O noua lupta literara. Vol.1+2 - Mihail Diaconescu noua... · O NoUA LUPTA LITERARA a 2 decembrie...
18
Transcript of O noua lupta literara. Vol.1+2 - Mihail Diaconescu noua... · O NoUA LUPTA LITERARA a 2 decembrie...
CUPRINSUL
O noud luptd 1iterar6............... .........5O noud antologie de liricd romdneascd in limba germand...............28Mihail Sadoveanu, interpret al istoriei ...........33Gh. Bulgdr: Eminescu, coordonate istorice ;i stilistice ale operei..38Leclia marilor clasici....... ..............40Vocalia sintezei ............44La aniversare. ArgeS, 15 ani de aparifie .........50AntonieP1[mddea16.Istorieqivalorietice......... .............53Argumentele lexicului................ ....................57Stendhal, de Narcis Zdrnescu.. ......62Autoritatea sintezei..... ...................64Noi studii despre revolulia de la 1821 ............68Conqtiinja de sine .........71Sursd qi expresivitate.......... ...........74Adevdr epic qi adevdr istoric .........78
,,Pentru patria romdnd" ............ ....................83Opfiune in deplind conqtiinfd ........88Romanul care pune intrebdri .........90Literatura qi sentimentul tradiliei ...................93O institulie epicd stabi16...... ..........98Adevdrul vieJii - la temelia marilor opere literare ........ 103
Istoria Suediei intr-o sintezd romdneasc6............... ....... 108O noud sintezd despre literatura strdromdnd ................. 115Gabriel lepelea profesorul ..........121
354
........28
........33erei..38........40,........44,........50.........53
<1
.........62
.........64
.........71
.........74,.........78,.........83..........88..........90
68
93
98........103........108........ I 15
,........r21
Demnitatea profesorului............. .................. 125Doud decenii...... ......... 128Respectul fafd de cuvdnt - un act de congtiinfd patrioticd ............. 130Spre lumea esenlelor ...................133Romanul Cdldtoria spre zei este o evocare a Daciei spirituale .....137Vocalia istoricului ......14IPerspectivele eva1udrii................ ..................144Anivers[ri UNESCO. Principe artist gi filosof. 475 de ani de la
urcarea pe tronul Jlrii Rom6neqti a lui Neagoe Basarab.......... 148Tabletl de scriitor. Alba Iulia. .....154Teoria specificului nafional. Premise la un proiect ............. ..........157Exigenlele romanului istoric ....... 160Un roman despre eroismul co1ectiv..... .........164Istorie qi eroi ..............167Teoria specificului naJional. Metoda de cercetare. Premise
la un proiect.............. ..............17IIstoria civilizalieiromdne..... .......174Romanul istoric qi iniliativele editoriale............... ........177Teoria specificului nafional. Deduclie qi induclie. Premise
la un proiect.............. .............. 180Teoria specificului nafional. Psihologie social[ qi etnopsihologie.
Premise la un proiect ............. .................. 183Teoria specificului nalional. Limba - factor osmotic. Premise
la un proiect .............. .............. 186Ioan Alexandru. Istoria kansfiguratEliric .... 189Opinii qi retrospective.......... .......196Lecturi teoretice... .......200Lecturi teoretice. O lucrare de referin
Hronicul muzicii romdneqti. ........257Ion Ldncrdjan............. ..................264Noi studii de istorie medie ..........268O misiune de inaltd rdspundere ...275Dobrogea vdrutdde la Sofia. intre absurd qi grotesc ....278Strivirea etricd a romdnilor de la sud. Abandonalii dintre Vidin
qi Timoc. Istorie qi speranfd ............'..... ...286Budapesta. Strigoii Kakaniei.. ....:.........:.. .....295Soarta romdnilor din sudul Basarabiei .........301Ard malurile Nistrului. Transnistria. De la tororism la separatism..306Dionisie Smeritul (Exiguul) ........314Terra mirabilis ............321Cultul formei lirice qi ffansfigurarea spirituald..............................330O monografie exemp1ard............ ..................338Crea\ia liricd qi exercifiul critic........ ............343Un deceniu glorios .....347O institu,tie de inalt prestigiu .......349
356
O NoUA LUPTA LITERARA
a 2 decembrie 1901 a apdrut la Bucurestisipt5mdnald Semdndtorul, publicafie caretendinfa nafionald in literatura sii cultura
inceputul secolului al Xx-lea.Pdnd la 2 iunie
1-910, c6nd gi-a incetat apari,tia, ea a cultivat inmod programatic valorile tradi{ionale, istorice, put imonrule gi moraleale romdnilor de pretutindeni.Directorii ei au fost Alexandru vlahuld ,si George coqbuc (in aniil90r-r902), apoi Nicolae Iorga (in 1905-loooi qi a*".i c. popovici (in1eoe).
De la nr. r/r903, revista semdndtorul a fost condusd, pentru oscurtd perioadl de timp, de un comitet de redactie.De la nr.23fi905 p6nd ranr.42/1906, directorul revistei, Nicolae
lorga, a fost ajutat de trei redactori: $t. o. Iosif, Mihail sadoveanu siIon Scurtu '-ulterior, de la nr. 46/1906 pdnd ra nr. r3/rg0g, semdndtorur aap5rut sub conducerea
_scriitorilor br. o. Iosif Mihail Sadoveanu, IonScurtu, Dimitrie Anghel qi c. Sandu-Aldea, p.nt "
pai.rile literare, si alui Ghorghe I. Munteanu-Murgoci, eminent g.otog, .iio.rurog gi peda-gog, pentru articolele de gtiin{i.De la I ianuarie r9r0la27 iunie r9r0, semdndtorul a apdrut subconducerea lui Ion Scurtu.Aparifia revistei Semdndtorul a
grjd a iluskului savant matematicianSpiru Haret (t 85 I -t 9 1 5).
revista literarda rcprezentat
romdnd de la
fost posibild datoritl purtdrii deastronom, sociolog qi pedagog
Ca om politic liberal, Spiru Haret a fost Ministru al Instrucliuniiqi Cultelor in anii 1897-1899, 1901-1904 qi 1907-19t0.
In acfiunile sale politice, el a afirmat de mai multe ori convinge-rea cr progresul social in Romdnia nu este posibil fbrr noi gi importanteinfbptuiri in domeniile invdfdmdntului, culturii, legislafiei qi vieliieconomice.
La 23 martie 1898, Parlamentul Rom6niei a votat Legea invdld-mdntului, elaboratd de Spiru Haret qi de profesorul universitarc. Dimitriescu-Iaqi, eminent filosof qi estetician. Prin prevederile ei,aceastd lege a dat un nou curs intregului Snvbf6m0nt rom6nesc.
Pentru tot ceea ce a realizat, Spiru Haret qi-a inscris definitivnumele in istoria qtiinlei, invdldmantului, activitdlii politice gi culturiiromdne.
Ca om politic qi important factor de decizie, dar mai ales casavant de reputalie europeand qi strilucit om de cultur[, Spiru Haret afondat publicafiile Semdndtorul, Albina, La Transylvanie, menitd sdcombat[ propaganda sovind, antiromdneasc5, a cercurilor politice de laBudapesta, si Revista Generald a invdldmdntului.
Cea mai importantd dintre ele, prin exceplionala sa for,ti deimpact asupra societdfii ;i culturii romAneqti in ansamblul 1or, a fost,fird indoiald", Semdndtorul.
La Semdndtorul aa publicat poeli, prozatori, dramaturgi, savanliistorici, artiqti plastici, critici qi istorici literard,lingvigti qi oameni deqtiinfd precum Al. Vlahu!6, George Coqbuc, D. Anghel, N. Iorga,I. Agdrbiceanu, Elena Farago, Panait Cerna, Octavian Goga, SextilPuqcariu, cea mai importantd personalitate din istoria lingvisticii rom6-neqti, I. A. Bassarabescu, Ion Gorun, pictorul Nicolae Grigorescu, numitin epoc[ ,,Magul de la Cdmpina", C. Sandu-Aldea, I. A1. Brdtescu-VoineEti, Al. Davila, $tefan Peticd, Ilarie Chendi, Mihail Sadoveanu,N. Iorga, Aurel C. Popovici, Ion Minulescu, Zaharia Bdrsan, G. Topdr-ceanu, G. Vdlsan, G. Tutoveanu, Corneliu Mihdilescu, Emil Gdrleanu,George Murnu qi mulli alfii.
Principalul indrumitor al revistei, directorul ei de congtiinld, afost Nicolae Iorga, personalitate fascinantd, istoric, scriitor qi om politicde mare autoritate intelectuald, civicd qi moral6, animator al tendinlelortradifionaliste gi na{ionaliste in cultura romdnd de la inceputul secoluluial XX-lea.
Ideile promovate de Semdndtorul au fost preluate qi afirmate indiferite moduri, cu noi argumente, cu variate rcalizdi artistice ;i teore-tice, de alte publicalii ale epocii.
ristru al Instrucliunii)10.
multe ori convinge-hri noi gi importantelegislaliei qi vielii
votat Legea invdld-ofesorul universitarPrin prevederile ei,
t romdnesc.gi-a inscris definitivii politice qi culturii
de, dar mai ales ca
'rltur6, Spiru Haret axylvanie, meniti sd
curilor politice de la
pgionala sa forld deosamblul lor, a fost,
, dramaturgi, savanlingvrqti qi oameni de, Anghel, N. Iorga,tavian Goga, Sextilria lingvisticii rom6-ae Grigorescu, numit1e4 I. A1. Brdtescu-
, Mihail Sadoveanu,ia BArsan, G. Topir-:scrl Emil Gdrleanu,
rl ei de conqtiin!6, ascriitor gi om politicrimator al tendinjelora inceputul secolului
reluate qi afirrrate indri artistice qi teore-
Printre ele se.11mard Luceffirul (Budapesta, Sibiu qi Bucureqti;1902-19 r4), Ramuri (craiova, tg}s -tg ti), Ju)rmea rit"rord (cerniu{i,1904; 1925-1931 qi Suceava, 1904-1914),' Fdt-Fru*o,, (B6rlad, 1901_1910), Paloda riterard (B6rlad, rg04i, L'Indapendence Roumaine(Bucure;ti, 1877-1916), Froarea darurilor (Bucureq ti, rg07), NeamurRomdnesc Literar, supriment al ziarurui Neimur no*in"r, (Bucureqti,1906-1940), Drum drept (vdleni-prahova, lg3-r;rq, cuget crar(Noul semdndtor, Bucureqti, 192g-1936), Romdnia ilustratd(Bucuregti,1900-1914), Minertta riterard irustratd (Bucureqti , rgtXg-rgr4), cum_pdna (tsucuregti, 1910) gi altele.
Seminrtorismur a fost, ra incepuful secolului ar XX-lea, cea mai?'pll qi mai atpinzdtoare tendinf d riterard, gi
""rtoJa romdneascd. Afost qi cea mai importantr prin ideile benefice p. .ur.-r"-a exprimat giprin consecinfele acestora pe termen lygs in evotulia culturii rom6ne,pdni in prezent,lainceputul secolului al Xxt_lea.Inainte de a fi. o ampl[ miqcare (o amprd tendinfd) in culturi si inliteraturd, semdnitorismur a fost un curent sociar qi potitic.
vqrluro Dr 'rPentru acest motiv, el poate fi infeles in moi adecvat numai dinperspectivele pe care le oferd sociologia politicd, ,o;otogiu rurard,sociologia dezv oltdrii qi sociolo gia culturii.curenfur iniliat de semdndtorur a aftrmat in mod consecvent ide_alul unit5lii politice qi statale a romdnilor de pretutindeni, fondat, intremulte altele, pe contribu{ia decisivd a culturii.SemdnitoruI a e.x.n1mat la timpul sdu ,rforla de reaclie a genera_
liei de la 1900" (claudia Buruiani), tontra unor aspecte profund nega_tive care marcau societatea romdneascd.un astfel de aspect eru imitalia curturard servild si nocivda unormodele legislative, institufionare, culturale gi artistice'strdine, fbrd onecesard coresponden!5 in lumea romaneasc i a" b inceputul secoluluial XX-lea. --j
D ezrdddcinar ea, dezn'4ionarizar ea, dezangajarea si dep otenf areain.plan spiritual qi creator a unor intelectuali, o"u,,."oi pthtici gi intre_prinzdtori romdni au fost anarizate qi ?nfelese de semindtoriqti, in fruntecu Iorga, ca o gravd, anomarie qi ca un pericol pentru societatea noastriin ansamblul ei.
.- in timp ce la Bucureqti unii intelectuari se agitau ca imitatoriservili ai unor inutile modele culfurale strdine, in alte f6ri ale Europeiapelul la valorile na{ionale, folclorice, etnografice, istorice qi patrimo_niale era un mod firesc de a crea in domeniul culturii.
Acesta este un aspect pe care in epocd l-a subliniat, intre atii,Nicolae Petraqcu (1359-1944), de pi1d6, in revista Literaturd ;i artd
romdnd (Bucureqti, I 896-1901 ; 1902-1910).in primul num6r al acestei reviste, respectiv in editorialal cuvdnt
tncepdtor, scris de Nicolae PetraEcu, se spune: ,,Poelii ;i arti;tii con-
temporani, insu;indu-;i caracterul esteticii nalionale ;i indlldndu-l tn
lumea artei moderne" av datoria civicd qi morald ,,sd lege firul trecu-
tului cu vremea de fald ;i, rupdnd vechea deprindere a tmprumuturilor
de pretutindeni", s6 meargd astfel ,,pe singura cale adevdratd a pro-gresului".
Este demnd de relinut convingerea lui Nicolae Petraqcu despre
progresul fondat pe tradiJie, pe istorie qi pe specificul nalional.
Tot la inceputul secolului al XX-lea, filosoful, sociologul qi omul
politic Constantin Rbdulescu-Motru (1 868- I 957) a denunlat instrdinarea
iufleteascd a unof intelectuali rom6ni prin modul de a gdndi, atitudini qi
acliuni practice profund negative.' semnificative in acest sens sunt lucrarile sale cultura romdnd si
politicianismul (1904), in zilele noastre de anarhie. Scrisori cdtre tineri
f tqtOt si Sufletul neamului nostru. Calitdli bune;i defecte (1910).
i"tt-""u dintre lucr[rile noastre, respectiv in volumul al III-lea
din tratatul Teologia ortodaxd ;i arta cuvdntului. Introducere tn teoria
literaturii (2013),1a pag. 284-288, ne-am permis sd caracteriz6m sem6-
natorismul din perspectiva literara, politic[, sociala qi culturala.
credem c[ este necesar s6 reludm in aceasta prefa!6 aprecierile
noastre expuse in tralat.,,Cirentul semdndtorist a afirmat pe plan literar crealia cu o
puternicd orientare nalionald, iar pe plan social - o criticd severd a'modului
cumfunclionau instituliile epocii, a politicianismului, a modului
prddalnic de utilizare a resurselor ldrii de cdtre cei ce promovau capi-'talul
strdin, a defriSdrii tdlhdre;ti a pddurilor, a incercdrilor de dez-
nalionalizare prinforme culturale de tmprumut, care nu au nimic comun
cu realitdlile noastre istorice, sociale Ei spirituale'Semdndtoriqtii au militat pentru realizarea unui amplu program
de improprietdrire a ldranilor lipsili de pdmdnt.
Aiianla dintre democralie ;i nalionalism susline doctrina politicd
semdndtoristd.Semdndtorul a militat pentru realizarea unitdlii noastre nalio-
nale sprijinind luptele politice ale romdnilor din Transilvania, Banat,
Cri;aia," Maro*ir";, Eucovina;i Basarabia. De altfel, unii dintre cola-
boratorii reprezentativi ai revistei erau din Transilvania, Banat ;iBucovina.
subliniat, intre alJii,a Literaturd qi artd
in editorialul Cuvdnt
'oelii ;i arti;tii con-ole ;i tndlldnduJ in.;d lege firul trecu-zre a imprumuturilorile adevdratd a pro-
olae Petraqcu despreul nafional.rl. sociologul qi omuldenunfat tnstrdinareae a gdndi, atitudini qi
le Cultura romdnd ;i'. Scrisori cdtre tineridefecte (1910).in volumul al III-leaIntroducere tn teoria6 caracterizdm sem[-si culturali.
;ti prefaf5 aprecierile
literar crealia cu o- o criticd severd a
ianismului, a moduluiei ce promovau capi-incercdrilor de dez-
re nu 0u nimic comun
mrui amplu program
sline doctrina politicd
mitdlii noastre nalio-Transilvania, Banat,
iltfel, unii dintre cola-'ansilvania, Banat ;i
ca ;i spiru Haret, fondatorur revistei, teoreticienii, scriitorii sicriticii literari de ra semdndtorul considerau cd ir;";:;;;"";;;;:;;;;socio-politicd, socio-economicd ;i socio-culturaid a Romdniei estestarea ldrdnimii.ldrdnimea era consideratd, pe bund dreptate, depozitard apatrimoniului nostru spiritual, a trad:iliilor, ,"rp""iiu ) varorilor speci_
fice ale ^naliunii
romdne.In susrinerea acestor atitudini, convingeri, idei ;i demonstra/iisemdndtori;tii au reruat ;i argumentat, cu noi exempre ;i din noi per_spective, teoriile sociorogice eminesciene despre rorur nefast al pdturiisuperpuse, respectiv al celor care domind iniconomie, adminhiayie q:iviala publicd romdneas cd.cei ce formeal.d pdtura superpusd coraboreazd activ ;i srugar-nic cu strdinii care jefuiesc sistemitic avuliile ldrii.
Convingerile sociorogice eminesciene orienteazd ;i suslin atitu_dinile politice, economice ;i reformiste afirmate de semind*i;r:i-i;";;"opera eminesciand;i crealiile semdndtoriste existd deci o linie de conti-nuitate.
Existd o relarie care demonstreazd rerevan/a ;tiinriJicd, forla deimpact ;i excep/ionala putere de convingere a soci'ologliei eminesciene.Ca ;i Eminescu, semdndtorigtii iunt convin;izd aceia care for-*"o4 pdtura superpusd;i.strdinii'fald de care ei se manifestd in modservil fac posibild o sereclie sociaid negativd, respectiv o Javorizare aelementelor nedemne, care ajung ra situarii priviiegiate intr-un mediusocial crorupt, caracterizat prin mari tensiuni ;i acte-de injustifie.In acest sens superioritatea prin muncd, linutd morard, curturd,
d3mnlt1te civicd ;i ;tiinld este inrocuitd prin hofiL, parazitism, tranzacliifrauduloase, banditism economic, precum si printr-o rafinatd ;i abjectdpropagandd mincinoasd, menitd si justific'e j"ru ;r poififit" piofitirilorromdni ;i strdini pe scara sociald.
In special in ora;e, cred semdndtori;tii, serecria sociard negativdintrelinutd de pdtura superpusd duce Ia adevdrate d"rortr" economice,institulionale ;i morale.
De aceea, putregaiului economic ;i social adunat fn ora;e, princontriburia nefastd a.pdturii superpuse, a apatrizilor, dornici'ai pro_fituri rnaxime ;i rapjdg nrin maiopireTraudiroase, ;i a tuturo, autohto-nilor dispu;i sd coraboreze cu aie;ti vagabonzi in't"rroliorari, trebuiesd i se opund sdndtatea morard a natriunii rorndne, o;o iu* s-a pdstratea, in primul rdnd, in mediul ntral, tiadiyionatist, al valorilor istorice sietnografice care ne reprezintd, al vocaliei noastre spirrtuaie.
vv'v' 'vv DL
MIFIAIL DIACONT.SCIJ
O NOIJA LIJPTA LITE.RARA
VOLIJMIJL II
ACTIIJNE.A RtrVISTT,I)
ARGES
E,DITIJRA MACIC PRINT20t9
)ARE
: tn haine noL E o,talorile noastre ne-
z revenire a culturii
A DIACONESCU
AL
seriei noi a revisteiri pentru conlinutultiilor, toate acesteatsd.nal Si, in mod deo-ail Diaconescu. La
I,'LEXANDRESCU\TIEI POPULARE
ARGE$
e culturd Arge; (intri ;i de dragoste peconcetdlenilor sdi.
ryliniri pe care noi,
MINITA BORTARUL AL. DAVILA
CUPRTNSUL
Ddruili crealiei noastre ..................... 5Despre Basarabia cu durere qi speranld. ........,....7In memoriamPaul Anghel...... ........ 15
1 Decembrie.............. ..................... 17
Tradi(ionalismul qi valorile patrimoniale.............. ............. 19
O recunoaqtere solemnd a romanului Sacrificiul ca evocare epicdqi simbolicd a evoluliilor sociale, politice gi istorice care au
culminat cu Marea Unire ,..........23Local, nafional, european ...............28O capodoper[............. .....................32De la Semdndtorul qi Gdndirea la ArgeS . .........34Dimensiuneabizantind............... ...................... 39
Sfhnt isihast ................ .................... 46
Scriitori contemporani. Valeriu (Bartolomeu) Anania. Fiqd
de diclionar ..............48Nicolae Bdlcescu .......... 53
Tezaurul care aqteapt5.............. ......54Muzeul de Artd...... ....... 61
Drepturile nafiunilor sunt sacre ......63Biserica Sfdntul Gheorghe domneascd .............71Cult, culturd qi civilizalie ............. ..........,.........73Gruparea revistei .......... 81
Mihai Viteazul, desen de Gh. Adoc......... ......... 89
Decdderea cugetdrii imanentiste qi resurecfia spiritualitdfi scolastice... 91
Semnificafia unei gravuri ............. 102
46r
Decdderea qi resureclia liriciiO grawrd de Romulus Constantinescu: Casa memoriald Liviu
Rebreanu de la Valea Mare, desen in tuq pe carton alb (2002)....Bilanf provizoriuRomulus constantinescu. Portretul lui Dinicu Golescu, desen in tuq
negru pe carton alb (2002).Stilul brAncovenescRegele Ferdinand I cel LoialStilul neoromdnescCetatea culturald...Colindul....Cultura viefii.........Theodor Codreanu. Cugetdrile aforisticeRomulus Constantin escu, Turnul cl op otni! et . "..............Patriarhul nostruCuv6nt pirintesc qi pastoral in scrierile preafericitului pdrinte
Patriarh Teoctist..... ......"...........I73Binecuvdntatd este amintirea sa.............. ....... 187Biserica Adormirea Maicii Domnului a sfintei mdn[stiri
Negru-Vodd din Cdmpulung-Muscel............ .............. 193Drumuri spre locuri sacre......... .... 195Palatul Muzeului Judelean Argeg ...................206Bucovina literard ........208Catedrala Sfdntul $tef"" din Yiena, desen in tuE de Gh. Adoc..........2I2Sfdntul Ioan Cassian ...2T6Basarabia sau drama sfdEierii .......2I8Tipar de caq din Vrancea................ ................219Dimensiunea europeanS a romdnescului ........220Despre estetizanli .......222
coMuNrcAnr qrrINTrFrcE, ARTTCOLE gr ESEURTAPARUTE iN nnvTsTA TR.ANSILVANIA,iN.tr,rn puBr,rcATrr gr in nrvnnsn vor,uMe........... ...235
tro Mircea, rnare voevod.".............. ."."..............237Ioan Cdianu-Valachus ................"" 24IMarea Unire....".... .......245Patosul libert[!ii.... ......2491907."........ ....".."..........2s3Independen{a ........".."... ."............... 258ConEtiinfa istoricd.."... .."."..............264
10s
115
118
123125133
136t44146148
156
r64166
462
'iald Liviunalb (2002)....
105
115
118
t23125133
Pentru Marea Unire ....269Istorie qi patriotism .....276Revolufia de la 1848 - eroi, fapte, idei. ,,Noi vrem sd ne unim
cu lara" ................283O meditagie gravd .......290Pentru unitate, libertate ;i independenld na{ionald.............................298Unirea cea Mare .........304Triumful cauzeiromdne ...............308Valoarea sintezei ........314intdlniri cu Pdrintele Stdniloae .....320Condiliondri geografice qi demografice ale evoluliilor militare
qi politice.. ......,.......327O admirabild"realizare qtiinlific[ .................... 343File din biblioteca Brdtienilor .,....354Un monument reprezentativ ......... 356Cele mai alese gdnduri qi urdri de mult bine.......... .......... 359Oratio sollemnis .........362
TNTERVIURI .......,. ....................38s
Scriitorii dacoromani de valoare universald, modele sublimede viaf6 spirituald... .................. 387
Sub semnul valorilor istorice qi spirituale ......411
ADDENDA ................425
Cuvdntul rectorului Prof. Univ. Dr. Barbu Gheorghe ......427Cuvdntul doamnei Prof. Univ. Dr. Alexandrina Mustdfea........... ......430
MESAJELE SOLIDARITAITT. ECOURI LA ACTIUNEAREVTSTEt ARGES iN CUITURA ROMANA .:......... ............. 433
cer, desen in fuq
i Pdrinte
t64r66
173187
fiI:l
222
SETIRI
uME..............
24s2492s3258264
136144146148I56
r93t95206
218219220
235
LJI
241
463
oAnurlr cREATTET NoASTRE*
in a doua parte a secolului aI XIX-lea qi pdnd in prezent,la Piteqti au ap[rut peste 40 de publicalii - cotidiane,siptdmdnale, mensuale, trimestriale, anuale. Ele au avut
profil informativ, politic, bisericesc, qtiinlific, artistic, pgdagogic, civic,militar, cultural, comercial, administrativ.
Fiecare dintre aceste publicalii a avut un inceput qi o duratd deaparifie. Fiecare dintre ele a contribuit la valorificarea creafiilor localedin diverse domenii socio-culturale qi la introducerea lor intr-un circuitde valori mai larg. Fiecare a catalizat in redaclii qi in publicul lectorimportante energii creatoare qi sufleteqti. Fiecare dintre ele a contribuitla progresul general al culturii romdne qi la inaintarea noastrd in istorie.
Aflatd la un nou inceput de drum, revista ,r4rgeS" iqi propune s6
continue aceste strdlucite traditii, impundnd noi valori, noi perspectivein cu1tur6, noi modalitdli de evaluare a realitdlii in care ne inscriem.
intr-un plan mai larg, tradifia istoricS, creqtini ortodoxI, cultural6
Ei spirituald este pentru noi toli substanla vie ce poate da for!6 acliunilorin care ne angajdm. De aceea tradilionalismul nostru este programatic,asumat ca un fapt de la sine inleles.
Nu uitdm nici faptul cd tradilionalismul susline o atitudine activ6,creatoare fa!6 de patrimoniul spiritual, pe care fiecare naliune il moqte-neqte de la inaintagi. Mai presus de toate, nu uitdm insd cd tradilia vieeste o imens6 fo4a in acliune, cd ea lucreazd ca factor de orientare gi demodelare a spiritului nalional.
* Text apdrut in ArgeS, Revist[ de culturd, Serie noud, Piteqti, An. I (35), Nr. 1(232),
octombrie 200l,pag. I
Tradifionalismul nostru nu va fi niciodatd inchistat, rigid qi ex_clusivist. Tradilia moartd nu are fo(a. Trdim intr-o lume in permanentlschimbare. societatea rom6neasc6 se transformd. $i continentul in caretrdim se transformd. Sunt schimbdri ale mentahialilor, idealurilor qivalorilor, insofite de prefaceri economice, politice qi institufionale.
De la un an la alful se inmultesc,parcd, seismele tehnologice, eco-nomice, politice, geopolitice qi, bineinleles, culturale, care ne solicitdsufleteqte atdt de intens. Se inmul{esc posibilitdlile noastre de a interveniin naturd, dar qi unele efecte catastrofale ale acestor acliuni temerare.Pericole comune, imediate qi de lungd" duratd, ne asalteazi pe tofi. Lascard continentald qi planetar6, suntem tot mai apropiali unii de atliidatoritd mijloacelor tehnice. Dar, in mod parado*ut, gl mai indepdrtafiunii de alfii, din aauza sentimentelor de nelitriqte, ineclitate, de imposi-bilitatea de a ieqi din uizd,, de a comunica reciproc sufleteqte, pe caremul1i le trdiesc nespus de profund.
In aceste condifii, noutatea necesard in culturd iqi va gdsi la Argeslocul firesc, aldturi de tot ceea ce semnificd tradi{ie si valoare put i-monial5.
vom cultiva sporul atdt de necesar, noutatea in creafie, dar qicontinuitatea, tradilia. legdtura fireascd qi atotputernicd intre generaliiiecare au fost, care sunt qi care vor veni.
vom lepdda orice urmd de orgoliu qi de egolatrie in crealie, pentrua ne asuma misiunea sacrr de diaconi ai Logosului inomenit,preient?rnistorie, qi ai spiritualitilii nalionale in care ne inscriem. vom fi aspri,necruldtori cu cei ce atac6, falsificd sau neagd valorile noaske nalionale,aqa cum vom fi deschiqi, receptivi fald de orice contribulie util6 lamersul general al culturii rom6ne, indiferent de unde vine ea.
Nu uitdm cb suntem o culturd ruptdtoare. $i nu uitdm cd trdim inEuropa, cr valorile ei sunt nemuritoare, cr evolufia continentului nostrune implicd pe to{i.
vom fi mai ales atenJi cu cei mai tineri creatori, in care neregrsim cu toate visele gi speranlele noastre, cu tot ceea ce este mai bunqi mai demn in noi.
Ne vom ddrui vocafiei noastre cu sentimentul responsabilitatiicreatoare, civice qi morale. Dar qi cu acela al unor minunate impliniii,de care ne apropiem mereu, prin tot ceea ce realizfum.
6
:histat, rigid qi ex-rme in permanentdcontinentul in careilor, idealurilor girstitufionale.e tehnologice, eco-e. care ne solicitlxtre de a interveni: acgiuni temerare.tlteazd, pe to!i. Larpiali unii de alliiSi mai indepdrtali;hitate. de imposi-sufletegte, pe care
si va gisi la Argeq: ;i valoare patri-
in creafie, dar gi:d intre generafiile
e in creafie, pentruomenit. prezent in:m. Vom fi aspri,noastre nationale,rntribulie utiid laine ea.
uitim cd trdim inntinentului nostru
ntori, in care ne:a ce este mai bun
I responsabilitefiinunate irnpliniri,
DESPRE BASARABIACU DURERE SI SPERANTA-
,,Cultura este puterea popoarelor" MIHAI EMINESCU
ineri, 5 octombrie 2A0I, in sala decanatului de laFacultatea de Litere a Universitdlii din Bucureqti s-a des-ftqurat sus{inerea (apdrarea) lucrdrii Valori perene ale
romdnitdlii fn cultura Basarabiei, elaboratl, de doamna Valentina Roqcadin satul Bursuceni, judeful B5Ui, in vederea obfinerii titlului de doctorin filologie.
Comisia numitd pentru evaluarea lucrdrii a fost formatd din prof.univ. dr. Nicolae Constantinescu (preqedinte), prof. univ. dr. Dan HoriaMazilu, decanul facultdlii (indrumdtor qtiinlific), preot prof. univ. dr.Constantin Voicu (Universitatea din Sibiu qi Universitatea din Oradea),prof. univ. dr. Alex Han{d (Universitatea din Bucureqti) qi conf. univ. dr.Mihail Diaconescu (Universitatea ,,Spiru Haret" din Bucuregti qi Uni-versitatea din Pitesti).
In urma suslinerii acestei lucrdri, doamna Valentina Roqca a
obfinut titlul de doctor in filologie. Comisia a acceptat propunerea meade a se acorda qi menliunea,cum laude".UrmLeazl, ca lucrarea doamneiRoqca sd fie tip[rit6 in volum.
Jin sd semnalez aici, prin publicarea referatului oficial pe care 1-
am prezentat in comisie, meritele deosebite ale acestei importante lu-crdri qtiinfifice. Lucrarea explic[ numeroase aspecte ale actualei situafiitragice din Basarabia. Ea ne reaminteqte de datoriile pe care conalionaliinoqtri de pretutindeni le aufald de toli cei care, la rdsbrit de Prut, apdrd
- Text apdrut inArge;, Revistd de culturi, Serie noud, Pitegti, An. I (35), nr. I Q32),
octombrie 200l,pag.16
cu credinlS neabdtuti qi, uneori, cu preful vielii 1or, valorile culturii,tradifiei qi civilizafiei romdneqti. Patriotul qi martirul Ilie Ilaqcu qicamarazii sdi de detenfie din inchisorile ruseqti de la Tiraspol, ca dealtfel mulli alfi eroi qtiuli qi neqtiuli, care au luptat gi lupta impreund cuei, ne reamintesc tocmai de valorile perene ale romdnitdlii in culturaBasarabiei, analizate qtiinfific qi sistematic de doamna valentina Roscain ampla qi revelatoarea sa lucrare de doctorat.
Sunt valori nepieritoare, care semnific[ tot ceea ce este mai demn,mai frumos qi mai inIlldtor in sufletul romdnesc.
M. D.
REFERAT
Lucrarea valori perene ale romdnitdlii in cultura Basarabiei,elaboratd de doamna Valentina Rosca pentru obtinerea titlului de doctorin filologie, analizeazd sistematic, pe o largd qi riguroasd bazr documen-tar[, istoria tragic6" qi eroicd a romdnilor dintre Prut qi Nistru in ultimeledoud secole, in strdnsr relafie, pe de o parte, cu politica Imperiului laristqi a Uniunii Sovietice, iar pe de alta, cu lttpta ddrzd a conalionalilornoqtri, supuqi in mod deliberat unor incercdri tragice de infinite propor-tli, care, din pdcate, sunt departe de a se fi incheiat.
Este o lucrare deosebit de valoroasr de istorie culturald, istoriepoliticd, sociologia imperiilor, istorie institulionald, istoria mentalitdlilorqi sociologia culturii, ftrI anticipare in ;tiinfa romdneascd.
Structura lucrdrii este pe deplin adecvatl demonstrafillor realizatede doamna Roqca pe parcursul expunerilor sale cu un evident catacterpluridisciplinar (multidisciplinar).
Dupd un Argument, in care se ptecizeazd cd ,,nLt ne-am propus osimpld in;iruire de date ;i tntdmpldri din istoria culturald a Basarabiei,ci o analizd a lor, tntr-o anumitd porliune de timp ;i intr-un anumitcontext istoric, pentru a oferi posibilitatea de a percepe mai u;or dramaneamului romdnesc dintre Prut ;i Nistru, instrdinat prin ;coala oficiald,prin Biserica dependentd de Moscova, prin mediul cultural inadecvat incare a trdif',urmeazd, ample secfiuni: Mitologii ale romdnitdlii in spaliulbasarabean, Instituliile basarabene de promovare a valorilor, cu capi-tolele Biserica ;i $coala qi Mediul cultural basarabean cu instituliilelui, in care datele documentare, demonstratiile, interpretrrile, argumen-tele qi concluziile converg spre o revelatoare incheiere,unde se afirmd:
,Jn perioada l812-l9l9, apoi 1944-1989, Basarabia a fost in-strdinatd de patria culturald, prin interzicerea accesului la valorile
r. r'alorile culturii,tinrl Ilie Ilagcu qila Tiraspol, ca delupta impreund cufinitayii tn culturan Valentina Roqca
l ce este mai demn,
M. D.
ultura Basarabiei,a titlului de doctorxd baz6 documen-Nistru in ultimele
a Tmperiului Jarist5 a conafionalilorde rnfinite propor-
: cuiturald, istorie:oria mentalitdfilorsc6.xtraliilor realizaten evident caracter
u ne-am propus o.ald a Basarabiei,;i intr-un anumit'e mai u;or dramain ;coala oficiald,tural inadecvat in\dnitdlii tn spaliul'alorilor, cu capi-?an cu instituliile:etirile, argumen-, unde se afirmd::arabia a fost in-tsului la valorile
nalionale, pe prim plan pundndu-se cenzura culturald, care presupunemenlinerea ei tntr-o stare de tnapoiere programatd, pentru a justificapdtrunderea pe un loc gol, creat artificial, a culturii ruse, chiar dacd interitoriul nou anexat trdia un popor cu o altd mentalitate decdt cel rus
;i care cultiva o altd spiritualitate.In acest scop au fost lansate teoriile ne;tiinlffice ale <celor doud
limbi ;i popoare)) ;i ale <naliunilor tinere> fdrd trecut, fird istorie, fdrdlimbd, au fost utilizali termenii <Moldova> ;i <Moldovenesc, pentru ascinda poporul romdn ;i a justffica existenla statului RepublicaMoldova, a fost avansatd ideea cd poporul romdn este du;manul demoarte al moldovenilor (...). Astdzi, dupd mai mult de zece ani dedemocralie, se incearcd iard;i, ca pe vremuri, legitimarea holocaustuluiimpotriva poporului romdn ;i a culturii lui. Astdzi, trdddtorii ;i colabo-ralioni;tii, folosindu-se de mandatul oferit de recunoa;terea <indepen-denlei> Republicii Moldova, pregdtesc revenirea Basarabiei in Imperiu.De data eceeste, consecinlele ar puteafi mult mai grave decdt in trecut,cdnd erau aplicateforla, teroarea, foametea, minciuna. De data aceastamecanismele deznalionalizdrii vorfi mult mai subtile ;i romdnii basara-beni ar putea sd cadd mult mai u;or in capcanele pe care le ;tiau saumdcar le bdnuiau cdndva. Acorddnd vot de incredere cdldului lor, ei arsesiza cu greu cd prin aceasta pun in joc unitatea fiinlei lor spirituale,libertatea, adevdrul ;i dreptul de a exista ca popor" @ag. 301).
Teza de doctorat a doamnei Valentina Roqca ilustreazS in modstrdlucit conceptul de abandon istoric, creat de Nicoale Iorga in cadrulpreocup[rilor sale teoretice de sociologia istoriei.
Confruntali cu politica imperialistd, expansionistd qi anexionistda Rusiei Jariste qi apoi a Uniunii Sovietice, romdnii dintre Prut qi Nistrus-au desolidarizat de o istorie monstruoasd, dominatoare, contrardpdstrdrii qi afirmdrii fiinfei lor etnice.
Pentru cd aceastd desolidarizare s-a manifestat in special fald de
aparatul administrativ, delegat qi impus de imperiu, qi fald de uneltelelui abjecte, romdnii dintre Prut qi Nistru au fost teroriza[i la ei acasd,
minlifi, urmdrili, deportali qi, mai ales, uciqi. Cele mai noi statisticidespre amploarea terorii sovietice in Basarabia qi Bucovina ajung lacifra copleqitoare de 1,5 milioane de victime.
Paralel au fost fabricate mituri, teorii, minciuni propagandistice,pseudovalori, institulii destinate sd justifice dominafia, etnocidul qi jafulsistematic al muncii autohtonilor. A fost declanqat un rSzboi total, dus
cu mijloace s6ngeroase sau raftnate, violente sau subtile ) cate nu ince-teazd de douS secole.
