NrNrNrNrNr. 10. 10. 10. 10. 10octombrie 2015

Seria a XIII-a

Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini „

Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 4Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2Pag. 2

{coala Gimnazial#nr. 3, o [coal# mic#,dar cu oameni mari!

{edin]# \n limitelenormalului [i aledecen]ei

Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7

Din “Amintirileunui dasc#l”

CMYK

Sau cum s-ar mai putea spune,izb@nzile nu trebuie s# fie r#zle]e, iarargumentul \n acest sens \l constituiefaptul c# izb@nzile sunt opera unoroameni ale[i, perseveren]i [i deosebitde inspira]i.

Abia s-au stins ecourile [i entuzias-mul generate de s#rb#toarea scump#comunit#]ii noastre, “Zilele Municipiu-lui B#ile[ti”, [i merituo[ii organizatori:Prim#ria B#ile[ti, Consiliul Local [iCasa de Cultur# “Amza Pellea” au invi-tat locuitorii urbei la o alt# mare ma-nifestare cu \nc#rc#tur# emo]ional# –“S#rb#toarea Zaib#rului [i a Prazului”,edi]ia a VIII-a. Marele merit al organiza-torilor este c# aceste manifest#ri n-aucaracter rutinier, deoarece, de[i sce-nariul este \n mare acela[i, apar defiecare dat# surprize, ingeniozitateafiind una dintre cheile reu[itei, cu efectebenefice asupra sufletului celor c#rorali se adreseaz#.

{i, sfid@nd pu]in logica, a[a ca \nromanele care \ncep cu sf@r[itul, vomspune cu mare bucurie [i pl#cere c#beneficiarii au dat curs invita]iei [i auvenit cu mic cu mare, entuziasm@n-du-se [i r#spl#tind cu aplauze acti-vit#]ile derulate de-a lungul celor dou#zile – 17 [i 18 octombrie – zile \n care[i Bunul Dumnezeu a ]inut cu noi, vre-mea fiind favorabil# manifest#rilorcultural-artistice.

S@mb#t#, la ora 10,00, s-a pus \nmi[care Caravana Zaib#rului, nelipsit#din program, ba chiar cu valen]e deo-sebite, \n opinia organizatorilor fiind oincursiune la produc#torii de zaib#r,cu un car alegoric \n care fete [i b#ie]i\mbr#ca]i \n frumoasele [i originalelenoastre costume populare, \nso]i]i devaloroasa fanfar# de la Ciuperceni,str#bat str#zile municipiului \ntr-o bu-curie molipsitoare [i o veselie pe m#-sura evenimentului pe care \l promo-veaz#, stimul@ndu-i astfel pe gospo-darii cultivatori ai vi]ei-de-vie. Acestaeste \nceputul fericit de care copiii deacum \[i vor aduce aminte peste ani[i le vor povesti copiilor, folosind for-mula ini]ial# a basmelor: “A fost odat#”.Manifestarea a avut succes, consti-tuindu-se \ntr-un alt mod original de ainvita b#ile[tenii la a doua s#rb#toarede succes.

Dup# plecarea carului alegoric, am

O m#re]ie a luat loculalteia de anvergur#

vizitat Pia]a Civic# [iam fost pl#cut im-presiona]i de migalacu care totul a fostor@nduit. Am admi-rat standurile aran-jate estetic [i amavut bucuria de aconstata prezen]a[colilor gimnaziale [ia celor dou# unit#]iliceale cu preparateculinare f#cute deelevi [i de profesori,bucuria \nva]#ceilorde a-[i vinde pro-dusele, ac]iunea \n sine av@nd valoarede educa]ie \n cultul muncii. Totul eraademenitor, bunul gust fiind numitorulcomun: standuri cu flori de o cromatic#impresionant#, apoi obiecte din cera-mic#, linguri de lemn de o frumuse]eaparte, pre]uri afi[ate la loc vizibil.Expuneau produse [i {coala Sili[teaCrucii, Galicea Mare, Asocia]ia rom@-no-macedonean#, aten]ia fiindu-ne atra-s# \n mod deosebit de standul CentruluiEduca]ional Teodora, o demonstra]iec# ace[ti copii [i tineri \[i dep#[esccondi]ia dramatic#, sunt genero[i [iutili societ#]ii. Un sincer BRAVO!

Nu putem trece cu vederea diversi-tatea de fructe [i legume etalate dePia]a Agroalimentar#, amabilitatea“v@nz#torului”, A.Craioveanu, care adovedit c# are negustoria \n s@nge,fiind un comerciant sadea. Am tr#itastfel nostalgia anilor copil#riei [i aitinere]ii noastre.

F#r# a fi considera]i p#rtinitori, vomz#bovi pu]in asupra standului careanul trecut a ocupat locul I. Dl. VenusCoconoiu, ve[nic t@n#r, ne spunea c#n-are merite deosebite \n amenajarealui, este organizatorul standului, afir-m@nd \n glum# c# \i apar]in “scenariul[i regia”. Erau scrise vizibil trei gene-rice: “Beciul lui Drug#”, “Beciul Floric#i”[i “Beciul lui Justi”, trei gospodari aizonei: Rotaru Stan-Drug#, Coconoiu

Floarea [i, \n premier#, Trandafir Justi.Am avut bucuria de a cunoa[te unom deosebit, de mare modestie, JustiTrandafir, n#scut \n 1968 la GaliceaMare, unde a f#cut clasele I-X, apoi o[coal# profesional# la Pleni]a [i liceul,curs seral, la Liceul Industrial B#ile[ti.Dup# revolu]ie a lucrat [i lucreaz# laCrama Galicea Mare. Pe drept cuv@nt,este un viticultor veritabil, cultiv@nd0,50 ha de zaib#r [i 1,50 ha struguride mas#. _nc# de s@mb#t# searav@nduse mul]i litri de vin, un vin excep-]ional. Am avut la \nceput impresia c#este un taciturn, dar apoi ne-am datseama c# aparen]ele \n[al#, fiind unom amabil, cu o ]inut# decent#, o per-soan# simpatic#. Este un gospodardes#v@r[it, un adev#rat fermier cuporci [i vaci, un om bogat. Cea maimare bog#]ie a sa sunt cei doi copii,absolven]i ai Facult#]ii de Agronomie[i cu masterat, cel mare, iar cel mic,absolvent al Facult#]ii de Horticultur#,cu dou# masterate (Expertiza vinicol#[i Siguran]a alimentului [i protec]ia con-sumatorului). _n cele din urm#, n-a maiparticipat la concurs, fiindc# a f#cutparte din juriu.

Pata de culoare a manifest#rii aconstituit-o studioul improvizat deechipa de profesioni[ti de la Zaib#r.ro,Dan Fir]ulescu [i Adrian Gabroveanu,un studio surpriz# av@nd “pere]i”, ba-

lo]i de paie [i delucern#, o idee inge-nioas# cu semnifica]iiprofunde, un peisajrustic, amintind der#d#cinile [i de tre-cutul nostru.

Ziua de s@mb#t# afost [i un veritabilmoment de destin-dere [i bun# dispo-zi]ie, \ncep@nd cu ora18,00 fiind programa-te spectacole de mu-zic# [i dansuri popu-lare [i apoi muzic#

u[oar#. Ineditul acestei edi]ii a constat\n faptul c# la muzic# popular# n-aumai fost invita]i soli[ti [i ansambluriprofesioniste, ci numai ansambluri fol-clorice de amatori, nota comun#constituind-o m@ndria cu care amatorii[i-au etalat calit#]ile [i au pus \n lumin#frumuse]ea [i originalitatea costumelorna]ionale specifice zonei folclorice,respectul fa]# de tradi]ii. Evolu]ia lorne-a dat garan]ia c# folclorul rom@-nesc se afl# pe m@ini bune [i c# dinr@ndul acestora unii, [i nu pu]ini, vordeveni profesioni[ti, chiar stele alec@ntecului popular rom@nesc, perma-nent [i nemuritor. Strategia organiza-torilor este demn# de apreciat. _n timpce spectacolul se desf#[ura pe scen#,oaspe]ii [i localnicii vizitau standurile[i serveau din produsele tradi]ionalede toamn#: pastram# cu m#m#ligu]#,c@rn#ciori oltene[ti, mititei la gr#tar,dovleac copt [i alte bucate tradi]ionale,toate stropite cu zaib#r de B#ile[ti, dela Nea M#rin.

Prima forma]ie care a intrat \n scen#a fost Ansamblul folcloric “Mugura[iiPietrei Craiului” de la Z#rne[ti-Bra[ovcare a prezentat dansuri din zona Bra-[ovului interpretate cu m#iestrie [i res-pect fa]# de to]i, ceea ce a demonstratvaloarea profesional# [i m#iestria co-regrafului Florin Naciu [i a instructoruluiLenu]a Naciu, director al ansamblului.

Mi[c#rile \n scen# au fost de calitateapreciabil#, sincronizarea afl@ndu-sela loc de cinste. Ansamblul se m@n-dre[te cu cele dou# soliste vocale cuo pl#cut# prezen]# scenic#, Larisa Ro-man [i Emilia Duicu care c@nt# cupasiune, valorific@ndu-[i calit#]ile vocale.

A[a cum spuneam [i cu alte prile-juri, c@nd e[ti pus \n situa]ia de a scriedespre Ansamblul “Bobocica” al Caseide Cultur# “Amza Pellea”, te afli \nsitua]ia deloc p#cut# de a fi acuzat desubiectivism, de p#gubitor patriotismlocal. Presta]ia membrilor ansambluluite salveaz# \ns#, gra]ia, omogenitatea,sincronizarea mi[c#rilor, pl#cerea dea dansa [i numeroasele premii primitela concursuri la nivel na]ional, pre]uireade care s-au bucurat \n Bulgaria suntgaran]ii certe ale unui ansamblu carese respect#, dansatorii valorific@ndu-[i la un \nalt nivel talentul cu care aufost \nzestra]i. Valoarea ansambluluispore[te \n str#lucire prin evolu]ia f#r#cusur a solistului Alexandru Lilea, untalent autentic, cu o voce cald#, cize-lat#, deosebit de pl#cut# [i cu un tim-bru cuceritor. Melodiile sale i-au sen-sibilizat pe spectatori iar ace[tia nu s-au l#sat datori [i l-au r#spl#tit cu ropotede aplauze. _ndr#znim s# afirm#m c#modestia [i pasiunea lui pentru c@ntec,respectul fa]# de folclorul nepoluat suntgaran]ii certe ale unui viitor str#lucit.

_n prelungirea programului ansam-blului b#ile[tean, a urcat pe scen#eleva Ana-Maria Pelea, nepoat# aprin]ului teatrului [i cinematografieirom@ne[ti, care a cucerit spectatoriiprin vocea sa catifelat# [i pl#cut#,sigur# pe sine, interpret@nd melodiimai vechi, cu versuri mi[c#toare, so-lista purt@nd cu m@ndrie un impecabilcostum na]ional.

Ansamblul de copii “Jijia” dinAlbe[ti-Boto[ani s-a prezentat cudansuri din zona folcloric# a Boto[a-nilor, ei fiind urma[ii unor soli[ti deexcep]ie pe care i-a dat Moldova, aiunor forma]ii de dansatori pe urmelec#rora [i-au propus s# calce. Reu[itaevolu]ie a dansatorilor este operam#iestriei coregrafului Lic# Ringhie-lescu, directorul ansamblului, un ade-v#rat p#rinte pentru micu]ii pe care \icizeleaz# cu migal#.

Continuare \n pag. 8

2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 10

octombrie 2015

_n baza Dispozi]iei 1371/03.09.2015a Primarului Municipiului B#ile[ti, pedata de 29.09.2015 s-au desf#[uratlucr#rile [edin]ei ordinare pe lunaseptembrie a Consiliului Local.

{edin]a fiind statutar#, dl. secretarM. Barbu a declarat deschise lucr#-rile, a supus spre aprobare procesul-verbal al [edin]ei anterioare, votat \nunanimitate [i l-a invitat pe dl. Cl.Duinea, pre[edintele de [edin]#, s#treac# la pupitrul de comand#. Din mo-tive obiective, pre[edintele de [edin]#a lecturat ordinea de zi [i a supus-ovotului, aceasta fiind aprobat# \nunanimitate, \n acela[i mod fiindaprobate proiectele de hot#r@re supu-se dezbaterii, cu excep]ia celui de lapunctul 6.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se aprob# mani-fest#rile cultural-artistice [i educativepe trim. al IV-lea 2015 ale unit#]ilorde cultur#, se stipuleaz# c#, respec-t@nd prevederile art. 36 alin.1, alin.2, lit. d [i alin. 6, lit. a, punctele 1 [i4 din Legea 215/2001 [i ]in@nd sea-ma de documenta]iile \naintate deconducerile celor trei unit#]i de cultu-r#, executivul a propus adoptareaunor hot#r@ri de CL \n formularea:

1. Se aprob# Programul princi-palelor manifest#ri cultural-artistice [ieducative pe trim. al IV-lea 2015 laBiblioteca Municipal# “Petre Anghel”,precum [i devizul estimativ decheltuieli, anexate.

2. Se aprob# Programul principa-lelor manifest#ri cultural-artistice [i edu-cative pe trim. al IV-lea 2015 la Casade Cultur# “Amza Pellea” precum [idevizul estimativ de cheltuieli, anexate.

3. Se aprob# Programul principa-lelor manifest#ri cultural-artistice [ieducative pe trim. al IV-lea 2015 laMuzeul “C@mpiei B#ile[tilor”, conformanexei \nso]itoare.

_n ceea ce prive[te Proiectul de ho-t#r@re prin care se aprob# Planul deocupare a func]iilor publice, se men-]ioneaz# c#, potrivit art. 23 din Legea188/1999 privind statutul func]ionarilorpublici, autorit#]ile [i institu]iile publicetrebuie s# elaboreze anual Planul deocupare a func]iilor publice. Pentruanul 2016, acest plan are configura]ia:

I. Aparatul de specialitate alPrimarului Municipiului B#ile[ti:Func]ionari publici de conducere – 9func]ii, din care 5 ocupate [i 4 vacan-te (director general adjunct, [ef ser-viciu, [ef birou. Func]ie public# deconducere specific#); Func]ii publicecls. I-24, din care 19 ocupate [i 5vacante (consilier, grad profesionalasistent – 2, consilier, grad profe-sional superior, inspector, grad profe-sional asistent, inspector, grad pro-fesional superior); Func]ii publice cls.a II-a – 11, din care 9 ocupate [i 2vacante (referent de specialitate, gradprofesional superior); Func]ii publicecls. a III-a – 19, toate ocupate. Func]iipublice de execu]ie – 54, ocupate 47[i vacante 7. Total func]ii publice –63, ocupate 52 [i vacante 11.

II. Poli]ia Local# a MunicipiuluiB#ile[ti: Func]ii de conducere – 1 ([efbirou); Func]ii publice cls. I – 2; Func]iipublice cls. a III-a – 15, ocupate 14 [ivacant 1 (referent, grad profesionalprincipal); Func]ii publice care vor fi\nfiin]ate – 2 (referent , grad profe-sional superior); Func]ii rezervate pro-

{edin]# \n limitele normalului [i ale decen]eimov#rii – 2; Func]ii publice supusereorganiz#rii – 2 (referent, grad pro-fesional principal). Total func]ii publicede execu]ie – 17, ocupate 16 [ivacant 1; Total func]ii publice – 18,ocupate 17 [i vacant 1.

Av@nd \n vedere cele men]ionate [iadresa 37919/2015 a Agen]iei Na]io-nale a Func]ionarilor Publici prin carese d# aviz favorabil planului \naintatde Prim#ria B#ile[ti, executivul a so-licitat CL s# emit# o hot#r@re prin care:

1. Se aprob# Planul de ocupare afunc]iilor publice pe anul 2016 pentruAparatul de specialitate al PrimaruluiMunicipiului B#ile[ti, conform Anexei 1.

2. Se aprob# Planul de ocupare afunc]iilor publice pe anul 2016 pentruPoli]ia Local# a Municipiului B#ile[ti,conform Anexei 2.

Dl. D. Manciu a \ntrebat ce se \n-]elege prin director general adjunct[i care sunt prerogativele acestuia,dar n-a primit r#spuns, edilul-[ef fiindla Bucure[ti pentru rezolvarea unorprobleme stringente ale comunit#]ii.

Referitor la Proiectul de hot#r@re princare se aprob# modificarea art. 1 [i 2ale HCL 194/2014, se precizeaz# c#\n posesia CL se afl# izlaz \n suprafa]#total# de 560,54 mp, din care 226,89ha teren arabil din izlaz [i 333,65 hap#[une. Din aceast# suprafa]# 92,50ha au fost acordate \n folosin]# gratuit#Bisericii “Izvorul T#m#duirii” [i 35 ha,\n acelea[i condi]ii, Liceului Tehnologic“{tefan Anghel”, a[a \nc@t pentru anulagricol 2015-2016 a r#mas suprafa]ade 99,39 ha care se va diminua cu40,44 ha \n cartierul Balasan, urm@nda fi \ns#m@n]at# cu plante furajerepentru p#[unat. Anual, terenul arabildin izlaz a fost \nchiriat cresc#torilorde animale contra unei chirii aprobateprin HCL. }in@nd seama de celemen]ionate, executivul a propus CLadoptarea unei hot#r@ri prin care: 1.Se aprob# modificarea art. 1 [i 2 aleHCL 194/2014, dup# cum urmeaz#:

Art. 1: Se aprob# \nchirierea tere-nului arabil din izlazul comunal, pen-tru de]in#torii de animale domestice\nscrise \n Registrul agricol, \nvederea producerii de furaje, \n anulagricol 2015-2016.

Art. 2: Se aprob# chiria pentru te-renul arabil din izlazul comunal, \nvederea cultiv#rii cu plante furajerepentru anul agricol 2015-2016, dife-ren]iat astfel:

- Pentru suprafe]e cuprinse \ntre0,01 [i 0,29 ha – 250 lei/ha

- Pentru suprafe]e mai mari de 0,30ha, care beneficiaz# de pl#]i APIA –500 lei/ha.

Dl. Fl. P@rvulescu [i-a exprimatdezam#girea pricinuit# de faptul c#,“de[i avem bani, nu suntem \n stares# facem [i la Balasan paji[te”. A men-]ionat c# nu scrie \n niciun documentc# nu se poate atribui teren [i stabilimodul de administrare. \n hot#r@reareferitoare la liceul tehnologic trebuiescoas# virgula de dinaintea sintagmei“\n scop didactic” spre a nu se creaconfuzii. Trebuie s# li se dea posibili-tatea s#-[i exploateze terenul primit.Dl. secretar M. Barbu a precizat c#directorul liceului are r#spunsul auto-rit#]ii locale asupra modului \n carese poate exploata p#m@ntul. Dl. E.Cecea a informat c# liceul nu este \nposesia acestui r#spuns [i c# se dis-cut# c# p#m@ntul se poate exploata

numai prin contract de prest#riservicii, nu [i prin arend#.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se aprob# de-contarea navetei pentru medicii de lacabinetele medicale [colare din mu-nicipiu, se stipuleaz# c#, d@nd curscererilor 27927 [i 27928/17.09.2015ale medicilor de la cabinetele medi-cale din cele dou# licee prin care soli-cit# decontarea navetei [i respect@ndprevederile legisla]iei \n vigoare,executivul a solicitat CL s# emit# ohot#r@re potrivit c#reia: “Se aprob#decontarea navetei pentru medicii[colari de la cabinetele medicale[colare din municipiu – Liceul Teoretic“Mihai Viteazul” [i Liceul Tehnologic“{tefan Anghel” de la localitatea dedomiciliu (n.n. Craiova) la locul demunc#, respectiv municipiul B#ile[ti.

Dl. secretar M. Barbu a precizat c#,\n conformitate cu Legea 215/2001,se pot acorda astfel de facilit#]i. Dl. V.Toan# a propus ca medicii s# aduc#la unitate abonamentele ca modalitatede justificare a decont#rii. Dl. Ionel Mu-[uroi s-a interesat dac# s-au prev#zut\n buget bani \n acest scop. _n inter-ven]ia sa, Dl. D. Manciu a pus accentpe faptul c# se deconteaz# conformlegisla]iei, adic# 7,5 litri benzin#/100km, deoarece drumul de la domiciliup@n# la serviciu nu se mai consider#un favor. Situa]ia este mai complicat#la spital, unde sunt mul]i naveti[ti, pec@nd la cabinetele medicale [colareexist# numai 2 medici. Dl. secretar apropus ca \n hot#r@re s# fie ad#ugat#sintagma “conform legii”.

Proiectul de hot#r@re a fost aprobatcu 15 voturi “pentru”, dl. D. Manciuab]in@ndu-se.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# darea \nadministrare a construc]iilor proprietatepublic# [i a terenului aferent [colilor,se men]ioneaz# c# pentru folosireaconstruc]iilor proprietate public# \n acti-vitatea de \nv#]#m@nt, CL d# \n admi-nistrare aceste construc]ii precum [isuprafe]ele de teren, \n scopul cre[teriigradului de responsabilitate a moduluicum sunt \ntre]inute, gospod#rite [i uti-lizate aceste spa]ii destinate \nv#]#-m@ntului [colar [i pre[colar de c#trecadrele didactice din fiecare unitatede \nv#]#m@nt.

Lu@nd \n considerare cele men-]ionate, executivul a propus adoptareaunei hot#r@ri de CL prin care: “Seaprob# darea \n administrare aconstruc]iilor proprietate public# [i aterenului aferent [colii Gimnaziale nr.3, [colii Gimnaziale “Amza Pellea”,[colii Gimnaziale nr. 1 [i [colii Gim-naziale “Av. Petre Ivanovici”, conformanexelor \nso]itoare.

Dl. Cr. }ibreanu a men]ionat c# \nperioada c@nd a fost director la [coalaGimnazial# “Av. Petre Ivanovici” a in-trat \n posesia unui proces-verbal dedare [i luare \n primire, semnat deprimar [i de directorul economic, princare se d#deau \n administrare cl#-direa, construc]iile anexe [i terenul afe-rent. A considerat c# nu se mai impu-nea o nou# dare \n administrare, “doardac# vrem s# ne \nv@rtim \n jurul cozii”.

Referitor la Proiectul de hot#r@reprin care se aprob# prelungirea con-tractului de \nchiriere 19825/2011, seprecizeaz# c# \ntre CL [i Dun#reanuMarian-Alexandru din str. Progresul

52, s-a \ncheiat contractul de \nchi-riere 19825/06.09.2011 care expir#pe data de 5.09.2015. _ntruc@t titularulcontractului a depus cerere deprelungire a acestuia prin act adi]ional[i nu are datorii c#tre autoritatealocal#, executivul a propus adoptareaunei hot#r@ri de CL prin care:

1. Se aprob# prelungirea durateicontractului de \nchiriere 19825/2011,av@nd ca obiect terenul apar]in@nddomeniului privat al municipiului,situat \n tarlaua 193, \n suprafa]# de4000 mp, cu destina]ia activitateagricol#, p@n# la data de 05.09.2016.

2. Se aprob# chiria de 200 lei/an.3. Se \mputernice[te Primarul

Municipiului B#ile[ti s# semneze actuladi]ional de modificare a contractuluide \nchiriere men]ionat.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se aprob# rezi-lierea contractului de \nchiriere 28185/2011, se stipuleaz# c#, d@nd curs ce-rerii 27499/14.09.2015 prin care dl.Milovan Marian din str. N. B#lcescu 5,a solicitat rezilierea contractului de \n-chiriere men]ionat, pentru c# nu vamai folosi suprafa]a de teren, execu-tivul a propus adoptarea unei hot#r@ride CL potrivit c#reia: “Se aprob#rezilierea contractului de \nchiriere24185/01.11.2011 referitor la suprafa]ade teren de 460 mp, proprietate a CLB#ile[ti, situat# \n str. Rampei 5”.

_n ceea ce prive[te Proiectul de ho-t#r@re prin care se aprob# lista elevilorcare fac naveta cu microbuzul de la[coala Gimnazial# “Av. Petre Ivanivici”la domiciliul din satul Balasan, se men-]ioneaz# c#, av@nd \n vedere adresa27803/16.09.2015 a [colii men]ionateprin care solicit# includerea pe listaelevilor care fac naveta cu microbuzul[colar a elevei St#nuc# Delia-Mirela-Ionela, cls. a IV-a B, transferat# de laBalasan, executivul a solicitat CL emi-terea unei hot#r@ri \n formularea: “Seaprob# transportarea cu microbuzul[colar de la [coala Gimnazial# “Av.Petre Ivanovici” \n satul Balasan a ele-vei St#nuc# Deli-Mirela-Ionela, tur-retur.

Referitor la proiectul de hot#r@re princare se aprob# inregistrarea unorvehicule conform art. 14 din OUG 195/2002, se precizeaz# c#, av@nd \n ve-dere prevederile acestui articol, execu-tivul a solicitat CL s# adopte o hot#r@reprin care: “Se aprob# \nregistrarea mij-loacelor de transport men]ionate \n art.14 din OUG 195/2002 de c#tre Direc]iaEconomic#”.

Dl. D. Manciu a \ntrebat dac# se maipoate face \nregistrare pentru ca-mioane, iar dna. Violeta Mo]#]#eanu,director economic, a men]ionat c# exis-t# lista vehicolelor care se \ncadreaz#\n prevederile acestei ordonan]e.

Discu]ii numeroase a generat punctul15 “Raport privind organizarea [i deru-larea taberei [colare finan]ate de CL”[i care preciza c# urma s# fie prezen-tat de dna. Violeta Mo]#]#eanu. Direc-torul economic a men]ionat c# n-a\ntocmit niciun raport pentru c# n-afost implicat# \n niciun fel \n aceast#ac]iune, totul a fost f#cut de [coli.Eventual ar putea solicita date de la[coli, s# le \nregistreze [i apoi s# lecomunice. S-a stabilit [i s-a aprobatsuma maxim# pentru excursie, derestul nu are cuno[tin]# [i nu \n]elegede ce ar fi trebuit s# prezinte un raport.

Dl. D. Manciu a pus accent pe faptulc#, \n fond, CL a aprobat suma [ialtcineva trebuia s# negocieze. Din cea aflat, condi]iile din tab#r# au fost“execrabile”, raportat la suma pl#tit#pentru fiecare elev. [colile n-au nego-ciat, totul s-a f#cut peste capul lor [inu se [tie, \n mod paradoxal, cu cines-a negociat [i cine a f#cut negocierea.Av@nd \n vedere situa]ia creat#, apropus s# se impute banii directorilorde [coli. Dl. V. Toan# a precizat c#edilul-[ef l-a chemat pe dl. SebastianBeic# [i au discutat modalitatea deorganizare a taberei. Dl. E. Cecea,dup# ce a men]ionat c# totu[i condi]iileau fost \n limitele decen]ei, a informatc# dl. S. Beic# s-a ocupat de toateproblemele taberei dup# ce a primitde la directorii de [coli banii [i listaelevilor. Referitor la faptul c# cineva aafirmat c# trebuia \ncheiat un contract,dna. Violeta Mo]#]#eanu a f#cut pre-cizarea c# este obligatoriu [i suficients# existe factura. S-a stabilit ca laviitoarea [edin]# s# vin# directorii de[coli [i cel al CSM Progresul pentru ada explica]ii. Propunerea de am@narea acestui punct a fost aprobat# cu 15voturi pentru, consilierii GabrielaGrigore [i C. Pascu fiind \mpotriv#.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se aprob#\nchirierea de teren proprietate public#pentru organizarea evenimentului “ZileleZaib#rului” se stipuleaz# c#, respec-t@nd prevederile Legii 215/2001 [i aleLegii 213/2003 potrivit c#rora se pot\nchiria suprafe]e de teren \n vedereautiliz#rii lor ca spa]ii comerciale pe pe-rioada desf#[ur#rii manifest#rilor (dou#zile), executivul a propus adoptareaunei hot#r@ri de CL \n formularea:

1. Se aprob# \nchirierea de terenproprietate public# pentru organizareaevanimentului “Zilele Zaib#rului”, \nvederea utiliz#rii ca spa]iu comercial.

2. Pre]ul de \nchiriere este de 10lei/mp/zi.

3. Suprafa]a minim# pentru \nchirie-rea terenului este de 10 mp pentrufiecare comerciant.

4. Se constituie Comisia pentru or-ganizarea evenimentului astfel: 2reprezentan]i ai Poli]iei Locale, un re-prezentant Servicu Urbanism, unreprezentant Serviciu Taxe [i Impozitelocale [i un reprezentant al Casei deCultur# “Amza Pellea”.

5. Nominalizarea reprezentan]ilor \ncomisia constituit# se va face prin Dis-pozi]ie a Primarului Municipiuli B#ile[ti.

Referitor la Proiectul de hot#r@reprin care se aprob# alegerea pre[e-dintelui de [edin]# pentru lunileoctombrie-decembrie 2015, se men-]ioneaz# c#, deoarece mandatul pre-[edintelui actual expir# la sf@r[itullunii, conform prevederilor Legii 2015/2001, trebuie ales un nou pre[edinte.La propunerea dlui. Cl. Duinea, exe-cutivul a solicitat CL adoptarea uneihot#r@ri prin care: “Se alege pre[e-dinte de [edin]# pentru urm#toareletrei luni: octombrie-decembrie 2015,domnul Valentin Toan#”.

Am avut parte de o [edin]# \n limitelenormalului [i ale decen]ei, situa]iefacilitat# [i de faptul c# s-au adoptatni[te hot#r@ri f#r# tent# politic# saumaterial de jocuri politice [i care nugenereaz# “dezl#]uirea” unora dintreconsilieri.

Gheorghe GHERGHI{AN

3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 10octombrie 2015

P#m@nt str#vechi, Oltenia are vinuri[i nu din cele de r@nd. Mai spre timpu-rile noastre, au fost or@nduite [i s-au\mp#m@ntenit cutume [i porunci cetrebuie urmate la ospe]e pentru cabuna-voie s# nu tulbure nici ru[ineagazdelor s# nu se fac#. B#ile[tenii, [im# adresez celor adev#ra]i, iubitoride tradi]ii [i obiceiuri, nu s-au n#pustitprecum lupii asupra primului stand deunde izvorau miresme [i mirosuri \m-bietoare. Nu! B#ile[teanul rasat, [tiec# la o friptur# cald# merge vinul ro[u,darnic, chiar pietros. La un “mizilic”rece, se potrivesc vinurile albe sau roze,iar la pl#cinte, vinurile dulci, albe, cuparfum de f@n cosit. Astfel c#, \ntocmaica adev#ra]ii cunosc#tori, [i-au ales tra-seul culinar sau punctele unde s# ser#sfe]e. Am avut pl#cerea s#-l cunoscpe Coconoiu al’ b#tr@n, nea Gogu, lao petrecere [i care spunea a[a: “m#neic#, vinu’ al’ bun, \nt@i, \i prive[ti cu-loarea nefireasc#, \l clatini u[or \n pahar,\i sorbi mirosul st@rnit de agita]ia paha-rului, \l iei \n gur# [i \l plimbi prin toatecol]urile ei, prive[ti c#tre bolta cerului [icape]i o senza]ie de visare pe de oparte [i de melancolie pe de alta, iardac#-i vin adev#rat, c@teva minute sep#streaz# gustul dup# ce l-ai \nghi]it”.A fost “Festivalul Zaib#rului”.

Ei bine, printre alte soiuri de vinurice s-au \ntrecut \n a-i atrage pe cu-nosc#tori, trona el, zaib#rul oltenesc,negru, ruginit la culoare [i greu dearome, vin apoteotic ce nu se potri-ve[te destr#b#l#rii, drumul s#u tre-buie s# \mplineasc# puterile min]ii [ivirtutea trupului, c#ci vinul e toiagulb#tr@ne]ilor [i nebunia tinere]ii. Aveanea Gheorghe Ponor, fie iertat, o vor-b#: “Bun \i vinul nu-i ca apa / nicifriptura nu-i ca ceapa” [i tot el maispunea “Nu-i be]iv cel care bea, ci#la care se-mbat#”. Festivalul Zai-b#rului de la B#ile[ti exprim# o idee

de baz#: vinul \nseamn# cultur#.Cultura vi]ei-de-vie, dar [i cultivareaspiritului. La festival, ca [i la Zileleora[ului, a fost lume [i lume, nu nea-p#rat localnici, strina[i sau venetici,veni]i s# se bucure de ineditul mo-mentului. Ei bine, cu to]ii au fost deacord cu privire la generozitatea viti-cultorilor [i jovialitatea b#ile[tenilor.{tiu s# primeasc# str#inii!

Sigur c#-[i v#d interesul, dar au [io predispozi]ie natural# spre convivia-litate, spre pl#cerea de a \nchina. F#r#fasoane, f#r# maniere, doar cu rotun-jimea, simplitatea [i culorile seduc#-toare evocate de numele de B#ile[ti!

Ce este zaib#rul \n fond? Un vinde sete, de tovar#[i, de c#ru]a[i, depr#v#lie, de gustare, de picnic, deserbare c@mpeneasc#? De acord,este toate astea.

Dar asta este partea lui popular#[i simpatic#. Dac# ar fi numai a[aceva, ar fi apreciat [i b#ut numai deab]igui]i [i vagabonzi [i oferta ar fisuperioar# cererii. Din c@te [tiu eu,zaib#rul a fost un vin al celor cu oare-care stare, vinul celor cu s@nge albas-tru, al celor pentru care cravata \n-seamn# elegan]#, vinul dejunilor \nfamilie, vinul c@rna]ilor de st@nga [i altoc#ni]ei de dreapta. Este vinul mani-festa]iilor publice [i al c#s#toriilor, cas# nu mai lungim vorba, este un vincare [i-a g#sit locul \n ierarhia social#a degust#torului. La intrarea \n ora[,pe la barier#, m-a oprit un poli]ist,f#c@ndu-mi semn s# trag pe dreapta.Am oprit [i am cobor@t geamul.

- Bun# ziua, domnule, mi s-aadresat poli]istul pe un ton foarteferm. Nu pute]i merge mai departe!

- P#i de ce, care-i problema?- Nu a]i v#zut ce ave]i pe bancheta

din spate a ma[inii?- Un bax de ap# mineral#!- Apa este interzis# la B#ile[ti \n

timpul Festivalului Zaib#rului, mi-ar#spuns poli]istul pe jum#tate serios,pe jum#tate amuzat, dup# care mi-adat un pliant, mi-a urat drum bun [ipetrecere frumoas#.

Eeei, dar a[a cum [ti]i, cred, cuto]ii, pl#cerile toamnei sunt: mustul,mititeii [i mititelele! Trec@nd cu n#riledilatate pe l@ng# corturile improvizatene \nt@lnim cu tot felul de bucate ser-vite la pre]uri mai acceptabile fa]# dezilele obi[nuite, asortate cu muzic#de l#utari, clarinete [i manele, garni-site cu cle[ti cl#n]#nind pe gr#tar,strig#te [i chiote, e o pl#cere, cu mi-ros de seu \ncins, cu pu]in# s#r#tur#,o pastram# trufanda, crestat# [i p@r-lit# la spuz#, u[or s# nu piard# sarea,fleici cu cimbru [i frecate bine cuceap#! Ce mai!

Aveam viziunea \ntoarcerii \n timp!Parc# vedeai vechile c@rciumi [i bir-turile de alt#dat# cu porecle pitore[ti:“La Unchiu’ [i Nepotu’”, “La LupuFleic#”, “La Grota lui Vlad ]epe[”, “LaPatru Craci” (aci serveau dou# femei),“La Pompei”, “Motanul Negru” etc.Mirosul de usturoi, cimbru, piper, boia[i ardei iute pur [i simplu te adoarme!Ai m@nca din toate s# r#m@i cu oamintire cu iz de pl#cere, altul dec@tacela de a scoate c@]iva b#nu]i dinchimirel [i a te transpune \ntr-o ampl#fresc# rustic#, pictat# pe rogojini dinvremuri de odinioar#! P#i cum s-arzice, nu po]i prinde raci f#r# s# te uzila n#dragi, c#ci este normal s# pl#-te[ti tot ce ai b#ut, dar nu e[ti obligats# bei tot ce ai pl#tit! C@nd mirosul“mititeilor” \ncepu s# se ridice, oaspe]iisorbind berea gulerat# din halbeleaburite se n#pustir# asupra platourilorprecum cad l#custele peste recolte.

- Sunt proaspe]i, dom’le, asear# i-am f#cut, pe via]a mea, se jur#grataragiul

- Ia pastrama fraged# ca roua, pui

apelpisi]i la frigare, neamule, iahamsia b#t#ioas#, n-ai m@ncat dec@nd e[ti, vericule! strig# un altul.

- {tiuculi]a, baboia[u’, crapu’ mare,care vrei, la opt parale!

- Ad#’ncoace firfiricu [i-]i daupe[tele #sta micu’!

C@rna]i oltene[ti iu]i, da]i dracului,ceaf#, spat#, costi]# sau mai [tiu euce afum#tur# de porc, fac deliciulclientelei. Tuturor le plac mititeii, dar[tiu cu to]i c@te ceva despre sorgintealor? Ca fumul jertfelor din timpurile de\nceput, se urc# \n v#zduhul nop]ilorde var# coloanele cu miros de mititei.

“Micul” este un sol al oastei munte-ne[ti, mai precis a celei bucure[tene,fiind inventat la restaurantul “La Iorda-che” de pe strada Covaci, pe la 1886.

_ntr-o sear# de toamn# t@rzie, c@nds-au terminat “patricienii”, c@rna]i spe-cialitate bucure[tean#, unul din osp#-tari i-a sugerat patronului s# fac# unfel de chiftele lunguie]e, doar din car-ne, cu ceva bicarbonat [i mirodenii.

“Produsul” a prins clientel# [i a[as-au n#scut celebrii mititei.

Berea, nelipsit# c@nd e vorba demici, se pare c# este adus# \n ]#rilerom@ne[ti de sa[ii din Ardeal, iar ceicare au gustat-o la \nceput au fosttot str#inii: ofi]erii [i solda]ii armatelorde ocupa]ie, adic# austriecii [i ru[ii.

Ai no[tri n-o apreciaz#: s# nu uit#mc# podgoriile muntene [i moldovene\i obi[nuiser# cu vinuri alese, ro[ii [ialbe, dulci sau acru]e [i mai alesieftine. }uica se f#cea de c#tre“Rachierii ]erani” \nc# din vremea luiBr@ncoveanu, vechiul rachiu, mai s#-n#tos se f#cea din gr@ne (gr@u, orz).Este de notat c# obiceiul de a “fierbe”rachiu (a face la cazan), n-a venit din

Polonia, rom@nii, rachierii pricepu]i latreaba asta, scoteau b#utura din vin(comin#) [i era mai s#n#tos. Desprevin ce s# mai vorbim c# era cunoscut\nc# de la Burebista. Hai, gata cuistoria... se dau premiile pentru cei maidestoinici viticultori [i cel mai bunzaib#r. C@nd se desf#[oar# la mesemici, degust#rile sunt foarte amuzante,mai ales c# dup# fiecare vin acestatrebuie comentat [i notat pe o foaiede raport. Din cei c@]iva evaluatori,exact ca la hipopotami sau la curcaniunul devine dominant. Mereu \mbujoratde exerci]iul func]iunii spre carecompanionii \[i \ndreapt# privirile,onomatopeele [i \[i sorb cuvintele.Dac# forn#ie, gust# [i scuip# de maimulte ori, sau dac# ezit#, masa ezit#[i ea [i \[i afund# din nou nasul \npahar. Pentru vin e mai degrab# unsemn bun. Dac# se mul]ume[te cu oexaminare simpl# [i scurt# urmat#de o judecat# notat# \n foaie, masae deconcertat#: pariu pe o execu]ie!

Un pic de solemnitate la momentuldecern#rii, c@teva cuvinte rostite tare,r#spicat [i iat#, onorat de Bacchus,preafericitul c@[tig#tor \[i \mparte cud#rnicie rodul podgoriei sale trec#to-rilor: b#utori onorabili, necunoscu]isau pilangii de cartier. Dup# premiere,muzic#, antren [i b@rf# la greu. Totulse \ncheie apoteotic. Mul]imea se \n-dreapt# \ncet c#tre case, av@nd sen-timentul plenitudinii care d# profun-zime. Nimeni nu se \mbat#, din res-pect public pentru vin, pentru s#rb#-toarea ceremonioas#, dar [i popular#amuzant# [i picant# totodat#.

Acesta a fost Festivalul Zaib#ruluiB#ile[ti 2015.

Mihnea LIC

Dup# \nc# un an, “Gazeta deB#ile[ti” intr# \n al doisprezecelea ande apari]ie a sa, fapt ce, evident,treze[te ni[te reflect#ri legitime asupra\mplinirilor [i ne\mplinirilor, \n anul \ncare s-a scurs.

_n linii mari, pot afirma, cu asuma-rea r#spunderii c# anul care s-a ad#u-gat celor zece, aniversa]i \n 2014, n-a fost nici mai fructuos, nici mai pu]indec@t cei anteriori.

Astfel, “Gazeta de B#ile[ti” a ap#rutla timp [i a continuat s# prezinte, \naceea[i manier# [tirile de importan]#local#, dezbaterile din cadrul [edin]elorde Consiliu Local, interviuri cu factoride r#spundere ai comunit#]ii, privindstarea localit#]ii – perspective apro-piate sau mai dep#rtate, lu#ri de atitu-dine, crea]ii literare originale, reportaje,comemor#ri [i anivers#ri, evoc#ri aleunor personalit#]i b#ile[tene, [tiri spor-tive etc – elemente receptate pozitivde c#tre cititori.

_n orice caz, redac]ia a fost preocu-pat# permanent de asigurarea unuicon]inut eclectic al publica]iei, \n spirituladev#rului [i cu un specific local evi-dent, cu ilustra]ii adecvate. Membriiredac]iei au ac]ionat \n a[a fel, \nc@ts# nu \ncalce deontologia necesar#comunic#rii corecte, f#r# patim# – ele-mente care ar fi lezat convingeri [iatitudini responsabile.

Ce n-am reu[it?; Sigur, atragerea

num#rului dorit de colaboratori, \nciuda repetatelor \ncerc#ri. Doarsporadic “Gazeta de B#ile[ti” a maibeneficiat de colabor#ri, dar nu ca \nanii de \nceput, cu deosebire pe pro-bleme medicale, juridice, istorice [ireligioase, fiindc# pu]inii speciali[ti \ndomeniile respective care au contribuitcu materiale publicabile nu au maiputut continua, desigur din motivegenerate de dificult#]i \n desf#[urareaprofesiei, astfel \nc@t redac]ia nu [i-amai permis s# abuzeze de bun#voin]aD-lor, iar al]ii, care s# le ia locul, n-amreu[it s# atragem, spre regretelesincere c#, \n condi]iile respective,con]inutul publica]iei a avut de suferit[i a trebuit s# se adapteze, din mers;adic# s# ne mul]umim cu foarte rarecolabor#ri din partea cadrelor didacticetinere – foarte pu]ine de altfel. De ce?!;E absolut inexplicabil cum s-ar puteamotiva dezinteresul tinerilor dasc#li fa]#de starea comunit#]ii [i viitorul ei. De-sigur [i datorit# salariz#rii, dar niciodat#corpul didactic n-a avut lefuri de invidiat,comparativ cu alte categorii de bugetari,\ns#, mai degrab#, e debusolat, fiindc#n-a avut parte de exemple demne deurmat; adic# s-a convins c# ascen-siunea pe scar# social# nu se producepe baz# de competen]# [i onestitateprofesional# [i, mai ales, ]inut# moral#.De altfel, debusolarea este o caracteris-tic# a \ntregii na]iuni rom@ne. Ce pilde

au fost cei doi [efi de stat comuni[ti,criminali, \n fond, primul – mai \nt@idogar, apoi reprofilat electrician (ceelectricitate a [tiut cu patru clase pri-mare?!), al doilea – cizmar c#ruia i-adispl#cut meseria, de altfel onorabil#.Ce s# admire la cel de-al treilea pre[e-dinte, de dup# ’89, care [i-a m#rturisitpublic aversiunea fa]# de [coal#?!

Se cuvine men]ionat faptul c# pu-blica]ia noastr# s-a ]inut departe deimplicarea sub aspect politic, n-a c#zut\n partizanat, \nc@t “s# se coloreze”sub influen]e nefaste, care s# o com-promit# deontologic, \ntr-o perioad# \ncare se politizeaz# toate (p@n# [i pre-[edintele Federa]iei Rom@ne de Fotbal[i numirea selec]ionerului echipeina]ionale).

Cum s# mai contribuie tinerele cadredidactice la dezvoltarea spiritual# acomunit#]ii dac# inspectorii [colari [idirectorii sunt numi]i pe criterii politice?!Ba, mai mult, unii “bolnavi de [efie”,trec dintr-un partid \n altul, dup# cumacestea se succed la putere, ca s# fienumi]i sau men]inu]i \n func]ie, pasivifa]# de enormit#]ile debitate cu non-[alan]# de un demnitar – coleg cu...Mihai Viteazul (de mirare c# nu-i zice“Nea Mi[u”), un ministru al educa]iei,pentru care substantivul “coleg” estede genul... neutru, sau, recent, Secre-tarul de Stat de la Ministerul Educa]iei,pentru \nv#]#m@ntul preuniversitar, a

sf#tuit elevele, printr-un truism pleo-nastic strident, “s# mearg# cu pieptul\n fa]# [i cu dosul \n spate...”.

Unde e respectul fa]# de compe-ten]a profesional# [i responsabilitateafa]# de demersul didactic [i urm#rilelui?! Pe cine intereseaz#?!

_n ce ne prive[te, am fi dorit cola-bor#ri oneste [i responsabile dinpartea tuturor factorilor de r#spunderedin conducerea comunit#]ii, \ns#acestea au fost \nt@mpl#toare; \n restdezinteres, dac# nu opacitate fa]# depublica]ie (cu deosebire distribuirea),care s-a vrut totdeauna, de la primulnum#r al seriei, din octombrie 2004,reprezentativ# [i un factor activ, subaspect spiritual, \ns# care – ajungedestul de problematic la to]i cei caredoresc s# o citeasc#.

Regretabil este faptul c# destuidintre ale[ii urbei nu ne-au trecutniciodat# pragul redac]iei, s# seintereseze de activitatea acesteia,sau s# colaboreze cu [tiri privind acti-vitatea lor \n teritoriu ori cu sugestii,nemul]umiri etc. [i noi, care credeamc# ne citesc [i Domniile lor!!!

Oricum, mul]umim, \n \ncheiere citi-torilor loiali, din B#ile[ti, din ]ar# [i

b#ile[tenilor din Europa [i cele dou#Americi, compens@nd astfel spiritulrefractar al celor care, cel pu]in,moral, ar trebui s# o citeasc# [i s# oaprecieze, fie [i negativ...

E toamn# bacovian#,Cu frig stresant [i cu ploaie{i, pe-o vreme-a[a du[man#,Copacii, de v@nt, se-ndoaie...

Redac]ia este trist# –Poate numai momentan –C@nd membrii trec \n revist#Tot ce-au f#cut \ntr-un an;

V#d c# nu au simpatieDe la cine se a[teapt#,Ci doar biat# apatiePrelungit# [i nedreapt#...

S-au str@ns, \ns#, cititori,Pentru multe c@te scrie,Cu credin]# \n valori,Sinceri \n statornicie...

Lor, pentru fidelitate,Le dorim, \n viitor,Fericire, s#n#tate{i \n bun#stare spor...

Valentin TURCU

Satisfac]ie doar pe jum#tatesau autoconsolare

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123412345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012341234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123412345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012341234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123412345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012341234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123412345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012341234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234

Cronica de festivalCronica de festivalCronica de festivalCronica de festivalCronica de festivalCronica de festivalCronica de festivalCronica de festivalCronica de festival

4 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

CMYK

Nr. 10octombrie 2015

Ziua Mondial# a Educa]iei estemarcat# \n ziua de 5 octombrie afiec#rui an, ocazie potrivit# pentru aaduce un omagiu dasc#lilor depretutindeni care educ# genera]iileviitoare. Lumea \n care suntem nevoi]is# ne cre[tem copiii se transform#rapid. Conflictul dintre genera]ii estemai acut ca oric@nd, iar carierelep#rin]ilor au, de multe ori, un efectnociv asupra vie]ii de familie. E cazuls# ne \ntreb#m cum ne educ#m, \nrealitate, copiii. _i cunoa[tem cuadevarat? {tim ce probleme au? Nespun ei, oare, tot ce au pe suflet?Suntem noi cei la care vin s# cear#sfaturi? Educa]ia reprezint# o direc]ieimportant# de evolu]ie a activit#]ii deformare-dezvoltare a personalit#]ii,care urm#re[te valorificarea tuturordimensiunilor [i diformelor educa]ieiproiectate [i realizate \n orice momental existen]ei umane. Educa]ia trebuies# se fac# cu discernamant [i\n]elepciune. S# se fac# \ncet-\ncetla \nceput pe baza asimil#rii. Educa]iatrebuie s# se fac# cu dragoste [i cuveselie. Aici este vizibil [i alt principiual pedagogiei pe care \l fixeaz#pedagogii contemporani, adic#principiul dragostei.

_n anul 1994, UNESCO a inauguratprima Zi Mondial# a Educatorilor,pentru a marca semnarea, \n 1966,

educa]ia moral#. Important# \n modspecial pentru cadrele didactice esteeduca]ia intelectual# [i celelalte trepteale ei. Cadrele didactice \i preiau pecopii cu o anumit# zestre [i de aici\ncepe marea responsabilitate a celorcare fac educa]ie, [lefuiesc suflete [icon[tiin]e. S# se ]in# seama c#educatorii trebuie s# r#m@n# \namintirea elevilor ca un model dincare \nv#]#ceii \[i fac adev#ra]i idoli._n fa]a elevilor cadrul didactic se afl#ca \ntr-un complex de oglinzi [i estev#zut din perspectiva fiec#ruia. _nfinal, dl. profesor a pus accent pefaptul c# un rol important \l are edu-ca]ia estetic# prin care \i \nv#]#m pecopii s# \n]eleag#, s# aprecieze [iapoi s# fie \n m#sur# s# [i creezefrumosul. Sigur c# no]iunea de fru-mos ca o categorie estetic#, estecomplex#. Po]i s# fii frumos la chip,dar sub aceast# frumuse]e s# seascund# un suflet meschin, dar po]ifi ur@t, ca Quasimodo, la care subhido[enia cocoa[ei se ascundea unsuflet nobil, capabil de faptedeosebite.

Domnul primar [i doamna doctorau contribuit la succesul activit#[ii,oferindu-le celor prezen]i sfaturi utile[i informa]ii despre educa]ia [i valo-rile acesteia. “V# mul]umesc pentruinvita]ie [i a[ \ncepe cu adresabilitatec#tre p#rin]i. _n primul r@nd, le mul]u-mesc dasc#lilor pentru efortul depusla [coal#, dar responsabilitatea este

{coala Gimnazial# nr. 3, o [coal# mic#,dar cu oameni mari!

a recomand#rii f#-cute de UNESCO [iOrganiza]ia Interna-]ional# a Muncii pri-vind condi]iile demunc# ale persona-lului didactic. Aceas-t# zi se s#rb#tore[te

\n data de 5 octombrie \n peste 200de ]#ri. Ziua Mondial# a Educa]iei nuare rolul de a omagia doar muncaprofesorilor [i a dasc#lilor, ci trebuies# fie [i un prilej de recon[tientizarea rolului pe care educa]ia \n sine \lare pentru orice stat.

Ziua Mondial# a Educa]iei este ozi s#rb#torit# \n toat# lumea, dar nueste recunoscut# ca o s#rb#toarepublic#.

Dup# cum era de a[teptat, [i \nB#ile[ti a fost marcat# aceast# s#r-b#toare a dasc#lilor.

Astfel, la [coala Gimazial# nr. 3 aavut loc o Mas# rotund# cu tema“Educa]ia \n trecut, prezent [i viitor”.

Manifestarea s-a desf#[urat cuocazia “Zilei Mondiale a Educa]iei”fiind moderat# de doamna director,Angela Staicu, [i de doamna consiliereducativ, Nicoleta Dunav#]u.

La aceast# activitate au participatcadre didactice ale [colii GimnazialeNr. 3 B#ile[ti [i reprezentan]ii Comite-tului de p#rin[i. _nvita]i de onoare aufost domnul primar al municipiuluiB#ile[ti, Costel Pistri]u, domnul pro-fesor Cristian }ibreanu, pre[edinteleComisiei de Cultur#-\nv#]#m@nt dincadrul Consiliului Local B#ile[ti, dom-nul profesor Gheorghe Gheorghi[an,dna bibliotecar Janeta Vlad, respon-sabilul Bibliotecii Municipale “Petre

Anghel” B#ile[ti, doamna doctorGeampalia Gherghina-Cristina-Maria-na de la Cabinetul de Medicin#[colar#, domnul inginer Vasile Va-lentin, fost cadru didactic universitarla Facultatea de Agronomie Craiova[i semnatarul acestui modest articol,realizator Radio Zaib#r B#ile[ti.

Dezbaterile au fost deschise dedoamna director care a insistat asu-pra no]iunii de educa]ie, a definit-o [ia men]ionat c# educa]ia este perma-nent# [i animate de domnul profesorGheorghe Gheorghi[an, care i-a feli-citat pe organizatori pentru aceast#activitate, una dintre pu]inele de acestfel care se desf#[oar# \n ultimul timp,cu repercursiuni asupra \ntregii acti-vit#]i didactice. A men]ionat c# nutrebuie s# trat#m no]iunea de edu-ca]ie \n mod trunchiat, [i s# avem \nvedere toate laturile ei. _n accep]iuneageneral#, no]iunea de educa]ie pre-supune activitatea de transmitere aexperien]ei de via]# [i a culturii c#trenoile genera]ii, la fel de important#fiind formarea [i consolidarea calit#-]ilor intelectuale [i fizice ale persoa-nei. Se gre[e[te dac# se pune accentnumai pe una dintre laturile educa]iei,a[a \nc@t unele gesturi dovedesc c#o persoan# se afl# \n afara educa]iei,adic# numai a trecut pe l@ng#aceasta. Se [tie c# prima treapt# aeduca]iei apare \n familie, cei [apteani de acas# pun@ndu-[i amprenta,dar familia se poate implica doar \n

din dou# p#r]i: pe de o parte dasc#liiiar pe de alt# parte p#rin]ii. _ns#,dasc#lii \mpreun# cu autoritatea ora-[ului pot face orice pentru educa]iacopilului, dar dac# acas# se tole-reaz# anumite fapte ale copilului,este \n zadar. Copilul este modelatacas#, la [coal# [i \n societate, iaraceste feluri trebuiesc s# fie aproxi-mativ acelea[i. Copii trebuiesceduca]i cu un anumit respect fa]#de dasc#lii lor. Trebuie s# mai ]inemcont de un lucru: p#rin]ii sunt p@n#la u[a [colii, de acolo sunt \n grijaprofesorilor, iar p#rin]ii trebuie s#comunice \n permanen]# cu dasc#liicopiilor pentru prevenirea anumitornereguli din via]a elevului. Trebuies# ne d#m seama foarte bine c#ace[ti copii ai no[tri trebuie educa]i,c# f#r# educa]ie reprezint# preapu]in \n via]#. Eu, ca autoritate amrecompensat elevii cu rezultatefoarte bune la \nv#]#tur# prin tabere[colare, [i totodat#, at@t profesoriicare i-a preg#tit pe ace[ti elevi c@t[i p#rin]ii elevilor, sunt scuti]i deimpozit” a spus primarul municipiului,domnul Costel Pistri]u.

Domnul inginer Vasile Valentin, aadus informa]ii interesante despresistemul educa]ional din Fran]a,despre cultura [i civiliza]ia din zonaAfricii.

Manifestarea a deschis o poart#care va r#m@ne ve[nic deschis#tuturor celor implica]i \n domeniuleducativ: familia, [coala, societatea.

_n acest fel, [coala Gimnazial# nr.3 a \nscris aceast# zi \n calendarulactivit#]ilor [colare o nou# reu[it#.

Marian MILOVAN

”Educa]ia este [tiin]a de a asculta aproapeorice fel de spuse f#r# a-[i pierde st#p@nireasau \ncrederea \n tine \nsu[i.” Winston Churchill

La sf@r[itul Primului R#zboi Mon-dial, Conferin]a de pace de la Paris(1919-1920) [i-a asumat r#spundereade a organiza, pe baze noi, paceaat@t de greu ob]inut#. Din p#cate, mo-dul \n care au fost tratate “micileputeri” a creat de la \nceput o seriede probleme.

_n acest cadru, s-a desf#[urat po-litica extern# rom@neasc# al c#reiobiectiv prioritar l-a reprezentat recu-noa[terea de c#tre comunitatea inter-na]ional# a unit#]ii na]ionale rom@-ne[ti, ap#rarea ne[tirbit# a integrit#]iiteritoriale [i a suveranit#]ii na]ionale._ntr-un sens mai larg, Nicolae Titu-lescu definea drumul politicii externea Rom@niei: “de la coordonarea pro-gresiv# a ac]iunii noastre cu aceea astatelor cu interes comun p@n# laintegrarea ei \n grupuri interna]ionaledin ce \n ce mai mari. De la na]ionalprin regional spre universal, iat# lozin-ca Rom@niei peste grani]#”. Un altobiectiv major l-a constituit men-]inerea p#cii, factor vital, din punctulde vedere al diploma]iei rom@ne[ti,pentru asigurarea statu-quo-uluiteritorial stabilit la Paris. _n parlament,

I.Gh. Duca afirma: “Pacifismul nostrunu deriv# dintr-o concep]ie filosofic#,nici dintr-o preocupare de oratoriedemagogic#; pacifismul nostru deriv#din interesele reale, vitale, ad@nci [ipredominante ale poporului nostru”.Semnarea Tratatului cu Ungaria ur-m#rea, din punctul de vedere al diplo-ma]iei rom@ne[ti, recunoa[terea uniriiprovinciilor istorice, Transilvania, Ba-nat [i Bucovina cu Patria-mam# [inu a precupe]it niciun efort s# o ob-]in#. Marele istoric Nicolae Iorgaf#cea urm#toarea apreciere: “Tratatulde la Trianon apare tuturor rom@nilor[i, \ndeosebi celor din Ardeal, ca oconsfin]ire a unei ordini de drept multmai redus# dec@t aceea pe care vea-curi de convie]uire [i suferin]e comu-ne au s#pat-o \n con[tiin]a istoric#(…). Aceast# reac]ie instinctiv#constituie cel mai frumos omagiu

adus Conferin]ei P#cii [i cea maistr#lucit# m#rturie a permanen]eioperei ei”.

O problem# ap#rut# pe parcursuldesf#[ur#rii Conferin]ei de Pace afost legat# de demarcarea grani]eirom@no-ungare.

_n 12/25 februarie 1919, Consiliulmilitar interaliat de la Paris aprob#ca armata rom@n# s# \nainteze [is# elibereze teritoriile rom@ne[tiaflate \nc# sub st#p@nire ungar#,p@n# pe aliniamentul Satu Mare-Carei-Oradea-Salonta-Arad. _ntretrupele rom@ne [i cele maghiarefusese creat# o zon# neutr# ocupat#de francezi pentru a nu izbucniconflicte \ntre cele dou# p#r]i. La 24februarie/9 martie 1919, guvernulrom@n este \n[tiin]at de aceast# ho-t#r@re, dar are obliga]ia de a ac]ionadoar dup# retragerea armatei ungare

pentru a se evita even-tuale incidente.

Comisia Teritorial# Cen-tral# a aprobat frontierelela 15 aprilie 1919. De[ipartea rom@n# primeaTransilvania, instaurarearegimului lui Bela Kun nulini[tea oficialit#]ile ro-m@ne. De altfel, \ngrijo-rarea statului rom@n [imai ales atitudinea tran-[ant# a lui Br#tianu, pe fondul lobby-ului f#cut \n capitala francez# dediploma]ia maghiar#, i-au determinatpe Alia]i s# considere c# Rom@niaeste statul care exercit# o agresiunedirect# [i nu Ungaria, de[i guvernulungar era cel care a cerut ca trupelerom@ne s# fie retrase “la est de liniaMure[ului indicat# ca linie desp#r]i-toare \n conven]ia militar# \ncheiat#\n noiembrie 1918 la Belgrad”, de-monstr@nd op]iunea Budapestei dea reanexa Transilvania.

Guvernul de la Bucure[ti a decisla 10 aprilie 1919 ca armata rom@n#s# \nainteze \n vestul Transilvaniei._ncep@nd cu 15 aprilie 1919, trupele

comuniste ungare au contraatacat la16 aprilie \n zona Mun]ilor Apuseni.Atacul a fost respins, iar la 1 mai1919 armata rom@n# s-a oprit pegrani]a prev#zut# cu Antanta \n 1916.Mai mult dec@t at@t, pe 30 aprilie,Béla Kun, comisarul poporului pentruAfacerile Externe \n guvernul ungar,adreseaz# o telegram# at@t statuluirom@n, c@t [i guvernelor american,cehoslovac [i iugoslav \n care ar#ta:“_n numele guvernului sovietelor revo-lu]ionare maghiare, \mi permit s# v#fac cunoscut c# recunoa[tem preten-]iile teritoriale na]ionale ridicate dedumneavoastr#, f#r# nici o rezerv#.

Conflictul rom@no-maghiar din vara lui 1919 Motto:

“Vrem s# fim prietenii tuturor na]iunilor, f#r#excep]ie, dar \n treburile noastre nu primim st#p@nidec@t pe noi \n[ine”. Nicolae Titulescu

Continuare \n pag. 6

5Gazeta B~ILE{TIdededededededede

CMYK

Nr. 10octombrie 2015

Dup# un an de a[teptare, FestivalulInterna]ional de Film din Transilvania(TIFF) a fost gata s#-[i deschid# por-]ile pentru patru zile, \n perioada 24-28.06.15, \n frumosul ora[ Sibiu. _mpo-dobit cu flutura[i informativi la toatecol]urile, se vede m@ndria [i onoareade care se bucur# Sibiul \n a fi gazd#acestui festival. Ora[ul vibreaz#,oamenii sunt ner#bd#tori s# ias# lafilm \n parc, \n ora[ sau la CetateaCisn#dioara, numai vremea pare s#ne joace feste, iar capriciile ei vor fisim]ite sigur, majoritatea produc]iilorfiind programate \n aer liber. Cu pestetreizeci de pelicule \n b#taia reflectoa-relor, festivalul are o varietate deinvidiat: produc]ii [i co-produc]ii dinRom@nia, Mexic, Fran]a, Irlanda,Serbia, Marea Britanie [i SUA. Cuaceast# paleta de participan]i publiculeste cu adev#rat r#sf#]at. De[i entu-ziasmul nu permite prezen]a \n maimulte locuri simultan, va \nsemna c#va trebui s# selectez c@teva filme pecare le voi viziona, filme pe care vi levoi prezenta. Pentru a-mi face alege-rea mai u[oar#, am decis s# nu citesc\n prealabil nimic despre filmelefestivalului [i s# merg la orele celemai potrivite pentru mine: ce film varula la acea ora, va fi alesul serii.

A[adar, Festivalul Interna]ional deFilm din Transilvania a \nceput pentrumine cu Xenia. Xenia, al patrulea filmregizat de Panos H. Koutras, cunos-cut [i iubit de criticii filmului grecescpentru cel de-al doilea film scris [iregizat sub numele s#u - ‘Alithini Zoi’sau Real Life, (2004). Personajeleprincipale sunt Odysseas [i fratelesau mai mic Danny care \[i poart#cu exuberan]# sexualitatea \n v#zultuturor [i faptul c# este homosexual.Cei doi fra]i sunt lega]i de o iubirereciproc# profund# [i \ncercat#\ncontinuu de s#r#cie [i abandon, dar[i de dorin]a de a se \n#l]a deasupratuturor \ncerc#rilor, Danny fiindcombustibilul care alimenteaz# luptalor \mpotriva circumstan]elor potrivnice._n aventura lor pentru a-[i cunoa[tetat#l grec, ce i-a p#r#sit c@nd \nc# erauprea mici s#-[i aminteasc# fizionomiaacestuia, ei \[i dezgroap# resentimen-tele, c@t [i \ntristarea pentru moarteamamei lor de origine albanez#, pe careafl#m c# au pierdut-o nu demult.

Xenia este un film plin de culoare[i \ntors#turi nea[teptate la tot pasul.Am sim]it \ncordarea, dar [i uimireape fetele celorlal]i coechipieri \nvizionare, un efect sigur dorit de re-gizor prin scenele intime dintre Danny[i al]i iubi]i ai s#i. Filmul aduce \nprim-plan subiecte delicate cum ar fidrepturile imigrantilor, subjugareasexualit#]ii \n patriarhat [i implicit ho-mosexualitatea. Ce adaug# sare [ipiper este felul \n care aceste tematicisunt pur [i simplu aruncate cu nep#-sare, poate chiar brutal, \n fa]a spec-tatorilor care ori \nghit pastila [i se\ndulcesc cu momentele cu adev#ratsublime \ntre cei doi fra]i protagoni[ti

ai filmului, ori mestec# gustul amaral unei realit#]i dure [i neiert#toare.De[i cu o durata de peste dou# ore,ce se simte pe alocuri a fi prea lung#,aceast# comedie tragic# are mult deoferit publicului [i sigur va face valurila orice festival de film.

A dou# zi a festivalului a adus [iploaia, iar organizatorii au fost nevoi]is# prezinte filmele, ce trebuia s# ruleze\n aer liber, \n Teatrul Gong, Sibiu,sau \n Libr#ria Habitus. Din p#cate,aceast# schimbare a \nsemnat c#spectatorii vor fi cu mult sub num#rulce se dorea a fi atins, din cauza limi-t#rilor aduse de spa]iile mult mai micipuse la dispozi]ie. A[adar, cu mult no-roc, am reu[it s# ob]in un billet la filmulToto [i surorile lui, dar spre mareadezam#gire a mea, nu mai erau biletepentru urm#torul film pe care doreamcu ardoare s# \l degust: Despreoameni [i oi, film laureat cu PremiulPublicului [i Premiul Special al Juriuluila TIFF 2015. Nemul]umit#, m# \ndreptspre sala unde urma s# vizionez Toto[i surorile lui, observ@nd c# peste otreime din public este alc#tuit dinadolescen]i [i adolescente nu mai multde 18 ani. To]i sunt cochet aranja]i [iobserv un anume aer elegant, dar niciprea chic, ci doar \ndeajuns c@t s#-mispun c# ace[ti tineri sunt bine educa]i[i cu bun gust. Deci, urmeaz# s# v#dun film tineresc, deduc o dat# ceobserv publicul [i m# relaxez pe scaun\n speran]a c# mi se va ridica moraluldup# ploaia pe care a trebuit s# o\nfrunt, pentru a ajunge aici [i al doileafilm al serii pe care \l voi rata.

Odat# cu l#sarea \ntunericului, \nprima scen# a filmului documentar,afl#m c# Petre Siminica este condam-nat# la 7 ani \nchisoare pentru traficde droguri. _n evaluarea comisiei peni-tenciarului suntem informa]i c# Simi-nica are trei copii ce vor fi l#sa]i \ngrij# fra]ilor ei. Odat# ce suntem intro-du[i \n apartamentul unde Toto,Andreea [i Ana locuiesc, intuim c#via]# celor trei copii se scurge la limitadezastrului, fiecare clip# trecut# de eicu bine pare s# fie o binecuv@ntare,dar este \n acela[i timp [i motivulpentru care to]i din sala ne ag#]#mdorin]a de a-i vedea bine p@n# lasf@r[itul fimului. Acest suspans [i \ntre-barea dac# ace[ti copii minuna]i vorc#dea \n pr#pastie la orice momentsau se vor \n#l]a mai presus de toatecondi]iile potrivnice este chinuitor, darfirul de lumin# este hr#nit de momen-tele \n care Toto [i Andreea, ca prinminune, g#sesc refugiu din apar-tamentul p#rintesc unde \n mare partea timpului cei trei copii sunt umbremartore al dezm#]ului cu stupefiante\n care fra]ii Siminic#i se \neac#.Refugiul \l reprezint# un orfelinatmen]ionat de o asistent# social# de la[coal# unde copiii erau elevi, asistent#care observ# hot#r@rea Andreii de anu fi \nghi]it# de aceast# lumeinsidioas# a drogurilor, perseveren]acu care reu[e[te s# r#m@n# constant#emo]ional [i capabil# s# poat# d#ruidragoste Anei [i lui Toto.

Orfelinatul [i Clubul de educa]iealternativ# ale [colii par s# fie luminade la cap#tul tunelului, mai ales c@ndToto este descoperit, precum dia-mantul \n carul cu pleav#, ca fiind undansator excep]ional. \n timp ce

Andreea [i Toto \ncep s# prind# aripi,Ana cade prad# drogurilor, iar lasf@r[itul filmului, afl#m c# este [iseropozitiv# HIV.

Dintr-o dat# \ncep creditele filmului,m# uit \n jur [i majoritatea tinerilor sunt\n lacrimi. A[a cum faimosul critic defilme al Variety.com, Jay Weissberg,scria \n octombrie anul trecut, o dat#cu sf@r[itul acestui film documentarinima spectatorilor ‘este t#iat# buc#]ipe podeaua cinematografului’. Cirea[ade pe tort a serii a fost dat# de invita]iice ne-au onorat cu prezen]a lor dup#rularea filmului, \n Libr#ria Habitus dinSibiu, printre ace[tia fiind chiar Toto,personaljul principal [i AlexanderN#n#u regizorul filmului. DomnulN#n#u este deja o figura cunoscut#pe platforma de film interna]ional# maiales pentru produc]ia ‘Lumea v#zut#de Ion B.’, un alt documentar difuzat\n premier# la HBO Rom@nia \n 17Decembrie 2009. Acesta a fost premiatla cea de-a 38a edi]ie a PremiilorEmmy de la New York din 2010.

Talentul regizorului c@t [i experien-]# acumulat# resusesc prin acestdocumentar s# induc# efectul mu[teipe perete spectatorilor ce pot urm#rinestingheri]i via]# celor trei copii exacta[a cum este ea. Alexander N#n#une spune c# film#rile au durat aproa-pe doi ani, timp \n care Andreea afilmat unele dintre cele mai importantesecven]e din documentar. A[a cumne precizeaz# tot el, ini]ial, datorit# me-diului periculos \n care s-au efectuatfilm#rile – aleea Livezilor, din cartierulFerentari Bucure[ti – a avut nevoiede bodyguard pentru a se deplasa \npropriul platou de filmare. O dat# cuscurgerea zilelor [i obi[nui]i cu prezen-]a s#, locuitorii cartierului i-au permiss# fac# parte din lumea [i via]# lor.

Toto are o prezen]a la fel de calm#[i \nduio[#toare [i \n afar# peliculei.El ne spune despre via]# s# [i asurorilor lui dup# acest documentar.Andreea lucreaz# la un salon de\nfrumuse]are [i a fost al#turi de Totola alte festivale unde a fost prezentatfilmul iar el \nc# viseaz# s# ajung#dansator profesionist. C@nd l-am\ntrebat ce a \nv#]at din \nt@mpl#riledin via]# s# p@n# acum Toto \mispune c# a \nv#]at s# treac# pestegreut#]i, a \nv#]at lucruri noi la dans[i a \nv#]at al#turi de sora lui s# fieam@ndoi o echipa.

Documentarul Toto [i surorile luieste \nc# prezentat la alte festivale defilm din lume, iar a[a cum spun criticiieste un documentar care va continu#s# provoace furori c@t [i \ntreb#ri [idiscu]ii extrem de importante desprelacune sociale la care pu]ini au [ans#s# fie martori c@t [i despre metodele

de realizare ale filmului documentar.Mai presus, va continu# s# atrag#aten]ia asupra greut#]ilor \nfruntate decopiii ce devin adul]i prea devremedatorit# s#r#ciei, drogurilor sau amediului \n care se nasc.

De[i cu o sear# \nainte nu m-am\nveselit dup# vizionarea documenta-rului Toto [i surorile lui m-am sim]it cutotul inspirat# de povestea celor treicopii [i gata s# pornesc la drum pentrua treia sear# a festivalului Interna]ionalde Film din Transilvania. De dat#aceast# m-am asigurat c# voi vedeaambele filme din aceast# sear# cum-p#r@nd biletele din timp de la cas# debilete a Teatrului Gong, Sibiu. _n sf@r[itazi este soare, deci momentul perfectpentru a afl# dac# se \nt@mpl# [ialtceva deosebit \n ora[. Numai bine,\nainte de a \ncepe primul film al serii,fac un detur spre Pia]# Mic# unde [tiuc# de multe ori sunt g#zduite eveni-mente culturale. Spre marea meapl#cere g#sesc Pia]# Mic# \mpodobit#cu tablouri [i crea]ii artizanale ale arti[-tilor din jude]ul Sibiu. Printre bijuteriilede plastelina ars# [i figurine de lemnam fost impresionat# de colec]ia detablouri din flori presate a artisteiMihaela Grama ce pot fi admirate [iachizi]ionate [i pe site-ul personalwww.flori-presate.ro. Plin# de culoare\n suflet [i soare uit de timp [i ajungla Teatrul Gong cu \nt@rziere. \n salaeste \ntuneric bezn#, cu mare norocreu[esc s# nu m# a[ez \n poalele alteidoamne [i \mi g#sesc un loc liber \nspatele s#lii. Teatrul este \n]esat.

Filmul Carmen, regizat de Doru Ni-]escu (2013), este gri, de la \nceputulfilmului unde mun]ii uria[i stau neclinti]i\n [uieratul v@ntului p@n# la sf@r[it c@ndMariana, mama lui Carmen, r#m@nestana de piatr# \n fa]# unei boli imi-nente ce dore[te s# \i devoreze fiica \nv@rst# de 10 ani. C@nd doctorul feti]eiefectueaz# un control de rutin# pacien-tei lui preferate, Carmen, acesta devinealarmat [i decide s# o re]in# \n spital.Calvarul mut prin care trece mama fetei,dealungul periodei \n care Carmen espitalizat#, este u[or de recunoscut deto]i cei care au trecut prin ‘ospitalitatea’oferit# de spitalele rom@ne[ti. Cuv@ntulmoarte nu este pronun]at de nici unpersonaj din film, de[i parc# pere]ii griverzui ai spitalului ce stau m#rturie asuferin]ei pe care o constr@ng, al#turide t#cerea [i disperarea din ochii ma-mei, sunt singurele semnale ce vestectragicul inevitabil. Va muri Carmen saunu? _n discu]ia purtat# cu publicul festi-valului regizorul Doru Ni]escu ne invit#pe fiecare s# creem propriul dezno-d#m@nt al filmului. Ce este cu adev#rat

uimitor este c# filmul a fost realizat \nnumai 25 de zile, iar finalul sau nu afost dezv#luit nici chiar Iuliei Lupa[cu,actri]a care o interpreteaz# pe Carmen.Pentru a nu c#dea cu totul \n triste]ea[i neputin]# Marianei va recomand cuc#ldur# s# viziona]i acest film numaidup# ce ave]i programat# o ie[ire \naer liber \ntr-o zi cu soare.

A[adar am pornit afar# din TeatrulGong cu entuziasm [i pentru a petrecetimpul dinaintea celui de-al doilea filmal serii c@t mai pl#cut am decis s#degust o pl#cint# cald# cu mere de lamic# brut#rie din Pia]# Mare, unde me-reu se \mbulzesc copii [i adul]i deo-potriv# pentru produsele delicioase depatiserie. \n timp ce savur#m delicioa-s# pl#cint# [i m# \ndrept#m c#trecentrul Pie]ei observ la c@]iva metridep#rtare o b#tr@nic# foarte atipic#,cu p#rul alb \mpletit la spate, cu pos-tura nehotarata dar cu o prezen]aaparte cum nu mai v#zusem p@n#acum. M# \ndrept spre ea [i nu mic#\mi este mirarea c@nd o aud \ntreb@n-du-m# \n englez# unde este gara. Nuam [tiut dac# s# cred c# m# i-a dreptstr#in# de locuri sau dac# ea este,derutat# m# \ntorc spre ea [i cu\ndoial# o \ntreb dac# vorbe[teenglez#. \mi confirm# [i se apropie demine \ncep@nd s# \mi povesteasc#despre lung# ei c#l#toria din Europa.Marina din Ipanema \n v@rst# de 71de ani din Rio de Janeiro [i-a \nceputpelerinajul \n Europa de una singur#,\n Vene]ia lu@nd barc# spre Zadar,Croa]ia de unde cu trenul a parcursCroa]ia, Slovenia, Ungaria [i Serbia,intr@nd \n Rom@nia pe la DrobetaTurnu Severin. Acum dorea s# [tieunde este gara pentru a se \ndreptaspre Moldova. Uimit# de povestea eiam petrecut o ora \n care am ascultatpove[ti despre locurile sale preferatedin c#l#toriile f#cute p@n# acum [i ca-pital# care a impresionat# cel mai multdin estul Europei, Budapesta. Amschimbat adrese de mail [i ne-am pro-mis s# ]inem leg#tur#, a[ fi dorit enormde mult s# o fotografiez dar \n spiritualc#l#torului enigmatic Marina a refuzatinvit@ndu-m# totu[i s# o vizitez \n Riode Janeiro. Am \ntrebat-o dac# dore[tes# m# acompanieze la filmul pe careurm# s# \l v#d, Trash (Gunoi) [i caresurprinz#tor era chiar filmat \n Brazilia.De[i bucuroas# s# aud# de FestivalulInterna]ional de Film din Transilvania[i despre produc]ia din Brazilia, Marinam# refuz# politicoas#, dorind s# seodihneasc# pentru c@teva ore, \naintede a pleca din Sibiu.

(Va urma)Anita Elena BELOIU

Transilvania Interna]ional Film Festival(TIFF) 2015

[i eu[i tuc#ut#m soarele,avem un punct comun.\l privim\i vorbim, d-ale noastre:ce am f#cut azi,ce ne-au [optit stelele la

cap#t de vise.

Foc el este martoruliubirii noastre,tu \l \ntrebi unde sunt eueu \i spun c# \mi lipse[ti,[i \l rug#ms# ne revedem [i m@ine,f#r# s# ne d#m seama c#

o parte din sufletelenoastre se rupe la fiecareapus de soare

Anita BELOIU

6 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 10

octombrie 2015

Dumneavoastr# a]i fondat acestepreten]ii pe faptul c# voia]i s# \nl#-tura]i oprimarea de milenii exercitat#de c#tre clasele posedante maghiarefa]# de cona]ionalii dumneavoastr#.Dumneavoastr# crede]i c# ac]iona]iastfel \n interesul [i \n conformitatecu voin]a acestor straturi ale popu-la]iei. Guvernul trecut nu a admispropunerile dumneavoastr#, men]i-n@ndu-se pe baza a[a-zisului drept

istoric, care-[i trage dreptul oprim#riiviitoare din oprimarea din trecut. _nprima zi a venirii noastre la puterenoi am renun]at la acest principiu.Am declarat \n repetate r@nduri, \nmodul cel mai solemn, c# nu nemen]inem pe principiul integrit#]iiteritoriale, iar acum v# aducem la cu-no[tin]# acest lucru [i \n mod direct,anume c# recunoa[tem f#r# nici orezerv# toate preten]iile dumnea-voastr# teritoriale”.

Dar la 20 iulie, guvernul de laBudapesta a atacat din nou. A f#cutun efort disperat de a captura recoltade cereale din Cri[ana pentru ali-mentarea Budapestei care suferisedin cauza blocadei economice im-puse Ungariei de la armisti]iu. I-asurprins pe rom@ni nepreg#ti]i, for-]@ndu-i s# se retrag# de pe Tisa.Dup# o s#pt#m@n# de lupte, rom@niiau rec@[tigat terenul pierdut. Deaceast# dat#, riposta Rom@niei a fost

Conflictul rom@no-maghiar din vara lui 1919energic#, \ncheindu-se cu ocupareaBudapestei, la 4 august 1919. _nmemoriul adresat Conferin]ei, la sf@r-[itul lunii iulie, guvernul rom@n ar#tac# ac]iunea sa a avut la baz# nuocuparea unor teritorii str#ine, ciasigurarea p#cii la grani]a de vest a]#rii. Tot \n aceea[i zon# s-a plasat[i Ionel Br#tianu care la Sibiu, adre-s@ndu-se Consiliului Dirigent a f#cuturm#toarea afirma]ie: “Ast#zi, solda]iirom@ni de pe Tisa [i de dincolo de

ea, au asigurat frontierele Rom@niei[i au ap#rat civiliza]ia european#\mpotriva valului distrug#tor al bol-[evismului”.

Trupele rom@ne au \nceput la 11noiembrie 1919 retragerea \n etape,opera]iunea \ncheindu-se la 20 martie1920.

La 17 august 1920, AdunareaDeputa]ilor [i apoi la 26 augustacela[i an, Senatul au ratificatTratatul de la Trianon, prin care serecuno[tea unirea Transilvaniei cuRom@nia.

Prof. Claudia SURCEL

Continuare din pag. 4

Pe str#mo[, Sf@nta TreimeL-a r@nduit s# tr#iasc#Cu virtu]i, chiar, o mul]imePe Planeta P#m@nteasc#.A avut suflet curat,Dar fel de fel de ispiteL-au \mpins c#tre p#cat{i-a luat-o pe c#i gre[ite…_n Rai, un biet fruct oprit,Dup# regulament strict,{tim c# e constituitPrimul gravissim delict,Parc# r#t#cit \n cea]#,Ne[tiutor [i naiv,S-a f#cut, trec@nd prin via]#,B#nuitor [i par[iv…{i-nc# ar mai fi de spusC# a mai primit un “dar”{i tot de la Cel de Sus-S# se c#iasc#-n zadar…Condamnat la destin trist,B@ntuit de duhuri rele,P#tima[ [i egoist,S-a-nv#]at \ncet s#-n[ele.Verbul “a \n[ela” vineDin latina popular#,Printre multele-pu]ineCu accep]ie murdar#…Sigur pe “a \n[ela”L-au [i practicat romanii,La fel ca pe “a fura”,_n timp ce au zburat anii,Dar cronicile n-au scrisAl cui e, de fapt, primatul{i [tim aproape precisC# \nt@i a fost... “furatul”.Chiar cred unii cronicariC#-ar putea fi atestat,La popoare mici [i mari,_nc# din… matriarhat…Adic#, femei s#rmane,Lipsuri s# nu mai \ndure,Pe multe meridiane,S-ar fi \nv#]at s# fure..“A \n[ela” – derivate_n rom@n# substantiveA dat, bine nuan]ate{i, la fel, [i adjective.{i au fost s# se adune_n[el#tor, cum se [tie,_n[elat, \n[el#ciuneCa [i \n[el#torie..........................................O legend#, la evrei,Spune cum i-au \n[elatEi pe cruzii macchabei,Cu aur falsificat,Apoi zarafi, c#m#tari,Pref#cu]i \n “creditori”Au ob]inut sume mari,_n[el@nd pe “debitori”.

Lui Caesar Iulius CaiusCredin]a i-au \n[elat-oDoi – Bruttus [i CassiusProteja]i secret de CatoSunt documente-doveziDespre cum i-a \n[elatRoma pe cartaginezi{i, apoi, i-a decimat,Fiindc# \n milit#rieA-i \n[ela pe du[maniA devenit strategie,Chiar \nc# de mii de ani.Un chinez de mult a scrisUn tratat de “strategie”Ce propag# propriu-zisO pur#-n[el#torie,Adic# prevede elCum du[manul cel mai tareE \nvins dac#-ntr-un felEste indus \n eroare...}epe[, pe la locuri str@mte,Pe sultan l-ademenea{i-n p#duri ca s#-l \nfrunteCu mica oaste a sa{i, \n[ela]i, BonaparteCa [i Hitler, \n r#zboiAtra[i iarna, h#t-departe,Ru[ii i-au b#tut, apoi.Printr-un elaborat pontA avut loc \n[elareaNem]ilor [i-al doilea FrontA reu[it debarcarea,Astfel, din Normandia,Nem]escul Blizkrieg total,P@n# \n Germania,A fost \nvins, \n final...Prin manevre-n[el#toare,_n Siria [i Liban,Israelul ast#zi are_n#l]imile Golan...Ru[ii, de cincizeci de ani,Au reu[it s#-i \n[elePe unguri, cehi [i germani,Scumpindu-le gazele...Conducta lor, dac# trece,P@n#-n Alpi [i \n Ardeni,_n[al#, pe vreme rece,{i pe fra]ii-ukraineni,I-au \n[elat \nc#-o dat#,C# i-au atras \n r#zboi{i, cu tancuri [i armat#,Le vor lua ]ara-napoi...{i pe noi ne-au \n[elat,C#ci, la pre] de mai nimic,Ne-au luat cu v@rf [i-ndesat,_n ani, ca... fost “inamic”…“Datoria de r#zboi”Am pl#tit-o \nzecit;Au \nc#lecat pe noi{i-n scurt timp ne-au s#r#cit...

Aur, gr@u, petrol, c#rbune,Carne, l@n#, lapte, vinuriNe-au luat- se poate spune-Prin vestitele SOVROMURI...Mult# vreme n-a trecut{i poporul “rus-erou”,Cu pistolul ne-a f#cutSocialismul cadou…Ne punem azi \ntrebarea-Pe atunci, \n lipsuri grele{i cu colectivizarea,Cine pe cine s#-n[ele?!Desigur noii st#p@ni,Ame]i]i de-ndoctrinare,I-au \n[elat pe rom@ni{i nu clasa muncitoare.La toate i-au \n[elat-La “cote” [i “alte d#ri”,Impozite c#tre stat,Mereu sub amenin]#ri- “Baze de recep]ie”,ORACA, AGEVACOOP,Colectori, percep]ie,VINALCOOL [i AGROCOOP{i la ora[, [i la sat,Pe ]#rani [i muncitori,Partidul i-a \n[elat{i i-a scos mereu datori…Bie]ii!, cei mai mul]i, m#car,N-au \n]eles c#-i \n[al#La ce duceau, la c@ntar,{i, apoi, la socoteal#.De unde s# [tie to]iC-au fost cumplit \n[ela]iDe ai statului robi-ho]i,_n posturi calde plasa]i?!I-a-n[elat Socialismul{i-n spiritualitate{i-a propagat ateismulCa pe o prioritate.Credin]a le-a pervertit,Cu sfin]ii lor – Marx [i Lenin{i cu al]ii \n sf@r[it,Cu osanale lui… Stalin,Cu urale-amplificate{i din ce \n ce mai des cuSpectacole concertateCu… Leana [i Ceau[escu………………………………Demult, toat# lumea [tie,_n iubire, \n[elarea,Pentru mul]i, a fost s# fieSinonim# cu tr#darea,Astfel, c#-n societate,Legi [i practici dure s-auPus s# fie-aplicate,Adulterul pedepseau…{i repudiau femei,Cu asemenea purt#ri,B#rba]ii – s#rmani de eiCu foarte rare iert#ri…

De pe-atunci se zice-n lume,C#, fiind cu foc \n carne,Ele-i \n[elau anume{i pe cap le puneau... coarne.Peste tot, ca [i la noi,Putea sluji o-n[elare,Fie pace sau r#zboiLa scopuri... pecuniare{i femei \n[el#toare,De boga]i sau de s#rmani,F#r# urm# de pudoare,S-au v@ndut doar pentru bani.La Caragiale, Mi]a,Veta, Didina sau Zoe,Athenaisa [i Zi]a_n[elau de bun# voie....Ele nu au fost for]ate,N-a fost nici seducere{i au fost considerateCazuri de... “traducere”...{i-au fost Jup@n Dumitrache,Albert, Pampon, Cr#c#nelCa [i “Nenea Trahanache”Ni[te-ncornora]i – model...…………………………Cu bucurie [i ur#,Personaje cunoscuteAu fost \n literatur#De cititori dezb#tute;De femei destr#b#late,Sau care se v@nd de foame,Prestatoare atestate,Sau, de companie, dameDestule femei frumoase,Cu patimi peste m#sur#,Cu \n[el#ri p#c#toaseSunt multe-n literatur#...Circe, Elena din Sparta,Dido, \n antichitate,Clytemnestra, Cleopatra,Altele de mult uitate,La fel [i Margot-regina,Apoi Emma Bovary,Sau Anna Karenina{i-altele c@te-or mai fi,Lucre]ia BorgiaA-n[elat, la unison,Cumva, ca Otilia,Ca Ra[ela Nachmansohn?!

Nu! Pentru c# pasiuneaLa amant# sau so]ieNe-ntunec# ra]iuneaP@n# la-n[el#torie,C#-au fost \n lume femei,Credincioase sau rebele,Care [i-au g#sit temeiB#rba]ii s# nu-[i \n[ele.Oricare prostituat#,C@nd pe[tele [i-a-n[elat,E s#lbatic violat#{i b#tut# nencetat............................................._n a lumii comedieSe face cu-anume rostOrice \n[el#torieCu un variabil cost...La bani [i la alimente,La b#nci [i la teritorii,Pe toate cinci continente,Prin cacialmale notoriiUn rom@n, f#r# un ban,Refugiat din Ardeal,A fugit peste Ocean{i a ajuns...general.El i-a \n[elat pe ru[i,C@nd Alaska le-a luat{i s-au l#sat de nas du[i,La pre]ul negociat...O mare \n[el#ciuneNe-a f#cut popor perdantCu vecina UniuneSovietic#, flagrant...Acum, o sut# de ani,Am dat, \n pericol mare,Tablouri, lingouri, bani,Rusiei, pentru... p#strare.Cum s# ne mai dea, \ntreg,Scumpul depozit de aur,C@nd se fac c# nu-n]eleg{i-ntreab# “kakoi tezaur?!”Scris pe-un [erve]el, odat#,A fost, oare, un gest nobilC#-a fost Rom@nia dat#Lui Stalin de c#tre Churchill?!...Gestul a fost chiar oribil,Pentru rom@ni, ca popor;Troc \n[el#tor, penibil,Cinic [i \nrobitor...

Balada \n[el#rilorBalada \n[el#rilorBalada \n[el#rilor

El, Patria lui Pericle,_n schimb, atunci a salvat,Printre farfurii [i sticle,C#ci nu s-a comunizat,Iar Molotov, cu creionul,Pe hart#, c@nd a trasat,Ne-a luat Her]a, cu raionul,{i cu for]a ne-a-n[elat...Tot c-un creion, [tim precis,Apoi, Anna – ru[ilor,Ne-a-n[elat [i-a dat \n scris{i Insula [erpilor...Cur@nd, \n[el#toria,Cu mare fast, [i-a serbat,Pe la noi victoria,Ca politic# de stat...Precum trestia se-ndoaie,_n campanii ne cer votulPoliticieni de paie{i-apoi... ”cotul [i pi[cotul”...Fiindc# ale[i sau numi]i,Cump#r# mo[ii \n ]ar#{i la-n[elat n#r#vi]i,_[i deschid conturi pe-afar#...Se \n[al# peste tot{i truimf# [p#gileChiar la urnele de vot,Pe la toate u[ile...Interlopi [i impostori_[i iau castele pe lacuri,_n[al# mo[tenitoriAi unor averi de veacuri...Cum totul rezolv# banul,Foarte cur@nd Na]iuneaVa striga \n cor sloganul“Tr#iasc# \n[el#ciunea!”,_ns# va veni o zi,C@nd, dup# \ncerc#ri grele,_n ]ar# nu vor mai fiPe cine s# mai \n[ele…Desp#r]irea de trecutVa-nsemna triumf total,Unanim recunoscutPe c@t va fi de brutal

Valentin TURCU

Motto:“...urechea te minte [i ochiul te-n[eal#...”

Mihai Eminescu

7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 10octombrie 2015

Se spune c# Dumnezeu i-a h#r#zitomului s# tr#iasc# 120 de ani. Daromul a f#cut at@tea p#cate, \nc@t [i-a scurtat mult via]a.

Cercet#rile medicale au stabilit c#\ntr-adev#r omul poate tr#i foarte mult,dac# respect# ni[te reguli de via]#,dar longevitatea depinde [i de genape care o mo[tene[te de la \nainta[i.

Regulile pe care trebuie s# le res-pecte omul, ca s# tr#iasc# mult, sunt:

S# doarm# opt ore din celedou#zeci [i patru. Somnul este foarteimporant pentru via]a omului. Lipsasomnului pe o perioad# \ndelungat#poate duce la boli grave.

Alimenta]ia este determinant#pentru s#n#tatea omului.

Comoditatea s-a instalat \n multecase [i sunt destui care prefer#m@ncarea industrial#. S# nu uit#mc@]i E-uri sunt \n aceste alimente [ic@te boli pot s# genereze. O m@ncare[i mai u[oar#, dar f#cut# \n cas#,proasp#t#, cu ingrediente s#n#toase,prelunge[te via]a unei familii!

Mesele trebuie s# fie cam la ace-lea[i ore, de trei ori pe zi. \nainte, la

mas# se reunea \ntreaga familie, [ipe bun# dreptate era socotit# sf@nt#,pentru c# tr#im numai dac# nehr#nim. Acum se spune c# trebuies# m@nc#m orice, oric@nd [i oricum.Este obligatoriu s# m@nc#m diminea-]a \nainte de a pleca la munc# [icopiii la [coal#.

S# iubim cur#]enia [i s# respec-t#m normele de igien#. Vrem s# tr#immult [i bine, trebuie s# muncim.Lenea, comoditatea, superficialitateane duc la boal#. Orice munc# esteonorant#. Este ru[ine s# fur#m, s#t@lh#rim, s# fim violen]i, imorali [i alterele. Cei care presteaz# o munc# in-telectual# s# nu uite c@t de necesar#este mi[carea. S# mearg# pe josc@t mai mult, s# fac# [i pu]in sport.

S# nu ne \ngr#[#m. S# ne str#-duim s# avem o greutate constant#.

Bun#tatea izvor@t# din suflet ned# for]# [i via]#. Trebuie s# avemputerea de a face bine, de a facefapte bune f#r# s# a[tept#m r#splata,s# fim mai toleran]i [i s# iert#m. Lar@ndul nostru, c@nd gre[im s# ne ce-rem iertare.

Ni se arat# at@tea cazuri la televizorde oameni at@t de buni, at@t de gene-ro[i, cu suflet at@t de mare. Impresio-nant# este emisiunea “Visuri la cheie”cu oameni minune, pe a c#ror figur#se cite[te o bun#tate rar \nt@lnit#, cu unz@mbet at@t de frumos, cu ochi careoglindesc bucuria pe care o d#ruiesc.

S# iubim animalele! Vaca ne hr#-ne[te. _n India este socotit# sacr#.Nu-mi permit acum s# prezint legen-da \n care se arat# motivul pentrucare este numit# a[a. Calul estesupus, bl@nd [i \[i ajut# at@t de multst#p@nul! {i drept r#splat#, sunt uniioameni care \i bat \ngrozitor, le pun opovar# peste puterile lor, unii nu-i hr#-nesc, nu le dau ap# [i c@nd ace[ti caicad din picioare, \i arunc# pe c@mp cape un gunoi [i-i las# acolo s# moar#.C@inele este at@t de devotat omului,\nc@t e \n stare s#-[i dea [i via]a pentrust#p@nul lui. Dac# omul are cinci sim-]uri, c@inele are [ase sim]uri [i estefoarte inteligent. De aceea este folosit[i \n anchete, \n situa]ii \n care omulsingur nu se poate descurca. El \[iap#r# st#p@nul, \i ap#r# proprietatea,

\i ascult# comenzile, \i ofer# dragoste.{i sunt destui oameni, f#r# suflet, carete \nsp#im@nt# cum se poart# cu ani-malele. At@ta cruzime, at@ta r#utatec@t# revars# asupra acestor animale,e greu de crezut. S# nu uit#m c#animalele, pe l@ng# ap# [i hran#, aunevoie [i de afec]iune.

Alcoolul, \n cantit#]i mari, scurteaz#via]a [i schimb# oamenii. Unii dintreei ajung \n a[a hal de degradare, c#nu mai judec#, recurg@nd la acte deviolen]# extrem#, chiar p@n# la crim#.O cantitate mic# de vin pe zi (150-200ml) chiar se recomand#, fiind uncardio-protector.

Fumatul scurteaz# via]a. _n zilelenoastre au ajuns s# fumeze [i copiiide 12-13 ani. Ceea ce este foarte graveste faptul c# unii tineri folosescdroguri, ajung@nd la situa]ii extrem denepl#cute.

Dac# respect#m toate acestereguli, putem tr#i mai mult.

Se vorbe[te c# suntem \ntr-o er#\n care s-au produs schimb#ri clima-tice. \nc#lzirea global# a determinatcre[terea nivelului m#rilor [i a afectat

Educa]ia – o prioritate a zilelor noastre

48. Geo Bogza \i spunea odat# unuiacare se l#uda c# a prins peDumnezeu de picior: “Fii atent,Dumnezeu are [i el dou# picioare!”_n cele ce urmeaz#, m# voi referi la

aspecte diverse, de mai mic# amploa-re, cu \nt@mpl#ri ciudate sau nostime,unele \n care am fost implicat direct,altele adunate de la colegi [i prieteni,sub deviza lui Anton Pann “De la lu-me adunate [i iar#[i la lume date”.

..._n 1984 am fost numit, cum ammai ar#tat, director coordonator. _naceast# calitate am organizat consf#-tuirile cadrelor didactice din sectorulmetodic B#ile[ti, deci [i cu cele 10-12 comune din preajm#. A venit s#m# ajute inspectorul teritorial, RaduDiaconescu, unul dintre cei mai bunioameni pe care i-a avut institu]iajude]ean#: competent, calm, modest,elastic, realist, \n]eleg#tor, f#r# morgaspecific# unora dintre colegii lui. Acestami-a comunicat c# vom avea o vizit#simandicoas# – un director generaldin minister – [i c# Gheorghe C#lbu-reanu, inspectorul nostru general, m#ruga s# preg#tesc, pentru seara, omas# protocolar#, la Satul de Vacan]#(nu-i a[a c# am uitat de acesta?). {is#-l invit [i pe primar, nou numit \nora[, pentru a se cunoa[te.

Nu puteam refuza rug#mintea [e-fului celui mare de la Craiova, maiales c# aveam posibilitatea si realizezceva deosebit. Singurul obstacol eratimpul, eu fiind cel care conducealucrarile consf#tuirilor, de unde nuputeam \n niciun caz s# lipsesc.

{i atunci, normal, am apelat la unuldintre directori, {tefan M#ndoiu,colegul meu de banc# de la facultate,\n care aveam \ncredere deplin#. I-am dat toate informa]iile [i elementelenecesare: de la cine s# ia alimente,b#utur#, vesel#, tac@muri, buc#tar,ma[in# de transport, cheile de la Satulde Vacan]#, m# rog, absolut totul. Nuintru \n am#nunte dar noi, {coalaAgricol#, asiguram servirea mesei laSatul de Vacan]#, a[a c# buc#tarul,vesela [i celelalte erau la \ndem@n#.L-am invitat personal pe primar,Dumitru Constantin, apoi mi-am v#zut

de treab#. Din c@nd \n c@nd, F#nelM#ndoiu ap#rea \n sala consf#tuirilor[i-mi f#cea semne lini[titoare c# totuleste \n grafic.

C#tre sf@r[itul lucr#rilor [i-au f#cutapari]ia [i cei doi musafiri, care se\nt@lniser# cu primarul \n ora[, a[ac# am plecat cu to]ii spre Satul deVacan]#, convin[i c# totul este O.K.

DEZASTRU! Singur nea Stan,punea, abia atunci, c#rbuni la gr#tar._ncolo, ZERO absolut!?! Cum spuneaRadu Diaconescu mai t@rziu: “Amcrezut c# faci infarct!”. M# compromi-team nu doar \n fa]a celor de la Ins-pectorat [i Minister, dar [i \n ochiinoului primar, care putea g@ndi c#directorul coordonator este numai unpapagal care nu [tie ce face [i cevorbe[te.

Spre lauda lui, inspectorul generalC#lbureanu a salvat situa]ia: cumm@ncaser# de cur@nd \ntr-o alt#localitate [i, deci, nu erau \nfometa]i,se mai putea a[tepta. {i atunci, \ntr-un timp record, masa a fost preg#tit#la un nivel ridicat. P@n# cei trei auvizitat Satul de Vacan]#, noi –organizatorii - am f#cut minuni. _nsu[i[eful mili]iei s-a implicat, aduc@nd dinora[ tot ce era necesar, inclusiv ceeace trebuia adus mai devreme de c#trecolegul meu.

Iar persoana care a f#cut ca at-mosfera s# fie [i mai agreabil# afost chiar colegul meu care, probabil,nu credea c# neglijen]a lui ar fi pututavea consecin]e nepl#cute. _n modsigur, el are o viziune original#

asupra vie]ii. Bine\n]eles c# nu ne-am certat pentru nep#sarea lui, dar,cu alte prilejuri similare, a primit alte\ns#rcin#ri...

Chiar de la el am aflat, deun#zi,ianuarie 2012, o alt# \nt@mplareamuzant#: profesorul Mi[u Gabro-veanu, de matematic#, avea tez# laclasa a [asea. A str@ns caietele, amers acas# [i, dup# dou# s#pt#m@ni,le-a adus corectate. A trecut notele\n catalog [i a abservat c# un elevnu avea nota \nregistrat#:

- George Ioneseu, tu ai dat tez# lamatematic#?

- Da!- {i ai adus lucrarea la catedr#?- Nu, a r#spuns scurt copilul.- De ce?- Fiindc# n-am terminat!- Nu-i nimic, adu-o acum, s-o

corectez.- P#i nici acum n-am terminat, a

r#spuns candid copilul... Profesorului Drago[ Co[ereanu i

s-a f#cut inspec]ia special# pentrugradul didactic II. Conform cutumei,a preg#tit acas# o mas# copioas#, lacare, din oficiu, s-a autoinvitat [i dejacunoscutul Bebe Fir#nescu. S-auconsumat cantit#]i serioase de m@n-care [i b#utur#, dup# care musafiriis-au retras la casele lor. Profesorul[i so]ia au \nceput s# fac# ordinedup# festinul prelungit, c@nd au auzitsoneria. Dup# ce a deschis u[a apar-tamentului, \n fa]a lui era tot... BebeFir#nescu, care-[i uitase (\ntam-pl#tor?) servieta. Speriat, Drago[ acrezut c# acesta vrea s-o ia de lacap#t [i, categoric, [i-a \mpreunatm@inile \n fa]#, le-a agitat “st@nga-dreapta” [i a spus cu voce g@tuit#:

- Gata, s-a terminat! S-a terminat!Nu mai e nimic, nimic!

A[ mai avea multe alte asemeneamici amintiri, dar m# voi limita s#fac c@teva referiri la... furturi dinagricultur#.

Am consemnat, mai \nainte tabloul

sumbru al muncilor din agricultur#, alatmosferei poli]iene[ti instituite deautorit#]i. La intr#rile \n ora[ eraufixate posturi de paz# [i control, careverificau interiorul fiec#rei ma[ini \ntrecere pe acolo. Pe acest fond, m-a impresionat un b#tr@n zilier - credc# Gicu Gheorghi[an \[i aminte[te –care, lucr@nd la o ferm# legumicol#,adunase c@]iva ardei gra[i, deosebitde frumo[i, pe care i-ar fi luat acas#,dar se temea de control. Cu o zi\nainte i se mai confiscaser# patru-cinci buc#]i. (Mare prejudiciu aduceaacest b#tr@n economiei na]ionale!!!).I-am luat eu ardeii [i i-am strecuratprin filtrul gardienilor, mul]i fiind fo[tielevi ai [colii.

Un coleg venea zilnic cu servietaDiplomat la c@mp. L-am \ntrebat [i,cu un umor aparte, a deschis-o [iam v#zut... c@teva c#p#]@ni de ustu-roi! B#rba]ii cur#]au porumbul de pe[tiule]i [i-l introduceau \n buzunarelerupte inten]ionat ale pardesielor!

Sigur, erau [i exager#rile unorcolegi. C#ci, din disperare sau dinl#comie, unele d#sc#li]e nu se mul]u-meau s#-[i ia zarzavaturi pentru iarn#cu saco[a, ci cu sacul. {i, desigur, laintrarea \n ora[ se f#cea un controlriguros \nc@t, de multe ori, coboramdin vagonul tractat, ca s# potolesczelul celor care voiau s# ne contro-leze la s@nge. Alt# dat#, un coleg[i-a \nsu[it, pur [i simplu, o cantitatede folie de la o ferm# din Balasan,pretext@nd c#-i trebuie. Normal, l-amfor]at s-o restituie fermierului. Totacesta a cules, din ogorul unei fermede cartofi, o... bucat# zdrav#n# dintr-un rest de disc pentru grape. Dincare, zicea el, \[i putea face un...sat@r!

{i asta \n timp ce lucr#torii demili]ie, unii dintre ei, m#car, se“aprovizionau” pe fa]#. L-am v#zutpersonal pe unul din [efi, de faptcomandantul, altminteri un om detreab#, care ne [i ajutase, vezi mai

sus scena respectiv#; non[alant, \nfa]a primarului, spunea c# se ducepe c@mp s#-[i mai ia [i el “c@te ceva”!

N#ravul acestei tagme era vechi[i s-a manifestat at@t \nainte, c@t [idup# Revolu]ie. Celebrul B.C., de laEconomic, a fost vizitat acas#, cumul]i ani \nainte, de c#tre unchiulso]iei mele, care lucra la Vinalcool,duc@ndu-i ni[te bidoane cu vin decalitate. _n vreme ce ofi]erul a golitbidoanele, b#tr@nul lucr#tor a trascu ochiul, v#z@nd \n antreu o t@rn#plin# cu alune! “Probabil” c# le pl#-tise... Iar imediat dup#, la magazinulcu preparate din carne, situat \n casaTopuzu al Arabului, a f#cut o “vizit#de lucru”. A cerut c@te dou# calupuridin toate cele cinci-[ase sortimentede salam existente [i, ati priceput,nu a scos niciun ban ca s# pl#teas-c#. Dar, culmea, iat# – strict autentic– salutul de desp#r]ire al v@n-z#toarelor:

- S# tr#i]i, domnul C. V# mul]umim[i v# rug#m s# mai trece]i pe la noi!...

Am uitat \ns# s# precizez c# numai lucra la Mili]ia B#ile[ti, ci fusesepromovat la Poli]ia Economic#Jude]ean#. Lupul p#ru-[i schimb#,dar n#ravul, ba!

Indirect, am avut [i eu un incidentcu acesta - Dumnezeu s#-l ierte, c#cia avut multe p#cate. Ap#ruse, \n1982, va1oroasa lucrare a lui G.C#linescu “Istoria literaturii rom@ne dela origini p@n# \n prezent”. Av@ndbune rela]ii cu libr#ria, de unde cum-p#ram zeci de c#r]i, buna doamn#Berbecaru mi-a v@ndut [i mie, pe subm@n#, unul din pu]inele exemplareprimite. Atunci, tovar#[ul C. [i-a aban-donat pentru un moment activitateafavorit# – scoaterea ventilelor de labicicletele parcate pe strada Victoriei– [i a admonestat-o aspru pe b#tr@nagestionar#:

- Cu a cui aprobare ai v@ndut“#luia” cartea “aia”?

Marian PIRNEA

unele state. La noi au ap#rut inunda]ii,furtuni, secet#. Acum trebuie s# neadapt#m la noile condi]ii. Se discut#s# apar# o carte, din care s# \nv#]#mcu to]ii, \ncep@nd de la copiii degr#dini]#, cum s# ne purt#m la uncutremur, la inunda]ii sau la alte ca-taclisme ale naturii.

Mul]i, foarte mul]i oameni suntobosi]i, stresa]i, s#raci, nec#ji]i, bolavi.Unii sunt st#p@ni]i de l#comie al]ii suntro[i de invidie, de r#utate, de ur#.Toate acestea \i rod din interior, \i\mboln#vesc suflete[te [i treptat se\mboln#vesc [i trupe[te.

Credin]a \n Dumnezeu ne ajut#enorm. Chiar [tiin]a recunoa[te c#sunt lucruri care trec dincolo decunoa[tere. Via]a este scurt# peacest p#m@nt! {i s# nu uit#m c#bunurile materiale r#m@n c@ndplec#m din aceast# lume.

Solidaritatea, umanitatea, armo-nia, bl@nde]ea, generozitatea, g@n-direa pozitiv# ne dau for]#, neprelungesc via]a.

Credin]a ne cere via]# cu virtu]i,ne cere s# iubim oamenii, s# iubimanimalele [i atunci ni se deschideu[a pentru speran]#…

Prof. Valentina Vivi IGNAT

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901

Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”Din “Amintirile unui dasc#l”

8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

D.T.P., Prepress [i Tipar: S.C. ALMA DCMI - CraiovaTel. / Fax: (0251) 587.300

Redactor [ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactor: Marian MILOVAN, Claudia B~DELEFoto [i tehnoredactare: Alecu FIR}ULESCUCaricatura - Adrian ENIC~

REDAC}IA:

CMYK

Nr. 10octombrie 2015

Am apreciat finalul deosebit, realizatprin impresionantele trop#ituri ritmicef#r# muzic#. Solista Ursu Iuliana aconstituit o prezen]# agreabil#,c@nt@nd cu pasiune minunatelec@ntece moldovene[ti.

Spectacolul s-a \ncheiat entuzias-mant prin presta]ia cu adev#rat deexcep]ie a Ansamblului folcloric “DoinaTurdean#”. _nfiin]at \n 1992 [i \ndrumat

f#r# contribu]ia decisiv# a maestruluiNelu Kersedi care asigur# conducereamuzical# [i o face cu profesionalism

[i d#ruire. _n opinianoastr#, [i nu numai,a fost cel mai valorosansamblu, revela]iaacestei s#rb#tori.

Trecerea spre par-tea de muzic# u[oar#a f#cut-o micu]a Ad-nana Ignat [i trupa sa,care au evoluat \ntr-uncadru special asiguratde excelentul joc delumini.

Adnana, \n nota saobi[nuit#, a impresionat prin acurate-]ea c@ntecelor, conving@ndu-ne c#este un copil precoce, un talent, o spe-ran]# care se va impune.

A[teptat cu mare ner#bdare de ti-neret, [i-a f#cut apari]ia \n scen#Dorian Popa care a venit de m@n# cuAdnana, a l#udat-o [i au c@ntat \m-preun# un \nceput de melodie. Artistula c@ntat cu suflet, \nc#lzindu-i pe faniis#i, s-a mi[cat cu dezinvoltur# pescen#, a urcat pe st@lpii de sus]inere,a cobor@t \n mijlocul spectatorilor,\ntre]in@nd voia bun#. {i-a valorificatcalit#]ile vocale [i s-a dovedit deosebitde fericit c# poate prefa]a evolu]ia uneiartiste din galeria de aur a muziciiu[oare, Doamna Mirabela Dauer. Amapreciat spectacolul prezentat, nu [i]inuta artistului [i, mai ales, a celordou# dansatoare, cu to]ii uit@nd c# prinprezen]a lor \n scen# fac [i educa]ieestetic#, nu numai muzical#.

Evolu]ia Mirabelei Dauer a confirmatc# a fost [i va r#m@ne o mare doamn#a muzicii u[oare rom@ne[ti de calitate,solista dovedind c# a r#mas t@n#r# \nciuda vremii care trece nemilos pestenoi. Am avut ocazia s# admir#m oartist# de excep]ie, o valoareautentic#, o solist# care serespect#, \[i respect# audito-riul c#ruia i se d#ruie[te cupasiune [i dezinvoltur#, care\[i sluje[te cu onestitate no-bila profesie de aduc#toarede alinare pentru cei c#rora lise adreseaz# [i sunt \n sufe-rin]#. Este greu s# g#se[ticuvinte pe m#sura dimen-siunilor acestei interprete ac@ntecului de muzic# u[oar#,pus la dispozi]ie de ilu[tri

compozitori. C@ntecele Domniei Salesunt ascultate cu pio[enie, iar evolu]iaimpune respect [i admira]ie, pre]uiresuperlativ#. Cu o ]inut# decent# care\i augumenteaz# valoarea, ne-a rea-dus \n memorie c@ntecele preferateale tinere]ii noastre, melodii ca “Veni]i,privighetoarea c@nt#”, care faciliteaz#\n]elegerea [i recunoa[terea valorii [ia mesajului poeziilor lui Al. Mace-donski; “Ioane, Ioane”, “Mor#ri]a” [i“Fotoliul din odaie”, interpretate ma-gistral \n stilul caracteristic [i incon-fundabil, au un mesaj care merge lasuflet. V# mul]umim, Doamn# Mira-bela, pentru primenirea sufleteasc#pe care ne-a]i produs-o [i v# dorims# r#m@ne]i ve[nic t@n#r#, frumoas#[i proasp#t# ca florile. Pentru noisunte]i o nestemat# a adev#rateimuzici u[oare, prin care se faceeduca]ie, \n special educa]ie estetic#.

_n inten]ia organizatorilor, duminic#s-a dorit a fi punctul culminant al s#r-b#torii, momentul de v@rf, ]in@nd sea-ma c# urma s# se desf#[oare con-cursuri corespunz#toare numeluiacesteia – Zaib#rul [i Prazul. De laora 9,00, b#ile[tenii au avut prilejul dea admira \n Pia]a Civic# “T@rgul Toam-nei”/ Ziua Recoltei, fiindu-le greu s#aleag# ce s# admire mai \nt@i: expu-nerile pe “tarabe” a fructelor [i a legu-melor, a dulciurilor, a ghivecelor cuflori, \ntr-o coloristic# impresionant#,obiecte de artizanat. La ora 10,00, subgenericul “La casa lu’ Nea M#rin” s-avizitat Casa Memorial# “Amza Pellea”,unde preotul Crinu Mihai a oficiat oslujb# de sfin]ire a zaib#rului [islobozirea pentru degust#ri, dup# carebutoiul cu zaib#rul lui Nea M#rin a fosturcat \n carul alegoric, urmat de tr#suricu birjari(surugii) \mbr#ca]i \n costumena]ionale, ca [i c#l#re]ii [i tinerii dincarul alegoric, c@nt@nd [i dans@nd

\nsufle]i]i de aceea[i fanfar#, s-adeplast \n Pia]a Civic#, locul dedesf#[urare a concur-sului de zaib#r [i acelorlalte concursuricare au \nceput la ora10,30. _n timpul des-f#[ur#rii concursurilor,pe scen# au evoluatforma]ii artistice deamatori care au asi-gurat buna dispozi]ie.

Pe l@ng# cele patruforma]ii care au pre-zentat programe s@m-b#t# seara, au mai\nc#lzit publicul an-samblurile “Flori de m#r”din Curti[oa-ra-Olt, “Doina F#rca[elor” din F#rca-[ele [i “C@nt [i joc” din Pe[ti[ani-Gorj care s-au str#duit s#-[i pun# \neviden]# valoarea.

Ansamblul “Flori de m#r” din Curti-[oara a ar#tat c# este pe un drumbun, are viitor, d#ruirea dansatorilor[i a solistei vocale Rotaru Alexia fiindo garan]ie a dorin]ei de perfec]ionare.Merit# felicit#ri to]i interpre]ii, directorulansamblului Mariana Pirn#, coregrafulCostic# B#l#r#u [i instructorii Lumini]aB#l#r#u [i Teodora Dumitru.

O surpriz# pl#cut# au f#cut c#lu[ariidin F#rca[ele-Olt care \nainte de aintra pe scen#, veneau pe boulevard,de la Casa de Cultur# juc@nd c#lu[ul,dansul foarte \ndr#git, specific jude-]ului Olt. A[a cum spunea simpaticaprezentatoare Melinda Matei, compo-nen]ii ansamblului se aflau pentruprima dat# pe o scen# a[a de mare[i la o manifestare de asemeneaanvergur#. Evolu]ia lor a fost \ns#peste a[tept#ri, micu]ii c#lu[ari inter-pret@nd corect c#lu[ul at@t de preten-]ios [i de dificil, iar cei doi v#tafi [i-audovedit m#iestria. Solista Nicoleta

Crisante a ap#rut degajat#, cuprezen]# scenic# apreciabil#,cu o voce format# [i pl#cut#,cu melodii bine alese. Reu[iteletinerilor sunt rodul \ndrum#-torilor profesioni[ti [i pasiona]i:instructorul/coregraf GeorgeGhi]#, al lui Porumbelu, condu-cerea muzical# asigurat# deDorel Lang#, directorul [coliiTina Vladu [i Olgu]a Badea.

_ntre timp, s-au \ncheiat con-cursurile [i s-a efectuat juri-zarea.

Juriul pentru Cel mai bun zaib#r,\n componen]a: Prof. univ.dr. NicolaeGiugea-pre[edinte, ing. {tefan Gri-gore [i ing. Florea P\rvulescu-Pri-m#ria B#ile[ti, Justi Trandafir-viticultor[i Hora]iu Buzatu-parlamentar, astabilit premian]ii: I – Gheorghi[an{tefan, II – Rotaru Viorel, III – SabinV#duva, Men]iune- Iure[ Opric#,particip@nd 14 concuren]i. Dup#deliberare, juriul pentru Cea mai bun#re]et# culinar# pe baz# de praz, \n

formula: Oana Bic# – director alAnsamblului “Maria T#nase”, prof.Angela Staicu, {andor Ileana-reprezentant al Prim#riei Sili[teaCrucii, Carmen Kleibel - manager pro-iect TVR [i dr. Costel Ignat (secretarulambelor jurii fiind Venus Coconoiu),a stabilit ierarhiile: I – Gaciu David-Alexandru, cel mai t@n#r concurent,pentru re]eta “Praz umplut cu carne”,

BIFTEC TARTARRe]et# culeas# de la dl. Venus Coconoiu, din B#ile[ti.

Tartar, personaj mitologic celebru [i crud, zeul grec al lumii subterane\n bezna c#reia z#ceau p#c#to[ii. Faima sa interna]ional#, de preparatpreten]ios [i plin de energie, s-a cl#dit pe migal# cu care se preg#tescsavuroasele ingrediente, \ntr-o combina]ie tr#znet...

INGREDIENTE (pentru 4 por]ii): 600 gr mu[chi de vit#; 20 gr mu[tariute; 100 gr castrave]i mura]i; 1 leg#tur# de p#trunjel; 100 gr ceap#;

1 l#m@ie; 3 ou#; 20 gr sare; 30 gr ketchup; 2 gr piper; 2 gr boia.PREPARARE: 1. Se pun la fiert 2 ou#. Carnea se cur#]# de pieli]e, se taie \n buc#]i mici [i se trece de 3-4

ori prin ma[ina de tocat cu sita mic#. 2. Ceapa se cur#]# [i se spal#, ou#le fierte tari se cur#]# de coaj#, iar\mpreun# cu castrave]ii mura]i, se toac# fiecare c@t se poate de m#runt. 3. Carnea tocat# se pune \ntr-un vas,se amestec# cu castrave]i, ceap# [i ou#, se adaug# ketchup-ul, un g#lbenu[ de ou [i mu[tarul iute, dup# carese condimenteaz#. 4. Aceast# compozi]ie se freac# circa 15 minute \nainte de a ad#uga verdea]a tocat# [izeama de l#m@ie. 5. Se serve[te pe platou sau farfurie, ornat# cu frunze de p#trunjel, feliu]e de l#m@ie [icastravete murat, \n forme la alegere.

Clenci: pentru acest preparat, carnea poate fi tocat# [i la cu]it (ini]ial a[a era re]eta), cu condi]ia s# fie tocat#foarte m#runt. Prin frecare, carnea trebuie s# devin# ca o crem#. GASTRONOMUS

O m#re]ie a luat loculalteia de anvergur#

cu competen]# [i profesionalism s-aimpus [i a reu[it s# impresioneze lafiecare apari]ie, fie \n spectacole-con-cert, fie \n festivaluri sau concursurina]ionale [i interna]ionale. Repertoriulansamblului, care a evoluat \n [apte]#ri, este alc#tuit din piese coregrafice[i muzicale reprezentative pentru zonaArdealului, dar [i jocuri populare dinalte zone etnofolclorice rom@ne[ti,maestrul coregraf Ioan Cuc av@nd me-ritul de a valorifica talentul componen-]ilor ansamblului. Forma]ia de dansuricucere[te publicul prin ritm, sincroni-zare, dezinvoltur# [i \ndem@narea dan-satorilor, \n m@nuirea “be]elor” (sucitoa-relor), ]inut# [i prestan]# vrednice deinvidiat. Special# pentru b#ile[teni afost evolu]ia celor [ase perechi, [asepiticu]i admirabili (micu]i la stat, darmari [i cu suflet curat, pur). Deosebitde inspirate, strig#turile au ilustrat ca-racterul sincretic al folclorului nostru.Evolu]ia artistului dansator s-a consti-tuit \ntr-o demonstra]ie de virtuozitate.Gra]ia a fost la ea acas#, fetele cuz@mbetul pe buze, radiau de fericireadat# de pl#cerea de a dansa, a[a \nc@tpo]i spune “Jos cu p#l#ria” (nu cu p#l#-riile dansatorilor). Solista Nicoleta H#-d#rean, \ndrumat# de prof. Emil Mol-dovan, \n nota ansamblului s-a impusprin dezinvoltur# [i gra]ie, a doveditrespect fa]# de spectatori, fa]# de sine\ns#[i, c@ntecele sale pres#rate custrig#turi merg@nd la sufletul specta-torilor. _nzestrat# de Dumnezeu cufrumuse]e [i talent, prin perseveren]#,suntem siguri c# va avea un cuv@ntgreu de spus \n muzica popular#rom@neasc# de bun# calitate [i vaajunge o stea. Sigur c# acest ansam-blu n-ar fi putut ajunge la consacrare

II – Gruia Manuela – “Pl#cint# cupraz”, III – Laz#r Ionu]a, elev# care aavut [i un stand propriu – “Sarmalecu praz”, Men]iuni – Liceul Tehnologic”{tefan Anghel”, pentru dou#sortimente: “S#rm#lu]e cu praz”[I“Ciorb# de praz” [i Florea P\rvulescu– “Tocan# de oaie \mp#nat# cu praz”.

Invitat \n scen#, dl. Primar CostelPistri]u a \nm@nat diplomele [i premiile,i-a felicitat pe ferici]ii c@[tig#tori [i i-al#udat pe componen]ii ansamblurilor,\ncheind optimist, a[a cum \i este [ifirea: “Noi \n[ine ne putem ridica prinfor]ele proprii.”

Spectacolul s-a \ncheiat cu evolu]iaAnsamblului “C@nt [i joc”din Pe[ti-[ani-Gorj care a fost \nfiin]at cu unan \n urm# la ini]iativa doamnei EmiliaBubulac, cu sus]inerea Ob[tei Pe[-ti[ani [i a Prim#riei. De[i au pu]in#experien]#, membrii ansamblului audovedit calit#]i deosebite, dansurileau fost bine alese [i corect inter-pretate, impresion@nd dinamismul,vivacitatea [i chiar gra]ia. De mareefect a fost evolu]ia celor dou# solisteIord#nescu Denisa [i Bojinc# Raluca,care prin felul cum au m@nuit naiul,ne-au adus aminte de virtuozii acestuiinstrument. Aprecieri deosebite merit#coregrafii Adriana [i Marian Stelea,profesorul coordonator Ana {usanu.

Prezentatoarea Melinda Matei, su-fletul [i animatoarea manifest#rii,dezinvolt# [i cu veselia \ntip#rit# pechip, a dat via]# spectcolelor princomunicarea cu publicul [i prinexpresia elevat#. Credem c#, afir-m@nd c# sunt prea s#race cuvintelepentru a-i eviden]ia valoarea, amspus totul despre evolu]ia acesteiagreabile moderatoare.

O datorie moral# ne determin# s#adres#m felicit#ri organizatorilor care,prin aceast# manifestare de excep]ie,i-au ajutat pe b#ile[teni s# uite pentrudou# zile greut#]ile inerente ale vie]ii,s# fie mai optimi[ti, av@nd \n vederec# speran]a moare ultima. Apreciem]inuta \nalt# a acestei manifest#ri desuflet pentru care to]i cei implica]imerit# pre]uire superlativ# [i stimacomunit#]ii.

Gheorghe GHERGHI{AN