul regiunii EU-27, s-a înregistrat o creştere anuală a numărului de ferme de ovine incluse în sistemul organic de 10%, în perioada 2005-2011 (comunicat DG-AGRI, 2013). Pe baza datelor raportate de către FAOSTAT (2011), rezultă că laptele de oaie reprezintă doar 1,3% din laptele total produs la nivel global. China este cel mai mare

117

producător de lapte oaie (1.150.000 tone/an), urmată de Siria (706.000 tone/an) şi România (600.400 tone/an), care însă se clasează pe locul I în Europa, dar ocupă un loc marginal în privinţa fermelor de ovine incluse în sistem organic de producţie. Între anii 2000 şi 2009, producţia din sectorul ovin, precum şi numărul efectivului total de ovine a scăzut cu 21% la nivelul UE. Scăderea efectivelor a variat de la un stat la altul, fiind de 15% în Marea Britanie, 24% în Franţa, 34% în Irlanda şi de 48% în Spania. Reducerea dimensiunii şeptelului a fost datorată în principal îmbătrânirii crescătorilor de oi şi numărul mic al lucrătorilor din sectorul ovin, precum şi lipsei măsurilor reale de încurajare a tinerilor pentru formarea şi instalarea în sectorul ovin şi caprin. În acest interval o situaţie radical opusă în România, unde efectivul la nivel naţional a crescut constant cu 5-8% per an, în ultimii 5 ani. Această creştere a fost susţinută de politicile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dintre care subvenţia pe cap de oaie a fost prioritară şi de creşterea cererii de produse provenite de la ovine pe piaţa UE şi a statelor arabe. Un alt avantaj al sectorului de ovine din România îl constitutie suprafeţele de pajişti (4,9 milioane hectare) şi potenţialul acestora pentru producţia organică. În condiţiile în care s-ar folosi numai 60% din suprafaţa de pajişti permanente, prin aplicarea unor măsuri tehnologice minime, acestea ar asigura necesarul de hrană pentru cel puţin 1,6 milioane taurine şi 12 milioane ovine şi caprine. În viitorul apropiat prin aplicarea unor politici corecte de dezvoltare a sectorului, precum si printr-o conjuctură favorabilă, România poate deveni lider incontestabil la nivel European în ceea ce priveşte producerea de lapte şi produse lactate în sistem organic la ovine. În prezent, nu exista tehnologii pentru sistemul organic de producţie al laptelui de oaie în ţara noastră. Prin urmare, elaborarea de tehnologii de înfiinţare şi exploatare a pajiştilor din zona de deal şi munte destinate exploatării cu ovinele în sistem organic, precum şi elaborarea unor tehnologii de creştere a ovinelor în sistem de producţie organic, care să ţină cont de specificitatea condiţiilor din ţara noastră, sunt absolut necesare. Rezultate scontate: - elaborarea unor tehnologii de înfiinţare şi exploatare a pajiştilor din zona de deal şi munte destinate exploatării cu ovinele în sistem organic; - elaborarea unor tehnologii de creştere a ovinelor în sistem de producţie organic; - realizarea unui studiu tehnico-economic privind producerea laptelui de oaie în sistem organic. Modul de aplicare al rezultatelor: - elaborarea şi dezvoltarea de tehnologii de înfiinţare şi exploatare a pajiştilor ecologice, precum şi a unor tehnologii de creştere a ovinelor pentru producţia de lapte în sistem organic. Tehnologiile elaborate şi testate urmează să fie aplicate în cadrul fermelor comerciale, de tip extensiv; - organizarea de workshopuri pentru crescătorii de ovine şi asociaţiile profesionale; - publicarea rezultatelor în cadrul unor articole ştiinţifice, reviste de specialitate şi participarea la conferinţe naţionale şi internaţionale; - crearea unei pagini Web pentru difuzarea acestor rezultate rezultatelor obţinute, sub formă de rapoarte, prezentări power-point, articole de popularizare şi articole ştiinţifice; - participarea la expoziţii regionale şi naţionale de profil.

118

Obiectivul general 7.: Eficientizarea sistemelor de exploatare a animalelor de fermă Obiectivul specific 7.2.: Îmbunătățirea indicatorilor de reproducție la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice Proiectul ADER 7.2.1.: Îmbunătățirea potențialului productiv în fermele de vaci pentru lapte din N-E României prin producerea de embrioni “in vitro” folosind donatoare de ovocite înalt productive și material seminal (sexat și nesexat) provenit de la tauri testați Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 792.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 792.850 170.350 207.500 207.500 207.500

Rezumat: Proiectul are drept obiectiv îmbunătățirea indicatorilor de reproducție la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice, cu referire la biotehnica de recoltare de ovocite de la vaci înalt productive în vederea obţinerii de embrioni prin fertilizare “in vitro” , utilizând material seminal sexat şi nesexat Sexarea materialului seminal bovin a prezentat un mare interes în ultimul deceniu. Izolarea spermatozoizilor ce prezintă cromozomul sexual x, prezintă efecte pozitive de creştere a randamentului economic în fermele de vaci pentru lapte datorită creşterii disponibilităţii viţelelor utilizate pentru loturile de înlocuire. La ora actuală materialul seminal sexat şi congelat de taur se găseşte pe piaţă la costuri mai mici în comparaţie cu anii precedenţi şi de aceea valorificarea acestui deziderat impune încadrarea lui în biotehnologiile moderne de reproducere la specia bovină. Costurile privind implementarea acestui proiect, producerea de embrioni in vitro utilizând material seminal sexat, pe scară largă sunt limitate. Totodată ratele de concepţie apărute în urma implementării acestei biotehnologii sunt reduse valoric. Implementarea acestui proiect are drept scop îmbunătăţirea ratelor de concepţie şi încluderea acestei biotehnologii pe scară largă. În mod particular, numărul de spermatozoizi utilizaţi în programele de fertlizare in vitro este mult mai mic decât atunci când se realizează inseminarea artificială. Pentru a face eficientă această biotehnologie de reproducţie, se propune prin acest proiect folosirea la recoltarea de ovocite pentru fertilizare in vitro femele cu antecedente productive foarte bune. Prin implementarea acestui proiect se va crea posibilitatea ca vacile cu potenţial genetic ridicat să fie exploatate în continuare, chiar dacă activitatea productivă şi reproductivă este compromisă, crescând numărul de produşi femeli ce pot fi obţinuţi pe viaţă productivă. Obiectivul principal al acestui proiect este de a identifica potențialul utilizării de material seminal congelat (m.s.c.) sexat si nesexat, comparativ, pentru producerea

119

de embrioni in vitro destinaţi formării unor loturi performante de juninci în fermele comerciale. Combinarea producerii de embrioni in vitro prin utilizarea de ovocite de la vaci înalt productive cu material seminal congelat sexat și nesexat ar permite dezvoltarea acestei biotehnici de reproducţie moderne, care la ora actuală prezintă mici deficiențe. Prin obținerea de embrioni in vitro prin acest proiect se evidenţiază faptul că, prin dezvoltarea acestei biotehnici de reproducţie pot fi utilizaţi mai puţini spermatozoizi sexaţi decât ar fi necesari prin tehnica de inseminare artificială. De asemenea, se va înclina balanţa sex-ratio (raportul sexelor la naştere) în favoarea femelelor, ceea ce ar duce la o creștere a eficienței economice în fermele de vaci pentru lapte. Scopul final este de implementare pe scară largă a acestei biotehnologii de reproducţie eficiente din punct de vedere economic şi care ar putea fi integrată în managementul de rutină al fermelor de vaci producătoare de lapte. Activităţile proiectului propus se vor desfăşura etapizat pe o perioadă de patru ani, 2015-2018. În anul I de derulare, 2015 vor fi identificate fermele potenţial beneficiare ale acestui proiect. Vor fi selectate vacile donatoare de ovocite, care au avut performanţe productive, dar au fost propuse pentru reformă din diferite cauze. În anul II de derulare 2016 se va cuantifica numărul de embrioni transferabili, care pot fi obţinuţi de la o vacă reformă, cu antecedente productive performante, utilizând m.s.c. sexat. În anul III de derulare 2017 se vor evalua ratele de concepție la vacile receptoare de embrioni din fermele selectate şi vor fi înregistraţi şi monitorizaţi produşii obţinuţi. Se vor elabora referatele tehnice de fază şi anuale cu principalele rezultate obţinute şi vor fi elaborate articole ştiinţifice în vederea comunicării la simpozioane şi publicării în reviste de specialitate Anul IV de derulare 2018 se vor centraliza rezultatele cu privire la activitatea de reproducţie a vacilor din loturile experimentale, în ceea ce priveşte rata de concepţie, desfăşurarea gestaţiei şi a parturiţiei, raportul sexelor produşilor obţinuţi. Se va evalua potenţialul productiv al produşilor de sex femel obţinut, comparativ cu cel al donatoarelor selectate. Se vor elabora referatele tehnice de fază, anuale şi raportul final cu principalele rezultate obţinute şi vor fi elaborate articole ştiinţifice în vederea comunicării la simpozioane şi publicării în reviste de specialitate. Rezultatele scontate: -obţinerea unui număr mai mare de femele, viţele pentru lotul de înlocuire, din vaci cu producţii mari de lapte şi cu evenimente patologice incompatibile cu reproducţia normală; -valorificarea eficientă a vacilor reformate, comparativ cu abatorizarea; -identificarea factorilor cheie de macro și microclimat implicați în succesul acestei biotehnologii; -stabilirea costurilor pentru obţinerea unei viţele dintr-o vacă cu potenţial genetic superior; - elaborarea unei tehnologii de reproducţie pentru obţinerea de embrioni in vitro de la vaci donatoare.

120

Modul de aplicare al rezultatelor:

Elaborarea de articole ştiinţifice care vor fi comunicate la simpozioanele naţionale, publicate în reviste de specialitate. Elaborarea de articole de popularizare, broşuri. Obiectivul general 8.: Asigurarea bunăstării și sănătăţii animalelor Obiectivul specific 8.1.: Suport tehnico-științific pentru asigurarea bunăstării și sănătății animalelor Proiectul ADER 8.1.1.: Implementarea măsurilor de bunăstare a bivolilor, în relație cu indicatorii de producție, reproducție și economici în diferite module de ferme, cu impact asupra dezvoltării durabile a speciei Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat :792.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 792.850 170.350 207.500 207.500 207.500

Rezumat: Oamenii de ştiinţă au devenit tot mai conştienţi de faptul că funcţiile vitale majore (metabolismul, circulaţia sanguină, respiraţia, reproducerea etc.) sunt comune, se regăsesc atât la om, cât şi la animale superioare. Mecanismele stresului, durerii, frustrării sunt aproape identice. Şi la animale, ca şi la om, mecanismele homeostazice sunt puternic influenţate de informaţia receptată prin diferiţi analizatori (vizual, auditiv, olfactiv, gustativ), care joacă un rol însemnat în procesul de reacţie şi de adaptare. Informaţia este cea care indică modul de folosire a substanţelor disponibile şi a energiei de care dispun organismele. Sintagma bunăstarea animalelor a fost aleasă pentru a desemna calitatea vieţii animalelor. Ea derivă din limba engleză, în care se utilizează termenul welfare, Universal Declaration for the Welfare of Animals, elaborată şi susţinută de către Societatea Mondială pentru Protecţia Animalelor (World Society for the Protection of Animals, cu sediul la Boston, S.U.A.), defineşte bunăstarea prin: gradul (măsura) în care sunt întrunite cerinţele fizice, comportamentale şi psihologice ale animalului. În cadrul aceleeaşi declaraţii, se prezintă pentru animalele dependente de om, cele cinci libertăţi care trebuie să fie asigurate concomitent: - freedom from hunger and thirst (în sensul de asigurare a accesului la apă proaspătă şi la hrană specifică); - freedom from disconfort (asigurarea mediului corespunzător, incluzând adăpostirea şi odihna confortabilă); - freedom from pain and disease (prevenirea durerii, rănirilor, diagnosticul rapid şi tratamentul bolilor); - freedom from fear and distress (eliberarea de frică şi suferinţă mintală); - freedom to express normal behaviour (asigurarea spaţiului, a facilităţilor şi a companiei pentru exprimarea comportamentului normal). Obiectivele asociate ale proiectului sunt: conservarea speciei şi stoparea declinului efectivului de bivoli; transformarea creşterii bivolilor dintr-o activitate tradiţională

121

bazată pe istorie de familie, într-o activitate rentabilă, modernă, care să atragă crescători tineri; rentabilizarea creşterii bivolilor concomitent dezvoltării durabile a speciei. În acest context, rezultatele ştiinţifice vor fi utilizate în fermele de dimensiuni medii (8-50 capete) în vedrea modernizării tehnologiilor de creştere în scopul îmbunătăţirii rezultatelor de producţie, reproducţie şi economice, cu implicaţii asupra rentabilizării producţiei şi dezvoltării durabile. Dezvoltarea proiectului se va realiza în vederea implementării măsurilor de bunăstare, materializate prin tehnologii moderne, hrănire raţională şi completă, care să satisfacă necesarul de întreţinere şi producţie pentru animale, urmărirea activităţii de reproducţie, implementarea unor tehnici moderne de procesare a laptelui la nivel de atelier propriu, în vederea creşterii rentabilităţii. Activităţile ce se vor desfășura sunt următoarele: - implementarea măsurilor de bunăstare în fermele de bivoliţe prin introducerea unei tehnologii moderne de creştere; - inventarierea crescătorilor de bivolițe cu ferme de dimensiuni medii; - elaborarea de studii individualizate pentru fiecare fermă de dimensiune medie, în vederea implementării de către acestea a tehnologiilor moderne, care să respecte condițiile de bunăstare; - elaborarea unui raport ştiintific privind măsurile de creştere a producţiei de lapte în fermele luate în studiu; - elaborarea unui raport ştiintific privind măsurile de rentabilizare a fermelor de dimensiuni medii; - elaborarea ghidului de bunăstare în vederea dezvoltării durabile a speciei. Rezultatele scontate: - elaborarea unei tehnologii moderne de creştere a bivolilor în ferme de dimensiuni medii şi mari; - elaborarea ghidului de bunăstare pentru fermele de bivoli de dimensiuni medii şi mari, în vederea dezvoltării durabile a speciei; - îmbunătăţirea parametrilor de producţie şi creşterea cantităţii de materie primă pentru piaţa produselor obţinute de la bivoli; - îmbunătăţirea parametrilor de reproducţie în fermele de dimensiuni mijlocii, în vederea rentabilizării creşterii bivolilor. Modul de aplicare al rezultatelor: Utilizarea în fermele luate în studiu a tehnologiilor moderne de hrănire, bazate pe raţii întocmite ştiinţific; folosirea principiilor moderne de păşunat raţional dozat; folosirea mulsului mecanic; urmărirea activităţii de reproducţie, depistarea şi inseminarea bivoliţelor la momentul optim, pentru a nu se pierde cicluri de reproducţie; creşterea tineretului de reproducţie după un plan de creştere întocmit ştiinţific pentru fiecare fermă; asigurarea spaţiului optim pentru cazarea animalelor; controlarea parametrilor de microclimat din adăposturi. Elaborarea ghidului de bunăstare pentru fermele de bivoli de dimensiuni medii şi mari, în vederea dezvoltării durabile a speciei. Elaborarea ghidului practic privind măsurile de rentabilizare a fermelor de dimensiuni medii. Elaborarea tehnologiei de creştere a bivolilor în ferme de dimensiuni medii şi mari. Rrezultatele obţinute vor fi diseminate prin întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, articole de popularizare.

122

Proiectul ADER 8.1.2.: Creşterea bunăstării şi sănătăţii tineretului animal în special porcin, prin utilizarea de aditivi furajeri (premixuri sau suplimente furajere) care să conţină anticorpi mono şi policlonali (IgY) obţinuţi din gălbenuşul de ouă provenite de la găini imunizate specific Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 712.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 712.850 150.350 187.500 187.500 187.500

Rezumat: Imunoglobulinele (Ig) extrase din gălbenuşul oului (Y) de găină sunt imunoglobuline specifice preparate faţă de un antigen dat (tulpini bacteriene, virale - inactivate), care au devenit o mare speranţă în prevenirea şi combaterea unor boli la animale, în creşterea bunăstării şi sănătăţii tineretului animal. În prezent, interesul faţă de imunoglobulinele preparate pe găină este mare, datorită incidenţei din ce în ce mai ridicate a tulpinilor rezistente la antibiotice. În oul de găină se găsesc imunoglobuline IgA şi IgM, care ajung în albuş din oviduct, în timp ce IgG –ul numit mai recent IgY, se transferă din sânge în ovar, iar cantitatea de anticorpi specifici produsă pe an de o găină, este mare (20-40 g Ig în total). Scopul proiectului este îmbunătăţirea bunăstării tineretului animal, în special porcin, prin realizarea şi utilizarea unor mijloace alternative (produse conţinând imunoglobuline IgY) în locul antibioticelor folosite deseori, în exces. Activităţile principale ale proiectului se vor concretiza, în: - cartarea principalilor agenţi patogeni (tulpini bacteriene) care afectează sănătatea tineretului animal, în special porcin, în perioade critice de viaţă (înţărcare, transport, convalescenţă etc.); - prepararea antigenelor specifice (tulpini bacteriene - inactivate), urmată de imunizarea găinilor ouătoare, recoltarea la momentul optim a ouălor care vor fi procesate în vederea obţinerii imunoglobulinelor specifice de gălbenuş (IgY) monovalente sau polivalente. După controlul cantitativ şi calitativ al imunoglobulinelor specifice (IgY) mono sau polivalente, folosind testul de inhibare a creşterii bacteriilor, testul ELISA "in house" se vor realiza preparate (aditivi furajeri, formule medicamentoase sau soluţii dezinfectante); în funcţie de antigenul dat (monovalent sau polivalent), condiţionarea preparatelor (aditivi furajeri, formule medicamentoase) se va face sub formă lichidă (concentrat), pulbere (liofilizată), spray, unguent. Controlul calitativ şi cantitiv al preparatelor (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanţi) în condiţii de laborator (Biobază) şi în condiţii de teren (ferme), pentru evaluarea eficacităţii lor. Rezultate scontate: - obţinerea unor imunoglobuline specifice (IgY) mono sau polivalente extrase din gălbenuşul ouălor de găină (controlate din punct de vedere calitativ şi cantitativ), acestea fiind apoi condiţionate sub formă de pulberi concentrate (aditivi furajeri), sub formă lichidă (formule medicamentoase, dezinfectanţi), pulberi liofilizate, spray, unguent;

123

- stabilirea dotărilor şi investiţiilor necesare dezvoltării producţiei de produse (premixuri cu IgY mono sau polivalente, formule medicamentoase, dezinfectanţi), în condiţii semiindustriale. Modul de aplicare al rezultatelor: Metodologiile, produsele cu imunoglobuline (IgY) (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanţi) realizate semiindustrial vor fi puse la dispoziţia fermelor de animale, în scopul creşterii bunăstării şi sănătăţii tineretului animal, în special porcin; produsele cu imunoglobuline specifice (IgY) vor contribui la dezvoltarea unei alternative solide şi specifice, la utilizarea excesivă a antibioticelor, în perioadele critice din creşterea tineretului animal, în special porcin; folosirea antibioticelor este din ce în ce mai restrictivă, datorită producerii antibiorezistenţei la unii germeni patogeni, afectând bunăstarea şi creşterea animalelor, având acţiune nefastă, inclusiv la om. Metodologiile, tehnicile şi rezultatele obţinute vor fi publicate online sau în reviste de specialitate. Instruirea şi promovarea informaţiilor ştiinţifice privind imunoglobulinele specifice (IgY) mono sau polivalente realizate ca produse (aditivi furajeri, formule medicamentoase, dezinfectanţi). Elaborarea şi difuzarea de materiale documentare sub formă de Ghid de bune practici, privind imunoglobulinele specifice (IgY), obţinute în creşterea bunăstării şi sănătăţii la animale. Obiectivul general 9.: Dezvoltarea cercetărilor de apicultură Obiectivul specific 9.1.: Diversificarea și eficientizarea producțiilor apicole Proiectul ADER 9.1.1.: Standardizarea metodelor de biometrie în studiul raselor, de creştere a reproducătorilor și de însămânţare instrumentală, utile în evaluarea familiilor de albine, cu aplicabilitate în conservarea și ameliorarea genofondului apicol naţional Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 762.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 762.850 162.850 200.000 200.000 200.000

Rezumat: Producția apicolă depinde în mare masură de tehnicile apicole utilizate, resursele florale existente dar și de calitatea materialului biologic utilizat. Cercetările de ultimă oră pe plan european arată că utilizarea materialului biologic local, selecționat, reprezintă cea mai bună soluție în managementul apicol durabil, în contextul utilizării populațiilor locale cu rezistență naturală sporită la boli și conservării diversității raselor, cunoscându-se problemele de depopulare masivă cu care se confruntă numeroase țări în ultimii ani. Evaluarea familiilor de albine în procesul de selecție și creștere de material biologic ameliorat în rasă curată reprezintă obiectivul principal al Programului național de

124

ameliorare și conservare a albinei românești, dar și baza tehnologică în producerea de material biologic selecționat în stupinele autorizate ANARZ în acest scop. În acest context, scopul cercetărilor este de a optimiza și standardiza acele metode care să poată fi aplicate în stupinele de selecție autorizate pentru producerea de material biologic și care să poată fi integrate în programele de ameliorare la nivel european. Principalele activități vizate: - analiza metodelor și tehnicilor aplicate pe plan internațional privind biometria la

albine, creșterea reproducătorilor și însămânțarea instrumentală; - prelevarea de probe de albine din diverse populații locale și europene și

realizarea unor studii de biometrie comparative; - studiul principalelor metode de creștere a reproducătorilor la albina meliferă și de

însămânțare instrumentală a mătcilor și stabilirea unor indici de calitate a mătcilor împerecheate natural/însămânțate instrumental;

- îmbunătățirea, optimizarea și standardizarea metodelor de evaluare și tehnologiilor de creștere a reproducătorilor și de însămânțare instrumentală ca metode de control a împerecherilor la albine și dezvoltarea unui laborator de analiză, de referință la nivel național;

Rezultate scontate: - metoda standardizată pentru evaluarea biometrică a rasei autohtone de albine

(Apis mellifera carpatica) in conformitate cu metode aplicate si la alte rase europene;

- metode optimizate și standardizate de creștere a mătcilor și trântorilor în funcție de numărul de mătci crescute și împerecheate pe sezon aplicabile în stupinele autorizate de creștere a materialului biologic;

- tehnica optimizată de însămânțare instrumentală. Modul de aplicare al rezultatelor: Realizarea unor publicații (cărți, ghiduri) cu metode optimizate, standardizate de evaluare biometrică și de creștere a reproducătorilor. Actualizarea programului de ameliorare și conservare a albinei românești și a legislației în domeniu. Diseminare rezultatelor prin publicarea de articole tehnice și științifice și prin participarea la manifestări științifice pe plan național și internațional precum și printr-o pagina web. Obiectivul general 10.: Dezvoltarea și diversificarea sistemelor și tehnologiilor de acvacultură și asigurarea sănătății viețuitoarelor acvatice Obiectivul specific 10.1.: Elaborarea și implementarea sistemelor și tehnologiilor competitive si performante, adaptate la contextul socio– economic actual, cu impact negativ redus asupra mediului și a componentelor sale Proiectul ADER 10.1.1.: Sisteme și tehnologii moderne pentru reproducerea și cresterea peștilor și a altor organisme acvatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018

125

Buget estimat : 762.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

762.850 162.850 200.000 200.000 200.000

Rezumat: Utilizarea materialului biologic piscicol de populare adaptat diferitelor tipuri de ferme piscicole și sisteme de creștere cu origine cunoscută și cu caracteristici productive superioare este condiția esențială pentru dezvoltarea acvaculturii. Deși România dispune de importante capacități de producție piscicolă, în acest moment, producerea materialului de populare se realizează în numai câteva ferme, care nu dispun de bază biologică corespunzătoare - loturi de genitori din speciile de pești de apă dulce, de dotările specifice, dar mai ales de suportul tehnic și științific necesar, care să garanteze calitatea materialului biologic piscicol obținut. Acesta este unul din principalii factori care afectează negativ cantitatea și calitatea producției din acvacultura românească. Este cunoscut faptul că, în acest moment, importante cantităţi de material piscicol de populare sunt aduse în România din țările vecine, cu efecte negative atât din punct de vedere al alterării genetice a raselor și liniilor autohtone și al apariției unor boli, cât şi din punct de vedere economic. Plecând de la stadiul actual al sistemelor și tehnologilor de reproducere utilizate în acvacultura europeană şi a rezultatelor obţinute de unităţile de cercetare în acest domeniu, s-au evidenţiat o multitudine de aspecte care trebuie luate în considerare referitoare la: controlul factorilor de mediu, condiționarea reproducătorilor, tratamentele hormonale, adaptarea sistemelor de incubație, eficientizarea energetică a sistemelor, managementul operării tehnologiei de reproducere în funcţie de particularităţile eco-fiziologice a peștilor, menţinerea stării de sănătate şi a condiţiilor de biosecuritate pe întreaga durată a ciclului de reproducţie. În contextul celor prezentate mai sus, ansamblul activităţilor de cercetare ce fac obiectul proiectului vizează realizarea unor sisteme şi tehnologii de reproducere care să asigure promovarea unei acvaculturi intensive, profitabile, responsabilă față de mediu şi componentele sale faţă de calitatea produsului rezultat. Gradul de noutate și de complexitate constă în corelarea particularităților biologiei de reproducere a diferitelor specii de pești, controlul factorilor de mediu, aplicarea metodelor și tehnicilor specifice pentru obținerea produselor seminale și asigurarea condițiilor de incubație și de creștere a descendențelor, pentru transpunerea acestora în tehnologii moderne de reproducere artificială. Proiectul își propune să elaboreze tehnologii moderne de reproducere atât pentru speciile de pești de cultură, dar și pentru speciile care, în acest moment, nu fac obiectul creșterii dirijate industriale, deși prezintă importanță economică și sunt solicitate pe piață, contribuind astfel la diversificarea producției piscicole. Proiectul işi propune să sprijine fermierii din România, prin punerea la dispoziție a unor sisteme și tehnologii de reproducere artificială adaptate noilor condiții ecologice şi tehnologice, care să asigurare obţinerea unui material de populare cu caracteristici bioproductive superioare, obținut în condiții controlate, adaptat sistemelor tehnologice actuale. Rezultatele proiectului se vor concretiza în sisteme și tehnologii de reproducere artificială adaptate condițiilor ecologice și tehnologice actuale, care să susțină dezvoltarea acvaculturii prin :

126

-producerea materialului biologic piscicol de populare, cu caracteristici bioproductive superioare ; - obținerea puietului necesar refacerii potențialului piscicol al ecosistemelor naturale și exploatarea complexă și durabilă a resurselor acvatice naturale; -lărgirea paletei de specii și diversificarea sortimentală a producției piscicole prin introducerea și extinderea în cultură a unor specii autohtone valoroase; -reintroducerea pe piață a unor specii apreciate, pentru care există tradiție în consum. Modul de aplicare al rezultatelor: Tehnologiile elaborate vor fi diseminate și puse la dispoziția operatorilor economici specializați în reproducerea artificială și creșterea peștilor. Materialul piscicol de populare obținut va face obiectul acțiunilor de repopulare în ecosistemele acvatice naturale , în vederea refacerii potențialului piscicol al acestora și de asemenea, va fi diseminat în fermele piscicole pentru introducerea și extinderea acestora în cultură, contribuind la dezvoltarea sectorului privat prin creșterea și diversificarea producției. Rezultatele proiectului vor fi diseminate prin mijloace specifice: prezentarea și demonstarea tehnologiilor, publicarea de articole de specialitate, organizarea şi participarea la manifestări ştiintifice. Proiectul ADER 10.1.2.: Elaborarea şi implementarea unor tehnologii inovative şi eco-eficiente pentru creșterea în sistem intensiv a unor specii de pești cu perspective bune de piață Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 862.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

862.850 187.850 225.000 225.000 225.000

Rezumat: Politica Comună în domeniul Pescăriei prin liniile sale directoare promovează dezvoltarea durabilă a acvaculturii, încurajând realizarea de produse de înaltă calitate şi sănătoase precum şi metode de producţie care să nu dăuneze mediului înconjurător şi bioprodusului. În aceste condiţii, dezvoltarea acvaculturii a devenit una din orientările fundamentale datorită preocupărilor pentru sporirea calităţii şi securităţii lanţului alimentar. Mare parte din modelele sistemelor şi tehnologiilor intensive de creştere au început să fie corelate cu principiile ecologice urmărindu-se menţinerea eficienţei economice a acestora. În acest context una din priorităţile cercetării în domeniu acvaculturii o reprezintă, dezvoltarea de tehnologii eco-eficiente şi a standardelor specifice acestora. În momentul de faţă, se fac eforturi mari de cercetare pentru integrarea practicilor specifice acvaculturii cu cele biologice în vederea promovării modelelor ecologice ce asigură securitatea şi siguranţa alimentară a produselor din acvacultură, echilibrul ecologic şi conservarea biodiversităţii şi nu în ultimul rând asigurarea eficienţei economice . Gradul de noutate al proiectului constă în conversia şi standardizarea acestor tehnologii de creştere, urmărind implementarea de tehnologii noi, „naturale” şi curate,

127

care pot avea impact direct asupra productivităţii şi profitabilităţii şi având ca rezultat menţinerea unor ecosisteme acvatice viabile şi durabile. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect vizează elaborarea de tehnologii şi metode moderne eco-eficiente de creştere a speciilor de peşti cu perspective comerciale bune. Este un proiect interdisciplinar ce presupune o abordare complexă a relaţiei biomediu acvatic – producţie piscicolă – siguranţă alimentară, urmând să asigure: - calitatea biomediului acvatic prin utilizarea metodelor ecologice; -adaptarea sistemelor convenţionale de creştere a vieţuitoarelor acvatice la tehnologia ecologică; - elaborarea tehnologiei eco - eficiente de creştere a speciilor de peşti; . - standardizarea tehnologiei şi crearea normativului specific. Prin cercetările propuse se crează premizele dezvoltării de noi direcţii de abordare în acvacultură, propunând noi studii ale relaţiei apă-sol-producţie piscicolă şi mediu, validând o serie de indicatori utili în caracterizarea unor procese care se petrec în heleşteele piscicole cu scopul de a identifica şi recomanda fermierilor acei parametri care să asigure realizarea unor producţii profitabile. Rezultatele cercetărilor vor permite recomandarea celor mai bune soluţii pentru amenajarea şi managementul heleşteelor piscicole, în vederea obţinerii unor producţii superioare cantitativ şi calitativ, cu o înaltă valoare nutritivă, cu respectarea implicită a normelor europene privind biomediul şi bioprodusul. Rezultate scontate: - obţinerea valorilor optime ale parametrilor biologici şi fizico-chimici ai apei tehnologice prin utilizarea metodelor ecologice de filtrare; - stabilirea sistemului de creştere a vieţuitoarelor acvatice; - stabilirea tehnologiei cadru şi a normativului specific - specii de peşti pretabile, formule de populare, densităţi de populare, hrană administrată, etc.; - elaborarea standardului tehnologiei de creştere a vieţuitoarelor acvatice. Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele cercetărilor vor fi diseminate şi puse la dispoziţia operatorilor economici din domeniul acvaculturii, autorităţii publice centrale ce răspunde de pescuit şi acvacultură, precum şi comunităţii ştiinţifice din domeniu, prin: - promovarea publică a informaţiilor ştiinţifice şi tehnologice prin organizarea de întâlniri cu agenţi economici, autorităţi publice centrale, organizaţii patronale, direcţii agricole judeţene; - diseminarea pe scară largă a documentaţiei tehnico - ştiinţifice de realizare a tehnologiei prin editarea de materiale de informare. Prin realizarea acestei tehnologii cu aplicabilitate la agenții economici se previzionează dezvoltarea sectorului privat în două direcţii care interferă şi cu direcţiile prioritare ale strategiei sectorului naţional de acvacultură şi pescuit, prin introducerea tehnologiilor de creştere a peştilor cu valoare economică ridicată și prin diversificarea producţiei piscicole. Obiectivul general 10.: Dezvoltarea și diversificarea sistemelor și tehnologiilor de acvacultură și asigurarea sănătății viețuitoarelor acvatice

128

Obiectivul specific 10.2.: Studii și cercetări suport pentru asigurarea bunăstării și sănătății vietuitoarelor acvatice Proiectul ADER 10.2.1.: Elaborarea si implementarea unui program de monitorizare, pentru reducerea riscurilor patologice în acvacultură, diminuarea pierderilor și asigurarea sănătății și a bunăstării animale Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 862.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 862.850 187.850 225.000 225.000 225.000

Rezumat Grija pentru întreținerea stării de sănătate a peștilor și a altor organisme acvatice utile omului, constituie astazi un obiectiv major al acvaculturii moderne. Starea de sănătate a acestor animale este o condiție obligatorie care, alături de celelalte măsuri din acvacultură, asigură succesul pentru obținerea unor producții mari. Tematica de cercetare propusă în acest proiect vizează elaborarea şi implementare în acvcacultura din România a unui program de monitorizare a stărilor patologice la peşti având în vedere că acestea reprezintă din ce în ce mai frecvent factori limitativi ai producţiei piscicole, fie prin reducerea ritmului de creştere şi deprecierea valorii alimentare şi a aspectului comercial, fie prin mortalitatea de multe ori în masă a peştilor. Cunoaşterea stărilor patologice, diagnosticul timpuriu al acestora şi aplicarea corectă a măsurilor de combatere, în special a măsurilor de profilaxie, reprezintă condiţii esenţiale pentru asigurarea unei activităţi normale în unităţile piscicole, în vederea obţinerii unor producţii ridicate şi asigurării sănătăţii şi bunăstării animale. Direcţiile majore pe care se vor desfăşura cercetările constau în: - studii epidemiologice privind distribuţia agenţilor patogeni în efectivele piscicole în România; - dezvoltarea instrumentelor de diagnostic prin crearea unor metodologii bazate pe utilizarea tehnicilor imunologice; - dezvoltarea unor produse de intervenţie utilizabile în profilaxia și tratamentul îmbolnăvirilor luate în studiu; - dezvoltarea infrastructurii tehnice; - creşterea şi dezvoltarea capacităţilor şi a expertizei naţionale în domeniu. Rezultate: - stabilirea tehnicilor şi a metodologiei de diagnostic precoce privind agenţii patologici luaţi în studiu; - dezvoltarea tratamentelor profilactice şi terapeutice; - evaluarea distribuţiei agenţilor patogeni în efectivele piscicole în România; - participări la reţele de epidemiosupraveghere naţionale şi internaţionale specifice; - publicarea unor articole în reviste de specialitate şi on-line.

129

Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele ştiinţifice ale cercetărilor vor fi puse la dispoziţia comunităţii ştiinţifice din domeniu. Pentru tehnicile şi metodologiile finalizate în cursul cercetărilor se va întocmi documentaţia tehnică în vederea testării şi omologării de către organismele abilitate. Totodată, rezultatele cercetărilor vor fi puse la dispoziţia operatorilor economici ce au ca domeniu de activitate acvacultura în vederea eficientizării activităţii şi a creşterii competitivităţii. Obiectivul general 11.: Punerea în valoare a patrimoniului pastoral al României prin sporirea producţiei totale de furaje şi a calităţii acestora, cu o conversie optimă în produse animaliere, în concordanţă cu o bună practică agricolă caracterizată prin armonizarea dintre dezvoltarea economico- socială, conservarea biodiversităţii şi protecția mediului Obiectivul specific 11.1.: Elaborarea unor soluţii tehnologice de îmbunătăţire, întreţinere şi folosire a pajiştilor situate în diferite regiuni fizico-geografice (câmpie, deal, munte) în contextul relaţiei climă - sol – plantă – animal - produs animalier - conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului înconjurător Proiectul ADER 11.1.1.: Soluţii tehnologice şi mijloace tehnice de îmbunătăţire cu inputuri minime a pajiştilor permanente degradate prin măsuri de suprafaţă Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 762.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 762.850 162.850 200.000 200.000 200.000

Rezumat: Integrarea ţării noastre în Uniunea Europeanã implică eforturi deosebite cu privire la protecţia mediului. Un rol important revine repunerii în valoare şi menţinerii nealterate a celor peste 4,9 milioane de hectare de pajişti, care constituie un important patrimoniu naţional cu funcţie productivă, la care se adaugă funcţia ecoproductivă şi peisagistică a mediului ambiant. În prezent o foarte mare parte din suprafaţa pajiştilor României sunt într-o avansată stare de degradare datorită unor factori naturali (aridizarea climatului, inundaţii catastrofale, excesul permanent sau temporar de umiditate, eroziunea solului, acidifiere, sărăturare, invazia vegetaţiei ierboase şi lemnoase nevaloroase etc.), cât şi a unor factori antropici (abandonul şi valorificarea necorespunzătoare, dezechilibru hidric, poluare etc.). Degradarea compoziţiei floristice a pajiştilor are loc atât cantitativ, prin micşorarea densităţii plantelor, cât şi calitativ prin scăderea valorii nutritive a plantelor de nutreţ ca urmare a dispariţiei speciilor valoroase (îndeosebi leguminoasele). Pe lângă faptul că producţia şi calitatea furajelor obţinute de pe aceste suprafeţe este foarte scăzută, aceste terenuri prezintã un grad ridicat de risc în ceea ce priveşte apariţia fenomenelor de eroziune şi alunecări. Stoparea procesului de degradare a pajiştilor permanente şi menţinerea producţiei şi calităţii furajelor au o importanţă deosebită pentru protecţia mediului şi păstrarea biodiversităţii. Astfel se crează premisele pentru a răspunde unei provocări a

130

cercetării pratologice şi pratotehnice, de promovare a unei agriculturi durabile. În acest sens se impune ca o necesitate îmbunătăţirea şi menţinerea ca terenuri fertile a acestor suprafeţe, prin utilizarea tehnologiilor de cultură corespunzătoare. Printre aceste tehnologii un rol însemnat îl au tehnologiile de îmbunătăţire a pajiştilor prin măsuri de suprafaţă. Îmbunătăţirea pajiştilor degradate prin măsuri de suprafaţă cuprinde următoarele tipuri de lucrări: -lucrări de igienă culturală a pajiştilor; -îmbunătăţirea regimului de nutriţie a plantelor printr-o fertilizare corespunzătoare; - supraînsămânţarea pajiştilor. Scopul noilor tehnologii constă în crearea de condiţii mai bune de creştere pentru plantele valoroase de pajişti, fără a distruge covorul vegetal existent. Ele cuprind lucrări pentru sporirea producţiei şi calităţii pajiştilor; înlăturarea fenomenului de degradare a covorului vegetal; diminuarea şi stoparea fenomenului de eroziune de pe pajiştile situate pe terenurile în pantă; conservarea şi refacerea biodiversităţii pe pajişti din toate zonele naturale ale ţării. În cadrul proiectului se vor elabora unele soluţii tehnologice şi se vor promova unele mijloace tehnice de îmbunătăţire cu inputuri minime a pajiştilor permanente degradate prin măsuri de suprafaţă, luându-se în considerare cauzele degradării, condiţiile pedoclimatice şi echipamentele specifice folosite pentru executarea mecanizată a lucrărilor. Principalele activități care vor fi efectuate vor avea ca scop: - identificarea unor zone cu pajiști permanente degradate pretabile a fi îmbunătățite prin măsuri de suprafață; - analiza cauzelor degradării, a condițiilor pedoclimatice și stabilirea soluțiilor tehnologice cu un grad mare de extrapolare zonală; - promovarea unor mijloace tehnice pentru efectuarea mecanizată a verigilor tehnologice; - alegerea amestecurilor de graminee și leguminoase perene de pajiști în funcție de condițiile pedoclimatice zonale și diferite moduri de folosire; - verificarea tehnologiilor zonale de îmbunătățire a pajiștilor degradate prin măsuri de suprafață; - promovarea tehnologiilor zonale prin diferite metode de diseminare.

De asemenea, se va urmări ca aceste noi tehnologii, să aibă un impact ecologic redus, pentru protecţia mediului şi păstrarea biodiversităţii. Rezultate scontate: - stabilirea, în funcție de condițiile pedoclimatice zonale și diferite moduri de folosire, a amestecurilor de semințe de plante furajere perene de pajişti folosite pentru îmbogăţirea compoziției floristice prin supraînsămânţare; - echipamente specifice mecanizării lucrărilor de îmbunătăţire a pajiştilor prin măsuri de suprafaţă; -elaborarea unor tehnologii zonale de îmbunătăţire a pajiştilor degradate prin măsuri minime (în funcţie de cauzele degradării, condiţiile pedoclimatice, destinaţie etc); Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele cercetărilor vor fi prezentate sub forma unor referate ştiinţifice de specialitate susținute la manifestări ştiinţifice şi publicate în revistele de specialitate.

131

Diseminarea rezultatelor prin publicarea lor sub forma unor lucrări cuprinzând noile tehnologii şi echipamente realizate: editarea de broşuri, pliante, CD-uri, filme etc. cu noile soluţii tehnologice și mijloace tehnice. Înfiinţarea unor loturi demonstrative în diferite condiţii staţionale, grade de degradare și moduri de folosire. Organizarea, pe timpul derulării proiectului, de workshop-uri cu fermierii din zona respectivă. Proiectul ADER 11.1.2.: Soluţii tehnologice şi mijloace tehnice de îmbunătăţire a pajiştilor permanente degradate prin renovare totală Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 762.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 762.850 162.850 200.000 200.000 200.000

Rezumat: Condiţiile ecologice foarte diferite în care sunt situate pajiştile, precum şi schimbările socio – economice din ţara noastră, care au condus la un anumit stadiu de degradare, impun cercetării ştiinţifice din domeniul culturii pajiştilor o abordare integrată şi interdisciplinară în vederea elaborării de noi soluţii pentru gospodărirea raţională a patrimoniului pastoral. Obiectivul fundamental pentru punerea în valoare a pajiştilor este sporirea producţiei totale de furaje şi a calităţii acestora, în concordanţă cu o conversie optimă în produse animaliere ca urmare a unei bune valorificări a acestor suprafeţe. Dintre obiectivele specifice un loc important îl ocupă adaptarea tehnologiilor de reînsămânţare a pajiştilor permanente, specifice fiecărei condiţii staţionale, pentru realizarea unor sisteme agricole durabile, cu efecte minime cauzate de schimbările climatice şi optimizarea economică a secvenţelor şi verigilor tehnologice de obţinere şi valorificarea furajelor de pe pajişti. Prin măsuri radicale de îmbunătăţire a pajiştilor degradate se înţelege un complex de lucrări de înlocuire totală a vegetaţiei vechi cu specii şi amestecuri valoroase de graminee şi leguminoase perene de pajişti prin reînsămânţare. Reînsãmânţarea (renovarea totală) pajiştilor permanente cu specii şi amestecuri valoroase de graminee şi leguminoase perene este principala măsură de îmbunătăţire şi intensivizare a producţiei pajiştilor degradate şi a celor slab productive. Pe de altă parte, înierbarea cu amestecuri de plante furajere de pajişti a suprafeţelor degradate, constituie cea mai simplă şi mai economică măsură de combatere a eroziunii solului şi de ameliorare a însuşirilor fizico-chimice ale acestuia. Scopul îmbunătăţirii prin reînsămânţare a pajiştilor degradate constă în: - creşterea cantităţii şi calităţii furajelor obţinute; - reîntregirea proprietăţilor eco-peisagistice prin diminuarea fenomenului de eroziune şi reintroducerii în circuitul agropastoral a pajiştilor şi suprafeţelor degradate; - creşterea eficienţei economice prin obţinerea unor producţii ridicate cu cheltuieli reduse;

132

- crearea unor condiţii favorabile mecanizării în continuare a lucrărilor de pe pajişti şi în special a celor de recoltare a furajelor; - promovarea unei agriculturi durabile prin introducerea în cultură a leguminoaselor perene fixatoare de azot. Datorită diversităţii condiţiilor staţionale în care se găsesc suprafeţele de pajişti ce urmează a fi reînsămânţate se pot întâlni mai multe cazuri, care influenţează aplicarea diferitelor variante tehnologice de îmbunătăţire a pajiştilor permanente. În cadrul proiectului se vor elabora unele soluţii tehnologice şi se vor promova unele mijloace tehnice de îmbunătăţire a pajiştilor degradate prin renovare totală, avându-se în vedere cauzele degradării, diversitatea condiţiilor staţionale în care se găsesc aceste suprafeţe, destinaţia (funcţia economică, de protecţie, peisagistică etc) şi echipamentele specifice folosite pentru executarea mecanizată a lucrărilor. Pentru obținerea rezultatelor scontate în cadrul proiectului se vor desfășura activități în cadrul cărora se va urmări: - identificarea unor zone cu pajiști permanente degradate pretabile a fi îmbunătățite prin renovare totală; - analiza cauzelor degradării, a condițiilor pedoclimatice și stabilirea soluțiilor tehnologice cu un grad mare de extrapolare zonală; - promovarea unor mijloace tehnice pentru efectuarea mecanizată a verigilor tehnologice; - înființare de loturi semincere din categoriile biologice superioare; - alegerea amestecurilor de graminee și leguminoase perene de pajiști în funcție de condițiile pedoclimatice zonale și diferite moduri de folosire; - verificarea tehnologiilor zonale de îmbunătățire a pajiștilor degradate prin renovare totală; - promovarea tehnologiilor zonale prin diferite metode de diseminare.

De asemenea, se va urmări, ca verigile tehnologice propuse, să elimine sau să limiteze efectul factorilor restrictivi externi, astfel încât să se asigure o producţie de furaj ridicată şi cu o înaltă valoare furajeră. Rezultate scontate: - producerea de seminţe din categoriile biologice superioare la soiurile româneşti de plante furajere perene de pajiști, prin înfiinţarea de loturi semincere; - soluţii privind formarea amestecurilor de graminee şi leguminoase perene de pajişti folosite pentru diferite condiţii staţionale şi destinația pajiștilor îmbunătățite; - echipamente specifice mecanizării lucrărilor de îmbunătăţire a pajiştilor prin măsuri radicale; - creşterea eficienţei economice prin obţinerea unor producţii ridicate cu cheltuieli reduse; - elaborarea unor tehnologii zonale de imbunătăţire a pajiştilor permanente degradate prin renovare totală (în funcţie de cauzele degradării, condiţiile pedoclimatice, destinaţie etc); Modul de aplicare al rezultatelor: Rezultatele cercetărilor vor fi prezentate sub forma unor referate ştiinţifice de specialitate susținute la manifestări ştiinţifice şi publicate în revistele de specialitate.

133

Diseminarea rezultatelor prin publicarea lor sub forma unor lucrări cuprinzând noile tehnologii şi echipamente realizate: editarea de broşuri, pliante cu noile soluţii tehnologice și mijloace tehnice. Înfiinţarea unor loturi demonstrative în diferite condiţii staţionale şi grade de degradare. Organizarea, pe timpul derulării proiectului, de workshop-uri cu fermierii din zona respectivă. Proiectul ADER 11.1.3.: Cercetarea sistemelor agro-pastorale în zona montană în contextul noilor schimbări climatice și al apariției fenomenelor extreme, monitorizarea și promovarea modelelor funcționale Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 712.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 712.850 150.350 187.500 187.500 187.500

Rezumat: Zona montană a României reprezintă un teritoriu special, cu un imens potențial economic, social, cultural și de mediu. Ecosistemele agricole montane sunt situate la intersecția dintre acțiunea factorilor naturali externi (abiotici și biotici), a factorilor de origine internă (genotipurile care stau la baza agroecosistemului montan) și presiunea factorului antropic prin activitățile socio-economice, fapt ce generează un anumit mod de gospodărire, prin aplicarea unui management adecvat, care trebuie să se întemeieze pe efectele produse de ființa umană (constructoare, reglatoare și beneficiară a producției agroecosistemului) asupra ecosistemelor, prin mijlocirea factorilor socio-economici. Proiectul îşi propune aplicarea conceptului de sisteme de agricultură ecologică integrată în arealul montan, ca rezultat al sintezei principiilor de agricultură ecologică emanate de practicile tradiţionale, dar şi a sintezei principiilor de agricultură din diverse lucrări ştiinţifice. Cercetarea sistemelor agro-pastorale în zona montană în contextul noilor schimbări climatice și al apariției fenomenelor extreme, trebuie să țină cont și de efectele pe care le-a produs agricultura tradițională practicată de secole, cu toate meritele sale, dar care nu a fost ferită de eșecuri, care de fapt pe parcursul timpului au generat mutații conceptuale curente, idei și școli care au condus la elaborarea unor sisteme noi, tradiționale, intensive, biologice, organice, ecologice. În zona montană se află peste 2,5 milioane ha de pajisti permanente, cu înaltă valoare naturală, menținute în aceste condiții prin practicarea unei agriculturi tradiționale extensive, bazată pe folosirea îngrășămintelor naturale. Prin practicarea unor amenajamente pastorale, agro-pastorale sau agro-silvo-pastorale, aceste suprafețe pot fi întreținute și valorificate superior. Practicarea păstoritului extensiv favorizează biodiversitatea și valorificarea superioară, multilaterală a spațiilor naturale. Economia agro-pastorală a zonelor montane este un exemplu de echilibru ecologic, care nu trebuie neglijat. Sistemele agro-pastorale reprezintă modalități de valorificare superioară a pajistilor prin pășunat cu rumegatoarele, în așa fel încât acestea să se susțină reciproc, cu beneficii multiple, care pot contribui la atenuarea

134

schimbărilor climatice, printr-o mai bună adminstrare a terenurilor, care să aibă în vedere protejarea solului, a covorului vegetal, a resurselor de apă, etc. Experiența agriculturii tradiționale, înnobilată cu rezultatele cercetării științifice de profil, rămâne un bun câștigat, care ar putea fi o bază de pornire pentru sistemele de agricultură ale viitorului, coroborat cu schimbările climatice, prefigurându-se ca o agricultură montană ecologică, integrată. Proiectul vizează elementele fundamentale specifice muntelui, urgente pentru protejarea economiei agricole montane și stoparea depopulării, soluții pentru protecția și dezvoltarea durabilă în Carpații României, în context european și mondial.Obiectivele principale ale proiectului sunt de a identifica și promova acele sisteme de agricultură care se bazează pe adaptarea culturilor și sistemelor de creștere a animalelor la condițiile climatice și ecologice specifice zonei montane, de a promova cu precădere acele metode de cultivare a solului care să asigure regenerarea lui în primul rând prin recircularea elementelor nutritive, reintroducerea asolamentelor și a rotațiilor culturilor acolo unde este posibil, reconstituirea unității structurale și funcționale a ecosistemelor agricole prin refacerea legăturilor dintre lanțurile trofice, prin reinstaurarea legăturilor între producătorii primari și consumatorii primari, importanță acordandu-se dimensionării optime a unităților de producție agricolă, identificarea factorilor de mediu și antropici care conduc la vulnerabilitatea agro-ecosistemului montan și inițierea de măsuri de diminuare a acestor efecte, conversia fermei țărănești la sistemul de agricultură ecologică, șansă istorică pentru agricultura țărănească românească. Rezultate scontate:

-valorificarea superioară a potențialului zonei montane; -consevarea resurselor zonei montane; -reducerea poluării mediului prin agricultură; -diminuarea presiunii asupra unor resurse; -asigurarea câștigului fermierilor prin reducerea costurilor și o mai bună valorificare

a produselor.

Modul de aplicare al rezultatelor: -cursuri de informare şi formare profesională; -module experimentale; -ghid de bune practici; -diseminarea rezultatelor prin organizarea de vizite de lucru, mese rotunde, seminarii, articole de popularizare, lucrări ştiinţifice. Obiectivul general 12.: Integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene și globale agricole și de protecție a mediului. Furnizarea de e-servicii în domeniul resurselor pedologice Obiectivul specific 12.1.: Monitorizarea specifică (intersectorială și multi-media), inventarierea emisiilor și întocmirea documentelor de raportare în domeniul resurselor de sol pentru normative și directive cu referire la politicile agricole și de protecția mediului

135

Proiectul ADER 12.1.1.: Sistem informaţional pentru agricultură şi compatibilizarea acestuia cu Cadastrul General – Sistemul Informațional pentru Agricultură (S.I.A.) Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 1.062.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

1.062.850 237.850 275.000 275.000 275.000 Rezumat: Prin acest proiect se intenţionează ca structura de date și informaţii să se realizeze în conformitate cu reglementările Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, care are în vedere instituirea unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale (INSPIRE/2007), care este obligatorie începând cu 01.01.2008. “Sistemul informational pentru agricultură – S.I.A.” va pune la dispoziţie datele și informaţiile implementate, putând fi accesat atât de organisme locale, cât și de organisme ale autorităţilor centrale pe diverse nivele de autorizare. Realizarea acestui proiect este posibilă, întrucât în anul 2008 s-au predat către MADR şi ANIF rezultatele unei teme de cercetare pilot elaborată de I.N.C.D.I.F.- ISPIF în cadrul programelor de excelenţă, cu denumirea “Proiectarea şi implementarea fondului naţional de date digitale al îmbunătăţirilor funciare. Studiu de fundamentare şi proiect pilot pentru zona judeţului Iaşi”. La data respectivă, după ce s-a demonstrat viabilitatea şi oportunitatea acestui program, s-a propus extinderea metodologiei la toate ramurile agricole şi realizarea unui Sistem informatic naţional cu această destinaţie, organizat pe diferite paliere de accesare, în orice moment. În ţările în care s-au dus la îndeplinire și s-au respectat reglementările Directivei 2007/2/CE, astfel de sisteme informatizate permit analize şi vizualizarea în timp real a unor elemente diferite, cum ar fi nivelul de exploatare al suprafeţelor agricole, starea terenurilor, tipul culturilor, prognoze asupra producţiilor, funcţionarea sistemelor de îmbunătăţiri funciare, producerea de calamităţi şi implicit luarea în consecinţă a măsurilor de protecţie a bunurilor materiale şi a oamenilor. SIA se va realiza la nivel de sistem/amenajare de îmbunătățiri funciare și va cuprinde informații privind: - utilizarea terenurilor pe categorii de folosinţă; - caracterizarea climatică a fiecarei amenajări de îmbunătățiri funciare; - infrastructura amenajărilor de îmbunătăţiri funciare: componente, starea actuală, funcționalitatea, gradul de utilizarea a acesteia; - solurile predominante în amenajările de îmbunătățiri funciare; - clasele de calitate ale solurilor după nota de bonitate și fertilitatea acestora; - recomandări privind îmbunătățirea functionalității amenajărilor de îmbunătățiri funciare; - recomandări privind măsurile agropedoameliorative sau antierozionale necesare; - terenurile degradate şi intensitatea degradării. Principalele activități preconizate a se realiza sunt următoarele: - documentare privind SIA realizate în țările UE; - colectarea informațiilor; - realizarea SIA; - testarea SIA.

136

Obiectivele proiectului: - evidenţa utilizării terenurilor pe categorii de folosinţă şi proprietari; - evidenţa fermelor şi exploataţiilor agricole şi zootehnice; - evidenţa zonelor montane; - evidenţa amenajărilor de îmbunătăţiri funciare; - evidenţa terenurilor viticole şi pomicole; - evidenţa claselor de calitate după nota de bonitate pentru folosinţele agricole; - evidenţa recomandărilor privind priorităţile şi măsurile agropedoameliorative sau antierozionale; - evidenţa terenurilor forestiere; - evidenţa stării de fertilitate a solurilor agricole; - evidenţa terenurilor degradate şi a intensităţii degradării. Rezultate scontate: Sistemul informațional pentru agricultură se va actualiza periodic. Astfel, prin realizarea proiectului se vor pune, în timp real, la dispoziția factorilor de decizie, autorităților centrale și locale precum și lucrătorilor din domeniul agricol, date specifice domeniului evidențiat în obiectivele proiectului. Modul de aplicare al rezultatelor: Informaţiile cuprinse în S.I.A. sunt publice și reprezintă bun proprietate publică a statului şi sunt în administrarea M.A.D.R. Datele şi informaţiile implementate vor putea fi accesate atât de organisme locale cât şi ale autorităţii centrale pe diverse nivele de autorizare.

Obiectivul general 12.: Integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene și globale agricole și de protecție a mediului. Furnizarea de e-servicii în domeniul resurselor pedologice Obiectivul specific 12.2.: Conservarea și valorificarea în sisteme informatice a rezultatelor anterioare ale cercetărilor și cartărilor resurselor de sol Proiectul ADER 12.2.1.: Sistem informatic geografic al resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor (FAO-LCCS) şi sistemul informatic geografic al blocurilor fizice Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 1.062.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018 1.062.850 237.850 275.000 275.000 275.000

Rezumat In România au fost dezvoltate în decursul timpului straturi de informaţii (hărţi pe suport hârtie şi în sistem informatic geografic SIG) privind resursele de sol şi teren. Multe din informaţiile de sol (harta solurilor României la scara 1:200.000) au fost elaborate într-o epocă în care nu existau sisteme informatice geografice. Din acest motiv este necesară armonizarea lor cu straturile privind utilizarea terenului (FAO-LCCS) şi cel al blocurilor fizice (IACS) gestionat de Agenția pentru Plăți și Intervenții

137

în Agricultură (APIA) pentru plata subvenţiilor directe în agricultură (Pilon 1). Această armonizare este deosebit de actuală deoarece elaborarea şi implementarea politicilor agricole în teritoriu (în mod deosebit cele de agromediu, inclusiv delimitarea zonelor cu constrângeri naturale pentru agricultură) se face prin delimitarea unor ctiterii stricte (valori de prag) privind parametrii de sol trasabile la nivel teritorial. În cadrul proiectului se doreşte detalierea hărţii de sol 1:200.000 prin analizarea caracteristicilor unităţilor cartografice (incluzând asociaţia de soluri) în funcţie de informaţiile privind utilizarea terenului (bazat pe interpretarea ortofotoplanurilor în sistemul FAO-LCCS). Stratul astfel rezultat se va cupla cu stratul blocurilor fizice (IACS) gestionat de APIA în scopul asocierii informaţiilor de sol şi climă cu unităţile cartografice (blocuri fizice) utilizate în implementarea politicilor agricole comunitare. Proiectul se va finaliza cu un sistem informatic geografic apelabil de autorităţile centrale şi locale responsabile cu implementarea politicilor agricole. In cadrul Oficiilor de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA) judeţene există un bogat şi valoros material cartografic privind resursele de sol pe terenurile agricole la nivel de unitate agricolă teritorială (UAT) elaborat în decursul timpului în cadrul Sistemului naţional de monitoring al solului. Acest material cartografic este în general pe suport de hârtie fiind din acest motiv practic de neutilizat pentru fundamentarea în teritoriu a politicilor agricole. In plus acest material este supus degradării fizice. În cadrul proiectului se va elabora o metodologie de transpunere a acestor hărţi în straturi specifice SIG prin: scanarea+vectorizarea hărţilor (în funcţie de calitatea acestora), sau digitizare. Hărţile actuale elaborate la nivel de UAT (comună) se vor geo-referenţia în vederea includerii lor într-un sistem unitar la nivel naţional. Pe baza acestei metodologii hărţile privind resursele de sol elaborate de OSPA (la scara 1:10.000 sau 1:5000) vor fi incluse într-un sistem informatic unitar la nivelul întregii ţări. Hărţile georeferenţiate vor putea fi astfel utilizate în fundamentarea la nivel teritorial a policilor agricole privind resursele de sol şi teren Rezultate scontate: - sistem informatic geografic al resurselor de sol şi teren asociat blocurilor fizice din sistemul IACS; - îmbunătăţirea acurateţii hărţilor de sol 1:200.000 prin luarea în considerare a datelor privind utilizarea terenului; - sistem informatic geografic al resurselor de sol şi teren pe baza hărţilor la scara 1:10.000 (1:5.000) elaborate de OSPA judeţene; - valorificarea cercetărilor anterioare în contextul noilor politici agricole comunitare; - crearea unor baze de date georeferenţiale pentru elaborarea, implementarea şi gestionarea politicilor de dezvoltare a sectoarelor agriculturii româneşti şi a dezvoltării rurale, în conformitate cu strategia europeană în domeniul PAC precum şi cu cerinţele impuse de modificările climatice.

Modul de aplicare al rezultatelor: Baza de date georeferențiată apelabilă de autoritățile publice centrale și locale suport pentru implementarea politicilor agricole și de agromediu.

138

Obiectivul general 12.: Integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene și globale agricole și de protecție a mediului. Furnizarea de e- servicii în domeniul resurselor pedologice Obiectivul specific 12.3.: Armonizarea datelor și serviciilor bazate pe informații de sol provenite din România cu structurile similare dezvoltate la nivel european Proiectul ADER 12.3.1.: Portal pentru informaţii de sol “în oglindă” cu cel realizat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) la nivel european Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 1.062.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

1.062.850 237.850 275.000 275.000 275.000 Rezumat: Centrul European de Știință (JRC) prin Institutul de Durabilitate a Mediului (IES) a realizat un portal privind resursele de sol care este utilizat de principalele instituţii europene (Comisia Europeană, Agenţia Europeană de Mediu, etc.) pentru fundamentarea politicilor de mediu şi agricultură influenţate de sol. Portalul include hărţi (primare sau derivate utilizând funcţii de pedotransfer sau sisteme expert) bazate pe Harta resurselor de sol ale Europei la scara 1:1.000.000. Romănia are informaţii de sol la scări mai detaliate (1:200.000) care pot fi utilizate pentru o mai bună fundamentare a aplicării politicilor agricole în teritoriu. Scopul proiectului este de a utiliza bazele naţionale de date pentru generarea unui portal cu date de sol şi teren “în oglindă” cu portalul realizat de JRC. În acest mod va creşte vizibilitatea naţională şi internaţională a rezultatelor obţinute în domeniul studiului resurselor de sol din Romănia şi se va crea un sistem trasabil pentru fundamentarea politicilor agricole în mod deosebit a celor privind agro-mediul și schimbările climatice. În realizarea aplicaţiilor incluse în portal se vor respecta procedurile şi protocoalele elaborate de JRC în acord cu specificaţiile Directivei INSPIRE. Rezultate scontate: - portal cu informaţii de sol şi teren pentru fundamentarea politicilor agricole şi de mediu. Modul de aplicare al rezultatelor: Portalul cu informații va fi utilizat de către de autoritățile publice pentru fundamentarea politicilor de mediu şi agricultură influenţate de sol.

Obiectivul general 12.: Integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene și globale agricole și de protecție a mediului. Furnizarea de e-servicii în domeniul resurselor pedologice

139

Obiectivul specific 12.4.: Metode de inventariere, monitorizare, protecție, ameliorare și utilizare durabilă a resurselor naturale ale agroecosistemelor (sol, apă, climă) Proiectul ADER 12.4.1.: Soluţii de organizare a teritoriului agricol şi de exploatare agricolă durabilă bazate pe inventarierea alunecărilor de teren şi ravenelor Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 712.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

712.850 150.350 187.500 187.500 187.500

Rezumat: Proiectul va furniza informaţii utile fermierilor şi factorilor de decizie, care să asigure creşterea productivităţii agricole, a calităţii şi stabilităţii producţiilor în cadrul sistemelor de agricultură convenţionale sau organice, prin practici îmbunătăţite de gospodărire a solului, inclusiv de rotaţie a culturilor, performanţe ridicate ale activităţilor agricole cu respectarea condiţiilor de mediu, cu efecte adverse reduse (de exemplu alunecări de teren, ravene, eroziunea solului) asupra solurilor agricole, şi prin aplicarea unor soluţii de organizare/management a teritoriului (de exemplu practici optime de conservare a solului, propuneri de înfiinţare a unor perdele forestiere de protecţie, lucrări de îmbunătăţiri funciare sau de împădurire acolo unde este necesar, etc.), în general vorbind, soluţii pentru mai multă hrană cu impact minim asupra mediului, într-o zonă slab dezvoltată, pentru o agricultură durabilă. Principalele activităţi ale proiectului: - identificarea unor aşa-numite zone fiziografice în bazine hidrografice reprezentative; - inventarierea alunecărilor de teren şi a ravenelor; - realizarea Sistemului Informaţional Geografic (SIG sau GIS) al bazinelor hidrografice selectate, prin realizarea hărţilor tematice digitale referitoare la tipurile de sol, pante, acoperire cu vegetaţie, utilizarea terenului, forme de degradare a terenului (eroziune în adâncime, alunecări), etc., cu ajutorul tehnicilor GIS şi al măsurătorilor profesionale GPS; - realizarea hărţilor de risc la alunecări de teren; - furnizarea de soluţii corecte, adaptate condiţiilor locale din fiecare dintre zonele studiate, pentru conservarea solului şi o agricultură durabilă, prezentate în mod clar şi sugestiv sub forma unor hărţi cu propuneri concrete de utilizare/amenajare/ exploatare a terenului, însoţite de toate instrucţiunile necesare implementării (calcule de dimensionare a perdelelor forestiere de protecţie, ghiduri de bune practici pentru exploatarea antierozionala a terenurilor agricole situate pe pante, etc.).

140

Rezultate scontate: - furnizarea unor soluţii de organizare antierozională a teritoriului şi de exploatare agricolă durabilă, ilustrate prin hărţi realizate cu ajutorul tehnicilor GIS pe baza modelului numeric al terenului, al hărţilor tematice ale solurilor, pantelor, al hărţilor cadastrale şi al hărţilor de risc la alunecări de teren în unele bazine hidrografice reprezentative; - realizarea unor ghiduri îmbunătățite de bune practici agricole şi de mediu privind exploatarea agricolă durabilă a terenurilor amplasate pe versanţi, din bazinele hidrografice reprezentative selectate. Modul de aplicare al rezultatelor: - punerea la dispoziţia factorilor de decizie, a fermierilor din zonele studiate şi a tuturor persoanelor interesate, a soluţiilor de organizare antierozională a teritoriului şi de exploatare agricolă durabilă stabilite în cadrul proiectului; - rezultatele obţinute vor fi diseminate prin întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, articole ştiinţifice, comunicări ştiinţifice, articole de popularizare.

Proiectul ADER 12.4.2.: Cercetări și studii privind reabilitarea infrastructurii principale de irigații aparținând domeniului public al statului din suprafața de 823.000 ha viabile economic Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 1.262.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

1.262.850 287.850 325.000 325.000 325.000

Rezumat: Condițiile temperat continentale ale țării noastre, cu secete severe și periodice în sezonul cald al anului au impus dezvoltarea irigațiilor în vederea asigurării unor producții mari și stabile. Astfel, la nivelul anului 1989, România dispunea de o suprafață amenajată pentru irigații de aproximativ 3,1 milioane ha (30% din terenul arabil al țării), cuprinsă în 316 de sisteme administrative (375 scheme hidrotehnice) amplasate în 36 de județe ale țării. Fără lucrări de irigații sunt 5 județe: Bistrița – Năsăud, Caraș-Severin, Harghita, Maramureș și Sălaj unde, datorită condițiilor climatice aceste lucrări nu sunt necesare. Sursa principală de apă de irigații o constituie fluviul Dunărea pentru 85% din sistemele de irigații, restul sistemelor fiind alimentate din râurile interioare și acumulări antropice și/sau naturale. Amenajările de irigații au fost concepute fără restricții la consumurile de energie, astfel încât au fost amenajate pentru irigații și suprafețe amplasate pe terasele înalte, apa fiind pompată în unele amplasamente la o înălțime de peste 200 m față de sursă, prin multiple repompări prin stații de repompare. Ca urmare, aproximativ 40% din suprafețele amenajate pentru irigații au înălțimi de pompare de peste 75 m. După anul 1990, urmare a micșorării fondurilor alocate exploatării și întreținerii amenajărilor de irigații în condițiile transformării proprietății de stat și cooperatiste la noii proprietari, sistemele de irigații au suferit degradări, deteriorări și descompletări

141

semnificative. Alt factor care a contribuit la întreruperea funcționarii sistemelor de irigație l-a constituit prețul energiei electrice care a cunoscut creșteri semnificative. Din studiile recente efectuate a rezultat foarte clar că sistemele de irigații din România sunt energofage și o bună parte din sistemele de irigații care acoperă aproximativ 1,5 milioane de hectare, chiar dacă ar fi reabilitate și modernizate ar fi ineficiente economic, în sensul că sporul de producție care s-ar obține prin irigare nu ar acoperi costurile cu activitatea de irigații. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are un program de reabilitare/modernizare a infrastructurii principale de irigații aparținând domeniului public al statului din suprafața de 823.000 ha aparţinând unui număr de 56 de sisteme de irigații considerate viabile din punct de vedere economic. Obiectivele proiectului: - evaluarea stării de funcționare a infrastructurii principale (prize/SPA, SRP, rețeaua de canale de transport și distribuție a apei; - sinteza studiilor efectuate până în prezent; - descrierea condițiilor naturale ale sistemelor (orografie, pedologie, hidrologie,

hidrogeologie și condiții climatice); - tendințe și evoluție; - calculul și actualizarea necesarului de apă de irigație pentru sistemele de irigații care fac obiectul analizei; - inventarierea componentelor infrastructurii infrastructurii principale de irigații aparținând domeniului public al statului și evaluarea stării de funcționare a acestora; - elaborarea soluțiilor de reabilitare/modernizare a infrastructurii principale de irigații aparținând domeniului public al statului; - evaluarea atitutidinii beneficiarilor în practicarea unei agricultură irrigate.

Rezultate scontate:

- evaluarea stării de funcționare a infrastructurii principale de irigații aparținânddomeniului public al statului;

- necesarul de apă pentru irigații în funcție de evoluția condițiilor climatice; - analiza economică a soluțiilor de reabilitare/modernizare a infrastructurii

principale de irigații aparținând domeniului public al statului, evaluarea efortului financiar;

- evaluarea atitudinii beneficiarilor în practicarea unei agricultură irrigate; - proiecte tip și ghiduri pentru reabilitarea/modernizarea infrastructurii principale de irigații aparținând domeniului public al statului.

Modul de aplicare al rezultatelor:

- rezultatele vor putea fi utilizate de catre MADR pentru elaborarea de strategii privind sectorul de irigații; - realizarea de proiecte tip și ghiduri care vor fi puse la dispoziția autorităților centrale și locale în sesiuni de informare de tipul workshop-uri.

Proiectul ADER 12.4.3.: Irigaţii din resurse alternative. Alimentare din pânza freatică și lacuri

142

Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 712.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

712.850 150.350 187.500 187.500 187.500

Rezumat: Sursa principală de apă de irigații o constituie fluviul Dunărea pentru 85% din sistemele de irigații, restul sistemelor fiind alimentate din râurile interioare și acumulări antropice și/sau naturale. Amenajările de irigații au fost concepute fără restricții la consumurile de energie, astfel încât au fost amenajate pentru irigații și suprafețe amplasate pe terasele înalte, apa fiind pompată în unele amplasamente la o înălțime de peste 200 m față de sursă, prin multiple repompări prin stații de repompare. Ca urmare, aproximativ 40% din suprafețele amenajate pentru irigații au înălțimi de pompare de peste 75 m. Utilizarea unor surse de apă pentru irigații alternative la cele utilizate în prezent (în special fluviul Dunărea și râurile interioare), aflate în interiorul sistemelor neviabile economic sau în cadrul unor terenuri neamenajate pentru irigații, situate în apropierea culturilor care urmează să fie irigate ar putea reprezenta o soluție pentru irigare cu costuri reduse. În climatul continental temperat, precipitațiile din perioada de vegetație sunt distribuite neuniform și, de la an la an, înregistrează variații largi. Umiditatea solului este, de regulă, în exces la sfârșitul iernii și scade treptat prin evapotranspirație, pe măsura avansării în perioada de vegetație, la valori mici specifice deficitului de apă. Valorificarea mai completă a precipitațiilor naturale se poate realiza prin acumularea apei din perioadele de exces și folosirea acesteia în perioadele deficitare, prin înmagazinarea în sol, în stratele acvifere și în lacuri. În condițiile țării noastre, acumularea apei în sol nu poate fi satisfăcătoare pentru că nu se poate înmagazina tot excesul de umiditate din iarnă și primavară și nu se poate păstra apa în mod convenabil, pe perioade de 4 – 5 luni. Înmagazinarea în stratul acvifer a apei în exces este posibilă însă doar în condiții care se întâlnesc rar: acvifer cu capacitate mare de înmagazinare, acoperit cu un strat permeabil. Acumularea apei în lacuri mici - lacuri colinare - create prin bararea văilor, permite înmagazinarea întregului volum de apă în exces, în orice perioadă a anului și folosirea apei acumulate pentru orice folosință, în orice anotimp. Principalele activități preconizate a se realiza sunt următoarele: - inventarierea zonelor în care apa subterană, prin caracteristicile sale privind adâncimea, volumul și debitul de apă, pot fi utilizate pentru irigarea culturilor în condiții economice; - inventarierea lacurilor colinare existente cu evidențierea functionalității acestora și a potențialului de irigare; - stabilirea de soluții pentru utilizarea apelor subterane la irigat; - identificarea soluțiilor, zonelor geomorfologice și pedoclimatice pretabile amenajării de lacuri colinare cu folosință pentru irigații; - studiu de caz: se va analiza în detaliu un amplasament pentru realizarea unei amenajări locale de irigații cu alimentare din apa subterană;

143

- studiu de caz: se va analiza în detaliu un amplasament pentru realizarea unui lac colinar cu folosințe multiple în cadrul Câmpiei Române.

Rezultate scontate: - zonarea suprafețelor pretabile a fi irigate din apa subterană; caracteristicile apei subterane din zonele identificate și potențial de amenajare pentru irigații; - soluții de amenajare și eficiență economică, - inventarierea principalelor lacuri colinare existente, folosințe, caracteristicile și starea acestora; - identificarea unor zone pretabile amenajării cu lacuri colinare, definirea criteriilor pe baza cărora zonele respective sunt fezabile pentru asemenea amenajări, soluții de amenajare și eficiență economică. În baza rezultatelor obținute, se vor elabora documentaţii cu caracter de îndrumator/ghid: - proiect tip pentru o amenajare de irigații alimentată din apa subterană; regulament tip de exploatare a amenajării; - ghid cu etapele de parcurs pentru realizarea unei amenajări de irigații cu alimentare din apa subterană; - proiect tip pentru un lac colinar și o amenajare locală de irigaţii alimentată dintr-un lac colinar; regulament tip de exploatare a unui lac colinar și a amenajării de irigaţie alimentate din acesta; - ghid cu etapele de parcurs pentru realizarea unui lac colinar și a amenajării de irigație cu alimentare din acesta (avize, studii necesare, proiectare, etc.).

Modul de aplicare al rezultatelor: - rezultatele vor putea fi utilizate în stabilirea soluțiilor tehnice în lucrările de investiții pentru dezvoltare rurală; - rezultatele studiilor și cercetărilor întreprinse, sintetizate în documentații sub forma de proiecte tip și ghiduri vor fi puse la dispoziția autorităților locale în sesiuni de informare de tipul work shop-ului. Pe baza lor, principalii beneficiari ai rezultatelor acestui proiect, comunitățile locale/comunale vor putea promova asemenea proiecte de investiții pentru dezvoltare zonală.

Obiectivul general 13.: Economie, organizare și marketing în agricultură Obiectivul specific 13.1.: Fundamentarea economică a tehnologiilor și costurilor de producție, a prețurilor de valorificare, a marjei brute și a gradului de profitabilitate a produselor agricole vegetale și animale, la nivel de fermă Proiectul ADER 13.1.1.: Fundamentarea tehnico-economică a costurilor de producţie şi estimări privind preţurile de valorificare pentru tomate de câmp și spații protejate, castraveți în câmp și spații protejate, cornichon, morcovi, ardei gras, varză, conopidă, flori de câmp și seră, plante medicinale pentru agricultura convențională și agricultura ecologică Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 962.850 lei

144

Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

962.850 212.850 250.000 250.000 250.000 Rezumat: Prin proiect se urmărește fundamentarea unor soluții viabile pentru creșterea eficienței economice a exploatațiilor agricole horticole în vederea obținerii de produse de calitate superioară, rentabile și competitive pe piață, corespunzătoare principiilor agriculturii convenționale și ecologice. În condițiile economiei de piață costurile de producție și prețurile produselor horticole se formează pe baza cererii și ofertei, evoluțiile actuale fiind de aliniere a prețurilor naționale la prețurile pieței mondiale, sub presiunea concurenței și a liberalizării piețelor. Prețurile produselor horticole sunt fluctuante în funcție de o serie de factori, cum ar fi perisabilitatea, posibilitățile de stocare, oferta insuficientă pentru un anumit sortiment, calitatea etc., acestea putând stimula sau reduce veniturile producătorilor agricoli. Proiectul își propune să fundamenteze din punct de vedere tehnico-economic un sistem de elaborare a costurilor de producție și estimare a prețurilor de valorificare, a gradului de rentabilitate la produsele horticole pe nivele de producție și de calculare a marjei brute pe unitatea de produs, astfel încât în condițiile optimizării structurilor de producție, a tehnologiilor aplicate și a sprijinului financiar acordat, să se ajungă la o eficiență economică ridicată, în concordanță cu performanțele Uniunii Europene (UE). Gradul de complexitate al proiectului derivă din utilizarea unei metodologii proprii de calcul, cu elemente noi prelucrate din tehnicile și procedurile folosite în UE. Metodologia folosită în cadrul proiectului va avea la bază fundamentarea tehnologiilor și bugetelor pe produs, a indicatorilor tehnico-economici specifici produselor horticole pentru agricultura convențională și ecologică. În fundamentarea tehnologiilor de producție se optează pentru utilizarea tehnologiilor cadru de la institutele tehnice de profil din țară iar structura culturilor horticole este în câmp și spații protejate, cu randamente medii posibil de realizat în condițiile respectării tehnologiilor proiectate. Proiectul propus va fi realizat la un nivel superior calitativ cu ajutorul unor metode și tehnici de analiză a tendinței pieței produselor agricole, a nivelurilor estimate pentru costurile și prețurile produselor horticole pentru anii 2015-2018, și va asigura informații utile pentru producători, procesatori, etc. Prin proiect se va realiza o fundamentare științifică a nivelurilor indicatorilor de profitabilitate pentru produsele horticole în sistem convențional și ecologic în contextul creșterii performanțelor de mediu. Rezultate scontate: - analiza și tendința de evoluție a eficienței economice a structurilor de producție horticole în sistem convențional și ecologic; situația cercetărilor fundamentale și aplicative în domeniu; - fundamentarea metodologiei pentru determinarea estimativă a tehnologiilor de producție a culturilor legumicole, flori și plante medicinale în sistem de agricultură convențională și ecologică;

145

- fundamentarea metodologiei pentru determinarea estimativă a bugetelor de venituri și cheltuieli a culturilor legumicole, flori și plante medicinale în sistem de agricultură convențională și ecologică; - estimări de costuri de producție, prețuri de valorificare, profitabilitate pe unitatea de produs a culturilor legumicole, flori și plante medicinale în sistem de agricultură convențională și ecologică; - analiza comparativă privind eficiența economică a culturilor legumicole, flori și plante medicinale în sistem de agricultură convențională și ecologică; - publicații privind costurile de producție, estimarea prețurilor de valorificare, a gradului de rentabilitate la culturile legumicole, flori și plante medicinale pe nivele de producție și de calculare a marjei brute pe unitatea de produs pentru agricultura convențională și ecologică. Modul de aplicare al rezultatelor: - prin aplicarea rezultatelor scontate se urmăreşte valorificarea informaţiilor în elaborarea şi consolidarea politicilor publice privind managementul integrat al schemelor de sprijin pentru producătorii agricoli, fundamentarea procedurilor de negociere cu Comunitatea Europeană, dezvoltarea cunoștințelor și competențelor tehnico - economice a producătorilor agricoli și dezvoltarea consultanței în domeniu; - ghiduri anuale practice care vor fi utilizate în elaborarea proiectelor de dezvoltare rurală din cadrul PNDR pentru perioada 2015-2018, pe măsurile ce vizează agricultura ecologică; - buletine informative care vor fi utilizate în fundamentarea unor planuri de afaceri precum și în procesul de negociere între producători, angrosiști, procesatori și alți agenți economci ai pieței, precum și pentru factorii decizionali în procesul de susținere a producției horticole; - rezultatele obținute vor fi diseminate prin: elaborarea unei pagini WEB a proiectului, organizarea unor mese rotunde, elaborarea și publicarea de articole în reviste de specialitate, participarea la conferințe simpozioane etc. Proiectul ADER 13.1.2.: Fundamentarea tehnico-economică a costurilor de producţie şi estimări privind preţurile de valorificare pentru grâu, orz, porumb, floarea soarelui, rapiţă, soia, sfeclă de zahăr, orez, cânepă, hamei, tutun, cartof pentru agricultura convenţională şi agricultura ecologică Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 962.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

962.850 212.850 250.000 250.000 250.000 Rezumat: Proiectul urmărește găsirea de soluţii inovative de gestiune a fermei agricole care să permită fermierilor accesul la informații și cunoaștere, calcularea costului produselor agricole vegetale pentru agricultura convențională și agricultura ecologică, determinarea rezultatelor analitice prin compararea costului produselor cu preţul lor de vânzare; previziunea cheltuielilor şi veniturilor prin întocmirea BVC-urilor, etc. Calculația costurilor produselor agricole vegetale pentru agricultura convențională și agricultura ecologică și bugetarea activităților se pot înscrie în sprijinul pentru ferme

146

în conversie la metodele de agricultură ecologică, conform art. 68 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 73/2009. În metodologia folosită în cadrul proiectului punctul de plecare îl va constitui întocmirea bugetelor de venituri şi cheltuieli la nivel de culturi, diferenţiate în funcţie de tehnologiile aplicate în sistem convenţional şi ecologic, de nivelul de alocare al factorilor de producţie, şi implicit prin randamentele la unitatea de suprafaţă, corespunzătoare condiţiilor economice de care dispune agrozona. Analiza şi cuantificarea indicatorilor tehnico-economici şi financiari vizează costul de producţie, preţul de valorificare, productivitatea muncii, rentabilitatea, marja brută standard, pragul de rentabilitate, pentru agricultura convenţională şi agricultura ecologică. Prin proiect, se vor crea instrumente fundamentate ştiinţific de reglementare a funcţionalităţii pieţei produse agricole şi un sistem de indicatori - de competitivitate, de rentabilitate, etc. - care să aibă un rol important în deciziile privind dezvoltarea viitoare a sectorului agricol. Acest sistem de indicatori, adaptat la sistemele deja existente la nivel internaţional, poate să contribuie la dezvoltarea unei agriculturi inteligente, durabile şi favorabilă incluziunii, să devină punct de plecare în viitoarele politici agricole, să permită studii comparative cu alte ţări şi, nu în ultimul rând, să îmbunătăţească accesul la informaţie. Proiectul este corelat cu următoarele cerinţe: - respectarea normelor de calitate impuse prin reglementările comunitare; - protejarea mediului înconjurător; - reducerea costurilor de producţie, în contextul aplicării soluţiilor tehnologice noi. Produsele la care vor fi estimaţi indicatorii tehnico–economici specifici sunt: grâu, orz, porumb, floarea soarelui, rapiţă, soia, sfeclă de zahăr, orez, cânepă, hamei, tutun, cartof. Se optează pentru utilizarea de date şi informaţii preluate de la institutele tehnice de profil, la nivelul sistemului de producţie şi al tipurilor de exploataţii existente în cadrul agrozonelor, precum şi al elementelor normative privind alocarea input-urilor. Prin proiect, se vor evalua şi analiza, de asemenea, efectele tehnologiilor de producţie vegetală ecologică asupra mediului, cu privire la menţinerea şi creşterea fertilităţii solurilor, pe termen lung, precum şi conservarea parametrilor calitativi ai mediului (aer, apă, sol). Astfel, în contextul creşterii performanţelor de mediu prin practicarea tehnologiilor ecologice, este asigurată conservarea calităţii mediului şi a resurselor naturale şi, prin aceasta, sustenabilitatea fermelor comerciale. Finalitatea proiectului, respectiv elaborarea unui ghid practic cu soluții tehnico-economice va reprezenta un punct de plecare în ceea ce priveste transformarea fermelor de subzistenţă în exploataţii familiale ecologice, capabile să identifice noi oportunităţi de valorificare a producţiei. Din acest punct de vedere rezultatele estimate ale proiectului se înscriu în eforturile asigurării unei creşteri inteligente, durabile şi favorabile incluziunii. Rezultatele e obţinute în cadrul proiectului, atât cele parţiale cât şi cele finale vor fi larg diseminate în mediul rural. Rezultate scontate: - analiza SWOT a indicatorilor tehnico-economici pentru agricultura convențională și agricultura ecologică; - informaţii privind costurile de producţie şi preţurile de valorificare pentru produsele vegetale în cele două sisteme, necesare în fundamentarea unor planuri de afaceri, precum şi în procesul de negociere între producători, angrosişti, procesatori şi alţi agenţi economici ai pieţei, precum şi pentru factorii decizionali în procesul de susţinere a producţiei agricole prin măsuri similare aplicate în spaţiul comunitar;

147

- analiza eficienţei economice a produselor agricole vegetale pentru agricultura convențională și agricultura ecologică, - elaborarea unui ghid practic cu soluţii tehnico-economice, fundamentate ştiinţific, pentru sporirea parametrilor cantitativi şi calitativi ai sistemelor convenţionale şi ecologice de producţie vegetală, soluţii utile şi pentru elaborarea proiectelor de dezvoltare rurală, din cadrul PNDR, pe măsurile ce vizează agricultura ecologică. Modul de aplicare al rezultatelor: - rezultatele cercetării se vor materializa în rapoarte de cercetare, pliante, broşură, pagină web, elaborarea de articole în reviste de specialitate cu profil agricol, simpozioane, precum şi participarea la manifestări ştiinţifice în domeniu; - furnizarea informaţiilor către factorii decidenţi, în scopul fundamentării măsurilor de sprijin pentru domeniul de agricultură ecologică; - diseminarea rezultatelor cercetării unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniu, ferme agricole cu producţie ecologică, asociaţiilor agricole ecologice, firme de consultanţă de specialitate ş.a.; - informaţiile privind costurile de producţie şi preţurile de valorificare pentru produsele vegetale în cele două sisteme vor fi utilizate de MADR în scopul fundamentării procedurilor de negociere cu CE. Proiectul ADER 13.1.3: Calculații specifice de costuri standard pentru diferite tipuri de exploatații agricole și profile în contextul accesării sprijinului PNDR 2014-2020 Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimate: 812.850 lei

Total lei, din care: 2015 2016 2017 2018

812.850 175.350 212.500 212.500 212.500 Rezumat Proiectul se constituie ca un studiu amplu, multianual și conține calculații de costuri standard pentru diferite tipuri de exploatații agricole și profile (zona de câmpie, deal, munte) în vederea diversificării producției agricole, a îmbunătățirii performanței economice și orientarea către piață, prin aplicarea facilităților politicilor publice la nivelul fermelor mici, fermelor de familie și a asociațiilor acestora. Exploatațiile mici sunt în general decapitalizate, nu pot asigura un grad ridicat de mecanizare a tehnologiilor, cultivatorii aplelând la servicii pentru anumite lucrări mecanice, etapele de întreținere a culturilor efectuându-se, în cele mai multe cazuri, cu mijloace mecanice simple sau chiar manuale. Forța de muncă este reprezentată de regulă de membrii familiilor și uneori de personal angajat temporar pentru satisfacerea necesarului de lucrări în perioadele de vârf. Asociațiile familiale specializate în anumite domenii ale producției agricole, dispun de un nivel mult mai ridicat al mijloacelor tehnice. La exploatațiile agricole mici se disting două categorii specifice de activități agricole: - activități care ocupă aproximativ 0,25 ha, însumează un număr mare de culturi (legume, fructe, plante aromatice) repartizate pe suprafețe mici, care în general sunt amplasate în jurul gospodăriei și au ca destinație, în mod special, consumul propriu;

148

- activități ce pot avea destinație preponderent către piață, pe suprafețe de mimim 0,3 ha, cu o structură variată de culturi (grâu, porumb, cartofi, pomi, vie, culturi perene). Datorită nivelului tehnic scăzut și al lipsei cunoștințelor de specialitate, nu se asigură o valorificare eficientă a resurselor locale. Proiectul își propune să fundamenteze din punct de vedere tehnico-economic costuri standard pentru diferitele tipuri de exploatații agricole și profile (cultivarea cerealelor și plantelor tehnice, culturi legumicole, culturi perene și permanente, etc.) în funcție de potențialul zonelor de producție respectiv câmpie, deal, munte. Principalele elemente utilizate pentru calculațiile specifice de costuri standard pentru diferite tipuri de exploatații agricole și profile (ferme mici, ferme de familie, asociații familiale) și a dimensiunii economice a acestora vor fi determinate pe baza următoarelor criterii metodologice: sisteme și structuri de producție, tehnologii de producție, bugete de venituri și cheltuieli, standard output (SO). Costurile standard vor fi calculate pentru activitățile specifice fiecărei culturi, în funcție de zona de cultură: fertilizare, lucrările solului, semănat, lucrările de întreținere, etc. Gradul de complexitate al proiectului derivă din utilizarea unei metodologii proprii de calcul, cu elemente rezultate din tehnicile și procedurile folosite în UE. Aceste costuri standard vor putea fi incluse în PNDR 2014-2020 și utilizate (ca și costuri standard conform R 1305/2013 art. 62 (2) ) începând cu anii urmatori. Rezultate scontate: - costuri standard pentru diferite tipuri de exploatații și profile, în funcție de zona de cultură prin metode de calcul echitabile și verificabile. Modul de aplicare a rezultatelor: Prin aplicarea rezultatelor scontate se urmăreşte valorificarea informaţiilor în elaborarea şi fundamentarea politicilor publice și în managementul integrat al schemelor de sprijin pentru producătorii agricoli. Rezultatele vor fi aplicate în cadrul sesiunilor de depunere a proiectelor PNDR 2014-2020 și vizează simplificarea accesării sprijinului în cadrul măsurilor de investiții în domeniul agricol și eficientizarea utilizării fondurilor publice.

Obiectivul general 14.: Îmbunătățirea nutriției și sănătății oamenilor Obiectivul specific 14.1.: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietăți nutritive superioare în vederea obţinerii de alimente sănătoase Proiectul ADER 14.1.1.: Cercetări şi studii privind calitatea nutriţională a grupelor și subgrupelor de produse alimentare românești în vederea asigurării unei alimentații sănătoase Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 1.162.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

1.162.850 262.850 300.000 300.000 300.000

149

Rezumat: Alimentele trebuie să răspundă la necesitatea consumatorului de a fi hrănit corespunzător, prin aportul de nutrienţi, pentru ca acesta să fie sănătos, iar în acest sens, trebuie să existe o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte compoziţia alimentelor, astfel încât consumatorul să poată cumpăra alimente după nevoile sale. Dezvoltarea unui program cu informaţii complete asupra compoziţiei nutriţionale a alimentelor, cu diseminare largă în rândul consumatorilor, nutriţioniştilor, producătorilor şi procesatorilor din sectorul agroalimentar, cercetătorilor din domeniul alimentar şi, nu în ultimul rând, al factorilor de decizie politică, va contribui la orientarea şi formularea cerinţelor privind calitatea şi siguranţa alimentelor, securitatea alimentară, nutriţia, legislaţia şi controlul. Calitatea și siguranța produselor alimentare au devenit un drept al consumatorilor, cu efecte directe asupra calității vieții, aflându-se în centrul atenției organismelor constituite pentru apărarea intereselor consumatorilor. Schimbările rapide care au loc în structura și autoritatea guvernamentală, în economia globală, în structura sectorului agricol și a industriei alimentare locale și globale, în comerț, precum și în globalizarea și liberalizarea comerțului conduc la schimbări rapide și în nevoile și cerințele consumatorilor privind calitatea și siguranța alimentelor, securitatea alimentară, nutriția, legislația și controlul. Dezvoltarea unor noi tehnologii, apariția unor noi cunoștințe despre aliment-alimentație vin să satisfacă aceste cerințe. Cerințele alimentare situează, pe primul plan, menținerea stării de sănătate a organismului uman și prevenirea apariției bolilor. În ceea ce privește alimentul, se așteaptă ca acesta să fie din ce în ce mai complex și să fie conectat la toate aspectele care influențează organismul la trecerea lui prin viață. Dieta și stilul de viață sunt principalele cerințe pentru dezvoltarea și performanța fizică și mentală, ca și pentru reducerea riscului de apariție a bolilor cronice netransmisibile. Impactul acestora se extinde pe tot parcursul vieții de la viața prenatală până la bătrânețe. Adăugarea unor nutrienți în alimente în doze fiziologice sau în concentrații mai mari trebuie să conducă la obținerea unor alimente funcționale necesare pentru anumite cerințe nutriționale. Informarea corectă a consumatorilor privind beneficiile aduse de aceste alimente trebuie să aibă la bază dovezi științifice. Calitatea alimentelor și compoziția lor depind de: calitatea materiilor prime – influențată de: soi/rasă, calitatea solului, condiții climatice, tehnologia de cultură/creștere, condiții recoltare/sacrificare/colectare, condiții de depozitare și transport, tehnologii de procesare (tratamente minimale, tratamente termice, conservare etc.), ambalare, condiții de distribuție și comercializare. Proiectul propus, prezintă un grad mare de complexitate, care se reflectă în etapele ce trebuie parcurse pentru a atinge ţinta dorită - baza de date informatizată pentru compoziţia nutriţională a alimentelor de pe piaţa românească, în conformitate cu cerinţele standardelor şi ghidurilor internaţionale referitoare la generarea datelor de compoziţie nutriţională, compilarea şi managementul datelor, software capabil să cuprindă asamblarea, arhivarea informaţiilor şi controlul calităţii datelor. Este pentru prima dată când, în ţară, un proiect de o astfel de complexitate, va constitui, prin rezultatele obţinute, baza infrastructurii în dezvoltarea politicilor de sănătate şi nutriţie, securitate alimentară, producerea de alimente care să prevină şi să menţină starea de sănătate a consumatorilor.

150

Proiectul se va finaliza cu programul de întocmire a bazei de date privind compoziția alimentelor și cu realizarea bazei de date privind compoziția alimentelor. Programul, inițiat, trebuie să capete caracter permanent datorită dinamicii pieței alimentare. De asemenea, rezultatele proiectului vor sta la baza unor propuneri de elaborare a politicilor de securitate alimentară și de stimulare a producției interne de materii prime agroalimentare. Rezultate scontate: - bază de date privind calitatea nutriţională a produselor alimentare pe bază de legume şi fructe, proaspete, minimal procesate şi procesate; - bază de date privind calitatea nutriţională a preparatelor si produselor din carne; - bază de date privind calitatea nutriţională a produselor lactate; - bază de date privind calitatea nutriţională a semiconservelor si conservelor din pește; - bază de date informatizată pentru compoziţia nutriţională a alimentelor de pe piaţa românească, în baza de date EuroFIR, în conformitate cu cerinţele standardelor şi ghidurilor internaţionale referitoare la generarea datelor de compoziţie nutriţională, compilarea şi managementul datelor, software capabil să cuprindă asamblarea, arhivarea informaţiilor şi controlul calităţii datelor. Modul de aplicare al rezultatelor: - proiectul va constitui, prin rezultatele obţinute, baza infrastructurii în dezvoltarea politicilor de sănătate şi nutriţie, securitate alimentară şi producerea de alimente care să prevină şi să menţină starea de sănătate a consumatorilor; - baza de date cu compoziţia nutriţională va putea fi accesată de pe site-ul proiectului legat de site-ul MADR; - deschiderea unui site public cu informații nutriționale despre alimentele existente

pe piață în vederea diseminării rezultatelor; - utilizarea informațiilor în alte aplicații IT viitoare (ex. pentru managementul greutății

corporale, date statistice privind consumul de nutrienți la nivel local, regional și național etc.);

- stimularea producției agroalimentare autohtone, de calitate; - completarea bazei de date cu informații compoziționale privind alimentele. Proiectul ADER 14.1.2.: Studii și cercetări privind riscurile și beneficiile consumului de suplimente alimentare pe bază de plante medicinale și aromatice Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 862.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

862.850

187.850 225.000 225.000 225.000

151

Rezumat: S-a demonstrat științific că multe suplimente alimentare (SA) au efecte benefice asupra stării de sănătate a populației, fiind în mod tradițional utilizate ca surse suplimentare de nutrienți, în prevenirea îmbolnăvirilor și chiar ca adjuvante în tratamentul curativ al acestora. Autoritățile se confruntă, însă, din ce în ce mai des cu un fenomen global care afectează consumatorii de SA, respectiv frauda alimentară, definită ca: substituția, adăugarea suplimentară sau lipsa unui ingredient ori prezentarea falsă, deliberată și intenționată a unui produs alimentar. Ceea ce este grav, e faptul că acest act săvârșit în scop economic, poate avea consecințe asupra stării de sănătate a populației. Organizația Mondială a Sănătății consideră că atât contrafacerea, calitatea necorespunzătoare sau introducerea de substanțe farmaceutice nedeclarate în compoziția suplimentelor alimentare reprezintă o amenințare reală pentru siguranța consumatorilor, care trebuie privită cu seriozitate și în legătură cu securitatea națională. De asemenea, frecvența ridicată a etichetării cu omisiuni (ingrediente nedeclarate), care se estimează a fi între 14-33%, este considerată tot o problemă de siguranță. Frauda începe cu ingredientele false, care se transformă în produs finit cu compoziția chimică denaturată, etichetat și promovat intenționat ca produs “100% natural” pentru a induce în eroare consumatorul. Primele testări pentru verificarea conformității calității și siguranței suplimentelor alimentare comercializate în țara noastră (aproape 200 produse analizate) au relevat că unul din șase produse verificate a fost neconforme. Dincolo de dezvoltarea economică a sectorului suplimentelor alimentare și creșterea cifrei de afaceri a operatorilor, globalizarea pieței a adus tuturor statelor aceleași provocări, cărora trebuie să le facă față atât consumatorii, cât și autoritățile. Motivele de îngrijorare care încep cu plantele medicinale și se transferă suplimentelor alimentare obținute din acestea se datorează: ‐ speciilor vegetale, prin potențialul toxic intrinsec, a gamei largi de contaminanți cu care vin în contact, a variabilității nivelului de metaboliți secundari; ‐ numărului uriaș de combinații dintre speciile de plante medicinale și alte substanțe cu efect nutrițional și fiziologic (vitamine, minerale, extracte animale, produse ale stupului, probiotice, enzime, acizi grași etc.); ‐ interacțiunii, deloc neglijbile, dintre plante sigure pentru consumul uman și medicamente, care au ca rezultat efecte adverse severe (ex: gingseng; ginkgo, sunătoarea). Pentru a evalua expunerea consumatorilor la diferite riscuri pentru sănătate și a lua măsurile care se impun în scopul protejării populației prin managementul corect al riscurilor și amenințărilor este necesară o cunoaștere exactă a situației și utilizarea unor instrumente operaționale eficiente. Conceptul de “profil de risc” este, în fapt, descrierea problemei de siguranță alimentară și întelegerea contextului în care aceasta apare, unde percepția publică și impactul economic impun opțiunile de intervenție. Scopul proiectului este identificarea potențialelor riscuri pentru sănătate legate de consumul suplimentelor alimentare, stabilirea profilelor de risc ale diferitelor categorii de produse aflate pe piață, elaborarea unor metode eficiente de screening pentru determinarea rapidă a neconformităților.

152

Rezultate scontate: - baze de date cu specii de plante care interacționează cu alimentele și anumite

categorii de medicamente, având ca rezultat efecte secundare/adverse notabile; - profilele de risc ale diferitelor categorii de suplimente alimentare comercializate pe

piață; - baza de date cu compoziția suplimentelor alimentare, pe grupe și subgrupe de

produse; - program informatic de integrare a bazelor de date privind calitatea și compoziția

suplimentelor alimentare; - ghid privind riscurile și beneficiile utilizării suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale și aromatice; - metode de supraveghere și control a conformității produselor de pe piață cu specificațiile tehnice declarate de producători; - acțiuni de comunicare către operatori și consumatori a rezultatelor obținute (profilele de risc identificate, ghidul privind beneficiile și riscurile consumului de suplimente alimentare, modul de supraveghere și control al conformității produselor de pe piață) cu ocazia desfășurării unor seminarii informative, work-shopuri, prin tipărirea de materiale promoționale, publicarea de articole în reviste de profil și de popularizare, afișarea on-line pe site-uri reprezentative a unor avertizări, etc; - program eficient de supraveghere și control pentru asigurarea protecției consumatorilor. Modul de aplicare al rezultatelor: - deschiderea unui site public cu informații de larg interes privind suplimentele

alimentare pe bază de plante medicinale; - utilizarea rezultatelor obținute în perfectarea cadrului legal existent (propuneri de

proceduri îmbunătățite privind supravegherea și controlul); - adaptarea unor metode analitice la specificul suplimentelor alimentare pe bază de

plante medicinale pentru caracterizarea diferitelor grupe de produse finite aflate pe piață;

- includerea în programele de educație, instruire și promovare a informațiilor științifice privind grupele de suplimente alimentare de risc;

- extensia rezultatelor cercetărilor prin organizarea de acţiuni comune autorități/ organizații profesionale și patronale/asociații de consumatori în scopul protejării intereselor consumatorilor și stării de sănătate a populației.

Obiectivul general 14.: Îmbunătățirea nutriției și sănătății oamenilor Obiectivul specific 14.2.: Sisteme de calitate și management integrat – tehnologii și control pe flux, în vederea minimizării nivelului contaminanților Proiectul ADER 14.2.1.: Sisteme integrate de trasabilitate pe lanțul agroalimentar pe baza conceptului “de la consumator la producător” pentru a asigura siguranța produsului și a garanta originea acestuia Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 762.850 lei

153

Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

762.850 162.850 200.000 200.000 200.000 Rezumat: Alimentul este înțeles ca o producție a naturalului și a laboratorului uman. Nu este de ajuns ca alimentele să fie alese de către consumator (carne, lapte, fructe, legume), ci este foarte important ca să se știe unde sunt produse alimentele, cum și cine este implicat în lanțul alimentar de producție astfel încât consumatorul să aibă încredere că alimentul ales este sigur. Este necesar să se identifice pericolele la care este supus organismul uman din cauza alimentelor noi patogeni, zoonoze, agenți toxici, iradiere, posibile efecte ale ingineriei genetice sau ale noilor tehnici de procesare. Economia națională și, în special, industria alimentară se confruntă cu câteva provocări și anume, să furnizeze alimente sigure, convenabile ca preț și în cantități suficiente, în contextul: creșterii populației; creșterii cererilor specifice ale populației; creșterii competiției pe piață; cerințelor de durabilitate; creșterii conștientizării consumatorilor de importanța alimentului/alimentației în menținerea stării de sănătate a organismului. Alimentul este azi mai sigur decât în trecut. Se așteaptă totuși, ca acesta să fie din ce în ce mai complex și să fie conectat la toate aspectele care influențează organismul la trecerea lui prin viață. Oricare ar fi piața, când cerințele consumatorilor sunt satisfacute, competiția și evoluția spontană a nevoilor conduc la segmentarea pieții. Calitatea va domina cantitatea. Calitatea totală, pe întreg lanțul alimentar, poate fi asigurată pe 3 nivele intermediare: - asigurarea protecției mediului, legislației și controlului eficient; - asigurarea și satisfacerea cerințelor consumatorilor; - know-how-ul. Calitatea alimentelor înseamnă atât calitatea materiilor prime și a ingredientelor, cât și a modului de operare și procesare pe întreg lanțul alimentar. În cadrul conceptului de calitate a alimentelor, calitatea igienică asigură că produsul alimentar nu conține microorganisme, contaminanți și reziduuri sau substanțe otrăvitoare care să cauzeze boli. Una din cerințele importante ale consumatorilor este diminuarea reziduurilor și contaminanților pe care cercetarea este obligată să o ia în considerare. Existența pe piața agroalimentară de produse sigure, „curate”, fără contaminanți proveniți din lanțul agroalimentar reprezintă scopul prezentului poiect. Proiectul are ca obiectiv general inițierea și organizarea unui program de supraveghere și monitorizare a contaminanților cu potențial cancerigen în producția de materii prime vegetale și animale, precum și în procesarea acestora până la consumatori, prin continuarea investigării potențialului cancerigen al unor contaminanți chimici în zona București-Ilfov și stabilirea corelațiilor dintre aceștia și incidența cancerului. Acestea vor reprezenta un „pilot” cu posibilitate de extensie și la alte zone. Obiectivele specifice ale proiectului sunt: - investigarea tipurilor de contaminanți potențial cancerigeni din mediu (sol, apă) și a celor din produse alimentare de origine vegetală, în regiunea București-Ilfov;

154

- investigarea tipurilor de contaminanți potențial cancerigeni din mediu (sol, apă), furaje și a celor din produse alimentare de origine animală, în regiunea București-Ilfov; - supravegherea și monitorizarea unor contaminanți cu potențial cancerigen în unele produse agroalimentare de origine vegetală și animală (ca atare si/sau procesate) de pe piața din regiunea București-Ilfov; - inițierea și organizarea unui program de supraveghere și monitorizare a contaminanților cu potențial cancerigen în producția de materii prime vegetale și animale, precum și în procesarea acestora până la consumatori. Propunere de politici agroalimentare îmbunătățite. Rezultatele proiectului vor sta la baza unor propuneri de elaborare a politicilor de siguranță alimentară, de educare și stimulare a producătorilor agricoli și a procesatorilor de produse agricole non-animale și animale pentru obținerea de alimente sănătoase și sigure pentru consumatori, condiție esențială pentru reducerea incidenței și prevenția riscului de a dezvolta o boală canceroasă. Rezultate scontate: ‐ program de supraveghere și monitorizare a contaminanților cu potențial cancerigen în producția de materii prime vegetale și animale, produse alimentare de origine vegetală și animală; ‐ bază de date privind contaminanții materiilor prime vegetale și animale; ‐ bază de date privind contaminanții produselor alimentare vegetale și animale; ‐ creșterea gradului de conștientizare al consumatorilor privind legătura dintre starea de sănătate și alimentația sănătoasă; ‐ creșterea venitului procesatorilor de produse agricole non-animale și animale; ‐ alimente sănătoase pentru consumatori. Modul de aplicare al rezultatelor: - propuneri de elaborare politici privind securitatea și siguranța alimentară; - măsuri de prevenție pentru apariția cancerului; - propuneri de elaborare politici privind nutriția și sănătatea populației; - extensia rezultatelor cercetărilor prin organizarea de acţiuni de promovare, editarea de publicaţii de popularizare – mese rotunde, workshop-uri, articole publicate la nivel național și internațional. Proiectul ADER 14.2.2.: Studii privind evaluarea şi monitorizarea cantitativǎ a contaminanţilor pe lantul viti-vinicol vizând minimizarea nivelului de pesticide şi metale grele ca principali poluanţi Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 712.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

712.850 150.350 187.500 187.500 187.500

155

Rezumat: Piaţa produselor de protecţie fitosanitarǎ pentru culturile agricole în general şi pentru plantaţiile viticole în special cunoaste o creştere a productiei, diversificǎrii şi promovǎrii tot mai agresivǎ. Cuantificarea reziduurilor de pesticide şi metale grele este foarte importanţǎ pentru a garanta obţinerea de produse curate, sanogene şi nu generatoare de boli. Proiectul îsi propune: - sǎ realizeze modele experimentale pentru protecţia fitosanitarǎ a viţei de vie în vederea diminuǎrii reziduurilor de pesticide şi metale grele; - sǎ stabileascǎ arealele viticole pe podgorii cu vulnerabilitate maximǎ la contaminare cu poluanţi; - sǎ stabileascǎ cele mai adecvate metode de încercǎri analitice de înaltǎ rezoluţie pentru cuantificarea contaminanţilor prin utilizarea celor mai performante ecchipamente; - sǎ identifice şi sǎ cuantifice remanenţa pesticidelor şi a metalelor grele remanente în sol şi plantǎ în funcţie de schemele de protecţie fitosanitarǎ aplicate în amonte în diferite podgorii; - sǎ identifice remanenţa de pesticide şi metale grele în sol, plantǎ şi vin în condiţii ecologice de culturǎ şi în condiţii convenţionale de protecţie fitosanitarǎ. Rezultatele vor fi interpretate din punct de vedere biochimic, fizico–chimic, pedologic, oenologic, cu referire la concentraţiile maxime admise ale indicatorilor urmǎriţi: pesticide organoclorurate, organofosforice, carbamati, etc. Obţinerea unor astfel de produse va conduce la creşterea gradului de încredere a consumatorilor în produsele autohtone, a creşterii exportului de vin şi a rentabilizǎrii acestuia. Proiectul se va finaliza cu un program de monitorizare a contaminanților pe filiera de la sol, plantǎ şi vin cu soluţii de minimizare cantitativǎ în scopul diminuǎrii efectelor acestora. Se va crea posibilitatea alegerii arealelor celor mai potrivite pentru realizarea de vinuri obţinute pe soluri cu o încarcaturǎ minimǎ de metale grele şi alţi contaminanţi prin expertizarea lor în prealabil precum şi stabilirea optimului schemelor de protecție fitosanitarǎ în vederea minimizǎrii cantitative a contaminanţilor. Rezultate scontate: - baza de date cu profilul remanenţei pesticidelor utilizate cel mai frecvent în protecţia fitosanitarǎ; - bazǎ de date cu metalele grele dar şi alte microelemente dezirabile din sol, planta și vin din diverse areale viticole consacrate; - areale optime de cultivarea viței de vie; - vinuri de calitate, cu siguranţǎ alimentarǎ crescutǎ cu conţinut sub minima admisă de date compoziţionale europene; - conştientizarea consumatorului în alegerea unor produse alimentare sanogene; - ghid de bune practici agricole. Modul de aplicare al rezultatelor: ‐ publicaţii de popularizare, mese rotunde, seminarii, materiale informative; ‐ participare la târguri, expoziţii naţionale cu impact asupra consumatorilor; ‐ elaborare ghid de bune practici agricole privind riscurile contaminanților și acțiuni de minimizare cantitativă a acestora;

156

- realizarea paginii web a proiectului; - publicǎri în reviste de specialitate cotate ISI, cât şi în reviste de specialitate indexate în baze de date internaţionale. Obiectivul general 14.: Îmbunătățirea nutriției și sănătății oamenilor Obiectivul specific 14.3.: Elaborarea de tehnologii alimentare noi şi evaluarea tehnologiilor deja existente în ceea ce privește impactul acestora asupra mediului Proiectul ADER 14.3.1.: Valorificarea superioară a resurselor din zona montană (sol, apă, fond genetic vegetal și animal, energie, producție agricolă primară, produse alimentare, biodiversitate) în scopul salvgardării și dezvoltării durabile a eco-bioeconomiei agroalimentare Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 712.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

712.850 150.350 187.500 187.500 187.500 Rezumat: Zona montană asigură numeroase resurse natural (sol, apă, pajiști, fânețe, lemn, animale, biodiversitate, etc.) cu caracter economic, cultural și social, cu rol important în economia țării. În zona montană se află cea mai importantă resursă de apă, cca.80% și cea mai mare suprafață de păduri, cca 52%.Tot aici se regăsesc suprafețe mari de pășuni, fânețe și pajiști alpine valoroase, datorită cărora s-a dezvoltat păstoritul și transhumanța, veche tradiție a poporului roman. Biodiversitatea agro-silvică din zona montană are caracteristici specifice, întâlnindu-se aici mai multe specii de animale de fermă (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, suine, etc) dar și de animale sălbatice (urs brun, lup, cerbi, etc), o mare parte a biodiversității fiind legată de utilizarea extensivă a terenurilor agricole și forestiere. În zona montană se regăsesc importante resurse energetic (lemn, forța apei, forța vântului, energia solară, etc.)., cât și importante resurse turistice naturale, legate de forme de relief, fond horticol, forestier și cinegetic, piscicol, etc. Managementul acestor resurse, reprezintă un obiectiv esențial în dezvoltarea durabilă a zonei montane. Valorificarea resurselor naturale disponibile trebuie să se facă în limitele potențialului biologic natural de regenerare a acestuia și să aibă în vedere impactul asupra mediului și a sănătății umane. Valorificarea resurselor zonei montane în scopul dezvoltării durabile, necesită studii interdisciplinare, consultanță și asistență tehnică, formularea de strategii și soluții eficente, adaptate condițiilor locale și care să protejeze mediul și sănătatea omului. Proiectul vizează obținerea rezultatelor de cercetare care să fie capabile să difuzeze informații în forme inovative și durabile, privind resursele și gestionarea lor, practicile de recoltare a furajelor, de creștere a animalelor, promovarea dezvoltării ecologice durabile și implicarea populației în gestionarea resurselor.

157

Proiectul își propune o inversare a logicii de asistență care a caracterizat de-a lungul timpului zona montană, prin intermediul promovării unui proces de dezvoltare prin cercetare și inovare împărtășit atat de sectorul public cât și de cel privat, care să nască idei de valorificare superioară a resurselor prin cooperarea și integrarea inclusiv a acțiunilor de voluntariat ale tuturor actorilor sociali și economici. Prin proiectul se vr identifica, caracteriza și pune în valoare principalele resurse din zona montană, protecția diversității biologice specifice agrosistemelor prin aplicarea de tehnologii nepoluante, regenerări sau amenajări silvice, promovarea potențialului resurselor alternative de energie, aplicarea de măsuri tehnologice de valorificare superioară a potențialului pajiștilor, prin pășunat cu rumegătoare, urmărirea și evaluarea efectelor asupra productivității, calității și profitabilității, promovarea practicilor care încurajează biodiversitatea, urmărirea cu prioritate a produselor tradiționale obținute prin aplicarea unor practici agricole prietenoase cu mediul, în scopul ameliorării economice, sociale și de mediu a sectorului de creștere a animalelor, menținerea unui agro-eco-sistem care să stimuleze productivitatea, ridicarea nivelului de trai al producătorilor agricoli, evidențierea importanței acestor resurse pentru o agricultură durabilă și un mediu mai curat. Rezultate scontate: -conservarea, dezvoltarea și valorificarea resurselor genetice vegetale și animale în conformitate cu cerințele actuale; -creșterea calității producțiilor și obținerea de indici de producție comparabili cu cei europeni; -conservarea și îmbunătățirea stării resurselor naturale și a habitatelor prin încurajarea utilizării de tehnici și tehnologii compatibile cu protejarea mediului și conservarea biodiversității. Proiectul își propune realizarea unor demonstratii pe loturi și în câmpuri experimentale cu specialiști în domeniu, direcțiile agricole, consultanța, învățământ superior, etc. Proiectul oferă soluții prin realizarea unui ghid privind bunele practici în zona montană, caiete de sarcini pe produs, difuzare de material semincer și de reproducție, de înaltă valoare biologică, etc. Modul de aplicare al rezultatelor: ‐ baza de date cu procesatorii locali; ‐ cursuri de formare profesională: producție și procesare durabile; ‐ module experimentale; ‐ ghiduri de bune practici agricole și alimentare; ‐ organizare de vizite de lucru, mese rotunde, seminarii, articole de popularizare,

lucrări științifice și alte materiale informative și de promovare. Obiectivul general 15.: Creșterea durabilă a producției interne Obiectivul specific 15.1.:Dezvoltarea domeniului „științele consumatorului” Proiectul ADER 15.1.1.: Impactul socio-economic al risipei alimentare la nivel național în contextul actual al crizelor legate de securitatea alimentară și schimbările climatice

158

Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 1.062.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

1.062.850 237.850 275.000 275.000 275.000 Rezumat: Risipa alimentară, incluzând materiile organice agricole este prezentă în fiecare dintre etapele lanțului alimentar, respectiv: ‐ în agricultură, în recoltele neculese, deteriorate din cauza unor condiții climatice neprielnice ori resturile de produse agricole; ‐ în timpul transportului și depozitării materiilor prime agricole unde pot apare deteriorări ale produselor agroalimentare din cauza depozitării necorespunzătoare sau de supraproducție rămasă nefolosită; ‐ în industria de producție a furajelor, din cauza depozitării necorespunzătoare a produselor agricole; ‐ în industria alimentară, în deșeuri alimentare cât și în ape reziduale (oase, carcase, melasă, ape de spălare etc.) rezultate. Pe lângă acestea, alte pierderi de alimente mai apar din alimentele nevândute în rețeaua de distribuție sau deteriorate din diferite alte cauze precum depozitare necorespunzătoare, deteriorarea ambalajelor, expirarea termenului de valabilitate etc.; ‐ la distribuție și vânzare, pierderile sunt cauzate de alimente expirate, depozitare necorespunzătoare sau probleme de funcționare a lanțului frigorific; ‐ la consumator, risipa de alimente provine din cauza planificării incorecte a necesarului de consum, deprecierii calității produselor alimentare înaintea termenului de valabilitate. Pe lângă aceste pierderi de produse agroalimentare risipa alimentară este destul de mult întâlnită în sistemul de alimentație publică. Lipsa de conștientizare a populației și a procesatorilor de produse agroalimentare în ceea ce privește cantitățile de deșeuri alimentare, problemele de mediu pe care acestea le generează, la care se adaugă și problemele financiare corespunzătoare, reprezintă probleme care trebuie inventariate, minimizate și legiferate. Proiectul propune următoarele obiective specifice: - identificarea situației actuale și a cauzelor care conduc la risipa alimentară; - identificarea informațiilor privind situația cantitativă a risipei alimentare în țara noastră; - cuantificarea impactului asupra mediului - indicatori de cuantificare cantitativă și de impact; - inventarierea bunelor practici de prevenție a risipei alimentare la nivel european și internațional cu planuri de implementare; - scenarii și predicții privind generarea de deșeuri în următorii 15-20 ani; - recomandări de acte normative pentru prevenția risipei alimentare și analiza periodică a impactului acesteia. Rezultate scontate: - studiu privind nivelul risipei alimentare pe lanţul agroalimentar în România;

159

- studiu privind consumul alimentar și factorii socio-economici care influențează obiceiurile de consum; - studiu privind valorificarea unor deșeuri alimentare din gospodărie şi de pe alte verigi ale lanţului agroalimentar; - studiu privind problemele de risipă alimentară care apar pe lanţul produselor agroalimentare; - studiu privind bune practici, modele și sisteme de ambalare care să prelungească termenul de valabilitate; - studiu privind strategii de micșorare a risipei alimentare în sistemul de alimentație publică; - studiu privind îmbunătățirea managementului lanțului alimentar în vederea unei coordonări dintre angrosiști, retaileri, distribuitori și procesatori pentru a reduce risipa alimentară (managementul parametrilor de transport – lanțuri frigorifice, strategii de marketing, porționare, autoservire/servire, logistică). Modul de aplicare al rezultatelor: - educația consumatorului și schimbarea comportamentului alimentar pe termen lung; - atitudinea consumatorului vis-a-vis de alimente; - elaborarea unei curricule pentru școli și facultăți; - elaborarea unor curricule privind FPC în domeniul managementului deșeurilor în producția agricolă; - elaborarea unor curricule privind FPC în domeniul managementului deșeurilor în producția alimentară și sistemul de alimentație publică; - propuneri de programe comune MADR - Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor; MADR – Ministerul Educației și Cercetării Științifice; - un concurs de idei și proiecte privind valorificarea deșeurilor alimentare cu obținerea de produse non-alimentare cu valoare adaugată; - propunere de legislație în domeniu. Obiectivul general 16.: Mecanizarea și automatizarea proceselor în agricultură și industria alimentară Obiectivul specific 16.1.: Dezvoltarea sistemelor locale, regionale şi naţionale de condiționare, depozitare, procesare şi valorificare comercială în mod sustenabil a produselor agricole româneşti Proiectul ADER 16.1.1.: Adaptarea unor tehnologii inovative aplicabile la nivelul unor centre locale (cooperative) de producție, condiționare și depozitare de scurtă și lungă durată a produselor horticole proaspete și prelucrate Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 1.162.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

1.162.850 262.850 300.000 300.000 300.000

160

Rezumat: În condiţiile internaţionalizării pieţei consumatorii îşi orientează atenţia spre acele produse care se diferenţiază unele de celelalte prin calitate. Se poate spune că mărfurile alimentare actuale încorporează un volum din ce în ce mai mare de progres tehnico–ştiinţific şi ca urmare tehnologia alimentară modernă se diferenţiază net de cea clasică. În acest context aplicarea unor tehnologii inovative de condiționare, păstrare și prelucrare imediat după recoltare constituie un argument în livrarea către consumatori a unor produse horticole de calitate. Activităţi principalele prevăzute a se derula în proiect: - monitorizarea factorilor tehnologici și biologici responsabili de menținerea calității produselor horticole în fermele de producție; - studierea unor tehnologii inovative aplicabile produselor horticole românești care utilizează:

- tehnici de menținerea calității a fructelor proaspete cu utilizarea frigului artificial– refrigerare cu aer răcit, refrigerare cu apă răcită, refrigerare în vacuum, refrigerare cu gheaţă hidrică;

- tehnici de răcire şi depozitare în atmosferă modificată de gaze – depozitarea în atmosferă modificată, depozitarea în atmosferă cu conţinut constant de gaze, depozitarea cu atmosferă modificată în condiţii variabile dar reglate, maturarea în atmosferă îmbogaţită în etilenă;

- tehnici de conservare a fructelor proaspete fără utilizarea frigului artificial – aeroionizarea artificială, utilizarea de antimicrobieni naturali, conservarea prin realizarea de filme edibile, conservarea prin uscare. - experimentarea modalităţilor de păstrare și conservare în condițiile celor trei direcții preconizate: tehnici de menținerea calității a fructelor proaspete cu utilizarea frigului artificial; tehnici de răcire şi depozitare în atmosferă modificată de gaze; tehnici de conservare a fructelor proaspete fără utilizarea frigului; - analizarea datelor experimentale, conexiuni și interdependențe ale factorilor tehnologici și biologici, în menținerea calității fructelor și legumelor supuse tehnologiilor inovative considerate, constrângeri și soluții practice posibile; - proiectarea unor module tehnologice utilizabile la nivelul centrelor locale (cooperative) de producție, condiționare și depozitare de scurtă și lungă durată; - stabilirea parametrilor tehnologici și a rețetelor de fabricație pentru produse concentrate și sucuri naturale realizate din cultivare ce apartin grupelor drupacee și pomacee; - realizarea unor produse concentrate și sucuri naturale din fructe aparținând grupei pomaceelor (mere, pere, gutui) și drupaceelor (cireșe, vișine, caise, piersici, nectarine, prune). Rezultate scontate: - determinarea factorilor de risc cu acţiune pre şi post-recoltă pentru produsele horticole, care pot influenţa calitatea şi durata de păstrare a fructelor și legumelor în vederea planificării managementului de risc pre-recoltă şi post-recoltă; - obținerea de date necesare determinării momentului şi a modalităţii de intervenţie în tehnologia de cultură a principalelor specii pomicole și legumicole, pentru obţinerea de fructe și legume cu însuşiri calitative corespunzătoare competitive;

161

- elaborarea tehnologiilor pentru păstrarea produselor horticole cu diferite grade de perisabilitate funcție de tehnicile inovative adoptate; - elaborarea unor seturi de măsuri tehnice pentru optimizarea păstrării produselor horticole după recoltare; - determinarea unui maxim al duratei de păstrare pentru principalele specii pomicole și legumicole, cu menţinerea însuşirilor calitativ în condițiile aplicării unor tehnologii inovative; - stabilirea unor tehnologii sanogene și necostisitoare de obținere de produse concentrate și sucuri naturale; - elaborarea unor rețete și norme de fabricație pentru sucuri și produse concentrate de fructe; - stabilirea unor dotări minime necesare realizării produselor propuse la nivelul centrelor locale (cooperative) de producție; - realizarea unei linii demonstrative de microproducție pentru obținerea de produse concentrate și sucuri naturale (în cazul unei finanțări care să permită achiziționarea de utilaje); - ghid de bune practici privind aplicarea tehnologiilor inovative. Modul de aplicare al rezultatelor: - elaborare de lucrări științifice cu rezultate ale cercetărilor pentru susținere și publicare la simpozioane și conferințe interne și internaționale; - organizarea unor work-shopuri și mese rotunde; - elaborarea de materiale documentare și/sau informatii tehnice de tip ”Ghid de bune practici”; - postarea rezultatelor pe site-ul MADR. Proiectul ADER 16.1.2.: Modele de dezvoltare a lanţurilor scurte de valorificare pe filiera producție primară - servicii - depozitare–procesare - piaţă de desfacere Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat : 712.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

712.850 150.350 187.500 187.500 187.500 Rezumat: Prin realizarea proiectului se urmărește eficientizarea structurilor de piaţă agricole şi agro-alimentare, oferind informaţiile pentru organizarea performantă pe lanţul scurt, prin elaborarea de măsuri de reglementare a stocajului producţiei, depozitarea privată, procesarea şi comercializarea legumelor şi fructelor de către producătorii mici şi mijlocii, în concordanță cu performanțele Uniunii Europene. Studiile realizate vor contribui la creşterea competitivităţii economice a producătorilor mici şi mijlocii, prin transferul cunoştinţelor obţinute de la organizaţiile de cercetare-dezvoltare-inovare către asociaţii. Nu în ultimul rând, va fi o sursă de informare şi conştientizare a consumatorilor în ceea ce priveşte provenienţa legumelor şi fructelor de pe piaţă.

162

Obiectivul proiectului îl reprezintă crearea de modele de dezvoltare a lanţurilor scurte de valorificare prin asocierea producătorilor agricoli. Proiectul studiază problemele de asociere a micilor producători în vederea colectării legumelor şi fructelor pentru a le sorta, depozita, ambala în vederea desfacerii lor proaspete la piaţă sau a le prelucra pe cele care au fost eliminate la sortare. Proiectul va cuprinde: - realizarea unui studiu privind situaţia sectorului de legume-fructe pe plan naţional şi comunitar; - analiza lanţului scurt de valorificare a producţiei de legume şi fructe; - proiectarea şi experimentarea de modele de dezvoltare a lanţurilor scurte de valorificare producţiei de legume; - proiectarea şi experimentarea de modele de dezvoltare a lanţurilor scurte de valorificare producţiei de fructe; - demonstrarea funcţionalităţii modelelor de lanţuri scurte de valorificare a producţiei de legume şi fructe; În vederea colectării, asociaţia micilor întreprinzători va achiziţiona mijloace de transport care să le permită aducerea legumelor şi fructelor de la producători la depozit fără ca aceştia să suporte cheltuieli de transport. Depozitul construit de micii întreprinzători trebuie dimensionat şi organizat astfel încât să permită sortarea şi păstrarea fructelor şi legumelor selecţionate pentru vânzarea în stare proaspătă. Pentru sortare trebuie amenajat un spaţiu adecvat cu linii de sortare şi personal calificat care să poată identifica şi îndepărta fructele şi legumele afectate de diferiţi patogeni. Tot în cadrul depozitului, se va organiza un compartiment de prelucrare a legumelor şi fructelor constând în trei linii de conservare. Studiul privind lanțurile scurte de aprovizionare cu alimente arată că etichetele sunt, de asemenea, utile pentru a semnaliza faptul că un produs a fost certificat. Acesta este un aspect important pentru a proteja produsele față de imitații: etichetele cu un conținut reglementat reprezintă un instrument de a combate informațiile înșelătoare sau chiar frauda. Acest proiect va conţine toate informaţiile privind costurile inputurilor şi amortizarea investiţiilor. Sistemul informaţional creat prin proiect conferă o viziune de ansamblu asupra proceselor de producţie, realizarea acestuia fiind de actualitate în condiţiile în care consumatorii sunt tot mai exigenţi în privinţa calităţii legumelor şi fructelor consumate în stare proaspătă şi/sau procesate. Prin înfiinţarea de lanţuri scurte de valorificare a legumelor şi fructelor se creează premisa apariţiei de noi locuri de muncă în spaţiul rural.

Rezultate scontate: - informaţii privind costurile investiţiilor, costurile de depozitare, costurile de conservare, costurile de livrare; - elaborarea unui ghid practic cu soluţii tehnico-economice, fundamentate ştiinţific, pentru înfiinţarea şi dezvoltarea lanţurilor scurte de valorificare pe filiera servicii-depozitare-procesare-piaţă de desfacere încadrate în PNDR 2014-2020. Modul de aplicare al rezultatelor: - rezultatele se vor materializa în pliante, broşuri, pagină web, elaborarea de articole în reviste de specialitate cu profil agricol, simpozion, precum şi participarea la manifestări ştiinţifice în domeniu;

163

- furnizarea informaţiilor către factorii decidenţi, în scopul fundamentării măsurilor de sprijin din PNDR pentru investiţii în procesarea şi comercializarea produselor agricole; - rezultatele obţinute vor fi diserminate prin întâlniri de lucru, mese rotunde, articole de popularizare, formare profesională. Obiectivul general 16.: Mecanizarea și automatizarea proceselor în agricultură și industria alimentară Obiectivul specific 16.2.: Dezvoltarea de lanțuri frigorifice regionale şi naţionale în vederea creșterii capacităţii de depozitare a unor materii prime agricole sau produse alimentare Proiectul ADER 16.2.1.: Cercetări privind determinarea proprietăților termice, fizice, a coeficienţiilor de căldură şi de transfer de masă a produselor horticole pentru optimizarea tehnologiilor de congelare aplicabile pe lanțuri frigorifice Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Buget estimat : 862.850 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

862.850 187.850 225.000 225.000 225.000 Rezumat: Congelarea este o metodă excelentă pentru conservarea alimentelor, bazată pe capacitatea acestora de a reține calitățile nutritive și senzoriale. Metoda este considerată ca fiind superioară conservării prin alte metode pe termen lung a legumelor și fructelor, comparativ cu conservarea clasică prin sterilizare sau deshidratare. Conversia apei în gheață crește concentrația substanțelor dizolvate în fracțiunile dezghețate de țesut rezultând reducerea apei în produse. În plus, temperatura scăzută inhibă creșterea microorganismelor și scade rata de reacții biochimice care au loc în mod normal în produsele necongelate la temperatură mare. La temperaturi mai joase de -10 °C, doar câteva microorganisme se pot dezvolta, iar rata de reacție chimică este redusă în mod substanțial, iar reacțiile metabolice celulare sunt de asemenea scăzute. Activităţi principalele ale proiectului se vor concretiza în: - studierea și îmbunătățrea sistemului de congelare, care trebuie să fie suficient de rapid pentru a minimiza pierderile de calitate și suficient de lent pentru a evita problemele legate de fisurarea la congelarea foarte rapidă a produselor horticole; - studierea ultrastructurii țesuturilor congelate și de a dezvoltării de tehnici pentru a monitoriza dimensiunea cristalelor de gheață și distribuția lor în produsele horticole; - dezvoltarea, îmbunătățirea și validarea modelelor teoretice și experimentale, în scopul de a înțelege și optimiza procesele complexe de congelare; - determinarea proprietăților termice, fizice, a coeficienţiilor de căldura şi de transfer de masă a produselor horticole (în special legume) pentru elaborarea tehnologiilor de congelare.

164

Rezultate scontate: - determinarea parametrilor tehnologici și a regimurilor termice de congelare pentru legume și fructe autohtone: cireșe și vișine; caise, piersici și nectarine, fructe de pădure, mazăre și fasole verde, conopidă, spanac; - stabilirea dotărilor și investițiilor necesare dezvoltării de lanțuri frigorifice regionale pentru conservarea prin congelare a produselor horticole în scopul asigurării siguranței alimentare. Modul de aplicare al rezultatelor: - elaborare de lucrări științifice cu rezultate ale cercetărilor pentru susținere și publicare la simpozioane și conferințe interne și internaționale; - organizarea unor work-shopuri și mese rotunde pentru prezentarea rezultatelor proiectului; - elaborarea de materiale documentare și/sau informații tehnice de tip ”Ghid de bune practici”. Obiectivul general 16.: Mecanizarea și automatizarea proceselor în agricultură și industria alimentară Obiectivul specific 16.3.: Dezvoltarea tehnologiilor de mecanizare şi a sistemelor tehnice inovative destinate lucrărilor solului, înfiinţării, întreţinerii şi recoltării culturilor agricole, horticole, agrozootehnice şi agrosilvice în condiţiile conservării surselor de mediu, combaterii fenomenului de secetă şi a deşertificării Proiectul ADER 16.3.1.: Cercetări privind stabilirea influenței aplicării noilor sisteme și tehnologii conservative de lucrări agricole mecanizate pentru combaterea efectelor secetei, păstrarea fertilității solurilor și creșterea cantitativă și calitativă a producțiilor la principalele specii de plante cultivate Perioada de derulare a planului sectorial: 2015 – 2018 Bugetul estimat : 962.892 lei Total lei: d.c. 2015 2016 2017 2018

962.892 212.892 250.000 250.000 250.000 Rezumat : În momentul de faţă, agricultură românească se confruntă cu probleme serioase legate de modificările climatice ce au loc în sensul extinderii aridizării unor zone agricole întinse. Aceste modificări se manifestă prin scăderea nivelului precipitaţiilor anuale, printr-o repartiţie neuniformă a acestora atât în timp cât şi în spaţiu şi mai ales printr-o defazare a aportului de apă faţă de perioadele critice ale plantelor, printr-o creştere a temperaturilor diurne şi o intensificare a vânturilor de primăvară. Intensificarea secetei prin efectele severe produse, constituie factorul principal ce determină şi declanşarea proceselor de deşertificare. Deci, în mod firesc, soluţiile de combatere a secetei şi deşertificării nu se pot separa. În acest sens, trebuie apelat şi la aplicarea principiilor agriculturii de tip dry-farming (dry-land).

165

Principalele direcţii de acţiune (lucrări de tip dry-farming) în vederea contracarării efectelor secetei şi valorificării cât mai eficiente a aportului natural de apă, trebuie asigurate prin : - efectuarea lucrărilor solului grupate cât mai multe în acelaşi timp, într-o perioadă cât mai scurtă şi la momentul optim; - practicarea cu precădere a sistemelor de lucru minim-till şi a tehnologiilor simplificate, cu lucrări efectuate în perioade scurte, concentrate, în care calitatea acestora şi disciplina tehnologică să fie riguros aplicată; - fertilizarea optimă a culturilor în scopul grăbirii creşterii şi dezvoltării plantelor şi a îmbunătăţirii rezistenţei acestora la condiţiile de stres; - combaterea eficientă tehnic şi economic a buruienilor, pentru eliminarea concurenţei acestora faţă de rezervele de apă din sol; - utilizarea soiurilor şi hibrizilor cu perioade scurte de vegetaţie şi folosirea lor adecvată în scopul evitării perioadelor de stres hidric maxim; - utilizarea unor asolamente eficiente care să permită protecţia şi îmbunătăţirea fertilităţii solului pentru cultură care urmează; - utilizarea perdelelor forestiere de protecţie şi alte obstacole împotriva vântului ca mijloace de limitare a efectelor secetei şi a altor influenţe dăunătoare culturilor agricole şi solurilor; - folosirea irigaţiei, acolo unde se poate aplica, că fiind elementul tehnologic cel mai important de creştere a producţiilor agricole în condiţii de secetă, dar care trebuie efectuată în condiţii de economisire a apei, prin reducerea la maxim a pierderilor de apă, prin aplicare la momentele optime dictate de bilanţul apei în sol şi de fazele de consum maxim ale plantelor. Mecanizarea lucrărilor agricole care se realizează în scopul creşterii producţiei de bunuri materiale, a productivităţii muncii, scăderii costurilor pe unitatea de produs şi uşurării muncii oamenilor, este una din direcţiile principale de introducere a progresului tehnic în toate ramurile de producţie materială. Extinderea mecanizării în agricultură este condiţionată şi de utilizarea factorilor care concură la creşterea producţiei agricole (îngrăşăminte, erbicide, irigaţii etc.), pentru a mări eficienţa economică a folosirii acesteia. Practicarea unei agriculturi moderne mai ales în condiţii de excesivizare a factorilor climatici defavorabili presupune utilizarea unor culturi şi elemente tehnologice care să fie mecanizabile 100%. În cadrul sistemelor de mecanizare, în ultima perioadă, o pondere însemnată o au sistemele de lucru complexe cu minim de lucrări, mai concret cele în care nu se regăseşte lucrarea de arat, fapt ce situează acest mod de producţie în cadrul metodelor de conservare a solului şi apei în sol. Apariţia unor utilaje noi, complexe care să răspundă acestor cerinţe este importantă. La practicarea agriculturii la neirigat, principalele lucrări agricole mecanizate pot contribui în bună măsură la păstrarea apei în soluri, dar pot conduce şi la secătuirea acestora printr-o aplicare greşită. În acest context în condiţii de secetă, factorii limitativi pot fi chiar lucrările agricole executate neadecvat. O direcţie de acţiune importantă în vedera combaterii secetei o reprezintă identificarea unui sortiment de culturi din specii, soiuri şi hibrizi rezistenţi la secetă şi arşiţă, ce prezintă un sistem radicular mai profund şi mai bogat, pentru a explora o masă cât mai mare de sol şi pentru a folosi cât mai eficient apa din sol şi care prezintă în general o perioada scurtă de vegetaţie. Perdelele silvice se constituie de asemenea, ca soluţii de diminuare a efectului nefavorabil al secetei şi arşiţei, de ameliorare a factorilor climatici din zona perimetrelor protejate şi de dezvoltare a interesului ambiental şi de protecţia

166

mediului, prin reţinerea zăpezilor şi a umidităţii pe terenurile agricole, diminuarea efectului negativ al vânturilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de creştere şi dezvoltare a culturilor agricole, iar creşterea nivelului de mecanizare la înfiinţarea acestora reprezintă o modalitate de încurajare a extinderii folosirii acestei soluţii tehnice. Proiectul trebuie să evidenţieze influenţa principalelor măsuri ce trebuie aplicate pentru combaterea efectelor secetei pentru creşterea gradului de profitabilitate a culturilor agricole în condiţii de stres hidric şi termic. De asemenea, trebuie să fie vizate cerinţele pentru implementarea, verificarea şi promovarea elementelor sistemului de agricultură dry-farming, specific condiţiilor de secetă pentru păstrarea şi conservarea fertilităţii terenurilor şi a apei din sol şi creşterea gradului de siguranţă şi de profitabilitate a culturilor agricole în condiţii de secetă. Elementul principal al sistemului dry-farming îl reprezintă asigurarea procesării cât mai eficientă a solului pentru înmagazinarea, conservarea şi cedarea apei la cerinţele plantei. Acesta este completat de o serie de măsuri precum alegerea soiurilor şi hibrizilor, stabilirea asolamentului, fertilizarea, mulcirea solului, semănatul, care concură la obţinerea de producţii agricole mai ridicate. Pentru sistemul dry-farming trebuie luată că bază de orientare şi datele vechi din domeniu, cu experimentarea şi actualizarea noilor informaţii cu referire la baza genetică, tehnică, tehnologică, materiale existente în momentul de faţă. Rezultate scontate : - stabilirea efectului sistemelor și elementelor tehnologice asupra dinamicii și conservării apei din sol; - precizarea influenței aplicării unor variante de lucrări mecanice asupra comportării și randamentelor agricole ale plantelor cultivate; - caracterizarea lucrărilor și mașinilor agricole din punct de vedere al conservării apei în sol; - identificarea unui sortiment de culturi din specii, soiuri și hibrizi rezistenți la secetă și arșiță; - precizarea lucrărilor solului care asigură conservarea apei în sol și economie de apă la culturile neirigate; - evidențierea caracteristicilor utilajelor agricole care asigură promovarea conceptului dry-farming; - stabilirea măsurilor fitotehnice specifice pentru condiții de secetă (densitatea și epocă optimă la semănat, sistemul de fertilizare, sistemul de combatere a buruienilor, mulcirea solului s.a.) și a influenței acestora; - ameliorarea efectelor secetei pentru culturile de câmp, adaptarea și îmbunătățirea sistemei de mașini agricole pentru zonele secetoase și creșterea eficienței economice privind input-urile agricole; - includerea în sistema de mașini destinată mecanizării lucrărilor agricole din cultura mare a unui utilaj complex nou care să răspundă mai bine la cerințele condițiilor de mediu cât și a celor agrotehnice de lucru (model funcțional); - includerea în sistema de mașini destinată înființării perdelelor silvice de protecție a unui echipament tehnic specific de plantat (model funcțional). Modul de aplicare al rezultatelor : - utilizarea rezultatelor obținute în elaborarea de tehnologii noi de mecanizare a principalelor culturi agricole cât și perfecționarea celor existente; - activități specifice pentru implementarea în zonele secetoase a măsurilor și metodelor agrofitotehnice de conservare a apei în sol și de valorificare a ei în optim

167

prin specii, soiuri și hibrizi adaptați acestor condiții, cultivați pe baza unor tehnologii specifice de secetă și prin utilizarea unor mașini și agregate adecvate; - extensia rezultatelor cercetărilor prin publicarea de articole și a unei broșuri de prezentare a problematicii agriculturii în condiţii de secetă cu evidențierea măsurilor și soluțiilor de limitare a efectelor negative, organizarea periodică de instruiri de lucru cu specialiști agronomi și cei din domeniul mediului înconjurător, extensionişti și fermieri; - prezentarea rezultatelor experimentale în loturi demonstrative, publicarea în reviste de specialitate și organizarea unor manifestări științifice.

168

Anexa nr. 2

Proiectele componente ale Planului sectorial pentru cercetare – dezvoltare al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale,

pe anii 2015-2018, Agricultură şi Dezvoltare Rurală – ADER 2020

LEI Număr proiecte

92 Valoare totală

contractare (mii lei) d.c. 82.162.242

2015

17.977.242

2016

21.395.000

2017

21.395.000

2018

21.395.000

Nr. crt.

Cod proiect ADER

Denumirea obiectivului

general/denumirea obiectivului

specific/denumirea proiectului

Valoare totală lei d.c.

2015 2016 2017 2018

Principalele rezultate

preconizate

Rezumatul proiectului

Modul de

aplicare/utilizare a rezultatelor

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.OBIECTIVUL GENERAL 1.: Îmbunãțãțirea rezultatelor economice ale fermelor, prin creşterea eficienței de utilizare a resurselor naturale şi a inputurilor tehnologice, pentru o agriculturã durabilã, în contextul schimbãrilor climatice Obiectivul specific 1.1.: Îmbunãtãțirea germoplasmei principalelor culturi privind potențialul genetic de a acumula componente de calitate esențiale, rezistență la secetã şi temperaturi extreme, sporirea eficienței de utilizare a nutrienților şi a toleranței la condițiile nefavorabile de sol 1. ADER

1.1.1. Creşterea eficienţei culturii grâului prin identificarea, crearea şi promovarea de soiuri superioare ca productivitate, stabilitate şi adaptabilitate la schimbãrile climatice, cu calitate corespunzătoare cerinţelor diverse ale sectorului de prelucrare din cadrul industriei

1.242.850

282.850 320.000 320.000 320.000

Introducerea în sistemul oficial de testare şi înregistrare a cel puţin un soi corespunzător obiectivelor proiectului. Asigurarea nucleelor de sămânţa amelioratorului din noile soiuri superioare, pentru asigurarea multiplicării şi extinderii rapide în fermele de

Proiectul vizează optimizarea conlucrării între centrele de ameliorarea grâului, prin îmbunătăţirea schimbului reciproc de material biologic şi utilizarea tuturor posibilităţilor de testare reciprocă în câmp şi laborator, pentru a pune cât mai rapid la dispoziţia fermelor soiuri de grâu superioare, adaptate ofertei agro-ecologice regionale, prezente şi

Utilizarea rezultatelor proiectului se va face prin extinderea noilor soiuri pe suprafeţe semnificative în ferme. Experienţa anilor precedenţi, a arătat că extinderea soiurilor adaptate s-a făcut fără dificultăţi deosebite, ceea ce a permis fermelor să obţină, fără cheltuieli

169

alimentare producţie. Crearea unei germoplasme noi care să permită continuarea progresului genetic pentru obţinerea de rezultate superioare în cultura grâului, chiar în condiţiile schimbărilor climatice.

prognozate. Proiectul va cuprinde: -caracterizarea prin testare multilocaţională şi în condiţii tehnologice diferite, a unui sortiment divers de genotipuri de grâu în funcţie de comportarea acestora din punct de vedere al rezistenţei la principalii factori limitativi ai recoltelor (stres termic şi hidric, boli foliare şi ale spicului, condiţii meteorologice extreme), prin prisma producţiei şi a indicilor de calitate obţinuţi; -caracterizarea materialului biologic de perspectivă şi a potenţialului material iniţial cu ajutorul metodelor fiziologice şi al markerilor moleculari, pentru accelerarea progresului genetic pentru comportarea în condiţii de stres hidric şi termic; -perfecţionarea metodelor de testare fiziologică şi moleculară pentru creşterea impactului acestora în eficienţa selecţiei ; - valorificarea materialului biologic deja creat în centrele de ameliorare a grâului din ţară pentru promovarea rapidă a unor noi soiuri superioare; -utilizarea intensivă a metodelor de accelerare a progresului genetic (obţinerea de linii dublu haploide. Selecţia asistată de markeri, diversificarea germoplasmei etc.), pentru obţinerea mai rapidă a rezultatelor.

suplimentare, producţii mai mari şi mai stabile. În acest scop proiectul va cuprinde : -multiplicarea rapidă a seminţelor din noile soiuri; -promovarea noilor creaţii prin publicaţii în reviste agricole adresate fermierilor; -popularizarea celor mai bune soiuri noi prin organizarea de loturi demonstrative în diferite zone de cultură a grâului; -postarea pe site-urile unităţilor de cercetare şi MADR, a rezultatelor obţinute.

2. ADER Crearea de hibrizi de 962.850 Introducerea în sistemul Proiectul urmăreşte colaborarea Crearea de hibrizi de

170

1.1.2. porumb cu potențial productiv ridicat, toleranți la secetă și arșiță, rezistenți la boli şi dăunători, cu însușiri agronomice favorabile, capabili să valorifice eficient substanțele nutritive din sol.

212.850 250.000 250.000 250.000

oficial de testare şi înregistrare a cel puţin 2 hibrizi noi FAO 300 şi FAO 400, care sã satisfacă obictivele proiectului. Asigurarea seminţei amelioratorului din liniile consangvinizate, forme parentale ale noilor hibrizi, pentru introducerea accelerată a noilor creaţii pe piaţa de seminţe. Ameliorarea germoplasmei de porumb în vederea accelerării progresului genetic în condiţiile schimbărilor climatice și al dinamicii active a pieţei, cu atenţie specialã la segmentul de piaţă al fermierilor mici și mijlocii (1/3 din suprafaţa ocupată cu porumb), care în general aplică o tehnologie cu imputuri minime sau moderate. Noii hibrizi de porumb vor reduce semnificativ impactul negativ al factorilor biotici şi abiotici adverşi asupra cantităţii şi calităţii producţiei.

eficientă între centrele de ameliorarea porumbului, prin schimb reciproc sistematic de material biologic şi lărgirea capacitaţii de testare în câmp şi laborator, în vederea introducerii rapide pe piaţa vizată a unor hibrizi adaptaţi la principalele zone ecologice şi agro-tehnologice ale României. Proiectul va cuprinde: -crearea şi testare multilocaţională şi în condiţii tehnologice diferite, a unui sortiment divers de hibrizi de porumb în vederea îmbunătăţirii toleranţei genetice la secetă și arşiţă; -intensificarea eforturilor de cercetare în vederea ameliorarii rezistenţei la fuzarioza pe știulete și la sfredelitorul porumbului (care favorizează dezvoltarea mucegaiurilor fuzariene pe știulete) pentru protejarea împotriva acumulării în boabe a unor micotoxine dăunatoare pentru sănătatea animalelor și a oamenilor; -introducerea unor metodologii noi pentru ameliorarea vitezei de pierdere a apei din boabe în vederea evitării alterării calității producției prin apariția mucegaiurilor producătoare de aflatoxine periculoase în condiţiile în care recolta nu se usucă artificial şi se depozitează în fermă în depozite locale; -creşterea calităţii boabelor prin sporirea conţinutului de proteină; deși porumbul nu este

porumb cu potențial productiv ridicat, toleranți la secetă și arșiță, rezistenți la boli si dăunători, cu însușiri agronomice favorabile, capabili să valorifice eficient substanțele nutritive din sol. În acest scop proiectul va cuprinde : -multiplicarea rapidă a seminţelor din noile genptipuri; -promovarea noilor creaţii prin publicaţii în reviste agricole adresate fermierilor; -popularizarea celor mai bune soiuri noi prin organizarea de loturi demonstrative în diferite zone de cultură a grâului; -postarea pe site-urile unităţilor de cercetare şi MADR, a rezultatelor obţinute.

171

furaj proteic, fermele mici și mijlocii nu folosesc adausuri proteice în hrana animalelor, ci exclusiv porumbul, asfel încât orice creștere a conţinutului de proteină din boabele de porumb este benefică pentru nutriţia animalelor; -coordonarea şi perfectionarea metodelor de testare fiziologicã pentru creşterea impactului acestora în eficienţa selecţiei; -generalizarea obţinerii de linii dublu haploid în vederea accelerãrii progresului genetic şi a reducerii volumului de muncã în câmp.

3. ADER 1.1.3.

Crearea de hibrizi de floarea-soarelui cu rezistențã îmbunãtãțitã la secetã şi temperaturi extreme

962.850

212.850 250.000 250.000 250.000

Crearea unor genotipuri de floarea-soarelui cu foarte bună rezistență la secetă și arșiță, adaptate noilor condiții de cultură, datorate schimbărilor climatice. Noile genotipuri se vor evidenţia prin progres genetic pentru producţie şi calitate în condiții de stres climatic. Se vor obține linii consangvinizate de floarea soarelui, atât linii cu androsterilitate citoplasmatică, precum și linii restauratoare de fertilitate, cu rezistență la secetă și arșiță (cel puțin 3 linii cu androsterilitate citoplasmatică - analog fertil plus analog steril și 5 linii restauratoare), care

Activitățile ce se vor derula în cadrul proiectului, vor cuprinde: -îmbunătățirea comportamentului genotipurilor de floarea-soarelui la stresul hidric și temperaturi ridicate prin rezistență genetică la astfel de factori nefavorabili, dar și prin crearea de hibrizi mai precoci; -utilizarea resurselor genetice existente (în special linii sursă, obținute prin încrucișarea florii-soarelui cultivată, cu unele specii salbatice de floarea soarelui) pentru transferul genelor ce conferă rezistență sporită la secetă și arșiță, în genotipuri valoroase de floarea-soarelui (linii cu caractere agronomice superioare); -realizarea a 2-3 generații de selecție/an, prin utilizarea unor condiţii de climat dirijat și a metodei embrionilor imaturi; -testarea plantelor din fiecare generație de selecție, pentru

Organizarea de loturi demonstrative cu hibrizii obţinuţi, în diferite zone de cultură ale florii-soarelui. Popularizarea rezultatelor obținute prin publicații în diferite reviste agricole care ajung la fermieri. Publicarea unor lucrări științifice în reviste de specialitate. Producerea de semințe din formele parentale ale noilor hibrizi, în scopul extinderii rapide în ferme. Postarea pe site-urile unităţilor de cercetare şi MADR, a rezultatelor obţinute.

172

vor permite realizarea unor hibrizi performanți, pretabili a fi cultivați în condițiile de stres, menționate. Accelerarea procesului de ameliorare și producere de sămânță de bază, astfel ca noii hibrizi creaţi să poată ajunge cât mai repede în ferme.

rezistență la secetă, în condiții de laborator, prin utilizarea unor metode moderne ; - îmbunătățirea altor caracteristici importante, pentru comportarea florii-soarelui în condiții climatice nefavorabile, ca rezistența la boli, rezistența la frângere și cădere, rezistența la lupoaie; -testarea fiecărei generații de selecție, pentru îmbunătățirea rezistenței la secetă și arșiță, pentru rezistență la boli, respectiv la parazitul lupoaia, în condiții de câmp sau în laborator, în funcție de patogen/parazit ; -selecția de linii de floarea-soarelui, linii cu androsterilitate citoplsmatică și linii restauratoare de fertilitate, care să asigure realizarea unor hibrizi cu perioadă mai scurtă de vegetație.

4. ADER 1.1.4.

Crearea de linii de orez, cu adaptabilitate crescută la schimbările climatice

862.850

187.850 225.000 225.000 225.000

Crearea a două linii noi de orez cu adaptabilitate crescută la schimbările cllimatice și caracteristici biologice îmbunătățite. Perioada scurtă de vegetație, de 112–120 zile. Capacitate mare de producție, peste 7 t/ha . Rezistență crescută la atacul bolilor și dăunătorilor. Rezistență la cădere, la condții de frig și tolerante la salinitate; -randament de prelucrare

In prezent, activitatea agricolă se confruntă cu probleme deosebite privind modificările climatice actuale, motiv pentu care se impun măsuri și în domeniul obținerii de genotipuri de orez adaptate noilor condiții. Existența unui fond de material genetic parental adaptat zonelor orizicole reprezintă o premiză pentru obtinerea de noi creații în domeniul culturii orezului. Proiectul urmărește combinarea însușirilor și caracteristicilor pozitive ale soiurilor care prezintă adaptabilitate, productivitate crescută și indici de calitate

Promovarea proiectului vizează: -diseminarea publicã a informaţiilor ştiinţifice şi tehnologice prin organizarea de întâlniri cu fermierii, direcţiile agricole judeţene etc. ; -elaborarea şi editarea de materiale de informare tehnico-stiințifică; -diseminarea pe scarã largã către fermieri a documentaţiei privind performanțele soiurilor de orez, dar şi a noilor creaţii în curs de implementare ;

173

mai bun cu 10 % (față de soiul Polizesti-28) și conținut scăzut de pleavă. Pentru cele două linii nou create se vizează îmbunătățirea unor însușiri culinare privind conținutul și calitatea proteinei, conținutul de substanțe extractive neazotate, conținutul de vitamine, capacitatea de fierbere, lipsa de terciuire și gustul plăcut specific, pentru a răspunde unor categorii mai largi de consumatori. Precizarea principalelor elemente de tehnologie care să pună în valoare noile creații de orez în corelație cu cadrul pedoclimatic. Prezentarea unei linii noi de orez, de perspectivă, la instituțiile abilitate în vederea omologării. Extinderea culturii orezului în scopul valorificării terenurilor slab productive. Realizarea cadrului tehnic pentru menținerea și conservarea materialului genetic pentru reproducție, spații pentru lucrări de ameliorare, depozitare și izolare a cantităților mici de

superioară, pentru crearea de noi linii pretabile schimbărilor climatice. Ca metodă de ameliorare se va folosi metoda hibridării directe și selecția. Principalele activități ce se vor desfășura în cadrul proiectului reprezintă etapele de ameliorare cuprinse în schema de ameliorare a orezului folosită pornind de la hibridare și aplicând selecția individuală repetată cu studiul descendenților. Aceste activități se derulează ciclic, pentru fiecare combinație hibridă și constau în succesiunea lucrărilor de alegere și selecție pe parcursul generațiilor până la atingerea obiectivelor stabilite. Într-o activitate de ameliorare în derulare, diferitele combinații hibride se află la un moment dat în etape diferite ale procedurii care se aplică pentru obținerea de noi creații biologice. Activitățile ce se vor desfășura în cadrul proiectului, sunt: -colecţionarea materialului biologic şi studierea variabilităţii acestuia, în vederea depistării de forme parentale care corespund cu obiectivul urmărit; -crearea de material biologic nou prin hibridare, în scopul realizării de genotipuri noi, care să răspundă la obiectivele ameliorative propuse; -obținerea plantelor hibride, din sămânță hibridă rezultată în urma încrucișărilor controlate din câmpul de hibridare și realizarea primei

-diseminarea rezultatelor obținute prin loturi demonstrative, mese rotunde, cursuri de perfectionare a pregătirii profesionale, work-shop-uri etc. Valorificarea rezultatelor se va face prin activități de diseminare specifice : -publicarea principalelor rezultate obținute în reviste de specialitate; -comunicarea rezultatelor cercetarilor în cadrul unor manifestări științifice, târguri și expoziții; -realizarea unor fișe tehnice cu însușirile și caracteristicile noilor creații și prezentarea lor în loturi demonstrative.

174

semințe ce rezultă din câmpurile de producere a seminței inclusiv din categoriile superioare SA și PB la soiurile omologate.

alegeri a indivizilor cu caracteristici ce răspund la obiectivele urmărite; -aplicarea selecţiei în populaţiile cu variabilitate existentă sau creată, pentru obținerea stabilității caracteristicilor formelor hibride realizate; -selecția combinațiilor hibride valoroase în vederea stabilizării caracterelor vizate prin studierea atentă a unor plante hibride și reținerea pentru înmultire a plantelor cu caractere fenotipice valoroase, numite linii. Liniile se înmulțesc, după care selecția continuă pâna la obținerea unei noi populații, distinctă, uniformă și stabilă, care în funcție de performanțe, poate fi atestată ca un nou soi sau cultivar; -studierea liniilor obținute și verificarea potențialului genetic, în culturi comparative, din punct de vedere al productivității, calității și insușirile lor; -obţinerea şi finalizarea populaţiilor ce îndeplinesc condiţiile de cultivar, prin precizarea liniilor care în experientele de orientare au întrecut în producție soiul martor cu cel puțin 15% și care s-au remarcat prin calitate, se încearcă în culturi comparative de concurs; -înaintarea propunerii de valorificare a rezultatelor activității de ameliorare desfășurate, prin testarea şi înregistrarea noului cultivar de către organismul specializat (Institutul de Stat pentru

175

Testarea şi Înregistrarea Soiurilor – ISTIS); -elaborarea tehnologiei de cultură pentru noua creație biologic; -îmbunătățirea amenajării spațiilor pentru lucrări de ameliorare, depozitare și izolare a cantităților mici de semințe și a dotării tehnice specifice.

5. ADER 1.1.5.

Conservarea resurselor genetice, ameliorarea şi crearea de noi genotipuri la plantele textile, in cânepă și bumbac, eficiente ca productivitate, stabilitate şi adaptabilitate la schimbările climatice

812.850

175.350 212.500 212.500 212.500

Omologarea şi introducerea în cultură a noului cultivar de cânepă monoică succesiv. Stabilirea tehnologiilor pentru soiurile monoice pretabile în sistemul de culturi succesive după cereale, rapiţă, etc. ce eliberează terenul până la data de 01 iulie. Extinderea culturilor de cânepă dioică şi monoică pentru tulpini fibre şi sămânţă şi verificarea acestora în condiţiile de stres hidric şi arşiţă atmosferică în zonele sudice şi Câmpia de Vest. Obținerea de rezultate preliminare în utilizarea hibrizilor de cânepă pentru sporirea producţiei de sămânţă. Verificarea unor verigi tehnologice pentru obţinerea de producţii comparabile cu sistemul clasic în sistemul de cultură ecologică.

Proiectul cuprinde: -elaborarea de tehnologii, amplasarea de loturi demonstrative în zone centrale pentru anumite grupuri de cultivatori; -implementarea metodei de retezare a plantelor în timpul vegetaţiei pentru reducerea taliei de la 3,5 – 4 m la maximum 2 m, îndesirea ramificaţiilor, creşterea numărului de inflorescenţe pe plantă şi în mod direct a producţiei cu peste 50% față de metoda tradiţională ; -posibilitatea recoltării cu combinele de cereale direct din lan vor scuti cultivatorii de investiţii pentru procurarea de maşini specifice ; -studii asupra obţinerii hibrizilor unisexuaţi, învederea omologării şi brevetării acestora şi implementarea în unităţile cultivatoare, ceea ce va determina un spor de producţie de 15 – 20%. Se vor realiza studii asupra modului de cultivare a cânepei în sistem ecologic deoarece atât cultivatorii cât şi procesatorii de ulei şi alte produse alimentare solicită tot mai multe cercetări în acest domeniu.

Amplasarea loturilor cu rezultatele experimentale cele mai evidente în producţia de tulpini fibre şi sămânţă la soiurile de cânepă dioică, monoică şi hibrizii aflați în cultură şi în perspectivă de omologare. Prezentarea noilor tehnologii care sunt total diferite faţă de tehnologiile clasice în cultivarea soiurilor specifice pentru producţia de sămânţă şi recoltarea mecanizată cu combina de cereale direct din lan. Vizitele în câmp în grupuri mici sau mari cât şi pentru persoanele fizice. Organizarea anuală a evenimentului „Ziua cânepei” ce constituie o manifestare deosebit de utilă prin cunoaşterea reciprocă a cultivatorilor, procesatorilor, cercetători şi cadrelor din învăţământul superior. Elaborarea tehnologiilor

176

Soiurile de cânepă dioică şi monoică se caracterizează prin: - nivelul producţiei peste 16 t/ha tulpini uscate; - peste 30% conţinutul de fibre, peste 30 – 35% conţinutul de ulei în seminţe; - conţinut scăzut în THC, sub 0,2% şi chiar sub 0,1%. Crearea de soiuri noi de in pentru fibră adaptate noilor condiţii de schimbări climatice prognozate. Asigurarea necesarului de sămânţă din verigile superioare. Conservarea resurselor genetice existente - 100 genotipuri în colectie şi diversificarea acesteia prin schimburi de material biologic.

Fitoremedierea prin cultivarea cânepei este utilizată ca metodă ecologică de refacere a structurii solului şi îmbunătăţirea proprietăţilor biologice ale solului şi menţinerea fertilităţii naturale ale acestuia cu cheltuieli mult mai reduse. Consevarea germoplasmei existente (1070 genotipuri în colecție). Identificarea genotipurilor de in cu o bună plasticitate ecologică, condiţionată de modificarea substanţială a particularităţilor morfologice, fiziologice şi biochimice ale actualelor soiuri pentru creşterea adaptabilităţii la schimbările climatice ce pot interveni. Identificarea unor genotipuri rezistente la stres hidric şi termic, timpurii, cu producţii stabile care să asigure o valorificare mai bună a rezervei de apă din straturile adânci ale solului, precum și efectul remanent al îngrăşămintelor folosite la planta premergătoare. Evaluarea producţiei de bumbac brut obţinută pânâ la sfârşitul lunii septembrie, cu o lungime mare de fibră (30-32 mm) şi conţinut de fibră ridicat (38-40%).

specifice şi livrarea către cultivatori concomitent cu sămânţa din soiurile solicitate. Întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri. Ghid practic de utilizare, articole de popularizare, multiplicarea rapidă a noilor soiuri. Popularizarea culturii bumbacului prin: -amplasarea de loturi demonstrative; -articole în reviste de specialitate; -vizite în câmp.

6. ADER 1.1.6.

Utilizarea metodelor biotehnologice pentru creşterea variabilităţii genetice a materialului de ameliorare și accelerarea progresului genetic în privinţa nivelului şi

862.850

187.850 225.000 225.000 225.000

Crearea a cel puţin 2-3 genotipuri cu introgresii noi superioare, care să dechidă noi perspective de progres genetic pentru nivelul şi stabilitatea recoltelor în condiţiile

Acest proiect de vizează optimizarea conlucrării între centrele de cercetare şi universitare din ţară pentru utilizarea eficientă a metodelor biotehnologice, spre a realiza cât mai rapid genotipuri care să dechidă noi perspective de

Utilizarea rezultatelor proiectului se va face: -prin utilizarea imediată a genotipurilor noi create prin metode biotehnologice ca material iniţial în programele de ameliorare;

177

stabilităţii recoltelor la principalele culturi agricole, în contextul schimbărilor climatice

schimbărilor climatice. Iintroducerea în sistemul oficial de testare şi înregistrare a cel puţin 2 genotipuri create prin metoda biotehnologică DH şi-asigurarea nucleelor de sămânţa amelioratorului pentru multiplicarea şi extinderea rapidă în ferme. Creşterea eficienţei metodelor biotehnologice abordate, prin optimizarea parametrilor de lucru, în vederea obţinerii de rezultate superioare în cercetările viitoare.

progres genetic pentru nivelul şi stabilitatea recoltelor în condiţiile schimbărilor climatice. Proiectul va cuprinde: - folosirea metodelor biotehnologice pentru realizarea de noi introgresii de gene de rezistenţă sau toleranţă la boli şi/sau factori de mediu stresanţi, la grâu, floarea soarelui etc.; - folosirea metodelor biotehnologice pentru crearea de germoplasmă cu caracteristici calitative şi sanogene superioare şi/ sau cu conţinut ridicat de substanţe active particulare destinată filierelor de produse alimentare, furajere şi medicinale de nişă sau pentru consumatori cu nevoi nutriţionale speciale; - perfecţionarea metodelor de obţinere a formelor dublu-haploide (DH) pentru creşterea eficienţei acestei modalităţi de accelerare a procesului de ameliorare la grâu, porumb şi orz; - elaborarea şi implementarea unor metode eficiente de selecţie in vitro şi in vivo prin metode biotehnologice, fiziologice şi/sau moleculare la grâu, orz, lucernă etc , pentru accelerarea progresului genetic în crearea de genotipuri superioare. Crearea de germoplasmă cu potenţial superior de competiţie cu buruienile, sau cu selectivitate specifică pentru diferite tipuri de erbicide.

-prin extinderea rapidă în ferme a genotipurilor finalizate, create prin utilizarea rezultatelor proiectului. În acest scop proiectul va cuprinde măsuri pentru multiplicarea rapidă a seminţelor din soiurile ce vor fi înregistrate; promovarea noilor creaţii prin loturi demonstrative, publicaţii în reviste agricole adresate fermierilor şi postarea pe site-urile unităţilor de cercetare şi MADR, a unităților de profil a rezultatelor obținute.

178

7. ADER 1.1.7.

Maximizarea producţiilor de proteinã vegetală şi creşterea contribuţiei fixării azotului atmosferic la optimizarea rotaţiilor, prin crearea de soiuri de leguminoase pentru boabe şi furajere mai productive, cu toleranţã îmbunãtăţitã la stres termic şi hidric şi la boli, pretabile la recoltarea mecanizată şi cu însuşiri calitative superioare pentru diverse utilizări

912.850

200.350 237.500 237.500 237.500

Introducerea în sistemul oficial de testare şi înregistrare a cel puţin un soi corespunzător obiectivelor proiectului, pentru lucernă, trifoi roşu, soia, mazăre şi năut. Asigurarea nucleelor de sămânţa amelioratorului din noile soiuri superioare, pentru asigurarea multiplicării şi extinderii rapide în fermele de producţie. Crearea unei germoplasme noi care să permită continuarea progresului genetic pentru obţinerea de rezultate superioare la culturile leguminoase pentru boabe şi furajere, chiar în condiţiile schimbărilor climatice; Creşterea perenităţii leguminoaselor perene (trifoi roşu şi lucernă) prin crearea şi identificarea de genotipuri rezistente la ger, secetă şi arşiţă. Diversificarea modalităţilor de folosire a culturilor leguminoase (soia pentru consum uman, soia, mazăre şi lucernă pentru utilizare ca îngrăşământ verde pentru susţinerea şi creşterea profitabilitãţii programului de “culturi

Acest proiect vizează optimizarea conlucrării între centrele de ameliorare a leguminoaselor pentru boabe şi furajere şi alte entitãţi de cercetare-dezvoltare, prin utilizarea tuturor posibilităţilor de testare în câmp şi laborator, pentru a pune cât mai rapid la dispoziţia fermelor soiuri superioare, diferite ca precocitate, adaptate ofertei agro-ecologice regionale, prezente şi prognozate. Proiectul va cuprinde: - caracterizarea prin testare multilocaţională şi în condiţii tehnologice diferite, a unui sortiment divers de genotipuri în privinţa comportării din punct de vedere al rezistenţei la principalii factori limitativi ai recoltelor (stres termic şi hidric, boli, condiţii meteorologice extreme), prin prisma producţiei şi a indicilor de calitate obţinuţi; -caracterizarea complexă în câmp, laborator, serã, casã de vegetaţie a materialului pentru accelerarea progresului genetic în privinţa comportării în condiţii de stres hidric şi termic; -explorarea metodelor de testare fiziologică şi moleculară pentru creşterea impactului acestora în eficienţa selecţiei ; -valorificarea materialului biologic deja creat în centrele de ameliorare din ţară pentru promovarea rapidă a unor noi soiuri superioare.

Utilizarea rezultatelor proiectului se va face prin extinderea culturilor leguminoase pentru boabe şi furajere, concomitent cu extinderea noilor soiuri pe suprafeţe semnificative în ferme. În acest scop proiectul va cuprinde : -multiplicarea rapidă a noilor soiuri; -promovarea noilor creaţii prin publicaţii în reviste agricole adresate fermierilor; -popularizarea celor mai bune soiuri noi prin organizarea de loturi demonstrative în diferite zone pedoclimatice ; -postarea pe site-urile unităţilor de profil şi MADR, a rezultatelor obţinute.

179

verzi”, producerea de substanţe sanogene etc.).

Obiectivul specific 1.2.: Sisteme de management al culturilor de câmp cu costuri reduse şi cu eficiențã ridicatã de utilizare a inputurilor; îmbunãtãțirea practicilor de management al culturilor de câmp şi al cultivarelor destinate agriculturii conservative și ecologice 8. ADER

1.2.1. Elaborarea de sisteme culturale bazate pe agricultura conservativă, în vederea îmbunătăţirii calităţii mediului şi a rentabilităţii culturilor

662.850

137.850 175.000 175.000 175.000

Elaborarea de tehnologii şi metode agrotehnice în conceptul de agricultură conservativă, adaptate condiţiilor naturale şi economice din sudul României, cu performanţe îmbunătăţite în asigurarea stabilităţii producţiilor ridicate şi eficienţă economică superioară tehnologiilor convenţionale de agricultură, cu precădere în anii cu deficit de precipitaţii, prin: -realizarea de producţii apropiate (95-100%) de cele obţinute în tehnologia convenţională astfel încât diferenţele maxime de producţie să fie compensate prin reducerea cheltuielilor; -reducerea costurilor de producţie cu minim 20% prin reducerea consumului de combustibil cu 30%; -reducerea consumului de forţă de muncă (ore mecanizator) cu 20% şi creşterea productivităţii la efectuarea lucrărilor mecanice cu 50%,

Atât sănătatea, biodiversitatea şi fertilitatea solurilor cât şi capacitatea de reţinere a apei nu pot fi îmbunătăţite fără practicarea unor sisteme culturale viabile de amelioratoare a structurii solului, rotaţiei culturilor şi reţinerii resturilor vegetale pe suprafaţa solului. Proiectul îşi propune elaborarea şi perfecţionarea tehnologică a sistemelor culturale bazate pe agricultura conservativă în vederea creşterii competitivităţii fermierilor din sudul României prin diminuarea cheltuielilor de producţie şi al impactului distructiv al producţiei culturale asupra mediului, prin reducerea perturbării solului şi a unei exploatări mai bune a funcţiilor şi biodiversităţii solului precum şi printr-o folosire mai raţională a resurselor naturale. Cercetările vor fi efectuate în cadrul unei platforme tehnologice de lungă durată şi vor aborda următoarele activităţi: -identificarea de culturi pretabile la agricultura conservativă în condiţiile pedo-climatice din sudul României; -elaborarea şi perfecţionarea unor sisteme culturale durabile bazate pe agricultura conservativă (rotaţia a cel puţin 3 culturi), care să asigure o îmbunătăţire a regimului apei şi al

Aplicarea rezultatelor este facilitată de interesul fermierilor de a folosi sisteme culturale noi, viabile, uşor de aplicat pentru evitarea efectelor încălzirii globale. Rezultatele vor fi valorificate prin elaborarea de tehnologii cadru de aplicare a principalelor sisteme culturale care au în vedere: dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale, ca modalitate de creştere a standardului de viaţă, prin promovarea agriculturii conservative şi prin organizarea de vizite şi instruiri ale fermierilor în cadrul platformei tehnologice.

180

creşterea profitului cu min. 15% şi a stabilităţii producţiei cu 5 – 10%; -creşterea coeficientului de înmagazinare a apei în sol în sezonul rece la peste 0,6, reducerea consumului de apă prin evapotranspiraţie la sub 40% din consumul total; reducerea infestării cu buruieni, boli şi dăunători precum şi menţinerea însuşirilor fizice, chimice şi biologice în limitele activităţii normale ale sistemului radicular al plantelor şi al microorganismelor. Rezultatele proiectului vor fi completate prin cercetări cu demers experimental la nivel de fermă cu privire la: -obținerea de date noi legate de încadrarea în rotație a plantelor de cultură solicitate pe moment de sistemul de agricultură conservativă; -îmbunătățirea regimului de fertilizare cu azot în scopul valorificării superioare de către sistemul de agricultură conservativă a condițiilor pedoclimatice cu efecte asupra creșterii producției și menținerii echilibrului

elementelor nutritive din sol precum şi obţinerea unor producţii sporite în condiţii rentabile de piaţă.

181

biologic în sudul ţării; -îmbunătățirea însușirilor fizice, chimice și biologice ale solului în condițiile aplicării principiilor agriculturii conservative în diferite zone din sudul ţării.

9. ADER 1.2.2.

Elaborarea unui sistem integrat de producere de sãmânțã şi materiale de plantat, certificate ecologic, la culturile de câmp: cereale, leguminoase pentru boabe, oleaginoase, plante tehnice şi furajere, plante aromatice şi medicinale

1.062.850

237.850 275.000 275.000 275.000

Identificarea însuşirilor fenotipice şi calitative care oferă avantaje economice speciilor și varietăţilor de cereale, leguminoase pentru boabe şi de plante tehnice, furajere, aromatice şi medicinale cultivate pentru sămânță certificată ecologic. Elaborarea de tehnologii inovative de producere de sămânță ecologică la culturile de câmp. Inițierea și/sau susținerea programului național pentru producerea de sămânţă ecologică la culturile de câmp, incluzând toate verigile acestui proces, de la sămânţa amelioratorului, până la sămânţa comercială. Producere de sămânță ecologică din toate verigile, în colaborare cu ferme ecologice autorizate pentru producerea de sămânță.

Cercetările privind sistemul integrat de producere de sămânță și materiale de plantat, certificate ecologic vor cuprinde: - îmbunătățirea tehnologiilor de producere de sămânță ecologică la cereale, leguminoase pentru boabe, oleaginoase, plante tehnice şi furajere, plante aromatice şi medicinale, inclusiv stabilirea însușirilor fenotipice și calitative ale acestor specii care oferă avantaje economice în sistemul de producere de sămânță; -soluționarea problemelor practice privind producerea de sămânță ecologică la culturile de câmp, corespunzătoare evoluției climei, însușirilor solurilor și a factorilor biotici nefavorabili: buruieni, agenți patogeni și dăunători în contextul maximizării performanţelor de mediu; -inițierea și/sau susținerea programului național integrat pentru producerea de sămânţă ecologică la culturile de câmp, incluzând toate verigile acestui proces, de la sămânţa amelioratorului, până la sămânţa comercială; -producerea de sămânță ecologică

Susținerea cu informații științifice și tehnice a bazei de date a MADR privind producerea de sămânţă şi materialul de plantat, certificate ecologic, la culturile de câmp. Organizarea de nuclee inovative de cercetători și fermieri pentru rezolvarea celor mai mari probleme privind producerea de sămânță ecologică la principalele specii de cereale, leguminoase pentru boabe, plante tehnice, plante furajere și de plante aromatice și medicinale. Organizarea de seminarii/workshopuri și de vizite demonstrative. Participarea cu articole şi comunicări ştiinţifice la conferinţe, simpozioane, workshop-uri naţionale şi internaţionale. Promovarea noilor rezultate științifice și tehnice prin publicații în reviste adresate fermierilor.

182

din toate verigile, în colaborare cu ferme ecologice autorizate pentru producerea de sămânță.

Participarea la expoziţii locale, naţionale (INDAGRA) şi internaţionale (BIOFACH).

OBIECTIVUL GENERAL 2. : Dezvoltarea cercetărilor de ameliorare genetică la cartof prin noi abordări genomice şi biotehnologice; Dezvoltarea unor tehnologii de producere a materialului pentru plantat și semănat prin aplicarea unor metodologii inovative și obținerea de produse care să acopere întreg lanțul alimentar la cartof, sfeclă de zahăr și plante medicinale Obiectivul specific 2.1. : Îmbunătăţirea calităţii producţiei de cartof, mărirea diversităţii şi realizarea de genotipuri rezistente la stresul biotic şi abiotic, cu însuşiri speciale (antioxidanţi, vitamine, aminoacizi esenţiali, etc.), pretabile pentru diverse folosinţe (inclusiv industrializare) 10. ADER

2.1.1. Obţinerea de noi soiuri de cartof adaptate modificărilor climatice şi economice cu randament superior în gestionarea resurselor de apă şi stabilirea pachetelor tehnologice specifice cerinţelor actuale de piaţă şi solicitării fermierilor.

1.162.850

262.850 300.000 300.000 300.000

Obţinerea de soiuri noi de cartof pretabile schimbărilor climatice şi utilizării superioare a resurselor biologice şi tehnologice (2 – 3 soiuri). Asigurarea verigilor de sămânţă, nucleu şi stoc din soiurile noi pentru multiplicarea rapidă şi propagarea la fermieri (minituberculi şi miniplantule 1.000/genotip/an). Metodologie de diferenţiere in vitro şi in vivo a noilor soiuri în funcţie de gestionarea resurselor de apă (2 metodologii). Tehnologie specifică de cultivare cu consum redus de apă a soiurilor noi (1 tehnologie). Metodă de identificare, extracţie, purificare şi evaluarea bioeconomică a principiilor bioactive din cartof (1 metodă). Tehnologie specifică de

Activităţile proiectului: Studiul, catalogarea şi inventarierea surselor de germoplasmă de combinare (an I - IV). Analiza modului în care răspund combinaţiile hibride la cerinţele actuale (rezistenţa la boli combinată cu caracteristici agronomice) în 3 – 5 locaţii (an III - IV). Introducerea genelor de rezistenţă de la genotipurile cu rezistenţă/toleranţă în noile creaţii (an I - IV); Păstrarea, descrierea şi catalogarea surselor de germoplasmă (an I - IV). Analiza descendenţelor hibride privind rezistenţa la boli şi dăunători completate de informaţiile din culturile comparative (an I - IV). Urmărirea materialului clonal privind rezistenţa la stres şi identificarea genotipurilor pretabile pentru diverse folosinţe (an I - IV). Identificarea, extracţia, purificarea şi evaluarea bioeconomică a principiilor bioactive din noile soiuri şi promovarea de tehnologii specifice inovative pentru menţinerea calităţii la soiurile noi (an I - II).

Beneficiarii programelor de cercetare în acest domeniu sunt fermierii, prin utilizarea unor soiuri competitive cu un înalt grad de adaptabilitate. Conservarea biodiversităţii poate constitui bază de studiu pentru universităţile cu profil de agricultură şi biologie. Rezultatele obţinute vor fi diseminate prin întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, articole de popularizare.

183

cultivare a soiurilor noi cu conţinut ridicat de componente bioactive (1 tehnologie).

Identificarea elementelor tehnologice cu importanţă în stabilirea pachetelor specifice noilor creaţii (an I - II). Înfiinţarea de loturi demonstrative în câmp la fermieri – 5 locaţii (an III – IV).

Obiectivul specific 2.2. : Tehnologii inovative de producere a cartofului pentru sămânță în vederea optimizării sistemului național de producere și multiplicare; tehnologii de cultivare a cartofului dulce în contextul schimbărilor climatice 11. ADER

2.2.1. Optimizarea și modernizarea sistemului de producere a cartofului pentru sămânță din categorii biologice superioare prin eliminarea riscului de contaminare cu organisme dăunătoare de carantină și identificarea de soiuri / linii noi de cartof rezistente la nematozii cu chiști ai cartofului Globodera spp. (populații europene)

1.262.850

287.850 325.000 325.000 325.000

Identificarea factorilor de risc pe fluxul de producere, multiplicare, condiționare, ambalare și păstrare a materialului de plantat; Stabilirea unor norme metodologice care să asigure producerea, multiplicarea, ambalarea și păstrarea cartofului pentru sămânță din categorii biologice superioare în condiții de igienă fitosanitară. Comportarea unor linii si soiuri de cartof la diferite tulpini virale responsabile de pătarea inelară necrotică a tuberculilor. Eficientizarea şi modernizarea capacităţilor tehnice a spaţiilor de sortare, condiţionare, ambalare şi depozitare a materialului pentru plantat certificate. Stabilirea unui flux tehnologic eficient pentru

Activităţile proiectului: -măsuri pentru revizuirea normelor metodologice de producere, multiplicare, condiționare, ambalare și păstrare a cartofului pentru sămânță; -creșterea suprafețelor de cartof pentru sămânță; -identificarea urgentă a punctelor slabe și luarea unor măsuri de redresare constituie o necesitate absolută pentru producătorii de cartof pentru sămânță din categorii biologice superioare cu riscuri minime; -adoptarea unui sistem de protecţie adecvat şi eficient şi prin utilizarea unor linii şi soiuri de cartof cu rezistenţă ridicată faţă de infecţia cu tulpinile virale responsabile de apariţia PINTC; -optimizarea și modernizarea spațiillor de depozitare se impune ca o necesitate pentru reducerea cheltuielilor cu energia și forța de muncă; -identificarea unor utilaje moderne pentru manipulare, calibrare și ambalare va conduce la reducerea

Organizarea unor întâlniri pe tot fluxul de producere și multiplicare a cartofului pentru sămânță în vederea creșterii încrederii fermierilor în produsele românești. Implementarea ghidului elaborat în rețeaua ITCSMS și Autorității Naționale Fitosanitare. Organizarea de loturi demonstrative, întâlniri pe tot fluxul de producere a cartofului în vederea cunoaşterii de către fermieri a simptomelor infecțiilor primare şi secundare datorate patogenului studiat, creşterea încrederii fermierilor în soiurile româneşti care se vor dovedi rezistente la tulpinile necrotice PVY responsabile de PINTC ; Workshop-uri, mese rotunde, instruiri, articole de popularizare, formare

184

sortare, condiționare ambalare și depozitare, a materialului pentru plantat prin reducerea cheltuielilor cu forța de muncă și energie. Elaborarea unor norme tehnologice pentru gestionarea tuberculilor neconformi, corpuri străine și a ambalajelor distruse rezultate în urma sortării, calibrării și ambalării. Metodă de identificare a soiurilor / liniilor noi de cartof rezistente la nematozii cu chiști ai cartofului din genul Globodera.

pierderilor cu o influență pozitivă și asupra prezentării materialului pentru plantat și a calității acestuia; -promovarea diferitelor moduri de ambalare a materialului de plantat de la ambalaje mici 10 kg până la ambalaje foarte mari 1000 kg va conduce la creșterea vânzărilor și satisfacerea unui număr mai mare de consumatori ; - identificarea soiurilor / liniilor noi de cartof rezistente la nematozii cu chiști ai cartofului din genul Globodera pentru producerea de sămânță în vederea multiplicării.

profesională. Ghid practic - utilizabil în fundamentarea normelor de aplicare a programelor din domeniul culturii cartofului aplicabile în România în perioada 2020-2025. Întâlniri și demonstrații în spațiile de depozitare, ambalare, condiționare și comercializare. Ghid de bune practici agricole și de mediu privind dezinfectarea spațiilor de depozitare și gestionarea deșeurilor rezultate în urma activităților specifice. Rezultatele obţinute vor fi diseminate prin întâlniri de lucru pentru prezentarea soiurilor rezistente la nematozii cu chiști și a măsurilor agrotehnice de prevenire și combatere a nematozilor din genul Globodera, mese rotunde, instruiri, articole de popularizare.

12. ADER 2.2.2.

Elaborarea tehnologiilor de cultivare a cartofului dulce în contextul schimbărilor climatice și elaborarea unor măsuri de promovare a culturii în România

862.850

187.850 225.000 225.000 225.000

Elaborarea tehnologiilor de producere a lăstarilor, de cultivare în câmp şi păstrare în depozit a cartofului dulce în zonele afectate de secetă. Elaborarea unui ghid de bune practici agricole şi de mediu în domeniul optimizării tehnologiei de

Relevanţa practică a proiectului constă în respectarea principiului agriculturii durabile în zonele predispuse fenomenului de stres termohidric din România, începând cu alegerea unei plante specifice acestor zone, respectiv cartoful dulce si promovarea ei în cultură, cu scopul asigurării profitabilităţii la nivel de fermă. Principalele activităţi

Introducerea pe piaţă a cartofului dulce de către fermieri, operatori economici, ca produs proaspăt şi/sau sub formă procesată (făină). Implementarea ghidului de Bune Practici Agricole (BPA). Promovarea rezultatelor

185

cultivare a cartofului dulce. Producerea de material de plantare certificat pentru înfiinţarea culturii de cartof dulce (lăstari produşi în seră şi tuberculi pentru sămânţă). Reducerea cu 50% a impactului negativ al schimbărilor climatice, în condiţiile păstrării biodiversităţii zonei.

care se vor derula în cadrul proiectului: -metode şi tehnici privind obținerea materialului de plantat la cartoful dulce; -studii privind comportarea fiziologică a unor soiuri de cartof dulce în zonele predispuse fenomenului de stres termohidric din România; -cercetări privind stabilirea epocii de plantare în câmp la cartoful dulce cultivat în zonele predispuse fenomenului de stres termohidric din România ; -evaluarea riscurilor prezenței agenților de dăunare (boli, dăunători şi buruieni) din cultura de cartof dulce şi stabilirea unor metode de protecţie fitosanitară a cartofului dulce cultivat în zonele predispuse fenomenului de stres termohidric din România ; -cercetări privind stabilirea regimul de nutriţie al plantei de cartof dulce în funcţie de densitatea folosită la plantare; -studii asupra calităţii producţiei de cartof dulce obţinută în zonele predispuse fenomenului de stres termohidric din România. În acest sens vor fi iniţiate cercetări interdisciplinare de: morfologie, fiziologie, biochimie, fitotehnie, protecţie şi nutriţie pentru o agricultură durabilă şi o cunoaştere profundă a trasabilităţii şi siguranţei alimentare, în contextul schimbărilor climatice din Romania. Caracterul

obţinute prin organizarea de mese rotunde, simpozioane. Extensia rezultatelor de cercetare prin organizarea de loturi demonstrative şi demonstraţii practice către fermieri, efectuarea de vizite şi schimburi de experienţe. Editarea de tehnologii cadru, pliante şi publicaţii ştiinţifice şi de popularizare, etc.

186

inovativ al proiectului constă în consolidarea progresului ştiinţific şi tehnic în conservarea şi utilizarea durabilă a resurselor naturale din zonele afectate de secetă prin valorificarea potenţialului biologic și economic al plantei de cartof dulce.

Obiectivul specific 2.3. : Dezvoltarea de tehnologii alternative la cultura sfeclei de zahăr pentru obţinerea produselor performante, ecologice şi energetice (bioetanol) 13. ADER

2.3.1. Cercetări privind detererminarea conţinutului în zahăr şi în substanţe melasigene a coletului remanent în urma înlocuirii decoletării sfeclei cu desfrunzirea (scalparea)

712.850

150.350 187.500 187.500 187.500

Metodă nouă de înlocuirea decoletării cu desfrunzirea (scalparea) pentru reducerea pierderilor de recoltă prin decoletare (1 metodă). Reducerea procentului de impurităţi (pământ şi resturi vegetale) la recoltarea sfeclei (cu 50%). Reducerea consumului de carburanţi la recoltarea şi transportul sfeclei de zahăr în fabrică (cu cca. 10%). Reduc erea pierderilor de fertilitate a solurilor prin micşorarea cu cca. 50% a cantităţii de sol fertil şi resturi vegetale transportate împreună cu sfecla. Reducerea cu 100% a cheltuielilor cu corectarea decoletării la probele de sfeclă analizate în laboratoarele agricole ale fabricilor de zahăr.

Activităţile proiectului: -testarea unor dispozitive (metode) pentru înlocuirea decoletării sfeclei la recoltare cu diverse variante de desfrunzire sau scalpare (an I - II); -testarea metodelor de desfrunzire în parcelele de sfeclă cu densităţi cuprinse între 60 – 100 mii plante/ha pentru a stabili cea mai eficientă metodă în funcţie de densitatea şi uniformitatea culturii (an II – IV); -testarea în cultură a noilor hibrizi de sfeclă creați pentru a reduce cât mai mult cantitatea de pământ aderent şi resturi vegetale la recoltare (an I - IV); -determinarea comparativă a cantităţilor de pământ aderent la recoltare la fiecare hibrid testat în funcţie şi de condiţiile pedoclimatice ale anului şi zonele de cultură (an I – IV); -determinarea comparativă a procentului de impurităţi transportate în fabrică în funcţie de tipul de sol şi de utilaj folosit la încărcarea sfeclei în mijloacele de transport (an I – IV); -determinarea comparativă a

Rezultatele preconizate ale proiectului vor fi aplicate practic în producţie de fermierii cultivatori de sfeclă şi de fabricile de zahăr. Se vor organiza loturi demonstrative cu noii hibrizi de sfeclă recomandaţi. Se vor organiza demonstraţii practice de recoltarea sfeclei prin înlocuirea decoletării cu desfrunzirea. Se vor organiza demonstraţii practice cu metode de reducere a procentului de impurităţi care sunt transportate în fabricile de zahăr. Se vor organiza întâlniri cu fermierii, mese rotunde, Workshopuri, etc. Se va elabora şi difuza un Ghid de bune practici cu noile metode de recoltare prin înlocuirea decoletării cu desfrunzirea şi de reducere a procentului de

187

Creşterea cantităţii totale de zahăr extras în fabrică din sfecla întreagă prin extragerea zahărului şi din colet (acest zahăr în prezent este pierdut, cca 7%). Îmbunătăţirea sistemului de calcul a plăţii materiei prime în funcţie şi de zahărul extras din colet.

conţinutului în zahăr şi substanţe melasigene a sfeclei decoletate clasic, a sfeclei desfrunzite şi a coletului remanent (an I – IV); -determinarea comparativă a cantităţii de zahăr extras din rădăcina decoletată clasic comparativ cu rădăcina întreagă (an I - IV); -studiul unor variante de calcul pentru îmbunătăţirea sistemului de plată a materiei prime (sfeclă nedecoletată) (an II - IV); -organizarea de loturi demonstrative la fermieri pentru diseminarea şi promovarea noilor tehnologii (an III – IV).

impurităţi.

Obiectivul specific 2.4.: Promovarea şi dezvoltarea în cultură a plantelor medicinale şi aromatice14. ADER

2.4.1. Menţinerea biodiversităţii la plantele medicinale şi aromatice prin conservarea şi îmbogăţirea colecţiei de resurse genetice şi producerea de sămânţă din categoriile biologice superioare pentru speciile reprezentative zonei de deal şi de munte

862.850

187.850 225.000 225.000 225.000

Introducerea în cultură și elaborarea tehnologiei de cultivare a unor specii de plante medicinale și aromatice din flora spontană (Dracocephalum moldavicum L. si Cassia angustifolia Vahl.) Producerea de sãmântã şi material de plantat din categorii biologice superioare la câteva specii reprezentative zonei de deal și de munte. Promovarea plantelor medicinale și extinderea suprafețelor cultivate cu aceste specii. Întocmirea tehnologiilor de cultivare la cele două specii și brevetarea lor.

La nivel mondial, odată cu mărirea semnificativă a numărului de afecţiuni datorate industrializării şi modernizării, precum şi apariţia frecventă a efectelor adverse în urma tratamentelor cu xenobiotice, a crescut considerabil interesul faţă de remediile naturale. În România cererea depăşeşte cu mult oferta în ceea ce priveşte necesarul de plante medicinale şi aromatice, de aceea se apelează frecvent la produsul provenit din flora spontană sau import. În plus, în condiţiile unei biodiversităţi intra- şi interspecifice acumularea metaboliţilor şi nutrienţilor în plante variază de la an la an şi chiar în cadrul aceluiaşi sezon de recoltare, mai ales dacă materia provine din flora spontană.

Se vor extinde în agricultură două specii din flora spontană ce vor veni în întâmpinarea prelucrătorilor de plante medicinale şi aromatice. Tehnologiile de cultivare noi stabilite şi cele îmbunătăţite vor veni în sprijinul cultivatorilor de plante medicinale şi aromatice. Rezultatele proiectului vor fi diseminate prin referate şi comunicări ştiinţifice, articole în reviste de specialitate cu cotaţie ISI, iar pentru promovare și o mai bună cunoaştere a lor, se vor tipări pliante de prezentare.

188

Comparativ cu alte plante de cultură, plantele medicinale şi aromatice se cultivă pe suprafeţe reduse, acestea scăzând simţitor în ultimii ani, astfel de la 23,7 mii ha în anul 2006 la 6,2 mii ha în anul 2012. Proiectul îşi propune introducerea în cultură a unor specii valoroase de plante medicinale şi aromatice din flora spontană străină şi autohtonă în vederea stabilirii tehnologiei de cultivare şi extinderea suprafeţelor cultivate cu aceste specii. Se vor amplasa experienţe în câmpul experimental care vor avea ca scop stabilirea verigilor tehnologice la speciile cercetate. Se va stabili modul optim de înmulţire, norma de sămânţă sau material de plantat, epoca optimă de semănat sau plantat, distanţa optimă de semănat (plantat) precum şi dozele optime de îngrăşăminte. Se va stabili influenţa acestor verigi tehnologice asupra producţiei de materie primă vegetală dar şi asupra conţinutului în principii active. O preocupare importantă în cadrul proiectului o va constitui producerea materialului semincer din categorii biologice superioare la unele specii valoroase de plante medicinale şi aromatice în vederea extinderii lor în marea producţie. Se va multiplica sămânţă din verigile superioare (SA, PBI, PBII) a unor soiuri nou create. Se vor îmbunătăţi tehnologiile de producere de

De asemenea, rezultatele cercetării vor fi utilizate pentru stagiile de perfecţionare prin licenţe și masterat a specialiştilor interesaţi de cultivarea plantelor medicinale, dar și a terapiilor alternative. Diseminarea tehnologiilor se va face și prin broşuri în care vor fi prezentate tehnologiile de cultivare a speciilor studiate în cadrul acestui proiect şi se vor efectua vizite demonstrative în câmpul experimental.

189

sămânţă la specii reprezentative zonei de deal şi de munte.

OBIECTIVUL GENERAL 3.: Dezvoltarea de noi produse, practici, procese şi tehnologii integrate producției horticoleObiectivul specific 3.1.: Conservarea și gestionarea biodiversității horticole 15. ADER

3.1.1. Conservarea și gestionarea resurselor genetice și biodiversității agroecosistemelor viti-pomicole, prin elaborarea și promovarea practicilor și metodelor inovative eco-eficiente prietenoase mediului

1.062.850

237.850 275.000 275.000 275.000

Dezvoltarea durabilă și eficientă a fermelor de subzistență viticole și pomicole, conservarea și dezvoltarea biodiversității prin promovarea practicilor eco-eficiente, prietenoase mediului. Conservarea și utilizarea resurselor genetice și agrobiodiversității ca alternativă pentru diminuarea inputurilor externe (pesticide, fertilizanți, motorină). Creșterea durabilă a producției, în condiţiile reducerii daunelor provocate de boli, dăunători și buruieni concomitent cu reducerea dependenței culturii față de resursele energetice convenționale.

‐ Metode și modalități de prezervare și valorificare a bazei genetice horticole (viță de vie și pomi fructiferi), cu soiuri rezistente stresului biotic și abiotic şi cu un grad sporit de adaptabilitate. Metode și modalități (verigi tehnologice/ metode inovative) de

Obiectivul principal: elaborarea și promovarea unor soluții tehnologice eco-eficiente de conservare și gestionare durabilă a diversității biologice a agroecositemelor viticole și pomicole ca alternativă pentru diminuarea imputurilor externe (pesticide, fertilizanți, motorină) și dezvoltarea durabilă a fermelor viticole și pomicole de subzistență. Obiective strategice și activități: 1.Stoparea declinului biodiversității și reconstrucția ecologică a ecosistemelor ,,zonale” viticole și pomicole degradate, refacerea dezechilibrelor biocenotice și conservarea resurselor genetice autohtone. Activități: -diagnoza situației actuale; stabilirea variantelor experimentale la nivel de fermă; -evaluarea și monitorizarea structurii faunistice a comunităţilor de artropode; încadrarea speciilor de artropode în dăunătoare şi utile; caracterizarea comunităţilor de nevertebrate sub aspectul abundenţei; -reconstrucția ecologică a componentelor agrobiodiversității și resurselor genetice autohtone, maximizarea factorilor naturali de control cu rol în menținerea faunei dăunătoare sub control (PED);

Tehnologiile elaborate vor fi puse la dispoziţia, fermierilor (viticultori și pomicultori) operatorilor economici specializaţi și potențialii utilizatori; Rezultatele obținute se vor disemina și implementa prin organizarea de activități de promovare, popularizare și extensie specifice: -prezentarea și demonstrarea functionalităţii tehnologiilor elaborate, în condiţii de loturi demonstrative experimentale; - organizarea şi participarea la manifestări ştiintifice, conferinţe simpozioane; -publicarea unor lucrări ştiinţifice și de polularizare; -publicarea ghidului de bune practici în problematica conservării biodiversităţii și a optimizării inputurilor externe; -organizarea unor mese rotunde și seminarii tehnice; -elaborarea unei pagini WEB dedicate proiectului;

190

reconstrucție ecologică, conservarea şi consolidarea biodiversităţii ecosistemelor horticole studiate prin promovarea sistemului de înverzire și implementarea zonelor multifuncţionale verzi. Metode și modalități de reconstrucție ecologică a solului: reducerea eroziunii solului pe terenurile în pantă îmbunătățirea fertilitatii solului; Creșterea profitabilităţii culturii viţei de vie și pomilor fructiferi prin diminuarea inputurilor externe: reducerea cu 30% a cheltuielilor cu pesticide și fertilizanți chimici, reducerea cu 40 % a consumului de motorină; Creșterea durabilă a veniturilor și a valorii adaugate cu impact direct în creșterea ofertei locurilor de muncă în special al tinerilor (mai receptivi la introducerea inovării).

-reconstrucția ecologică a solurilor la nivel ,,zonal” reducerea eroziunii și cresterea fertilității solului; -utilizarea optimă a input-urilor tehnologice şi a resurselor naturale; stabilirea tipului de tratamente cu pesticide noi non-toxice acceptate pe piaţa UE din cadrul tehnologiei optime „zonale” de combatere organismelor antagonice si concurente. 2.Conservarea biodiversității planificate și a biodiversității existente, stabilirea verigilor tehnologice ,, zonale´´ eco-eficiente în scopul conservării resurselor genetice și exploatării durabile a resurselor naturale. Activități: -consolidarea biodiversității planificate prin promovarea sistemului de înverzire a practicilor şi metodelor inovatoare tradiționale prietenoase mediului care asigură reducerea impactului negativ al tehnologilor convenționale asupra biodiversității ecosistemului viticol și pomicol; -consolidarea biodiversității existente prin protecția zonelor multifuncționale de protecție cu rol în refacerea, conservarea şi consolidarea biodiversității ecosistemelor viticole și pomicole degradate; -promovarea unor secvențe tehnologice și tehnologice de fitoprotecţie în sistem integrat sub control ecologic şi evitarea oricăror

-oferirea de consultanţă în problematica conservării și ameliorării biodiversităţii plantaţiilor viticole și pomicole; -educaţie ecologică şi instruire privind reducerea presiunii exercitate de tehnologiile fitosanitare convencţionale; -demonstrarea functionalităţii practicilor și metodelor eco-eficiente prietenoase mediului care incurajează conservarea biodiversităţii ecosistemelor viticole și pomicole și racordarea lor la reţelele europene de acest tip.

191

activităţi antropice cu efecte poluante; -promovarea pesticidelor cu grad redus de toxicitate în paralel a celor cu noi căi de acțiune; -promovarea unor soiuri noi autohtone performante cu potenţial de producţie ridicat, rezistenţă/toleranţă la factorii biotici şi abiotici şi cu un grad sporit de adaptabilitate. 3.Evaluarea impactului factorilor de risc biotici și abiotici asupra biodiversității, cuantificarea factorilor de mediu și antropici care induc vulnerabilitatea cantitativă și calitativă a producțiilor în ecosistemelele viticole și pomicole studiate. Activități: -studiul dinamicii biodiversității faunei utile și dăunătoare în raport cu factorii de risc biotici și abiotici; -stabilirea factorilor cheie ai faunei care reflectă modificări structurale semnificative în agrobiocenozele horticole studiate; -evaluarea impactului pozitiv al implementării sistemului de inverzire și a zonelor multifuncționale verzi, asupra biodiversității ecosistemelor studiate; -evaluarea susceptabilității noilor creații biologice din punct de vedere al adaptabilităţii și rezistenţei/ toleranței la principalii agenţi de daunare; - evaluarea impactului noilor

192

pesticide asupra biodiversității faunei utile și dăunătoare inclusiv a microoorganismelor din zona superficială a solului. 4.Diagnoza rapidă prin implementarea programelor de monitoring integrat. Activități: -folosirea tehnicilor follow-up-uri; -analiza cartografică GIS; -folosirea metodei de diagnoză rapidă RBA. 5.Obţinerea unor producţii rentabile, stabile și durabile, creșterea profitabilității culturii viței de vie și pomilor fructiferi prin reducerea dependenței acestora față de resursele energetice convenționale în condiţiile promovării unor soluții tehnologice eco-eficiente prietenoase mediului. Activități: -creșterea profitabilităţii culturii viţei de vie și pomilor fructiferi prin diminuarea inputurilor externe: reducerea cu 30% a cheltuielilor cu pesticide și fertilizanți chimici, reducerea cu 40 % a consumului de motorină; -creșterea durabilă a veniturilor și a valorii adăugate cu impact direct în creșterea ofertei locurilor de muncă în special al tinerilor. 6. Elaborarea de secvenţe tehnologice eco-eficiente, prietenoase mediului care să conducă la conservarea biodiversității și reconstrucția ecologică a agroecosistemelor

193

viticole și pomicole degradate în conformitate cu conceptul de agricultură durabilă.

16. ADER 3.1.2.

Gestionarea resurselor genetice pomicole in situ și ex situ

962.850

212.850 250.000 250.000 250.000

Conservarea ex situ a speciilor sălbatice înrudite cu cele din cultură. Completarea permanentă a fondului de germoplasmă cu forme autohtone vechi, tradiţionale şi noi, dar şi cu soiuri străine introduce. Concentrarea şi refacerea fondului de germoplasmă la unele specii de pomi şi arbuşti fructiferi. Menţinerea patrimoniului de resurse genetice actual din pomicultură. Metodologii de inventariere, monitorizare şi evaluare a resurselor genetice pomicole. Identificarea de genitori potenţiali utili programelor de ameliorare. Realizarea unei bănci de date utile atât cercetătorilor din ţară, cât şi din străinătate.

Conservarea resurselor genetice in situ şi ex situ în fiecare ţară şi folosirea lor constituie una din laturile politicii agricole care are ca scop creşterea valorii economice a acestora. Pentru speciile de pomi şi arbuşti fructiferi conservarea in situ, în habitatele naturale, este insuficientă şi trebuie completată cu cea ex situ, care a apărut ca o necesitate obiectivă pentru diminuarea fenomenului de eroziune genetică. În prezent, în ţara noastră, sunt conservate circa 5.700 accesiuni la cele 25 de specii de pomi şi arbuşti fructiferi, adunate în colecţii “ex situ” sau “in situ”. În ultimul timp, la nivel naţional s-a constatat o cerere crescândă de reintroducere în cultură a unor soiuri tradiţionale valoroase (în special la măr, prun şi păr) care au fost treptat date la o parte de multitudinea de soiuri noi obţinute în ţară sau introduse din străinătate. Scopul acestui proiect de cercetare – dezvoltare, realizat în parteneriat cu staţiunile de cercetare din ţară este acela de colectare de noi genotiopuri vechi – tradiţionale şi noi, menţinere a materialului genetic existent la nivelul potenţialului biologic al speciilor, evaluare a materialului genetic existent în vederea identificării de genitori

Elaborarea de liste cu genitori potenţiali utili programelor de ameliorare. Vizite de lucru în colecţiile pomologice. Prezentarea de lucrări şi comunicări ştiinţifice. Realizarea unei bănci de date utile atât cercetătorilor din ţară, cât şi din străinătate în vederea efectuării de schimburi de material biologic. Editarea unui catalog privind situaţia actuală a resurseleor genetice pomicole din România; Postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obţinute.

194

potenţiali de caracter.17. ADER

3.1.3. Dezvoltarea și modernizarea colecțiilor de germoplasmă viticolă în scopul conservării pe termen lung a materialului biologic de valoare națională

712.850

150.350 187.500 187.500 187.500

Extinderea şi modernizarea colecţiilor de germoplasmă viticole conform standardelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV). Valorificarea materialului biologic din colecţiile de germoplasmă prin multiplicare şi înfiinţarea/extinderea colecţiilor viticole. Evaluarea comparativă a unui număr de 50 varietăţi (soiuri vechi, autohtone şi din sortimentul mondial), prezente în diferite colecţii ampelografice din diferite areale viticole. Determinarea performanţelor bioproductive şi calitative ale soiurilor studiate în cadrul colecțiilor ampelografice în vederea utilizării acestora în procesul de ameliorare a viţei-de-vie. Caracterizarea completă a genotipurilor prin metode standardizate pentru identificarea varietăţilor purtătoare de gene candidat pentru rezistenţă la factori biotici şi abiotici, precum şi pentru îmbunatăţirea parametrilor de calitate.

Obiectivul principal al proiectului este acela de a dezvolta şi moderniza colecţiile de material viticol existente şi de a reînfiinţa noi colecţii în scopul păstrării şi conservării cu precădere a diversităţii genetice a sortimentului naţional. Colecţiile de germoplasmă conforme cu standardele europene conţin un număr mic de plante aparţinând unui număr cât mai mare de genotipuri ale genului Vitis, iar aceast material biologic trebuie garantat din punct de vedere al autenticităţii şi stării sanitare. Promovarea unei scheme unitare la nivel naţional pentru conservarea pe termen lung a resurselor genetice viticole va permite utilizarea eficientă a materialului biologic în scopuri ştiinţifice şi pentru ameliorare. Pornind de la inventarul soiurilor şi varietăţilor existente în colecţiile de germoplasmă viticole, rămase după retrocedări, se propun următoarele activităţi: -testarea periodică a solului şi materialului biologic din colecţie, prin metode adecvate, pentru depistarea prezenţei agenţilor patogeni şi/sau diagnosticarea stării de sănătate a materialului biologic; -multiplicarea şi plantarea materialului genetic (soiuri autohtone, varietăţi din sortimentul mondial, clone, soiuri nou-create, forme sălbatice);

Vizite de lucru în colecţiile de germoplasmă existente şi/sau înfiinţate prin proiect. Caracterele ampelografice, moleculare şi particularitatile biochimice în diferite condiţii climatice vor fi prezentate ca lucrări ştiinţifice la conferinţe, mese rotunde şi publicate în reviste de specialitate. Publicarea unei cărţi în care sunt prezentate cele mai importante soiuri autohtone de viţă-de-vie pentru struguri de masă şi vin: istoric, descriere completă, particularităţi de răspuns la factori biotici şi abiotici, parametrii de cantitate şi calitate a producţiei de struguri. Publicarea unei cărţi intitulate "Strategii şi principii pentru conservarea resurselor genetice viticole în colecţii in situ şi ex situ". Elaborarea paginii WEB dedicată proiectului. Completarea informaţiilor despre colecţiile româneşti de viţă-de-vie în baza de date europeană.

195

Înregistrarea şi completarea formularelor pentru evidenţa varietăţilor din colecţiile de germoplasmă viticole. Valorificarea materialului biologic din colecţiile de germoplasmă prin multiplicare şi înfiinţarea/extinderea colecţiilor viticole.

-aplicarea tehnologiilor de întreţinere adecvate fiecărei varietăţi în colecţiile ex situ in câmp şi/sau în sera izolator; -caracterizarea unui număr de 50 varietăţi (soiuri autohtone şi de referinţă) din colecţii prin aplicarea metodelor standardizate în Europa: evaluarea numerică a descriptorilor ampelografici (conform ediției a 2-a "OIV Vitis Descriptors list for grapevine varieties and Vitis species), determinări eno-carpologice, biochimice şi moleculare; -crearea unei baze de date centralizate şi actualizate despre resursele genetice autohtone cu viţă-de-vie la nivel naţional din colecţiile de germoplasmă şi corelarea acesteia cu bazele de date existente la nivel internaţional.

18. ADER 3.1.4.

Regenerarea, multiplicarea și caracterizarea unor varietati locale legumicole, cu carcater unic

662.850

137.850 175.000 175.000 175.000

Înfiinţarea unei reţele naţionale destinată activităţii de regenerare şi caracterizare. Standardizarea metodelor de regenerare şi caracterizare. Crearea unei baze de date naţionale cuprinzând descriptori de caracterizare. Creșterea numărului de probe din colecția strategică a României. Securizarea fondului genetic național prin duplicarea acestuia.

Proiectul urmărește constituirea colecției naționale de resurse genetice vegetale cu material biologic unic, originar din România, de la specii cu importanță în agricultură și păstrarea în condiții de securitate. Activităţile propuse: -selectarea genotipurilor care răspund criteriilor de origine și unicitate; -identificarea partenerilor și constiturea rețelei naționale de regenerare, multiplicare și caracterizare; -elaborarea protocoalelor de multiplicare și regenerare;

Editarea unui catalog național cu resursele genetice vegetale din colecția strategică și cea duplicat, cuprinzând informații generale privind locul de origine, coordonatele geografice și alți descriptori de pașaport. Crearea unui inventar al genotipurilor deţinute în colecţii având potenţial în crearea unor noi varietăţi mai bine adaptate la condiţiile climatice în schimbare. Actualizarea şi

196

Creşterea gradului de utilizare a resurselor genetice prin introducerea lor în programele de ameliorare. Facilitarea reintroducerii în cultură a resurselor genetice vegetale tradiţionale, păstrate în colecţii ex situ, prin distribuirea materialului caracterizat către micii cultivatori şi promovarea conservării on farm.

-stabilirea descriptorilor de caracterizare; -regenerarea, multiplicarea și caracterizarea materilului biologic, în acord cu metodologiile stabilite și acceptate la nivel internațional; -conservarea materialului rezultat în urma procesului de multiplicare sau regenerare. -evidenţierea acelor genotipuri care s-au dovedit a fi purtătoare ale unor caracteristici de adaptabilitate şi de rezistenţă la condiţiile de mediu şi la acţiunea diferiţilor agenţi patogeni și promovarea utilizării lor în programele de ameliorare specifice sau pentru conservarea on farm.

standardizarea bazelor de date pentru resursele genetice vegetale ale speciilor de interes, în acord cu sistemul european. Publicarea pe site-urile unităţilor de cercetare şi a MADR, a rezultatelor obţinute.

Obiectivul specific 3.2.: Amelioarea speciilor horticole în vederea creșterii siguranței şi securității alimentare19. ADER

3.2.1. Cercetări asupra structurii populaţiilor hibride a eredității caracteristicilor şi a determinismului genetic la speciile pomicole

862.850

187.850 225.000 225.000 225.000

Bază de date privind variabilitatea genetică din colecţiile pomologice, precum şi din câmpurile de selecţie atât pe familii, cât şi în interiorul familiilor. Alegerea genitorilor adecvaţi pentru viitoarele lucrări de creare de noi soiuri şi portaltoi. Stabilirea celor mai bune combinaţii hibride şi a celor mai bune descendenţe hibride. Extinderea celor mai bune descendenţe hibride în microculturi şi culturi de concurs în vederea înregistrării ca soiuri noi.

Datorită heterozigotismului pronunţat, urmare a încrucişărilor repetate în cadrul numeroaselor specii pomicole, a dificultăţilor legate de procesul de dezvoltare ontogenetică îndelungată şi a unor aspecte tehnice, insuficient studiate privind localizarea genelor în cromozomi, cunoaşterea mecanismelor de transmitere la descendenţi a caracteristicilor de care dispun genitorii este absolut necesară. Principalele activităţi urmărite în acest proiect se referă la: evaluarea amplitudinii variabilităţii genetice naturale şi induse a unor caractere şi însuşiri; analiza eredităţii unor caracteristici şi calculul coeficientului de heritabilitate (H2); studiul mecanismelor de transmitere

Bază de date privind variabilitatea genetică necesară amelioratorilor din ţară. Elaborarea de liste cu genitori potenţiali utili programelor de ameliorare. Vizite de lucru în câmpurile de ameliorare. Organizarea de noi câmpuri de selecţie, microculturi de concurs pentru prezentarea noilor descendenţe hibride. Diseminarea rezultatelor prin lucrări ştiinţifice, articole, pliante.

197

în descendenţă a unor caractere şi însuşiri, calculul gradului de dominanţă medie şi a câştigului genetic.

20. ADER 3.2.2.

Ameliorarea speciilor pomicole în vederea creșterii siguranței și securității alimentare

862.850

187.850 225.000 225.000 225.000

Efectuarea de noi combinaţii hibride şi lărgirea bazei de selecţie pentru obţinerea de noi soiuri de pomi şi arbuşti fructiferi. Evaluarea materialului biologic hibrid şi studiul transmiterii în descendenţă a unor caractere şi însuşiri utile programului de ameliorare. Îmbunătăţirea sortimentului de pomi şi arbuşti fructiferi prin înregistrarea şi brevetarea de noi soiuri şi portaltoi. Promovarea noilor soiuri şi portaltoi şi extinderea lor în plantaţiile comerciale.

Ameliorarea genetică a plantelor pomicole este un mijloc de modificare conştientă a genotipurilor în folosul cultivatorilor şi al consumatorilor. În acest sens identificarea, crearea şi introducerea în practica pomicolă a unor genotipuri noi cu valoare biologică şi nutriţională ridicată, adaptate la condiţiile ecologice diverse constituie principalul mijloc de îmbunătăţire calitativă a fructelor şi diversificarea destinaţiei acestora, cât şi de creştere a eficienţei economice a pomiculturii. De asemenea, proiectul se îndreaptă spre creşterea performanţelor agroproductive ale soiurilor, sporirea calităţii recoltei, ca şi reducerea resurselor alocate protecţiei fitosanitare şi diminuarea poluării fructelor, protecţia mediului şi a consumatorilor, toate acestea având ca efect creşterea siguranţei şi securităţii alimentare. Principalele activităţi urmărite în acest proiect partenerial de cercetare – dezvoltare se referă la: -crearea de populaţii hibride în vederea prevenirii eroziunii genetice; -selecţia unor forme pomicole noi cu rezistenţă la boli şi dăunători şi fructe de calitate conform standardelor pieţei europene în

Promovarea noilor creaţii sortimentale prin publicaţii în reviste agricole adresate fermierilor. Popularizarea celor mai bune creaţii sortimentale prin organizarea de loturi demonstrative, mese rotunde şi vizite de lucru pentru identificarea de potenţiali beneficiari. Editarea de publicaţii ştiinţifice şi de popularizare, broşură/pliante. Postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obţinute.

198

vederea creşterii siguranţei şi securităţii alimentare; -testarea capacităţii de producţie şi a valorii comerciale în culturi comparative în vederea înregistrării de soiuri noi pretabile sistemelor tehnologice specifice agriculturii durabile.

21. ADER 3.2.3.

Crearea de soiuri și hibrizi F1 pentru principalele specii de legume cultivate în spaţii protejate: tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveţi, varză timpurie

1.162.850

262.850 300.000 300.000 300.000

Realizarea şi consolidarea unor baze valoroase de germoplasmă la speciile implicate în proiect. Inventarierea şi evaluarea principalelor caracteristici la toate genotipurile luate în studiu din baza de germoplasmă (întocmirea fişelor cadru de observaţii pentru fiecare specie şi genotip). Obţinerea de linii genitoare valoroase care să întrunească caracteristicile fenotipice impuse de programul de ameliorare. Evaluarea disponibilităţii genetice pentru procesul de hibridare a fiecărui genotip selecţionat prin testarea capacităţii combinative generale şi specifice. Obţinerea de creaţii genetice stabilizate şi hibride care să corespundă cerinţelor cultivatorilor şi consumatorilor.

Creaţiile legumicole româneşti destinate spaţiilor protejate la speciile propuse pentru studiu sunt aproape inexistente (peste 95% sunt din import). Seminţele creaţiilor hibride din import se vând la preţuri exagerat de mari (acestea se vând la gram, iar de cele mai multe ori la bucată). Foarte multe dintre creaţiile străine comercializate la noi sunt necunoscute cultivatorilor şi de cele mai multe ori nu aduc rezultatele scontate. O parte dintre creaţiile vândute sau oferite promoţional cultivatorilor nostri au nume de cod, transformând astfel într-un mod subtil şi tacit, exploataţiile cultivatorilor în adevărate poligoane de încercare a creaţiilor biologice străine. Proiectul îşi propune să obţină creaţii valoroase româneşti, stabilizate genetic, concretizate în soiuri şi hibrizi F1 pentru spaţii protejate (sere, solarii). De asemenea, un accent deosebit în obţinerea noilor creaţii se va pune pe imprimarea genetică în expresivitatea fenotipică a acestora,

Rezultatele obţinute se vor face cunoscute prin mai multe mijloace: -organizarea de câmpuri demonstrative de concurs la fermieri folosind ca martori în experienţe creaţii biologice de top; -participarea la simpozioane ştiinţifice de specialitate cu lucrări şi referate care să reflecte expresiv rezultatele obţinute; -publicarea de articole de popularizare a rezultatelor în lucrările şi revistele de specialitate, precum şi participarea la emisiunile de radio şi TV; -organizarea de mese rotunde la care să participe cultivatori, procesatori, cadre didactice din unităţile de învăţământ de profil şi presa de specialitate; -realizarea de broşuri şi pliante de prezentare pentru fiecare creaţie obţinută; -distribuirea de material

199

Înscrierea la ISTIS în vederea omologării şi brevetării a 3 hibrizi şi 4 soiuri de legume destinate cultivării în spaţii protejate şi producerea necesarului de seminţe pentru derularea procesului de selecţie conservativă şi promovarea acestora în producţie.

a caracteristicilor tradiţionale valoroase concretizate în special prin gust şi aromă. Se urmăreşte obţinerea de creaţii strict specializate în ceea ce priveşte mediul de cultură (spaţii protejate), eşalonarea producţiei, tehnologia de cultură şi direcţia de utilizare (pentru consum în stare proaspătă, industrializare etc.) Preţul de cost al seminţelor de legume produse de la noile creații biologice va fi semnificativ mai mic comparativ cu preţul seminţelor din import. Principalele activităţi propuse a fi derulate în cadrul proiectului sunt: -costituirea câmpurilor de germoplasmă de bază pentru fiecare specie luată în studiu; -evaluarea câmpurilor de germoplasmă şi promovarea genotipurilor valoroase din câmpul de bază în câmpul de lucru şi supunerea acestora lucrărilor intensive de ameliorare; -obţinerea de linii stabilizate genetic (soiuri), pretabile pentru cultivarea în spaţii protejate; -obţinerea de genitori valoroşi, stabilizaţi, care să posede caracteristicile impuse de programul de ameliorare; -testarea capacităţii combinative generale prin folosirea genitorilor tester recunoscuţi; -selectarea genitorilor valoroşi, care au manifestat în descendenţă fenomenul heterozis (reproductiv,

biologic (seminţe şi răsaduri) promoţional, la cultivatori şi la unităţile de învăţământ care deţin loturi didactice şi de producţie; -baza de date în format electronic ; -prezentarea rezultatelor activităţii de cercetare şi a noilor creaţii pe site-ul MADR.

200

somatic, adaptativ, metabolic) şi studierea acestora în câmpul de testare a capacităţii combinative specifice, prin realizarea de încrucişari dialele între ei; - înaintarea la ISTIS a 3 hibrizi valoroşi şi a 4 linii stabilizate genetic (soiuri), destinate cultivării în spaţii protejate, posedând caracteristicile cerute prin proiect, în vederea omologării.

22. ADER 3.2.4.

Diversificarea sortimentului legumicol prin crearea de soiuri şi hibrizi F1, pentru cultura tradițională și ecologică în câmp pentru principalele specii de legume

812.850

175.350 212.500 212.500 212.500

Rezultatul final va consta în depunerea la I.S.T.I.S., a documentaţiilor pentru omologarea şi brevetarea unui hibrid comercial, şase soiuri noi de legume, precum şi conservarea a patru linii avansat homozigote. Caracterizarea genotipurilor noi din punct de vedere al capacităţii de producţie şi calităţii, a rezistenţei la agenţi patogeni şi dăunători, a adaptării la condiţiile pedoclimatice diverse, precum şi implementarea acestora în cultură.

Proiectul răspunde rezolvării problemelor stringente solicitate de fermierii români: -necesitatea cultivării soiurilor românesti, adaptate condiţiilor de mediu din ţara noastră, precoce şi productive, cu rezistenţă genetică, solicitate de consumatori. Prin lucrările de diversificare a sortimentului legumicol, ameliorare şi crearea de soiuri şi hibrizi proiectul are o contribuţie inovativă la: -promovarea produselor românesti (prin genotipurile nou create); -reducerea dependenţei de pieţele extrene (prin competitivitatea genotipurilor nou create); -eficientizarea exploataţiilor agricole (prin pretabilitatea genotipurilor create la sistemul de cultură ecologică şi convenţională). Activitatea principală urmărită în acest proiect este Diversificarea, evaluarea şi valorificarea resurselor de germoplosmă prin: -crearea materialului iniţial de ameliorare, selecţionarea, testarea

Popularizarea în vederea promovării noilor cultivare prin publicaţii în reviste de specialitate adresate fermierilor. Organizarea de loturi demonstrative, mese rotunde şi vizite de lucru pentru identificarea de potenţiali beneficiari. Editarea de publicaţii ştiinţifice şi de popularizare, broşuri/ pliante, precum şi a unui catalog cu noile creaţii. Postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obţinute. Oferirea de consultanţă, materiale promoţionale, în problematica implementării în cultură a noilor creaţii.

201

uniformităţii liniilor consangvine, testarea gradului de androsterilitate, autoincompatibilitate sporofitică, ginoicie, etc; -selectarea liniilor consangvine valoroase pentru principalele caractere morfologice, productivitate, calitate şi rezistenţă la agenţi patogeni şi dăunători; - testarea capacităţii de multiplicare “in vitro” a liniilor valoroase.

23. ADER 3.2.5.

Diversificarea sortimentului viticol pentru struguri de masă și vin

1.062.850

237.850 275.000 275.000 275.000

Omologarea şi brevetarea unui număr minim de 2 soiuri şi/sau 2 selecţii clonale pentru struguri de masă şi vin adaptate diferitelor condiții pedoclimatice. Reintroducerea în sortiment a unor soiuri vechi, autohtone importante, cu calități agrobiologice și tehnologice deosebite care au fost neglijate odată cu trecrea anilor. Valorificarea materialului biologic sănătos existent în colecţiile de germoplasmă. Caracterizarea completă a materialului biologic iniţial şi a celui rezultat prin aplicarea metodelor de ameliorare (ampelografic şi molecular). Promovarea pe piața viticolă a unor soiuri noi,

Cerinţa crescândă a consumatorilor de produse personalizate, struguri şi vin autentic româneşti, constituie criteriul de bază pentru utilizarea materialul genetic existent în colecţiile de germoplasmă ca sursă garantată de soiuri autohtone în activitatea de cercetare. Proiectul are ca obiectiv principal promovarea unor soiuri noi, obținute de cercetătorii români în ultimii ani dar, neintroduse pe piața viticolă, utilizarea varietăţilor locale, autohtone de viţă-de-vie în ameliorarea sortimentului viticol pentru struguri de masă şi vin prin aplicarea metodelor de ameliorare convenţionale şi neconvenţionale. Alegerea genotipurilor valoroase rezultate din hibridări şi selecţii clonale se efectuează comparativ cu soiurile/varietăţile parentale şi a celor de referinţă (din sortimentul mondial) şi au la bază: timpurietatea, aspectul comercial, rezistenţa la factori de stres biotici şi abiotici, calitatea producţiei de

Prezentarea loturilor demonstrative din cel puțin 3 areale viticole. Promovarea soiurilor recent omologate, în curs de omologare şi a unor selecţii clonale pentru struguri de masă şi vin prin întâlniri comune cu potenţialii utilizatori, mese rotunde, articole în mass-media. Valorificarea materialului iniţial al amelioratorului prin furnizarea de coarde altoi pentru înfiinţarea de loturi demonstrative în unităţi de cercetare şi la producători privaţi. Diseminarea rezultatelor obţinute (conferinţe, publicaţii în reviste de specialitate, catalog de descriere al genotipurilor obţinute prin metode de ameliorare).

202

obținute de cercetătorii români în ultimii ani.

struguri. Descrierea ampelografică, cu markeri moleculari, precum şi răspunsurile fiziologice ale soiurilor/hibrizilor/clonelor la condiţiile diferite de areal şi tehnologie aplicată, vor constitui indicatorii de caracterizare completă a noilor varietăţi.

24. ADER 3.2.6.

Menţinerea integrităţii genetice a soiurilor și hibrizilor de legume, asigurarea de sămânţă din verigi superioare (prebază și bază) și crearea de noi cultivare

762.850

162.850 200.000 200.000 200.000

Realizarea de material biologic din categorii superioare în cadrul selecţiei conservative la speciile de legume, ceapă, păstârnac, varză, gulie, ridichi și fasole. Menţinerea colecţiei de germoplasmă la speciile de legume, vărzoase, bulboase, rădăcinoase și păstăioase. Asigurarea seminţei de bază din cultivarele ce fac obiectul acestui proiect, la nivelul cererii pe piaţă. Omologări de soiuri.

Cercetările se efectuează pe tot ciclul biologic al cultivarelor de legume: vărzoase, bulboase, rădăcinoase și păstaioase propuse în proiect. Studiile se efectuează în cadrul selecţiei conservative pe materialul biologic din verigile de selecţie superioare la cultivarele omologate și pe materialul biologic selectat pentru omologare. Scopul cercetărilor este de a realiza materialul biologic din categorii biologice superioare în cadrul selecţiei conservative necesar pentru producţiile de consum. Pentru asigurarea de seminţe de legume în conformitate cu cerinţele pieţii, se impune producerea anuală a unor cantităţi mari de material semincer și săditor de bază, cu însușiri calitative la nivelul standardelor impuse prin legislaţia în vigoare. Ţinând seama de caracteristicile biologice ale soiurilor, în procesul de producere a seminţelor se urmărește menţinerea neschimbată a echilibrului genetic care determină o anumită tipicitate și puritate

Promovarea celor mai bune soiuri prin implmentarea în fermele private și prin publicaţii în reviste de specialitate adresate fermierilor. Studii, analize în ce priveste calitatea soiurilor de legume cele mai valoroase omologate și în curs de omologare: ceapă – Roșie de Arieș, varză – Mocira, Poiana, păstârnac – Alb lung, gulie – Albastru de Iernut, ridichi – Roșie de Iernut, fasole urcătoare – Mădărășeni, Alina, fasole pitică – Lechinţa. -organizarea de câmpuri experimentale la fermieri folosind material biologic din creaţiile biologice selectate; -conservarea fondului genetic legumicol pe specii și verigi de selecţie; -diseminarea rezultatelor prin lucrări știinţifice, simpozioane, organizarea de mese rotunde cu

203

biologică, reflectate în capacitatea de producţie și calitate. Principalele verigi ale procesului de înmulţire și de menţinere a valorii biologice a soiurilor sunt: asigurarea seminţei de bază prin selecţie conservativă, respectarea tehnologiilor de cultură și a măsurilor speciale de menţinere a puritaţii biologice a soiurilor. Asigurarea seminţei de bază prin selecţie conservativă și are drept scop conservarea de bază a soiurilor prin eliminarea tuturor descendenţelor netipice acestora. Proiectul iși propune efectuarea studiilor în cadrul selecţiei conservative pe material biologic din verigile de selecţie superioară la speciile de legume omologate (ceapă, varză, păstârnac, gulie, ridichi și fasole). Acest material biologic valoros este utilizat în procesul de multiplicare a fiecărui soi ajungând în final la producătorii de legume pentru consum. Se elimină astfel riscul de a pierde anumite soiuri foarte valoroase de legume.

participarea fermierilor, cadrelor didactice din unităţile de învăţământ de profil (workshop), unități de cercetare de profil; -realizarea de broșuri și pliante cu prezentarea rezultatelor obţinute.

Obiectivul specific 3.3. Modernizarea tehnologiilor de înmulțire și de cultură a plantelor horticole pentru utilizarea cu maximă eficiență a resurselor naturale și antropice, diminuarea impactului negativ al schimbărilor climatice și îmbunătățirea protecției mediului înconjurător 25. ADER

3.3.1. Cercetări privind menținerea autenticității și sănătății materialului de înmulțire pentru plantare pomicol, categoriile biologice prebază, bază și certificat, prin metode

1.062.850

237.850 275.000 275.000 275.000

Asigurarea şi menţinerea nucleelor de material pentru plantare pomicol din categoriile biologice Prebază, Bază şi Certificat. Implementarea

Proiectul propune desfăşurarea unei activităţi de cercetare dezvoltare în direcţia producerii şi în special a menţinerii materialului pentru plantare pomicol de înaltă calitate şi îmbunătăţirii activităţii sectorului de producere a

Beneficiarii direcţi ai rezultatelor sunt atât menţinătorii oficiali cât şi operatorii economici care utilizează materialul pentru plantare. Postarea pe site MADR a

204

biotehnologice și fitosanitare

standardelor din domeniul protecţiei plantelor şi a legislaţiei naţionale privind producerea materialului pentru plantare pomicol din categorii biologice superioare. Protocoale eficiente standardizate privind testarea virală, eliberarea de virusuri a materialului biologic pomicol; Metode şi proceduri de verificare a autenticităţii materialului obţinut cât şi a stabilităţii genetice a plantelor regenerate prin metode biotehnologice; Obţinerea materialului de înmulţire şi conservarea în biodepozitar unde este cazul pentru realizarea de noi plantaţii mamă furnizoare de ramuri altoi; Tranferul rezultatelor, prin furnizarea de ramuri altoi catre producătorii înregistrați oficial pentru producerea pe scară largă a materialului pentru plantare “Certificat”. Ghid/broşură privid organismele dăunătoare cu importanţă economică pentru materialul pentru plantare pomicol; Catalog virtual de soiuri şi producere de material pentru plantare pomicol,

materialului pentru plantare pomicol. Menţinerea categoriei biologice iniţiale presupune respectarea unor standarde europene transpuse în legislaţia naţionala, abordare care va reprezenta baza proiectului. Astfel, conservarea materialului nucleu, asistată de teste virotice, este esenţială şi obligatorie pentru menţinerea statutului “virus free” sau “virus tested”. Se vor efectua următoarele activități: -control periodic a stării fitosanitare prin aplicarea tehnicilor serologice şi/sau moleculare, în conformitate cu standardele europene. Acestea prevăd, pe de o parte, combinarea tehnicilor serologice (DAS/TAS-ELISA) cu cele moleculare (IC/RT-PCR, etc) pentru creşterea sensibilităţii detecţiei unor virusuri, iar pe de altă parte, utilizarea cu predilecţie a tehnicilor moleculare (Nested-PCR) pentru detecţia cu fidelitate a fitoplasmelor; -experimentări privind dezvoltarea activităţii de testare fitovirală prin extinderea metodelor de testare biologică la cât mai multe specii pomicole; -introducerea în procesul de certificare a unor soiuri valoroase autohtone dar şi a unor soiuri străine; -dezvoltarea unor proceduri moderne de verificare a autenticităţii şi stabilităţii genetice a materialului

rezultatelor obţinute. Transferul rezultatelor către producătorii înregistrați oficial prin furnizarea de ramuri altoi şi portaltoi liberi de virusuri. Transfer de material pentru plantare „certificat” către fermieri pentru înfiinţarea de plantaţii pomicole sănătoase. Diseminarea rezultatelor prin prezentarea, în cadrul unor mese rotunde, conferinţe sau simpozioane, de lucrări de specialitate, ştiiţifice şi de popularizare şi publicarea acestora în reviste de specialitate; întruniri cu pepinierişti, fermieri, reprezentanţi MADR, ITCSMS, OFJ şi alţi poteţiali beneficiari ai rezultatelor. Extensia rezultatelor cercetărilor prin editarea de publicaţii ştiinţifice, de popularizare, tehnologii-cadru, broşură cu informaţii cuprinse în 2-3 pagini/organism dăunător privind aspecte biologice şi caracterizare moleculară, metode recomandate de detectare cât şi de eliminare. Catalog virtual de soiuri şi producere de material

205

care să faciliteze accesul rapid la informaţii şi fără costuri pentru potenţialii beneficiari.

biologic; -dezvoltarea de noi proceduri de obţinere a plantelor libere de virusuri. -elaborarea materialelor privind diseminarea rezultatelor de cercetare. Măsurile propuse vizează creşterea eficienţei economice a culturilor pomicole din ţara noastră, prin asigurarea unui material pentru plantare pomicol sănătos.

pentru plantare, care să faciliteze accesul rapid la informaţii şi fără costuri pentru potenţialii beneficiari.

26. ADER 3.3.2.

Bioeconomia speciilor pomicole termofile şi arbuştilor fructiferi în vederea maximizării efecienţei utilizării resurselor naturale şi antropice

762.850

162.850 200.000 200.000 200.000

Stabilirea celor mai performante combinații soi-portaltoi în ceea ce privește comportarea lor în pepinieră și livadă; lansarea pe piaţă a celor mai adaptate genotipuri pretabile sistemului superintensiv de cultură, în vederea înfiinţării de noi plantaţii cu maximă rentabilitate din punct de vedere economic. Elaborarea de tehnologii privind: metodologii de determinare a gradului de rezistență / toleranță la stresul biotic și abiotic al speciilor termofile și al arbuștilor fructiferi; metodologii (protocoale de aplicare) de diagnosticare rapidă a apariției stresului hidric, termic și trofic prin monitorizarea stării de vegetație a culturilor cu

Principalele activități care se vor desfășura în cadrul proiectului sunt: - înființarea unor câmpuri experimentale cu combinații soi-portaltoi utilizând portaltoi generativi și vegetativi și soiuri nou create și tehnici de fito-monitorizare pentru diagnosticarea multisenzorială timpurie a stării de stres a plantelor; -testarea unor portaltoi recent introduși pentru speciile termofile și soiuri de arbuști fructiferi; -evaluarea periodică a stării fitosanitare a soiurilor studiate; -comportarea portaltoilor / soiurilor studiate la principalii factori de stres abiotic și biotic; -studiul irigării și a altor secvențe tehnologice aplicate speciilor termofile și arbuștilor fructiferi, în vederea diminuării efectelor negative ale stresului hidric, termic și radiativ accentuat de schimbările climatice; -determinări fizico-chimice și biologice privind fertilitatea solului în urma aplicării unor metode de

Transferul rezultatelor către operatorii economici care desfășoară activități de producere de material săditor și fructe de specii termofile și arbuști fructiferi. Diseminarea rezultatelor prin lucrări științifice, participare la simpozioane, congrese, etc. Organizarea de întâlniri comune cu specialişti şi utilizatori. Realizarea unei pagini web, cu rezultate obținute, care să permită accesul rapid al potențialilor beneficiari la informații. Broșuri cu soiuri și portaltoi de specii termofile și soiuri de arbuști fructiferi adaptate condițiilor pedoclimatice din România, precum și cu metodologii multisenzoriale de diagnosticare timpurie a

206

ajutorul indicilor derivați satelitari (NDVI, CWSI, NDWI) și ai parametrilor sol-vegetație (LAI, fPAR, OJIP, NPQ); utilizarea unor metode nepoluante privind conservarea calității solului; folosirea diferitelor regimuri de irigare care să diminueze stresul hidric și termic timpuriu diagnosticat prin tehnici multisenzoriale, pentru evitarea irosirii resurselor naturale asigurate nearmonizat, în contextul schimbărilor climatice. Stabilirea eficienței economice a secvențelor tehnologice/metodologiilor propuse.

optimizare nutrițională nepoluante a plantelor de cultură; -demonstrarea eficienței economice superioare a secvențelor tehnologice și metodologiilor propuse, comparativ cu rezultatele obținute pe plan internațional.

stresului hidric și termic.

27. ADER 3.3.3.

Soluţii tehnologice modernizate privind obţinerea materialului pentru plantare pomicol conform standardelor de calitate europene

1.062.850

237.850 275.000 275.000 275.000

Secvenţe tehnologice de producere a materialului pentru plantare pomicol cu ramuri de rod preformate încă din pepinieră. Metode eficiente şi economice de fertirigare. Stabilirea unor secvenţe tehnologice de combatere a buruienilor din pepinieră prin erbicidare. Metode de combatere integrată a organismelor dăunătoare în pepinieră.

Ţinând cont de faptul că începând cu anul 2015 România va intra în Subprogramul de reconversie a pomiculturii din cadrul PNDR 2015 - 2020, este necesar să se producă un material pentru plantare pomicol de calitate superioară. Acesta trebuie să prezinte coroana formată încă din pepinieră, cu cel puţin 4-5 ramuri (purtătoare de muguri rod), sistem radicular bine dezvoltat, astfel încât în livadă să se poată obţine producţii economice încă din anul 2-3 de la plantare. Astfel de material pentru plantare pomicol este destinat înfiinţării livezilor de mare densitate, de la 1.250 pomi/ha

Mese rotunde şi vizite în câmpurile experimentale cu participarea pepinieriştilor privaţi unde se vor prezenta rezultatele cercetărilor efectuate. Elaborarea şi publicarea lucrărilor ştiinţifice şi de popularizare în revistele de specialitate. Implementarea în pepinierele private a secvenţelor tehnologice şi metodologiilor elaborate. Postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obţinute.

207

până la 5.000 pomi/ha, în funcţie de combinaţia soi - portaltoi. De asemenea, poate permite schimbarea rapidă a sortimentului prin înmulţirea unor soiuri valoroase recent omologate în ţară, sau introduse din străinătate. În cadrul proiectului partenerial de tip CD se vor desfăşura următoarele activităţi: -stabilirea celor mai bune asociaţii soi-portaltoi în funcţie de specie privind: emiterea lăstarilor anticipaţi şi formarea mugurilor de rod încă din pepinieră (în funcţie de metoda de altoire şi metoda de inducere a ramurilor anticipate), compatibilitatea la altoire şi producţii eficiente de pomi livrabili la ha; -cercetări privind stimularea emiterii de lăstari anticipaţi prin diferite metode (chimice sau tehnologice); -optimizarea secvenţei tehnologice privind controlul buruienilor în pepiniere; -experimentări privind combaterea integrată a bolilor şi dăunătorilor specifici fiecărei specii; -maximizarea utilizării eficiente a apei şi a substanţelor nutritive prin metode moderne de fertirigare.

28. ADER 3.3.4.

Elaborarea tehnologiilor inovative de cultivare a două specii valoroase de ciuperci - Pleurotus eryngii și Lentinus edodes, pe substraturi obținute din deșeuri/subproduse agroforestiere

712.850

150.350 187.500 187.500 187.500

Obținerea materialului biologic inițial, respectiv culturi pure de miceliu din speciile Pleurotus eryngii și Lentinus edodes. Caracterizarea in vitro a materialului biologic inițial. Obținerea inoculului și a

Proiectul își propune ca rezultat diversificarea sortimentului de ciuperci cultivate, având ca obiectiv principal introducerea în cultură controlată a două specii valoroase - Pleurotus eryngii şi Lentinus edodes, prin valorificarea eco-eficientă a unor substraturi naturale

Înființarea de culturi demonstrative. Organizarea unor intâlniri de lucru, mese rotunde. Publicarea rezultatelor în reviste de specialitate și de popularizare. Participarea la sesiuni

208

regenerabile miceliului pentru însămânțare pe suportul optim de creștere. Elaborarea modelului experimental privind testarea în condiții de laborator a variantelor de substrat preparat din subproduse/deșeuri lignocelulozice. Identificarea celor care asigură colonizarea cea mai rapidă a miceliului de P.eryngii și respectiv, L. edodes. Optimizarea condițiilor de microclimat pe parcursul întregului ciclu de cultură. Determinarea principalelor caracteristici la fructificare a sușelor experimentale, în culturi comparative realizate în ciupercărie. Elaborarea tehnologiilor inovative și eco-eficiente de cultivare pentru cele două specii de ciuperci, P. eryngii si L. edodes, utilizând ca substraturi de creștere materiale lignocelulozice regenerabile provenite din exploatații agricole și forestiere.

din deşeuri/subproduse agro-forestiere regenerabile. Sunt prevăzute următoarele activități : -elaborarea modelului experimental privind identificarea, propagarea și caracterizarea in vitro a culturilor pure de miceliu din speciile P.eryngii si L. edodes; -selecția tipului de suport adecvat creșterii optime a inoculului și miceliului de însămânțare; -elaborarea modelului experimental privind stabilirea celor mai bune rețete de substrat de cultură obținut din materiale lignocelulozice regenerabile, câte 3-4 variante/specie și verificarea lor în condiții de laborator; -studiul influenței exercitate de principalii factori de mediu (microclimat) în timpul incubării și fructificării; -verificarea capacității de producție pentru sușele de P. eryngii si L. edodes, în culturi comparative organizate în ciupercărie; -analiza datelor experimentale privind etapele/secvențele tehnologice caracteristice cultivării fiecarei specii în parte și integrarea lor într-un model-cadru tehnologic unitar și coerent, cu aplicabilitate în sisteme eco-tradiționale și intensive de cultură.

stiințifice, conferinţe și simpozioane.

29. ADER 3.3.5.

Elaborarea unui sistem integrat de control a organismelor dăunătoare

912.850

200.350

Cultivare de legume româneşti și străine identificate ca

Obținerea unor producții de legume în spații protejate și câmp, competitive din punct de vedere a

Organizarea de mese rotunde cu producătorii de legume, asociaţi sau

209

la culturile de legume convenționale și ecologice, din spații protejate și câmp

237.500237.500 237.500

rezistente/tolerante la contaminarea cu organisme dăunătoare, cu importanţă economică. Metode și mijloace chimice și biologice noi pentru controlul organismelor dăunătoare. Obținerea de amestecuri de produse de protecție a plantelor pentru controlul simultan al organismelor dăunătoare. Identificarea produselor bio pentru controlul organismelor dăunătoare. Identificarea momentelor optime pentru aplicarea tratamentelor și a intervalelor dintre acestea, în funcție de presiunea de infecție sau infestare. Verigi și tehnologii integrate cu impact minim asupra mediului înconjurător și consumatorilor pentru culturi convenționale și ecologice.

calității și cantității, impune aplicarea unui complex de măsuri și mijloace de combatere a organismelor dăunătoare cu impact minim asupra mediului înconjurător. În acest sens, proiectul își propune ca activități: -identificarea de cultivare de legume românești și străine cu diferite niveluri de rezistență/toleranţă la contaminarea cu organisme dăunătoare, la speciile tomate, ardei, vinete, castraveți şi pepeni (în vederea reducerii numărului de tratamente din timpul perioadei de vegetație); -evaluarea eficacității şi selectivității unor produse chimice şi bio cu impact redus asupra mediului; -stabilirea eficienţei altoirii pe diferite specii de portaltoi, în prevenirea contaminării plantelor cu diferite organisme dăunătoare de sol; -evaluarea posibilităţilor de utilizare în amestec a unor produse de protecție a plantelor noi pentru combaterea în complex a organismelor dăunătoare la speciile luate în studiu; -elaborarea de verigi și tehnologii de combatere care vizează controlul organismelor dăunătoare la culturile de tomate, ardei, vinete, castraveți şi pepeni din solarii și câmp în sistem convențional și ecologic; -implementarea unui sistem de management integrat al controlului organismelor dăunătoare în

individuali, pentru informarea acestora cu privire la rezultatele obţinute. Elaborarea, prezentarea şi publicarea de lucrări ştiinţifice şi alte materiale informative (pliante, broşuri, articole în reviste de specialitate) cu tehnologiile integrate elaborate pentru transferul rezultatelor obţinute la cât mai mulţi cultivatori din diferite judeţe. Implementarea în fermele legumicole a tehnologiilor de combatere convenționale și ecologice, prietenoase mediului, competitive și cu impact socio-economic major. Elaborarea unei pagini WEB dedicată proiectului.

210

vederea creșterii siguranței alimentare.

30. ADER 3.3.6.

Evaluarea și conservarea surselor de germoplasmă legumicolă tolerante la stresul termic şi hidric în vederea utilizării acestora în programele de ameliorare

912.850

200.350 237.500 237.500 237.500

Surse de germoplasmă din diferite specii de legume (tomate, ardei, pătlăgele vinete, pepene verde, pepene galben, dovlecel, fasole, mazăre, ceapă, varză). Fișe de descriere a materialului biologic studiat (pe baza descriptorilor UPOV) în vederea utilizării ca sursă de germoplasmă pentru obţinerea de noi cultivare. Câmpuri de înmulțire (în condiții de izolare în timp sau spaţiu) în vederea obţinerii de sămânţă. Accesii cu materialul genetic selectat în vederea conservării acestuia. Probe de semințe în vederea conservării surselor de germoplasmă selectate la parteneri în condițiii de mediu controlat.

Proiectul vizează evaluarea fondului de germoplasmă autohton sub aspectul comportării faţă de factorii biotici (boli şi dăunători) şi abiotici (vulnerabilitatea la stresul termic şi hidric), în diferite condiţii pedoclimatice şi sisteme de cultură precum şi identificarea, colectarea şi conservarea de noi surse. Prin derularea proiectului se propun următoarele activități: -identificarea și colectarea materialului biologic reprezentat de genotipuri (populații locale și soiuri autohtone) pretabile cultivării în condiții adverse de mediu, din diferite zone ale țării, în care se manifestă stresul termic și hidric şi în care populaţiile locale de legume au reuşit să realizeze producţii satisfăcătoare dealungul anilor; -inventarierea surselor proprii de germoplasmă în vederea identificării celor tolerante la stres (pe baza mecanismelor de adaptare); în acest sens se va face o triere a materialului biologic existent, reţinând doar genotipurile capabile să realizeze procesele de gametogeneză şi de polenizare în mod satisfăcător în astfel de condiţii de mediu; - evaluarea materialului biologic reținut prin organizarea în câmpul experimental a unor variante tehnologice de cultură în condiții de stres hidric și termic;

Organizarea de loturi demonstrative cu materialul genetic selectat. Se vor elabora, prezenta şi publica lucrări ştiinţifice şi alte materiale informative (pliante, broşuri, articole în reviste de specialitate. Participarea la sesiuni, conferinţe simpozioane şi publicarea unor lucrări ştiinţifice de specialitate. Organizarea unor mese rotunde; Participarea la expoziţii şi târguri agricole. Elaborarea unei pagini WEB dedicată proiectului.

211

-întocmirea fișelor de descriere a materialului biologic studiat (pe baza descriptorilor UPOV), în urma observațiilor fenologice și a determinărilor biometrice efectuate în câmpurile experimentale; -înmulțirea materialului genetic selectat (în condiții de izolare în timp sau spaţiu) în vederea obţinerii de sămânţă; -conservarea surselor de germoplasmă selectate la parteneri, precum și constituirea de accesii.

31. ADER 3.3.7.

Optimizarea altoirii speciilor de legume cu pondere în cultură, pentru îmbunătățirea productivității și a calității fructelor, în condițiile accentuării factorilor de stres biotici și abiotici

962.850

212.850 250.000 250.000 250.000

Implementarea tehnologiei (semiautorizate) de obținere a răsadurilor altoite de ardei, tomate, cucurbitaceae, vinete. Implementarea tehnologiei de cultură a plantelor altoite de ardei, tomate, cucurbitaceae, vinete cultivate în spații protejate și în câmp în vederea diminuării pierderilor de producţie datorate stresului termic, hidric şi biotic. Înscrierea a 3 portaltoi în vederea omologării de noi creaţii biologice (câte unul pentru tomate, pătlăgele vinete și ardei) cu însușiri morfo-fiziologice superioare, rezistenţă sau toleranță genetică la bolile de sol și nematozi, compatibilitate cu o gamă

Implementarea tehnologiei plantelor altoite în cultura ardeiului, tomatelor, cucurbitaceaelor și a vinetelor, se impune ca o necesitate care derivă atât din efectul negativ asupra randamentului culturilor de legume pe unitatea de suprafață cât și asupra calității comerciale a acestora, ca urmare a stresului termic, hidric şi biotic determinate de schimbările climatice din ultimile decenii, cât și de implementarea anumitor reglementări internaționale privind protejarea mediului înconjurător care au condus la interzicerea unor compuși chimici foarte eficienți în prevenirea și combaterea bolilor, dăunătorilor și buruienilor, dar care sunt incompatibili cu acest demers mondial de reducere semnificativă a factorilor poluanți ai mediului înconjurător. Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate şi complexitate ridicat, sunt

Punerea la dispoziția unor utilizatori atestați a unei cantități de seminţe din verigi biologice superioare, în vederea multiplicării noilor portaltoi creați. Diseminarea materialului biologic ameliorat în rândul cultivatorilor autohtoni. Realizarea de broşuri şi pliante de descriere şi prezentare a noilor creaţii obţinute în cadrul proiectului. Prezentarea rezultatelor activităţii de cercetare şi a noilor prin crearea unei pagini web. Organizarea de loturi demonstrative la producătorii din zone cu tradiție în cultura legumelor (tomate, vinete, ardei, castraveți, pepeni). Elaborarea unui ghid de bune practici horticole şi de

212

cât mai extinsă de cultivare. Obținerea unei cantități de 5 kg seminţe din verigi biologice superioare, în vederea multiplicării noilor portaltoi creați. Realizarea a 40.000 de răsaduri altoite de tomate, vinete, ardei și cucurbitaceae. Elaborarea unui ghid de bune practici horticole şi de mediu privind optimizarea altoirii speciilor de legume cu pondere în cultură, pentru îmbunătățirea productivității și a calității fructelor, în condițiile accentuării factorilor de stress biotici și abiotici.

adaptate condiţiilor pedoclimatice locale şi au o aplicabilitate ştiinţifică şi practică deosebită pentru dezvoltarea actuală şi viitoare a legumiculturii atât în câmp cât și în spațiile protejate. Modificările apărute în structura de proprietate şi mecanismele economiei, exigenţele pieţei europene, modificările climatice regionale, necesitatea acută a protejării mediului înconjurător şi asigurării unei dezvoltări durabile, impun abordarea unor cercetări ştiinţifice interdisciplinare care să conducă, în final, la identificarea unor soluţii integrate, fezabile, menite să crească competitivitatea producţiei autohtone de legume, în condițiile unor recolte crescute și de calitate. Ca urmare, implementarea rezultatelor cercetărilor obţinute prin prezentul proiect, care priveşte implementarea tehnologiei plantelor altoite în cultura ardeiului, tomatelor, cucurbitaceelor și vinetelor, va veni în întâmpinarea problemelor majore ale producției de legume în spații protejate și în câmp din țară, în scopul obţinerii unui nivel cantitativ şi calitativ ridicat în cadrul fermelor mici și mijlocii, care să poată face faţă exigenţelor pieţei comune și cerințelor internaționale. Realizarea unor portaltoi indigeni pentru cultivarele de tomate, vinete, ardei, va conduce atât la reducerea

mediu privind optimizarea altoirii speciilor de legume cu pondere în cultură, pentru îmbunătățirea productivității și a calității fructelor, în condițiile accentuării factorilor de stres biotici și abiotici. Rezultatele obţinute vor fi diseminate prin organizarea de mese rotunde și întâlniri de lucru cu participarea producătorilor de legume, instruiri, articole de popularizare, activități de formare profesională. Prezentarea și publicarea de referate și comunicări științifice la manifestări științifice interne și internaționale. Se vor realiza emisiuni la radio și se vor publica articole în revistele de profil din țară.

213

efortului valutar, cât și la folosirea unor portaltoi cu caracteristici specifice care vor fi mai bine adaptați condițiilor locale de climă și sol, cu rezistențe sau toleranțe la bolile de sol și dăunătorii care afectează culturile de legume din România. Creşterea randamentelor în producţia de legume din România (în prezent având numai 50-60% din realizările ţărilor avansate din U.E., conform datelor statistice) şi îmbunătăţirea calităţii acestora prin implementarea unei tehnologii neconventionale, dar care a cunoscut o concertată dezvoltare în ultimile decenii pe plan mondial cât și în țările membre ale Comunitatii Europene sunt măsuri absolut necesare pentru a face faţă presiunii concurenţiale a pieţei externe. Proiectul îşi propune implementarea tehnologiei de cultură a ardeiului (gras, lung și gogoșar) cu plante altoite precum și optimizarea tehnologiilor de cultură a tomatelor, cucurbitaceelor și vinetelor altoite, la nivelul realizărilor din Europa și pe plan mondial și implementarea acestor tehnologii la utilizatori. Tematica urmărește implementarea unei tehnologii biologice în vederea reducerii pierderilor de producţie determinate de schimbările climatice. Tehnologia cultivării plantelor altoite conduce la:

214

-diminuarea numărului de tratamente chimice înainte de înființarea culturii (eliminarea tratamentelor cu metam de sodiu, dazomet sau 1.3 diclor propen); -reducerea unor costuri energetice (eliminarea consumului de curent electric și apă sau gaze naturale necesare la metodele pentru dezinfecția solului – fumigare și abur); -îmbunătățirea vigorii și rezistenței la factorii climatici datorită rusticității portaltoiului; -creșterea randamentului la hectar cu circa 10-20%, cu impact pozitiv asupra rezultatelor economice. În acest sens se vor testa în vederea introducerii în tehnologiile recomandate noi portaltoi specifici diferitelor specii cultivate, care vor proveni atât din țări cu tradiție dar se vor introduce și unii portaltoi indigeni de solonacee, rezultați din activitatea de cercetare. Vor fi urmărite aspecte care se referă la influența portaltoiului asupra comportamentului plantelor altoite față de stresul produs de factorii climatici excesivi (temperatură, precipitații, secetă), cât și de sol (fenomene de sărăturare a solului), comportarea plantelor altoite față de atacul bolilor de sol și al nematozilor, productivitatea la ha a legumelor altoite, calitatea fructelor, valoarea nutrițională a acestora, capacitatea de menținere a calității, etc.

215

32. ADER 3.3.8.

Adaptarea tehnologiilor de cultivare a viței de vie la sistemul ecologic, prin maximizarea utilizării resurselor biotice și abiotice ale ecosistemului viticol, în scopul conservării biodiversității acestuia

1.162.850

262.850 300.000 300.000 300.000

Recomandări asupra modului de minimizare a intervenției antropice în ecosistemul viticol ecologic. Recomandări cu privire la introducerea sustenabilă a sistemului ecologic de cultivare a viței de vie în raport cu factorii perturbatori specifici fiecărui areal viticol luat în studiu. Soluții tehnologice privind managementul buruienilor în plantațiile viticole ecologice. Produse, tehnici, tehnologii destinate controlului organismelor dăunătoare în plantațiile viticole ecologice. Organizarea de loturi demonstrative în care să fie prezentate noile soluții, produse, tehnologii.

Agricultura ecologică este sistemul de cultura cel mai apropiat de natură. Unul din pilonii pe care se bazează succesul ei este păstrarea valorii intrinsecă a biodiversității naturale. Proiectul are scopul de a oferi soluții viabile, adaptate specificului fiecărei zone viticole luată în studiu pentru introducerea cu succes a sistemului ecologic. Vor fi realizate următoarele activități : -studii asupra biodiversității ecosistemelor viticole consacrate și evaluarea capacității de suport și regenerare a acestora în urma intervenției factorului antropic; -analiza factorilor perturbatori în sistemul de cultivare ecologică a viței de vie; -identidficarea de soluții privind managementul buruienilor în plantațiile viticole ecologice; -testarea de produse, tehnici, tehnologii destinate controlului organismelor dăunătoare în plantațiile viticole ecologice.

Rezultatele obținute se vor folosi la elaborarea şi consolidarea politicilor publice privind susţinerea fermelor care practică cultivarea viţei-de-vie în sistem ecologic. Diseminarea rezultatelor obținute prin întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, articole de popularizare, formare profesională. Acordarea de consultanță în problematica păstrării biodiversității plantațiilor viticole ecologice. Elaborarea unui ghid practic privind tehnologiile de cultivare a viței de vie în sistem ecologic (înființare și exploatare) fundamentate prin folosirea resurselor naturale în scopul conservării biodiversității ecosistemului viticol. Articole științifice prezentate și publicate la simpozioane interne și internaționale. Intervenţii în mass-media (scrisă şi audio-vizuală).

33. ADER 3.3.9.

Menţinerea materialului de înmulțire viticol - categoriile biologice material inițial de înmultire, bază și certificat

962.850

212.850 250.000 250.000 250.000

Completarea stocului de material iniţial din sera nucleu izolator cu noile soiuri şi clone realizate de cercetarea viticolă românească;

Prin acest proiect se urmăreşte reabilitarea sectorului de producere a materialului săditor viticol prin dezvoltarea cadrului organizatoric aferent şi aplicarea unor tehnici şi metode moderne de producere şi

Transferul rezultatelor către operatorii economici producători de material pentru plantare viticol dar şi către instituţiile care coordonează activitatea de

216

Catalog de soiuri şi clone realizate de cercetarea viticolă româneasca; Producerea de material săditor viticol ,,Iniţial şi ,,Bază” pentru transferul către pepinierişti privaţi în vederea înfiinţării plantaţiilor mamă ,,Certificat”; Catalogul cu soiurile şi clonele existente în cadrul fondului naţional de germoplasmă viticolă; Tehnologii/secvenţe tehnologice inovative de înmulţire a materialului săditor viticol

menţinere a materialului din categorii biologice superioare (Iniţial/Bază) în vederea conservării valorii biologice şi creşterea calităţii acestuia. Se va verifica uniformitatea şi stabilitatea genetică a soiurilor de viţă de vie existente în colecţiile naţionale de germoplasmă viticolă (materialul ,,Iniţial”) Vor fi dezvoltate şi aplicate metode de diagnosticare a stării de sănătate a plantelor, de devirozare şi obţinere de plante sănătoase prin tehnici moderne de multiplicare. Activităţile desfăşurate vor viza eficientizarea verigilor tehnologice de obţinere a materialului viticol ,,Iniţial” şi ,,Bază” (o atenţie deosebită acordându-se clonelor recent omologate şi soiurilor româneşti) în spaţii protejate şi în câmp, în conformitate cu legislaţia actuală armonizată cu cea europeană. Se va urmări ca pe parcursul derulării proiectului să se producă cantităţi suficiente de material pentru plantare viticol din categoria ,,Bază” pentru înfiintarea de plantaţii mamă ,,Certificat” în cadrul pepinierelorînregistrate oficial pentru producerea de material pentru plantare viticol.

producere a materialului pentru plantare viticol la nivel naţional (MADR, ITCSMS, OFJ, INSC). Extensia rezultatelor prin înființarea de plantaţii mamă ,,Bază” şi organizarea de vizite demonstrative. Diseminarea rezultatelor prin lucrări ştiinţifice susţinute şi publicate în reviste de specialitate. Editarea unei noi ediţii a ,,Catalogului de soiuri şi clone realizate de cercetarea viticolă românească”.

34. ADER 3.3.10.

Cercetări privind identificarea și definirea elementelor de tipicitate a vinurilor românești. Valorificarea potențialului

962.850

212.850 250.000 250.000

Definirea noțiunii de terroir a principalelor vinuri obținute în arealele viticole selectate. Elementele care definesc

Prezentul proiect are ca scop identificarea pe de o parte a elementelor care definesc terroir-ul vinurilor românesti, a capacității naturale de acumulare a

Transferul rezultatelor către fermierii cultivatori de viță de vie și oenologi, către instituţiile care coordonează activitățile de

217

sanogen al vinurilor prin creșterea conținutul fenolic

250.000

terroir-ul fiecărei regiuni : sol, microclimat, soiuri. Definirea noțiunii de terroir a principalelor vinuri obținute în arealele viticole selectate. Compoziția fizico-chimică a vinurilor din arealele analizate. Recomandări privind practici agricole care îmbunătățesc calitatea fenolică a strugurilor. Recomandări privind stabilirea momentului maturității fenolice și a plafonului fenolic al strugurilor materie primă pentru vinuri roșii. Tehnologie de prelucrare a strugurilor axată pe maximizarea gradului de extractibilitate a compușilor fenolici. Compoziția fenolică a produselor viti-vinicole rezultate (struguri și vinuri).

polifenolilor, funcție de specificitatea diferitelor areale viticole iar pe de altă parte se urmărește modul în care sistemul de cultură și tehnicile de vinificație pot crește potențialul fenolic al strugurilor și vinurilor. Se vor realiza următoarele activități: -identificarea factorilor de mediu care definesc noțiunea de terroir al anumitor areale vioticole; - naliza compușilor fizico-chimici existenți în vinurile de cazier, cu accent pe conținutul fenolic al acestora; -stabilirea unor loturi cu soiuri de viță de vie pentru analiza și experimentarea creșterii potențialului fenolic al acestora ; -testarea celor mai bune practici agricole care îmbunătățesc calitatea fenolică a strugurilor ; -cercetarea momentului maturității fenolice și a plafonului fenolic al strugurilor materie primă pentru vinuri roșii ; -cercetarea influenței tehnologiei de prelucrare a strugurilor asupra gradului de extractibilitate a compușilor fenolici; -analiza compoziției fenolice a produselor viti-vinicole rezultate (struguri si vinuri) ; - efectuarea unor corelații între diferiți indici și compușii fenolici și efectul economic obținut prin valorificarea lor.

producere a strugurilor și vinurilor la nivel regional și naţional (MADR, ONVPV, asociații profesionale. Extensia rezultatelor prin realizarea de loturi demonstrative. Diseminarea rezultatelor prin lucrări ştiinţifice susţinute şi publicate în reviste de specialitate, vizite tehnice, mese rotunde, prin publicaţii și prezentări la sesiuni științifice.

35. ADER 3.3.11.

Metode inovative de obţinere a nucului altoit

762.850

Identificarea şi multiplicarea biotipurilor

Acest proiect, vizează : -reconstrucţia ecologică a

Utilizarea rezultatelor proiectului se va face prin

218

pentru înfiinţarea plantaţiilor ecologice în perspectiva schimbărilor climatice majore pe plan mondial

162.850200.000 200.000 200.000

locale vechi şi a soiurilor noi cu rezistenţă sporită la variaţiile mari de temperatură şi umiditate. Crearea unui biodepozitar pentru stocarea fondului de germoplasmă care să permită continuarea progresului genetic pentru obţinerea de rezultate superioare în cultura nucului deficitară atât pe plan european cât şi în România. Folosirea raţională a suprafeţelor de teren improprii altor specii pomicole, cât şi reducerea fenomenului de eroziune a solului. Posibilităţi de refacere a perdelelor de protecţie a drumurilor şi localităţilor afectate de secetă sau înzăpeziri. Obţinerea de venituri sigure pe termen lung (50-80 ani). Obţinerea de materie primă pentru industria farmaceutică (frunze), industria alimentară (miez de nucă, dulceţuri), industria lemnului (mobilier), crearea de zone verzi şi împădurirea versanţilor. Eliminarea produselor fitofarmaceutice

agrobiodiversităţii şi resurselor genetice autohtone, maximizarea factorilor naturali cu impact asupra mediului înconjurător; -folosirea terenurilor improprii altor culturi pomicole; -diminuarea fenomenului de eroziune a solului; -plantarea livezilor de nuc pe versanţi în vederea fixării solului şi reducerea alunecărilor de teren în urma precipitaţiilor excesive ştiind că sistemul radicular al nucului are această capacitate; -obţinerea de material săditor de nuc din biotipurile şi soiurile cu rezistenţă atât la temperaturile minime din timpul iernii cât şi la temperaturile maxime din timpul verii. În urma modificărilor apărute în structura de proprietate şi având în vedere că pe suprafeţele relativ mici (2-5 ha teren) cultura nucului este profitabilă economic, pe lângă celelalte avantaje privind mediul, solul şi schimbările climatice, acest proiect îşi găseşte pe deplin necesitatea în vederea dezvoltării durabile. Prin acest proiect se va realiza un centru de obţinere a nucului altoit care să asigure plantarea anuală a cca. 200 ha plantaţii de nuc. Redarea în circuitul pomicol a cca. 200 ha teren anual din zonele de deal şi submontane ştiut fiind faptul că nucul are zonă de favorabilitate de la malul mării până la altitudinea

extinderea biotipurilor şi soiurilor locale de nuc pe suprafeţe extinse în România şi în alte ţări ale Uniunii Europene.

219

(pesticidelor) cu impact în siguranţa mediului înconjurător.

de 1000-1200 m. Eficienţa economică mare pe unitatea de suprafată (cca 20 mii euro/ha).

36. ADER 3.3.12.

Creşterea competitivităţii tehnico-economice în pomicultură prin tehnologii adaptate la condițiile pedoclimatice din România în vederea implementării Subprogramului tematic Pomicol în perioada 2015-2020

812.850

175.350 212.500 212.500 212.500

-integrarea în tehnologiile inovative de noi soiuri şi portaltoi autohtoni şi străini adaptaţi condiţiilor pedo-climatice; -elaborarea de elemente specifice tehnologiilor de precizie pe baza fitomonitorizării proceselor de creştere şi fructificare; -secvențe tehnologice îmbunătățite de aplicare a fertilizării și irigării, de aplicare a tăierilor de formare și întreținere pentru noile combinații soi-portaltoi, în plantațiile pomicole superintensive; -elaborarea de ghiduri tehnico-economice privind tehnologiile de înființare și întreținere a planațiilor, pentru toate speciile pomicole autohtone pomicole incluse în Legea pomiculturii nr. 348/2003.

Creşterea demografică la nivel mondial şi necesitatea sporirii consumului de fructe în dieta zilnică implică realizarea unor producţii mari de fructe de calitate superioară şi profitabile în acelaşi timp pentru încurajarea cultivatorilor pomicoli din România. În ultimii ani în cultura pomicolă europeană tinde să se generalizeze sistemul de cultură superintensivă, pe plantaţii de mare densitate, cu controlul mai strict al tuturor factorilor de vegetaţie pentru realizarea de producţii mari de fructe pe suprafeţe mai mici. Pe plan mondial, introducerea in cultură a portaltoilor vegetativi de vigoare redusă pentru diferite specii pomicole (măr, păr, prun, cireş, etc.), face posibilă crearea de culturi de mare densitate şi productivitate deosebită. În ţările vest-europene, tendinţa de a aplica tehnologii de cultură care să protejeze mediul şi să-l păstreze cât mai nepoluat, a căpătat conotaţii majore. Se acordă o atenţie sporită nutriţiei controlate a plantelor prin administrarea unor doze, reţete şi momente de aplicare corelate cu procesele fiziologice caracteristice speciei şi chiar soiului cultivat, captării cât mai eficiente a luminii solare prin sisteme de tăieri - forme

- mese rotunde şi vizite la loturile demonstrative cu participarea fermierilor privaţi, în cadrul cărora se vor prezenta rezultatele cercetărilor efectuate; - elaborarea şi publicarea unor lucrări științifice și de popularizare în revistele de specialitate; - postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obţinute; - ghidurile elaborate vor fi puse la dispoziția experților din cadrul MADR și a pomicultorilor, operatorilor economici și altor potențiali utilizatori și beneficiari ai proiectelor din cadrul Subprogramului tematic Pomicol în perioada 2015-2020.

220

de coroană, aplicarea irigării localizate asociată cu fertirigarea, cu economie de apă, energie şi forţă de muncă. În acest context proiectul îşi propune următoarele obiective: -monitorizarea unor factori fiziologici de creştere şi fructificare în scopul dignosticării multisenzoriale, timpurii a stării de stres în plantații și fundamentării unor elemente specifice tehnologilor de precizie; -integrarea în tehnologiile inovative de noi soiuri şi portaltoi autohtoni şi străini adaptaţi condiţiilor pedo-climatice; -adaptarea celor mai moderne tehnologii pomicole aplicate în România şi în ţările cu agricultură avansată în vederea limitării efectelor negative ale schimbărilor climatice prognozate pentru următorii 50 de ani în România; -creşterea performanţelor economice şi a siguranţei în exploatare a actualelor tehnologii pomicole, pentru ridicarea durabilă a nivelului de trai, stabilizarea forţei de muncă în teritoriu şi crearea condiţiilor necesare pentru dezvoltarea unor activităţi colaterale aducătoare de venituri (industrie agro-alimentară şi energetică, agro-turism, etc.). Proiectul urmărește elaborarea de ghiduri tehnico-economice detaliate pentru fiecare specie pomicolă inclusă în legea pomiculturii nr.

221

348/2003, în funcție de sistemul de cultură. Ghidurile vor conține informații tehnice detaliate cu privire la tehnologiile de înființare și întreținere pentru toate speciile pomicole autohtone, precum și eficiența economică a fiecărei specii pe sisteme de cultură.

OBIECTIVUL GENERAL 4.: Îmbunătățirea managementului integrat al culturilor de câmp și horticole pentru prevenirea și combaterea buruienilor, bolilor și dăunătorilor, prietenoase cu mediul și sănătatea consumatorilor Obiectivul specific 4.1.: Utilizarea durabilă a resurselor vegetale și a mijloacelor de combatere a organismelor dăunătoare din culturile de câmp și horticole 37. ADER

4.1.1. Identificarea de soluții de combatere integrată a organismelor dăunătoare în plantațiile pomicole care să conducă la reabilitatrea mediului și obținerea unor produse sănătoase în sistem ecologic

862.850

187.850 225.000 225.000 225.000

Identificarea prin metode sigure a organismelor dăunătoare de orice tip (virusuri, ciuperci, bacterii, insecte) cu rol dăunător asupra speciilor pomicole. Stabilirea incidenței organismelor dăunătoare din plantațiile pomicole în funcție de factorii de influență. Realizarea unui complex suport (tehnic) de prevenire și control a pierderilor produse de principalele boli virotice, micotice şi bacteriene și a vectorilor acestora (insecte) în pepinierele și plantațiile pomicole. Identificarea unor elite valoroase cu toleranță la principalele tipuri de organisme dăunătoare și cu pretabilitate la înmultirea prin mijloace biotehnice (fără risc de

Proiectul pornește de la necesitatea gestionării concrete a organismelor dăunătoare din agrosistemele create în plantațiile pomicole. Aceasta presupune dezvoltarea unor verigi tehnologice și modalități inovative prin care să se reducă atacul acestora în conformitate cu prevederile referitoare la utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor. Principalele activități vor viza : -perfecţionarea metodelor de identificare a organismelor dăunătoare în pepiniere şi plantaţii pomicole; -studiul fenofazelor critice pentru contaminarea cu organisme dăunătoare; -analiza posibilităţilor de prevenire şi combatere a organismelor dăunătoare prin măsuri agrofitotehnice, biologice, etc., altele decât cele chimice; -analize de risc fitosanitar prin testare virală cu utilizarea metodelor biologice, serologice (DAS/TAS-

Introducerea în practica pomicolă a măsurilor integrate de prevenire și combatere a organismelor dăunătoare, în scopul obținerii de material săditor certificat și implicit a plantațiilor producătoare de fructe competitive pe piață. Creșterea eficienței economice a fermelor specializate și reducerea arealelor afectate. Extensia rezultatelor cercetărilor prin organizarea de loturi demonstrative și vizite pentru documentare a pomicultorilor, cercetătorilor, cadrelor didactice etc. Instruirea celor interesați privind principalele măsuri de prevenire și control a organismelor dăunătoare prin implementarea programelor fitosanitare

222

poluare) – culturi in vitro, în vederea înființării unor culturi ecologice. Soluţii de combatere integrată a organismelor dăunătoare diferenţiat pentru pepiniere, livezi tinere sau livezi pe rod în funcţie de sensibilitatea soiurilor şi pe baza unor produse performante, selective pentru mediul înconjurător.

ELISA); -elaborarea programelor fitosanitare realizate pe baza prognozei şi avertizării cu recomandarea metodelor care nu implică poluare; -trecerea în procesul de testare pentru optimizarea unor protocoale de înmultire in vitro a elitelor care răspund la utilzarea în culturile ecologice, etc.; -stabilirea celor mai rezistente soiuri din sortimentul actual şi de perspectivă în vederea extinderii în cultură cu un număr redus de intervenţii chimice; -amplasarea în unități din rețeaua de cercetare și la pomicultori privați a unor loturi demonstrative.

fără risc de poluare. Diseminarea rezultatelor prin lucrări de popularizare și științifice, ghid practic de identificare a principalelor simptome produse de organismele dăunătoare și măsurile de prevenire și combatere.

38. ADER 4.1.2.

Evaluarea impactului fitosanitar al materialului pentru plantare utilizat în programul de reconversie viticolă în România asupra plantațiilor tinere de viță de vie

962.850

212.850 250.000 250.000 250.000

Evaluarea căilor de circulație a materialului pentru plantare viticol utilizat la înființarea plantațiilor noi de vița de vie în programul de reconversie. Hărți de răspândire a simptomelor produse de bolile sistemice la vița de vie din plantațiile tinere și stabilirea focarelor de boală. Metode specifice de diagnostic (microscopie, moleculare). Identificarea, caracterizarea și epidemiologia organismelor dăunătoare; caracterizarea ciclului

Exploatațiile viticole din România sunt tot mai mult afectate de bolile sistemice cauzate de organisme dăunătoare din grupul bacteriilor și fitoplasmelor (fitoplasmoze și cancerul bacterian) răspândite prin insecte vectoare, dar și prin propagarea de către om a materialului pentru plantare infectat pe care îl folosește la înființarea de noi plantații viticole. Aceste boli sunt printre cele mai distructive ale viței de vie din întreaga lume, pentru care nu exista tratamente chimice de combatere. Eforturile susținute pe care le depun specialiștii în acest domeniu, pentru găsirea de noi mijloace de control, sunt limitate de cunoașterea insuficientă a organismelor dăunătoare care produc aceste boli, si a factorilor

Transferul rezultatelor va fi făcut prin diseminarea de informații către utilizatorii finali și autoritățile din sectorul viticulturii, precum și pentru publicul larg, pentru a spori gradul de conștientizare a problemei propuse. Întâlniri periodice cu viticultorii, mese rotunde; participări la manifestări științifice; publicații în reviste de popularizare și de specialitate (lucrări cotate ISI și alte baze de date recunoscute. Materiale informative - buletine, pliante, flyere pentru conștientizarea opiniei publice asupra

223

biologic ; hărți de răspîndire a acestora. Identificarea speciilor de vectori și a plantelor gazdă (altele decât vița de vie) asociate cu bolile sistemice, hărți de răspândire a acestora. Evaluarea impactului fitosanitar și economic al materialului pentru plantare viticol folosit la înființarea noilor plantații viticole. Evaluarea riscului de răspândire în Romania, a bolilor sistemice la vița de vie și a speciilor vectoare asociate. Evaluarea factorilor care favorizează și care limitează pătrunderea și răspândirea bolilor sistemice (condițiile climatice și de mediu, circulația mărfurilor, inclusiv a materialului pentru plantare, factori antropici). Strategii de management pentru prevenirea și limitarea impactului fitosanitar al bolilor sistemice (fitoplasmoze, cancer bacterian) atât în pepiniere cât și în podgorii. Propunerea de recomandări de carantină

care determină răspândirea lor pe scară largă. Prin acest proiect se propune să se realizeze și să implementeze un sistem integrat de detectare și identificare timpurie a focarelor organismelor dăunătoare, precum și a căilor de răspândire; evaluarea, dezvoltarea și recomandarea celor mai adecvate metode de control. Pentru aceasta vor fi efectuate următoarele activități: -identificarea zonelor viticole cu plantații nou înființate cu material pentru plantare autohton și intracomunitar; -evaluarea stării fitosanitare a plantațiilor viticole identificate (simptomatologie - prezență, frecvența, intensitate, susceptibilitatea soiurilor; tipuri de boli;); -diagnoza exactă a organismelor dăunătoare, prin descrierea taxonomicăi, biologică și simptomatologică ; -evaluarea insectelor vectoare și a buruienilor gazdă asociate cu tipul de organism dăunător; -stabilirea impactului stării fitosanitare asupra cantității și calității recoltei (kg struguri, conținut de zahăr); -evaluarea și promovarea unor măsuri noi de management a organismelor dăunătoare și a vectorilor asociați; -extrapolarea zonelor viticole de risc față de bolile sistemice pe baza

riscului reprezentat de bolile sistemice la vița de vie; parteneriate internaționale. Platforma web interactivă pentru comunicarea rezultatelor obținute în proiect.

224

fitosanitară privind securitatea circulației materialului săditor viticol, în conformitate cu legislația în vigoare.

evaluării factorilor care favorizează răspândirea lor (condițiile climatice, și de mediu, originea și circulația materialului pentru plantare, factori antropici).

39. ADER 4.1.3.

Studiul impactului prunului transgenic rezistent la Plum pox potyvirus asupra organismelor nevizate și evaluarea stabilității rezistenței și a performanțelor agronomice ale acestuia în contextul protejării mediului și a sănătății consumatorilor

762.850

162.850 200.000 200.000 200.000

Rezultate privind potențialul impact al transgenelor inserate în prunul modificat genetic asupra populațiilor indigene de afide vectoare. Analiza comparativă a preferinței albinelor pentru prunii transgenici și convenționali. Rezultate privind potențialul productiv și calitativ al prunului transgenic “HoneySweet” în condiţiile endemice de Plum pox potyvirus (PPV) din România. Rezultate privind stabilitatea și durabilitatea rezistenței prunului transgenic în condiții de presiune de infecție naturală cu PPV și obținerea de fructe libere de virus. Analiza posibilității de reducere a numărului de tratamente fitosanitare necesare combaterii vectorilor în scopul producerii de prune cu mai puține reziduuri de insecticide.

Prunul reprezintă încă specia pomicolă dominantă în România care, însă, este grav afectată de infecțiile cu Plum pox potyvirus (PPV), țara noastră fiind cunoscută ca endemică pentru acest periculos organism dăunător. Este aproape unanim acceptat că obţinerea unor soiuri de prun cu adevărat rezistente la PPV şi cultivarea lor pe scară largă rămâne principala strategie de luptă eficientă împotriva acestui organism dăunător. În timp ce eforturile ameliorării convenţionale s-au concretizat cel mai adesea în obţinerea unor soiuri de prun tolerante la PPV care limitează impactul dar nu stopează răspandirea virusului, utilizarea metodelor moderne de inginerie genetică pare să aibă potenţialul de a revoluționa ameliorarea rezistenţei la PPV a prunului. Cel mai notabil exemplu îl reprezintă obținerea unui soi de prun transgenic denumit HoneySweet în urma unei colaborări americano-franceze. Proiectul propus vizează realizarea acestui deziderat si va fi construit pe trei piloni. Astfel, un prim pilon al proiectului este orientat spre studiul potențialului impact al transgenelor inserate în prunul modificat genetic asupra

Popularizarea rezultatelor, cu ocazia organizării de mese rotunde și întâlniri la care participă potențialii beneficiari (fermieri, DAJ, OFJ, ITCSMS, etc). Publicarea rezultatelor atât la un nivel accesibil fermierilor în reviste de specialitate cât și în reviste științifice de prestigiu. Realizarea unei broșuri cu informații utile referitoare la prunul transgenic care va fi distribuită gratuit potențialilor beneficiari. Broșura va include și o descriere a unor Practici de management prietenoase mediului pentru prevenirea răspândirii și limitarea impactului Plum pox potyvirus prin utilizarea prunului transgenic. Cumularea informațiilor referitoare la prunul transgenic vor permite elaborarea unor recomandări privind politica națională referitoare la OMG-urile cu insert similar prunului transgenic.

225

Realizarea unei broșuri cu informații utile referitoare la prunul transgenic. Recomandări privind politica națională referitoare la OMG-urile cu insert similar prunului transgenic.

organismelor nevizate, în speță asupra populațiilor indigene de afide vectoare și albinelor, utilizand tehnici adoptate la nivel internațional. Un al doilea pilon va fi construit de o manieră în care să permită o evaluare a potențialului productiv și calitativ al prunului transgenic “HoneySweet” în condiţiile endemice de PPV din România. Organizarea experienței după un design statistic este cheia de plecare pentru obținerea unor rezultate șttințifice robuste. Un al treilea pilon se adresează unei experiențe privind stabilitatea și durabilitatea rezistenței prunului transgenic în condiții de presiune de infecție naturală cu PPV și reducerii numărului de tratamente fitosanitare pentru combaterea vectorilor. Astfel, se creează premisele producerii de prune libere de virus și cu mai puține reziduuri de insecticide cu consecințe pozitive asupra sănătății consumatorului. Proiectul vizează, în ansamblu, studiul potențialului utilizării prunului transgenic în combaterea eficientă a Plum pox potyvirus, în contextul reducerii poluării mediului de abuzul utilizării produselor de protecție a plantelor și a efectului neutral asupra organismelor nevizate. Proiectul este construit de o manieră care să răspundă cu fidelitate necesității argumentării științifice a conceptului de “practică prietenoasă mediului”.

40. ADER Tehnologii integrate de 862.850 Bază de date cu hărțile Protecția plantelor este o activitate Tehnologiile obținute vor fi

226

4.1.4. prevenire și combatere a organismelor dăunătoare la plantele agricole și horticole cu consum minim de resurse

187.850225.000 225.000 225.000

zonelor de favorabilitate și de risc fitosanitar a culturilor. Modele de prognoză a organismelor dăunătoare cu impact economic. Platformă WEB de informare și suport tehnologic pentru protecţia integrată a plantelor. Produs ecologic de protecție foliară cu acțiune îndelungată pentru reducerea numărului de tratamente chimice. Produs și tehnologie de creștere și de aplicare prădători. Avertizarea și optimizarea momentelor de aplicare a măsurilor de protecția plantelor. Tehnologii integrate de prevenire a contaminării cu organisme dăunătoare. Tehnologii integrate de combatere a organismelor dăunătoare.

ce antrenează in fiecare an un consum ridicat de resurse pornind de la numărul de tratamente până la complexitatea de execuție a acestora. Deși, apar în fiecare an amestecuri comerciale de combatere a organismelor dăunătoare, gestionarea stării fitosanitare a plantelor agricole și horticole devine tot mai dificilă. Necesitatea protecţiei plantelor apare atunci când planta întâlnește un competitor pentru resurse. Strategia actuală folosită în protecţia plantelor agricole și horticole se bazează pe suprimarea competitorului. Proiectul propus are ca strategie în mod principal favorizarea plantei în competiţia pentru resurse. Această abordare aduce beneficii imediate consumatorului și pe termen lung solului. În vederea realizării acestor beneficii, ce pot fi considerate scopul proiectului, vor fi realizate două tipuri de tehnologii integrate. Prima tehnologie integrată va fi cea de prevenire a contaminării cu organisme dăunătoare, iar cea de-a doua de combatere directă și selectivă a organismelor dăunătoare. Pentru utilizarea corectă a tehnologiilor, acestea vor fi acordate la situaţia zonală a terenurilor din România, dar și la perioadele calendaristice și fenologice ale plantei. Extinderea intervalului de aplicare al tehnologiilor integrate propuse se

transferate la fermieri, după testare în condiții de producție. Comunicarea și diseminarea pe scară largă a rezultatelor se vor face prin: -întâlniri cu fermierii, în teritoriu, mese rotunde tematice; -publicații în reviste de popularizare și de specialitate; -materiale informative (postere, pliante, broșuri) difuzate la unitățile de profil județene; -organizarea de standuri la târguri și expoziții (INDAGRA, Salonul National al Cercetării și Inovării, Noaptea Cercetătorului); -înscrisuri pe eticheta produsului care să informeze consumatorul despre tehnologia de protecție fitosanitară folosită; -platformă WEB de informare și suport tehnologic pentru protecţia integrată a plantelor.

227

va face prin realizarea unui scenariu meteo pe douăzeci de ani și prin extrapolarea la culturi asemănătoare. Proiectul își propune să realizeze două tipuri de tehnologii integrate, de prevenire și de combatere a organismelor dăunătoare, care să conducă la eficientizarea producției agricole și horticole și la reducerea impactului negativ asupra mediului. În vederea aplicării acestor tehnologii sunt necesare: -definirea zonelor de utilizare a tehnologiilor propuse având la bază indexarea zonelor de favorabilitate și de risc fitosanitar din România; -supravegherea și monitorizarea organismelor dăunătoare pentru stabilirea speciilor cu impact economic; estimarea rezervei biologice a organismelor dăunătoare; -elaborarea modelelor de dezvoltare fenologica a organismelor dăunătoare pe baza temperaturii și a ofertei nutritive a plantei gazdă; -elaborarea scenariului meteo pentru perioada 2015 -2025 pentru prognoza de lungă durată a organismelor dăunătoare; -elaborarea unui produs ecologic de protecție foliară cu proprietăți similare cuticulei frunzei; -elaborarea unui produs biologic (specie de prădător polifag) și a tehnologiei de creștere și de lansare pentru controlul unor dăunători foliari;

228

-avertizarea și optimizarea momentelor de aplicare a segmentelor tehnologice de protecția plantelor; -identificarea metodelor de protecție a plantelor pe baza eficacității, eficienței economice și a impactului asupra mediului în vederea introducerii în tehnologiile integrate.

OBIECTIVUL GENERAL 5. : Managementul durabil al resurselor genetice animaleObiectivul specific 5.1.: Ameliorarea genetică a populațiilor de animale (rase, linii) cu status normal41. ADER

5.1.1. Creşterea competitivităţii şi durabilităţii unor exploataţii de ovine prin sporirea şi îmbunătăţirea cantitativă şi calitativă a producţiei de carne

1.062.850

237.850 275.000 275.000 275.000

Obţinerea de metişi F1 şi R1 din rasele de tip Merinos prin încrucişarea cu rase de carne din U.E. (Ile de France, Suffolk, Rasa de Carne-Palas şi Charollais). Realizarea la mieii metişi de carne a unor sporuri medii zilnice de creştere de 300-400 g/cap. Obţinerea la tineretul metis îngrăşat a unei greutăţi corporale de 40 kg şi peste, la vârsta de 150 zile şi a unor carcase de 18-20 kg. Obţinerea de berbeci metişi F1 şi utilizarea la reproducţie pentru difuzarea progresului genetic în exploataţiile crescătoare de ovine pentru producţia de carne. Crearea în exploataţiile colaboratoare la proiect a precursorilor unor linii de carne româneşti, bine

Proiectul îşi propune să realizeze sporirea şi îmbunătăţirea producţiei de carne la rasele de tip Merinos din România ptin utilizarea celei mai eficiente şi rapide metode, încrucişarea cu rase performante de carne din U.E. cu scopul de a consolida şi rentabiliza activitatea de creştere a oilor în fermele familiale. În anul I se va efectua un studiu documentar privind producţia de carne de ovine în România şi în UE urmărindu-se stabilirea celor mai bune rase de carne amelioratoare cu prezentarea performanţelor acestora şi elaborarea schemelor de încrucişare în funcţie de rasă, zonă şi exploataţie; procurarea berbecilor din rasele de carne stabilite (Ile de France, Suffolk, Rasa de Carne-Palas şi Charollais). Se vor elabora schemele de încrucişare între oile de tip Merinos şi rasele de carne. Declanşarea campaniei de montă va urmări efectuarea montelor dirijate şi estimarea indicilor de reproducţie

Rezultatele obţinute vor fi prezentate la consfătuiri şi mese rotunde organizate cu asociaţiile de crescători de oi, se vor prezenta activităţile desfăşurate şi se vor organiza expoziţii de animale pentru a ilustra rezultatele. Se vor elabora şi publica 100 de broşuri care vor cuprinde schemele de realizare pentru fiecare variantă de încrucişare. Se va realiza transferul teh-nologic în unităţile partenere care au şi rolul de staţii pilot. Se va efectua un studiu al eficienţei economice al rezultatelor obţinute. Rezultatele se vor prezenta la simpozioanele de zootehnie realizate de ASAS, USAMV şi institutele de cercetare din domeniul zootehnic. Se va efectua postarea

229

adaptate la condiţiile de mediu din zona de creştere.

(procentul de fecun-ditate) pentru fiecare turmă de oi după trecerea a trei cicluri de călduri. În anii II, III şi IV după înţărcarea mieilor, se afluiesc pentru îngrăşare loturile de miei metişi (miei F1 Ile de France x Merinos; miei F1 Suffolk x Merinos; miei Merinos; miei F1 Rasa de Carne Palas x Merinos ; miei F1 Charollais x Merinos; miei Merinos de Palas) proprietatea unui crescător. Loturile de miei se supun îngrăşării de control intensive cu nutreţ combinat proteic timp de 60-80 zile, până la realizarea greutăţii medii de 40 kg/cap. Se urmăresc pe loturi sporurile de creştere în greutate şi consumurile specifice de furaje. După încheierea îngrăşării se efectuează sacrificări experimentale a 3-5 indivizi din fiecare lot, (fiecare cu greutatea medie a lotului. Se stabilesc randamentul la sacrificare, structura tisulară a carcaselor şi încadrarea acestora în clase de calitate după grila EUROP. Datele obţinute vor fi prelucrate şi interpretate statistic şi se va întocmi raportul tehnic de recepţie pentru fiecare etapă.

pe site-urile unităţilor de cercetare şi al MADR, a rezultatelor obţinute.

42. ADER 5.1.2.

Eficientizarea fermelor familiale cu ovine de tip merinos prin sporirea prolificităţii şi creşterea calităţii produşilor conform cerinţelor pieţei UE

912.850

200.350 237.500 237.500 237.500

Obţinerea de oi hibride F1 prin încrucişarea unei rase prolifice cu rasa Merinos de Palas în trei unităţi crescătoare de ovine. Obţinerea de miei hibrizi

Proiectul urmăreşte abordarea unui aspect important al managementului programului de sporire şi îmbunătăţire a producţiei de carne de ovine în România şi anume implementarea în exploataţiile interesate a tehnologiei

Rezultatele obţinute vor fi prezentate şi diseminate la consfătuiri şi mese rotunde organizate de asociaţiile de crescători de oi. Se vor organiza expoziţii de animale pentru a fi

230

trirasiali prin încrucişarea oilor hibride cu berbeci din rase de carne competitive pe piaţa UE. Sporirea producţiei de carne pe oaie matcă cu 35-40 %. Elaborarea tehnologiei de obţinere, creştere şi exploatare a mieilor hibrizi trirasiali de carne în scopul creşterii ofertei de carcase de calitate din clasele E, U şi R solicitate de piaţa UE. Creşterea valorilor indicilor de reproducţie, fecunditate şi în special prolificitate.

de producere şi exploatare a mieilor hibrizi trirasiali de carne, în scopul rentabilizării acestora, respectiv creşterea numărului de miei înţărcaţi pe oaie matcă şi realizarea de carcase de tineret ovin de calitate, valorificate la preţuri superioare pe piaţa UE. În primul an se elaborează un studiu documentar privind metodele de sporire a numărului de produşi cu carcase de calitate din clasele E,U şi R pe oaie matcă la nivel mondial, stabilindu-se cea mai bună rasă cu prolificitate ridicată compatibilă cu rasa Merinos şi rasele de carne cele mai bune care să fie utilizate la realizarea proiectului. Se vor achiziţiona în anul 2015 câte 20-25 capete berbeci dintr-o rasă cu prolificitate ridicată compatibilă cu condiţiile de realizare a proiectului şi vor fi stabilite crescătoriile unde se vor obţine oile hibride F1 cu prolificitate ridicată. În aceste crescătorii se vor organiza loturi experimentale a câte 150-200 de oi merinos care în campania de montă se vor monta dirijat cu berbeci din rasa prolifică 3-4 crescătorii, 600 de oi merinos. În anii II, III şi IV investigaţiile efectuate în cadrul proiectului urmăresc: -realizarea primei trepte a tehnologiei de obţinere a mieilor hibrizi trirasiali , anume obţinerea oilor hibride F1 prin încrucişarea

prezentaţi metişii obţinuţi. Rezultatele proiectului se vor aplica în unităţile partenere şi alte crescătorii interesate în producerea de miei de carne, competitivi pe piaţa internă şi externă. Se vor elabora şi publica lucrări ştiinţifice cuprinzând schemele de încrucişare şi performanţele hibrizilor obţinuţi. Popularizarea rezultatelor se va face şi prin postarea pe site-urile unităţilor de cercetare şi a MADR. Se vor realiza 140 de broşuri cu tehnologia rezultată din realizarea proiectului.

231

rasei Merinos de Palas cu o rasă prolifcă performantă; -caracterizarea oilor hibride F1 din punct de vedere al productivităţii comparativ cu oi contemporane din rasa Merinos; -realizarea de miei hibrizi trirasiali prin împerecherea oilor hibride F1 cu berbeci din rase performante de carne; -caracterizarea mieilor hibrizi prin testarea comparativă cu miei din rasa Merinos a performanţelor de creştere şi îngrăşare, conversie a furajelor în spor de creştere, a calităţii carcaselor şi a cărnii; -elaborarea tehnologiei de producere a mieilor trirasiali în scopul implementării acesteia în exploataţiile de ovine interesate. Se vor estima valorile indicilor de reproducţie -fecunditatea şi prolificitatea – iar datele obţinute se vor prelucra şi interpreta.

43. ADER 5.1.3.

Cuantificarea statistico-informaţională a biodiversităţii la rasele de ovine crescute în România cu ajutorul markerilor genetici

712.850

150.350 187.500 187.500 187.500

Atestarea identităţii animalelor ce va servi crescătorilor de ovine pentru demonstrarea trasabilităţii animalelor şi a producţiilor obţinute de la acestea. Ameliorarea generală a trăsăturilor de producţie, a indicilor de reproducţie şi a profilului metabolico-fiziologic şi a stării generale de sănătate ale ovinelor. Îmbunătăţirea structurii

Proiectul propune realizarea, unui management sustenabil al patrimoniului genetic şi de conservare a biodiversităţii la specia ovină din România, utilizând concepte provenite din statistica informaţională care realizează o evaluare exactă, complexă şi completă a patrimoniului genetic al speciei ovină. Suportul investigaţional al acestei tehnologii este reprezentat de unele sisteme genetice. Această analiză genetică, din perspectivă statistico-informaţională, este de maximă

Primii beneficiari ai planurilor de gestionare a resurselor genetice animale devin agricultorii şi consumatorii naţionali, resurse care, utilizate raţional, duc la ameliorarea securităţii alimentare, protejarea mediului, întărirea economiei rurale şi în general la satisfacerea cerinţelor comunităţii. Popularizarea rezultatelor acestui studiu se va face prin participarea la

232

genetice la locii determinanţi ai sistemelor genetice ale raselor de ovine prin fixarea acelor genotipuri linkate cu o productivitate sporită şi prin eliminarea acelor genotipuri asociate cu o productivitate scăzută. Prezervarea populaţiilor de animale, crearea de bănci de gene sub formă de animale vii în cazul în care animalele pot fi folosite direct la reproducţie sau prin crioprezervare şi colecţii ADN în cazul ipotetic al pericolului dispariţiei unor rase, al dezastrelor naturale, al accidentelor sau al absenţei resurselor financiare. Promovarea criteriilor de profilaxie genetică în ferme de ovine în care măsurile sanitar-veterinare sunt mai dificil de aplicat. Crearea condiţiilor de identificare şi trasabilitate a ovinelor şi producţiilor acestora în toate tipurile de exploataţii zootehnice, dar mai ales în fermele private, încât acestea să penetreze mai uşor şi mai rapid pe pieţele interne şi internaţionale. Dezvoltarea parteneriatului

acurateţe, comparativ cu studiile bazate pe caracterele morfologice, osteologice şi hibridologice. Sunt urmărite două mari obiective: -comensurarea gradului de similaritate şi diferenţiere genetică dintre rasele de ovine, precum şi dintre diferite ecotipuri din cadrul aceloraşi rase cu ajutorul coeficientului (Rx,y) de corelaţie informaţională (Cx,y); -cuantificarea diversităţii sau a gradului de polimorfism (d) al diferitelor structuri genetice din cadrul fiecărei rase de ovine cu ajutorul energiei informaţionale (e). Realizarea obiectivelor majore ale acestui proiect necesită desfăşurarea unor activităţi cuprinse în mai multe etape de execuţie pe parcursul celor patru ani de derulare a proiectului: -primul an are în vedere elaborarea metodologiei experimentale privind estimarea resurselor genetice la specia ovină cu ajutorul statisticii informaţionale, cuprinzând descrierea metodelor de laborator pentru investigarea markerilor genetico-biochimici, imunogenetici şi genetico-moleculari la ovine, precum şi a modelului experimental de utilizare a conceptelor de statistică informaţională în genetica calitativă a animalelor pentru cuantificarea biodiversităţii; -în al doilea an se va realiza identificarea şi analiza unor markeri genetici cu relevanţă în biodiversitatea

manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale, consfătuiri de lucru cu crescătorii de animale sau seminare organizate la nivel național, prin publicarea unor articole de analiză în reviste de specialitate, editare de pliante, broşuri, CD-uri, cărţi etc., precum şi prin organizarea de mese rotunde, workshop-uri etc. pe problematica biodivesităţii genetice a raselor de ovine crescute în România. De asemenea, va fi creată o pagină Web pentru difuzarea acestor rezultate pe Internet, creându-se premise reale pentru conectarea consorţiului la reţelele de cercetare naţionale şi internaţionale.

233

între unităţi de cercetare-dezvoltare, precum şi IMM-uri pentru programe naţionale şi regionale de conservare a patrimoniului genetic al animalelor.

genetică la rasele de ovine crescute în România prin tipizare genetico-biochimică (la locii hemoglobinei, transferinei, albuminei, anhidrazei carbonice, potasiului eritrocitar), imunogenetică (la locii factorilor de grupă sanguină) şi genetico-moleculară (la locii OarCP20; MAF70; MAF65; McM42; HSC, Fec etc.). Astfel, se vor contura profiluri genetice complexe care să fie susceptibile de informaţii cât mai ample despre gradul de similaritate şi de diferenţiere genetică dintre rasele de ovine din România. -în anul al treilea vor fi abordate două aspecte majore: comensurarea relaţiilor genetice dintre rasele de ovine din România pe baze genetico-biochimice, imunogenetice şi genetico-moleculare cu ajutorul corelaţiei informaţionale prin determinarea distanţelor genetice, a timpilor de diferenţiere genetică şi a coeficienţilor de corelaţie informaţională şi cuantificarea diversităţii genetice la rasele de ovine din ţara noastră pe baze genetico-biochimice, imunogenetice şi genetico-moleculare cu ajutorul energiei informaţionale şi al entropiei informaţionale prin evaluarea gradului de polimorfism al sistemelor genetice la aceste rase şi prin modelare matematică a biodiversităţii la ovine prin analiză cluster, scalare multidimensională şi analiză discriminatorie. -în ultimul an se va realiza

234

fundamentarea, conceptualizarea metodologiei de cuantificare statistico-informaţională a biodiversităţii la specia ovină utilizând markeri genetici şi transpunerea ei în produs software prin mai multe activităţi, precum: integrarea informaţiilor furnizate de studiile statistico-informaţionale pentru cuantificarea biodiversităţii genetice la ovine, stabilirea algoritmilor de calcul, proiectarea, crearea bazelor de date şi completarea lor, crearea produsului soft şi testarea fezabilităţii lui, prezentarea, demonstrarea şi testarea funcţionalităţii şi utilităţii metodologiei prin transfer tehnologic în unităţile partenere care au şi rolul de staţii pilot, elaborarea documentaţiei tehnice a metodologiei de cuantificare statistico-informaţională a biodiversităţii la specia ovină utilizând markeri genetici. În fiecare etapă se vor realiza rapoarte tehnico-ştiinţifice cu rezultatele, iar pentru diseminarea lor se vor elabora lucrări ştiinţifice pentru a fi comunicate la manifestări ştiinţifice şi pentru a fi publicate în reviste de specialitate sau în cărţi de editură ştiinţifică. Determinarea gradului de similaritate şi de diferenţiere genetică dintre diferitele rase de ovine, precum şi cuantificarea polimorfismului unor structuri genetice sunt informaţii de bază în

235

procesul încrucişării pentru crearea de noi rase, ecotipuri sau tipuri morfo-productive cu performanţe productive şi reproductive mai înalte decât cele existente, dar şi pentru fundamentarea unor programe de conservare a potenţialului genetic al speciei.

44. ADER 5.1.4.

Contribuţii la consolidarea genetică şi sporirea numerică a ovinelor Karakul de Botoșani varietatea SUR în vederea omologării acestora

912.850

200.350 237.500 237.500 237.500

Diversificarea şi consolidarea genetică a gamei coloristice naturale şi a celorlalte însuşiri calitative ale pielicelelor Karakul. Sporirea numerică a ovinelor Karakul de Botoșani varietatea SUR; extinderea creşterii lor în zona de N-E a Moldovei şi schimbarea structurii coloristice a rasei Karakul. Îmbunătăţirea structurii genetice a rasei Karakul de Botoşani. Creşterea veniturilor pentru crescătorii de ovine Karakul Sur, respective preţ de valorificare superior al pielicelelor sure, reducerea cheltuielilor materiale în industria confecţiilor prin renunţarea la vopsitul chimic, sporirea producţiei de lapte şi creşterea prolificităţii comparativ cu ovinele Karakul negru. Diminuarea efectului consangvinizării în fermele

Diversificarea culorii şi a nuanţei de culoare la rasa Karakul, reprezintă o nouă tendinţă pe plan internaţional, cât şi în ţara noastră, motivată de dorinţa de rentabilizare a creşterii acestei rase. Proiectul vizează analiza genetică a modului de formare a populaţiei de ovine Karakul Sur (cota de participare a raselor şi varietăţilor la genofondul liniei, consangvinizarea aplicată, izolarea reproductivă, parametri genetici pentru însuşirile de bază ale buclajului şi progresul genetic estimat); ameliorarea principalelor însuşiri morfologice ale buclajului, diversificarea nuanţelor de culoare şi fixarea acestor trăsături zoo-economice valoroase în genofondul populaţiei. Se analizează şansa evolutivă, posibilităţile de înmulţire numerică şi de extindere a arealului de creştere, pentru sporirea competitivităţii şi rentabilizării rasei Karakul de Botoşani. Pentru stabilirea metodelor de selecţie ulterioare şi realizarea standardelor la ovinele din linia Karakul maro se vor defini parametri morfologici - caractere de rasă,

Diseminarea rezultatelor obţinute în vederea aplicării lor de către crescătorii de ovine interesaţi. Promovarea rezultatelor se va face și prin publicarea rezultatelor în reviste destinate crescătorilor de animale. Popularizarea rezultatelor se va face şi prin postarea pe site-ul MADR.

236

private datorită numărului limitat de reproducători Karakul sur. Întocmire documentaţie tehnică pentru omologarea liniei Karakul Sur din rasa Karakul de Botoşani şi pentru producerea acestor ovine, scheme de selecţie şi de potrivire a perechilor, tehnologia de ameliorare a oilor Karakul colorat și strategia creşteri rasei Karakul de Botoşani.

constituţie şi interior, productivi, reproductivi şi genetici.

45. ADER 5.1.5.

Ameliorarea și consolidarea unui nucleu de vaci de rasă Bălțată Românească de tip Fleckvieh prin selecție și utilizarea la reproducție a celor mai performante structuri genetice în vederea creșterii eficienței economice a activităților fermei

912.850

200.350 237.500 237.500 237.500

Îmbunătățirea structurii genetice şi consolidarea unui efectiv de vaci de rasă Bălţată Românească de tip Fleckvieh care să asigure un material biologic de înaltă valoare genetică, ameliorat în direcţia capacităţii de sinteză a laptelui, grăsimii şi proteinei din lapte.

Acest proiect urmărește obţinerea unor producții superioare de lapte pe parcursul generațiilor și a unor cantități totale superioare de grăsime și proteină. Etapele propuse prin proiect se vor desfășura după cum urmează: -în etapa I de derulare a proiectului se vor studia și stabili valorile productive medii, la nivel național și ale efectivului luat în studiu, privind producția de lapte, grăsime și proteină, în cazul vacilor de rasă Bălțată Românească de tip Fleckvieh, pe baza datelor din Controlul Oficial al Producției de Lapte (C.O.P.), în vederea elaborării unui program de ameliorare adaptat valorilor productive concrete; -în etapa II de derulare a proiectului se va forma nucleul de ameliorat, se va face corecția producțiilor la Echivalent Maturitate (E.M.) și se vor stabili taurii destinați

Diseminarea de material biologic de înaltă valoare genetică în fermele private. Diseminarea rezultatelor obţinute se va face prin publicarea unor lucrări de specialitate în cadrul simpozioanelor naţionale sau internaţionale organizate de instituţiile didactice de profil. Organizarea de întâlniri cu crescătorii particulari interesaţi, în vederea informării acestora cu privire la etapele parcurse, modul de lucru, rezultatele preliminare şi finale obţinute. Popularizarea rezultatelor se va face şi prin postarea pe site-ul MADR

237

însămânțărilor artificiale (I.A.) și se va realiza potrivirea perechilor. Se vor folosi tauri puternic amelioratori cu valori de ameliorare superioare ; -în etapa III de derulare a proiectului se vor stabili valorile de ameliorare ale taurilor ce vor fi folosiți la I.A. pentru F2, în funcție de nivelul productiv al vacilor mame, se vor monitoriza și cuantifica producțiile de lapte. În etapa IV de derulare a proiectului se vor calcula diferențele productive apărute în succesiunea generațiilor comparativ cu efectivul inițial, se va realiza testarea statistică a acestora și se vor aprecia rezultatele activității de ameliorare a parametrilor productivi în urma cuantificării eficienței economice a producțiilor. Pe parcursul derulării proiectului se va face difuzarea materialului genetic obținut (juninci gestante) crescătorilor de taurine din România. Toate informaţiile obţinute vor fi prelucrate statistic, interpretate, publicate în diferite reviste de specialitate și diseminate la diversele simpozioane și conferințe.

46. ADER 5.1.6.

Cercetări privind complementaritatea rasei Bazna și Mangalița cu alte rase de suine

1.262.850

287.850 325.000 325.000 325.000

Crearea metişilor cu un aport ridicat de aminoacizi esenţiali nesaturaţi în carne şi grăsime. Consolidarea şi menţinerea patrimoniului genetic la cele două rase de suine autohtone Bazna

Proiectul urmăreşte creşterea producţiei de carne atât calitativ cât şi cantitativ la metişii obţinuţi prin diferite încrucişări. Diversificarea sortimentului de metişi de suine, cu un aport ridicat de aminoacizi esenţiali nesaturaţi în carne şi grăsime, menţinerea

Rezultatele obţinute vor fi diseminate prin articole de popularizare, mese rotunde, întălniri de lucru privind această temă cu crescătorii de suine interesaţi în obţinerea carcasei de calitate

238

şi Mangaliţa pentru evitarea riscului de consangvinizare, în vederea încrucişării cu alte rase de suine. Creșterea prolificităţii şi performanţelor de producţie a descendenţilor prin infuzia de gene de la rase genetic asemănătoare, dar cu o prolificitate sporită şi cu performanţe productive superioare. Consolidarea rusticităţii descendenţilor prin retroîncrucişări cu rasele Mangaliţa şi Bazna după una-două încrucişări cu rasa amelioratoare. Realizarea metişilor de suine comerciali la standardele solicitate de industria cărnii pentru realizarea de mezeluri de calitate superioară. Obţinerea a două fătări în intervalul considerat optim pentru o exploatare eficientă a scroafelor. Crearea unui lot uniform de purcei pentru creștere și hrănire prin sincronizarea fătărilor la un număr mai mare de scroafe într-o perioadă dată. Reducerea forței de muncă necesare detectării

patrimoniului genetic la cele două rase de suine autohtone Bazna şi Mangaliţa pentru evitarea riscului de consangvinizare, în vederea încrucişării cu alte rase de suine. Se urmăreşte în acest proiect creşterea competitivităţii tehnico-economice în obţinerea unor metişi cu calităţi superioare în vedera îmbunătăţirii carcasei de carne, precum şi o cunoaştere mai aprofundată în domeniul creşterii suinelor. Creşterea randamentelor în producţia de carne românească şi îmbunătăţirea calităţii cărnii prin modernizarea sortimentelor şi implicit a tehnologiilor de creştere şi exploatare sunt măsuri absolut necesare pentru a face faţă presiunii cocurenţiale a pieţei europene. De asemenea proiectul îşi propune introducerea de noi rase la suine cu rezistenţă la factorii de stres climatici precum şi la principalele boli, superiori calitativ şi cantitativ cu un bun randament de creştere pentru extinderea în fermele de creştere a suinelor din România. Proiectul se va finaliza cu obţinerea unor metişi din încrucişarea celor două rase de suine (Bazna şi Mangaliţa) cu carcasă având calităţi deosebite privind raportul carne/grăsime în favoarea cărnii utilizată în industria cărnii la prepararea de mezeluri cu calităţi superioare, precum şi creşterea

superioară. Elaborarea de articole ştiinţifice care vor fi comunicate la simpozioanele naţionale și publicate în reviste de specialitate.

Popularizarea rezultatelor se va face şi prin postarea pe site-ul MADR.

239

estrului prin inducerea şi sincronizarea estrului pentru inseminare la timp programat.

efectivelor de metişi obţinuţi în vederea abatorizării. În primul an se va elabora un studiu documentar amplu privind metodele de sporire a numărului de produşi cu carcase de calitate. Studiul va stabili care este cea mai bună rasă cu prolificitate ridicată compatibilă cu rasa Mangaliţa şi Bazna. Se vor achiziţiona 3- 5 capete vieri dintr-o rasă cu prolificitate ridicată stabilită prin studiul documentar . Se vor crea loturile de montă, iar datele obţinute se vor prelucra şi interpreta statistic. În al doilea an se obţin produşii hibrizi F1, se va înregistra individual greutatea la naştere, la vârsta de înţărcare şi la 181 de zile. Se va urmări consumul specific de furaje, randamentul la sacrificare, indicii de calitate ai carcaselor., se va efectua înregistrarea datelor şi se vor prelucra şi interpreta statistic. În an treilea an se va urmări dinamica de creştere la hibrizii obţinuţi în paralel cu tineretul suin Mangaliţa şi Bazna prin cântărire. Se va realiza monitorizarea din punct de vedere reproductiv a hibrizilor obţinuţi, întocmirea fişelor pentru reproducătorii selecţionaţi și determinarea aminoacizilor esenţiali nesaturaţi din carcasă(carne, grăsime). În ultimul an se realizează consolidarea rusticităţii descendenţilor prin

240

retroîncrucişarea metişilor obţinuţi cu rasele Mangaliţa şi Bazna după una-două încrucişări cu rasa amelioratoare și se sacrifică şi prelucrează carcasele metişilor de suine comerciali obţinuţi la standardele solicitate de industria cărnii pentru realizarea de mezeluri de calitate superioară.

47. ADER 5.1.7.

Ameliorarea unei linii de vaci din rasa Holstein Friza în direcția îmbunătățirii concomitente a robusteței și calității laptelui

962.850

212.850 250.000 250.000 250.000

Realizarea unei tehnologii practice de ameliorare care să permită deținătorilor de vaci de lapte și a celor interesați includerea în deciziile de selecție a caracterelor legate de robustețea vacilor și a calității laptelui acestora. Crearea unor baze de date cu înregistrarea unor caractere care să definească robustețea vacii și calitatea laptelui. Vor fi incluse aici: consumul de furaje, aprecierea condiției corporale, starea detaliată a sănătății și fertilității fiecărei vaci. Identificarea instrumentarului necesar măsurării robusteței unei vaci (balanța energetică) și calitatea laptelui (conținutul de lactoferină și compoziția grăsimii laptelui în acizi grași). Folosirea spectometriei în

Selecția focalizată pe creșterea producției de lapte are ca rezultat îmbunătățirea considerabilă a producției, dar în același timp determină ca vacile de lapte să piardă cantități însemnate din rezervele corporale fiind astfel în diferite grade cu balanța energetică negativă o bună parte din timpul unei lactații. În asemenea condiții vaca de lapte este considerată mai puțin robustă, având serioase probleme de sănătate și fertilitate. Ca rezultat al interesului public pentru sistemele viitoare de productie a laptelui si al impactului lor asupra mediului, selecția vacilor de lapte în multe țări a fost orientată spre caractere neproductive majoritatea din acestea fiind cele asociate cu sanătatea vacii. Considerăm că este necesar ca în lucrările de selecție să se asocieze atât caracterele privind robustețea vacilor de lapte cât și caractere legate de calitatea laptelui și sănătatea umană, creându-se astfel un avantaj competitiv pentru producătorul de lapte. Unele studii preliminare arată că pot

Proiectul generează în primul rând cunoștințe mai profunde privind ameliorarea vacilor de lapte iar prin aplicarea lor fermierii vor fi beneficiarii acestui proiect. Rezultatele vor fi diseminate la diferite seminarii și conferințe, întâlniri cu reprezentanți ai MADR, ASAS și ANARZ ai organizațiilor de inseminări artificiale sau cu grupuri de fermieri. Promovarea noilor creații se va face și prin publicarea rezultatelor în reviste destinate crescătorilor de vaci de lapte.

241

infraroșu pentru determinarea conținutului de grăsime, proteină și lactoză.

fi elaborate ecuații cu aceste determinări pentru predicția conținutului de acizi grași, obiectivul fiind evaluarea acestora și pentru predicția robusteții vacii de lapte. O vacă de lapte robustă trebuie să mențină un nivel scăzut de celule somatice în lapte în condiții de mediu diferite și pe toată viața productivă. Creșterea numărului de celule somatice din lapte este un indicator atât al compromiterii stării de sănătate a ugerului dar și al scăderii calității laptelui. Scăderea numărului de celule somatice din lapte este un alt obiectiv al lucrărilor de selecție. Tehnologiile genomice pot fi folosite în vederea identificării ADN-lui asociat cu laptele de calitate „bună” sau „rea” și robustețe „înaltă” sau „joasă”. Identificarea markerilor specifici permite evaluarea genetică necesară luării deciziei de selecție. Cunoscând profilul genetic al unei vaci cu robustețe îmbunătățită care să producă un lapte mai sănătos crescatorul de vaci de lapte poate ameliora profitabilitatea efectivului său iar societatea va beneficia de pe urma produselor lactate mai sănătoase.

48. ADER 5.1.8.

Cercetări privind ameliorarea rasei Ţurcană prin hibridare cu rase de ovine specializate pentru producţia de lapte şi carne

1.062.850

237.850 275.000 275.000 275.000

Crearea unei noi linii de ovine specializată pentru producţia de lapte, având la bază rasele Lacaune şi Ţurcană, cu o producţie de lapte estimată de 150-180 kg în condiţii de

Obiectivul proiectului este crearea a două noi linii hibride la ovine, specializate pentru producţiile de lapte şi carne, cu un înalt potenţial genetic, care să fie bine adaptate la condiţiile de creştere şi exploatare din România. Pe parcursul

Promovarea noilor creaţii biologice prin publicaţii în reviste agricole adresate fermierilor şi organizarea de loturi demonstrative în cadrul expoziţiilor şi târgurilor de profil.

242

producţie specifice zonelor de deal şi munte. Crearea unei noi linii de ovine specializată pentru producţia de carne, având la bază rasele Dorper şi Ţurcană, cu rate de creştere la mieii supuşi îngrăşării de 270-320 g/zi. Elaborarea unor studii de eficienţă economică pentru exploatarea celor două linii nou create în condiţii de producţie. Creşterea productivităţii şi a eficienţei economice în cadrul fermelor comerciale care exploatează rasa Ţurcană, prin introducerea noilor creaţii biologice.

implementării proiectului, activităţile principale vor viza crearea, consolidarea genetică, testarea performanţelor productive şi multiplicarea celor două linii. Ca rase genitoare vor fi utilizate rasa Ţurcană (ca rasă maternă) şi rasele specializate Lacaune şi Dorper, rase cu înalt potenţial genetic pentru producţia de lapte, şi respectiv, de carne. Pe baza producţiilor medii obţinute de rasele genitoare, se poate estima la linia specializată pentru lapte o producţie medie de 150-180 kg/lactaţie, iar la linia de carne un spor mediu zilnic la mieii la îngrăşat de 270-320 g. După producerea şi consolidarea genetică a celor două linii specializate, vor fi testate performanţele productive în condiţii de producţie. Multiplicarea celor două genotipuri şi diseminarea lor în cadrul fermelor comerciale fiind ultima etapă a proiectului.

Publicarea rezultatelor în cadrul unor articole ştiinţifice şi participarea la conferinţe naţionale şi internaţionale. Producerea şi diseminarea de berbeci amelioratori din cadrul celor două linii către crescătorii privaţi, pentru sporirea performanţelor productive şi economice din fermele de ovine care exploatează rasa Ţurcană. Crearea unei pagini Web pentru difuzarea rezultatelor obţinute, sub formă de rapoarte, prezentări power-point, articole de popularizare şi articole ştiinţifice. Organizarea de workshopuri pentru crescătorii de ovine şi asociaţiile profesionale.

49. ADER 5.1.9.

Cercetări privind evaluarea stadiului actual al formării unei noi linii de ovine specializată pentru producţia de lapte prin încrucişarea oilor Ţigaie cu berbeci Awassi, adaptată zonei de podiş din partea de Nord-Est a României

802.850

172.850 210.000 210.000 210.000

Determinarea gradului de asemănare genetică cu rasele parentale în vederea definirii tipului actual. Evaluarea însușirilor și a caracterelor morfologice, de producție și de reproducție la populația metisă actuală în vederea dirijării selecției. Determinarea și caracterizarea intensității de creștere, a preocității și

Obiectivul principal al proiectului îl reprezintă evaluarea stadiului actual al formării unei poulații noi de ovine rezultată din încrucișarea oilor Țigaie cu berbeci Awassi, adaptată condițiilor pedoclimatice din Podișul Moldovei. Proiectul vizează și analiza gradului de combinabilitate genetică dintre rasele genitoare și stabilirea criteriilor de selecție în scopul definirii tipului final în vederea omologării. Proiectul mai propune și

Potenţialii beneficiari ale acestui proiect sunt exploataţiile agricole zootehnice aflate în zona de podiş a Moldovei, care au activități de bază în creșterea oilor pentru lapte. Beneficiari ai rezultatelor proiectului de cercetare vor fi şi societățile economice care au în portofoliu fabricarea de produse trațitionale din lapte de

243

a rezistenței organice la populația metisă R2, R3 şi R4. Testarea gradului de combinabilitate genetică dintre rasele participante la formarea unui tip nou de ovine adaptate condițiilor specifice zonei de podiș din Moldova. Sporirea indicilor de reproducție în vederea eficientizării noii populații de ovine.

implementarea unui management sustenabil în vederea valorificării superioare a tradiției creșterii oilor pentru lapte și îmbunătăţirea patrimoniului genetic naţional cu noi populaţii de ovine. De asemenea, finalizarea cercetărilor va permite definirea criteriilor tehnice în vederea omologării. Definirea unor sisteme tehnologice de creștere și exploatare a noii populaţii de ovine care să permită sporirea eficienței exploatațiilor de ovine. Definirea şi aplicarea selecției în vederea obţinerii unei producţii de lapte marfă de 130-150 litri la oile metise. Stabilirea celor mai bune tehnologii de creștere și exploatare în funcţie de dimensiunea efectivelor.

oaie sau alte sortimente solicitate pe piață. Diseminarea rezultatelor se va realiza prin participarea la diferite manifestări științifice de profil din ţară şi străinatate. Transferul către fermieri a rezultatelor obţinute se realizează prin: -organizarea de loturi demonstrative; -asigurarea de consultanţă tehnică; -editarea de publicaţii de popularizare; -multipicarea rapidă a noilor hibrizi care dispun de producţii mari de lapte; -dezbateri tematice şi workshop-uri; -postarea pe site-ul MADR și a unităților partenere a rezultatelor obținute.

50. ADER 5.1.10.

Cercetări privind compatibilitatea încrucișării raselor de taurine autohtone cu tauri din rase de carne

862.850

187.850 225.000 225.000 225.000

Obţinerea de produși prin încrucișarea femelelor de rasă Bălțată cu Negru Românească, Bălțată Românească şi Brună cu tauri din rase de carne: Blanc Blue Belge, Charolaise, Limousine, Angus. Realizarea unor sporuri medii zilnice în greutate superioare la produşii obţinuţi din încrucişări comparativ cu sporurile caracteristice raselor

Proiectul îşi propune pe de o parte studiul privind compatibilitatea încrucişării între rasele autohtone şi rasele de carne, pe de altă parte, eficienţa economică obţinută din încrucișările dintre mame - vaci de lapte în perioada de declin productiv și tați –tauri de carne cu performanțe deosebite. Se vor stabili loturile experimentale şi schemele de încrucișare prin utilizarea de MSC de la tauri din rase de carne. Se vor urmări descendenții masculi de la fătare până la valorificare în

Promovarea informaţiilor ştiinţifice şi tehnologice rezultate din proiect se realizează prin: -editarea de materiale de informare (tehnologie, broşuri,etc.). -organizarea de întâlniri cu crescatorii de animale din diferite zone ale ţării; - postarea pe site-ul MADR şi a unităților partenere a rezultatelor obtinute.

244

românești. Îmbunătăţirea calităţii carcasei la tineretul mascul la sacrificare şi eficienţă economică superioară prin valorificarea acestora. Utilizarea femelelor obţinute din încrucişări cu tauri din rase de carne pentru crearea unui nucleu cu caracteristici preponderent pentru prroducţia de carne. Realizarea celui mai bun model de încrucişare şi recomandarea acestuia crescătorilor de taurine din ţara noastră.

diferite faze ale creșterii. Se vor înregistra indicatorii productivi pe fiecare lot experimental și se va realiza compararea rezultatelor atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. Pentru descendenţii femele se vor stabili schemele de încrucişare pentru consolidarea unui nucleu cu potenţial superior pentru productia de carne şi creşterea eficienţei economice în exploatarea acestuia. Se va elabora tehnologia de creştere şi îngrăşare a produşilor obţinuţi din astfel de încrucişări.

Obiectivul specific 5.2: Conservarea și prezervarea populațiilor de animale (rase, linii) vulnerabile și în pericol de dispariție51. ADER

5.2.1. Menţinerea şi consolidarea patrimoniului genetic la 3 rase grele de curcă (Meleagris gallopag, Albă mare, Bronzată, Diana), în vederea omologării

762.850

162.850 200.000 200.000 200.000

Menţinerea raselor şi populaţiilor de curci în pericol de abandon. Consolidarea patrimoniului genetic naţional la curci, la standardele UE, prin materialul genetic valoros, adaptat condiţiilor din România şi diseminat în cât mai multe ferme. Ameliorarea continuă a performanţelor de producţie şi reproducţie (creşterea gradului de conversie a furajelor, îmbunătăţirea producţiei de ouă, a sporului în greutate, fertilităţii,

Asigurarea efectivelor matcă a raselor ţintă la standardele de sănătate şi performanţă biologică ridicată (an I - IV). Selecţia pozitivă continuă a materialului biologic pentru consolidarea parametrilor urmăriţi şi diseminarea în ferme de producţie a produşilor rezultaţi (an I - IV). Experimentarea şi validarea secvenţelor tehnologice specifice pentru realizarea performanţelor biologice şi de producţie a raselor ţintă (an I - IV). Acţiuni de diseminare a materialului biologic şi a tehnologiilor specifice prin comunicări ştiinţifice, elaborarea de articole în revistele de specialitate, instruiri cu fermierii,

Gradul ridicat de complexitate al proiectului va determina ca rezultatele acestuia să genereze un puternic impact de natură tehnică, economică şi socială. Prin extinderea şi diseminarea materialului genetic valoros creat şi perfecţionat, precum şi a tehnologiei adecvate de creştere şi exploatare, se va realiza la nivelul ţării un pachet „genetică plus tehnologie specifică inovatoare” la un nivel similar cu cel din UE. Diseminarea se va realiza

245

ecloziunii, a calităţii cărnii) şi testarea combinabilităţii acestora în vederea găsirii celor mai avantajoase variante de hibrizi din punct de vedere economico-financiar. Elaborarea tehnologiilor specifice de creştere a curcilor în sistem tradiţional pentru rasele ţintă. Generalizarea tehnologiei performante de creştere a curcilor şi stabilirea strategiei de creştere în sistem tradiţional ferme de tip familial la un număr cât mai mare de fermieri.

mese rotunde (an I - IV). Elaborarea şi depunerea documentaţiilor în vederea omologării raselor grele de curci (an IV).

prin: -difuzarea de material biologic valoros (ouă de incubaţie, pui de o zi, pui zburaţi) fermierilor şi gospodăriilor populaţiei, care, prin adaptabilitate, rezistenţa la boli şi la stress, ritm de creştere, vor face cea mai eficientă publicitate; -elaborarea unui Ghid tehnologic cu prezentarea populaţiilor şi performanţelor; -elaborarea de articole în revistele de specialitate, transfer de cunoştinţe, instruiri cu fermierii; -postarea pe site-ul MADR şi a rezultatelor obtinute.

52. ADER 5.2.2.

Conservarea şi prezervarea taurinelor pe cale de dispariţie, respectiv rasa Sura de stepă în vederea asigurării biodiversităţii resurselor genetice a populaţiilor de animale

862.850

187.850 225.000 225.000 225.000

Menţinerea unui nucleu distinct din rasa Sura de stepă, cât mai apropiat sau chiar identic cu Sura de Stepă originară din zona Moldovei, NT, BC, VS, IS care să asigure stabilitatea genetică a exemplarelor şi un număr suficient de mare pentru a evita driftul genetic. Elaborarea unei tehnologii de creştere a rasei Sura de stepă.

În anul I de derulare a proiectului se va face un studiu documentar privind rasa Sura de stepă şi importanţa ei în programul de conservare a resurselor genetice a populaţiilor de taurine. Se va evalua efectivul de taurine din rasa Sura de stepă existent în ţară, din punct de vedere numeric şi a însuşirilor fenotipice şi genotipice, în vederea stabilirii obiectivelor viitoare de conservare şi prezervare de gene. În anul II de derulare a proiectului se vor desfăşura activităţi de însămânţare artificală a vacilor Sura de stepă cu material seminal congelat provenit de la tauri din aceeaşi rasă, vor fi înregistraţi şi

Elaborarea de articole ştiinţifice care vor fi comunicate la simpozioanele naţionale și se vor publica în reviste de specialitate. Întîlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, consultanţă pentru fermieri. Elaborare de articole de popularizare, broşuri. Creare pagina web cu informaţii privind conservarea rasei Sura de stepă şi posibilităţi de utilizare a ei în scop economic, cultural şi turistic.

246

monitorizaţi produşii cu însuşiri fenotipice caracteristice rasei, urmărindu-se indicatorii de creştere şi dezvoltare. Se vor elabora articole ştiinţifice în vederea comunicării la simpozioane şi publicării în reviste de specialitate. În anul III de derulare a proiectului se vor continua activităţile de însămânţare artificală a vacilor Sura de stepă cu material seminal congelat provenit de la tauri din aceeaşi rasă, precum şi înregistrarea şi monitorizarea produşilor. Se vor elabora articole ştiinţifice în vederea comunicării la simpozioane şi publicării în reviste de specialitate. În anul IV de derulare a proiectului se vor centraliza rezultatele obţinute, în ceea ce priveşte menţinerea şi conservarea unei populaţii din rasa Sura de stepă la un nivel care să evite driftul genetic. Toate informaţiile obţinute vor fi prelucrate statistic. Se vor elabora articole ştiinţifice în vederea comunicării la simpozioane şi publicării în reviste de specialitate.

53. ADER 5.2.3

Conservarea fondului genetic la rasa de taurine Pinzgau de Transilvania

762.850

162.850 200.000 200.000 200.000

Formarea unui nucleu de taurine din rasa de taurine Pinzgau de Transilvania, aflată în stare critică respectiv pe cale de dispariție, și menținerea acestui nucleu la standardul rasei și la un efectiv care să prevină driftul genetic. După

În faza I de derulare a proiectului se va face un studiu privind rasa Pinzgau de Transilvania și importanța ei în programul de conservare a resurselor genetice în cadrul populațiilor de taurine. Se vor evalua efectivul existent în zona de creștere, din punct de vedere numeric dar și însușirile morfo-productive și genetice în

Se vor elabora articole șitiințifice care vor fi prezentate la simpozioane naționale și vor fi publicate în reviste de specialitate. Totodată se vor organiza mese rotunde, instruiri de specialitate cu crescătorii acestei rase și se va asigura consultații tehnice

247

optimizarea mărimi nucleului de conservare, tineretul femel și în special cel mascul disponibil va fi dirijat spre zona de creștere a rasei în vederea menținerii și conservării acesteia. Păstrarea raselor locale asigură biodiversitatea biologică, genetică și securitatea alimentară a țării, mai ales că specia taurina este cea mai expusă scimbărilor climatice din ultimul timp, iar rasele locale pot fi o alternativă eficientă la rasele ameliorate prin utilizarea unor caracter ale acestora. În final se va elabora tehnologia de creștere și exploatare a rasei locale Pinzgau de Transilvania.

vederea elaborării programului de conservare. Tot în cursul acestei faze se va identifica și achiziționa un număr de 30 de capete tineret femel apt pentru reproducție și 5 tăurași, efectiv care va sta la baza formării nucleului de conservare. În faza II va începe activitatea de reproducție pentru care se va folosi monta naturală cu tauri autohtoni de Pinzgau de Transilvania, tauri care vor fi autorizați în acest sens, se va un punct de recoltare și însămânțare artificială. Se vor înregistra și vor fi monitorizați toți produșii obținuți în cadrul nucleului de conservare, se vor urmări toate însușirile fenotipice și cele privind creșterea și dezvoltarea tineretului. Se vor studia și aspectele, privind furajarea, indicii de reproducție, producția și calitatea laptelui, aspecte privind starea de sănătate și comportamentul rasei. Rezultatele preliminare se vor prelucra și interpreta statistic, pentru diseminarea acestora se vor organiza mese rotunde, simpozioane și se vor publica aceste rezultate în reviste de specialitate. În anul III de derulare a proiectului va continua activitatea de reproducție precum și monitorizare produșilor obținuți, vor continua observațiile cu privire la furajare, reproducție, producția și calitate

pentru fermierii interesați. Se va elabora și publica o broșură de specialitate privind tehnologia de creștere și exploatare a rasei locale Pinzgau de Transilvania. Tineretul femel și mascul disponibil în cadrul nucleului, odată format și consolidat va fi dirijat spre arealul de creștere a rasei în vederea menținerii și conservării genetice a populațiilor actuale.

248

laptelui, starea de sănătate și comportamentul rasei. Se vor elabora articole de specialitate care vor fi prezentate la diverse simpozioane și publicate în reviste de specialitate. În cursul fazei IV de finalizare a proiectului se vor centraliza datele obținute, în privința conservării rasei locale Pinzgau de Transilvania, la nivelul care să permită evitarea derivei genetice. Se vor prelucra statistic toate datele obținute, se vor publica articole de specialitate . În final se va elabora tehnologia de creștere și exploatare a rasei Pinzgau de Transilvani, sens în care se va edita o broșură de specialitate care va fi difuzată crescătorilor acestei rase.

54. ADER 5.2.4.

Obţinerea, consolidarea şi bioconservarea unui nucleu de vaci de rasă Brună provenit pe linie paternă din tauri genotipaţi pentru genele implicate în sinteza K-cazeinei din lapte

812.850

175.350 212.500 212.500 212.500

Utilizarea, în contextul bio-economic din România, a markerilor moleculari în managementul resurselor genetice, cu implicații în selecția vacilor în vederea îmbunătățirii calitative a producției de lapte. Genotiparea animalelor de rasă Brună pentru genele de importanţă economică implicate în sinteza proteinelor din lapte. Crearea de animale performante prin aplicarea

Proiectul va investiga markeri genetici care pot fi utilizați în programele de ameliorare genetică pentru îmbunătățirea calității laptelui, având ca efect pe termen lung creșterea durabilității și competitivității în activitatea de creștere a bovinelor. Importanţa proiectului rezultă din utilizarea unor metode moderne care deja sunt aplicate în țările UE, cu acţiuni benefice atât în rentabilizarea procesării laptelui, cât şi în creşterea calităţii produsului finit. Etapele propuse prin proiect vor consta în: Etapa I: analiza markerilor

Difuzarea rezultatelor se va face prin publicarea de lucrări științifice în cadrul unor reviste de specialitate în cadrul unor simpozioane/conferințe naționale şi internaţionale. Asigurare de consultanţă către alte unităţi de creştere şi ameliorare a bovinelor, staţiuni de cercetare sau laboratoare care solicită aceasta, precum și unități SEMTEST și ANARZ. Participarea la diferite întruniri ale organizaţiilor

249

unui sistem de selecţie asistată de markeri moleculari într-un efectiv de vaci de rasă Brună. Crearea unei linii de vaci de Brună cu aptitudini superioare pentru calitatea laptelui: calitate superioară a proteinei, cu un conţinut crescut de k-cazeină și raportul proteină-grăsime foarte strâns. Îmbunătăţirea genomului animalelor în cadrul unui efectiv de rasă Brună şi obţinerea unui material biologic de înaltă valoare genetică, ameliorat în direcţia capacităţii de sinteză a proteinelor din lapte şi creşterea capacităţii de conversie a laptelui în brânzeturi.

moleculari - se vor colecta probe biologice (sânge și bulbi de păr) și se va izola ADN de la întreg efectivul de animale de rasă Brună luat în studiu. Se va efectua analiza markerilor moleculari pentru genele implicate în sinteza proteinelor din lapte (k-cazeină şi β-lactoglobulină). Se vor analiza polimorfismele pentru markerii moleculari asociați cu calitatea laptelui la rasa Brună. Etapa II: înregistrarea performanțelor productive și determinarea compoziției chimice a laptelui - se vor înregistra performanțele productive și se va determina și analiza compoziția chimică a laptelui la nivel individual și pe întreg efectivul de vaci de rasă Brună luat în studiu. Etapa III: genotiparea materialului seminal - se va efectua genotipatea materialului seminal congelat (MSC) pentru genele implicate în sinteza proteinelor din lapte. Se va analiza MSC disponibil în centrele SEMTEST, provenit de la tauri de rasă Brună. Etapa IV: potrivirea perechilor - se va realiza potrivirea perechilor, vaci genotipate pentru k-cazeină şi β-lactoglobulină cu material semnial congelat provenit de la tauri genotipați, cu scopul de a crește frecvența alelelor favorabile și a obţine un nucleu cu aptitudini superioare în direcţia capacităţii de sinteză a proteinei şi grăsimii din lapte.

sau asociaţiilor care au legătură cu tematica proiectului pentru a asigura în acest fel o transparenţă internă şi internaţională a rezultatelor cercetării. Postarea pe site-ul MADR şi a rezultatelor obținute.

250

Etapa V: analiza datelor, calculul coeficienților de corelație și diseminarea rezultatelor - se vor corela genotipurile cu producțiile și compoziția chimică a laptelui. Se va realiza interpretarea statistică a datele obținute și vor fi diseminate rezultatele generate prin proiect rezultatele generate prin proiect vor face disponibile date științifice de interes și vor completa datele din literatura de specialitate, cu impact atât pentru comunitatea științifică românească cât și pentru cea internațională.

Obiectivul specific 5.3. : Îmbunătățirea indicatorilor de reproducție la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice55. ADER

5.3.1. Maximizarea progresului genetic la rasa de capră Carpatină prin implementarea biotehnologiilor inovative de reproducţie în cadrul fermelor familiale

712.850

150.350 187.500 187.500 187.500

Obţinerea de metişi F1 din rasa Carpatină prin încrucişarea cu rase specializate de lapte din UE (Saanen şi Alpina franceză). Obţinerea unei creşteri a producţiei medie de lapte de la 250-300 kg/lactaţie la 400-450 kg lapte/lactaţie la iezii metişi Carpatină x Saanen şi Carpatină x Alpină. Obţinerea de ţapi metişi F1 şi R1 şi utilizarea lor la reproducţie pentru difuzarea progresului genetic în fermele familiale de caprine.

Proiectul urmăreşte creşterea producţiei de lapte la rasa Carpatină utilizând biotehnologii moderne de reproducţie (inducerea şi sincronizarea estrului şi inseminarea artificială a femelelor cu material seminal procesat de la masculi din rase specializate pentru lapte). Se vor elabora schemele de în crucişare a caprelor locale din rasa Carpatină cu ţapi din rasele de lapte importate. Efectivul de femele din experiment vor fi înscrise în controlul oficial al producţiei de lapte. Se va stabili gradul de ameliorare genetică prin compararea producţiei de lapte la femele de rasă Carpatină şi metişi Carpatină x Saanen şi Carpatină x Alpină aflate la prima lactaţie. Anul I - Se va întocmi un studiu documentar privind producţia de

Rezultatele obţinute vor fi prezentate la consfătuiri şi mese rotunde, cursuri de instruire cu proprietarii exploataţiilor de caprine organizate cu asociaţiile de crescători de capre. Se va realiza transferul tehnologic în unităţile partenere. Rezultatele cercetării vor putea fi aplicate de către instituţiile de profil, de potenţialii beneficiari din teritoriu prin intermediul Asociaţiei Crescătorilor de Caprine din România (CAPRIROM) - filialele judeţene, fiind favorizate exploataţiile mijlocii. Se va elabora o lucrare ştiinţifică cu rezultatele

251

lapte la rasa Carpatină şi la rasele specializate pentru producţia de lapte (Saanen şi Alpina franceză). Se vor achiziţionarea de ţapi de rasă Saanen şi Alpină franceză pentru colectarea materialului seminal. Prelucrarea materialului seminal provenit de la masculi din rasele Saanen şi Alpină franceză. Se vor alcătui loturi experimentale de femele de rasă Carpatină care vor fi inseminate artificial cu material seminal de la masculi din rasa Saanen, Alpină franceză şi Carpatină (lot martor). În anii II, III şi IV se vor înregistra indicii de reproducţie la loturile de capre, inseminate artificial, se va urmări dezvoltarea corporală a iezilor F1 şi R1 rezultaţi la fătare, înţărcare, la 6, 9 şi 12 luni. Se va efectua controlul producţiei de lapte prin cântărirea producţiei individuale de lapte, lunar, pe toată perioada de lactaţie la: femele metis F1 şi la femele de rasă Carpatină aflate la prima lactaţie. Prelucrarea statistică a datelor obţinute şi studiu comparativ între loturi.

proiectului ce va fi publicată într-o revistă internaţională cotată ISI şi în reviste de specialitate din România. Se vor realiza 150 de broşuri cu schemele de realizare pentru fiecare protocol de lucru. Se va efectua postarea pe site-urile unităţilor partenere şi MADR, a rezultatelor obţinute.

56. ADER 5.3.2.

Cercetări privind intensivizarea procesului de reproducţie la taurine prin biotehnologii de reproducţie

862.850

187.850 225.000 225.000 225.000

Obținerea unui interval între fătări cât mai aproape de 365 zile, interval considerat optim pentru o exploatare eficientă a vacilor. Realizarea unei producţii mai mari de lapte prin creşterea numărului de

Studii de specialitate au indicat că prin diferite metode biotehnice ciclul sexual la vacă poate fi controlat şi dirijat, astfel încât, într-o perioadă dată să fie însămânţate artificial mai multe femele, avantajele constând în scurtarea intervalului de instalare a gestaţie, urmărirea mai uşoară a manifestării căldurilor, organizarea

Diseminarea rezultatelor proiectului se realizează prin : -elaborarea de articole ştiinţifice care vor fi comunicate la simpozioane naţionale; -elaborarea de articole ştiinţifice care vor fi

252

lactaţii/vacă. Folosirea unui lot uniform de viței pentru creștere și hrănire prin sincronizarea fătărilor la un număr mai mare de vaci într-o perioadă dată. Planificarea lactațiilor în efectiv în conformitate cu anumite cereri ale pieței (preț favorabil, produse sezoniere etc.). Reducerea forței de muncă necesare detectării estrului prin inducerea şi sincronizarea estrului pentru inseminare la timp, programat. Elaborarea unei tehnologii de reproducţie îmbunătăţite pentru vacile întreţinute liber în adăpost.

mai bună a reproducţiei în fermele de vaci şi implicit efecte economice importante. Sincronizarea estrului reprezintă o metodă importantă pentru îmbunătățirea managementului reproductiv la bovine. Se au în vedere diferite metode moderne de sincronizare a estrului la vaci în vederea îmbunătăţirii indicilor de reproducţie la vacile întreţinute în sistem liber. Prin acest proiect vor fi aplicate mai multe scheme de tratament în vederea inducerii estrului într-o anumită perioadă, la un număr mai mare de vaci. Protocoalele de tratament au la bază diferite produse hormonale, administrate în formă unică, (gestageni tip Progesteron), Prostaglandina (PGF2α), în asociaţie (analogi GnRH + PGF2α) sau combinaţii (gestageni + GnRH + PGF2α) în vederea stabilirii celor mai eficiente biotehnici de management al estrului. Se vor alcătui 5 loturi experimentale, a câte 15-20 capete/lot, vaci cu o stare bună de sănătate (apreciată prin analize de profil metabolic) şi de întreţinere (apreciată prin scorul condiţiei corporale), în funcţie de protocolul terapeutic aplicat.

publicate în reviste de specialitate; -întîlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, consultanţă pentru fermieri, articole de popularizare, broşuri ; -postarea pe site-ul MADR, a rezultatelor obţinute.

57. ADER 5.3.3.

Îmbunătățirea capacității reproductive și a sănătății genetice a efectivelor de taurine și bubaline prin

812.850

175.350 212.500

Identificarea genotipurilor anormale şi eliminarea acestora din populaţia activă în scopul evitării

Dată fiind importanţa bolilor ereditare în asigurarea unui fond genetic valoros, un deziderat major al creşterii animalelor de fermă

Diseminarea rezultatelor obținute prin lucrări științifice, mese rotunde, pliante, broșuri, întâlniri cu

253

aplicarea măsurilor de profilaxie a bolilor ereditare

212.500212.500

transmiterii în descendenţă a diferitelor boli ereditare cu impact mare asupra generaţiilor viitoare. Creşterea natalităţii la nivel de fermă, prin: reducerea mortalităţii embrionare şi a nou-născuţilor, asigurarea unui ritm normal al însămânţărilor şi fătărilor, reducerea tratamentelor şi intervenţiilor sanitar-veterinare, evitarea pierderilor economice. Selectarea genotipurilor valoroase și asigurarea sănătății genetice a efectivelor de bovine investigate.

este identificarea purtătorilor de alterări ale materialului genetic şi recomandarea măsurilor ce se impun pentru a împiedica diseminarea lor în populaţiile de descendenţi. Se vor identifica loturi de animale din populaţia activă, utilizată la reproducţie, masculi şi femele, atat la taurine ( Bălțată cu Negru Românească, Băltată Romanească şi Brună) cat si la bubaline (Bivol romanesc). Se vor recolta probe de sânge, se vor monta culturi de leucocite, se vor prelucra prin metode moderne de investigaţie, se va stabili diagnosticul citogenetic, se vor stabili măsurile adecvate de profilaxie a bolilor ereditare identificate şi se vor elibera buletinele de analiză citogenetică, care se vor transmite beneficiarilor.

crescătorii de animale și postarea pe site-ul MADR, a rezultatelor obţinute..

58. ADER 5.3.4.

Cercetări și studii de genetică moleculară în vederea optimizării indicatorilor de reproducție pentru obținerea hibrizilor de găini pentru ouă și carne

662.850

137.850 175.000 175.000 175.000

Promovarea genotipurilor valoroase, respectiv a hibrizilor de găini pentru ouă proveniți din încrucișări de linii pure ce duc la creșterea productivității și obținerea pe această bază a rezultatelor economice superioare. Elaborarea unui ghid de bune practici în sensul optimizării indicatorilor de reproducție în cadrul tehnologiei de reproducție în avicultura industrială

Scopul proiectului de cercetare în domeniul aviculturii se referă cu preponderență la aplicaţia practică, referitoare la soluţionarea situaţiilor litigioase care pot apărea atunci când un furnizor de material biologic nu respectă formula genetică de obţinere a hibridului comercial, reprezintă un instrument folositor clienţilor pentru expertiză. Explicarea apariţiei intersexului la galinaceae, respectiv teza şi antiteza creării raselor noi de păsări reprezintă două aplicaţii de interes pentru cercetarea ştiinţifică. Rezultatele obţinute şi prezentate în

Rezultatele preconizate ale proiectului vor fi aplicate practic în producţie de fermierii din avicultura industrială. Diseminarea rezultatelor obținute prin prezentarea de lucrări științifice, participarea la mese rotunde, producerea si prezentarea de pliante, broșuri și întâlniri cu crescătorii din industria avicolă. Publicarea de articole de popularizare a rezultatelor

254

pentru obținerea hibrizilor de ouă și carne. Producerea puilor hibrizi de o zi sexabili după culoarea pufului prin utilizarea femelelor părinte silver heterozigote şi barat heterozigote în schemele de hibridare. Explicarea apariției intersexului la galinacee. Teza şi antiteza creării raselor noi de păsări. Elaborarea unei metode de stopare a decolorării penajului şi de îmbunătățire a acestui caracter la hibrizii comerciali de ouă obținuți prin încrucișarea masculilor Rhode-Island roșu cu femele Rhode-Island alb.

acest studiu atestă modificări şi completări esenţiale care privesc determinismul genic al culorii penajului şi al sexului la păsări. Noua teorie este susținută în prezent de cinci aplicații practice. Dintre acestea, respectiv producerea puilor hibrizi de o zi, sexabili după culoarea pufului şi metoda propusă pentru stoparea decolorării penajului şi îmbunătăţirea acestui caracter la hibrizii comerciali de ouă, vor prezenta interes pentru companiile producătoare de material biologic. Activitatea desfăşurată în domeniul geneticii aviare permite semnalarea a câteva neconcordanţe în transmiterea culorii penajului. Din acest motiv au fost reluate experimentele efectuate în primele decenii ale secolului al XX-lea, experimente în care s-a urmărit determinismul genetic al culorii penajului şi al sexului. Pornind de la neconcordanţele apărute în transmiterea culorii penajului de la masculul-părinte la femelele din generaţia F1, s-au reluat experimental cercetările referitoare la perechile de caractere silver-gold şi barat-gold. Rezultatele obţinute au oferit unele noutăţi care privesc ereditatea culorii penajului şi a sexului la păsări. O a două neconcordanţă s-a observat în urma încrucişării între

în lucrările şi revistele de specialitate, precum şi participarea la emisiunile de radio şi TV. Prezentarea rezultatelor activităţii de cercetare şi a noilor realizări pe site-ul MADR

255

ei, a masculilor şi femelelor din generaţia F1. Astfel, în generaţia F2 s-au obţinut trei categorii de genotipuri în care ambele sexe sunt egal reprezentate pentru fiecare categorie genotipică, cu rol în transmiterea culorii penajului. Comparativ cu încrucişarea directă în care s-au obţinut trei categorii de fenotipuri şi trei categorii de genotipuri, la încrucişarea reciprocă s-au obţinut patru categorii de fenotipuri şi trei categorii de genotipuri. În acest caz, genotipul heterozigot se realizează tot cu o frecvenţă de 50%, dar aceasta se obţine prin însumarea a două categorii de fenotipuri care au culori diferite, sunt heterozigote şi se obţin în proporţii egale. Din punct de vedere ştiinţific, rezultatele cercetărilor scot în evidenţă trei descoperiri şi anume: -identificarea în cromozomul W a genelor care determină culoarea penajului şi modul particular de acţiune al acestora; -determinismul genic al sexului care se bazează pe identificarea genei dominante a sexului (SDW) în cromozomul W şi a alelei sale recesive (sdw) în cromozomul Z; - existenţa unui alt mecanism genetic care explică separarea pe sexe a puilor hibrizi de o zi, diferit de mecanismul hemizigotic.

256

OBIECTIVUL GENERAL 6. : Îmbunătățirea nutriției și alimentației animalelor în vederea creșterii competitivității sectorului de creșterea animalelor, a siguranței și calității produselor, scăderea impactului asupra mediului Obiectivul specific 6.1.: Valorificarea eficientă în hrana animalelor de fermă a noi resurse furajere, generate de ameliorarea plantelor şi evoluţia diverselor industrii alimentare/ non-alimentare 59. ADER

6.1.1. Tehnologii nutriționale inovative bazate pe utilizarea în hrana animalelor a unor materii prime furajere recent ameliorate, cu implicații asupra siguranței și calității produselor

962.850

212.850 250.000 250.000 250.000

Crearea unei baze de date, realizarea de tehnologii nutritionale, pe specii de animale, elaborarea de ghiduri practice, publicarea de articole și comunicări științifice.

Două tendințe atrag atentia în mod deosebit în ultimii ani, prin implicațiile acestora asupra apariției de noi varietăți de plante: populația lumii în creștere și schimbările climatice. Plantele furajere sunt caracterizate prin predominanta unor principii nutritive (ex. plante energetice, proteice), prezența unor factori antinutriționali cu efecte negative pentru animale (acid erucic, glucozinolati, tanini), plante de mare sau mică producție etc. Ameliorarea conținutului acestora în anumiți nutrienți (ex. mazărea cu conținut mai ridicat proteic), sau crearea de varietăți mai bine adaptate unor zone specifice sau mai rezistente la secetă de ex., a dus la apariția de noi plante al căror potențial nutrițional nu este cunoscut. Scopul proiectului este de a crea o bază de date cu plantele al căror potențial este necunoscut/mai putin cunoscut, de a le stabili valoarea nutritivă detaliată și de a găsi soluții de valorificare superioară a potențialului acestora în hrana animalelor de fermă. Studiile pe animale vor fi axate predominant spre valorificarea plantelor care sunt potențial valoroase prin prisma producțiilor (sub aspect cantitativ și calitativ) și care nu intră în compeție cu

Diseminare pe scara largă (publicare articole, ghiduri practice etc); vizite la ferme, transfer de tehnologii. Participare cu comunicări la conferințe naționale /internaționale. Prezentarea rezultatelor activităţii de cercetare pe site-ul MADR.

257

consumatorul uman. Pentru atingerea obiectivului vizat se vor derula următoarele activități: -listarea plantelor furajere recent ameliorate; -selecția celor cu potențial valoros pentru animale; -stabilirea criteriilor de selecție; -stabilirea valorii nutritive detaliate; -crearea bazei de date; -teste de digestibilitate; -macroteste pe animale de fermă; -stabilirea potențialului nutrițional; -stabilirea unor secvenţe tehnologice de cultivare a unor plante furajere care să ridice potenţialul calitativ şi cantitativ.

60. ADER 6.1.2.

Eficientizarea valorificării subproduselor industriale prin dezvoltarea pentru animalele de fermă a unor strategii nutriționale inovative prietenoase față de animal, om și mediu, componentă a agriculturii durabile

862.850

187.850 225.000 225.000 225.000

Elaborarea de noi strategii nutriționale alcătuite din rețete furajere complexe cu caracter inovativ pentru animalele de fermă. Valorificarea superioară a subproduselor rezultate din industria națională alimentară, mai exact industria uleiurilor și aceea a prelucrării fructelor și legumelor. Crearea unei baze de date privind subprodusele de interes nutrițional pentru animale. Reducerea impactului negativ asupra mediului. Crearea unei pagini web a proiectului. Elaborare broșură/specie privind know how-ul

În societatea modernă, consumatorii preferă alimentele de origine animală provenite de la animale hrănite cu ingrediente care sunt, într-o măsură cât mai mare, naturale. Din această perspectivă, aditivii vegetali joacă un rol important în agricultura modernă. În același timp, Comisia UE a elaborat în 2013 un document despre sustenabilitatea alimentară, care include un capitol cu privire la reducerea deșeurilor alimentare, subiectul devenind un obiectiv politic cheie pentru UE (rezoluția Parlamentului UE din 19 ianuarie 2012). Și în industria alimentară din România există practica transformării subproduselor direct în deșeuri care pot afecta calitatea mediului. Nutriția animală poate ajuta sectorul alimentar să

Pagina web a proiectului, modalitate de diseminare privind: activitățile din cadrul proiectului, rezultatele obtinute, evenimentele organizate ( work-shopuri, open-days), lucrările publicate. Editare broșuri/specie, privind noile strategii nutriționale, rezultate, modalități de prelucrare a aditivilor și rata de includere în furaj, date de contact cu întreprinderi sau mici producători din industria alimentară. Publicarea rezultatelor obținute în reviste de popularizare. Organizarea unui workshop/an și o zi open-

258

folosirii noilor aditivi vegetali furajeri “low cost”. Creșterea încrederii consumatorilor în alimentele de origine animală datorită înlocuirii unora dintre aditivii sintetici cu aditivi furajeri vegetali. Creșterea vizibilității capacității cercetării agricole din România prin publicarea de articole științifice în reviste din fluxul principal. Creșterea experienței și expertizei tinerilor cercetători (doctoranzi și post-doc); brevete; work-shopuri și open days.

minimizeze aceste pierderi prin utilizarea acelei părți din producția alimentară care nu este adresată în mod direct consumului uman. În plus, subprodusele de origine vegetală din industria alimentară reprezintă de multe ori materii prime furajere ieftine, bogate în diferiți nutrienți (antioxidanți, vitamine, minerale, acizi grași polinesaturați, pigmenți naturali, etc). Scopul acestui proiect este de a dezvolta, prin activități specifice de cercetare aplicativă, a unor strategii nutriționale inovative bazate pe rețete furajere, testate și validate prin experimentări “in vivo”, care să asigure: -valorificarea superioară a unor subproduse de origine vegetală din industria alimentară; -identificarea producătorilor și a subproduselor ,,low-cost” care pot fi valorificate eficient în hrana animalelor de fermă; -minimizarea factorilor de risc asupra mediului atât la nivelul producătorilor din industria alimentară cât și la nivelul fermierilor prin diminuarea cantităților de suproduse care nu își găsesc utilizarea cât și prin reducerea metaboliților proveniți de la aditivii furajeri anorganici regăsiți în excreta animalelor; -punerea la dispoziția fermierilor a unor aditivi vegetali low cost, cu impact în prețul furajului și calitatea produselor obtinuțe;

day/specie. Publicarea rezultatelor în reviste din fluxul principal de informații pentru a crește vizibilitatea la nivelul internațional a cercetării românești. Materiale informative adresate organizațiilor de protecție a consumatorilor privind obținerea de alimente de la animale hrănite cu rații bogate în materii prime furajere de origine vegetală. Facilitarea relațiilor profesionale între specialiști/producători din industria alimentară și fermierii interesați de aditivii furajeri vegetali cu cost redus. Brevete/specie; prezentarea rezultatelor la simpozioane și conferințe. Editare materiale informative (flyere, postere) cu date tehnice disponibile diseminării publice (după depunerea cererilor de brevet) pentru târguri și expoziții naționale.

259

-asigurarea pe piață alimentelor de origine animală (carne, ouă, lapte) a unor produse obținute de la animale în hrana cărora se folosesc cu precădere materii prime furajere naturale. Principalele activități ale proiectului: -aceste rezultate vor fi obținute în primul rând, la nivel de pilot, prin realizarea unor experimente în hale/ferme experimentale, dotate corespunzător, și cu asigurarea colaborării unor unități din industria extracției uleiurilor și a prelucrării legumelor și fructelor; -rezultatele obținute în proiect vor fi diseminate în diferite modalități la diferite niveluri: public, academic, producători din industria alimentară, fermieri; -organizarea de work-shopuri și open days; -editarea unei broșuri/specie privind know how-ul (condiționare, rata de includere, etc.) pentru fermierii interesați în folosirea noilor aditivi vegetali furajeri “low cost”; -depunere cereri de brevet; -implicarea în toate activitățile de cercetare și diseminare tineri cercetători, doctoranzi, post-doc.

Obiectivul specific 6.2.: Asigurarea calităţii nutritive a nutrețurilor și produselor animaliere primare; realizarea de alimente funcționale 61. ADER

6.2.1. Studii privind efectul nutrienților/ contaminanților din hrana suinelor asupra funcțiilor de absorbție/barieră imună a tractusului gastro-intestinal; dezvoltarea de

962.850

212.850 250.000 250.000 250.000

Evaluarea efectului unor nutrienți/contaminanți alimentari la nivelul intestinului, unde au loc procese fiziologice importante reprezentate de digestie și absorbție.

Proiectul propune ca noutate testarea unor noi surse furajere bogate în principii active (polifenoli, etc) atât in vitro prin utilizarea unui model celular de simulare in vitro a barierei intestinale, cât și in vivo prin experimente pe purcei după

Proiectul va contribui la aducerea pe piață furajelor a noi surse furajere, neconvenționale a căror rată de digestie și absorbție va fi cunoscută prin investigații la nivel

260

noi strategii nutriționale în vederea îmbunătățirii statusului imun

Stabilirea unor noi strategii nutriționale pentru animale de fermă. Recepturi de nutreț combinat specifice unor strategii nutriționale îndreptate spre asigurarea calității nutritive a produselor animaliere.

înțărcare. Aceste experimente vor permite o evaluare complexă a efectelor dietelor de hrană suplimentate cu noile surse furajere la nivel celular, molecular și sistemic. Întrucât aceste surse furajere au o puternică capacitate antioxidantă și sunt stimulatori ai răspunsului imunitar, va fi testată și capacitatea lor de a contracara acțiunea contaminanților furajeri fiind bine cunoscut faptul că nu există materii prime și furaje libere de contaminanți.

intestinal. Proiectul se va finaliza cu noi recepturi și formularea de noi strategii nutriționale pentru animalele de fermă, cu impact economic asupra performanțelor fermelor private și de stat ceea ce va contribui la asigurarea sănătății și bunăstării animale și a siguranței și securității alimentare. Proiectul va investiga și evalua noi surse furajere generând noi date referitoare la efectul lor asupra sănătății intestinale. În paralel vor fi obținute date despre posibilitatea de utilizare a noilor surse furajere în reducerea efectelor determinate de contaminanții furajeri. Diseminare prin comunicări la conferințe naționale /internaționale, transfer de tehnologii. Prezentarea rezultatelor activităţii de cercetare pe site-ul MADR.

62. ADER 6.2.2.

Determinarea efectelor nutreţurilor procesate asupra mediului ruminal şi performanţelor productive ale rumegătoarelor

762.850

162.850 200.000 200.000 200.000

Elaborarea de noi strategii nutriționale pentru a corecta valorificarea resurselor furajere. Stabilirea de structuri de nutrețuri combinate. Elaborarea de recomandări nutriționale și

Cercetări orientate spre efectele procesării nutrețurilor asupra rumenului și a performanțelor productive ale rumegătoarelor nu au mai fost abordate în ultimii ani, deși diversele industrii procesatoare au evoluat continuu, generând noi tipuri de nutrețuri.

Valorificare către mediul profesional (fermieri, asociații, producători de furaje. etc.). Elaborarea paginii web a proiectului. Elaborarea și distribuirea gratuită a unor ghiduri

261

valorificarea corectă a unor nutrețuri/ subproduse.

Aceasta are efecte negative asupra eficienței utilizării respectivelor nutrețuri din cauza insuficientei cunoașteri a acestora. De asemenea, insuficienta lor cunoaștere conduce la ignorarea unor potențiale strategii nutriționale care să conducă la obținerea unor produse animaliere (ex. lapte) cu o calitate nutrițională superioară. Activități principale: -identificarea principalelor tipologii de procesare a nutrețurilor utilizate în România, relevante prin prisma obiectivelor proiectului; -selectarea tipurilor de procesare (respectiv a nutrețurilor procesate) relevante prin prisma obiectivelor proiectului (ex. diverse tipuri de borhoturi, diverse reziduuri, etc.); -determinarea efectelor la nivel ruminal, prin studii pe animale fistulizate; -testarea în condiții de fermă de vaci de lapte a nutrețurilor selectate în urma experimentelor pe animale fistulizate, în vederea identificării efectelor asupra producției de lapte (cantitate, eficiență, calitate nutrițională); -estimarea efectelor asupra statusului imun al animalelor, respectiv asupra stării de sănătate a consumatorilor laptelui îmbunătățit nutrițional; -diseminarea pe scară largă și prin mijloace variate a rezultatelor proiectului.

practice de aplicare a rezultatelor proiectului. Participarea la târguri și expoziții. Transfer direct, cu titlu gratuit, către ferme/asociații profesionale. Publicarea de articole în reviste de popularizare. Valorificare către mediul academic/științific prin: - comunicări științifice; - articole științifice.

OBIECTIVUL GENERAL 7.: Eficientizarea sistemelor de exploatare a animalelor de fermă

262

Obiectivul specific 7.1. : Elaborarea și validarea de tehnologii de exploatare a animalelor 63. ADER

7.1.1. Elaborarea de tehnologii integrate pentru producerea laptelui de oaie în sistem organic, în zona colinară şi de munte a pajiştilor permanente

862.850

187.850 225.000 225.000 225.000

Elaborarea unor tehnologii de înfiinţare şi exploatare a pajiştilor din zona de deal şi munte destinate exploatării cu ovinele în sistem organic. Elaborarea unor tehnologii de creştere a ovinelor în sistem de producţie organic. Realizarea unui studiu tehnico-economic privind producerea laptelui de oaie în sistem organic.

Obiectivul proiectului este elaborarea pentru zona de deal şi munte a unor tehnologii sustenabile integrate pentru producerea laptelui de oaie în sisteme de producţie organice cu costuri reduse. În implementarea proiectului, activităţile vor viza punerea în valoare a potenţialului patrimoniului pastoral al României din zonele de deal şi munte, precum şi studiul relaţiei sol – plantă – animal.

În cadrul proiectului, vor fi elaborate şi dezvoltate tehnologii de înfiinţare şi exploatare a pajiştilor ecologice, precum şi a unor tehnologii de creştere a ovinelor pentru producţia de lapte în sistem organic. Tehnologiile elaborate şi testate urmând să fie aplicate în cadrul fermelor comerciale, de tip extensiv. Organizarea de workshopuri pentru crescătorii de ovine şi asociaţiile profesionale. Prezentarea rezultatelor activităţii de cercetare pe site-ul MADR.

Obiectivul specific 7.2. : Îmbunătățirea indicatorilor de reproducție la animalele de fermă prin utilizarea biotehnologiilor specifice 64. ADER

7.2.1. Îmbunătățirea potențialului productiv în fermele de vaci pentru lapte din N-E României prin producerea de embrioni “in vitro” folosind donatoare de ovocite înalt productive și material seminal (sexat și nesexat) provenit de la tauri testați

792.850

170.350 207.500 207.500 207.500

Obţinerea unui număr mare de femele, viţele pentru lotul de înlocuire, din vaci cu producţii mari de lapte şi cu evenimente patologice incompatibile cu reproducţia normală. Valorificarea eficientă a acestor vaci comparativ cu abatorizarea. Identificarea factorilor cheie de macro și microclimat implicați în succesul acestei biotehnologii. Stabilirea costurilor pentru obţinerea unei viţele dintr-o vacă cu potenţial

Activităţile proiectului urmăresc: -în anul I de derulare vor fi identificate fermele potenţial beneficiare ale acestui proiect. Vor fi selectate vacile donatoare de ovocite, care au avut performanţe productive, dar fost propuse pentru reformă din diferite cauze; -în anul II de derulare se va cuantifica numărul de embrioni transferabili, care pot fi obţinuţi de la o vacă reformă, cu antecedente productive performante, utilizând m.s.c. sexat; -în anul III de derulare se vor evalua ratele de concepție la vacile receptoare de embrioni din fermele selectate şi vor fi înregistraţi şi

Elaborarea unei tehnologii de reproducţie pentru obţinerea de embrioni ”in vitro” de la vaci donatoare. Elaborarea de articole ştiinţifice care vor fi comunicate la simpozioane naţionale. Elaborarea de articole ştiinţifice care vor fi publicate în reviste de specialitate. Articole de popularizare, broşuri. Pagină web cu informaţii privind tehnologia de reproducţie pentru valorificarea superioară a

263

genetic superior. monitorizaţi produşii obţinuţi. Se vor elabora articole ştiinţifice în vederea comunicării la simpozioane şi publicării în reviste de specialitate. -în anul IV de derulare se vor centraliza rezultatele cu privire la activitatea de reproducţie a vacilor din loturile experimentale, în ceea ce priveşte rata de concepţie, desfăşurarea gestaţiei şi a parturiţiei, raportul sexelor produşilor obţinuţi. Se va evalua potenţialul productiv al produşilor de sex femel obţinut, comparativ cu cel al donatoarelor selectate. Se vor elabora articole ştiinţifice în vederea comunicării la simpozioane şi publicării în reviste de specialitate.

vacilor, care au avut anterior performanţe productive superioare, dar au fost propuse pentru reformă din diferite cauze.

OBIECTIVUL GENERAL 8.: Asigurarea bunăstării și sănătăţii animalelorObiectivul specific 8.1.: Suport tehnico-științific pentru asigurarea bunăstării și sănătății animalelor65. ADER

8.1.1. Implementarea măsurilor de bunăstare a bivolilor, în relație cu indicatorii de producție, reproducție și economici în diferite module de ferme, cu impact asupra dezvoltării durabile a speciei

792.850

170.350 207.500 207.500 207.500

Elaborarea unei tehnologii moderne de creştere a bivolilor în ferme de dimensiuni medii şi mari. Elaborarea ghidului de bunăstare pentru fermele de bivoli de dimensiuni medii şi mari, în vederea dezvoltării durabile a speciei. Îmbunătăţirea parametrilor de producţie şi creşterea cantităţii de materie primă pentru piaţa produselor obţinute de la bivoli. Îmbunătăţirea parametrilor de reproducţie în fermele de dimensiuni mijlocii, în

Inventarierea crescătorilor de bivolițe, cu ferme de dimensiuni medii, din zona Brașov şi Sibiu, prin conlucrare cu asociațiile de profil. Elaborarea de studii individualizate pentru fiecare fermă de dimensiune medie, în vederea implementării de către acestea a tehnologiilor moderne, care să respecte condițiile de bunăstare. Elaborarea unui raport ştiintific privind măsurile de creştere a producţiei de lapte în fermele luate în studiu. Elaborarea unui raport ştiintific privind măsurile de rentabilizare a fermelor de dimensiuni medii. Elaborarea ghidului de bunăstare în

Utilizarea în fermele luate în studiu a: -tehnologiilor moderne de hrănire, bazate pe raţii întocmite ştiinţific; -folosirea principiilor moderne de păşunat raţional dozat; -folosirea mulsului mecanic; -urmărirea activităţii de reproducţie, depistarea şi inseminarea bivoliţelor la momentul optim, pentru a nu se pierde cicluri de reproducţie; -creşterea tineretului de reproducţie după un plan

264

vederea rentabilizării creşterii bivolilor.

vederea dezvoltării durabile a speciei.

de creştere întocmit ştiinţific pentru fiecare fermă; -asigurarea spaţiului optim pentru cazarea animalelor, -controlarea parametrilor de microclimat din adăposturi. Articole de popularizare, broşuri. Pagină web cu informaţii privind tehnologiile moderne de hrănire.

66. ADER 8.1.2.

Creşterea bunăstării şi sănătăţii tineretului animal în special porcin, prin utilizarea de aditivi furajeri (premixuri sau suplimente furajere) care să conţină anticorpi mono şi policlonali (IgY) obţinuţi din gălbenuşul de ouă provenite de la găini imunizate specific

712.850

150.350 187.500 187.500 187.500

Obţinerea de aditivi furajeri aplicabili în perioade critice în creşterea tineretului animal în special porcin (criza de înţărcare, alte boli, convalescenţă etc.), aditivi realizaţi pe bază de imunoglobuline Y. Realizarea unor metodologii de imunizare a găinilor cu germeni patogeni. Determinarea calitativă şi cantitativă a IgY specifici folosind teste ELISA preparate "in house". Stabilirea unor proceduri de evaluare a activităţii specifice în laborator şi clinic. Obţinerea de soluţii dezinfectante pe bază de IgY, pentru suprafeţe şi mediul ambiental de creştere a tineretului

Scopul proiectului este acela de a implementa mijloace de îmbunătăţire a bunăstării tineretului animal prin utilizarea de mijloace alternative la folosirea, în exces, a antibioticelor. În cadrul proiectului se va face o cartare a principalilor agenţi patogeni care afectează sănătatatea tineretului animal în special porcin, în perioade critice de viaţă (înţărcare, transport, convalescenţă etc.) Se vor prepara antigene specifice, se vor formula imunogene şi se va proceda la imunizarea găinilor ouătoare; ouăle recoltate la momentul optim, vor fi procesate şi se vor obţine imunoglobulinele specifice din gălbenuş (IgY). După controlul cantitativ şi calitativ, acestea vor fi condiţionate sub formă de aditivi furajeri, formule medicamentoase sau soluţii dezinfectante. Preparatele respective vor fi testate

Metodologiile, produsele şi rezultatele obţinute şi comunicate vor contribui la dezvolatrea unei alternative solide la utilizarea excesivă a antibioticelor în perioadele critice din dezvoltarea tineretului animal în special porcin, antibiotice care produc antibiorezistenţă la unii germeni patogeni şi permit difuzarea şi acţiunea nefastă a acestora inclusiv la om afectând pe cale de consecinţă şi bunăstarea animalelor. Premixurile cu IgY mono sau polivalente vor putea fi apoi realizate industrial sau semiindustrial. Metodele, tehnicile şi rezulatele obţinute vor fi publicate online, în reviste de specialitate sau

265

animal în special porcin. în laborator şi pe cazuri clinice – preventiv şi curativ; în final elaborându-se un raport tehnico-ştiinţific cu concluziile şi recomandările rezulate, iar în plan practic se vor realiza serii de produse care vor putea fi puse la dispoziţia crescătorilor de animale.

comunicate la diferite manifestări ştiinţifice, naţionale sau internaţionale, în acest fel, fiind puse la dispoziţia atât a crescătorilor de animale cât şi altor colective de cercetare sau echipe interesate de utilizarea de substanţe specifice antibacteriene și/sau antivirale care să complementeze sau să înlocuiască utilizarea, uneori, nefastă, în exces, a antibioticelor.

OBIECTIVUL GENERAL 9.: Dezvoltarea cercetărilor de apiculturăObiectivul specific 9.1.: Diversificarea și eficientizarea producțiilor apicole67. ADER

9.1.1. Standardizarea metodelor de biometrie în studiul raselor, de creştere a reproducătorilor și de însămânţare instrumentală, utile în evaluarea familiilor de albine, cu aplicabilitate în conservarea și ameliorarea genofondului apicol naţional

762.850

162.850 200.000 200.000 200.000

Metoda standardizată pentru evaluarea biometrică a rasei autohtone de albine (A.m. carpatica) în conformitate cu metode aplicate și la alte rase europene. Metode optimizate și standardizate de creștere a matcilor și trântorilor în funcție de numărul de matci crescute și împerecheate pe sezon aplicabile în stupinele autorizate de creștere a materialului biologic. Tehnică optimizată de însămânțare instrumentală.

Producția apicolă depinde în mare masură de tehnicile apicole utilizate, resursele florale existente dar și de calitatea materialului biologic utilizat. Cercetările de ultimă oră pe plan european arată că utilizarea materialului biologic local, selecționat, reprezintă cea mai bună soluție în managementul apicol durabil, în contextul utilizării populațiilor locale cu rezistență naturală sporită la boli și conservării diversității raselor, cunoscându-se problemele de depopulare masivă cu care se confruntă numeroase țări în ultimii ani. Evaluarea familiilor de albine în procesul de selecție și creștere de material biologic ameliorat în rasa curată (A.m. carpatica) reprezintă obiectivul principal al Programului

Realizarea unor publicatii (carti, ghiduri) cu metode optimizate, standardizate de evaluare biometrică și de creștere a reproducătorilor. Actualizarea programului de ameliorare și conservare a albinei românești și a legislației în domeniu. Diseminarea rezultatelor se realizează prin publicarea de articole tehnice și științifice și prin participarea la manifestări științifice pe plan național și internațional.

266

național de ameliorare și conservare a albinei românești, dar și baza tehnologică în producerea de material biologic selecționat în stupinele autorizate ANARZ în acest scop. Obiectul proiectului este de a optimiza și standardiza acele metode care să poată fi aplicate în stupinele de selecție autorizate pentru producerea de material biologic și care să poată fi integrate în programele de ameliorare la nivel european. Principalele activitati sunt: -analiza metodelor și tehnicilor aplicate pe plan internațional privind biometria la albine, creșterea reproducătorilor și însămânțarea instrumentală ; -prelevarea de probe de albine din diverse populații locale și europene și realizarea unor studii de biometrie comparative ; -studiul principalelor metode de creștere a reproducătorilor la albina meliferă și de însămânțare instrumentală a matcilor și stabilirea unor indici de calitate a matcilor împerecheate natural/însămânțate instrumental ; -îmbunătățirea, optimizarea și standardizarea metodelor de evaluare și tehnologiilor de creștere a reproducătorilor și de însămânțare instrumentală ca metode de control a împerecherilor la albine și dezvoltarea unui laborator de analiză, de referință la nivel

267

național. OBIECTIVUL GENERAL 10. : Dezvoltarea și diversificarea sistemelor și tehnologiilor de acvacultură și asigurarea sănătății viețuitoarelor acvaticeObiectivul specific 10.1. : Elaborarea și implementarea sistemelor și tehnologiilor competitive și performanțe, adaptate la contextul socio –economic actual, cu impact negativ redus asupra mediului și a componentelor sale 68. ADER

10.1.1. Sisteme și tehnologii moderne pentru reproducerea și cresterea peștilor și a altor organisme acvatice

762.850

162.850 200.000 200.000 200.000

Rezultatele proiectului se vor concretiza în sisteme și tehnologii de reproducere artificială a peștilor și de creștere în etapa de dezvoltare postembrionară prin: -evaluarea condițiilor de mediu corelat cu particularitățile biologiei reproducerii pentru speciile de pești de apă dulce în vederea stabilirii modelului de control și monitorizare; -metode de evaluare și de selecție a reproducătorilor ; -metode de stimulare hormonală, de prelevare și de incubație a produselor sexuale ; -testarea comparativă a unor substanțe hormonale ; -stabilirea parametrilor tehnici care caracterizează reproducerea artificială a principalelor specii de pești de apă dulce ; -elaborarea, proiectarea și realizarea instalațiilor pilot pentru reproducerea artificială a peștilor de

Utilizarea materialului biologic piscicol de populare adaptat diferitelor tipuri de ferme piscicole și sisteme de creștere, cu origine cunoscută și cu caracteristici productive superioare este condiția esențială pentru dezvoltarea acvaculturii. Deși România dispune de importante capacități de producție piscicolă, în acest moment, producerea materialului de populare se realizează în câteva ferme, care nu dispun de bază biologică corespunzatoare. Având în vedere stadiul actual al sistemelor și tehnologiilor de reproducere utilizate în acvacultura europeană şi rezultatele obţinute de unităţile de cercetare în acest domeniu, s-au evidenţiat o multitudine de aspecte care trebuie luate în considerare referitoare la: controlul factorilor de mediu, condiționarea reproducătorilor, tratamentele hormonale, adaptarea sistemelor de incubație, eficientizarea energetică a sistemelor, managementul operării tehnologiei de reproducere în funcţie de particularităţile eco-fiziologice a peștilor, menţinerea stării de sănătate şi a condiţiilor de biosecuritate pe întreaga durata a ciclului de reproducţie.

Rezultatele cercetărilor vor fi diseminate şi puse la dispoziţia agenţilor economici din domeniul acvaculturii, autorităţii publice centrale ce răspunde de pescuit şi acvacultură, precum şi comunităţii ştiinţifice din domeniu, prin: -promovarea publică a informaţiilor ştiinţifice şi tehnologice prin organizarea de întâlniri cu agenţi economici, autorităţi publice centrale, organizaţii patronale, direcţii agricole judeţene; -editarea de materiale de informare; -postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obținute.

268

cultură ; -elaborarea, proiectarea și realizarea modelelor experimentale de creștere în perioada de dezvoltare postembrionară; -stabilirea variantelor tehnologicee cele mai performante sub aspectul calităţii şi eficienţei; -definitivarea tehnologiilor și a modelelor experimentale de creştere; -producerea materialului biologic piscicol de populare, cu caracteristici bioproductive superioare ; -obtinerea puietului necesar refacerii potențialului piscicol al ecosistemelor naturale și exploatarea complexă și durabilă a resurselor acvatice naturale ; -lărgirea paletei de specii și diversificarea sortimentală a producției piscicole prin introducerea și extinderea în cultură, a unor specii autohtone valoroase ; -reintroducerea pe piață a unor specii apreciate, pentru care există tradiție în consum.

Prezentul proiect are ca obiect: -activități care vizează fundamentarea științifică și tehnică a reproducerii artificiale a peștilor prin evaluarea condițiilor de mediu în corelație cu particularitățile biologie de reproducere a peștilor, a metodelor de evaluare și de selecție a reproducătorilor, a metodelor de stimulare hormonală, prelevare și incubație a produselor sexuale, testarea unor substanțe hormonale, testarea aparatelor de incubație, a tehnicilor de prelevare și transport al larvelor; -activități care vizează elaborarea, proiectarea și realizarea sistemelor şi tehnologiilor de reproducere adaptate cerințelor speciilor de pești de apă dulce, experimentarea acestora, determinarea parametrilor tehnici care caracterizează tehnologia de reproducere artificială ; -proiectarea și realizarea modelelor tehnologice pentru creșterea descendențelor în perioada de dezvoltare postembrionară ; experimentarea pentru stabilirea densităților optime de creștere, a metodelor de hrănire, monitorizare și control al condițiilor de mediu pentru încadrarea în ecartul optim al fiecărei specii ; -analiza rezultatelor, stabilirea variantelor tehnologice cele mai performante sub aspectul calităţii şi eficienţei; -definitivarea tehnologiilor și a

269

modelelor experimentale de creştere. Proiectul își propune să elaboreze tehnologii moderne de reproducere atât pentru speciile de pești de cultură, dar și pentru speciile care, în acest moment, nu fac obiectul creșterii dirijate industriale, deși prezintă importanță economică și sunt solicitate pe piață, contribuind astfel la diversificarea producției piscicole. Proiectul vizează sprijinirea fermierilor prin punerea la dispoziție a unor sisteme și tehnologii de reproducere artificială adaptate noilor condiții ecologice şi tehnologice, care să asigurare obţinerea unui material de populare cu caracteristici productive superioare, obținut în condiții controlate, adaptat sistemelor tehnologice actuale.

69. ADER 10.1.2.

Elaborarea şi implementarea unor tehnologii inovative şi eco-eficiente pentru creșterea în sistem intensiv a unor specii de pești cu perspective bune de piață

862.850

187.850 225.000 225.000 225.000

Obţinerea valorilor optime ale parametrilor biologici şi fizico-chimici ai apei tehnologice prin utilizarea metodelor ecologice de filtrare. Stabilirea sistemului de creştere a vieţuitoarelor acvatice. Stabilirea tehnologiei cadru şi a normativului specific pentru speciile de peşti pretabile, formule de populare, densităţi de populare, hrană administrată, etc.

Politica Comună în domeniul pescăriei prin liniile sale directoare promovează dezvoltarea durabilă a acvaculturii, încurajând realizarea de produse de înaltă calitate şi sănătoase şi metode de producţie care să nu dăuneze mediului înconjurător şi bioprodusului. În aceste condiţii, dezvoltarea acvaculturii a devenit una din orientările fundamentale datorită preocupărilor pentru sporirea calităţii şi securităţii lanţului alimentar. Mare parte din modelele sistemelor şi tehnologiilor intensive de creştere au început să fie

Rezultatele cercetărilor vor fi diseminate şi puse la dispoziţia agenţilor economici din domeniul acvaculturii, autorităţii publice centrale ce răspunde de pescuit şi acvacultură, precum şi comunităţii ştiinţifice din domeniu, prin: -promovarea publică a informaţiilor ştiinţifice şi tehnologice prin organizarea de întâlniri cu agenţi economici, autorităţi publice centrale, organizaţii

270

Elaborarea standardului tehnologiei de creştere a vieţuitoarelor acvatice.

corelate cu principiile ecologice urmărindu-se menţinerea eficienţei economice a acestora. În acest context una din priorităţile cercetării în domeniu acvaculturii o reprezintă, dezvoltarea de tehnologii eco-eficiente şi a standardelor specifice acestora. Gradul de noutate al proiectului constă în conversia şi standardizarea acestor tehnologii de creştere, urmărind implementarea de tehnologii noi, „naturale” şi curate, care pot avea impact direct asupra productivităţii şi profitabilităţii şi având ca rezultat menţinerea unor ecosisteme acvatice viabile şi durabile. Proiectul vizează elaborarea de tehnologii şi metode moderne eco-eficiente de creştere a speciilor de peşti cu perspective comerciale bune. Este un proiect interdisciplinar ce presupune o abordare complexă a relaţiei biomediu acvatic – producţie piscicolă – siguranţă alimentară, urmând să asigure: -calitatea biomediului acvatic prin utilizarea metodelor ecologice; -adaptarea sistemelor convenţionale de creştere a vieţuitoarelor acvatice la tehnologia ecologică; -elaborarea tehnologiei eco-eficiente de creştere a speciilor de peşti; . -standardizarea tehnologiei şi crearea normativului specific.

patronale, direcţii agricole judeţene; -editarea de materiale de informare; -postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obținute.

271

Principalele activități realizate în cadrul proiectului sunt: -evaluarea particularităților chimice și biologice ale mediului de cultură precum și ale speciilor de cultură în vederea stabilirii protocolului experimental și a cadrului tehnic de derulare a acestuia; -activități de dezvoltare experimentală cu etapele specifice: proiectarea tehnologiei adaptată pentru a răspunde criteriilor ecologice și a celor de eficiență economică; experimentarea tehnologiei prin testarea a 6 seturi de variante de creștere a materialului piscicol diferețiate prin formule de populare, densități de creștere, tipuri de intervenții tehnologice pentru asigurarea hranei specifice în directă corelație cu cerințele fiziologice ale fiecărei specii de cultură și cu păstrarea calității biomediului acvactic; stabilirea variantelor tehnologice cele mai performate sub aspectul calității și eficienței economice; întocmirea documentației tehnice; -demonstrarea rezultatelor tehnologice.

Obiectivul specific 10.2.: Studii și cercetări suport pentru asigurarea bunăstării și sănătății vietuitoarelor acvatice 70. ADER

10.2.1. Elaborarea și implementarea unui program de monitorizare, pentru reducerea riscurilor patologice în acvacultură, diminuarea pierderilor și asigurarea sănătății și a bunăstării animale

862.850

187.850 225.000 225.000 225.000

Rezultatele preconizate cuprind: -stabilirea tehnicilor şi a metodologiei de diagnostic precoce privind agenţii patologici luaţi în studiu; -dezvoltarea tratamentelor

Tematica de cercetare propusă în acest proiect vizează elaborarea şi implementa în acvcacultura din România a unui program de monitorizare a stărilor patologice la peşti având în vedere că acestea reprezintă din ce în ce mai frecvent factori limitativi ai producţiei

Rezultatele ştiinţifice ale cercetărilor vor fi puse la dispoziţia comunităţii ştiinţifice din domeniu. Pentru tehnicile şi metodologiile finalizate în cursul cercetărilor se va întocmi documentaţia

272

profilactice şi terapeutice; -evaluarea distribuţiei agenţilor patogeni în efectivele piscicole în România; -participări la reţele de epidemiosupraveghere naţionale şi internaţionale specifice.

piscicole, fie prin reducerea ritmului de creştere şi deprecierea valorii alimentare şi a aspectului comercial, fie prin mortalitatea de multe ori în masă a peştilor. Direcţiile majore pe care se vor desfăşura cercetările constau în: -studii epidemiologice privind distribuţia agenţilor patogeni în efectivele piscicole în România,; -dezvoltarea instrumentelor de diagnostic prin crearea unor metodologii bazate pe utilizarea tehnicilor imunologice; -dezvoltarea unor produse de intervenţie utilizabile în profilaxia și tratamentul îmbolnăvirilor luate în studiu; -dezvoltarea infrastructurii tehnice; -creşterea şi dezvoltarea capacităţilor şi a expertizei naţionale în domeniu. Principalele activități realizate în cadrul proiectului sunt: -cartarea agenților patogeni și a stării de sănătate a efectivelor piscicole și a altor organisme acvatice vii din fermele de acvacultură din România; -modelarea și elaborarea sistemului de diagnoză în cazul agenților patogeni de natură parazitară, bacteriană și a celor nespecifici; -experimentarea și elaborarea unor metodele de profilaxie și tratament a bolilor și dăunătorilor prezenți în fermele de acvacultură prin utilizarea de noi produse

tehnică în vederea testării şi omologării de către organismele abilitate. Totodată, rezultatele cercetărilor vor fi puse la dispoziţia agenţilor economici ce au ca domeniu de activitate acvacultura în vederea eficientizării activităţii şi a creşterii competitivităţii, publicarea unor articole în reviste de specialitate şi on-line.

273

farmaceutice.OBIECTIVUL GENERAL 11.: Punerea în valoare a patrimoniului pastoral al României prin sporirea producţiei totale de furaje şi a calităţii acestora, cu o conversie optimă în produse animaliere, în concordanţă cu o bună practică agricolă caracterizată prin armonizarea dintre dezvoltarea economico- socială, conservarea biodiversităţii şi protectia mediului Obiectivul specific 11.1.: Elaborarea unor soluţii tehnologice de îmbunătăţire, întreţinere şi folosire a pajiştilor situate în diferite regiuni fizico-geografice (câmpie, deal, munte) în contextul relaţiei climă - sol – plantă – animal - produs animalier - conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului înconjurător 71. ADER

11.1.1. Soluţii tehnologice şi mijloace tehnice de îmbunătăţire cu inputuri minime a pajiştilor permanente degradate prin măsuri de suprafaţă

762.850

162.850 200.000 200.000 200.000

Stabilirea, în funcție de condițiile pedoclimatice zonale și diferite moduri de folosire, a amestecurilor de semințe de plante furajere perene de pajişti folosite pentru îmbogăţirea compoziției floristice prin supraînsămânţare. Echipamente specifice mecanizării lucrărilor de îmbunătăţire a pajiştilor prin măsuri de suprafaţă. Elaborarea unor tehnologii zonale de îmbunătăţire a pajiştilor degradate prin măsuri minime.

În cadrul proiectului se vor elabora unele soluţii tehnologice şi se vor promova unele mijloace tehnice de îmbunătăţire cu inputuri minime a pajiştilor permanente degradate prin măsuri de suprafaţă, luându-se în considerare cauzele degradării, condiţiile pedoclimatice şi echipamentele specifice folosite pentru executarea mecanizată a lucrărilor. Principalele activități care vor fi efectuate: - identificarea unor zone cu pajiști permanente degradate pretabile a fi îmbunătățite prin măsuri de suprafață; - analiza cauzelor degradării, a condițiilor pedoclimatice și stabilirea soluțiilor tehnologice cu un grad mare de extrapolare zonală; - promovarea unor mijloace tehnice pentru efectuarea mecanizată a verigilor tehnologice; - alegerea amestecurilor de graminee și leguminoase perene de pajiști în funcție de condițiile pedoclimatice zonale și diferite moduri de folosire; - verificarea tehnologiilor zonale de îmbunătățire a pajiștilor degradate

Diseminarea rezultatelor proiectului de realizează prin: -referate ştiinţifice susţinute și publicate la manifestări ştiinţifice; -editarea de broşuri, pliante, cu noile soluţii tehnologice, și mijloace tehnice; -înfiinţarea unor loturi demonstrative în diferite condiţii staţionale, grade de degradare și moduri de folosire; - organizarea de workshop-uri cu fermierii din zonă; -postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obținute.

274

prin măsuri de suprafață; - promovarea tehnologiilor zonale prin diferite metode de diseminare.

De asemenea, se va urmări ca aceste noi tehnologii, sa aibă un impact ecologic redus, pentru protecţia mediului şi păstrarea biodiversităţii.

72. ADER 11.1.2.

Soluţii tehnologice şi mijloace tehnice de îmbunătăţire a pajiştilor permanente degradate prin renovare totală

762.850

162.850 200.000 200.000 200.000

Producerea de seminţe din categoriile biologice superioare la soiurile româneşti de plante furajere perene de pajiști prin înfiinţarea de loturi semincere. Soluţii privind formarea amestecurilor, folosite pentru diferite condiţii staţionale şi destinația pajiștilor îmbunătățite. Elaborarea unor tehnologii zonale de îmbunătăţire a pajiştilor permanente degradate prin renovare totală.

În cadrul proiectului se vor elabora soluţii tehnologice şi se vor promova mijloace tehnice de îmbunătăţire a pajiştilor degradate prin renovare totală, avându-se în vedere cauzele degradării, diversitatea condiţiilor staţionale în care se găsesc aceste suprafeţe, destinaţia (funcţia economică, de protecţie, peisagistică etc) şi echipamentele specifice folosite pentru executarea mecanizată a lucrărilor. Pentru obținerea rezultatelor scontate în cadrul proiectului se vor desfășura activități în cadrul cărora se va urmări: - identificarea unor zone cu pajiști permanente degradate pretabile a fi îmbunătățite prin renovare totală; - analiza cauzelor degradării, a condițiilor pedoclimatice și stabilirea soluțiilor tehnologice cu un grad mare de extrapolare zonală; - promovarea unor mijloace tehnice pentru efectuarea mecanizată a verigilor tehnologice; - înființare de loturi semincere din categoriile biologice superioare;

Diseminarea rezultatelor proiectului de realizează prin: -referate ştiinţifice susţinute și publicate la manifestări ştiinţifice; -editarea de broşuri, pliante cu noile soluţii tehnologice, și mijloace tehnice; -înfiinţarea unor loturi demonstrative în diferite condiţii staţionale şi grade de degradare; - organizarea de workshop-uri cu fermierii din zonă; -postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obținute.

275

- alegerea amestecurilor de graminee și leguminoase perene de pajiști în funcție de condițiile pedoclimatice zonale și diferite moduri de folosire; - verificarea tehnologiilor zonale de îmbunătățire a pajiștilor degradate prin renovare totală;

-promovarea tehnologiilor zonale prin diferite metode de diseminare. De asemenea se va urmări, ca verigile tehnologice propuse, să elimine sau să limiteze efectul factorilor restrictivi externi, astfel încât să se asigure o producţie de furaj ridicată şi cu o înaltă valoare furajeră.

73. ADER 11.1.3.

Cercetarea sistemelor agro-pastorale în zona montană în contextul noilor schimbări climatice și al apariției fenomenelor extreme, monitorizarea și promovarea modelelor funcționale

712.850

150.350 187.500 187.500 187.500

Valorificarea superioară a potențialului zonei montane. Consevarea resurselor zonei montane. Reducerea poluării mediului prin agricultură. Diminuarea presiunii asupra unor resurse. Asigurarea câștigului fermierilor prin reducerea costurilor și o mai bună valorificare a produselor.

Proiectul propune aplicarea conceptului de sisteme de agricultură ecologică integrată în arealul montan, ca rezultat al sintezei principiilor de agricultură ecologică emanate de practicile tradiționale, dar și a sintezei principiilor de agricultură din diverse lucrări științifice. Activități ce se vor efectua : -identificarea, caracterizarea și evaluarea resurselor genetice vegetale (plante furajere) și animale (ovine) în arealul de studiu, selectarea caracteristicilor reprezentative în vederea ameliorării producțiilor ; -identificarea practicilor și tehnologiilor tradiționale de cultivare, creștere și valorificare a resurselor vegetale și animale ; -selectarea tehnicilor și tehnologiilor

Diseminarea rezultatelor proiectului de realizează prin: -cursuri de informare și formare profesională; -module experimentale; -ghid de bune practici; -organizarea de vizite de lucru, mese rotunde, seminarii, articole de popularizare, lucrări științifice; -postarea pe site-ul MADR a rezultatelor obținute.

276

cu efect de durabilitate și îmbunătățirea acestora cu tehnologii moderne prietenoase cu mediul, în scopul creșterii cantitative și calitative a producțiilor și a diversificării ofertei pe piața internă și externă ; -dinamica factorilor socio-economici și influența asupra sistemelor de agricultură ; -obținerea, prelucrarea și valorificarea produsului eco-bio-montan prin intermediul asociațiilor fermierilor montani ; -evaluarea potențialului agro-climatic în contextul schimbărilor climatice și a apariției fenomenelor extreme ; -realizarea unui studiu comparativ al sistemelor agro-pastorale pe diferiți masivi montani ; -elaborarea unor modele de agricultură eco-bio-montană, pe diferite trepte altitudinale.

OBIECTIVUL GENERAL 12.: Integrarea problemelor legate de resursele de sol în politicile europene și globale agricole și de protecție a mediului. Furnizarea de e- servicii în domeniul resurselor pedologice Obiectivul specific 12.1.: Monitorizarea specifică (intersectorială și multi-media), inventarierea emisiilor și întocmirea documentelor de raportare în domeniul resurselor de sol pentru normative și directive cu referire la politicile agricole și de protecția mediului 74. ADER

12.1.1. Sistem informaţional pentru agricultură şi compatibilizarea acestuia cu Cadastrul General - S.I.A.

1.062.850

237.850 275.000 275.000 275.000

Sistemul informațional pentru agricultură se actualizează periodic. Astfel, prin realizarea proiectului se vor pune, în timp real, la dispozitia factorilor de decizie, autorităților centrale și locale precum și lucrătorilor din domeniul agricol, date specifice

Prin acest proiect se intenţionează ca structura de date și informaţii să se realizeze în conformitate cu reglementările Directivei 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene, care are în vedere instituirea unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale (INSPIRE/2007), care este obligatorie începând cu 01.01.2008. “Sistemul informational pentru

Informaţiile cuprinse în S.I.A. sunt publice și reprezintă bun proprietate publică a statului, administrat de M.A.D.R. Datele şi informaţiile implementate vor putea fi accesate atât de organisme locale cât şi alte autorităţii centrale pe diverse nivele de

277

domeniului evidențiate în obiectivele proiectului. Principalele activități preconizate a se realiza: -documentare privind SIA realizate în țările UE; -colectarea informațiilor; -realizarea SIA; -testarea SIA.

agricultură – S.I.A.” va pune la dispoziţie datele și informaţiile implementate, putând fi accesat atât de organisme locale, cât și de organisme ale autorităţilor centrale pe diverse nivele de autorizare. Realizarea acestui proiect este posibilă, întrucât în anul 2008 s-au predat către M.A.D.R. şi A.N.I.F. rezultatele unei teme de cercetare pilot elaborată de I.N.C.D.I.F.- ISPIF în cadrul programelor de excelenţă, cu denumirea “Proiectarea şi implementarea fondului naţional de date digitale al îmbunătăţirilor funciare. Studiu de fundamentare şi proiect pilot pentru zona judeţului Iaşi”. La data respectivă, după ce s-a demonstrat viabilitatea şi oportunitatea acestui program, s-a propus extinderea metodologiei la toate ramurile agricole şi realizarea unui Sistem informatic naţional cu această destinaţie, organizat pe diferite paliere de accesare, în orice moment. Acest sistem permite analize şi vizualizare în timp real a unor elemente diferite, cum ar fi nivelul de exploatare al suprafeţelor agricole, starea terenurilor, tipul culturilor, prognoze asupra producţiilor, funcţionarea sistemelor de îmbunătăţiri funciare, producerea de calamităţi şi implicit luarea în consecinţă a măsurilor de protecţie a bunurilor materiale şi a oamenilor. SIA se va realiza la nivel de sistem/amenjare de îmbunătățiri

autorizare.

278

funciare și va cuprinde informatii privind: -utilizarea terenurilor pe categorii de folosinţă; -caracterizarea climatică a fiecărei amenajări de îmbunătățiri funciare; -infrastructura amenajărilor de îmbunătăţiri funciare: componente, starea actuală, funcționalitatea, gradul de utilizarea a acesteia; -solurile predominante în amenajările de îmbunătățiri funciare; -clasele de calitate ale solurilor după nota de bonitate și fertilitatea acestora; -recomandări privind îmbunătățirea funcționalității amenajărilor de îmbunătățiri funciare; -recomandări privind măsurile agropedoameliorative sau antierozionale necesare; -terenurile degradate şi intensitatea degradării.

Obiectivul specific 12.2.: Conservarea și valorificarea în sisteme informatice a rezultatelor anterioare ale cercetărilor și cartărilor resurselor de sol 75. ADER

12.2.1. Sistem informatic geografic al resurselor de sol armonizat cu sistemul informatic geografic al utilizării terenurilor (FAO-LCCS) şi sistemul informatic geografic al blocurilor fizice

1.062.850

237.850 275.000 275.000 275.000

Transpunerea în format digital (straturi georeferențiate) a informațiilor cuprinse în hărțile pedologice elaborate de OSPA la nivel de comune pentru terenul agricol (scara 1:10.000 sau 1:5.000). Sistem informatic geografic prin care se atribuie fiecarui bloc fizic din sistemul APIA tipul de sol și utilizarea terenului

Hărțile pe suport hârtie elaborate de OSPA la nivel de comune vor fi georeferențiate și în funcție de calitatea lor vor fi digitizate sau scanate și transpuse vectorial. Stratul rezultat va fi armonizat cu alte straturi de informaţii: limite administrativ-teritoriale, reţea hidrografică, etc. Bazele de date georeferențiate de sol (harta solurilor Romaniei 1:200.000, hârtile elaborate de OSPA transpuse în format digital), utilizarea terenului și blocurile fizice

Baza de date georeferențiată apelabilă de autoritățile publice centrale și locale suport pentru implementarea politicilor agricole incluse în PNDR 2020 și a altor angajamente privind politicile de agromediu.

279

în scopul fundamentării politicilor agricole (în mod deosebit de agromediu) din PNDR 2015-2020.

de referință pentru plățile în agricultură se vor armoniza spațial folosind ca strat de referință blocurile fizice APIA.

Obiectivul specific 12.3. : Armonizarea datelor și serviciilor bazate pe informații de sol provenite din România cu structurile similare dezvoltate la nivel european 76. ADER

12.3.1. Portal pentru informaţii de sol “în oglindă” cu cel realizat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) la nivel european

1.062.850

237.850 275.000 275.000 275.000

Portal incluzând informaţii privind resursele de sol, inclusiv principalele presiuni asupra solului (compactare, eroziune, salinizare/alcalizare, scăderea conținutului de materie organică, deșertificare) cuplat cu portalul Initutului de Durabilitate a Mediului (IES) din cadrul JRC care serveste la implementarea politicilor agricole în domeniul resurselor de sol la nivel european.

Pentru fiecare strat de informaţii inclus în portalul JRC (în care sunt folosite informaţii de sol la scara 1:1.000.000) se vor realiza straturile georeferenţiate corespunzătoare utilizând informaţii mai detaliate (scara 1:200.000 sau scări mai mici). Metadatele corespunzătoare fiecărui strat de informaţii se vor realiza conform normelor impuse de JRC.

Baza de date georeferențiată apelabilă de autoritățile publice centrale și locale, societatea civilă, instituţii publice şi private din domeniu în scopul implementării PNDR 2020 și a altor angajamente privind politicile de agromediu şi evaluarea calităţii solului.

Obiectivul specific 12.4.: Metode de inventariere, monitorizare, protecție, ameliorare și utilizare durabilă a resurselor naturale ale agroecosistemelor (sol, apă, climă) 77. ADER

12.4.1. Soluţii de organizare a teritoriului agricol şi de exploatare agricolă durabilă bazate pe inventarierea alunecărilor de teren şi ravenelor

712.850

150.350 187.500 187.500 187.500

Furnizarea unor soluţii de organizare antierozională a teritoriului şi de exploatare agricolă durabilă, ilustrate prin hărţi realizate cu ajutorul tehnicilor GIS pe baza modelului numeric al terenului, al hărţilor tematice ale solurilor, pantelor, al hărţilor cadastrale şi al hărţilor de risc la alunecări de teren în unele bazine

Zona vizată în derularea acestui proiect, situată în Estul României, este una dintre cele mai afectate de procese de degradare a terenului cum ar fi alunecările de teren şi eroziunea în adâncime (ravene) din ţară. Ambele procese de degradare a terenului determină o foarte semnificativă fragmentare a reliefului şi a terenurilor agricole, afectând calitatea şi funcţiile solului şi fac dificilă sau chiar aproape imposibilă, în unele locuri, aplicarea măsurilor de conservare a solului şi

Punerea la dispoziţia factorilor de decizie, a fermierilor din zonele studiate şi a tuturor persoaelor interesate, a soluţiilor de organizare antierozională a teritoriului şi de exploatare agricolă durabilă stabilite în cadrul proiectului. Rezultatele obţinute vor fi diseminate prin întâlniri de lucru, mese rotunde, instruiri, articole ştiinţifice,

280

hidrografice reprezentative. Realizarea unor ghiduri îmbunătățite de bune practici agricole şi de mediu privind exploatarea agricolă durabilă a terenurilor amplasate pe versanţi, din bazinele hidrografice reprezentative selectate.

a practicilor agricole. Proiectul va furniza informaţii utile fermierilor şi factorilor de decizie, care să asigure creşterea productivităţii agricole, a calităţii şi stabilităţii producţiilor în cadrul sistemelor de agricultură convenţionale sau organice, prin practici îmbunătăţite de gospodărire a solului, inclusiv de rotaţie a culturilor, performanţe ridicate ale activităţilor agricole cu respectarea condiţiilor de mediu, cu efecte adverse reduse (de exemplu alunecări de teren, ravene, eroziunea solului) asupra solurilor agricole, şi prin aplicarea unor soluţii de organizare/management a teritoriului (de exemplu practici optime de conservare a solului, propuneri de înfiinţare a unor perdele forestiere de protecţie, lucrări de îmbunătăţiri funciare sau de împădurire acolo unde este necesar, etc.), în general vorbind, soluţii pentru mai multă hrană cu impact minim asupra mediului, într-o zonă slab dezvoltată, pentru o agricultură durabilă. Principalele activităţi ce se vor desfăşura în cadrul proiectului: -identificarea unor aşa-numite zone fiziografice în bazine hidrografice reprezentative; -inventarierea alunecărilor de teren şi a ravenelor; -realizarea Sistemului Informaţional Geografic (SIG sau GIS) al bazinelor hidrografice selectate, prin

comunicări ştiinţifice, articole de popularizare și postate pe site-ul MADR.

281

realizarea hărţilor tematice digitale referitoare la tipurile de sol, pante, acoperire cu vegetaţie, utilizarea terenului, forme de degradare a terenului (eroziune în adâncime, alunecări), etc., cu ajutorul tehnicilor GIS şi al măsurătorilor profesionale GPS; -realizarea hărţilor de risc la alunecări de teren; -furnizarea de soluţii corecte, adaptate condiţiilor locale din fiecare dintre zonele studiate, pentru conservarea solului şi o agricultură durabilă, prezentate în mod clar şi sugestiv sub forma unor hărţi cu propuneri concrete de utilizare/amenajare/ exploatare a terenului, însoţite de toate instrucţiunile necesare implementării (calcule de dimensionare a perdelelor forestiere de protecţie, ghiduri de bune practici pentru exploatarea antierozională a terenurilor agricole situate pe pante, etc.); -diseminarea rezultatelor.

78. ADER 12.4.2

Cercetări și studii privind reabilitarea infrastructurii principale de irigații aparținând domeniului public al statului din suprafața de 823.000 ha viabile economic

1.262.850

287.850 325.000 325.000 325.000

Inventarul componentelor infrastructurii de irigație și evaluarea stării de funcționare a acestora. Necesarul de apă pentru irigații în funcție de evoluția condițiilor climatice. Analiza economică a soluțiilor de reabilitare/modernizare infrastructuri principale

Condițiile temperat continentale ale țării noastre, cu secete severe și periodice în sezonul cald al anului au impus dezvoltarea irigațiilor în vederea asigurării unor producții mari și stabile. Astfel, la nivelul anului 1989, România dispunea de o suprafață amenajată pentru irigații de aproximativ 3,1 milioane ha (30% din terenul arabil al țării), cuprinsă în 316 de sisteme administrative (375 scheme

Valorificarea rezultatelor se va face prin: -utilizarea datelor de către MADR pentru elaborarea de strategii privind sectorul de irigații inclusiv estimarea și eșalonarea investițiilor din fonduri bugetare și internationale; -elaborarea de proiecte tip și ghiduri care vor fi puse la dispoziția autorităților

282

,efortul financiar necesar. Proiecte tip și ghiduri pentru reabilitarea/modernizarea infrastructure principale.

hidrotehnice) amplasate în 36 de județe ale țării. Fără lucrări de irigații sunt 5 județe: Bistrița – Năsăud, Caraș-Severin, Harghita, Maramureș și Sălaj unde, datorită condițiilor climatice aceste lucrări nu sunt necesare. Sursa principală de apă de irigații o constituie fluviul Dunărea pentru 85% din sistemele de irigații, restul sistemelor fiind alimentate din râurile interioare și acumulări antropice și/sau naturale. Amenajările de irigații au fost concepute fără restricții la consumurile de energie, astfel încât au fost amenajate pentru irigații și suprafețe amplasate pe terasele înalte, apa fiind pompată în unele amplasamente la o înălțime de peste 200 m față de sursă, prin multiple repompări prin stații de repompare. Ca urmare, aproximativ 40% din suprafețele amenajate pentru irigații au înălțimi de pompare de peste 75 m. După anul 1990, urmare a micșorării fondurilor alocate exploatării și întreținerii amenajărilor de irigații în condițiile transformării proprietății de stat și cooperatiste la noii proprietari, sistemele de irigații au suferit degradări, deteriorări și descompletări semnificative. Alt factor care a contribuit la întreruperea funcționarii sistemelor de irigație l-a constituit prețul energiei electrice care a cunoscut creșteri semnificative.

centrale și locale în sesiuni de informare de tipul work shop-uri. Pe baza lor, principalii beneficiari ai rezultatelor acestui proiect, autoritățile centrale și locale precum și beneficiarii vor putea promova asemenea proiecte de investiții pentru dezvoltare zonală.

283

Din studiile recente efectuate a rezultat foarte clar că sistemele de irigații din România sunt energofage și o bună parte din sistemele de irigații care acoperă aproximativ 1,5 milioane de hectare, chiar dacă ar fi reabilitate și modernizate ar fi ineficiente economic, în sensul că sporul de producție care s-ar obține prin irigare nu ar acoperi costurile cu activitatea de irigații. MADR are un program de reabilitare/modernizare a unui număr de 56 de sisteme de irigații considerate viabile din punct de vedere economic care totalizează cca 823.000 ha. Obiectivele proiectului: - evaluarea stării de funcționare a infrastructurii principale (prize/SPA, SRP, rețeaua de canale de transport și distribuție a apei; -sinteza studiilor efectuate până în prezent;

-descrierea condițiilor naturale ale sistemelor (orografie, pedologie, hidrologie, hidrogeologie și condiții climatice); tendinte de evoluție;

- calculul și actualizarea necesarului de apă de irigație pentru sistemele de irigații care fac obiectul analizei; - inventarierea componentelor infrastructurii infrastructurii principale de irigații aparținând domeniului public al statului și evaluarea stării de funcționare a acestora; - elaborarea soluțiilor de reabilitare/modernizare

284

infrastructurii principale de irigații aparținând domeniului public al statului; - evaluarea atitutidinii beneficiarilor în practicarea unei agricultură irrigate.

79. ADER 12.4.3.

Irigaţii din resurse alternative. Alimentare din pânza freatică și lacuri

712.850

150.350 187.500 187.500 187.500

Zonarea suprafețelor pretabile a fi irigate din apa subterană. Identificarea caracteristicilor apei subterane din zonele identificate și potențialul de amenajare pentru irigații. Soluții de amenajare și eficiență economică. Inventarierea principalelor lacuri colinare existente, folosințe, caracteristicile și starea acestora. Identificarea unor zone pretabile amenajării cu lacuri colinare, definirea criteriilor pe baza cărora zonele respective sunt fezabile pentru asemenea amenajări. Soluții de amenajare și eficiență economică. În baza rezultatelor obținute, se vor elabora următoarele documentaţii cu caracter de îndrumator/ghid. Elaborarea unui proiect tip pentru o amenajare de irigații alimentată din apa subterană; regulament tip

Sursa principală de apă de irigații o constituie fluviul Dunărea pentru 85% din sistemele de irigații, restul sistemelor fiind alimentate din râurile interioare și acumulări antropice și/sau naturale. Amenajările de irigații au fost concepute fără restricții la consumurile de energie, astfel încât au fost amenajate pentru irigații și suprafețe amplasate pe terase înalte, apa fiind pompată în unele amplasamente la o înălțime de peste 200 m față de sursă, prin multiple repompări prin stații de repompare. Ca urmare, aproximativ 40% din suprafețele amenajate pentru irigații au înălțimi de pompare de peste 75 m. Utilizarea unor surse de apă alternative la cele utilizate în prezent, aflate în interiorul sistemelor neviabile economic sau în cadrul unor terenuri neamenajate pentru irigații, situate în apropierea culturilor care urmează să fie irigate ar putea reprezenta o soluție pentru irigare cu costuri reduse. Aceste surse de apă alternative cuprind apa subterana și mici acumulări realizate antropic pe cursurile unor pâraie sau văi. În climatul continental temperat,

Rezultatele vor putea fi utilizate în stabilirea soluțiilor tehnice în lucrările de investiții pentru dezvoltare rurală. Rezultatele studiilor și cercetărilor se sintetizează în documentații sub formă de proiecte tip și ghiduri și se pun la dispoziția MADR pentru postare pe site și a autorităților locale în sesiuni de informare de tipul work shop-uri.

285

de exploatare a amenajării; ghid cu etapele de parcurs pentru realizarea unei amenajări de irigații cu alimentare din apa subterană. Elaborarea unui proiect tip pentru un lac colinar și o amenajare locală de irigaţii alimentată dintr-un lac colinar; regulament tip de exploatare a unui lac colinar și a amenajării de irigaţie alimentate din acesta; ghid cu etapele de parcurs pentru realizarea unui lac colinar și a amenajării de irigație cu alimentare din acesta (avize, studii necesare, proiectare, etc.)

precipitațiile din perioada de vegetație sunt distribuite neuniform și, de la an la an, înregistrează variații largi. Umiditatea solului este, de regulă, în exces la sfârșitul iernii și scade treptat prin evapotranspirație, pe măsura avansării în perioada de vegetație, la valori mici specifice deficitului de apă. Valorificarea completă a precipitațiilor naturale se poate realiza prin acumularea apei din perioadele de exces și folosirea acesteia în perioadele deficitare, prin înmagazinarea în sol, în stratele acvifere și în lacuri. În condițiile țării noastre, acumularea apei în sol nu poate fi satisfăcătoare pentru că nu se poate înmagazina tot excesul de umiditate din iarnă și primavară și nu se poate păstra apa în mod convenabil, pe perioade de 4 – 5 luni. Înmagazinarea în stratul acvifer a apei în exces este posibilă însă doar în condiții care se întâlnesc rar: acvifer cu capacitate mare de înmagazinare, acoperit cu un strat permeabil. Acumularea apei în lacuri mici - lacuri colinare - create prin bararea văilor, permite înmagazinarea întregului volum de apă în exces, în orice perioadă a anului și folosirea apei acumulate pentru orice folosință, în orice anotimp. Principalele activități preconizate a

286

se realiza sunt următoarele: -inventarierea zonelor în care apa subterană, prin caracteristicile sale privind adâncimea, volumul și debitul de apă, pot fi utilizate pentru irigarea culturilor în condiții economice; -inventarierea lacurilor colinare existente cu evidențierea funcționalității acestora și a potențialului de irigare; -stabilirea de soluții pentru utilizarea apelor subterane la irigat; -identificarea soluțiilor, zonelor geomorfologice și pedoclimatice pretabile amenajării de lacuri colinare cu folosință pentru irigații; Studiu de caz în care se va analiza în detaliu un amplasament pentru realizarea unei amenajări locale de irigații cu alimentare din apa subterană. Studiu de caz pentru analiza în detaliu a unui amplasament pentru realizarea unui lac colinar cu folosințe multiple în cadrul Câmpiei Române.

OBIECTIVUL GENERAL 13. : Economie, organizare și marketing în agricultură Obiectivul specific 13.1.: Fundamentarea economică a tehnologiilor și costurilor de producţie, a preţurilor de valorificare, a marjei brute şi a gradului de profitabilitate a produselor agricole vegetale şi animale, la nivel de fermă 80. ADER

13.1.1. Fundamentarea tehnico-economică a costurilor de producţie şi estimări privind preţurile de valorificare pentru tomate de câmp și spații protejate, castraveți în câmp și spații protejate, cornichon,

962.850

212.850 250.000 250.000 250.000

Analiza și tendința de evoluție a eficienței economice a structurilor de producție horticole în sistem convențional și ecologic; situația cercetărilor fundamentale și aplicative în domeniu.

Prin realizarea proiectului se urmărește fundamentarea din punct de vedere tehnico-economic a metodologiilor de elaborare a costurilor de producție și estimare a prețurilor de valorificare, a gradului de rentabilitate la culturilor legumicole, flori și plante medicinale

Prin aplicarea rezultatelor scontate se urmăreşte valorificarea informaţiilor în elaborarea şi consolidarea politicilor publice privind managementul integrat al schemelor de sprijin

287

morcovi, ardei gras, varză, conopidă, flori de câmp și seră, plante medicinale pentru agricultura conventională și agricultura ecologică

Fundamentarea metodologiei pentru determinarea estimativă a tehnologiilor de producție a culturilor legumicole, flori și plante medicinale în sistem de agricultură convențională și ecologică. Fundamentarea metodologiei pentru determinarea estimativă a bugetelor de venituri și cheltuieli a culturilor legumicole, flori și plante medicinale în sistem de agricultură convențională și ecologică. Estimări de costuri de producție, prețuri de valorificare, profitabilitate pe unitatea de produs a culturilor legumicole, flori și plante medicinale în sistem de agricultură convențională și ecologică. Analiza comparativă privind eficiența economică a culturilor legumicole, flori și plante medicinale în sistem de agricultură convențională și ecologică. Publicații privind costurile de producție, estimarea prețurilor de valorificare, a gradului de rentabilitate la culturile legumicole, flori și

pe nivele de producție și de calculare a marjei brute pe unitatea de produs pentru agricultura convențională și ecologică, astfel încât în condițiile optimizării structurilor de producție, a tehnologiilor aplicate și a sprijinului financiar acordat, să se ajungă la o eficiență economică ridicată, în concordanță cu performanțele Uniunii Europene. Obiectivele proiectului se realizează prin următoarele activități: -abordări conceptuale ale agriculturii convenționale și ecologice în sectorul horticol; -elaborarea metodologiilor de cercetare pentru produsele legumicole (tomate de câmp și spații protejate, castraveți în câmp și spații protejate, cornichon, morcovi, ardei gras, varză, conopidă) în sistem de agricultură convențională și ecologică – prognoze 2015 – 2019; - fundamentarea metodologiei pentru determinarea estimativă a tehnologiilor de producție a culturilor legumicole convenționale și ecologice; - fundamentarea metodologiei pentru determinarea estimativă a bugetelor de venituri și cheltuieli a culturilor legumicole convenționale și ecologice; - analiza eficienenței economice a culturilor legumicole convenționale și ecologice;

-elaborarea metodologiilor de

pentru producătorii agricoli, fundamentarea procedurilor de negociere cu Comunitatea Europeană, dezvoltarea cunoștințelor și competențelor tehnico-economice a producătorilor agricoli și dezvoltarea consultanței în domeniu. Realizarea unor ghiduri anuale practice care vor fi utilizate în elaborarea proiectelor de dezvoltare rurală din cadrul PNDR pentru perioada 2015-2018, pe măsurile ce vizează agricultura ecologică. Elaborarea de buletine informative utilizate în fundamentarea unor planuri de afaceri precum și în procesul de negociere între producători, angrosiști, procesatori și alți agenți economici ai pieței, precum și pentru factorii decizionali în procesul de susținere a producției horticole. Rezultatele obținute se diseminează prin: elaborarea unei pagini WEB a proiectului, organizarea unor mese rotunde, elaborarea și

288

plante medicinale pe nivele de producție și de calculare a marjei brute pe unitatea de produs pentru agricultura convențională și ecologică.

cercetare pentru produsele flori de câmp și seră, plante medicinale în sistem de agricultură convențională și agricultură ecologică – prognoze 2015 – 2019; -fundamentarea metodologiei pentru determinarea estimativă a tehnologiilor de producție a culturilor de flori de câmp și seră, plante medicinale în sistem de agricultură convențională și ecologică; -fundamentarea metodologiei pentru determinarea estimativă a bugetelor de venituri și cheltuieli a culturilor de flori de câmp și seră, plante medicinale în sistem de agricultură convențională și ecologică; analiza eficienenței economice a culturilor de flori de câmp și seră, plante medicinale în sistem de agricultură convențională și ecologică.

publicarea de articole în reviste de specialitate, participarea la conferințe simpozioane etc.

81. ADER 13.1.2.

Fundamentarea tehnico-economică a costurilor de producţie şi estimări privind preţurile de valorificare pentru grâu, orz, porumb, floarea soarelui, rapiță, soia, sfeclă de zahar, orez, cânepă, hamei, tutun, cartof pentru agricultura convențională și agricultura ecologică

962.850

212.850 250.000 250.000 250.000

Analiza SWOT a indicatorilor tehnico-economici pentru agricultura convențională și agricultura ecologică. Informaţii privind costurile de producţie şi preţurile de valorificare pentru produsele vegetale în cele două sisteme, necesare în fundamentarea unor planuri de afaceri, precum şi în procesul de negociere între producători, angrosişti, procesatori şi alţi agenţi

Proiectul propune găsirea de soluţii inovative de gestiune a fermei agricole care să permită fermierilor accesul la informații și cunoaștere, calcularea costului produselor agricole vegetale pentru agricultura convențională și agricultura ecologică, determinarea rezultatelor analitice prin compararea costului produselor cu preţul lor de vânzare; previziunea cheltuielilor şi veniturilor prin întocmirea BVC-urilor, etc. Calculația costurilor produselor agricole vegetale pentru agricultura convențională și agricultura ecologică și bugetarea activităților

Rezultatele cercetării se vor materializa în rapoarte de cercetare, pliante, broşură, pagină web, elaborarea de articole în reviste de specialitate cu profil agricol, simpozioane, precum şi participarea la manifestări ştiinţifice în domeniu. Furnizarea informaţiilor către factorii decidenţi, în scopul fundamentării măsurilor de sprijin pentru domeniul de agricultură ecologică;

289

economici ai pieţei, precum şi pentru factorii decizionali în procesul de susţinere a producţiei agricole prin măsuri similare aplicate în spaţiul comunitar. Analiza eficienţei economice a produselor agricole vegetale pentru agricultura convențională și agricultura ecologică. Elaborarea unui ghid practic cu soluţii tehnico-economice, fundamentate ştiinţific, pentru sporirea parametrilor cantitativi şi calitativi ai sistemelor convenţionale şi ecologice de producţie vegetală, soluţii utile şi pentru elaborarea proiectelor de dezvoltare rurală, din cadrul PNDR, pe măsurile ce vizează agricultura ecologică.

ce se pot înscrie în sprijinul pentru ferme în conversie la metodele de agricultură ecologică. În metodologia folosită în cadrul proiectului punctul de plecare îl va constitui întocmirea bugetelor de venituri şi cheltuieli la nivel de culturi, diferenţiate în funcţie de tehnologiile aplicate în sistem convenţional şi ecologic, de nivelul de alocare al factorilor de producţie, şi implicit prin randamentele la unitatea de suprafaţă, corespunzătoare condiţiilor economice de care dispune agrozona. Analiza şi cuantificarea indicatorilor tehnico-economici şi financiari vizează costul de producţie, preţul de valorificare, productivitatea muncii, rentabilitatea, marja brută standard, pragul de rentabilitate, pentru agricultura convenţională şi agricultura ecologică. Finalitatea proiectului, respectiv elaborarea unui ghid practic cu soluții tehnico-economice va reprezenta un punct de plecare în ceea ce priveste transformarea fermelor de subzistenţă în exploataţii familiale ecologice, capabile să identifice noi oportunităţi de valorificare a producţiei.

Diseminarea rezultatelor cercetării unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniu, ferme agricole cu producţie ecologică, asociaţiilor agricole ecologice, firme de consultanţă de specialitate ş.a. Informaţiile privind costurile de producţie şi preţurile de valorificare pentru produsele vegetale în cele două sisteme vor fi utilizate de MADR în scopul fundamentării procedurilor de negociere cu CE.

82. ADER 13.1.3

Calculații specifice de costuri standard pentru diferite tipuri de exploatații agricole și profile în contextul accesării

812.850

175.350 212.500 212.500

Costuri standard pentru diferite tipuri de exploatații și profile, în funcție de zona de cultură prin metode de calcul

Proiectul se constituie ca un studiu amplu, multianual și conține calculații de costuri standard pentru diferite tipuri de exploatații agricole și profile (zona de câmpie, deal,

Prin aplicarea rezultatelor scontate se urmăreşte valorificarea informaţiilor în elaborarea şi fundamentarea politicilor

290

sprijinului PNDR 2014-2020

212.500 echitabile și verificabile.

munte) în vederea diversificării producției agricole, a îmbunătățirii performanței economice și orientarea către piață, prin aplicarea facilităților politicilor publice la nivelul fermelor mici, fermelor de familie și a asociațiilor acestora. Exploatațiile mici sunt în general decapitalizate, nu pot asigura un grad ridicat de mecanizare a tehnologiilor, cultivatorii aplelând la servicii pentru anumite lucrări mecanice, etapele de întreținere a culturilor efectuându-se, în cele mai multe cazuri, cu mijloace mecanice simple sau chiar manuale. Forța de muncă este reprezentată de regulă de membrii familiilor și uneori de personal angajat temporar pentru satisfacerea necesarului de lucrări în perioadele de vârf. Asociațiile familiale specializate în anumite domenii ale producției agricole, dispun de un nivel mult mai ridicat al mijloacelor tehnice. Proiectul își propune să fundamenteze din punct de vedere tehnico-economic costuri standard pentru diferitele tipuri de exploatații agricole și profile (cultivarea cerealelor și plantelor tehnice, culturi legumicole, culturi perene și permanente, etc.) în funcție de potențialul zonelor de producție respectiv câmpie, deal, munte. Principalele elemente utilizate pentru calculațiile specifice de costuri standard pentru diferite tipuri de exploatații agricole și profile

publice și în managementul integrat al schemelor de sprijin pentru producătorii agricoli; Rezultatele vor fi aplicate în cadrul sesiunilor de depunere a proiectelor PNDR 2014-2020 și vizează simplificarea accesării sprijinului în cadrul măsurilor de investiții în domeniul agricol și eficientizarea utilizării fondurilor publice.

291

(ferme mici, ferme de familie, asociații familiale) și a dimensiunii economice a acestora vor fi determinate pe baza următoarelor criterii metodologice: sisteme și structuri de producție, tehnologii de producție, bugete de venituri și cheltuieli, standard output (SO). Costurile standard vor fi calculate pentru activitățile specifice fiecărei culturi, în funcție de zona de cultură: fertilizare, lucrările solului, semănat, lucrările de întreținere, etc. Gradul de complexitate al proiectului derivă din utilizarea unei metodologii proprii de calcul, cu elemente rezultate din tehnicile și procedurile folosite în UE. Aceste costuri standard vor putea fi incluse în PNDR 2014-2020 și utilizate (ca și costuri standard conform R 1305/2013 art. 62 (2) ) începând cu anii urmatori.

OBIECTIVUL GENERAL 14.: Îmbunătățirea nutriției și sănătății oamenilorObiectivul specific 14.1.: Diversificarea materiilor prime agricole cu proprietăți nutritive superioare în vederea obţinerii de alimente sănătoase83. ADER

14.1.1. Cercetări şi studii privind calitatea nutriţională a grupelor și subgrupelor de produse alimentare românești în vederea asigurării unei alimentații sănătoase

1.162.850

262.850 300.000 300.000 300.000

Bază de date privind calitatea nutriţională a produselor alimentare pe bază de legume şi fructe, proaspete, minimal procesate şi procesate; Bază de date privind calitatea nutriţională a preparatelor si produselor din carne; Bază de date privind calitatea nutriţională a produselor lactate; Bază de date privind

Calitatea și siguranța produselor alimentare au devenit un drept al consumatorilor, cu efecte directe asupra calității vieții, aflându-se în centrul atenției organismelor constituite pentru apărarea intereselor consumatorilor. Schimbările rapide care au loc în structura și autoritatea guvernamentală, în economia globală, în structura sectorului agricol și a industriei alimentare locale și globale, în comerț, precum și în globalizarea și liberalizarea

Baza de date cu compoziţia nutriţională va putea fi accesată de pe site-ul proiectului legat de site-ul MADR; Deschiderea unui site public cu informații nutriționale despre alimentele existente pe piață în vederea diseminării rezultatelor; Utilizarea informațiilor în alte aplicații IT viitoare (ex. pentru managementul

292

calitatea nutriţională a semiconservelor si conservelor din pește; Bază de date informatizată pentru compoziţia nutriţională a alimentelor de pe piaţa românească, în baza de date EuroFIR, în conformitate cu cerinţele standardelor şi ghidurilor internaţionale referitoare la generarea datelor de compoziţie nutriţională, compilarea şi managementul datelor, software capabil să cuprindă asamblarea, arhivarea informaţiilor şi controlul calităţii datelor.

comerțului conduc la schimbări rapide și în nevoile și cerințele consumatorilor privind calitatea și siguranța alimentelor, securitatea alimentară, nutriția, legislația și controlul. Dezvoltarea unor noi tehnologii, apariția unor noi cunoștințe despre aliment-alimentație vin să satisfacă aceste cerințe. Cerințele alimentare situează, pe primul plan, menținerea stării de sănătate a organismului uman și prevenirea apariției bolilor. În ceea ce privește alimentul, se așteaptă ca acesta să fie din ce în ce mai complex și să fie conectat la toate aspectele care influențează organismul la trecerea lui prin viață. Calitatea alimentelor și compoziția lor depind de: calitatea materiilor prime – influențată de: soi/rasă, calitatea solului, condiții climatice, tehnologia de cultură/creștere, condiții recoltare/sacrificare/colectare, condiții de depozitare și transport, tehnologii de procesare (tratamente minimale, tratamente termice, conservare etc.), ambalare, condiții de distribuție și comercializare. Proiectul se va finaliza cu programul de întocmire a bazei de date privind compoziția alimentelor și cu realizarea bazei de date privind compoziția alimentelor. Programul, inițiat, trebuie să capete caracter permanent datorită dinamicii pieței alimentare. De asemenea,

greutății corporale, date statistice privind consumul de nutrienți la nivel local, regional și național etc.); Completarea bazei de date cu informații compoziționale privind alimentele.

293

rezultatele proiectului vor sta la baza unor propuneri de elaborare a politicilor de securitate alimentară și de stimulare a producției interne de materii prime agroalimentare.

84. ADER 14.1.2.

Studii și cercetări privind riscurile și beneficiile consumului de suplimente alimentare pe bază de plante medicinale și aromatice

862.850

187.850 225.000 225.000 225.000

Baze de date cu specii de plante care interacționează cu alimentele și anumite categorii de medicamente, având ca rezultat efecte secundare/adverse notabile; Profilele de risc ale diferitelor categorii de suplimente alimentare comercializate pe piață; Baza de date cu compoziția suplimentelor alimentare, pe grupe și subgrupe de produse; Program informatic de integrare a bazelor de date privind calitatea și compoziția suplimentelor alimentare; Ghid privind riscurile și beneficiile utilizării suplimentelor alimentare pe bază de plante medicinale și aromatice;

Program eficient de supraveghere și control pentru asigurarea protecție consumatorilor.

Primele testări pentru verificarea conformității calității și siguranței suplimentelor alimentare comercializate în țara noastră (aproape 200 produse analizate) au relevat că unul din șase produse verificate a fost neconforme. Dincolo de dezvoltarea economică a sectorului suplimentelor alimentare și creșterea cifrei de afaceri a operatorilor, globalizarea pieței a adus tuturor statelor aceleași provocări, cărora trebuie să le facă față atât consumatorii, cât și autoritățile. Motivele de îngrijorare care încep cu plantele medicinale și se transferă suplimentelor alimentare obținute din acestea se datorează: ‐ speciilor vegetale, prin potențialul toxic intrinsec, a gamei largi de contaminanți cu care vin în contact, a variabilității nivelului de metaboliți secundari; ‐ numărului uriaș de combinații dintre speciile de plante medicinale și alte substanțe cu efect nutrițional și fiziologic (vitamine, minerale, extracte animale, produse ale stupului, probiotice, enzime, acizi grași etc.); ‐ interacțiunii, deloc neglijbile, dintre plante sigure pentru

Deschiderea unui site public cu informații de larg interes privind suplimentele alimentare pe bază de plante medicinale; Utilizarea rezultatelor obținute în perfectarea cadrului legal existent (propuneri de proceduri îmbunătățite privind supravegherea și controlul); Includerea în programele de educație, instruire și promovare a informațiilor științifice privind grupele de suplimente alimentare de risc; Extensia rezultatelor cercetărilor prin organizarea de acţiuni comune autorități/ organizații profesionale și patronale/asociații de consumatori în scopul protejării intereselor consumatorilor și stării de sănătate a populației.

294

consumul uman și medicamente, care au ca rezultat efecte adverse severe (ex: gingseng; ginkgo, sunătoarea). Pentru a evalua expunerea consumatorilor la diferite riscuri pentru sănătate și a lua măsurile care se impun în scopul protejării populației prin managementul corect al riscurilor și amenințărilor este necesară o cunoaștere exactă a situației și utilizarea unor instrumente operaționale eficiente. Conceptul de “profil de risc” este, în fapt, descrierea problemei de siguranță alimentară și întelegerea contextului în care aceasta apare, unde percepția publică și impactul economic impun opțiunile de intervenție. Scopul proiectului este identificarea potențialelor riscuri pentru sănătate legate de consumul suplimentelor alimentare, stabilirea profilelor de risc ale diferitelor categorii de produse aflate pe piață, elaborarea unor metode eficiente de screening pentru determinarea rapidă a neconformităților.

Obiectivul specific 14.2.: Sisteme de calitate și management integrat – tehnologii și control pe flux, în vederea minimizării nivelului contaminanților 85. ADER

14.2.1. Sisteme integrate de trasabilitate pe lanțul agroalimentar pe baza conceptului “de la consumator la producător” pentru a asigura siguranța produsului și a garanta

762.850

162.850 200.000 200.000 200.000

Program de supraveghere și monitorizare a contaminanților cu potențial cancerigen în producția de materii prime vegetale și animale, produse alimentare

Omul ajunge să „se polueze” cu alimente de origine non-animală sau animală consumate direct de la producător sau în urma procesării. La toate acestea se vor însuma toate poluările posibile în urma transportului și depozitării tuturor

Propuneri de elaborare politici publice privind securitatea și siguranța alimentară. Măsuri de prevenție pentru apariția cancerului. Propuneri de elaborare

295

originea acestuia vegetale și produse alimentare animale. Bază de date privind contaminanții materiilor prime vegetale și animale. Bază de date privind contaminanții produselor alimentare vegetale și animale. Creșterea gradului de conștientizare al consumatorilor privind legătura dintre starea de sănătate și alimentația sănătoasă. Creșterea venitului procesatorilor de produse agricole non-animale și animale.

alimentelor. Potrivit studiilor, între 60-99% din totalul cancerelor apar din cauza factorilor poluatori de mediu chimici, fizici și biologici. Proiectul are ca obiectiv inițierea și organizarea unui program de supraveghere și monitorizare a contaminanților cu potențial cancerigen în producția de materii prime vegetale și animale, precum și în procesarea acestora până la consumatori, prin continuarea investigării potențialului cancerigen al unor contaminanți chimici în zona București-Ilfov și stabilirea corelațiilor dintre aceștia și incidența cancerului. Acestea vor reprezenta un „pilot” cu posibilitate de extensie și la alte zone. Activități: -investigarea tipurilor de contaminanți potențial cancerigeni din mediu (sol, apă) și a celor din produse alimentare de origine vegetală, în regiunea București-Ilfov; -investigarea tipurilor de contaminanți potențial cancerigeni din mediu (sol, apă), furaje și a celor din produse alimentare de origine animală, în regiunea București-Ilfov; -supravegherea și monitorizarea unor contaminanți cu potențial cancerigen în unele produse agroalimentare de origine vegetală și animală (ca atare si/sau procesate) de pe piața din regiunea

politici publice privind nutriția și sănătatea populației. Extensia rezultatelor cercetărilor prin organizarea de acţiuni de promovare, editarea de publicaţii de popularizare: workshop-uri, articole, ghiduri de bune practici pe zone de prelevare .

296

București-Ilfov;-inițierea și organizarea unui program de supraveghere și monitorizare a contaminanților cu potențial cancerigen în producția de materii prime vegetale și animale, precum și în procesarea acestora până la consumatori. Rezultatele proiectului vor sta la baza unor propuneri de elaborare a politicilor publice de siguranță alimentară, de educare și stimulare a producătorilor agricoli și a procesatorilor de produse agricole non-animale și animale pentru obținerea de alimente sănătoase și sigure pentru consumatori, condiție esențială pentru reducerea incidenței și prevenția riscului de a dezvolta o boală canceroasă.

86. ADER 14.2.2.

Studii privind evaluarea şi monitorizarea cantitativǎ a contaminanţilor pe lantul viti-vinicol vizând minimizarea nivelului de pesticide şi metale grele ca principali poluanţi

712.850

150.350 187.500 187.500 187.500

Bază de date cu profilul remanenţei pesticidelor utilizate cel mai frecvent în protecţia fitosanitarǎ. Bazǎ de date cu metalele grele dar şi alte microelemente dezirabile din sol, plantă și vin din diverse areale viticole consecrate. Stabilirea arealor optime de cultivarea viței de vie. Vinuri de calitate, cu siguranţǎ alimentarǎ crescutǎ cu conţinut sub minima admisă de date compoziţionale europene. Conştientizarea consumatorului în

Gama produselor de protecţie fitosanitarǎ cunoaşte o exacerbare a diversificǎrii şi a producţiei pe piaţǎ în vederea asigurǎrii unui profit maxim asemenea produselor farmaceutice de profil uman. Practic, intereseazǎ profitul financiar şi mai puţin efectele lor în lanţul alimentar şi asupra consumatorilor în speţǎ. O alimentaţie sǎnǎtoasǎ este un deziderat major al omenirii, dar este aproape imposibil de realizat în condiţiile creşterii populaţiei globului. Mai plauzibilǎ şi mai realizabilǎ este scǎderea poluanţilor pânǎ la un nivel minimal care sǎ nu inducǎ boli incurabile. Activități:

Rezultatele din proiect se vor disemina prin publicaţii de popularizare, mese rotunde, seminarii, materiale informative. Se va elabora un ghid de bune practici agricole privind riscurile contaminanților și acțiuni de minimizare cantitativă a acestora. Realizarea unei pagini web cu rezultatele proiectului. Publicarea în reviste de specialitate cotate ISI , cât şi în reviste de specialitate indexate în baze de date internaţionale.

297

alegerea unor produse alimentare sanogene.

-realizarea modelelor experimentale pentru protecţia fitosanitarǎ a viţei de vie în vederea diminuǎrii reziduurilor de pesticide şi metale grele; -stabilirea arealelor viticole pe podgorii cu vulnerabilitate maximǎ la contaminare cu poluanți (pânza freaticǎ superficialǎ, caracteristicile fizico-chimice ale solului); -stabilirea metodelor de încercǎri analitice de înaltǎ rezoluţie pentru cuantificarea contaminanţilor prin GC/MS, LC/MS si ICP/MS cuplat cu plasmǎ inductiv; -identificarea şi cuantificarea pesticidelor şi a metalelor grele remanente în sol şi plantǎ în funcţie de schemele de protecţie fitosanitarǎ aplicate în amonte în diferite podgorii; -identificarea remanenţei de pesticide şi metale grele în sol, plantǎ şi vin în condiţii ecologice de culturǎ şi în condiţii clasice de protecţie fitosanitarǎ. Rezultatele vor fi interpretate din punct de vedere biochimic, fizico –chimic, pedologic, oenologic cu referire la concentraţiile maxime admise ale indicatorilor urmǎriţi: pesticide organoclorurate, organofosforice, carbamați, etc. Proiectul se va finaliza cu un program de monitorizare a contaminanților pe filiera de la sol, plantǎ şi vin cu soluţii de minimizarea cantitativǎ în scopul diminuǎrii efectelor acestora. Se va

298

crea posibilitatea alegerii arealelor celor mai potrivite pentru realizarea de vinuri obţinute pe soluri cu o încărcaturǎ minimǎ de metale grele, prin expertizarea lor în prealabil precum şi stabilirea optimului schemelor de protecție fitosanitarǎ în vederea minimizǎrii cantitative a contaminanţilor.

Obiectivul specific 14.3.: Elaborarea de tehnologii alimentare noi şi evaluarea tehnologiilor deja existente în ceea ce privește impactul acestora asupra mediului 87. ADER

14.3.1. Valorificarea superioară a resurselor din zona montană (sol, apă, fond genetic vegetal și animal, energie, producție agricolă primară, produse alimentare, biodiversitate) în scopul salvgardării și dezvoltării durabile a eco-bioeconomiei agroalimentare

712.850

150.350 187.500 187.500 187.500

Rezultate scontate: -conservarea, dezvoltarea și valorificarea resurselor genetice vegetale și animale în conformitate cu cerințele actuale; -creșterea calității producțiilor și obținerea de indici de producție comparabili cu cei europeni; -conservarea și îmbunătățirea stării resurselor naturale și a habitatelor prin încurajarea utilizării de tehnici și tehnologii compatibile cu protejarea mediului și conservarea biodiversității. Proiectul își propune realizarea unor demonstrații pe loturi și în câmpuri experimentale cu specialiști în domeniu, direcțiile agricole, consultanță, învățământ superior, etc.

Proiectul propune realizarea următoarelor activități: -identificarea și evaluarea potențialului natural al resurselor zonei montane și a celor mai eficiente posibilități de potențare a acestora; -evidențierea calității resurselor de sol și apă și a modalităților de valorificare a acestora în zona montană; -identificarea tipurilor de pajiști, perfecționarea tehnologiilor de refacere a pajiștilor degradate și valorificarea superioară a potențialului acestora; -identificarea, evaluarea și promovarea soiurilor de plante adecvate; -inventarierea populațiilor locale de taurine și ovine, a statusului și caracteristicilor acestora, în scopul dezvoltării raselor locale adaptate și adaptabile conditiilor geo-climatice în continuă schimbare; -evidențierea inter-relațiilor dintre resursele de sol, apă, vegetație și influențele antropice;

Bază de date cu procesatorii locali. Cursuri de formare profesională: producție și procesare durabile. Module experimentale. Ghiduri de bune practici agricole și alimentare. Organizarea de vizite de lucru, mese rotunde, seminarii, articole de popularizare, lucrări științifice și alte materiale informative și de promovare.

299

Proiectul oferă soluții prin realizarea unui Ghid privind bunele practici în zona montană, caiete de sarcini pe produs, difuzare de material semincer și de reproducție, de înaltă valoare biologică, etc.

-furnizarea de soluții în scopul optimizării conversiei furajelor în produse animaliere; -identificarea tehnologiilor optime și a elementelor de dotare tehnică în exploatații; -evidențierea eficienței economice a diferitelor sisteme de creștere aplicate și a sistemelor de valorificare a producțiilor;

-transformarea producțiilor în produse alimentare prin utilizarea tehnologiilor tradiționale și obținerea produselor de calitate cu branduri ”produs montan de calitate”; -încurajarea utilizării metodelor de producție agro-zootehnice, compatibile cu protejarea mediului, conservarea biodiversității și îmbunătățirii calitații apei și solului; -identificarea și promovarea posibilităților de valorificare superioară a unor resurse locale prin activități complementare; -inventarierea modalităților de comercializare pentru produsele agricole (piețe, târguri, expoziții). Pentru realizarea acestor obiective sunt necesare cercetări interdisciplinare, realizarea unui schimb de cunoștințe privind aspectele legate de resursele genetice din zona montană, și crearea unui cadru favorabil implicării mai multor factori interesați.

OBIECTIVUL GENERAL 15.: Creșterea durabilă a producției interne alimentareObiectivul specific 15.1.: Dezvoltarea domeniului „ştiinţele consumatorului”88. ADER Impactul socio-economic 1.062.850 Rezultate scontate: Risipa alimentară, incluzând Elaborarea unei curricule

300

15.1.1. al risipei alimentare la nivel național în contextul actual al crizelor legate de securitatea alimentară și schimbările climatice

237.850 275.000 275.000 275.000

- studiu privind nivelul risipei alimentare pe lanţul agroalimentar în România; - studiu privind consumul alimentar și factorii socio-economici care influențează obiceiurile de consum; - studiu privind valorificarea unor deșeuri alimentare din gospodărie şi de pe alte verigi ale lanţului agroalimentar; - studiu privind problemele de risipă alimentară care apar pe lanţul produselor agroalimentare; - studiu privind bune practici, modele și sisteme de ambalare care să prelungească termenul de valabilitate; - studiu privind strategii de micșorare a risipei alimentare în sistemul de alimentație publică; - studiu privind îmbunătățirea managementului lanțului alimentar în vederea unei coordonări dintre angrosiști, retaileri, distribuitori și procesatori pentru a reduce risipa alimentară (managementul parametrilor de transport

materiile organice agricole este prezentă în fiecare dintre etapele lanțului alimentar, respectiv: ‐ în agricultură, în recoltele neculese, deteriorate din cauza unor condiții climatice neprielnice ori resturile de produse agricole; ‐ în timpul transportului și depozitării materiilor prime agricole unde pot apare deteriorări ale produselor agroalimentare din cauza depozitării necorespunzătoare sau de supraproducție rămasă nefolosită; ‐ în industria de producție a furajelor, din cauza depozitării necorespunzătoare a produselor agricole; ‐ în industria alimentară, în deșeuri alimentare cât și în ape reziduale (oase, carcase, melasă, ape de spălare etc.) rezultate. Pe lângă acestea, alte pierderi de alimente mai apar din alimentele nevândute în rețeaua de distribuție sau deteriorate din diferite alte cauze precum depozitare necorespunzătoare, deteriorarea ambalajelor, expirarea termenului de valabilitate etc.; ‐ la distribuție și vânzare, pierderile sunt cauzate de alimente expirate, depozitare necorespunzătoare sau probleme de funcționare a lanțului frigorific; ‐ la consumator, risipa de alimente provine din cauza planificării incorecte a necesarului de consum, deprecierii calității

pentru școli și facultăți; Elaborarea unor curricule privind FPC în domeniul managementului deșeurilor în producția agricolă; Elaborarea unor curricule privind FPC în domeniul managementului deșeurilor în producția alimentară și sistemul de alimentație publică; Propuneri de programe comune MADR - Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor; MADR – Ministerul Educației și Cercetării Științifice.

301

– lanțuri frigorifice, strategii de marketing, porționare, autoservire/servire, logistică).

produselor alimentare înaintea termenului de valabilitate. Pe lângă aceste pierderi de produse agroalimentare risipa alimentară este destul de mult întâlnită în sistemul de alimentație publică. Lipsa de conștientizare a populației și a procesatorilor de produse agroalimentare în ceea ce privește cantitățile de deșeuri alimentare, problemele de mediu pe care acestea le generează, la care se adaugă și problemele financiare corespunzătoare, reprezintă probleme care trebuie inventariate, minimizate și legiferate. Proiectul propune următoarele obiective specifice: - identificarea situației actuale și a cauzelor care conduc la risipa alimentară; - identificarea informațiilor privind situația cantitativă a risipei alimentare în țara noastră; - cuantificarea impactului asupra mediului - indicatori de cuantificare cantitativă și de impact; - inventarierea bunelor practici de prevenție a risipei alimentare la nivel european și internațional cu planuri de implementare; - scenarii și predicții privind generarea de deșeuri în următorii 15-20 ani; - recomandări de acte normative pentru prevenția risipei alimentare și analiza periodică a impactului acesteia.

302

OBIECTIVUL GENERAL 16.: Mecanizarea și automatizarea proceselor în agricultură și industria alimentarăObiectivul specific 16.1.: Dezvoltarea sistemelor locale, regionale şi naţionale de condiționare, depozitare, procesare şi valorificare comercială în mod sustenabil a produselor agricole româneşti 89. ADER

16.1.1. Adaptarea unor tehnologii inovative aplicabile la nivelul unor centre locale (cooperative) de producție, condiționare și depozitare de scurtă și lungă durată a produselor horticole proaspete și prelucrate

1.162.850

262.850 300.000 300.000 300.000

Rezultate preconizate: -determinarea factorilor de risc cu acţiune pre şi post-recoltă pentru produsele horticole, care pot influenţa calitatea şi durata de păstrare a fructelor și legumelor în vederea planificării managementului de risc pre-recoltă şi post-recoltă; -obținerea de date necesare determinării momentului şi a modalităţii de intervenţie în tehnologia de cultură a principalelor specii pomicole și legumicole, pentru obţinerea de fructe și legume cu însuşiri calitative corespunzătoare competitive; -elaborarea tehnologiilor pentru păstrarea produselor horticole cu diferite grade de perisabilitate funcție de tehnicile inovative adoptate; -elaborarea unor seturi de măsuri tehnice pentru optimizarea păstrării produselor horticole după recoltare; -determinarea unui maxim

În condiţiile internaţionalizării pieţei consumatorii îşi orientează atenţia spre acele produse care se diferenţiază unele de celelalte prin calitate. Se poate spune că mărfurile alimentare actuale încorporează un volum din ce în ce mai mare de progres tehnico –ştiinţific şi ca urmare tehnologia alimentară modernă se diferenţiază net de cea clasică. În acest context aplicarea unor tehnologii inovative de condiționre, păstrare și prelucrare imediat după recoltarea constituie un argument în livrarea către consumatori a unor produse horticole de calitate. Activităţi principalele prevăzute a se derula în proiect constau în: -monitorizarea factorilor tehnologici și biologici responsabili de menținerea calitații produselor horticole în fermele de producție; -studierea unor tehnologii inovative aplicabile produselor horticole românești care utilizează: tehnici de menținerea calității a fructelor proaspete cu utilizarea frigului artificial– refrigerare cu aer răcit, refrigerare cu apă răcită, refrigerare în vacuum, refrigerare cu gheaţă hidrică; tehnici de răcire şi depozitare în atmosferă modificată de gaze–depozitarea în atmosferă modificată, depozitarea în

Elaborare de lucrări științifice cu rezultate ale cercetărilor pentru susținere și publicare la simpozioane și conferințe interne și internaționale. Organizarea unor work-shopuri și mese rotunde pentru prezentarea rezultatelor proiectului. Elaborarea de materiale documentare si/sau informații tehnice de tip ”Ghid de bune practici”. Postarea rezultatelor pe site-ul MADR.

303

al duratei de păstrare pentru principalele specii pomicole și legumicole, cu menţinerea însuşirilor calitativ în condițiile aplicării unor tehnologii inovative; -stabilirea unor tehnologii sanogene și necostisitoare de obținere de produse concentrate și sucuri naturale; -elaborarea unor rețete și norme de fabricație pentru sucuri și produse concentrate de fructe; -stabilirea unor dotări minime necesare realizării produselor propuse la nivelul centrelor locale (cooperative) de producție; -realizarea unei linii demonstrative de microproducție pentru obținerea de produse concentrate și sucuri naturale (în cazul unei finanțări care să permită achiziționarea de utilaje); -elaborarea unui ghid de bune practici privind aplicarea tehnologiilor inovative.

atmosferă cu conţinut constant de gaze, depozitarea cu atmosferă modificată în condiţii variabile dar reglate, maturarea în atmosferă îmbogaţită în etilenă; tehnici de conservare a fructelor proaspete fără utilizarea frigului artificial–aeroionizarea artificială, utilizarea de antimicrobieni naturali, conservarea prin realizarea de filme edibile, conservarea prin uscare; -experimentarea modalităţilor de păstrare și conservare în condițiile celor trei direcții preconizate: tehnici de menținerea calității a fructelor proaspete cu utilizarea frigului artificial; tehnici de răcire şi depozitare în atmosferă modificată de gaze; tehnici de conservare a fructelor proaspete fără utilizarea frigului; -analizarea datelor experimentale, conexiuni și interdependențe ale factorilor tehnologici și biologici, în menținerea calității fructelor și legumelor supuse tehnologiilor inovative considerate; constrângeri și soluții practice posibile; -proiectarea unor module tehnologice utilizabile la nivelul centrelor locale (cooperative) de producție, condiționare și depozitare de scurtă și lungă durată; -stabilirea parametrilor tehnologici și a rețetelor de fabricație pentru produse concentrate și sucuri naturale realizate din cultivare ce aparțin grupelor drupacee și pomacee;

304

-realizarea unor produse concentrate și sucuri naturale din fructe aparținând grupei pomaceelor (mere pere, gutui) și drupaceelor (cireșe, vișine, caise, piersici, nectarine, prune).

90. ADER 16.1.2.

Modele de dezvoltare a lanţurilor scurte de valorificare pe filiera producție primară - servicii - depozitare –procesare - piaţă de desfacere

712.850

150.350 187.500 187.500 187.500

Identificarea pârghiilor şi mecanismelor pentru creşterea potenţialului pieţei. Elaborarea de prognoze privind evoluţia cererii şi a ofertei de legume şi fructe la nivel naţional. Evaluarea impactului economic şi social al creării de modele privind dezvoltarea lanţurilor scurte de valorificare. Analiza SWOT a sistemului agroalimentar pe filiera servicii-depozitare-procesare-piaţă de desfacere. Rezultate cu efecte economice cuantificabile: volumul comerţului cu legume şi fructe proaspete şi procesate; -analiza cererii şi a ofertei de legume şi fructe şi bilanţul alimentar; -informaţii privind costurile investiţiilor, costurile de depozitare, costurile de conservare, costurile de livrare; Elaborarea unui ghid practic cu soluţii tehnico-

Prin realizarea proiectului se urmărește eficientizarea structurilor de piaţă agricole şi agro-alimentare, oferind informaţii pentru organizarea performantă pe lanţul scurt, prin elaborarea de măsuri de reglementare a stocajului producţiei, depozitarea privată, procesarea şi comercializarea legumelor şi fructelor de către producătorii mici şi mijlocii, în concordanță cu performanțele Uniunii Europene. Studiile realizate vor contribui la creşterea competitivităţii economice a producătorilor mici şi mijlocii, prin transferul cunoştinţelor obţinute de la organizaţiile de cercetare-dezvoltare-inovare către asociaţii. Nu în ultimul rând, va fi o sursă de informare şi conştientizare a consumatorilor în ceea ce priveşte provenienţa legumelor şi fructelor de pe piaţă.

Obiectivul general al temei are ca relevanţă crearea de modele de dezvoltare a lanţurilor scurte de valorificare prin asocierea producătorilor agricoli.

Problemele propuse spre rezolvare prin acest proiect au un grad de noutate şi complexitate ridicat, fiind adaptate cerinţelor pieţei privind raportul costuri-

Prin aplicarea rezultatelor se urmăreşte valorificarea informaţiilor în vederea furnizării acestora către factorii decidenţi, în scopul fundamentării măsurilor de sprijin din PNDR pentru investiţii în procesarea şi comercializarea produselor agricole şi elaborarea unor proiecte în vederea stabilirii şi dezvoltării de lanţuri scurte de aprovizionare şi de piețe locale, precum şi în vederea realizării de activităţi corelate de promovare în context local. Elaborarea unui ghid practic cu soluţii tehnico-economice, fundamentate ştiinţific, pentru înfiinţarea şi dezvoltarea lanţurilor scurte de valorificare pe filiera servicii-depozitare-procesare-piaţă de desfacere încadrate în PNDR 2014-2020. Rezultatele obţinute se diseminează prin: -elaborarea unei pagini WEB a proiectului; -organizarea unor întâlniri

305

economice, fundamentate ştiinţific, pentru înfiinţarea şi dezvoltarea lanţurilor scurte de valorificare pe filiera servicii-depozitare-procesare-piaţă de desfacere încadrate în PNDR 2014-2020.

calitate-preţ. Proiectul studiază problemele de asociere a micilor producători în vederea colectării legumelor şi fructelor pentru a le sorta, depozita, ambala în vederea desfacerii lor proaspete la piaţă sau a le prelucra pe cele care au fost eliminate la sortare. În vederea colectării, asociaţia micilor întreprinzători va achiziţiona mijloace de transport care să le permită aducerea legumelor şi fructelor de la producători la depozit fără ca aceştia să suporte cheltuieli de transport. Depozitul construit de micii întreprinzători trebuie dimensionat şi organizat astfel încât să permită sortarea şi păstrarea fructelor şi legumelor selecţionate pentru vânzarea în stare proaspătă. Pentru sortare trebuie amenajat un spaţiu adecvat cu linii de sortare şi personal calificat care să poată identifica şi îndepărta fructele şi legumele afectate de diferiţi patogeni. Tot în cadrul depozitului, se va organiza un compartiment de prelucrare a legumelor şi fructelor constând în trei linii de conservare: produse conservate prin pasteurizare, produse conservate prin gelificare şi produse conservate prin deshidratare. Studiul privind lanțurile scurte de aprovizionare cu alimente arată că etichetele sunt, de asemenea, utile pentru a semnaliza faptul că un

de lucru, mese rotunde ; -elaborarea și publicarea de articole în reviste de specialitate, articole de popularizare ; -acţiuni de formare profesională ; - participarea la conferințe simpozioane etc.

306

produs a fost certificat. Acesta este un aspect important pentru a proteja produsele față de imitații: etichetele cu un conținut reglementat reprezintă un instrument de a combate informațiile înșelătoare sau chiar frauda. Acest proiect complex va conţine toate informaţiile privind costurile inputurilor şi amortizarea investiţiilor. Sistemul informaţional oferit prin proiect conferă o viziune de ansamblu asupra proceselor de producţie, realizarea acestuia fiind de actualitate în condiţiile în care consumatorii sunt tot mai exigenţi în privinţa calităţii legumelor şi fructelor consumate în stare proaspătă şi/sau procesate. Prin înfiinţarea de lanţuri scurte de valorificare a legumelor şi fructelor se creează premisa apariţiei de noi locuri de muncă în spaţiul rural.

Obiectivul specific 16.2.: Dezvoltarea de lanțuri frigorifice regionale şi naţionale în vederea creșterii capacităţii de depozitare a unor materii primeagricole sau produse alimentare 91. ADER

16.2.1. Cercetări privind determinarea proprietăților termice, fizice, a coeficienţiilor de căldură şi de transfer de masă a produselor horticole pentru optimizarea tehnologiilor de congelare aplicabile pe lanțuri frigorifice

862.850

187.850 225.000 225.000 225.000

Determinarea parametrilor tehnologici și a regimurilor termice de congelare pentru legume și fructe autohtone: cireșe și vișine; caise, piersici și nectarine; fructe de pădure; mazăre și fasole verde; conopidă; spanac. Stabilirea dotărilor și investițiilor necesare dezvoltării de lanțuri frigorifice regionale pentru

Congelarea este o metodă excelentă pentru conservarea alimentelor, bazată pe capacitatea acestora de a reține calitățile nutritive și senzoriale. Metoda este considerată ca fiind superioară conservării prin alte metode pe termen lung a legumelor și fructelor, comparativ cu conservarea clasică prin sterilizare sau deshidratare. Conversia apei în gheață crește concentrația substanțelor dizolvate în fracțiunile dezghețate de țesut

Elaborare de lucrări științifice cu rezultate ale cercetărilor pentru susținere și publicare la simpozioane și conferințe interne și internaționale. Organizarea unor work-shopuri și mese rotunde pentru prezentarea rezultatelor proiectului. Elaborarea de materiale documentare și/sau informații tehnice de tip

307

conservarea prin congelare a produselor horticole în scopul asigurării siguranței alimentare.

rezultând reducerea apei în produse. În plus, temperatura scăzută inhibă creșterea microorganismelor și scade rata de reacții biochimice care au loc în mod normal în produsele necongelate la temperatură mare. La temperaturi mai joase de -10 °C, doar câteva microorganisme se pot dezvolta, iar rata de reacție chimică este redusă în mod substanțial, iar reacțiile metabolice celulare sunt de asemenea scăzute. Activităţi principalele ale proiectului sunt: -studierea și îmbunătățrea sistemului de congelare, care trebuie să fie suficient de rapid pentru a minimiza pierderile de calitate și suficient de lent pentru a evita problemele legate de fisurarea la congelarea foarte rapidă a produselor horticole; -studierea ultrastructurii țesuturilor congelate și dezvoltării de tehnici pentru a monitoriza dimensiunea cristalelor de gheață și distribuția lor în produsele horticole; -dezvoltarea, îmbunătățirea și validarea modelelor teoretice și experimentale, în scopul de a înțelege și optimiza procesele complexe de congelare; -determinarea proprietăților termice, fizice, a coeficienţiilor de căldura şi de transfer de masă a produselor horticole (în special legume) pentru elaborarea tehnologiilor de congelare.

”Ghid de bune practici”. Postarea rezultatelor pe site-ul MADR.

308

Obiectivul specific 16.3.: Dezvoltarea tehnologiilor de mecanizare şi a sistemelor tehnice inovative destinate lucrărilor solului, înfiinţării, întreţinerii şi recoltării culturilor agricole, horticole, agrozootehnice şi agrosilvice în condiţiile conservării surselor de mediu, combaterii fenomenului de secetă şi a deşertificării 92. ADER

16.3.1. Cercetări privind stabilirea influenței aplicării noilor sisteme și tehnologii conservative de lucrări agricole mecanizate pentru combaterea efectelor secetei, păstrarea fertilității solurilor și creșterea cantitativă și calitativă a producțiilor la principalele specii de plante cultivate

962.892

212.892 250.000 250.000 250.000

Efectuarea cercetărilor în patru locații cu caracteristici pedoclimatice reprezentative pentru zonele afectate de secetă din țară, inclusiv din luncă și câmpie. Stabilirea efectului diferitelor lucrări mecanice asupra caracteristicilor fizice și hidrofizice ale solului (porozitate, permeabilitate, densitate aparentă, grad de compactare, capacitatea de câmp pentru apă), fertilitate. Stabilirea efectului diferitelor sisteme de mecanizare (clasic, minim-till, no-till) asupra randamentului la unele culturi agricole. Stabilirea influenței principalelor elemente tehnologice (arat, scarificat, discuit, grapat, tăvălugit) asupra dinamicii și conservării apei din sol pe adâncimea de 0-1-1,5 m în funcție de elementele tehnologice aplicate. Precizarea influenței aplicării sistemelor de lucrări mecanice asupra

În momentul de față, agricultura românească se confruntă cu probleme serioase legate de modificările climatice ce au loc în sensul extinderii aridizării unor zone agricole întinse. Sunt afectate din acest punct de vedere suprafețe însemnate din zonele secetoase: sud-ul Olteniei, est-ul Moldovei, Dobrogea și Câmpia Bărăganului. Evidențierea necesității practicării unei agriculturi specifice în zonele secetoase, fără posibilități de irigare, se va face prin testarea sistemelor convenționale de lucru utilizate comparativ cu variantele ce folosesc tehnologii și utilaje specifice de conservare a solului și apei. Se va urmări în detaliu variația rezervelor de apă în sol și se va cuantifica efectul elementelor tehnologice aplicate solului și plantelor asupra acestui indicator. Principalele activități ce se vor desfășura în cadrul proiectului: -efectuarea analizei inițiale a locațiilor experimentale, prin determinări complexe privind caracterizarea pedoclimatică, hidrografică, hidrogeologică și vegetația zonelor afectate de secetă; -precizarea sistemelor de lucru luate în studiu, a elementelor tehnologice, inclusiv a fertilizării și a

Diseminarea rezultatelor se realizează prin: -vizitarea periodică a câmpurilor experimentale de către specialiștii agronomi, fermieri, micii agricultori etc.; -organizarea periodică de instruiri de lucru cu specialiști agronomi și cei din domeniul mediului înconjurător și fermieri. -comunicarea rezultatelor cercetărilor în cadrul unor manifestări științifice, work shop-uri, mese rotunde, târguri și expoziții; -publicarea principalelor rezultate obținute în reviste de specialitate ; -publicarea de articole și a unei broșuri de prezentare a problematicii agriculturii în condiții de secetă cu evidențierea măsurilor și soluțiilor de limitare a efectelor negative; -postare pe site-ul MADR.

309

comportării și randamentelor agricole ale plantelor cultivate, corelat cu recepția, înmagazinarea și cedarea apei solului către plantă, pentru zonele luate în studiu, prin folosirea unor indicatori pedohidrologici specifici de analiză comparativă. Testarea unei tehnologii de înființare directă a culturilor folosind un model funcțional de utilaj de prelucrat solul și semănat, realizat în concepție proprie și determinarea influenței asupra conservării apei în sol și asupra comportării unor culturi. agricole; Caracterizarea lucrărilor și mașinilor agricole componente ale sistemelor de lucru, din punct de vedere al conservării apei în sol. Îmbunătățirea cadrului de manifestare a efectului sistemelor de mecanizare în zonele afectate de secetă, prin realizarea unui model funcțional și elaborarea unei tehnologii de înființare a perdelelor agro-forestiere. Sinteza rezultatelor obținute și precizarea

parametrilor acestora, cu impact major asupra nivelului producțiilor agricole în zone afectate de secetă; -studiul dinamicii conservării apei în soluri și a modificărilor însușirilor de fertilitate ale solului în funcție de sistemul de lucrare a solului și fertilizare; -realizarea și testarea unui model funcțional de înființare directă a culturilor de cereale păioase, soia, rapiță, plante medicinale și elaborarea tehnologiilor de lucru; -monitorizarea și evaluarea continuă a caracteristicilor solului în urma efectuării lucrărilor agricole și a evoluției culturilor prin observații fenologice, măsurători biometrice și de productivitate; -determinarea parametrilor energetici și de productivitate pentru stabilirea eficienței economice și ecologice a input-urilor practicate; -realizarea și testarea unui model funcțional de utilaj pentru înființarea de perdele agroforestiere destinate ameliorării condițiilor mediului de vegetație a culturilor agricole; elaborarea tehnologiei de lucru; -stabilirea influenței aplicării sistemelor de lucru ale solului și a parametrilor acestora pentru realizarea unor prețuri de cost scăzute în cadrul tehnologiilor de cultură a plantelor pe soluri de luncă și câmpie; -analiza rezultatelor obținute la culturile experimentale și stabilirea structurii de culturi și a

310

tehnologiei conservative optime pentru combaterea efectelor secetei, păstrarea fertilității solurilor și creşterea cantitativă şi calitativă a producţiilor la principalele specii de plante cultivate.

asolamentelor optime precum și a lucrărilor culturale în condiții de secetă; -activități specifice de reorientare a cerințelor agrotehnice către tipurile de utilaje specifice sisteme de masini agricole pentru zonele secetoase și creșterea eficienței economice privind utilizarea input-urior agricole în scopul ameliorării efectelor secetei pentru culturile de câmp.