RAPORT DE ACTIVITATE LAURENȚIU REBEGA · „Cred cu tărie că binele unei națiuni nu trebuie să...
Transcript of RAPORT DE ACTIVITATE LAURENȚIU REBEGA · „Cred cu tărie că binele unei națiuni nu trebuie să...
A VIII-a legislatură a Parlamentului European (2014–2019)
RAPORT DE ACTIVITATE ANUL 2017
LAURENȚIU REBEGA
MEMBRU ÎN
PARLAMENTUL EUROPEAN
LAURENȚIU
REBEGA
– Membru în Parlamentul
European
– Vicepreședinte al Grupului
Europa Națiunilor și Libertății
PENTRU O ROMÂNIE MAI
BUNĂ,
ÎNTR-O EUROPĂ MAI
DREAPTĂ!
2014 – în prezent
MEMBRU ÎN:
o AGRI – Comisia pentru
agricultură și dezvoltare
rurală
o PETI – Comisia pentru
petiții
o D-TR – Delegația la Comisia
parlamentară mixtă UE-
Turcia
o AFET – Comisia pentru
afaceri externe
o ECON – Comisia pentru
afaceri economice și
monetare
o REGI – Comisia pentru
dezvoltare regională
„Cred cu tărie că binele unei națiuni nu trebuie să însemne răul alteia, fapt pentru care
convingerile patriotice și naționaliste vor fi prezente în fiecare dintre acțiunile mele politice.
Voi apăra idealurile naționale, istoria, tradițiile, religia creștină și obiceiurile moștenite,
participând activ la recunoașterea valorilor românești în planul civilizației europene
și universale. Sunt și voi rămâne un continuator al năzuințelor revoluțiilor române de la 1848,
un apărător al unității teritoriale, al spiritului de emancipare și afirmare a Națiunii Române
întru dreptate și concordie națională”. (http://www.laurentiurebega.ro)
CUPRINS:
1. INTRODUCERE
2. CURRICULUM VITAE
3. CARIERĂ POLITICĂ
4. LUĂRI DE CUVÂNT ȘI DECLARAȚII ÎN PLEN
5. RAPOARTE ÎN CALITATE DE RAPORTOR
ALTERNATIV
6. AMENDAMENTE DEPUSE
7. AVIZE ÎN CALITATE DE RAPORTOR PENTRU
AVIZ
8. ÎNTREBĂRI PARLAMENTARE
9. EXPLICAȚII DE VOT
10. ORGANIZARE EVENIMENTE ȘI CONFERINȚE
TEMATICE, PARTICIPAREA LA DELEGAȚII
PARLAMENTARE
11. REFLECTĂRI ALE ACTIVITĂȚII
EUROPARLAMENTARE ÎN MEDIA
1. INTRODUCERE
Pentru un om politic, mai mult decât pentru un om obișnuit, analiza activității este o necesitate.
În 2014, am fost ales deputat în Parlamentul European. Zi de zi, în activitatea mea, m-am
condus după imperativul de a apăra interesele celor care m-au ales, ale cetățenilor României. Ne
aflăm acum la jumătatea mandatului și este firesc să prezint alegătorilor și opiniei publice un
raport de etapă. În cele ce urmează, am sintetizat rapoartele și amendamentele la care am lucrat,
luările de cuvânt, pozițiile și declarațiile politice. Am primit, în toată această perioadă, laude și
critici, sugestii și încurajări. Mulțumită dumneavoastră, cetățenilor României, am simțit că
activitatea mea este utilă și că în ceea ce am făcut și în ceea ce am spus se regăsesc opiniile,
aspirațiile, dar și îndoielile sau nemulțumirile dumneavoastră.
M-ați ajutat să cresc din punct de vedere politic și să fiu mândru că sunt europarlamentar din
partea României. În ianuarie 2017, tocmai datorită acestui sprijin, am luat hotărârea de a
candida la președinția Parlamentului European. Am fost primul român care a candidat pentru
această funcție. Am avut bucuria să obțin mai multe voturi decât cele ale grupului politic din
care fac parte, ceea ce înseamnă că mesajul meu a avut ecou. Această candidatură a reprezentat
pentru mine o victorie a ideilor în care cred, o victorie a tuturor celor care m-au susținut. În
același timp, este un punct de plecare într-o nouă etapă. Îmi reînnoiesc promisiunea de a lupta
fără preget pentru o Românie mai bună într-o Europă mai dreaptă!
✓ 16 – 19 IANUARIE 2017 - am intrat în cursa pentru funcţia de preşedinte al Parlamentului European
✓ (pe 15 decembrie 2016 – am hotărât să candidez pentru președinția Parlamentului European, din partea Grupului Europa Națiunilor și Libertății).
„Pentru o Românie mai bună, într-o Europă mai dreaptă! Am decis să candidez pentru președenția Parlamentului European, din partea Grupului
Europa Națiunilor și Libertății.
Cred în dialog, cred în democrație și cred în libertate!
Nu a fost o decizie ușoară și nu a fost o decizie individuală. Am fost sprijinit și încurajat de
foarte mulți colegi din grupul nostru și din alte grupuri politice. Mult mai mulți decât mi-aș fi
imaginat. Le mulțumesc și pe această cale!
Pentru mine, ca politician, această candidatură înseamnă, în primul rând, un proiect de
reformă profundă a Uniunii. Trebuie să depășim crizele de sistem și să construim un viitor
durabil și prosper pentru toate națiunile.
Ca politician, te poți înșela, dar nu ai dreptul să taci! Ca politician, nu te reprezinți pe tine, ci
mii sau milioane de oameni. Ca politician, porți răspunderea cu care te-au învestit aceștia. Am
datoria de a vorbi și de a dialoga cu toți ceilalți reprezentanți ai altor grupuri politice.
Europa nu poate aparține doar unor privilegiați. O Europă mai bună trebuie să fie o Europă
mai bună și mai dreaptă pentru toți.
Ca român, port o responsabilitate și mai mare, pentru că nu vorbesc numai în numele unor
alegători de azi, ci vorbesc și în numele istoriei noastre, a jertfelor, a umilințelor, a revoltelor
și durerii unui popor, prea multă vreme dat la o parte.
Nu vrem privilegii! Vrem să fim tratați pe măsura muncii și demnității noastre!
Parlamentul European reprezintă voința cetățenilor țărilor Europei. De aici trebuie să înceapă
reforma Uniunii!
Cred în dialog, cred în democrație și cred în libertate! Cred în România și cred într-o Europă
a Națiunilor Suverane, egale și unite în diversitate!” (Anunțul oficial al candidaturii la
președinția PE)
1
ÎNTREAGA MEA ACTIVITATE SUSȚINE IDEOLOGIC ȘI
PARTICIPATIV APĂRAREA LIBERTĂȚILOR INDIVIDUALE, A
SUVERANITĂȚII NAȚIONALE ȘI PROTEJAREA LIBERTĂȚII DE
EXPRIMARE ÎN TOATE FORMELE EI.
PRIN APARTENENȚA LA GRUPUL POLITIC ENL (DE ORIENTARE
NAȚIONALISTĂ), MI-AM EXPRIMAT ÎNCĂ O DATA PATRIOTISMUL
ȘI LOIALITATEA NECONDIȚIONATĂ PENTRU VALORILE
NAȚIUNII ROMÂNE ȘI PRINCIPIILE STATULUI UNITAR ROMÂN.
Website personal: http://www.laurentiurebega.ro/ (în limba română)
2. CURRICULUM VITAE
REBEGA LAURENȚIU CONSTANTIN Data nașterii: 20 februarie 1976
Locul nașterii: Vălenii de Munte (România)
– EXPERIENȚA PROFESIONALĂ:
✓ 17 ianuarie 2017 – „Primul român din istorie care a candidat la alegerile pentru funcția de președinte al unei instituții europene” (Wikipedia);
– Mai 2014 - prezent o Europarlamentar (Parlamentul European);
– 2012 – 2014 - Administrația Publică - Guvern o Vicepreședinte Consiliul Județean Prahova, România;
– Septembrie 2011 – Iunie 2012 o Director Departamentul Agricultură;
– Septembrie 2009 – Septembrie 2011 o Manager General;
– Septembrie 2007 – Septembrie 2009 o Director de producție;
– Mai 2007 – septembrie 2007 o Expert Logistică;
– Noiembrie 2006 – iunie 2007 o Suport Agro - economist;
– Septembrie 2004 - Octombrie 2005 o Inginer practicant, Danemarca;
– 2002 - 2003 o Consultant, România;
– EDUCAȚIE ȘI FORMARE:
– 2016-2017
o Master în Politică Internațională, CERIS (Centrul European de Studii
Internaționale și Strategice), Bruxelles, Belgia
2
– 2016 o curs „Expert informații pentru afaceri”
– 2013 – prezent o Doctorand: Economie, Academia de Studii Economice, Facultatea de
economie agroalimentară și a mediului, București, România.
– 2012 o Certificat: Politică externă și diplomație, Institutul Diplomatic Român,
București, România
– 2009 – 2011 o Master în managementul proiectelor de dezvoltare rurală și regională,
Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului, Academia de Studii Economice, București, România
– 2007 - 2009 o Master în Management și Dezvoltare Rurală, Facultatea de Management,
Inginerie în Agricultură și Dezvoltare Rurală – Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, București, România.
– 2008 o Certificat: Manager Proiect – Schultz Consulting
– 2004 - 2006 o Certificat: Junior Leader în Agricultural bussines Grindsted Agricultural
Academy Denmark, Danemarca; Competențe în: Realizarea de proiecte privind înființarea fermelor agricole; Analiza economică a activității
fermelor agricole; Asigurarea de consultanță fermierilor.
– 1999 - 2004 o Inginer Diplomat Licențiat în Zootehnie, Facultatea de Zootehnie
Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, România
– 2004 o Evaluator și Auditor de Mediu, Universitatea Ecologică din București,
România
– 2003 o Certificat obținut în urma cursului „Young Farmers Course”; Competențe
în: Agronomie, Agricultură ecologică, Organizarea și planificarea muncii, Utilizarea datelor în planurile de afaceri,
o Cercetare privind fermele ecologice zootehnice Grindsted Agricultural College Denmark, Danemarca
– 2002 o Certificat de absolvire – Departamentul pentru Pregătirea Personalului
Didactic – Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, București, România.
– APTITUDINI ȘI COMPETENȚE PERSONALE:
Activități din care rezultă competențe și aptitudini organizatorice: o Președinte Liga Studentilor USAMVB, România o Președinte Asociația Sportivă Agronomia, România o Organizator al concursului național inter-universitar „Agronomiada”,
România o Director redacție ziarul „Impact Studențesc”
3
În urma alegerilor pentru Parlamentul European, am devenit, la vârsta de 38 de ani, unul dintre cei 32 de
europarlamentari ai României. Până în iunie 2015, am fost membru al Grupului S&D (Alianța Progresistă
a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European).
La începutul legislaturii 2014-2019 – am fost membru titular în Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI), Comisia pentru Petiții (PETI), membru supleant în Comisia pentru Pescuit (PECH) și membru al Delegației la comitetele parlamentare de cooperare UE- Armenia și UE-Azerbaijan și la Comitetul Parlamentar de Asociere UE-Georgia.
- În ianuarie 2015 am demisionat din PC și am devenit europarlamentar independent. - În iunie 2015, m-am alăturat unui nou grup politic, Europa Națiunilor și Libertății (ENL/ENF –
Europe des Nations et Libertés/Europe of Nations and Freedoms), fiind, de altfel, și singurul deputat român din acest grup care numără, astăzi, 40 de europarlamentari din 9 state (Austria, Belgia, Germania, Franța, Germania, Italia, Olanda, Polonia, România și Marea Britanie).
- 2015 – 2017, activez ca membru titular în: Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală,
Comisia pentru petiții și în Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Turcia, și membru supleant
în Comisia pentru afaceri externe, Comisia pentru industrie, cercetare și energie (2015 - noiembrie
2017), ECON – Comisia pentru afaceri economice și monetare și în Comisia pentru dezvoltare
regională.
3. CARIERA POLITICĂ: – În 2010,
o mi-am început cariera politică în cadrul Partidului Conservator (PC), ulterior devenind și președinte al filialei județene a Partidului Conservator Prahova.
– În 2012,
o la alegerile locale, am obținut mandatul de consilier județean și am fost ales vicepreședinte al
Consiliului Județean Prahova.
– În 2014,
o am devenit vicepreședinte al Partidului Conservator la nivel național și coordonator
al Departamentului pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.
– În 2014,
o am candidat pe listele alianței PSD-PC-UNPR la alegerile europarlamentare și am obținut un
mandat de deputat în cadrul Parlamentului European.
– 17 ianuarie 2017 – „Primul român din istorie care a candidat la alegerile pentru funcția de
președinte al unei instituții europene” (Wikipedia); 4
ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN
Amendamente
depuse
142
Participare și
organizare
conferințe,
evenimente,
delegații
40
Întrebări
parlamentare
adresate
Comisiei
Europene
12
Rapoarte în
calitate de
raportor alternativ
4
Avize în calitate de
raportor alternativ
2
Luări de
cuvânt în plen
25
Voturi pe rapoarte, în plen
320
Explicații de
vot
13
Cărți publicate:
„Terorism și Contra-terorism în
UE. Lecții din trecut” Editura Mica Valahie, 2017
4. Luări de cuvânt și declarații în plen – 25
➢ Extinderea și consolidarea spațiului Schengen: Bulgaria, România și Croația
(dezbatere pe o temă de actualitate)
Referinţă: P8_CRE-PROV(2017)12-13(18)
Dezbateri/Miercuri, 13 decembrie 2017 - Strasbourg
Laurențiu Rebega, în numele grupului ENF – „Domnule președinte, domnule comisar, dragi
colegi, aș vrea întâi să îi răspund doamnei Keller, care, în plenul Parlamentului European,
îndeamnă lumea la demonstrații de stradă, îndeamnă lumea din Parlamentul European să
dărâme guverne care au fost alese democratic – și vorbim de democrație.
Dragi colegi, democrația este respectarea votului.
În România, perspectiva aderării la spațiul Schengen a devenit un fel de discuție despre sexul
îngerilor – adică, pe cât de savantă, pe atât de inutilă. Toți politicienii promit în campania
electorală că îi vor convinge pe europeni să primească România în Schengen, dar nici cetățenii
și nici politicienii înșiși nu mai cred așa ceva.
Cu câteva luni în urmă, președintele Macron a venit la București și, de acolo, a plecat la Sofia,
pentru a ne convinge să sprijinim poziția Franței cu privire la Directiva privind detașarea
lucrătorilor.
Când a fost întrebat de spațiul Schengen, ne-a tăiat-o scurt: Schengen trebuie reformat și, abia
după aceea, vorbim de aderarea României și a Bulgariei.
Am înțeles foarte bine reținerea țărilor occidentale privind aderarea României și a Bulgariei la
Schengen în 2007. Am înțeles-o și în 2010. Am putut accepta acest lucru în 2012. În tot acest
timp, eforturile de securizare a frontierei au costat mulți, foarte mulți bani. În 2015 însă,
invazia refugiaților nu s-a făcut prin România și nici prin Bulgaria, dragi colegi.
Este clar că păstrarea acestor țări în afara Schengen are un alt motiv.
Pot înțelege și acest motiv: anume că unele țări sau unii politicieni din Occident consideră că
Uniunea trebuie să aibă două viteze. Îl pot înțelege și pe președintele Macron, care sugerează
că ar vrea renegocierea acordului Schengen. Ceea ce nu pot înțelege este ipocrizia și prietenii
falși.
Este ok ca națiunile să dorească să își controleze frontierele. Este ok să avem o Uniune cu două
sau mai multe viteze. Dar nu este ok ca țările mari sau puternice să împiedice țările mai mici
sau mai slabe să adopte aceleași măsuri protecționiste ca și cele mari.
Susțin din toate puterile competiția și sunt convins că egalitarismul inhibă dorința și
capacitatea de a progresa. Prin urmare, nu militez pentru omogenitatea Europei, dar vreau să
se asigure o egalitate de șanse și o independență reală a statelor membre.
Dacă statele mari și puternice vor să împiedice, prin piedici artificiale, țările mai mici să facă
progrese, atunci Uniunea Europeană va înceta să mai existe. Reformarea spațiului Schengen
poate fi un proiect interesant, dar aceasta presupune cu necesitate și începutul unei reforme
profunde a întregii Uniuni Europene.
Din 1957 până la Maastricht, Comunitatea Europeană s-a dezvoltat prin adăugiri succesive,
care au fost posibile pentru că numărul de state membre era mic. Acum însă, nu se mai poate cu
peticeala! Trebuie o reformă adevărată a Uniunii Europene, dragi colegi.”
➢ Modificări ale mai multor regulamente din domeniul agriculturii și dezvoltării
rurale (dezbatere)
Referinţă: P8_CRE-PROV(2017)12-11(16)
Luni, 11 decembrie 2017 - Strasbourg
5
Laurenţiu Rebega (ENF ), în scris . „– Salut și subscriu la „mică reformă a PAC”, care
prevede, în ansamblu, o politică pentru agricultori, mai simplă și mai echilibrată. Dar nu mă
pot abține să nu critic faptul că actuala PAC, la care am ajuns astăzi nu și-a a atins unul dintre
obiectivele cele mai importante: volatilitatea prețurilor. Acesta rămâne o consecință
catastrofică pentru țara mea. Toate prevederile din acest nou regulament deschid ușa către noi
acorduri cu țări terțe, cu care aș fi de acord, dacă agricultorii europeni și mai ales cei
dezavantajați nu ar fi folosiți ca valoare de schimb pentru alte politicii. Am afirmat de mai
multe ori, din 2014, ca nu ar fi o idea rea, crearea unei noi forme a PAC care pune accent pe un
protagonism național, dar am fost mereu acuzat că doresc o renaționalizare. Astăzi, citesc cu
surpriză, că unul din obiectivele acestui regulament este acela de a acorda un rol central
statelor membre.”
➢ Intervenții de un minut privind chestiuni politice importante
Referinţă: P8_CRE-PROV(2017)11-29(24)
Dezbateri/Miercuri, 29 noiembrie 2017 - Bruxelles
Laurenţiu Rebega, în numele grupului ENF – „Domnule președinte, la 1 decembrie România
își va serba ziua națională. Așa cum amintea și colegul meu de la socialiști, România și
Bulgaria împlinesc zece ani anul acesta de când au aderat la Uniunea Europeană.
Aparent, ar trebui să fie un moment festiv, realitatea este însă mai sumbră.
Da, țările și cetățenii noștri au câștigat mult de pe urma statutului de stat membru. Da, există
mai multă prosperitate vizibilă în orașele și satele noastre. Da, foarte mulți români și bulgari se
simt europeni, iar sprijinul pentru Uniunea Europeană este încă la un nivel foarte ridicat. Dar
intrarea României și a Bulgariei în spațiul Schengen este amânată sine die. MCV-ul este
prelungit continuu sub diverse pretexte. Diverse reglementări, de exemplu Directiva
lucrătorilor, ne dezavantajează net. Toate acestea adâncesc prăpastia dintre România și restul
Uniunii Europene. Și asta nu este singura fisură în Uniunea Europeană.Șansa de a depăși
această situație era o reformă profundă a Uniunii, așa cum sugera Carta Albă prezentată de
președintele Comisiei. Se pare că șansă a fost ratată, Uniunea a ales să nu schimbe nimic. Dacă
vrem o Europă democratică și prosperă și mai ales egală pentru toți, trebuie să facem această
reformă acum, cât mai curând, altfel, o explozie este iminentă.”
➢ Persecutarea creștinilor în lume (dezbatere) Referinţă: P8_CRE-PROV(2017)11-13(17) Luni, 13 noiembrie 2017 - Strasbourg
Laurenţiu Rebega (ENF), în scris –„Am urmărit cu deosebit interes intervenția Înaltului
Reprezentant pentru Afaceri Externe referitoare la persecuția creștinilor în unele zone ale
lumii. Sunt întru totul de acord că aceste comunități persecutate trebuie sprijinite.
Aș vrea însă să atrag atenția asupra faptului că, de cele mai multe ori, persecuția unei
minorități e legată și de situația respectivului grup în țara sau zona lui de origine. Iar dacă se
poate spune că Europa a fost continentul creștinătății, putem să ne întrebăm cât de demn este
astăzi creștinismul în Europa. Desigur, Europa a separat în urmă cu mult timp, Biserica de
Stat. Ne-am obșnuit să dăm Cezarului ce este al Cezarului. Dar îi dăm lui Dumnezeu ce este al
lui Dumnezeu? Ceea ce constatăm zi de zi este că noi, europenii, suntem primii care
persecutăm, indirect, creștinismul. În presă, pe stradă și chiar în instituții, valorile creștine
sunt considerate reacționare, vetuste, depășite. Dacă noi înșine tratăm astfel creștinismul, de ce
alții l-ar trata cu mai mult respect? Să învățăm să respectăm creștinismul și pe creștini aici, în
Europa! După aceea vom avea autoritatea morală de a îl apăra peste tot în lume!”
➢ Concluziile reuniunii Consiliului European din 19-20 octombrie 2017 și prezentarea
Agendei liderilor (Construirea viitorului nostru comun)
6
Referinţă : P8_CRE-PROV(2017)11-13(17)/Dezbateri/Joi, 24 noiembrie 2016 - Strasbourg
Laurenţiu Rebega (ENF) – „Doamnă Președinte, domnilor Președinți, când a creat Uniunea
Europeană, Dumnezeu s-a gândit să dea celor trei instituții principale următoarele calități:
știință, putere și voință. Dar a venit diavolul și i-a spus: „Doamne, e prea mult.” Iar Dumnezeu
a spus: „Bine, atunci să aibă numai câte două din aceste calități.”Consiliul European are
putere și știință, dar, din nefericire, nu are voință. Lucrările de săptămâna trecută au
demonstrat acest lucru. În dosarul Europa digitală, da, s-au făcut câteva progrese. În privința
PESCO, s-au formulat numai intenții bune. În chestiunea refugiaților, ca și în cazul Brexit, se
vorbește despre progrese, dar se recunoaște că nu sunt semnificative. În privința reformei
Uniunii Europene nu avem, însă, nimic. Or, aceasta este principala noastră problemă. Înaintea
lucrărilor s-a vorbit despre un roadmap. Foarte bine, dar problema este că nu avem încă acest
road. Până nu vom decide cu toții: Consiliul, Parlamentul, Comisia Europeană, să construim
acest drum, Uniunea va bate pasul pe loc, iar drumul începe cu o reformă, oricât ar fi ea de
dură și de costisitoare.”
➢ Cooperare consolidată: Parchetul European (Dezbateri) Referinţă : P8_CRE-PROV(2017)10-04(17) Miercuri, 4 octombrie 2017 -
Laurenţiu Rebega (ENF), în scris ‒ „Urmărirea penală a infracțiunilor împotriva bugetului
european este de competența exclusivă a statelor membre și în acest domeniu nu există nicio
autoritate a Uniunii Europene. Prin acest regulament, statele membre își vor ceda suveranitatea
națională în domeniul cercetării și urmăririi penale a infracțiunilor care aduc atingere
intereselor financiare ale Uniunii, în condițiile în care acestea sunt deja obligate prin tratat
(art. 325) să protejeze interesele financiare ale Uniunii Europene în același mod ca și interesele
financiare naționale. Procurorul european va schimba modul de cooperare, până acum
orizontal, între autoritățile competente din statele membre, într-unul vertical, care implică
cedarea suveranității. Mă îndoiesc de contribuția unui astfel de organism (nou, complex, pe mai
multe niveluri) la eficiența investigației și sancționării infracțiunilor. În plus, costurile generate
de crearea acestei instituții depășesc eventualele beneficii. De altfel, există deja instituții cu
competențe în cooperarea judiciară la nivel european, iar crearea unei instituții noi (prea
complexă și prea costisitoare) va afecta instituțiile deja existente și lupta împotriva fraudei în
general. Consider că acest proiect, care se negociază de atâția ani, nu este decât o altă
încercare a Comisiei de invadare a competențelor statelor membre și de supranaționalizare.”
➢ Stadiul actual al negocierilor cu Regatul Unit (dezbatere)
Referință: P8_CRE-PROV(2017)10-03(3)/Dezbateri/Marţi, 3 octombrie 2017 - Strasbourg
Laurențiu Rebega (ENF ) – Domnule președinte, stimați colegi, Brexitul a creat un fenomen
de dependență. Nu există sesiune plenară fără o doză de dezbateri despre această chestiune.
Încerc să ies din logica grupurilor politice și să intru într-o logică normală. Prin activarea
articolului 50, politicul a vorbit deja. Acum să lăsăm echipele de negociatori să își facă treaba.
Dacă noi, Parlamentul, ne amestecăm în negocierile tehnice, Brexitul se va produce la
calendele grecești. Or, interesul ambelor părți este ca despărțirea să se producă rapid și lin,
fără să lăsăm schelete în dulap. Pe de altă parte, subliniez că Brexitul produce un precedent nu
numai prin ieșirea din Uniune, ci și prin faptul că, la un moment dat, orice stat poate să
dorească acest lucru. De asemenea, orice stat care a ieșit, după un anumit timp, poate dori să
se reintroducă. Europa nu poate urma Statele Unite. Avem nevoie de un alt model, mai modern
și mai dinamic. Uniunea Europeană va supraviețui și se va dezvolta numai dacă va înțelege că
între central și local trebuie să existe un echilibru dinamic. Or, este clar că acum viteza cu
care au loc schimbările depășește viteza procedurilor noastre, care sunt centralizate, greoaie
și ineficiente.”
7
➢ Promovarea conectivității la internet în comunitățile locale
Referinţă : P8_CRE-REV(2017)09-12(3)
Dezbateri/ Marţi, 12 septembrie 2017 - Strasbourg
Laurenţiu Rebega (ENF), în scris ‒ „Așa cum am mai spus, susțin fără nicio rezervă ideea că
orice creștere a conectivității la internet este un pas înainte în direcția dezvoltării economice.
Ne aflăm în situația de a furniza cetățenilor europeni un serviciu gratuit. Un serviciu care
înseamnă, în primul rând, tehnologie. Ne place sau nu, smartphone-ul, tableta sau laptop-ul au
devenit accesorii indispensabile omului modern. Programul pentru care am votat astăzi duce
la o democratizare a accesului la infosferă și, prin aceasta, la o creștere a incluziunii sociale.
Dar există și aspecte criticabile. Desfășurarea acestui program sub umbrela centralizată a
Uniunii face ca această incluziune să se realizeze mai degrabă într-o lume virtuală, decât în
realitatea fizică a comunității în care trăiește un utilizator oarecare. S-ar putea ajunge, în
acest fel, la un clivaj profund. Unele zone vor avea acces la internet gratuit, rămânând în
același timp fără acces la apă potabilă sau canalizare. Aș dori, de aceea, să avertizez asupra
pericolului ca, pentru mulți cetățeni din zonele mai puțin dezvoltate, acest program să devină o
sursă de alienare și nu una de progres. De unul singur, acest program nu rezolvă problemele
comunităților defavorizate. Este nevoie, simultan, și de investiții în economia clasică.”
➢ Prezentarea programului de activități al Președinției estoniene a Consiliului Referinţă : P8_CRE-REV(2017)07-05(6) Dezbateri /Miercuri, 5 iulie 2017 - Strasbourg Laurenţiu Rebega (ENF ), în scris ‒ „Concluziile Consiliului European se doresc a fi optimiste și ferme. Ele doresc să dea un impuls Uniunii, după ce Brexitul și nemulțumirile cetățenilor au pus în discuție legitimitatea politicilor duse de Bruxelles. Cu toate acestea, marile probleme au fost ocolite. După Brexit, bugetul Uniunii va fi cu circa 17 % mai mic. Asta înseamnă fie că proiectele UE vor fi mai modeste, fie că statele bogate vor da mai mulți bani. Germania a evitat să clarifice această dilemă. Tot de bani se leagă și celălalt obstacol de la Consiliu – relocarea refugiaților. Se spune că Polonia, Ungaria și Cehia trebuie pedepsite pentru că nu acceptă refugiați. Amenințarea directă este că aceste state nu vor mai primi fonduri de la UE. Șantajul este revoltător, întrucât nu aceste state au fost cele care au deschis granițele și i-au invitat pe refugiați în Europa. Oare, în 2004 și 2007, statele bogate din Vest au dorit ca Uniunea să se extindă cu membri egali sau au anexat, pur și simplu, niște teritorii ca să aibă surse de materii prime, forță de muncă ieftină și, la nevoie, o debara pentru indezirabili?”
➢ Comunicarea, de către anumite întreprinderi și sucursale, de informații privind
impozitul pe profit
Referinţă : P8_CRE-PROV(2016)11-22(9) Dezbateri/Marţi, 22 noiembrie 2016 - Strasbourg
Laurenţiu Rebega (ENF) – „Domnule președinte, stimați colegi, ideea în sine de a solicita
marilor societăți multinaționale să facă un raport distinct pe fiecare țară în care realizează
venituri este binevenită. O asemenea măsură ar reprezenta o dovadă a suveranității
financiare a statelor membre. Sunt, totuși, două aspecte despre care nu sunt convins că ar fi în
interesul protejării intereselor financiare ale statelor membre: - primul aspect ar fi derogările
propuse. Să nu uităm că scopul acestora este de a sprijini companiile pentru a avea o
activitate sănătoasă și benefică în tot spațiul pieței unice. Odată acordate, aceste derogări
reprezintă o portiță care, foarte probabil, va fi folosită în mod abuziv, așa cum recenta istorie
a arătat-o. Cum vor putea preveni statele membre aceste abuzuri? Există prevederi în acest
sens? - iar al doilea aspect ar fi limita de raportare a veniturilor agregate. 750 de milioane
euro reprezintă o sumă suficient de mare chiar și pentru multinaționale, iar majoritatea nu
vor fi supuse acestei raportări. Nu sunt, astfel, de acord ca în urma tuturor acestor eforturi pe
care le facem în favoarea unui mediu economic sănătos și transparent să ne alegem la final cu
o legislație aplicabilă numai pentru 15 % dintre aceste entități.”
8
➢ Elemente constitutive ale politicii de coeziune a UE pentru perioada de după 2020 -
Creșterea implicării partenerilor și a vizibilității în procesul de execuție a
fondurilor structurale și de investiții europene - Măsuri specifice de acordare a
unei ajutor suplimentar statelor membre afectate de dezastre naturale
Referinţă : P8_CRE-PROV(2016)10-26(6.8)
Dezbateri /Luni, 12 iunie 2017 - Strasbourg
Laurenţiu Rebega (ENF ), în scris ‒ „Este indispensabil ca, după 2020, să existe bugetul
necesar pentru ca politica de coeziune să poată reduce disparitățile între regiuni la nivelul
Uniunii Europene, focusându-se în principal pe regiunile cel mai puțin dezvoltate. Trebuie să
remarc însă două aspecte, inacceptabile din punctul meu de vedere, la acest raport. În primul
rând, ideea de a finanța primirea și integrarea migranților din bugetul politicii de coeziune nu
corespunde scopului acestei politici, în condițiile în care în UE, potrivit statisticilor, 118,7
milioane de persoane se află în risc de sărăcie sau excludere socială (23,7 % din populație). În
al doilea rând, consider că este în beneficiul României ca produsul intern brut (PIB) pe cap de
locuitor pentru fiecare regiune și PIB-ul mediu al UE să rămână indicatorii de bază pentru
clasificarea regiunilor și stabilirea alocării fondurilor europene structurale și de investiții. În
viitor, politicii de coeziune trebuie să i se confere mai multă flexibilitate, fără însă ca această
flexibilitate să conducă la noi restricții sau la creșterea poverii administrative. Acest lucru
poate fi posibil printr-o reglementare minimă la nivel european, la nivel de principii,
complementată de prevederile naționale.”
➢ Digitalizarea industriei europene - Conectivitatea la internet pentru creștere,
competitivitate și coeziune: societatea europeană a gigabiților și 5G
Referinţă: P8_CRE-REV(2017)05-31(20)
Dezbateri/Miercuri, 31 mai 2017 - Bruxelles
Laurențiu Rebega, în numele grupului ENF – „Îmi manifest rezerva pe care o am față de
tendința exagerată de a implica de pe acum instituții, guverne și alți stakeholderi într-un viitor
proiect 5G, atât timp cât implementarea actualului standard 4G, care se derulează în prezent,
nu este mulțumitoare. Cred că avem datoria de a duce mai întâi la bun sfârșit un proiect și
apoi de a ne implica într-unul nou, mai mare și mai costisitor.”
➢ Combinarea corectă a surselor de finanțare pentru regiunile Europei: echilibrarea
instrumentelor financiare și a granturilor în politica de coeziune a UE - Perspectivele viitoare ale asistenței tehnice în cadrul politicii de coeziune (dezbatere)
Referinţă : P8_CRE-PROV(2016)10-06(6.9)
Dezbateri /Joi, 18 mai 2017 - Strasbourg
Laurenţiu Rebega (ENF), în scris ‒ „Rolul cel mai important al politicii de coeziune este să
reducă decalajele între regiunile din Europa. Atunci când stabilim sursele de finanțare pentru
politica de coeziune și raportul dintre acestea, trebuie să nu pierdem din vedere acest
obiectiv. Creșterea proporției instrumentelor financiare în cadrul politicii de coeziune nu
trebuie în niciun caz să înlocuiască sistemul actual de granturi, pentru că s-ar crea un
dezechilibru în politicile publice. Fiecare stat membru trebuie să poată să stabilească
proporția între instrumentele financiare și granturi, pentru că nu există o formulă universală
avantajoasă pentru toată lumea.
Nu se poate accepta ca Comisia să impună folosirea obligatorie a anumitor instrumente
financiare. Cu cât autoritățile naționale sunt mai mult implicate în procesul de luare a
deciziilor, cu atât mai bune vor fi rezultatele.Sunt state, cum este și România, care momentan
au mare nevoie de granturi și nu au capacitatea necesară pentru a le înlocui cu instrumente
financiare. Obligarea acestor state să utilizeze instrumentele financiare în cadrul politicii de
coeziune arată că, de fapt, Comisia pune interesele financiare ale anumitor instituții și
intermediari financiari mai presus decât politica de coeziune.”
9
➢ Situația din Turcia, în special în ceea ce privește referendumul constituțional
Referinţă : P8_CRE-REV(2017)04-26(16)
Dezbateri /Miercuri, 26 aprilie 2017 - Bruxelles
Laurenţiu Rebega (ENF), – „Doamnă președintă, domnule comisar, de mai mulți ani a
apărut un fenomen pe care nu ezit să-l numesc „euroconformism”, adică aprobarea obedientă
a tuturor clișeelor emise de mainstream-ul politic european. Cel mai bine se vede acest
fenomen în relația cu Turcia. Referendumul desfășurat de curând, oricât de contestat ar fi de
diferite grupuri, a fost un exercițiu democratic, trebuie să recunoaștem acest lucru. Acuzațiile
de lipsă a democrației și de încălcare a drepturilor omului sunt, din păcate, marcate de
ipocrizie. Adevărul este că în Turcia contextul regional și istoric nu permite aplicarea
acelorași standarde ca în Occident. În consecință, în Europa nu s-a vrut niciodată cu adevărat
aderarea Turciei, iar turcii știu asta. Virulența președintelui Erdogan nu este cauza, ci
consecința atitudinii europenilor. Pe de altă parte, e evident că Uniunea Europeană a încetat
să mai fie o atracție pentru Turcia. Asta ar trebui să ne dea de gândit tuturor, iar acum
europenii sunt cei care au mai multă nevoie de Turcia. Dacă vom scoate capul din
euroconformism, vom vedea clar realitatea.”
➢ Instituirea Programului de sprijin pentru reforme structurale pentru perioada
2017-2020
Referință: P8_CRE-REV(2017)04-26(17)
Dezbateri/Miercuri, 26 aprilie 2017 - Bruxelles
Laurenţiu Rebega (ENF), în scris – „Așa cum știm cu toții, politica de coeziune este foarte
importantă pentru reducerea decalajelor între regiunile europene, sprijinind crearea de
locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă
și îmbunătățirea calității vieții. Acest nou program de sprijin pentru reforme structurale
crește, de fapt, povara administrativă a statelor membre și ia resurse de la politica de
coeziune ca să le folosească pentru niște reforme structurale impuse de Comisia Europeană,
care nu au legătură cu coeziunea economică și socială. Cred că, în acest fel, prin știrbirea
bugetului politicii de coeziune, punem în pericol viitorul acesteia după 2020. Să nu uităm că
deja s-au realocat sume din fondurile europene structurale și de investiții pentru finanțarea
migranților. Mai mult, pericolul ascuns în această inițiativă este că, de fapt, Comisia
Europeană încearcă să forțeze statele membre să implementeze reformele structurale impuse
prin recomandările specifice de țară, reforme care nu întotdeauna sunt în interesul
cetățenilor statelor respective. Și atunci mă întreb: cum să mai aibă cetățenii încredere în
instituțiile europene când acestea nu mai lucrează în interesul lor?”
➢ Ziua Internațională a Romilor
Referinţă : P8_CRE-REV(2017)04-06(3) Dezbateri/Joi, 6 aprilie 2017 - Strasbourg
Laurențiu Rebega (ENF), în scris ‒ „Salut Ziua internațională a romilor și urez acestui vechi
popor să-și regăsească demnitatea și mândria printre popoarele europene. Salut, de asemenea,
inițiativa colegilor europarlamentari de a adresa Comisiei și Consiliului trei întrebări referitoare la
măsurile luate la nivel european privind incluziunea romilor și combaterea discriminării la adresa
acestora. Dar, când vorbim de integrare, trebuie să subliniem că e nevoie de efortul ambelor părți.
Sunt convins că și majoritarii, și instituțiile statelor membre, și instituțiile europene pot și trebuie să
facă mai mult pentru integrarea romilor și combaterea discriminării. Dar, chiar dacă majoritarii și
instituțiile statelor ar deveni, peste noapte, ideale, condiția romilor nu va putea fi îmbunătățită fără
un efort susținut de responsabilizare și autoeducare din partea acestora.
Aș vrea să existe organizații rome mai multe, mai active, mai responsabile, care să se implice în
educația, în integrarea și în propășirea romilor. Aș vrea ca tot mai mulți dintre romi, și mai ales
dintre liderii acestora, să urmeze îndemnul lui John Fitzgerald Kennedy:
10
„Nu te gândi la ce poate face țara pentru tine, gândește-te la ce poți face tu pentru țară!” Egalitatea
sau nediscriminarea se afirmă prin legi, dar prestigiul și respectul se câștigă doar prin efortul
propriu.”
➢ Concluziile reuniunii Consiliului European din 9 şi 10 martie 2017, inclusiv
Declarația de la Roma Referinţă : P8_CRE-REV(2017)03-15(7)
Dezbateri/Miercuri, 15 martie 2017 - Strasbourg
Laurențiu Rebega (ENF) – „Domnule președinte, stimați colegi, nici nu a cântat de două ori
cocoșul după ce a fost publicată Carta albă asupra viitorului Uniunii și iată că Europa cu
mai multe viteze s-a văzut de trei ori. Am avut mai întâi patru lideri care au furat startul -
presa i-a numit „cei mari” și care s-au grăbit să exemplifice printr-o reuniune simbolică
faptul că deciziile importante să iau în cerc restrâns. A urmat blocajul dintre Consiliu și
Polonia. În fine, a fost decizia înființării Parchetului european lăsând în afară țările care au
rezerve față de acest proiect. Este evident că pentru cei mari Uniunea a devenit o butaforie.
Cetățenii văd gardul vopsit pe dinafară, dar înăuntru legea o fac numai unii. Cei numiți
„mari” transformă Uniunea într-o afacere personală și pe urmă îi arată cu degetul pe
eurosceptici. În acest moment, observ că Grupul Europa Națiunilor și Libertății este singurul
care a privit și privește cu seriozitate proiectul unei Europe, a unor națiuni egale în drepturi,
care cooperează în termeni de respect reciproc pentru prosperitate și pace. Este clar că, de
vineri, stelele de pe drapelul Uniunii nu mai sunt așezate în cerc.”
➢ Orientări pentru bugetul 2018 - Secțiunea III
Referinţă : P8_CRE-REV(2017)03-14(14)
Dezbateri/Marţi, 14 martie 2017 - Strasbourg
Laurențiu Rebega (ENF), în scris ‒ „Consider că partea dedicată provocărilor interne este
tratată necorespunzător. Se precizează că, în ceea ce privește problema migrației în contextul
actual, încă se lasă așteptată o soluție viabilă și din punct de vedere bugetar. Până acum,
pentru această criză s-au făcut mari eforturi în detrimentul altor capitole bugetare, cum ar fi
PAC-ul. Ce ar trebui să înțelegem, că Europa are nevoie de bani ca să mențină în continuare
o problemă nerezolvată?
De aceea, propun pe această cale o primă soluție concretă, și anume returnarea
competențelor pe probleme migratorii și frontaliere către statele membre. În acest fel se va
câștiga în ambele sensuri, pe de o parte bugetul Uniunii va economisi, iar statele membre vor
avea un cuvânt mai greu de spus în ce privește suveranitatea frontierelor. În concluzie,
consider nerațională suplimentarea fondurilor și introducerea de noi taxe pentru cetățenii
europeni ca rezultat direct al unei situații încă incerte a crizei migranților.
Dezaprob faptul că statele membre sunt obligate să aplice și, pe deasupra, să mai și finanțeze
acele decizii centralizate ce contravin puternic interesului național.”
➢ Aplicarea programului „Europa pentru cetățeni”
Referinţă : P8_CRE-REV(2017)03-02(3)
Dezbateri/Joi, 2 martie 2017 - Bruxelles
Laurențiu Rebega (ENF) – „Mulțumesc, domnule președinte, stimați colegi, programul
Europa pentru cetățeni este singurul program european care se adresează direct, prin cele
patru linii de finanțare, tuturor cetățenilor Europei. Aș face observația că domeniul culturii,
cel care trebuie să dezvolte unitatea în diversitate din deviza Uniunii, este poate cel mai
vitregit, dacă ne gândim la finanțare și, implicit, la importanța care i se acordă.
Raportul referitor la aplicarea programului Europa pentru cetățeni este pertinent și conform
realității. Poate singura observație este că raportul este prea puțin critic.
11
În România, în 2014 și 2015 a crescut foarte mult numărul de aplicații ajungându-se cam la
3 000 de proiecte depuse la fiecare termen limită. Din păcate, din cauza subfinanțării, din
acestea se finanțează mai puțin de 10% ceea ce, în mod evident, duce în prezent la o lipsă de
interes tot mai accentuată față de program. Lipsa de interes a operatorilor crește și mai mult
datorită finanțării reduse pe proiect. Astfel, maximul de finanțare este de 150 000 de mii EUR
pe proiect la două dintre liniile de finanțare, la celelalte mult mai puțin.
Din informațiile pe care le am, punctele naționale de contact doresc să le fie extinse atribuțiile
și după depunerea proiectelor pentru că le sunt solicitate informații și după acest moment și, în
plus, se creează relații cu aplicanții și nu dorim să-i dezamăgim. Punctele naționale de contact
doresc, de asemenea, să cunoască procedura de selecție, modul în care lucrează evaluatorii,
cum se acordă punctajele și, în general, doresc o mai mare transparență și cooperare.
În plus, Punctul Național de Contact din România dorește o altfel de relație cu Comisia
Europeană și Agenția Executivă pentru Educație, Audiovizual și Cultură pe bază de
parteneriat, relația de acum este aproape umilitoare deoarece aceste puncte de contact sunt
veriga între instituțiile europene și aplicanți și datorită lor programul este promovat.
Uniunea Europeană cheltuie foarte multe resurse nu numai bani ci și timp sau resurse umane în
domenii care favorizează globalismul, uniformizarea și companiile multinaționale. Prin
contrast, cultura, educația și, mai ales, proiectele pentru cetățeni sunt un fel de cenușărese.”
➢ Opțiunile UE pentru îmbunătățirea accesului la medicamente
Referinţă : P8_CRE-REV(2017)03-01(24)
Dezbateri/Miercuri, 1 martie 2017 - Bruxelles
Laurențiu Rebega (ENF), în scris ‒ „Este regretabil faptul că numeroși cetățeni din statele
membre nu au acces la asistență medicală sau la medicamente și, mai mult, este extrem de
îngrijorător că se înregistrează mii de victime din cauza lipsei de tratamente eficiente
împotriva bolilor rare, precum și din cauza lipsei de acces la anumite tratamente sau a
costului astronomic al acestora.
Statele membre trebuie să sprijine cercetarea și dezvoltarea bazate pe nevoile medicale ale
cetățenilor, în scopul creării de medicamente inovatoare și producerii de medicamente
generice la prețuri accesibile pentru toți pacienții. De asemenea, este necesară o mai mare
transparență în ceea ce privește costurile investițiilor în cercetarea, dezvoltarea și inovarea
farmaceutică, astfel încât consumatorul să nu ajungă să plătească, în final, de două ori pentru
același produs.
Consider că statele membre trebuie să coopereze din proprie inițiativă, în special în ceea ce
privește prețurile, rambursările și schimbul de informații. Îndemn factorii publici de decizie să
ia măsuri proactive pentru ca medicamentele generice și biosimilare să devină disponibile în
timp util pentru a reduce în mod real costurile și cheltuielile totale pentru medicamente, ținând
seama întotdeauna de nevoia de a asigura aceleași efecte benefice și continuitatea îngrijirii
pacienților.”
➢ Consolidarea controalelor prin consultarea bazelor de date relevante la frontierele
externe Referinţă : P8_CRE-REV(2017)02-15(12
Dezbateri/Miercuri, 15 februarie 2017 - Strasbourg
Laurențiu Rebega (ENF), în numele grupului ENF – „Doamnă președintă, stimați colegi, pe
linia politică a grupului nostru, în fața amenințărilor majore pe care le prezintă migrația
ilegală și terorismul, apreciez ideea de a se întări controalele la frontieră. Am de făcut însă
trei observații:
12
Prima se referă la hipertrofierea documentelor și legislației comunitare în domeniu. Pe
măsură ce terorismul este mai rapid, mai direct și mai eficace, birocrația europeană despică
firul de păr în patru. Față de rapiditatea amenințărilor, reacțiile Uniunii sunt de dinozaur – și
știm cu toții ce s-a întâmplat cu dinozaurii.
A doua observație se referă la golirea de conținut a noțiunii de libertate de mișcare. Sub
justificarea securității se construiesc uriașe baze de date care scapă oricărui control
democratic. Încet-încet, libertatea de mișcare a cetățenilor este transformată în libertatea de
suspectare a cetățenilor de către instituțiile supranaționale.
În fine, a treia observație, mai punctuală de data aceasta, se referă la statele Uniunii care nu
sunt în Schengen. Acestea, conform raportului, nu au drepturile statelor Schengen, dar au
aceleași obligații ca statele Schengen. Cu alte cuvinte, discriminare pe față. Este incorect și
umilitor.”
➢ Intervenţii de un minut privind chestiuni politice importante
Referinţă : P8_CRE-REV(2017)02-13(19)
Dezbateri/Luni, 13 februarie 2017 - Strasbourg
Laurenţiu Rebega (ENF) ‒ „Doamnă președinte, după cum știți, în România situația socială
și politică este tensionată din cauza unor acte normative controversate pe care guvernul a vrut
să le adopte cu o grabă suspectă și a unor demonstrații de stradă generate de această situație.
Din păcate, nemulțumirea legitimă a cetățenilor a fost deturnată politic.
După abrogarea respectivei ordonanțe, demonstrațiile de stradă continuă exact în sensul
indicat explicit de Președintele României.
Subliniez că, în conformitate cu Constituția României, președintele trebuie să fie un mediator.
La numai două luni de la alegerile parlamentare libere și corecte, prelungirea demonstrațiilor,
dincolo de atingerea scopului inițial, este un risc la adresa democrației. Practic, s-a creat
precedentul ca orice minoritate activă și vocală în stradă să poată să blocheze nu doar o
măsură a unei instituții ci întreaga instituție. S-a trecut de la incriminarea unei fapte la
incriminarea unei alegeri politice.
Este îngrijorător faptul că demonstrațiile de la București sunt prezentate pe larg pe multe
canale media europene ca fiind un exemplu pe care România îl dă țărilor europene. Ceea ce
nu se reține în media occidentală este discursul urii în stradă, dincolo de conținutul corect
politic al bannerelor scrise în engleză, scandările democraților incită la violență fizică asupra
unor persoane sau asupra simpatizantului unei platforme politice.”
➢ Aspectele transfrontaliere ale adopțiilor
Referinţă : P8_CRE-REV(2017)02-02(4)
Dezbateri/Joi, 2 februarie 2017, Bruxelles
Laurenţiu Rebega (ENF ), în scris . – „Țin să subliniez că domeniul dreptului familiei la nivel
național, deci și adopția, este de competența statelor membre. Atunci când persoanele decid să
se mute într-un alt stat membru al Uniunii, apar însă dificultăți legate de recunoașterea și
rezolvarea pe cale legală a situației juridice a acestor persoane. Totuși, nu înțeleg de ce este
nevoie să creăm o nouă legislație, să impunem noi reguli, în loc să utilizam pârghiile de care
dispunem deja, pentru a cointeresa statele membre să ajungă la o abordare uniformă în
domeniul adopțiilor. Pe de o parte, trebuie susținute instruirea funcționarilor și judecătorilor
naționali implicați în adopții, schimbul de experiență și îmbunătățirea cooperării între aceștia.
Pe de altă parte, statele membre trebuie încurajate să evite birocrația inutilă în domeniul
adopțiilor. Să nu uităm că ceea ce trebuie să primeze este interesul superior al copilului. În
fiecare din țările noastre sunt destui copii abandonați. Este important ca fiecare stat membru
să ușureze procedurile naționale, pentru ca acești copii să se poată bucura pe deplin de toate
drepturile, și, în primul rând, de dreptul de a avea o familie.”
13
➢ Scurte prezentări susținute de candidații la alegerile pentru funcția de Președinte
Referinţă: P8_CRE-REV(2017)01-17(2)
Dezbateri/Marţi, 17 ianuarie 2017 - Strasbourg
Laurenţiu Rebega (ENF ):
„Domnule Președinte, dragi colegi, aceste alegeri au loc în cel mai critic moment al existenței
Uniunii Europene. E bine, întrucât acum avem nevoie de o altă alternativă, mai bună pentru
Europa. După o lungă serie de crize politice, economice, de migrație și serioase probleme de
securitate, trebuie să recunoaștem că referendumul în favoarea Brexit-ului a însemnat o primă
atenționare gravă la adresa Uniunii. Uniunea se clatină pe marginea unui prăpastii. Marea
Britanie va pleca, susținută de președintele ales, Trump.
În zilele din urmă, și eu și ceilalți candidați am făcut publice o serie de documente în care ne-
am prezentat motivele pentru care candidăm, calitățile care ne recomandă, credințele pe care
le avem și viziunile pe care vrem să le transpunem în practică.
Există o obsesie a corectitudinii politice, care duce la o lipsă de curaj în a arăta cu claritate
atât cauzele reale, cât și soluțiile evidente pentru Parlament și pentru cetățenii țărilor noastre.
Dacă noi credem într-adevăr că Uniunea Europeană se află într-o criză profundă, atunci e
evident că o schimbare superficială nu va fi de ajuns. Nu, eu cred că nu este de ajuns și vă rog
să priviți mai atent și mai îndeaproape. Discursurile vechi și acțiunile de rutină nu mai
funcționează.
Grupul Europa Națiunilor și a Libertăților, pe care îl reprezint, cere mai multă democrație și
mai multă transparență în Parlamentul European. Cerem respect pentru milioanele de
contribuabili care au votat pentru candidații noștri, cerem respect pentru drepturile
deputaților noștri în comisii și delegații și cerem încetarea hărțuirii administrative la care sunt
supuși membrii staff-ului nostru politic.
Dacă aceasta este o instituție democratică, atunci de ce nu este permis un lucru atât de simplu,
ca acordarea unui loc în primul rând, al președintelui nostru?
Cer echilibru și corectitudine pentru toți deputații, pentru că democrația și respectul nu pot fi
doar apanajul grupurilor mari. Respingem orice afiliere, conexiune sau simpatie, prezentă sau
viitoare, cu orice regim autoritar sau totalitar.
Toți vrem ca Parlamentul să joace un rol mai important. Dar să ne întrebăm mai întâi cum a
funcționat în realitate relația cu Comisia Europeană, care a arătat în mod constant o lipsă de
respect față de Parlament. Noi, Grupul Europa Națiunilor și a Libertăților, ne opunem
oricărui transfer al suveranității naționale către orice instituție supranațională.
Dorim o Europă a cooperării, care să respecte interesele națiunilor noastre. Mai mult, eu
consider că puterea națiunilor stă în păstrarea și dezvoltarea specificităților lor. Și, nu în
ultimul rând, trebuie să apărăm în interiorul, dar și în exteriorul acestei Camere, libertatea
individuală, libertatea cuvântului și libertatea digitală.
Dar să revenim la întrebarea principală: ce fel de președinte ne dorim cu adevărat pentru
Parlamentul European? Unii spun că e nevoie de un președinte puternic, capabil să impună o
voință politică. Dar cât de corectă ar fi impunerea unei asemenea voințe? Alții consideră că
nu președintele trebuie să fie puternic, ci însuși Parlamentul. Dar mă întreb cum ar putea
acționa Parlamentul coerent și inovator dacă este dominat de grupuri politice care dictează o
agendă?
14
Chiar dacă nu împărtășim aceeași viziune, e nevoie de stabilitate. Avem nevoie de răbdare și
voința unui președinte care să asigure respectarea regulilor și a compromisurilor
parlamentare. Oricine ar fi, președintele trebuie să fie corect, răbdător în negocieri și puternic
în luarea deciziilor pentru apărarea stabilității și echității pentru toți deputații. În același timp,
va trebui să apere interesele Parlamentului față de toate celelalte instituții.Dragi colegi, vă
chem să votați pentru o schimbare reală, plecând de la o reformă transparentă și coerentă a
acestei Camere. Asta înainte de a ne gândi la orice altă formă a Uniunii. Oamenii vor o Europă
a națiunilor și a libertății, construită prin cooperare.
Trebuie să facem schimbarea în numele cetățenilor și al păcii. Vă chem să votați pentru
proiectul pe care susțin și pentru o democrație reală, extinsă și împărtășită de toate grupurile
politice și de toți membrii Parlamentului European. Schimbarea adevărată nu vine niciodată
din afară, ea trebuie să vină din interiorul fiecăruia. Și poate să înceapă în fiecare clipă. Fie ca
în această zi să înceapă schimbarea!”
15
5. Rapoarte în calitate de raportor alternativ – 4
➢ RAPORT referitor la raportul anual referitor la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune (2017/2121(INI))
AFET - Comisia pentru afaceri externe/Raportor: David McAllister
Data: 13 noiembrie 2017
Referinţă: A8-0350/2017
Parlamentul European,
– având în vedere Raportul anual al Consiliului către Parlamentul European privind
politica externă și de securitate comună,
– având în vedere articolele 21 și 36 din Tratatul privind Uniunea Europeană,
– având în vedere Carta Organizației Națiunilor Unite,
– având în vedere Acordul interinstituțional din 2 decembrie 2013 dintre Parlamentul
European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și
buna gestiune financiară,
– având în vedere declarația Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii
pentru afaceri externe și politica de securitate (VP/ÎR) cu privire la responsabilitatea politică,
– având în vedere comunicarea din 2016 a Serviciului European de Acțiune Externă
(SEAE) privind strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene și
comunicarea comună din 2017 a Comisiei și a SEAE intitulată „O abordare strategică privind
reziliența în cadrul acțiunii externe a UE”,
– având în vedere faptul că principiile-cheie consacrate în Strategia globală pentru
politica externă și de securitate a Uniunii Europene, în special cele referitoare la suveranitatea,
integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor statelor sunt respectate în mod egal de
toate statele participante;
– având în vedere comunicarea comună a Comisiei și a VP/ÎR din 12 decembrie 2011
intitulată „Drepturile omului și democrația în centrul acțiunilor externe ale Uniunii Europene -
către o abordare mai eficientă” (COM(2011)0886),
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe și avizul Comisiei pentru
bugete (A8-0350/2017),
Introducere
1. este convins că niciun stat membru nu este în măsură să soluționeze singur provocările
cu care ne confruntăm în prezent; evidențiază faptul că acțiunile comune ale UE constituie
modalitatea cea mai eficientă de protejare a intereselor Europei, de afirmare a valorilor sale, de
angajare într-o lume mai largă ca un actor unitar și influent la nivel global și de protejare a
cetățenilor și a statelor membre de amenințările sporite la adresa securității lor, inclusiv în sfera
digitală la nivel mondial; își exprimă îngrijorarea cu privire la arhitectura de securitate a UE,
care este în continuare fragilă și fragmentată în fața noilor provocări cotidiene care apar
neîncetat și în care „pacea hibridă” a devenit o realitate nesatisfăcătoare; îndeamnă statele
membre să acționeze pentru a îndeplini dorințele acelor cetățeni europeni care au subliniat în
mod repetat că o politică externă și de securitate a UE bazată pe valorile fundamentale și pe
drepturile omului este una dintre cele mai importante și mai necesare dintre toate politicile UE;
16
consideră că este momentul ca statele membre să pună în aplicare instrumentele și politicile
aferente politicii externe și de securitate comune (PESC) care să-i permită UE să reacționeze în
fața conflictelor și crizelor externe, să dezvolte capacitățile partenerilor și să protejeze Uniunea
Europeană;
2. reamintește angajamentul UE de a elabora o politică externă și de securitate comună
ghidată de valorile democrației, ale statului de drept, ale universalității și indivizibilității
drepturilor omului și ale libertăților fundamentale, și în conformitate cu Carta ONU și cu dreptul
internațional; consideră că, pentru a se ridica la înălțimea acestui angajament și pentru a
contribui la promovarea drepturilor omului și a democrației în lume, UE și statele sale membre
trebuie să se exprime printr-o voce unică și să se asigure că mesajul lor este auzit;
3. consideră că, pentru ca UE să poată face față cu succes provocărilor cu care se
confruntă, în special amenințărilor în materie de securitate, aceasta trebuie să fie un actor global
eficient, credibil și ale cărui acțiuni sunt bazate pe valori, care are o capacitate de acțiune și de
dialog eficient cu alți actori globali, ceea ce presupune ca UE să se exprime cu o singură voce,
să acționeze împreună și să își concentreze resursele pe prioritățile strategice;
4. reamintește că este necesar ca politicile externe ale Uniunii să fie coerente, atât între ele,
cât și cu celelalte politici cu dimensiune externă, și să urmărească obiectivele definite la
articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană;
5. consideră că principalele etape de referință care ar trebui parcurse de Uniunea Europeană
pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor săi sunt:
– coordonarea evaluărilor amenințărilor și problemelor serioase care există în interiorul
UE și o abordare comună a modului de rezolvare a acestora, luând în considerare în special
prevenirea radicalizării, care poate duce la recrutarea de către grupuri teroriste,
– consolidarea și aprofundarea proiectului european și a acțiunii sale externe, printre
altele, prin intermediul întăririi cooperării și capacităților UE în domeniul politicii sale externe
și de securitate comune, inclusiv în domeniul războiului informațional,
- cooperarea dintre statele membre, parteneri și organizațiile și instituțiile internaționale
care protejează pacea în condiții stabilite în mod clar și alese cu grijă, în vederea întăririi ordinii
politice și economice mondiale bazate pe norme, inclusiv protecția drepturilor omului, și
conlucrarea cu partenerii pentru a juca un rol de lider în procesul de reconciliere, de restabilire a
păcii și de menținere a acesteia și, acolo unde este nevoie, de asigurare a respectării sale;
Coordonarea evaluărilor amenințărilor și problemelor serioase care există în interiorul
UE: confruntarea cu mediul politic și de securitate actual
6. subliniază faptul că garantarea securității cetățenilor UE și a integrității teritoriale a UE,
stabilizarea vecinătății, în special în Balcanii de Vest, punând accentul pe o mai mare vizibilitate
a UE în această regiune și pe promovarea unor reforme vizând menținerea unei ordini
internaționale economice și politice cu caracter cooperativ și întemeiată pe norme, soluționarea
pașnică a conflictelor și dialogul cu democrațiile pluraliste care s-au angajat să apere drepturile
omului, constituie condițiile esențiale pentru stabilitatea UE; solicită o diplomație publică mai
activă a UE și o mai mare vizibilitate pentru proiectele deja puse în aplicare de către UE;
7. este de părere că, într-un mediu internațional tot mai instabil și mai afectat de conflicte,
numai prin îmbinarea multilateralismului eficient, a puterii necoercitive și a puterii coercitive
convingătoare comune pot fi abordate provocările majore în materie de securitate, în special
proliferarea armelor de distrugere în masă, încălcarea ordinii în materie de securitate în
Europa, terorismul, conflictele din vecinătatea estică și din cea sudică, războaiele prin interpuși,
războiul hibrid și cel informațional, inclusiv agresiunile digitale și insecuritatea în materie de
energie; evidențiază faptul că aceste provocări includ, de asemenea, crizele refugiaților în
dimensiunea lor umanitară, comportamentul agresiv al Coreei de Nord, încălcarea de către
Rusia a dreptului internațional și puterea militară crescândă a Chinei, pentru care numai un
răspuns diplomatic puternic va fi suficient;
17
8. este de părere că o politică externă și de securitate comună mai eficace se bazează în
primul rând pe definirea unor priorități și a unor viziuni strategice comune; consideră că este
necesar să se soluționeze cauzele profunde ale instabilității, răspândită în mare măsură din cauza
unor state fragile sau aflate în stare de colaps, și ale migrației forțate și neregulamentare:
sărăcia, lipsa oportunităților economice și a accesului la educație, excluderea socială, conflictele
armate, guvernarea nedemocratică și ineficientă, corupția, schimbările climatice, creșterea
sectarismului, amenințarea radicalizării și răspândirea ideologiilor extremiste; reamintește
planul de acțiune adoptat la summitul de la Valletta, care solicită angajarea răspunderii comune
a țărilor de origine, a celor de tranzit și a celor de destinație; subliniază importanța ruperii
modelului economic al rețelelor care introduc ilegal persoane;
9. subliniază necesitatea de a combate tendințele autocratice și nepotismele, de a intensifica
sprijinul pentru forțele democratice și a lupta împotriva terorismului islamist în vecinătatea
sudică și printre vecinii și partenerii noștri, precum și de a viza grupurile care încearcă să
încurajeze cetățenii UE să lupte pentru cauza lor extremistă; reamintește că regiunea Sahel și
alte zone geografice conectate sunt regiuni prioritare pentru asigurarea securității Uniunii
Europene; reiterează necesitatea ca UE să depună eforturi diplomatice coordonate împreună cu
Statele Unite și cu alți parteneri internaționali, pentru a conlucra cu actorii din regiune precum
Turcia, statele din zona Golfului și Iranul cu privire la necesitatea unei poziționări clare
împotriva extremismului religios și a terorismului, precum și de a elabora o strategie comună
pentru a se confrunta cu această încercare globală, în conformitate cu angajamentul lor asumat
la nivelul ONU de a respecta dreptul internațional și valorile universale; consideră că aceste
eforturi diplomatice ar trebui să fie însoțite de o gamă largă de alte instrumente și mijloace
aflate la dispoziția UE, inclusiv cele destinate îmbunătățirii condițiilor politice, sociale și
economice care să ducă la instaurarea și la menținerea păcii;
10. consideră că contracararea extremismului violent ar trebui să meargă mână în mână cu
apărarea drepturilor universale ale omului; subliniază că UE trebuie să contracareze și să
condamne sponsorii statali ai radicalizării și ai terorismului, în special în cazul în care acest
sprijin se acordă entităților considerate de UE drept organizații teroriste; subliniază importanța
consolidării cooperării cu partenerii noștri în lupta împotriva terorismului;
11. subliniază că o soluție sustenabilă la criza siriană poate fi găsită numai în cadrul existent
convenit la nivelul ONU și că aceasta trebuie să se bazeze pe un acord politic care favorizează
includerea, condus de Siria, în care să fie implicate toate părțile interesate; continuă să îndemne
toate statele membre ale Consiliului de Securitate al ONU să-și onoreze responsabilitățile în
legătură cu criza siriană; susține apelul lansat de trimisul special al Secretarului General al ONU
pentru Siria către statele garant ale încetării focului să depună eforturi urgente pentru a susține
regimul de încetare a focului;
12. salută strategia UE privind Siria adoptată în aprilie 2017, care include extinderea
sancțiunilor la persoanele implicate în dezvoltarea și utilizarea de arme chimice; încurajează
extinderea în continuare a sancțiunilor pentru cei responsabili pentru încălcări ale drepturilor
omului; subliniază că toți cei responsabili de încălcări ale dreptului internațional trebuie să fie
trași la răspundere. își reiterează apelul adresat UE și statelor sale membre de a analiza
împreună cu partenerii crearea unui tribunal pentru crime de război în Siria, până la deferirea cu
succes a acestora la TPI; subliniază necesitatea ca UE să-și manifeste angajamentul deplin
pentru sprijinirea reconstrucției Siriei după conflict;
13. invită toate părțile implicate, atât din Libia, cât și din afara Libiei, să sprijine Acordul
politic libian semnat la 17 decembrie 2015 și Consiliul prezidențial care a rezultat în urma
acestuia și care este singura autoritate recunoscută de comunitatea internațională și de ONU;
subliniază că soluționarea crizei din Libia este o condiție prealabilă pentru stabilitatea din zona
mediteraneeană; subliniază importanța vecinătății sudice și necesitatea realizării unui spațiu
euro-mediteraneean de pace, prosperitate, stabilitate și integrare;
18
subliniază sprijinul său ferm pentru o soluție bazată pe două state la conflictul israelo-
palestinian, cu un stat palestinian independent, democratic, viabil și adiacent, care să trăiască în
pace și securitate alături de statul securizat al Israelului; subliniază că este important să se
garanteze coerența politicii UE în situațiile de ocupație sau de anexare a unui teritoriu;
14. salută continuarea punerii în aplicare cu succes de către toate părțile a Planului comun de
acțiune cuprinzător (JCPOA), asupra căruia s-a convenit cu Iranul în cadrul UE3 + 3; subliniază
faptul că implementarea integrală continuă a acestui acord de către toate părțile este esențială
pentru eforturile de la nivel mondial privind neproliferarea și soluționarea conflictelor în
Orientul Mijlociu; subliniază că JCPOA este un acord multilateral care a fost aprobat printr-o
rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU și nu poate fi modificat în mod unilateral;
subliniază riscul la adresa securității reprezentat de programul de rachete balistice al Iranului și
evidențiază necesitatea implementării depline a Rezoluției 2231 a Consiliului de Securitate al
ONU care solicită Iranului să nu întreprindă nicio activitate legată de rachete balistice concepute
pentru a putea servi ca vectori de arme nucleare, inclusiv lansări cu utilizarea tehnologiei
rachetelor balistice;
15. ia act de faptul că Departamentul Trezoreriei al SUA și-a actualizat în mod oficial lista
resortisanților special desemnați (SDN) utilizată în combaterea terorismului, pentru a include
lista Corpului Gărzilor Revoluționare Iraniene (IRGC);
16. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la catastrofa umanitară care are loc în prezent
în Yemen; subliniază încă o dată că nu poate exista o soluție militară pentru conflictul prelungit
din Yemen și sprijină eforturile depuse de UE și ONU pentru a obține încetarea focului și a
pune bazele negocierilor de pace; consideră că UE trebuie să acționeze în vederea asigurării
continuării existenței minorităților etnico-religioase din Orientul Mijlociu, în special din Irak și
Siria;
17. condamnă utilizarea repetată de către Rusia a dreptului său de veto în cadrul Consiliului
de Securitate al ONU și consideră că aceasta subminează eforturile internaționale de pace și de
rezolvare într-o mai mare măsură a conflictului din Siria și din sudul Europei;
18. recunoaște că ar trebui să se depună eforturi suplimentare pentru a face posibilă migrația
și mobilitatea în condiții legale, inclusiv la nivel bilateral, prin favorizarea mobilității bine
gestionate între continente și în interiorul acestora și prin încurajarea politicilor care
promovează căile legale de migrație, combătând în același timp rețelele ilegale care profită de
pe urma persoanelor vulnerabile; subliniază eforturile depuse de statele membre în această
privință și consideră că este esențial să se consolideze accesul legal și securizat la calea spre
Europa; regretă, în această privință, lipsa unei politici europene veritabile, echilibrate și
credibile privind migrația și azilul, după cum a demonstrat criza actuală din zona Mediteranei, și
invită Consiliul și statele membre să acționeze în consecință;
19. este ferm convins că este necesară o nouă abordare a relațiilor UE cu vecinii săi estici;
consideră că sprijinirea acelor țări care doresc să aibă legături mai strânse cu UE trebuie să fie o
prioritate majoră pentru politica externă a UE; consideră că prelungirea perioadei de aplicare a
sancțiunilor împotriva unor persoane și unor entități din Rusia reprezintă un rezultat inevitabil al
eșecului punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk și consideră în continuare că punerea în
aplicare a acestor acorduri de către toate părțile reprezintă baza unei soluții politice sustenabile a
conflictului din estul Ucrainei;
20.evidențiază că posibilitatea unei mai ample relații de cooperare cu Rusia este condiționată de
respectarea deplină de către Rusia a ordinii europene în materie de securitate și a dreptului
internațional; insistă asupra faptului că UE ar trebui să păstreze deschisă opțiunea impunerii
treptate, în continuare, a unor sancțiuni în cazul în care Rusia continuă să încalce dreptul
internațional; își reiterează angajamentul față de independența, suveranitatea și integritatea
teritorială a Ucrainei și a tuturor celorlalte țări ale Parteneriatului estic în cadrul granițelor
acestora recunoscute la nivel internațional; subliniază că decizia Rusiei din 21 martie 2014 de a
încorpora Crimeea în Federația Rusă rămâne ilegală în conformitate cu dreptul internațional și
regretă decizia subsecventă a autorităților ruse de a impune cu forța pașapoartele rusești tuturor
locuitorilor Crimeii;
19
solicită VP/ÎR și Consiliului să joace un rol mai activ și mai eficace în ceea ce privește
soluționarea conflictelor tergiversate și înghețate;
21. regretă multiplele încălcări ale dreptului internațional și războiul hibrid dus de Rusia;
recunoaște, cu toate acestea, posibilitatea unei colaborări și a unui dialog raționale și coerente în
domenii de interes comun, pentru a asigura asumarea răspunderii și respectarea dreptului
internațional; subliniază necesitatea de a menține și de a încuraja posibilitatea unei cooperări
viitoare cu privire la soluționarea crizelor globale în cazul în care există un interes direct sau
indirect al UE sau o oportunitate de a promova valorile UE;
22. consideră că sunt necesare relații normalizate, atât pentru UE, cât și pentru Rusia, și că
orice viitoare strategie UE-Rusia ar trebui să sublinieze angajamentul și sprijinul consolidate
față de partenerii estici ai UE; subliniază că UE ar trebui să păstreze ușa deschisă pentru
aprofundarea relațiilor politice și economice bilaterale cu Rusia, cu condiția ca aceasta să
respecte dreptul internațional și acordurile la care a aderat și să înceteze cu atitudinea sa din ce
în ce mai agresivă față de vecinii săi și față de Europa;
23. reiterează faptul că suveranitatea, independența și soluționarea pașnică a diferendelor
reprezintă principii fundamentale ale ordinii europene în materie de securitate, care se aplică
tuturor statelor; condamnă fără rezerve, prin urmare, agresiunea Rusiei în Ucraina, inclusiv
anexarea ilegală a Crimeii, precum și conflictul sprijinit de Rusia în estul Ucrainei; invită UE,
statele sale membre și comunitatea internațională să solicite Rusiei să stopeze agresiunea și să
elibereze toți prizonierii politici; solicită comunității internaționale să joace un rol mai activ și
mai eficace în soluționarea conflictului și să sprijine toate eforturile în direcția unei soluții
pașnice de durată, care să respecte unitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, în
special prin desfășurarea — cu consimțământul autorităților ucrainene — a unei misiuni de
menținere a păcii pe întregul teritoriu;
24. reiterează că este nevoie de o reorientare strategică asupra Balcanilor de Vest,
recunoscând necesitatea ca UE să nu renunțe la ambițiile sale în regiune, care să insufle un nou
avânt politicii de extindere a UE bazate pe criteriile de la Copenhaga și să consolideze statul de
drept și rezistența instituțiilor statului; consideră, de asemenea, că stabilitatea Balcanilor de Vest
trebuie să rămână în continuare o prioritate majoră; solicită mai multe eforturi în vederea
îmbunătățirii condițiilor socio-economice și politice din regiune; este convins că integrarea
europeană și reconcilierea regională sunt cele mai bune mijloace de a aborda pericolele care
decurg din amestecul și influențele străine, din finanțarea marilor rețele salafiste și wahhabiste,
din recrutarea luptătorilor străini, din criminalitatea organizată, din litigiile grave între state, din
dezinformare și din amenințările hibride; subliniază necesitatea de a păstra intenția de a se
dedica promovării unor societăți politice foarte eficace în regiune;
25. reiterează faptul că, odată ce toate aceste criterii au fost îndeplinite, porțile UE sunt
deschise pentru noi membri; salută recentele eforturi întreprinse în cadrul Procesului de la
Berlin și al summitului de la Triest pentru a da un impuls suplimentar creșterii convergenței
dintre țările din Balcanii de Vest pe calea spre aderarea la UE; reiterează faptul că ar trebui să se
acorde o atenție deosebită punerii în aplicare a unor reforme instituționale și politice cruciale în
Balcanii de Vest și invită Comisia să reanalizeze posibilitatea alocării suplimentare a unor
resurse financiare pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA), acesta fiind unul
dintre cele mai importante instrumente de sprijinire a procesului de punere în aplicare a acestor
reforme;
26. reamintește că reexaminarea politicii europene de vecinătate (PEV) necesită implicarea
unor țări terțe învecinate; solicită acordarea unui sprijin mai puternic vecinilor noștri, pe baza
unor valori și interese comune, pentru a soluționa problemele globale și a aborda provocările
comune; subliniază necesitatea de a promova capacitarea și protecția femeilor, a grupurilor
sociale vulnerabile și a minorităților, în special în Africa, unde este nevoie de o cooperare
strânsă între IMM-urile europene și locale, în parteneriat cu societatea civilă, de sprijin pentru
construirea de instituții democratice, transparente și eficace și de promovare a unei ordini
mondiale întemeiate pe norme;
20
27. consideră că cooperarea internațională și politicile de dezvoltare sunt instrumente
fundamentale pentru atingerea acestor obiective și îndeamnă la o alocare și o utilizare mai
transparentă, mai bună, mai eficientă și mai eficace a fondurilor UE, precum și la sinergii cu alte
organizații internaționale; subliniază necesitatea de a aborda amenințările majore la adresa
securității în Africa, cu scopul de a eradica amenințarea teroristă reprezentată de orice grup
terorist, de a garanta prevenirea recrutării persoanelor, de a combate ideologiile radicale și a
aborda problema securității energetice prin intermediul unor surse de energie sustenabile și
ecologice, promovând în același timp soluțiile neconectate;
28. condamnă cu fermitate orice încercare a președinților în funcție de a rămâne la putere
după încheierea mandatului prin încălcarea, eludarea sau modificarea ilegală a legilor electorale
în vigoare și, în special, a constituției; condamnă, de asemenea, orice strategie de abolire sau de
eludare a limitelor mandatelor; îndeamnă insistent toate guvernele să ia măsuri pentru a asigura
transparența și integritatea întregului proces electoral și să ia toate măsurile și precauțiile
necesare pentru a preveni săvârșirea de fraude sau orice practici ilegale; în acest sens, își
exprimă îngrijorarea față de crizele politice și violențele și încălcările asociate ale drepturilor
omului și ale libertăților fundamentale, în special în țările din regiunea Marilor Lacuri; își
reiterează încrederea în misiunile solide de observare a alegerilor și, acolo unde este necesar, în
sprijinul financiar, tehnic și logistic ca mijloc de asigurare a desfășurării unor procese electorale
corecte, credibile și democratice;
29. încurajează dezvoltarea unei strategii coerente și solide pentru regiunea Sahel, care să
vizeze îmbunătățirea guvernării, a responsabilității și a legitimității instituțiilor de stat și
regionale, intensificarea securității, combaterea radicalizării, a traficului de persoane, de arme și
de droguri și consolidarea politicilor economice și de dezvoltare;
30. reiterează nevoia adoptării unei strategii actualizate pentru relațiile UE-Asia; în acest
context, își exprimă sprijinul pentru o mai strânsă cooperare în cadrul Reuniunilor Asia-Europa,
inclusiv în ceea ce privește dimensiunea sa parlamentară; încurajează cooperarea regională mai
strânsă și luarea unor măsuri de consolidare a încrederii în Asia de Sud, pentru a detensiona
situația dintre India și Pakistan; recomandă să se sprijine în continuare medierea păcii de către
UE în procesul de pace condus și asumat de statul afgan; subliniază că menținerea păcii, a
stabilității și a prosperității în regiunea Asia-Pacific este de un interes major pentru UE și statele
sale membre; consideră esențială și foarte urgentă elaborarea unei strategii actualizate a UE
pentru regiunea Asiei de Nord-Est, având în vedere acumularea de forțe militare din Republica
Populară Democrată Coreeană (RPDC) și comportamentul agresiv și iresponsabil al acesteia;
condamnă testele și provocările RPDC și multiplele încălcări de către aceasta a rezoluțiilor
Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și a obligațiilor sale internaționale;
îndeamnă să fie utilizată puterea diplomatică a UE pentru a aplica presiune asupra RPDC pentru
a-i convinge pe liderii acesteia să renunțe la armele de distrugere în masă; solicită mobilizarea
tuturor instrumentelor diplomatice, inclusiv a sancțiunilor, pentru a preveni o escaladare a
crizei; solicită denuclearizarea ireversibilă a peninsulei coreene prin mijloace pașnice și punerea
completă în aplicare a tuturor rezoluțiilor pertinente ale Consiliului de Securitate al Organizației
Națiunilor Unite;
31. subliniază că menținerea păcii, a stabilității și a prosperității în regiunea Asia-Pacific
prezintă un interes substanțial pentru UE și statele sale membre; invită toate părțile în cauză să
își soluționeze neînțelegerile prin mijloace pașnice și să se abțină să adopte măsuri unilaterale
pentru schimbarea statu-quoului, inclusiv în Marea Chinei de Est și de Sud și în Strâmtoarea
Taiwan, pentru a garanta securitatea regională; își reiterează angajamentul pentru sprijinirea
participării semnificative a Taiwanului la organizații și activități internaționale;
32. reamintește că America Latină împărtășește valorile comune, principiile și încrederea
UE în multilateralismul eficace și consideră că parteneriatul UE-America Latină este important
și ar trebui consolidat în vederea abordării în comun a provocărilor globale majore;
21
își exprimă profunda îngrijorare cu privire la atacurile întreprinse împotriva unor membri ai
sistemului judiciar și împotriva opoziției alese în mod democratic și a liderilor societății civile
din Venezuela; subliniază că respectarea statului de drept, lupta împotriva corupției, progresul
către democrație, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, reprezintă piatra
de temelie pentru aprofundarea integrării și a cooperării cu America Latină și zona Caraibilor
(ALC);
33. își reiterează sprijinul pentru procesul de pace din Columbia, care este esențial pentru
viitorul cetățenilor columbieni și pentru stabilizarea regiunii; solicită ca toate activele FARC,
inclusiv veniturile obținute din traficul de droguri, să fie utilizate pentru despăgubirea victimelor
conflictului;
Consolidarea și aprofundarea proiectului european prin consolidarea capacităților UE
34. îndeamnă Comisia, SEAE și statele membre să adopte o abordare cuprinzătoare a UE cu
orice ocazie în care acest lucru se justifică și consideră că în acțiunea externă a UE ar trebui să
se aplice, într-un mod coerent și organizat, luând în considerare și punând în aplicare obiectivele
de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, acțiuni coerente și coordonate în toate
politicile UE, în special în domeniul ajutoarelor umanitare, agriculturii, dezvoltării, comerțului,
energiei, climei, științei, apărării și securității cibernetice, pentru a beneficia de forța colectivă a
UE; consideră că securitatea energetică, respectarea drepturilor omului și diplomația în
domeniul climei rămân aspecte complementare importante ale politicii externe și de securitate
comune a UE, care ar trebui să fie înțelese ca parte a unei abordări cuprinzătoare, și că uniunea
energetică ar trebui să fie promovată în continuare;
35. recunoaște că schimbările climatice ar putea avea un efect grav asupra stabilității
regionale și globale, întrucât încălzirea globală, conflictele în ceea ce privește teritoriul,
alimentele, apa și alte resurse slăbesc economiile, amenință securitatea regională și acționează
ca o sursă de fluxuri de migrație; încurajează UE și statele sale membre să analizeze cum se pot
include strategii de adaptare la schimbările climatice în planificarea militară la nivel național și
la nivelul UE și să definească capacitățile, prioritățile și reacțiile considerate adecvate;
36. subliniază că viitorul cooperării europene în domeniul apărării este afectată în mod
semnificativ de decizia Regatului Unit de a se retrage din UE, și solicită continuarea colaborării
dintre UE și Regatul Unit ca principali parteneri internaționali pentru a menține securitatea
europeană; subliniază că alegerile prezidențiale din Statele Unite au adus incertitudine în
parteneriatul transatlantic și evidențiază necesitatea unei contraponderi în ceea ce privește
apărarea UE și instituirea unei autonomii strategice;
37. consideră, în această privință, că pentru ca politica externă și de securitate comună să
devină mai fermă, mai eficientă și bazată pe valori, UE ar trebui să își îmbunătățească
securitatea energetică, reducând imediat dependența sa actuală de petrolul și gazele furnizate de
regimurile autoritare și eliminând-o pe termen mediu;
38. subliniază faptul că actualul proces decizional din cadrul politicii externe, bazat pe
unanimitate la nivelul Consiliului UE, reprezintă principalul obstacol în calea unei acțiuni
externe eficiente și în timp util a UE; este de părere că votul cu majoritate calificată ar trebui să
se aplice, de asemenea, PESC; consideră că instituțiile UE trebuie să își amelioreze capacitatea
de a anticipa conflicte și crize, inclusiv prin evaluarea impactului pe termen scurt și lung al
politicilor sale pentru a elimina cauzele fundamentale ale problemelor; consideră că UE trebuie
să fie în măsură să reacționeze mai rapid și mai eficace la crizele în curs de apariție și că ar
trebui să pună un accent mai mare pe prevenirea timpurie a conflictelor folosind în principal
instrumente civile; invită statele membre să pună în practică recomandările Parlamentului de a
adopta principiul responsabilității de a proteja; subliniază nevoia de a aprofunda cooperarea
dintre statele membre, țările partenere și organizațiile internaționale, și subliniază importanța
unui schimb eficient de informații și a unei coordonări a acțiunilor preventive;
22
39. invită VP/ÎR, Comisia și statele membre să își intensifice eforturile pentru a crește
capacitatea UE de a face față amenințărilor hibride și de natură cibernetică, să întărească în
continuare capacitatea UE și a țărilor sale partenere de combatere a știrilor false și a
dezinformării, să elaboreze criterii clare pentru a facilita depistarea unor știri false, să aloce mai
multe resurse și să transforme grupul operativ Stratcom într-o unitate de sine stătătoare în cadrul
SEAE; solicită, în acest sens, să se dezvolte capacități și metode comune de analiză amănunțită
a riscurilor și a vulnerabilității și să se consolideze reziliența și capacitățile strategice de
comunicare ale UE; subliniază rolul mass-mediei independente, atât online, cât și offline, în
promovarea diversității culturale și a competențelor interculturale, precum și necesitatea de a
întări aceste mijloace de informare ca sursă de informații credibile, în special în UE și în țările
din vecinătatea sa, și evidențiază că este nevoie ca stațiile de TV și canalele de radio comune ale
UE să fie îmbunătățite în continuare; invită Comisia, SEAE și statele membre să își coordoneze
mai bine acțiunile în acest domeniu;
40. este de părere că forța Europei constă în capacitatea acesteia de a întări o comunitate de
valori și respectul pentru diversitatea culturii care îi unește pe toți europenii; consideră, în acest
context, că UE joacă un rol principal de promotor al democrației, al libertății, al statului de
drept, al drepturilor omului și al egalității de șanse și ar trebui să continue să își promoveze
valorile în afara granițelor sale; reamintește că drepturile omului reprezintă o parte integrantă a
PESC și că ar trebui să reprezinte o condiție fundamentală a politicilor externe și că, în plus,
aceste politici trebuie să fie coerente și bazate pe principii; evidențiază faptul că diplomația
culturală ar trebui să devină o parte importantă a acțiunii externe a UE și îndeamnă Comisia să
extindă programul Erasmus+ și să promoveze dezvoltarea unei diplomații științifice ambițioase;
solicită o coordonare mai strânsă cu UNESCO și cu Comisia patrimoniului mondial, precum și
cu actori nestatali și organizații ale societății civile ca parteneri privilegiați ai UE;
41. reamintește că Rezoluția 1820(2008) din 19 iunie 2008 a Consiliului de Securitate al
Organizației Națiunilor Unite afirmă că violul și violențele sexuale pot constitui crime de război,
crime împotriva umanității sau un element constitutiv al genocidului și că femeile trebuie să
beneficieze de protecție umanitară în situații de conflicte armate;
42. consideră că dezvoltarea unei industrii puternice a apărării întărește independența
tehnologică a UE; solicită dezvoltarea resurselor industriale și tehnologice necesare pentru
îmbunătățirea securității cibernetice, inclusiv prin promovarea unei piețe unice a produselor din
domeniul securității cibernetice; solicită să se pună la dispoziție resurse financiare și umane
semnificativ sporite în cadrul instituțiilor UE pentru a spori capacitatea UE de securitate
cibernetică și de apărare cibernetică; subliniază necesitatea de a integra apărarea cibernetică în
acțiunea externă și în politica externă și de securitate comună și evidențiază necesitatea
îmbunătățirii capacității de a depista criminalitatea cibernetică;
43. ia act de faptul că războiul informațional și cibernetic care vizează statele membre ale
UE și alte țări occidentale este o tentativă deliberată de a destabiliza și a discredita structurile
politice, economice și sociale; reamintește faptul că securitatea statelor membre ale UE care
sunt și membre ale NATO este garantată în temeiul articolului 5 din Tratatul Atlanticului de
Nord; solicită o coordonare mai strânsă în domeniul apărării cibernetice între statele membre ale
UE, instituțiile UE, NATO, Statele Unite ale Americii și alți parteneri credibili;
44. subliniază rolul mass-mediei independente în promovarea diversității culturale și a
competențelor interculturale, precum și necesitatea de a consolida aceste mijloace de informare
ca sursă de informații credibile, în special în UE și în țările din vecinătatea sa, și de a întări și
mai mult capacitatea UE de a combate știrile false și dezinformarea; subliniază, în acest context,
că este necesar să se dezvolte o mai mare reziliență la nivelul UE împotriva unor asemenea
informații răspândite pe internet; invită Comisia și SEAE să își coordoneze mai bine acțiunile în
acest domeniu;
23
45. consideră că Europa ar trebui să întărească în continuare cooperarea în materie de
apărare comună, pentru a-și apăra valorile și principiile comune și autonomia strategică;
subliniază importanța legăturii dintre securitatea externă și cea internă, mai buna utilizare a
resurselor și controlul riscurilor în zona periferică a Europei; reamintește că legătura dintre
securitate și dezvoltare este un principiu de bază care stă la baza abordării Uniunii privind
crizele și conflictele externe; invită statele membre să elibereze într-un mod eficient întregul
potențial al Tratatului de la Lisabona în ceea ce privește politica de securitate și apărare comună
(PSAC) și salută, în acest context, planul de punere în aplicare privind securitatea și apărarea;
încurajează o reexaminare a abordării UE față de misiunile PSAC civile, pentru a asigura faptul
că acestea sunt concepute, puse în aplicare și sprijinite în mod adecvat; consideră că capacitățile
Agenției Europene de Apărare (AEA), cooperarea structurată permanentă (PESCO) și Grupurile
tactice de luptă ale UE ar trebui să fie utilizate la întregul lor potențial; îndeamnă statele
membre să asigure finanțare suplimentară în acest scop;
46. consideră că Uniunea Europeană și statele sale membre trebuie să elaboreze o politică
externă, de securitate și de apărare eficace și să conlucreze cu NATO și cu alți parteneri
internaționali, cu ONU, cu ONG-uri, cu apărătorii drepturilor omului și cu alții cu privire la
probleme de interes comun, în scopul promovării păcii, prosperității și stabilității în întreaga
lume; evidențiază că este important să fie intensificată sensibilizarea și angajamentul politic
pentru o punere în aplicare urgentă a unei PSAC ambițioase, eficiente și structurate; îndeamnă
Consiliul, Comisia și statele membre să remedieze problemele UE în materie de comunicare,
imprimând mai multă responsabilitate și mai multă vizibilitate acțiunii externe a UE; invită
statele membre și instituțiile UE să răspundă problemelor în materie de apărare urmând strategia
globală a UE și planurile Comisiei de îmbunătățire a cercetării în domeniul apărării și a
dezvoltării capabilităților UE;
47. invită Comisia să țină seama pe deplin de provocările din ce în ce mai importante în
materie de securitate în propunerea sa pentru următorul cadru financiar multianual (CFM);
consideră că atât dimensiunea, cât și flexibilitatea bugetului PESC trebuie să corespundă
așteptărilor cetățenilor UE cu privire la rolul UE în calitate de furnizor de securitate; insistă
asupra necesității de a avea o viziune globală pentru politica și instrumentele UE în materie de
securitate, inclusiv o coordonare fructuoasă cu Fondul european de apărare propus; invită statele
membre să vizeze obiectivul de 2 % din PIB pentru cheltuielile de apărare și să cheltuie 20 %
din bugetele lor de apărare pentru echipamente care au fost identificate ca necesare de către
AEA; reamintește, de asemenea, că orice politică nouă trebuie să fie susținută prin noi surse de
finanțare; constată că numeroase state membre întâmpină dificultăți în ceea ce privește
menținerea unei game variate de capacități complet operaționale în materie de apărare,
îndeosebi din cauza constrângerilor financiare; solicită, prin urmare, o mai bună cooperare și
coordonare cu privire la capacitățile care ar trebui menținute, astfel încât statele membre să se
poată specializa în domeniul anumitor capacități și să își cheltuiască resursele într-un mod mai
eficient; consideră că interoperabilitatea este esențială pentru ca forțele statelor membre să fie
mai compatibile și mai integrate; reamintește că creditele PESC au reprezentat 3,6 % din
angajamentele de la rubrica 4 în 2016 și 0,2 % din întregul buget al UE; regretă faptul că
dimensiunea și subutilizarea capitolului PESC și transferurile sistematice de la acesta pun în
evidență o lipsă persistentă de ambiție a UE de a acționa în calitate de actor global;
48. constată că blocajele din cadrul Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor
Unite împiedică acțiunea comunității internaționale și soluționarea crizelor; solicită încă o dată
statelor membre să susțină o reformă a componenței și a funcționării sale;
Cooperarea în cadrul coalițiilor și cu instituțiile care asigură securitatea
49. subliniază că este în interesul strategic al UE să își mențină și să își consolideze relațiile
transatlantice pe baza respectării valorilor comune, a dreptului internațional și a
multilateralismului; solicită UE să continue să își dezvolte autonomia strategică și să își creeze
capacități proprii care să permită o mai bună abordare a conflictelor regionale și internaționale
care afectează UE;
24
consideră că UE și SUA ar trebui să pună accentul pe adaptarea structurilor transatlantice la
încercările actuale, cum ar fi apărarea drepturilor omului, lupta împotriva schimbărilor
climatice, combaterea terorismului internațional și a corupției, prevenirea radicalizării și a
proliferării armelor de distrugere în masă și combaterea eforturilor țărilor terțe de a destabiliza
UE și NATO; subliniază, de asemenea, importanța continuării și întăririi cooperării dintre UE și
SUA la nivel bilateral și în cadrul NATO cu privire la chestiunile de interes comun; reamintește
că UE și SUA reprezintă, una pentru cealaltă, cel mai important partener și că acțiunile
unilaterale servesc doar la slăbirea parteneriatului transatlantic; consideră că Europa trebuie să
îmbunătățească și mai mult o „alianță virtuoasă” între sectorul public și cel privat și ar trebui să
întărească relația strategică cu SUA; invită Consiliul și SEAE să ridice în mod consecvent
problema sancțiunilor extrateritoriale impuse de SUA în dialogul lor cu guvernul Statelor Unite;
50. sprijină cu fermitate Declarația reuniunii la nivel înalt de la Varșovia din 2016, în special
privind cooperarea UE-NATO, și salută deciziile privind cooperarea mai strânsă dintre NATO
și UE în numeroase domenii, precum și desfășurarea forțelor SUA, ale Canadei și a altor forțe
multinaționale pe flancul estic al UE;
51. solicită intensificarea schimbului de informații între statele membre, amplificarea
schimbului de informații și a coordonării la nivel interinstituțional între UE, statele membre și
NATO, și insistă asupra faptului că acestea trebuie să continue să coopereze cât se poate de
strâns în mod complementar, respectând în același timp pe deplin valorile și normele
fundamentale europene; recunoaște că schimbul de informații și acțiunile coordonate între UE,
statele sale membre și NATO vor aduce rezultate în domenii cum ar fi răspunsul la terorism și la
amenințările hibride, conștientizarea situației, consolidarea rezilienței, comunicările strategice,
securitatea cibernetică și consolidarea capacităților în raport cu partenerii UE; consideră că,
pentru o mai mare securitate în UE, este nevoie de o mai bună coordonare și de o cooperare mai
strânsă cu alte entități multilaterale existente, cum ar fi Eurocorps; reiterează faptul că o
revigorare a parteneriatelor strategice ar trebui să constituie o prioritate pentru UE;
52. subliniază rolul Parlamentului European în elaborarea unei veritabile politici externe
comune, în conformitate cu așteptările cetățenilor europeni; invită Consiliul să acționeze
împreună cu Parlamentul pe parcursul principalelor etape ale procesului decizional de politică
externă;
53. recunoaște activitatea VP/ÎR și îi solicită acesteia să se asigure și în continuare că
viitoarele rapoarte anuale vor fi mai concise și mai orientate spre viitor, axându-se pe cele mai
importante priorități pentru anul următor și pe o evaluare a măsurilor lansate în anul anterior,
inclusiv în ceea ce privește implicațiile lor financiare, pentru a oferi o imagine de ansamblu
cuprinzătoare a performanței UE în această privință;
54. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului,
Comisiei, Vicepreședintelui Comisiei/Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și
politica de securitate și statelor membre.
➢ OPINIE MINORITARĂ
referitoare la punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comune (PESC)
2016/2036(INI))/ Comisia pentru afaceri externe, raportor: David McAllister
Opinie minoritară depusă de deputații GUE/NGL Sabine Lösing, Takis Hadjigeorgiou, Miguel
Urban Crespo, Javier Couso Permuy
În raport se afirmă că UE este bazată pe valori, că se angajează să protejeze drepturile omului și
dorește să combată cauzele profunde ale instabilității, cum ar fi sărăcia, lipsa oportunităților
economice, excluderea socială, conflictele armate și migrația forțată, în timp ce se neglijează
faptul că PESC a UE poartă o mare parte din responsabilitate, UE fiind unul dintre cei mai mari
exportatori de arme din lume și întrucât aceasta duce o politică economică și comercială
agresivă. Raportul consideră că este esențial să se consolideze căi legale și sigure către Europa,
dar nu pomenește sprijinul (financiar) al UE pentru detenția refugiaților în Africa de Nord și
închiderea de facto a tuturor căilor către UE.
25
Formulăm obiecții cu privire la raport, deoarece acesta:
• menționează soluționarea pe cale pașnică și diplomatică a conflictelor, dar sprijină o
industrie a apărării puternică și solicită o finanțare sporită pentru capacitățile de apărare;
• solicită eliminarea principiului unanimității în cadrul Consiliului în ceea ce privește
PESC și promovează deciziile luate cu majoritate calificată;
• salută Planul de punere în aplicare privind securitatea și apărarea, susține cooperarea
structurată permanentă finanțată de UE și grupurile tactice de luptă ale UE;
• solicită, de asemenea, cooperarea între UE și NATO și sprijină fuzionarea securității
interne și externe.
Cerem următoarele:
- dezarmarea completă (inclusiv nucleară) la nivelul UE și la nivel mondial;
- nicio finanțare militară de la bugetul UE, interpretarea strictă a articolului 41 alineatul
(2) din TUE care interzice utilizarea bugetului UE pentru cheltuielile operaționale aferente
operațiunilor cu implicații militare sau de apărare;
- dizolvarea NATO.
➢ AVIZ AL COMISIEI PENTRU BUGETE, 10.10.2017 - destinat Comisiei pentru
afaceri externe referitor la Raportul anual referitor la punerea în aplicare a politicii
externe și de securitate comune (2017/2121(INI)) - Raportor pentru aviz: Jean Arthuis
SUGESTII
Comisia pentru bugete recomandă Comisiei pentru afaceri externe, competentă în fond,
includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. remarcă faptul că, deși creditele bugetare adoptate în cadrul politicii externe și de
securitate comune (PESC) pentru 2016 s-au ridicat la 326,8 milioane EUR în angajamente și
298,1 milioane EUR în plăți, proporția transferurilor de la capitolul PESC a ajuns la valoarea
fără precedent de 124,4 milioane EUR în credite de angajament și 69 de milioane EUR în
credite de plată pentru 2016;
2. constată că, în urma aprobării transferului de credite nr. DEC 07/2017, în valoare de 85
de milioane EUR, de la capitolul PESC la Instrumentul UE pentru refugiații din Turcia și ca
urmare a majorării consumului avut în vedere, PESC va înregistra un deficit estimat de 55,6
milioane EUR până la sfârșitul anului 2017, în cazul în care vor fi aprobate toate operațiunile
planificate;
3. reamintește că creditele PESC au reprezentat 3,6 % din angajamentele de la rubrica 4 în
2016 și 0,2 % din întregul buget al UE; regretă faptul că dimensiunea și subutilizarea capitolului
PESC și transferurile sistematice de la acesta pun în evidență o lipsă persistentă de ambiție a UE
de a acționa în calitate de actor global;
4. își reiterează apelul la utilizarea integrală a instrumentelor prevăzute în tratat pentru
mobilizarea de fonduri în cadrul PESC și al PSAC (politica de securitate și apărare comună), și
anume cooperarea structurată permanentă și fondul de lansare pentru faza inițială a misiunilor;
reiterează nevoia de sinergii pentru a îmbunătăți eficiența din perspectiva costurilor; consideră
că cooperarea UE în domeniul apărării trebuie să fie consolidată prin căutarea unor oportunități
suplimentare de achiziționare, mentenanță și întreținere în comun a forțelor și a materialelor,
deoarece acest lucru ar duce la creștereamijloacelor și capacităților UE și ar avea efecte
potențiale pozitive asupra cercetării în domeniul apărării și a chestiunilor legate de industrie;
constată că, din cauza constrângerilor financiare din statele membre, ar trebui să existe mai
multă coordonare și decizii mai clare cu privire la capacitățile care să fie menținute, astfel încât
statele membre să se poată specializa în anumite capacități; invită statele membre să
reexamineze și să extindă în mod semnificativ mecanismul de finanțare Athena și să profite pe
deplin de proiectele de cooperare propuse de Agenția Europeană de Apărare (AEA), cu condiția
ca acestea să prezinte o valoare adăugată pentru Europa;
26
5. invită Comisia să țină seama pe deplin de provocările din ce în ce mai importante în
materie de securitate în propunerea sa pentru următorul cadru financiar multianual; consideră că
atât dimensiunea, cât și flexibilitatea bugetului PESC trebuie să corespundă, printre altele,
așteptărilor cetățenilor UE cu privire la rolul UE în calitate de furnizor de securitate, precum și
cu privire la posibilele provocări și oportunități pentru poziția de actor strategic a UE în urma
Brexitului; insistă asupra necesității de a avea o viziune globală pentru politica și instrumentele
UE în materie de securitate, inclusiv o coordonare fructuoasă cu Fondul european de apărare
propus; invită statele membre să vizeze obiectivul de 2 % din PIB pentru cheltuielile de apărare
și să cheltuie 20 % din bugetele lor de apărare pentru echipamente care au fost identificate ca
necesare de către AEA; reamintește, de asemenea, că orice politică nouă trebuie să fie susținută
prin noi surse de finanțare;
6. constată că, în timp ce misiunea de monitorizare a UE în Georgia, EULEX KOSOVO și
EUPOL AFGANISTAN sunt singurele misiuni din istoria UE care au propriile lor linii
bugetare, misiuni mai importante din punct de vedere bugetar, cum ar fi EUCAP Somalia,
EUCAP Sahel Niger și EUAM Ucraina, se încadrează toate la linia generică; consideră că,
pentru a respecta principiile transparenței și specificității, creditele privind misiunile unice
majore ar trebui să fie introduse ca linii bugetare separate ale capitolului PESC.
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 10.10.2017
Rezultatul votului final +:
–:
0:
25
10
1
Membri titulari prezenți la votul
final
Nedzhmi Ali, Jonathan Arnott, Jean Arthuis, Richard
Ashworth, Reimer Böge, Lefteris Christoforou, Manuel dos
Santos, José Manuel Fernandes, Eider Gardiazabal Rubial,
Jens Geier, Ingeborg Gräßle, Monika Hohlmeier, John
Howarth, Bernd Kölmel, Siegfried Mureșan, Liadh Ní
Riada, Jan Olbrycht, Urmas Paet, Pina Picierno, Răzvan
Popa, Paul Rübig, Jordi Solé, Patricija Šulin, Eleftherios
Synadinos, Indrek Tarand, Isabelle Thomas, Inese Vaidere,
Monika Vana, Daniele Viotti, Tiemo Wölken, Stanisław
Żółtek
Membri supleanți prezenți la
votul final
Andrey Novakov, Derek Vaughan, Tomáš Zdechovský
Membri supleanți [articolul 200
alineatul (2)] prezenți la votul
final
Marie-Pierre Vieu, Auke Zijlstra
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
25 +
ALDE Nedzhmi Ali, Jean Arthuis, Urmas Paet
PPE Reimer Böge, Lefteris Christoforou, José Manuel Fernandes, Ingeborg
Gräßle, Monika Hohlmeier, Siegfried Mureșan, Andrey Novakov, Jan
Olbrycht, Paul Rübig, Patricija Šulin, Inese Vaidere, Tomáš Zdechovský
S&D Eider Gardiazabal Rubial, Jens Geier, John Howarth, Pina Picierno, Răzvan
Popa, Isabelle Thomas, Derek Vaughan, Daniele Viotti, Tiemo Wölken,
Manuel dos Santos
27
10 -
ECR Richard Ashworth, Bernd Kölmel
EFDD Jonathan Arnott
ENF Auke Zijlstra, Stanisław Żółtek,
GUE/NGL Liadh Ní Riada, Marie-Pierre Vieu
NI Eleftherios Synadinos
VERTS/ALE Jordi Solé, Monika Vana
1 0
VERTS/ALE Indrek Tarand
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
Texte depuse :
A8-0350/2017
Dezbateri :
PV 12/12/2017 - 12
CRE 12/12/2017 - 12
Voturi :
PV 13/12/2017 - 13.5
Texte adoptate :
P8_TA(2017)0493
➢ RAPORT referitor la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului
European în 2016
Data: 23 octombrie 2017
Referinţă: A8-0328/2017(2017/2126(INI))
Comisia pentru petiții (PETI) /Raportoare: Marlene Mizzi
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2016
(2017/2126(INI))
Parlamentul European,
–având în vedere raportul anual referitor la activitățile Ombudsmanului European în 2016,
–având în vedere articolul 15 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),
–având în vedere articolele 24 și 228 din TFUE,
–având în vedere articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,
28
–având în vedere Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap,
–având în vedere Decizia 94/262/CECO, CE, Euratom a Parlamentului European din 9 martie
1994 privind statutul și condițiile generale pentru exercitarea funcțiilor Ombudsmanului ,
–având în vedere Codul European al Bunei Conduite Administrative, astfel cum a fost adoptat
de Parlamentul European la 6 septembrie 2001 ,
–având în vedere Acordul-cadru de cooperare încheiat între Parlamentul European și
Ombudsman la 15 martie 2006, care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2006,
–având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la activitățile Ombudsmanului European,
–având în vedere articolul 220 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură,
–având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A8-0328/2017),
A.întrucât raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2016 a fost prezentat
oficial Președintelui Parlamentului European la 17 mai 2017 și întrucât Ombudsmanul, Emily
O’Reilly, și-a prezentat raportul în fața Comisiei pentru petiții la 30 mai 2017 la Bruxelles;
B.întrucât, în temeiul articolelor 24 și 228 din TFUE, Ombudsmanul European este împuternicit
să primească plângeri care privesc cazuri de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor,
organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în
exercitarea funcțiilor jurisdicționale ale acesteia;
C.întrucât articolul 15 din TFUE prevede că „în scopul promovării unei bune guvernări și
asigurării participării societății civile, instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii
acționează respectând în cel mai înalt grad principiul transparenței” și că „orice cetățean al
Uniunii și orice persoană fizică sau juridică, care are reședința sau sediul statutar într-un stat
membru, are drept de acces la documentele instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor
Uniunii”; întrucât, pentru protejarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale cetățenilor, este
esențial să se asigure furnizarea unor servicii de înaltă calitate către cetățenii UE, precum și
capacitatea administrației UE de a reacționa la nevoile și preocupările acestora;
D.întrucât articolul 41 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale prevede că „orice
persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial,
echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor
Uniunii”;
E.întrucât articolul 43 din Cartă prevede că „orice cetățean al Uniunii, precum și orice persoană
fizică sau juridică care are reședința sau sediul social într-un stat membru au dreptul de a sesiza
Ombudsmanul cu privire la cazurile de administrare defectuoasă în activitatea instituțiilor,
organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii, cu excepția Curții de Justiție a Uniunii Europene în
exercitarea funcției sale jurisdicționale”;
F.întrucât principala prioritate a Ombudsmanului European este de a se asigura că drepturile
cetățenilor sunt pe deplin respectate și că dreptul la o bună administrare din partea instituțiilor,
organelor, oficiilor sau agențiilor UE reflectă cele mai înalte standarde;
G.întrucât, în 2016, 15 797 de cetățeni au solicitat ajutorul serviciilor Ombudsmanului, dintre
care 12 646 de cetățeni au beneficiat de consiliere prin intermediul ghidului interactiv de pe site-
ul de internet al Ombudsmanului, iar restul de 1 271 de cereri au fost transmise altor părți spre
informare și 1 880 au fost tratate ca plângeri de către Ombudsman;
H.întrucât din numărul total de 1 880 de plângeri analizate de Ombudsman în 2016, 711 s-au
înscris în sfera de acțiune a competențelor sale, iar 1 169 s-au aflat în afara acestora;
I.întrucât, în 2016, Ombudsmanul a deschis 245 de anchete, dintre care 235 s-au bazat pe
plângeri, iar 10 au fost anchete din proprie inițiativă, închizând 291 de anchete (dintre care 278
bazate pe plângeri și 13 anchete din proprie inițiativă);
29
întrucât majoritatea anchetelor au vizat Comisia (58,8 %), urmată de agențiile UE (12,3 %),
Parlamentul (6,5 %), Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) (5,7 %), Serviciul
European de Acțiune Externă (SEAE) (4,5 %), Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)
(0,8 %) și alte instituții (11,4 %).
J.întrucât, în fiecare an, Ombudsmanul primește un număr mare de plângeri din partea
persoanelor și a organizațiilor despre administrația UE și întrucât primele trei preocupări în
anchetele închise de Ombudsman în 2016 au fost: transparența și accesul public la informații și
la documente (29,6 %); buna gestionare a problemelor legate de personalul UE (28,2 %); și
cultura serviciului (25,1 %); întrucât alte preocupări vizează utilizarea adecvată a puterii
discreționare, inclusiv în procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, buna gestiune
financiară a granturilor și a contractelor UE și respectarea drepturilor procedurale și
fundamentale; întrucât relevanța acestor aspecte evidențiază rolul central al Ombudsmanului de
a contribui la garantarea transparenței și a imparțialității depline a proceselor decizionale și a
administrației la nivelul UE, pentru a proteja drepturile cetățenilor și a consolida încrederea lor
și a publicului;
K.întrucât, în cadrul activității sale strategice din 2016, Ombudsmanul a închis 5 anchete
strategice și a deschis 4 anchete strategice noi privind, printre alte subiecte, posibilele conflicte
de interese ale consilierilor speciali și întârzierile în ceea ce privește analizele chimice și, în
plus, a inițiat 10 inițiative strategice noi;
L.întrucât Ombudsmanul a demarat o anchetă strategică privind modul în care Comisia
realizează numirea și evaluarea conflictului de interese în cazul consilierilor săi speciali, care
adesea lucrează concomitent pentru clienți din sectorul privat și pentru UE;
M.întrucât Ombudsmanul a deschis o anchetă privind Codul de conduită pentru membrii
Consiliului de administrație al Băncii Europene de Investiții (BEI), constatând că acesta nu
prevede obligația de a prezenta o declarație de interese sau o declarație de interese financiare;
N.întrucât criza financiară a adus cu ea o criză economică și socială, subminând, astfel,
credibilitatea instituțiilor UE;
O.întrucât Ombudsmanul a constatat o administrare defectuoasă în cazul Comisiei deținătoare a
mandatului 2009-2014, care nu a anchetat încălcarea, de către un fost comisar, a Codului de
conduită al comisarilor și nu a investigat în mod corespunzător compatibilitatea contractului de
muncă al acestuia în sectorul privat cu obligațiile consfințite de tratatul UE; întrucât cazurile de
administrare defectuoasă legate de activitățile comisarilor ulterioare mandatului, inclusiv ale
Președintelui Comisiei, sporesc neîncrederea cetățenilor față de Comisie;
P.întrucât Ombudsmanul cooperează, de asemenea, cu alte organizații internaționale, precum
Organizația Națiunilor Unite, și face parte din cadrul UE supus Convenției Organizației
Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap (CNUDPH), menit să protejeze, să
promoveze și să monitorizeze punerea în aplicare a Convenției la nivelul instituțiilor UE;
Q.întrucât, potrivit sondajului Eurobarometru Flash privind cetățenia Uniunii Europene din
martie 2016, 9 din 10 cetățeni ai UE (87 %) sunt familiarizați cu statutul lor de cetățeni europeni
și cu dreptul lor de a depune o plângere la Parlament, Comisie sau Ombudsman,
1.aprobă raportul anual pentru 2016 prezentat de Ombudsmanul European și apreciază
prezentarea sa clară și ușor de citit, care expune cele mai importante fapte și cifre referitoare la
activitatea Ombudsmanului în 2016;
2.o felicită pe Emily O’Reilly pentru excelenta sa activitate în îmbunătățirea calității și
accesibilității serviciilor Ombudsmanului și pentru buna colaborare și dialogul constructiv cu
Parlamentul, în special cu Comisia pentru petiții, precum și cu celelalte instituții, organisme,
oficii și agenții; 30
3.recunoaște rolul anchetelor și inițiativelor strategice și le sprijină pe cele efectuate din proprie
inițiativă de Ombudsman care urmăresc teme cu importanță strategică și sunt în interesul public
al cetățenilor europeni; salută eforturile Ombudsmanului de a utiliza mai bine activitatea sa
strategică pentru a permite examinarea colectivă a cazurilor bazate pe plângeri cu conținut
similar;
4.salută hotărârea Ombudsmanului de a reacționa prompt și eficient la nevoile și preocupările
cetățenilor UE și sprijină noile metode de lucru și noua procedură raționalizată de examinare a
cazurilor introduse în 2016, care permit o mai mare flexibilitate și eficiență și un impact mai
important asupra unui număr crescut de cetățeni;
5.este de acord cu faptul că provocările actuale și fără precedent cu care se confruntă UE, cum
ar fi șomajul, inegalitățile economice și sociale, criza migrației și Brexitul, obligă toate
instituțiile, organismele, oficiile și agențiile Uniunii, inclusiv Ombudsmanul, să depună eforturi
sporite, cu mai multă hotărâre, pentru garantarea celui mai înalt grad de justiție socială,
responsabilitate și transparență la nivelul UE;
6.subliniază necesitatea îmbunătățirii dialogului social;
7.subliniază că încrederea dintre cetățeni și instituții are o importanță covârșitoare în contextul
economic actual;
8.observă că Biroul Ombudsmanului a atins al doilea cel mai înalt nivel de până acum în ceea ce
privește respectarea deciziilor și/sau a recomandărilor sale; recomandă Ombudsmanului să își
păstreze vigilența, să identifice motivele pentru nerespectarea recomandărilor sale și să
informeze Parlamentul European cu privire la orice situație recurentă de nerespectare de către
administrația UE;
9.constată scăderea numărului de anchete privind instituțiile UE efectuate de Ombudsman
în 2016 (245 în 2016, 261 în 2015); îndeamnă instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii
să răspundă și să reacționeze într-un termen rezonabil la observațiile critice ale Ombudsmanului
și să își îmbunătățească rata conformității cu recomandările și/sau deciziile Ombudsmanului;
10. constată că, în anul 2016, majoritatea cazurilor tratate de Ombudsman au fost închise în
termen de 12 luni, iar perioada medie necesară pentru închiderea unei anchete a fost de 10 luni,
numai 30 % din cazuri fiind închise după 12 sau mai multe luni; îndeamnă Ombudsmanul să
continue să își îmbunătățească metodele de lucru și să reducă perioada de tratare a plângerilor,
îndeosebi în cazurile deschise de peste 12 luni, fără a periclita eficiența activității sale;
11. constată că anchetele legate de transparență, în special privind probleme legate de
transparența proceselor decizionale, transparența activităților de lobby și accesul la documentele
UE, reprezintă din nou cea mai mare parte a cazurilor tratate de Ombudsman, care sunt urmate
de alte probleme referitoare la o serie de aspecte, de la încălcarea drepturilor fundamentale și
aspecte etice până la contractele și granturile UE;
12. subliniază rolul esențial al transparenței, al bunei administrări și al sistemului de ponderi și
contraponderi instituționale în activitatea instituțiilor UE; regretă faptul că investigațiile legate
de transparență și de accesul la informații și documente reprezintă în mod constant mai mult de
20 % din toate anchetele deschise de Ombudsman și au rămas o preocupare importantă în rândul
cetățenilor UE de-a lungul timpului; invită instituțiile UE să publice, în mod proactiv, informații
și documente, astfel încât să crească transparența și să reducă numărul cazurilor de administrare
defectuoasă;
13. consideră că un nivel maxim de transparență și de acces la documente deținute de
instituțiile UE trebuie să reprezinte norma; reamintește jurisprudența Curții de Justiție a UE
(CJUE) care prevede că cetățenii Uniunii au drept de acces public la documentele instituțiilor,
31
organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii și că posibilele derogări și excepții de la acest drept ar
trebui mereu puse în balanță cu principiile transparenței și democrației, ca o condiție prealabilă
a exercitării drepturilor lor democratice; consideră că este necesară o revizuire a Regulamentului
(CE) nr. 1049/2001 cu scopul de a facilita activitatea Ombudsmanului în examinarea acordării
de acces la documentele Parlamentului, Consiliului și Comisiei;
14. invită Comisia să îmbunătățească transparența și accesul la documente și informații în ceea
ce privește procedurile EU Pilot legate de petițiile primite, precum și de procedurile EU Pilot și
cele legate de constatarea neîndeplinirii obligațiilor care au fost închise deja; subliniază
importanța unei monitorizări periodice de către Comisie, împreună cu Parlamentul; încurajează
continuarea anchetei strategice a Ombudsmanului privind transparența în gestionarea de către
Comisie a plângerilor privind constatarea neîndeplinirii obligațiilor în cadrul procedurilor
EU Pilot și îndeamnă Ombudsmanul să fie hotărât și vigilent în continuarea investigării acestei
chestiuni în 2017;
15. felicită Ombudsmanul pentru hotărârea sa de a asigura cel mai înalt nivel de transparență în
procesul decizional al UE; subliniază necesitatea de a monitoriza punerea în aplicare a
recomandărilor Ombudsmanului privind transparența în cadrul trilogurilor; invită Consiliul și
Comisia să publice informații relevante privind deciziile adoptate în cadrul trilogurilor;
reiterează, de asemenea, necesitatea transparenței depline și consolidate în negocierile și
acordurile comerciale și invită Ombudsmanul să depună eforturi constante pentru a monitoriza
transparența în cadrul negocierilor pentru toate acordurile comerciale încheiate de UE cu țările
terțe, având în vedere, în același timp, că aceasta nu ar trebui să submineze poziția de negociere
a UE;
16. reamintește importanța transparenței din partea tuturor instituțiilor UE în negocierile dintre
UE și Regatul Unit privind retragerea acestuia din urmă din Uniune fără a periclita poziția de
negociere a părților; invită Ombudsmanul să monitorizeze respectarea transparenței pe parcursul
negocierilor privind retragerea;
17. solicită o mai mare transparență în procesul de luare a deciziilor economice și financiare ale
UE, în special în domeniul supravegherii bancare efectuate de Banca Centrală Europeană; în
plus, sprijină recomandările Ombudsmanului de îmbunătățire a transparenței BEI și a
Eurogrupului și de consolidare a normelor lor interne de etică și recunoaște, în același timp,
eforturile recente ale Ombudsmanului în acest sens, precum și faptul că Regulamentul (UE)
nr. 1049/2001 nu se aplică Eurogrupului, întrucât acesta nu este o instituție sau un organ în
sensul tratatelor; solicită respectarea recomandărilor Ombudsmanului referitoare la revizuirea
mecanismului BEI de tratare a plângerilor și subliniază importanța unui mecanism de tratare a
plângerilor independent; invită Ombudsmanul să își asume un rol mai activ în garantarea
faptului că noul mecanism al BEI de tratare a plângerilor rămâne credibil și eficient în timp ce
respectă principiile independenței operaționale, transparenței, accesibilității, promptitudinii și
caracterului adecvat al resurselor;
18. își exprimă sprijinul deplin pentru obiectivul final al Ombudsmanului, acela de a contribui
la consolidarea structurilor și instituțiilor răspunderii și transparenței la nivelul UE și de a
îmbunătăți calitatea democrației în Europa;
19. ia act de constatarea Ombudsmanului privind administrarea defectuoasă legată de Codul de
conduită al comisarilor; subliniază importanța unor standarde morale și etice înalte în cadrul
administrației UE și ia act de decizia Comisiei de a mări perioada de incompatibilitate la doi ani
pentru foștii comisari și la trei ani pentru foștii președinți ai Comisiei, dar crede ferm că trebuie
să se aplice norme etice mai stricte în rândul tuturor instituțiilor UE, inclusiv în cazul
32
politicienilor și personalului UE, cu scopul de a garanta respectarea obligației privind un
comportament integru și discret, total independent față de sectorul privat; invită Comisia să
garanteze publicarea proactivă și transparența deplină în ceea ce privește activitatea profesională
ulterioară mandatului a foștilor comisari; sprijină recomandările Ombudsmanului de revizuire în
continuare a codului în conformitate cu obligațiile prevăzute în tratat, făcând normele mai
explicite și mai ușor de pus în aplicare pentru a asigura credibilitatea, imparțialitatea și
inexistența conflictelor de interese în fiecare caz în parte; încurajează Ombudsmanul să continue
monitorizarea și evaluarea gradului de independență a Comitetului ad hoc pe probleme de etică
al Comisiei;
20. ia act de demersul Comisiei ca răspuns la recomandările Ombudsmanului cu privire la
modul în care au fost puse în aplicare normele din Statutul funcționarilor UE care reglementează
așa-numitul fenomen al „ușilor turnante” și așteaptă cu interes continuarea anchetei
Ombudsmanului pentru evaluarea modului în care funcționează noile norme în practică;
21. invită Ombudsmanul să își continue eforturile menite să contribuie la garantarea publicării
prompte a numelor tuturor funcționarilor UE implicați în cazuri specifice fenomenului „ușilor
turnante” și să garanteze transparența deplină a tuturor informațiilor referitoare la acestea;
22. sprijină angajamentul Ombudsmanului de a îmbunătăți transparența activităților de lobby
din UE și invită Comisia să respecte pe deplin sugestiile Ombudsmanului pentru îmbunătățirea
Registrului de transparență al UE și pentru ca acesta să devină o platformă centrală obligatorie
de transparență pentru toate instituțiile și agențiile UE; subliniază că ar trebui luate măsuri clare,
dezvoltând programe de lucru coerente și eficace în acest scop; subliniază importanța unei mai
mari transparențe, inclusiv a informațiilor privind finanțarea, grupurile de interese și interesele
financiare;
23. salută ancheta strategică a Ombudsmanului privind modul în care Comisia efectuează
evaluările legate de conflictele de interese pentru consilierii săi speciali; invită Comisia să pună
în aplicare pe deplin recomandările Ombudsmanului cu privire la procedura de numire a
consilierilor speciali, evaluând orice potențial conflict de interese înainte și după numirea
acestora și asigurând accesul public la documente și ședințe și informații cu privire la acestea;
24. sprijină ancheta strategică a Ombudsmanului privind grupurile de experți ale Comisiei;
îndeamnă Ombudsmanul să se asigure că, în noile reguli ale Comisiei, vor fi îmbunătățite
gestionarea conflictelor de interese și reprezentarea egală și echilibrată a tuturor părților
interesate, inclusiv a părților interesate din cadrul societății, precum și menționarea tuturor
experților în registrul de transparență al UE;
25. ia act de poziția Comisiei în ceea ce privește transparența reuniunilor sale cu lobbyiștii care
reprezintă industria tutunului și măsurile privind transparența puse în aplicare de către Direcția
Generală Sănătate a Comisiei; își reiterează apelul adresat Comisiei de a-și modifica practicile și
a-și face activitatea pe deplin transparentă prin publicarea pe internet de date referitoare la toate
reuniunile cu lobbyiști sau cu reprezentanții lor legali, precum și procesele-verbale ale acestor
reuniuni, în conformitate cu obligațiile care îi revin în temeiul Convenției-cadru a ONU pentru
controlul tutunului (CCCT);
26. salută recomandările practice ale Ombudsmanului care vizează interacțiunea funcționarilor
cu lobbyiștii; îndeamnă Ombudsmanul să crească gradul de sensibilizare a personalului din toate
instituțiile UE față de aceste recomandări prin sesiuni de formare, seminare și măsuri conexe de
sprijin și invită toate instituțiile UE să pună în aplicare Codul European al Bunei Conduite
Administrative a Ombudsmanului și măsurile privind transparența prevăzute în Convenția-cadru
a ONU pentru controlul tutunului (CCCT);
33
27. apreciază ancheta strategică a Ombudsmanului privind accesul la documentele referitoare la
grupurile de pregătire ale Consiliului, inclusiv la comitetele acestuia, la grupurile de lucru și la
Comitetul Reprezentanților Permanenți (COREPER), în contextul dezbaterii proiectelor de acte
legislative ale UE; încurajează Ombudsmanul să solicite Consiliului să își sporească
transparența în ceea ce privește reuniunile cu părțile interesate și deciziile adoptate, să respecte
cerințele privind accesul la documente și să asigure acest acces în mod prompt și fără întârziere;
28. felicită Ombudsmanul pentru eforturile sale de abordare a unor teme de interes public
general precum drepturile fundamentale, siguranța și eficiența medicamentelor, protecția
mediului și a sănătății, precum și protecția împotriva riscurilor de mediu; invită Ombudsmanul
să monitorizeze aplicarea propunerilor sale adresate Agenției Europene pentru Produse
Chimice, privind măsurile de descurajare a testării pe animale la introducerea de noi produse
cosmetice pe piață, precum și a propunerilor adresate EPSO, privind aplicarea principiului forței
majore și al transparenței în cadrul procedurilor de selecție ale EPSO;
29. sprijină rolul Ombudsmanului de a contura o politică proactivă și transparentă în ceea ce
privește studiile clinice efectuate de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) și
îndeosebi recomandările Ombudsmanului privind aprobarea Humira, unul dintre cele mai bine
vândute medicamente la nivel mondial, utilizat în tratarea bolii Crohn; îndeamnă Ombudsmanul
să monitorizeze în continuare EMA pentru a asigura respectarea celor mai înalte standarde de
transparență și acces la informații cu privire la studiile clinice, și anume standarde care sunt în
interesul public și de valoare pentru medici, pacienți și cercetători;
30. salută anchetele Ombudsmanului în urma reclamațiilor depuse de persoanele cu dizabilități
și încurajează activitatea sa ca participant activ în cadrul instituit de UE în temeiul Convenției
ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, precum și contribuția sa la punerea în aplicare
a Strategiei europene pentru persoanele cu handicap; reafirmă sprijinul său deplin pentru
punerea în aplicare integrală a convenției la nivelul UE;
31. invită Ombudsmanul să se asigure că Comisia ține seama de propunerile și recomandările
Ombudsmanului cu privire la viitoarea revizuire a instrumentului inițiativei cetățenești europene
(ICE) cu scopul de a garanta faptul că procedurile și condițiile impuse ICE sunt cu adevărat
clare, simple, ușor de pus în aplicare și proporționale;
32. invită Ombudsmanul să se asigure că Comisia va contribui la crearea unei infrastructuri ce
furnizează consiliere juridică privind inițiativele cetățenești europene și un cadru juridic care să-
i protejeze pe membrii ICE;
33. reamintește faptul că denunțătorii în interes public joacă un rol esențial în demascarea
cazurilor de administrare defectuoasă și sprijină măsurile luate pentru a încuraja efectiv
denunțarea neregulilor și a îmbunătăți protecția denunțătorilor împotriva represaliilor și invită
Ombudsmanul să evalueze în continuare punerea în aplicare, în instituțiile UE, a noilor norme
interne privind denunțarea în interes public; încurajează luarea de măsuri ca urmare a anchetelor
Ombudsmanului din anul 2015 referitoare la normele interne privind denunțarea în interes
public ale instituțiilor UE; salută normele proprii ale Ombudsmanului în acest domeniu și
încurajează alte instituții UE să le utilizeze drept model; solicită din nou o legislație UE
orizontală privind protejarea denunțătorilor în interes public, care să stabilească canalele și
procedurile corespunzătoare de raportare a tuturor formelor de administrare defectuoasă,
precum și garanții și măsuri de protecție juridică adecvate la toate nivelurile pentru toate
persoanele implicate;
34. salută inițiativa Ombudsmanului de a identifica cele mai bune practici din administrația UE
și de a le aduce în atenția publică prin premiul Ombudsmanului pentru buna administrare;
34
35. încurajează Ombudsmanul să își continue colaborarea cu omologii săi la nivel național prin
intermediul Rețelei Europene a Ombudsmanilor; sprijină ideea organizării conferinței anuale a
Rețelei Europene a Ombudsmanilor pentru prima dată la Bruxelles în 2016 și angajamentul
Comisiei de a colabora mai eficient cu rețeaua;
36. își exprimă deschiderea față de organizarea viitoare, la sediul Parlamentului, a unor
conferințe anuale ale Rețelei Europene a Ombudsmanilor, date fiind legăturile directe dintre
Comisia pentru petiții și Ombudsman;
37. reamintește faptul că Rețeaua Europeană a Ombudsmanilor ar putea juca un rol important
în apărarea drepturilor cetățenilor UE în cadrul negocierilor privind retragerea Regatului Unit
din UE;
38. felicită Ombudsmanul pentru organizarea de reuniuni individuale cu omologii săi la nivel
național, precum și cu societatea civilă și organizațiile patronale; îndeamnă Ombudsmanul să
repete aceste reuniuni în toate statele membre și să sensibilizeze și mai mult cetățenii și
întreprinderile europene în legătură cu ceea ce poate face această instituție pentru ei;
39. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, precum și raportul
Comisiei pentru petiții, Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, guvernelor și
parlamentelor statelor membre, precum și ombudsmanilor statelor membre sau organelor
competente similare.
EXPUNERE DE MOTIVE
Raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2016 a fost prezentat
Președintelui Antonio Tajani, în mod oficial, la 17 mai 2017. Dna Emily O’Reilly,
Ombudsmanul European, a prezentat raportul Comisiei pentru petiții, la Bruxelles, la 30 mai
2017.
Temeiul juridic pentru mandatul Ombudsmanului European este asigurat de articolele 24 și 228
din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Cetățenii europeni au dreptul să
prezinte petiții Ombudsmanului European, în conformitate cu articolul 24 din TFUE și articolul
43 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Odată cu intrarea în vigoare a
Tratatului de la Lisabona, mandatul Ombudsmanului a fost extins, astfel încât să includă
eventualele cazuri de administrare defectuoasă în cadrul politicii externe și de securitate comune
(PESC), inclusiv al politicii de securitate și apărare comune (PSAC).
Definiția dată de Ombudsman administrării defectuoase, însușită de Parlamentul European și de
Comisia Europeană, este următoarea: „Administrarea defectuoasă survine atunci când un
organism public nu acționează în conformitate cu o normă sau principiu pe care este obligat să
le respecte”. Pentru instituții, aceasta implică respectarea statului de drept, a principiilor de bună
administrare și a drepturilor fundamentale. Carta drepturilor fundamentale include și dreptul la
bună administrare al cetățenilor UE (articolul 41), iar Carta are caracter obligatoriu pentru
administrațiile instituțiilor UE.
Raportoarea apreciază formatul ușor de citit al raportului anual al Ombudsmanului, la fel cum a
fost și în cazul raportului precedent din 2015, care abordează aspecte-cheie și se axează pe
furnizarea de informații detaliate cu privire la activitățile și lucrările efectuate de Ombudsman în
2016. Raportul este prezentat prin grafice informative clare și simple în aproape aceleași
domenii ca și anul trecut.
35
În 2016, 15 797 de cetățeni au primit asistență din partea Ombudsmanului și 12 646 de cetățeni
au beneficiat de consiliere prin intermediul ghidului interactiv de pe site-ul internet al
Ombudsmanului; din restul cererilor, 1 880 de cazuri au fost tratate ca plângeri, iar 1 271 au fost
solicitări de informații și au primit răspuns din partea serviciilor Ombudsmanului European.
Din numărul total de 1 880 de plângeri tratate de Ombudsman în 2016, 711 s-au înscris în sfera
de acțiune a competențelor sale, iar 1 169 s-au aflat în afara acestora. Numărul plângerilor care
nu s-au înscris în sfera de acțiune a competențelor Ombudsmanului a scăzut până la un nivel
record (1 169), datorită unei comunicări eficiente referitoare la activitatea Ombudsmanului și
ghidului interactiv de pe pagina sa de internet. Cele 470 de plângeri (57,5 %) care nu intră în
sfera de acțiune a competențelor Ombudsmanului au fost transferate către membrii rețelei,
dintre care 429 către un Ombudsman național sau regional, iar 41 către Comisia pentru petiții.
Alte plângeri au fost transferate către Comisie (116, reprezentând 14,2 % din numărul total al
plângerilor transferate) și alte instituții și organisme (407, 49,8 %).
În comparație cu anul anterior, numărul de plângeri a fost în ușoară scădere în 2016 (17 033 de
cetățeni și 2077 de plângeri în 2015). În ceea ce privește plângerile, au fost luate următoarele
măsuri: în 816 cazuri (43,4 %), s-a oferit consiliere sau plângerile au fost transferate unui alt
organism competent; în 788 de cazuri (41,9 %), reclamantul a fost informat că nu i se poate
oferi consiliere suplimentară; în 235 de cazuri (12,5 %), a fost inițiată o anchetă.
Ombudsmanul a deschis 245 de anchete în 2016, dintre care 235 s-au bazat pe plângeri și 10 din
proprie inițiativă, închizând totodată 291 de anchete (278 bazate pe plângeri și 13 anchete din
proprie inițiativă). Dintre cele 291 de anchete finalizate, în 148 de cazuri (50,9 %), a fost
convenită o soluție sau problema a fost soluționată de către instituție, în 89 de cazuri (30,6 %)
nu s-a constatat un caz administrare defectuoasă, în 52 de cazuri (17,9 %) nu s-a justificat
realizarea unor investigații suplimentare, iar în 20 de cazuri (6,9 %) s-a constatat administrarea
defectuoasă.
Raportoarea salută scăderea numărului de anchete privind instituțiile europene întreprinse de
Ombudsmanul European în 2016 (245 în 2016, 261 în 2015). Cu toate acestea, în opinia
raportoarei, instituțiile, organismele, oficiile și agențiile UE ar trebui să răspundă și să
reacționeze în continuare într-un termen rezonabil la observațiile critice ale Ombudsmanului și
trebuie să își amelioreze în continuare rata de conformitate cu recomandările și/sau deciziile
Ombudsmanului.
În ceea ce privește originea plângerilor în funcție de țară, Spania rămâne pe primul loc cu 308
de plângeri, urmată de Polonia (163), Belgia (150) și Regatul Unit (145).Fenomenul potrivit
căruia multe plângeri provin dintr-un anumit stat membru nu este echivalent cu un număr
proporțional de anchete deschise. De exemplu, astfel cum a prezentat Ombudsmanul în raportul
din 2016, în legătură cu cele 150 de plângeri provenind din Belgia au fost inițiate 50 de anchete,
în timp ce numai 28 de anchete au fost deschise în legătură cu cele 308 de plângeri provenind
din Spania.
În cuprinsul raportului, raportoarea subliniază, de asemenea, importanța chestiunilor legate de
transparență și accesul la informații și la documente ca obiect principal al anchetelor
Ombudsmanului (29,6 %), urmat de buna gestionare a aspectelor legate de personalul UE
(28,2 %) și cultura serviciului (25,1 %). Alte subiecte includ utilizarea adecvată de puterii
discreționare, inclusiv în procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, buna gestionare
financiară a granturilor și contractelor UE și respectarea drepturilor procedurale și
fundamentale.
36
Pe baza unei noi proceduri raționalizate de tratare a cazurilor, cele bazate pe plângeri cu
conținut similar pot fi tratate în mod colectiv ca anchete strategice; 4 astfel de anchete au fost
deschise, iar 5 au fost închise în 2016. Anchetele strategice deschise în 2016 includ evaluări ale
conflictelor de interese pentru consilierii special ai Comisiei, programul pilot al Comisiei,
autorizarea pesticidelor pentru piața europeană, precum și întârzierile în ceea ce privește
autorizarea a 20 solicitări privind alimente și furaje modificate genetic.
Ombudsmanul a inițiat, de asemenea, 10 inițiative strategice în anul de referință privind așa-
numitul fenomen al „ușilor turnante”, lipsa de transparență a negocierilor dintre UE și SUA
privind TTIP, punerea în aplicare Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap,
transparența în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare, Eurogrupului și BEI,
accesibilitatea site-urilor web ale Comisiei pentru persoanele cu dizabilități și transparența
procesului de supraveghere și evaluare a BCE. Raportoarea sprijină eforturile strategice depuse
de Ombudsman în 2016, care, în opinia sa, au servit interesului public, ajutând instituțiile UE să
îmbunătățească calitatea serviciilor pe care le oferă.
În anchetele în care s-a constatat administrarea defectuoasă, în 9 cazuri (45 %) au fost adresate
observații critice unor instituții, iar în 11 cazuri (55 %), recomandarea formulată de
Ombudsman a fost acceptată integral sau parțial de instituție. O observație critică este formulată
atunci când nu mai este posibilă eliminarea situației de administrare defectuoasă de către
instituție, administrarea defectuoasă nu are implicații generale sau nu mai este necesară
monitorizarea în continuare de către Ombudsman. Ombudsmanul poate, de asemenea, formula o
observație critică atunci când consideră că un proiect de recomandare nu ar fi eficace sau în
cazurile în care instituția în cauză nu acceptă un proiect de recomandare, dar cazul de
administrare defectuoasă nu justifică întocmirea unui raport special pentru Parlament.
O observație critică are, cu toate acestea, rolul unei confirmări pentru petiționar că plângerea sa
a fost justificată și îi indică în mod clar instituției în cauză care a fost greșeala, pentru a evita în
viitor o astfel de acțiune. În 2015, Ombudsmanul a adresat observații critice unor instituții în 19
de cazuri.
În ceea ce privește instituțiile care fac obiectul anchetelor Ombudsmanului, Comisia Europeană
rămâne prima cu mai mult de jumătate din cazuri (58,8 %), urmată de agențiile UE (12,3 %),
Parlamentul European (6,5 %), Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) (5,7 %),
Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) (4,5 %), Oficiul European de Luptă Antifraudă
(OLAF) (0,8 %) și alte instituții (11,4 %). Comparativ cu 2015, „alte instituții”, o nouă
categorie, înregistrează al treilea cel mai mare număr de anchete, iar Parlamentul European a
trecut pe locul patru, depășind EPSO.
De asemenea, raportoarea salută inițiativa Ombudsmanului de a lansa, în octombrie 2016, o
cerere de candidaturi pentru premiul de bună administrare, în scopul de a identifica cele mai
bune practici în administrația UE și a le aduce în atenția publicului. Ombudsmanul a pregătit, de
asemenea, o listă cu ceea ce ar trebui să facă și ceea ce nu ar trebui să facă funcționarii care
interacționează cu lobbyiștii.
De asemenea, Ombudsmanul European cooperează îndeaproape cu omologii săi din statele
membre, prin intermediul Rețelei Europene a Ombudsmanilor (REO). În anul 2016, REO a fost
reorganizată și a primit statutul de membru din oficiu al forumului consultativ al Biroului
European de Sprijin pentru Azil (EASO). Rețeaua Europeană a Ombudsmanilor cuprinde în
prezent 96 de ombudsmani din 36 de țări europene și care oferă o platformă de cooperare între
Ombudsmanul European și omologii săi de la nivel național sau regional. Și Comisia pentru
petiții a Parlamentului European face parte din rețea.
37
Plângerile care nu se înscriu în mandatul Ombudsmanului pot, în multe cazuri, să fie soluționate
cel mai bine de un membru al rețelei, de exemplu de un ombudsman național sau regional.
Principalul eveniment al rețelei în 2016 a fost prima conferință anuală, organizată de către
Ombudsman și desfășurată la Bruxelles în perioada 19-20 iunie. Raportoarea sprijină ideea
organizării conferinței anuale a Rețelei Europene a Ombudsmanilor pentru prima dată la
Bruxelles în 2016 și angajamentul Comisiei de a colabora mai eficient cu rețeaua. Această
conferință cu grad ridicat de interactivitate a fost deschisă și celor care nu sunt membri ai rețelei
și a avut 250 de participanți care au lucrat pe teme de actualitate, printre care criza migrației în
Europa, promovarea transparenței în activitățile de lobby și provocările la adresa statului de
drept.
Articolul 33 alineatul (2) din Convenția Organizației Națiunilor Unite privind drepturile
persoanelor cu handicap prevede instituirea unui cadru al UE însărcinat cu promovarea,
protejarea și monitorizarea punerii în aplicare a Convenției. Ombudsmanul European are sarcina
de a proteja drepturile persoanelor cu handicap și de a se asigura că administrația UE își
cunoaște responsabilitățile legate de aceste drepturi. În mai 2016, Ombudsmanul European a
deschis o anchetă care este încă în curs de desfășurare, pentru a verifica dacă Sistemul comun de
asigurări de sănătate (SCAS) al UE respectă această convenție și a urmărit două inițiative
strategice, una privind accesibilitatea site-urilor web și a instrumentelor online gestionate de
Comisie și alta cu privire la modul în care Școlile Europene răspund chestiunilor ridicate de
către Comitetul Convenției în ceea ce privește punerea în aplicare a Convenției.
Bugetul Ombudsmanului constituie o secțiune separată a bugetului UE. Bugetul pe 2016 al
Ombudsmanului s-a ridicat la 10 658 951 EUR, iar schema de personal a instituției cuprinde 75
de posturi.
• INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ
Rezultatul votului final 11.10.2017
Membri titulari prezenți la votul
final
+:
–:
0:
19
1
1
Membri supleanți prezenți la
votul final
Heinz K. Becker, Pál Csáky, Eleonora Evi, Rikke Karlsson,
Jude Kirton-Darling, Svetoslav Hristov Malinov, Notis
Marias, Roberta Metsola, Marlene Mizzi, Gabriele Preuß,
Laurenţiu Rebega, Virginie Rozière, Sofia Sakorafa,
Jarosław Wałęsa, Cecilia Wikström, Tatjana Ždanoka
Rezultatul votului final Demetris Papadakis, Julia Pitera, Igor Šoltes, Ángela
Vallina
Membri supleanți (articolul 200
alineatul (2)) prezenți la votul
final
Mircea Diaconu
38
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL
ÎN COMISIA COMPETENTĂ
19 +
ALDE
ECR
EFDD
GUE/NLG
PPE
S&D
VERTS/ALE
Mircea Diaconu, Cecilia Wikström
Rikke Karlsson
Eleonora Evi
Sofia Sakorafa, Ángela Vallina
Heinz K. Becker, Pál Csáky, Svetoslav Hristov Malinov, Roberta
Metsola, Julia Pitera, Jarosław Wałęsa
Jude Kirton-Darling, Marlene Mizzi, Demetris Papadakis, Gabriele
Preuß, Virginie Rozière
Igor Šoltes, Tatjana Ždanoka
1 -
ECR Notis Marias
1 0
ENF Laurenţiu Rebega
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
Stadii ale documentului : A8-0328/2017
Texte depuse :
A8-0328/2017
Dezbateri :
PV 15/11/2017 - 20
CRE 15/11/2017 - 20
Voturi :
PV 16/11/2017 - 7.8
Texte adoptate :
P8_TA(2017)0449
➢ RAPORT referitor la relațiile politice ale UE cu ASEAN
Data: 28 iunie 2017
Referinţă: A8-0243/2017
AFET - Comisia pentru afaceri externe/Raportor: Reinhard Bütikofer
• PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN referitoare la
relațiile politice ale UE cu ASEAN (2017/2026(INI))
Parlamentul European,
–având în vedere fondarea Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) la 8 august
1967,
–având în vedere cadrul juridic principal pentru relațiile UE-ASEAN, respectiv Acordul de
cooperare ASEAN-CEE, semnat în martie 1980 ,
–având în vedere Carta ASEAN, semnată în noiembrie 2007, care conferă personalitate juridică
39
și instituie un cadru juridic și instituțional pentru ASEAN, incluzând crearea Comitetului
Reprezentanților Permanenți (CRP) pentru a sprijini și a coordona activitatea ASEAN,
–având în vedere Forumul regional al ASEAN (ARF) instituit în 1993 pentru a promova
dialogul și consultarea privind aspecte politice și de securitate și pentru a contribui la
consolidarea încrederii și la diplomația preventivă în regiunea Asia-Pacific,
–având în vedere diferitele cadre ASEAN în favoarea consolidării încrederii la nivel regional:
ARF, Reuniunea miniștrilor apărării din ASEAN (ADMM-Plus), Summitul Asiei de Est (EAS),
ASEAN plus trei (ASEAN plus China, Japonia și Coreea de Sud) și ASEAN plus șase (ASEAN
plus China, Japonia, Coreea de Sud, India, Australia și Noua Zeelandă),
–având în vedere acordurile comerciale existente încheiate de ASEAN cu Japonia, China,
Coreea de Sud, India, Australia și Noua Zeelandă,
–având în vedere negocierile în desfășurare și/sau încheierea a șapte acorduri de parteneriat și
cooperare între Uniunea Europeană și anumite state membre ale ASEAN, respectiv Brunei
Darussalam, Indonezia, Malaysia, Filipine, Singapore, Thailanda și Vietnam,
–având în vedere negocierile privind acorduri de liber schimb (ALS) în curs de desfășurare cu
Indonezia și Filipine, negocieri privind ALS cu Malaysia și Thailanda, ambele fiind în prezent
suspendate, preconizata încheiere a unor ALS cu Singapore și Vietnam în următoarele luni,
precum și negocierile pentru un acord de investiții cu Myanmar;
–având în vedere întâlnirea dintre comisarul pentru comerț, Cecilia Malmström, și miniștrii de
finanțe ai ASEAN, care a avut loc la Manila la 10 martie 2017,
–având în vedere cea de a 9-a Reuniune a parteneriatului parlamentar Asia-Europa (ASEP9),
care a avut loc la Ulan Bator, Mongolia, la 21-22 aprilie 2016,
–având în vedere Declarația de la Nürnberg privind un parteneriat consolidat între UE și
ASEAN din martie 2007 și planul său de acțiune din noiembrie 2007,
–având în vedere planul de acțiune de la Bandar Seri Begawan de îmbunătățire a parteneriatului
consolidat între UE și ASEAN (2013-2017), adoptat în Brunei Darussalam la 27 aprilie 2012,
–având în vedere Comunicarea comună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru
afaceri externe și politica de securitate din 18 mai 2015 adresată Parlamentului European și
Consiliului, intitulată „UE și ASEAN: un parteneriat cu un obiectiv strategic”
(JOIN(2015)0022),
–având în vedere concluziile Consiliului Afaceri Externe privind relațiile UE-ASEAN din 22
iunie 2015,
–având în vedere Declarația de la Bangkok din 14 octombrie 2016 privind promovarea unui
parteneriat global între UE și ASEAN pentru Obiectivele strategice comune,
–având în vedere aderarea Uniunii Europene la Tratatul de prietenie și cooperare în Asia de
Sud-Est (TAC) la Phnom Penh la 12 iulie 2012 ,
–având în vedere cel de al 11-lea summit al Reuniunii Asia-Europa (ASEM11), care a avut loc
la Ulan Bator, Mongolia, la 15-16 iulie 2016,
–având în vedere Fundația Asia-Europa (ASEF), constituită în februarie 1997 pentru a asigura
un forum pentru dialogul neguvernamental,
–având în vedere Programul ASEAN-UE de sprijin pentru integrarea regională (APRIS),
Programul de sprijin pentru integrarea regională ASEAN (ARISE) și Instrumentul de dialog
regional UE-ASEAN (READI) de sprijin pentru armonizarea politicilor și a reglementărilor din
sectoarele aferente necomerciale,
–având în vedere planul privind comunitatea economică ASEAN aprobat în 2007,
–având în vedere cel de al 14-lea summit ASEAN organizat în 2009 și stabilirea unei foi de
parcurs pentru crearea unei comunități economice ASEAN (AEC) cu o piață unică, a unei
comunități ASEAN de politică și securitate (APSC) și a unei comunități ASEAN socioculturală
(ASCC),
–având în vedere cel de al 28-lea și cel de al 29-lea summit ASEAN, care au avut loc la
Vientiane, Laos, în perioada 6-7 septembrie 2016 și cel de al 30-lea summit ASEAN care a avut
loc la Manila, Filipine în perioada 26-29 aprilie 2017,
–având în vedere cea de a 24-a reuniune a Comitetului mixt de cooperare (CMC) între UE și
40
ASEAN, care a avut loc la Jakarta, Indonezia, la 2 martie 2017,
–având în vedere Viziunea Comunității ASEAN pentru 2025, adoptată în cadrul celui de al 27-
lea summit ASEAN, desfășurat la Kuala Lumpur, Malaysia, la 18-22 noiembrie 2015, și anunțul
privind înființarea, la 31 decembrie 2015, a Comunității Economice
ASEAN, cu scopul de a crea o piață internă pentru peste 600 de milioane de persoane,
–având în vedere cel de al 11-lea summit al Asiei de Est (EAS) organizat la Vientiane, Laos, la
8 septembrie 2016, care a reunit liderii a 18 țări – statele membre ale ASEAN, China, Japonia și
Coreea de Sud (ASEAN+3), India, Australia și Noua Zeelandă (ASEAN+6) și Rusia și SUA,
–având în vedere prima Declarație ASEAN a drepturilor omului din 18 noiembrie 2012 și
instituirea Comisiei interguvernamentale a ASEAN privind drepturile omului (AICHR) în 2009,
–având în vedere grupul de parlamentari ASEAN pentru drepturile omului (APHR), organism
înființat în 2013 cu obiectivul de a promova democrația și drepturile omului în toate statele
membre ale ASEAN,
–având în vedere Institutul ASEAN pentru Pace și Reconciliere (AIPR),
–având în vedere Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei,
Convenția cu privire la drepturile copilului și Convenția privind drepturile persoanelor cu
handicap, care au fost ratificate de toate statele membre ale ASEAN,
–având în vedere Principiile directoare privind afacerile și drepturile omului: aplicarea cadrului
de referință „protecție, respect și remediere” al Organizației Națiunilor Unite, adoptat de
Consiliul pentru Drepturile Omului la 16 iunie 2011,
–având în vedere Convenția ASEAN împotriva traficului de persoane, în special de femei și de
copii, semnată de toate statele membre ASEAN în noiembrie 2015,
–având în vedere evaluările periodice universale (UPR) ale Consiliului ONU pentru Drepturile
Omului, la care au participat toate statele membre ale ASEAN,
–având în vedere rezoluțiile sale recente referitoare la ASEAN, în special cea din 15 ianuarie
2014 referitoare la viitorul relațiilor UE-ASEAN ,
–având în vedere rezoluțiile sale recente referitoare la statele membre ale ASEAN, în special
cea din 9 iunie 2016 referitoare la Vietnam , cea din 17 decembrie 2015 referitoare la Acordul-
cadru global de parteneriat și cooperare UE-Vietnam (rezoluție) , cea din 17 decembrie 2015
referitoare la Acordul-cadru global de parteneriat și cooperare UE-Vietnam (procedura de
aprobare) , cea din 8 iunie 2016 referitoare la Acordul-cadru de parteneriat și cooperare UE-
Filipine (procedura de aprobare) și cea din 8 iunie 2016 referitoare la Acordul-cadru de
parteneriat și cooperare UE-Filipine (rezoluție) ,
–având în vedere rezoluțiile sale recente de urgență privind drepturile omului referitoare la
statele membre ale ASEAN, în special cea din 6 octombrie 2016 referitoare la Thailanda, în
special la situația lui Andy Hall , cea din 9 iunie 2016 referitoare la Cambodgia , cea din 26
noiembrie 2015 referitoare la situația politică din Cambodgia , cea din 9 iulie 2015 referitoare la
proiectele legislative din Cambodgia privind ONG-urile și sindicatele , cea din 8 octombrie
2015 referitoare la situația din Thailanda , cea din 21 mai 2015 referitoare la situația critică a
refugiaților Rohingya, inclusiv la gropile comune din Thailanda , cea din 15 decembrie 2016
referitoare la etnicii rohingya din Myanmar/Birmania , cea din 7 iulie 2016 referitoare la
Myanmar, în special la situația populației Rohingya , cea din 17 decembrie 2015 referitoare la
Malaysia , cea din 19 ianuarie 2017 referitoare la Indonezia, în special cazul lui Hosea Yeimo și
Ismael Alua și cel al guvernatorului din Jakarta și cea din 15 septembrie 2016 și din 15 martie
2017 referitoare la Filipine,
–având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
–având în vedere raportul Comisiei pentru afaceri externe (A8-0243/2017),
A.întrucât anul acesta sărbătorim cea de-a 50-a aniversare a ASEAN, cea de-a 60-a aniversare a
Tratatelor de la Roma și aniversarea a 40 de ani de relații oficiale între UE și ASEAN;
B.întrucât regiunea ASEAN a devenit, la nivel mondial, una dintre cele mai dinamice regiuni și
una dintre regiunile cu cea mai rapidă creștere, în special în ceea ce privește economia,
tehnologia și cercetarea, are o poziție strategică din punct de vedere geopolitic și geoeconomic,
resurse abundente,
41
urmărește un obiectiv de integrare economică sporită și o agendă ambițioasă legată de
obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), în special în ceea ce privește educația, și este un
susținător fervent al multilateralismului; întrucât eliminarea deficitului de dezvoltare în cadrul
ASEAN va fi esențială pentru continuarea integrării și pentru asigurarea securității, stabilității și
protecției drepturilor sociale, economice și politice;
C.întrucât procesele de integrare ale UE și ASEAN sunt diferite, provenind din contexte diferite
și având viziuni și misiuni diferite; întrucât fiecare își urmează propria logică, dar cele două sunt
comparabile, întrucât ambele organizații au fost bazate pe norme, încurajând coexistența
pașnică, integrarea regională și cooperarea și dezvoltarea internațională, și au avut ca scop
consolidarea încrederii în rândul membrilor lor timp de mai multe decenii; ca atare, UE este un
tip unic de partener pentru ASEAN;
D.întrucât cele două regiuni au atins un nivel considerabil de interacțiune, iar relațiile UE-
ASEAN sunt cuprinzătoare și acoperă o gamă largă de sectoare, printre care comerțul și
investițiile, dezvoltarea, economia și afacerile politice; în timp ce ASEAN este cel de-al treilea
partener comercial al UE, iar UE al doilea partener comercial al ASEAN, în condițiile unui
comerț bilateral cu bunuri în valoare de peste 200 de miliarde EUR pe an, iar UE este primul
furnizor de investiții străine directe (ISD) în regiunea ASEAN; întrucât pentru întreprinderile
europene ASEAN reprezintă o cale de acces pentru întreaga regiune; întrucât, în perioada 2014-
2020, UE și statele sale membre sunt primul furnizor de asistență pentru dezvoltare în regiune,
iar UE s-a angajat să aloce peste 3 miliarde EUR pentru a reduce sărăcia și a aborda lacunele în
materie de dezvoltare în țările ASEAN cu venituri mici;
E.întrucât experiența UE a servit în trecut drept sursă de inspirație pentru alte procese de
integrare regională;
F.întrucât UE a sprijinit în mod constant activitatea ASEAN și în special a Secretariatului
ASEAN și a numit, în semn de recunoaștere a importanței ASEAN, un șef dedicat al Delegației
UE la ASEAN, care a intrat în funcție în 2015,
G.întrucât, la ora actuală, procesele de integrare din ambele regiuni se confruntă cu provocări,
dar în același timp deschid noi oportunități; întrucât UE se confruntă cu mai multe crize;
întrucât ASEAN, în pofida obiectivului de încurajare a centralității ASEAN, s-a confruntat cu
un declin al comerțului intra-ASEAN în 2016 și se confruntă cu probleme, inclusiv orientări
divergente ale politicii externe și efecte de contagiune care decurg din probleme interne legate
de amenințările la adresa democrației și a statului de drept, relațiile interreligioase, minoritățile
etnice, inegalitățile sociale și încălcările drepturilor omului, acestea având și implicații
transfrontaliere;
H.întrucât UE a stabilit că va plasa drepturile omului în centrul relațiilor sale cu țările terțe;
I.întrucât UE a acordat Republicii Filipine statutul SPG+ în decembrie 2014, Republica Filipine
fiind prima țară din ASEAN care beneficiază de astfel de preferințe comerciale; întrucât acest
lucru permite Republicii Filipine să exporte 66 % din produsele sale către UE fără a suporta
nicio constrângere tarifară;
J.întrucât retragerea SUA din Parteneriatul Transpacific (TPP) poate da un nou impuls
negocierilor privind un parteneriat economic regional cuprinzător (RCEP); întrucât China dă
dovadă de hotărâre, lansând inițiative precum „O centură, un drum”, care constituie o provocare
pentru toate țările din vecinătatea sa și dincolo de aceasta;
K.întrucât tensiunile din Marea Chinei de Sud (MCS) constituie o amenințare și un risc pentru
securitatea și stabilitatea regiunii; întrucât cea mai îngrijorătoare tendință este militarizarea
MCS; întrucât dialogul ASEAN-China privind un cod de conduită rămâne principalul mecanism
al ASEAN pentru schimburile cu China referitoare la MCS; întrucât activitățile Chinei – de la
patrulele și exercițiile militare până la activitățile de construcție fără a ține seama de principiile
enunțate în Declarația privind conduita părților în Marea Chinei de Sud din 2002 – rămân un
motiv de îngrijorare,
1.felicită statele membre ale ASEAN cu ocazia celei de a 50-a aniversări a ASEAN și susține pe
deplin toate eforturile de integrare regională; își exprimă, de asemenea, aprecierea pentru cei 40
42
de ani de relații UE-ASEAN și își reiterează recomandarea ca relațiile să fie ridicate la rangul
de parteneriat strategic bazat pe acțiuni concrete, rezultate clare și o cooperare substanțială mai
solidă; subliniază interesul UE în consolidarea cooperării sale cu acest actor principal într-o
regiune de importanță strategică; subliniază faptul că parteneriatul strategic va oferi o ocazie
pentru UE de a-și consolida contribuția la punerea în aplicare de obiective comune în Indo-
Pacific;
2.evidențiază valoarea politică a relațiilor comerciale și de investiții puternice dintre UE și
ASEAN și îndeamnă ambii parteneri să își consolideze în continuare relațiile economice și
politice; subliniază faptul că există un potențial semnificativ pentru intensificarea relațiilor
comerciale UE-ASEAN; evidențiază faptul că UE este cel mai mare investitor străin din
ASEAN; evidențiază, de asemenea, posibilitățile de cooperare cu privire la punerea în aplicare a
ODD; solicită intensificarea cooperării în vederea eliminării deficitului de dezvoltare care există
în cadrul ASEAN; consideră că această cooperare și schimbul de bune practici ar putea fi
consolidate în diverse domenii, cum ar fi abordarea provocărilor globale, inclusiv schimbările
climatice, crima organizată transnațională și terorismul, gestionarea frontierelor, securitatea
maritimă, dezvoltarea sectorului financiar, transparența și politicile macroeconomice; pune
accent pe urmărirea unui nivel ridicat al cooperării UE-ASEAN în instituțiile multilaterale
precum ONU, dar și în cadrul OMC, cu referire la conservarea, consolidarea și dezvoltarea în
continuare a arhitecturii comerțului internațional multilateral și a relațiilor de comerț echitabil;
3.felicită VP/ÎR și Comisia pentru adoptarea unei comunicări comune, aprobate de statele
membre, care stabilește o foaie de parcurs pentru aprofundarea parteneriatului în domeniul
politic, economic și de securitate, precum și în materie de conectivitate, mediu, resurse naturale
și alte domenii, cum ar fi promovarea și protejarea drepturilor omului; subliniază importanța
consolidării dialogului politic între UE și ASEAN; reamintește că sprijinul activ al UE pentru
aprofundarea integrării ASEAN contribuie la reziliența sa, precum și la stabilitatea regiunii;
subliniază faptul că UE acordă asistență tehnică și asigură consolidarea capacităților în vederea
creării unei piețe interne;
4.salută numirea unui șef al Delegației UE la ASEAN și deschiderea unei misiuni a UE la
ASEAN în 2015, evoluție menită să recunoască importanța relațiilor dintre UE și ASEAN;
5.constată că, având în vedere că, de-a lungul anilor, Regatul Unit a jucat un rol important și
valoros în promovarea legăturilor UE-ASEAN, va fi nevoie și oportun ca ASEAN și UE și
statele sale membre să consolideze activ relațiile din perspectiva noii realități a Brexitului;
invită Regatul Unit să continue să coopereze îndeaproape cu parteneriatul UE-ASEAN; solicită
consolidarea angajamentului UE față de forurile existente aflate sub conducerea ASEAN;
consideră că UE ar trebui să își consolideze și intensifice eforturile diplomatice cu ASEAN
pentru a contribui la o stabilitate și o securitate mai mari în zonele de conflict cu tensiuni
reînnoite, în strânsă colaborare cu partenerii din regiune și cu respectarea dreptului
internațional;
6.își exprimă regretul cu privire la reacția târzie și limitată a UE la hotărârea UNCLOS
(Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării) în legătură cu litigiul privind Marea Chinei
de Sud și îndeamnă UE să promoveze respectarea și conformitatea cu dispozițiile UNCLOS;
reiterează faptul că UE sprijină soluțiile pașnice negociate aduse diferendelor internaționale;
insistă asupra libertății de navigație; invită China să accepte hotărârea tribunalului; încurajează
părțile să urmărească o soluționare pașnică a litigiilor bazată pe principiile dreptului
internațional în temeiul UNCLOS; sprijină eforturile depuse de statele membre ale ASEAN de a
acționa în direcția încheierii rapide a unui cod de conduită eficace (COC) în Marea Chinei de
Sud;
7.regretă acțiunile precum recuperarea extensivă a terenului și plasarea de instalații și arsenale
militare pe terenuri recuperate, care riscă să militarizeze conflictul; își exprimă profunda
îngrijorare cu privire la creșterea cheltuielilor în domeniul apărării în regiune și în vecinătatea sa
și cu privire la tendința accentuată de militarizare a conflictelor, în special în Marea Chinei de
Sud și în Marea Chinei de Est; remarcă necesitatea ca UE să continue să sprijine dezvoltarea
43
unor relații pașnice între China și vecinii săi din jurul Mării Chinei de Sud, prin intermediul
unor mecanisme multilaterale favorabile incluziunii; sprijină toate acțiunile care fac posibil ca
Marea Chinei de Sud să devină o „mare a păcii și cooperării”; solicită statelor membre să
respecte cu strictețe Codul de conduită al UE privind exporturile de arme; insistă asupra
importanței neproliferării armelor de distrugere în masă, în special având în vedere cele mai
recente evoluții din RPDC;
8.sprijină parteneriatul de securitate dintre UE și ASEAN și schimbul de experiențe și bune
practici cu privire la o serie de aspecte în cea mai mare parte neconvenționale legate de
securitate, în vederea consolidării capabilităților regionale, în special în ceea ce privește dialogul
consolidat și cooperarea privind securitatea maritimă, pirateria, lupta împotriva crimei
organizate și sprijinirea cooperării între Europol și Poliția Inter-ASEAN (Aseanapol),
combaterea terorismului, securitatea cibernetică, securitatea climatică, măsuri de consolidare a
încrederii, diplomația preventivă și medierea, gestionarea crizelor, pregătirea pentru intervenție
în caz de dezastre și ajutor și asistența umanitară; sprijină o mai mare contribuție și implicare a
UE în cadrul ARF;
9.salută organizarea celui de al 3-lea Dialog la nivel înalt între ASEAN și UE privind
cooperarea în domeniul securității maritime în Thailanda, în perioada 15-16 septembrie 2016,
care a identificat și a propus domenii viitoare de cooperare concretă între ASEAN și UE în ceea
ce privește securitatea maritimă și diplomația preventivă; așteaptă cu interes convocarea celui de
al 4-lea Dialog la nivel înalt între ASEAN și UE privind cooperarea în domeniul securității
maritime, care va avea loc în 2017, în Filipine;
10. reafirmă sprijinul UE pentru rolul central al ASEAN și pentru rolul important al acesteia în
promovarea dialogului și a cooperării pentru pace, securitate, stabilitate și prosperitate, în
regiunea Asia-Pacific și în afara acesteia; solicită crearea unor mecanisme de soluționare a
litigiilor operaționale și eficiente, așa cum este prevăzut în capitolul 8 din Carta ASEAN și într-
un protocol din 2010 la Cartă, inclusiv măsuri și reglementări cu caracter obligatoriu; atrage
atenția asupra experiențelor care au fost acumulate în peste 40 de ani pe continentul european cu
o abordare a securității care, pe lângă o dimensiune politică și militară, vizează și dimensiunile
economice, de mediu și umane; își exprimă convingerea că această experiență poate fi
exploatată în cadrul eforturilor ASEAN vizând dezvoltarea pașnică a regiunii din care face
parte; subliniază interesul UE pentru continuarea angajamentului său în regiune prin intermediul
tuturor proceselor conduse de ASEAN;
11. subliniază experiența deosebită a UE în ceea ce privește consolidarea instituțională, piața
unică, convergența în materie de reglementare, gestionarea conflictelor și a crizelor, securitatea
maritimă, medierea, ajutorul umanitar și ajutorul în caz de dezastre, precum și recentele
progrese realizate în ceea ce privește integrarea în domeniul apărării și experiența sa de succes
în ceea ce privește instituirea de norme la nivel regional și arhitectura regională solidă în
domeniul drepturilor omului și al democrației și dorința UE de a împărtăși această experiență
atunci când este utilă; evidențiază negocierile privind Acordul cuprinzător privind transportul
aerian (CATA) dintre UE și ASEAN și agenda mai largă legată de conectivitate; remarcă faptul
că în perioada 2014-2020 UE alocă ASEAN jumătate din asistența sa financiară pentru a sprijini
conectivitatea ASEAN;
12. subliniază necesitatea de a colabora la nivel multilateral cu alte jurisdicții din regiune, cum
ar fi observatorii ASEAN Papua Noua Guinee și Timorul de Est, precum și China, Japonia și
Taiwan;
13. consideră că din punct de vedere geopolitic există motive întemeiate pentru a susține
relansarea negocierilor cu privire la un acord regional de liber schimb UE-ASEAN și salută
concluziile recentei reuniuni dintre comisarul UE pentru comerț, Cecilia Malmström și miniștrii
economiei din cadrul ASEAN referitoare la un studiu preliminar în acest sens, precum și
măsurile adoptate în vederea atingerii obiectivului final privind un acord interregional;
încurajează la nivel strategic orice eforturi de a explora opțiunile pentru încheierea acordurilor
de liber schimb cu toate țările ASEAN; reamintește că ASEAN reprezintă, ca mărime, cel de-al
treilea partener comercial al UE din afara Europei, și că UE este al doilea partener comercial al
ASEAN; 44
14. solicită întreprinderilor naționale și străine care își desfășoară activitatea în țările ASEAN
să pună în aplicare principiile responsabilității sociale a întreprinderilor (RSI); îndeamnă țările
ASEAN să se asigure că drepturile sociale, de mediu și ale lucrătorilor sunt pe deplin respectate;
solicită punerea în aplicare deplină și eficace a convențiilor OIM, precum și respectarea
standardelor fundamentale de muncă; invită ASEAN și statele sale membre să pună în aplicare
în mod eficace Principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului, pentru a
promova o protecție adecvată a muncii și accesul la condiții decente de muncă, precum și pentru
a stabili un mediu mai benefic în ceea ce privește dezvoltarea sindicatelor; invită Comisia și
SEAE să utilizeze toate instrumentele disponibile pentru a spori gradul de respectare a celor de
mai sus; subliniază, în continuare, necesitatea de a asigura eliminarea tuturor formelor de muncă
forțată sau obligatorie și de muncă a copiilor;
15. solicită întreprinderilor europene care investesc în regiunea ASEAN să se ridice la
înălțimea responsabilităților lor sociale și să respecte standardele europene privind drepturile
consumatorilor, drepturile de muncă și de mediu, precum și să apere drepturile populațiilor
indigene;
16. invită Comisia și statele membre să faciliteze un dialog social instituționalizat între forumul
popular Asia-Europa (AEPF) și structurile societății civile corespunzătoare din UE;
17. observă că ASEAN a declarat că prioritatea sa o reprezintă oamenii și că legitimitatea și
relevanța proceselor de integrare regională, atât în UE, cât și în ASEAN, depind de asocierea în
cadrul procesului a cât mai multor părți interesate posibil și de comunicarea realizărilor
acestuia; consideră contactele interumane, în special pentru tineri, drept un instrument foarte
important de schimburi culturale și solicită o extindere considerabilă a facilității Erasmus+
pentru ASEAN; subliniază numeroasele posibilități de formare profesională din țările ASEAN
și scoate în evidență perspectivele de cooperare în domeniul sistemului de formare duală utilizat
în anumite state membre ale UE; de asemenea, îndeamnă să se realizeze activități de diplomație
culturală, în conformitate cu Comunicarea privind o strategie a UE pentru relațiile culturale
internaționale din iunie 2016 și cu recentul raport al Parlamentului pe aceeași temă; subliniază
funcția importantă a Fundației Asia-Europa și consideră că sprijinul pentru activitatea acesteia
ar trebui extins;
18. subliniază ideea că schimburile structurate și cooperarea la nivelul regiunilor și al
localităților (înfrățiri între orașe) oferă un instrument interesant pentru îmbunătățirea experienței
reciproce practice și atrage atenția asupra inițiativelor concrete, cum ar fi Convenția primarilor
sau Under2 MOU, care ar trebui promovate în mod activ;
19. propune sărbătorirea în acest an a aniversării ASEAN-UE printr-o inițiativă a UE privind
un program de schimb pentru tineri lideri UE-ASEAN, care urmează să fie concretizat în cursul
președinției ASEAN deținute de Singapore în 2018; în cazul în care acesta va avea succes,
sugerează crearea unui forum anual pentru a le permite tinerilor lideri din UE și ASEAN să facă
schimb de idei și să stabilească legături pentru a sprijini relațiile UE-ASEAN în viitor; propune,
de asemenea, examinarea, împreună cu partenerii din ASEAN, a domeniului practic de aplicare
pentru finanțarea reciprocă a institutelor de cercetare sau a programelor universitare, al căror
scop ar fi să studieze procesele de integrare și experiența dobândită în urma acestor procese în
regiunile partenere respective;
20. subliniază necesitatea de a promova egalitatea de gen, precum și emanciparea femeilor și de
a îmbunătăți viața fetelor și a femeilor; evidențiază faptul că accesul la educație este, prin
urmare, esențial și ar putea conduce la o transformare socială și economică;
21. subliniază că UE ar trebui, de asemenea, să intensifice dialogurile politice și cooperarea
privind aspecte precum drepturile fundamentale, inclusiv drepturile minorităților etnice și
religioase și subiecte de interes comun, inclusiv statul de drept și securitatea, protejarea libertății
de exprimare și libera circulație a informațiilor, lupta împotriva criminalității transnaționale, a
corupției, a evaziunii fiscale, a spălării de bani, a traficului de persoane și de droguri,
combaterea terorismului, neproliferarea, dezarmarea, securitatea maritimă și securitatea
cibernetică;
45
22. salută organizarea primului dialog politic UE-ASEAN privind drepturile omului în
octombrie 2015 și așteaptă cu interes alte dialoguri de acest fel; își exprimă îngrijorarea
profundă cu privire la erodarea democrației și încălcarea drepturilor omului și ale minorităților
și represiunea și discriminarea continuă în anumite țări din regiune, precum și cu privire la
nealocarea unui spațiu suficient pentru refugiați și apatrizi sau pentru societatea civilă, îndeosebi
pentru activiștii de mediu, pentru drepturile de proprietate asupra terenurilor și pentru drepturile
lucrătorilor, pentru apărătorii drepturilor omului și pentru lucrătorii din mass-media; avertizează
că neabordarea problemelor legate de marginalizarea minorităților ar periclita sustenabilitatea și
succesul pe termen lung al ASEAN; regretă faptul că o atitudine represivă față de consumatorii
de droguri a dus la costuri umane ridicate și execuții extrajudiciare; subliniază necesitatea de a
capacita societatea civilă din cadrul ASEAN prin asigurarea unei consultări semnificative cu
ONG-urile și cu mișcările la nivel local în contextul elaborării politicilor regionale;
23. este preocupat de regresele înregistrate în ceea ce privește abolirea pedepsei cu moartea în
regiune și invită toate țările ASEAN să evite restaurarea pedepsei cu moartea și să-și respecte
obligațiile internaționale; salută eforturile depuse în combaterea traficului de ființe umane și a
muncii forțate și invită toate guvernele să intensifice protecția victimelor, precum și cooperarea
transnațională;
24. solicită ASEAN să aloce resurse adecvate Comisiei sale interguvernamentale privind
drepturile omului (AICHR); își exprimă speranța că se vor include ținte și măsuri specifice și
verificabile în planul de lucru pe cinci ani al AICHR și că mandatul său va fi consolidat astfel
încât să poată să monitorizeze activ, să ancheteze, să urmărească penal și să prevină încălcările
drepturilor omului; încurajează AICHR să analizeze și să poarte discuții cu privire la înființarea
unei Curți complementare a drepturilor omului a ASEAN, după un model similar celor existente
deja în alte regiuni ale lumii;
25. îndeamnă UE și statele sale membre să caute toate posibilitățile de cooperare cu țările
ASEAN în ceea ce privește consolidarea democrației; sprijină activitatea Biroului pentru
Instrumentul de dialog regional UE-ASEAN privind drepturile omului, care are scopul de a face
cunoscute publicului chestiunile și acțiunile legate de drepturile omului și de a spori gradul de
conștientizare cu privire la drepturile omului; îndeamnă toate statele membre ale ASEAN să
ratifice în continuare convențiile ONU privind drepturile omului și protocoalele opționale ale
acestora, precum și Statutul Curții Penale Internaționale (CPI) și să sprijine inițiativele privind o
justiție tranzițională, reconcilierea și lupta împotriva impunității în întreaga regiune;
26. este preocupat de faptul că un milion de apatrizi locuiesc în state membre ale ASEAN; ia
act de faptul că populația Rohingya din Myanmar constituie cel mai mare grup de apatrizi din
lume, cu peste un milion de persoane, conform mandatului UNHCR privind apatridia, dar
comunități importante de apatrizi se găsesc și în Brunei, Vietnam, Filipine, Thailanda, Malaysia
și în alte părți; încurajează statele membre ale ASEAN să colaboreze și să facă schimb de
exemple și de eforturi pozitive pentru a pune capăt apatridiei în întreaga regiune;
27. recunoaște importanța rolului UE în progresele atinse până în prezent de către statele
ASEAN și îndeamnă UE să păstreze mereu deschis dialogul, cu scopul de a susține regiunea în
procesul de democratizare, dezvoltare și integrare;
28. este preocupat de faptul că schimbările climatice vor avea un impact major asupra ASEAN;
reamintește că regiunea ASEAN rămâne una dintre cele mai vulnerabile regiuni în fața acestui
fenomen; îndeamnă statele membre ale ASEAN să accelereze tranziția către economii cu emisii
scăzute de carbon și să reducă rapid despăduririle, să reducă în mod eficace incendiile forestiere
și să adopte tehnologii mai ecologice pentru transport și clădiri; salută inițiativa UE privind un
dialog specific UE-ASEAN pe chestiuni de dezvoltare durabilă; ia act, în acest context, de
sprijinul acordat de UE în ceea ce privește sarcina de a distruge munițiile neexplodate din unele
țări din regiune; îndeamnă UE-ASEAN să coopereze în privința turismului sustenabil, a
securității alimentare, a protecției diversității biologice, în special a recifelor de corali și a
pădurilor de mangrove și să abordeze în mod eficace pescuitul excesiv din regiune; subliniază
necesitatea de a acorda asistență țărilor ASEAN pentru a spori protecția și utilizarea sustenabilă
a biodiversității, precum și reabilitarea sistematică a ecosistemelor forestiere;
46
îndeamnă statele membre ale ASEAN să depună eforturi pentru a-și consolida capacitatea de
răspuns rapid în caz de dezastre naturale în temeiul Acordului ASEAN privind gestionarea
dezastrelor și intervenția în situații de urgență (AADMER);
29. invită instituțiile UE și statele membre să acorde prioritate în mod adecvat sporirii
contactelor politice, în special la nivel ministerial, și să apeleze ori de câte ori este necesar la
statul membru al ASEAN responsabil pentru coordonarea relațiilor de dialog ale ASEAN cu UE
și președinția ASEAN; reamintește solicitările referitoare la o adunare parlamentară
interregională UE-ASEAN și îndeamnă la consolidarea diplomației publice parlamentare în
diferite domenii de politică; insistă, între timp, asupra consolidării cooperării cu Adunarea
Interparlamentară a ASEAN (AIPA) prin schimburi regulate și structurate; invită instituțiile și
statele membre ale UE să valorifice, de asemenea, posibilitățile pentru realizarea de schimburi
intense pe temele de interes regional prezentate în cadrul Forumului anual de dialog Shangri-La;
30. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei,
Serviciului European de Acțiune Externă, Adunării Interparlamentare a ASEAN, Secretariatului
ASEAN și guvernelor și parlamentelor statelor membre ale ASEAN.
• INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
Data adoptării 20.6.2017
Rezultatul votului final +:
–:
0:
58
2
6
Membri titulari prezenți la votul
final
Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Nikos
Androulakis, Francisco Assis, Petras Auštrevičius, Bas
Belder, Mario Borghezio, Victor Boștinaru, Elmar Brok,
James Carver, Lorenzo Cesa, Arnaud Danjean, Georgios
Epitideios, Knut Fleckenstein, Anna Elżbieta Fotyga, Eugen
Freund, Iveta Grigule, Sandra Kalniete, Tunne Kelam,
Janusz Korwin-Mikke, Andrey Kovatchev, Ilhan
Kyuchyuk, Ryszard Antoni Legutko, Barbara Lochbihler,
Sabine Lösing, Andrejs Mamikins, Ramona Nicole
Mănescu, Tamás Meszerics, Francisco José Millán Mon,
Clare Moody, Javier Nart, Demetris Papadakis, Ioan Mircea
Pașcu, Tonino Picula, Kati Piri, Julia Pitera, Cristian Dan
Preda, Jozo Radoš, Sofia Sakorafa, Jordi Solé, Jaromír
Štětina, Dubravka Šuica, Charles Tannock, Miguel Urbán
Crespo, Ivo Vajgl, Elena Valenciano, Geoffrey Van Orden,
Anders Primdahl Vistisen
Membri supleanți prezenți la
votul final
Laima Liucija Andrikienė, Reinhard Bütikofer, Luis de
Grandes Pascual, Neena Gill, María Teresa Giménez
Barbat, Ana Gomes, Marek Jurek, Patricia Lalonde, Javi
López, José Ignacio Salafranca Sánchez-Neyra, Igor Šoltes,
Renate Sommer, Ernest Urtasun, Marie-Christine Vergiat
Membri supleanți [articolul 200
alineatul (2)] prezenți la votul
final
Pál Csáky, Dietmar Köster, Costas Mavrides, Alex Mayer
Legenda simbolurilor utilizate:
+ : pentru
- : împotrivă
0 : abțineri
47
• VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN
FOND
58 +
ALDE Petras Auštrevičius, María Teresa Giménez Barbat, Iveta Grigule, Ilhan
Kyuchyuk, Patricia Lalonde, Javier Nart, Jozo Radoš, Ivo Vajgl
ECR Bas Belder, Anna Elżbieta Fotyga, Marek Jurek, Ryszard Antoni
Legutko, Charles Tannock, Geoffrey Van Orden, Anders Primdahl
Vistisen
PPE Lars Adaktusson, Michèle Alliot-Marie, Laima Liucija Andrikienė,
Elmar Brok, Lorenzo Cesa, Pál Csáky, Arnaud Danjean, Sandra Kalniete,
Tunne Kelam, Andrey Kovatchev, Francisco José Millán Mon, Ramona
Nicole Mănescu, Julia Pitera, Cristian Dan Preda, José Ignacio
Salafranca Sánchez-Neyra, Renate Sommer, Luis de Grandes Pascual,
Jaromír Štětina, Dubravka Šuica
S&D Nikos Androulakis, Francisco Assis, Victor Boștinaru, Knut
Fleckenstein, Eugen Freund, Neena Gill, Ana Gomes, Dietmar Köster,
Javi López, Andrejs Mamikins, Costas Mavrides, Alex Mayer, Clare
Moody, Demetris Papadakis, Ioan Mircea Pașcu, Tonino Picula, Kati
Piri, Elena Valenciano
Verts/ALE Reinhard Bütikofer, Barbara Lochbihler, Tamás Meszerics, Jordi Solé,
Ernest Urtasun, Igor Šoltes
2 -
EFDD James Carver
NI Georgios Epitideios
6 0
ENF Mario Borghezio
GUE/NGL Sabine Lösing, Sofia Sakorafa, Miguel Urbán Crespo, Marie-Christine
Vergiat
NI Janusz Korwin-Mikke
Stadii ale documentului : A8-0243/2017
Texte depuse :
A8-0243/2017
Dezbateri :
PV 02/10/2017 - 18
CRE 02/10/2017 - 18
Voturi :
PV 03/10/2017 - 4.7
CRE 03/10/2017 - 4.7
Texte adoptate :
P8_TA(2017)0367
48
➢ RAPORT referitor la situația actuală a concentrării terenurilor agricole în UE:
cum se poate facilita accesul agricultorilor la terenuri?
Data: 30 martie 2017
Referinţă: A8-0119/2017
AGRI - Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală
Raportoare: Maria Noichl
- PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
- EXPUNERE DE MOTIVE
- INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN
FOND
- VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN
FOND
PROPUNERE DE REZOLUȚIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN
referitoare la situația actuală a concentrării terenurilor agricole în UE: cum se poate facilita
accesul agricultorilor la terenuri?(2016/2141(INI))
Parlamentul European,
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 21 ianuarie 2015
intitulat „Acapararea terenurilor – o amenințare iminentă la adresa agriculturii familiale”,
– având în vedere Orientările voluntare privind guvernanța responsabilă a proprietății funciare,
a pescuitului și a pădurilor, emise de Comitetul pentru securitatea alimentară mondială (CSA) la
12 mai 2012,
– având în vedere Petiția nr. 187/2015 adresată Parlamentului European privind protecția și
administrarea terenurilor agricole europene ca avere comună: un apel al organizațiilor societății
civile pentru o politică sustenabilă și echitabilă a UE de exploatare a terenurilor,
– având în vedere studiul privind amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole în
UE (Extent of Farmland Grabbing in the EU) realizat de Comisia pentru agricultură și
dezvoltare rurală din cadrul Parlamentului European(1),
– având în vedere procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pe care Comisia le-a
lansat sau intenționează să le lanseze împotriva statelor membre Bulgaria, Letonia, Lituania,
Polonia, Slovacia și Ungaria,
– având în vedere articolul 52 din Regulamentul său de procedură,
– având în vedere raportul Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (A8-0119/2017),
A. întrucât în 2013, la nivelul UE-27, doar 3,1 % din exploatații dețineau controlul asupra 52,2
% din terenurile europene utilizate în scopuri agricole și, în schimb, în 2013, 76,2 % din
exploatații dețineau doar 11,2 % din terenurile agricole; întrucât această tendință este contrară
modelului european de agricultură sustenabilă, multifuncțională, în cadrul căruia întreprinderile
familiale reprezintă o caracteristică importantă;
B. întrucât astfel inegalitatea exploatării terenurilor în UE - cu un coeficient Gini de 0,82 - se
situează la același nivel cu cea din țări precum Brazilia, Columbia și Filipine(2);
C. întrucât această distribuție inegală a terenurilor agricole înseamnă o distribuție inegală a
subvențiilor PAC, deoarece plățile directe – care reprezintă o mare parte a cheltuielilor PAC –
se acordă în principal pe hectar;
D. întrucât distribuția efectivă a terenurilor și a subvențiilor s-ar putea să fie și mai inegală,
deoarece pe baza statisticilor disponibile nu se pot obține detalii cu privire la proprietatea și
controlul exploatațiilor;
49
E. întrucât accesul la teren și la proprietate sunt drepturi esențiale consacrate de dreptul național
al fiecărui stat membru;
F. întrucât accesul la teren este esențial pentru exercitarea mai multor drepturi ale omului și are
un impact asupra Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
G. întrucât solul este, pe de o parte, proprietate, însă, pe de altă parte, este un bun public și face
obiectul obligațiilor sociale;
H. întrucât nu există o competență exclusivă sau partajată a UE cu privire la terenuri, dat fiind
faptul că diverse politici ale UE dezvoltă aspecte politice, sociale, culturale și de mediu variate
ale gestionării terenurilor, creând, astfel, nevoia de a introduce o abordare mai globală a
guvernanței funciare la nivelul UE;
I. întrucât Curtea Constituțională a Germaniei a emis deja o hotărâre la 12 ianuarie 1967 (1
BvR 169/63, BVerfG 21, 73-87) potrivit căreia comerțul cu terenuri rurale nu ar trebui să fie la
fel de liber ca și comerțul cu alte forme de capital, deoarece terenurile și solul nu pot fi
multiplicate și sunt indispensabile, iar o ordine juridică și socială echitabilă impune să se țină
seama în mai mare măsură de interesul public în cazul solului decât în cazul oricăror alte
proprietăți(3);
J. întrucât solul reprezintă o resursă din ce în ce mai rară, care nu poate fi multiplicată, și stă la
baza dreptului omului la o alimentație sănătoasă și suficientă și furnizează numeroase servicii
ecosistemice esențiale pentru supraviețuire, astfel că acesta nu ar trebui considerat un bun
comercial obișnuit; întrucât solul este, totodată, expus unei duble amenințări, pe de o parte din
cauza pierderii de terenuri agricole ca urmare a impermeabilizării solului, a urbanizării, a
turismului, a proiectelor de infrastructură, a schimbării destinației și a împăduririi și a extinderii
deșertificării cauzate de schimbările climatice și, pe de altă parte, din cauza concentrării
terenurilor în mâna exploatațiilor agricole mari și a investitorilor din afara sectorului agricol;
întrucât, în același timp, este responsabilitatea autorităților să controleze și să limiteze pierderea
de terenuri agricole ca urmare a acestor activități;
K. întrucât resursele funciare sunt o sursă de conflicte nu doar în ceea ce privește utilizarea, ci
și ca urmare a rivalității dintre investitorii agricoli și cei neagricoli, precum și dintre generațiile
de agricultori, având în vedere că tinerii care doresc să desfășoare această activitate întâmpină
dificultăți mai mari în ceea ce privește accesul la terenuri din cauza costurilor, în special când
nu provin din familii de agricultori;
L. întrucât statele membre sunt responsabile de faptul că politica privind piața funciară și piața
terenurilor agricole sunt reglementate diferit în fiecare stat membru în parte și întrucât acest
lucru poate avea un impact semnificativ asupra competitivității exploatațiilor agricole pe piața
internă;
M. întrucât terenurile reprezintă un factor de producție care necesită o finanțare importantă;
întrucât acestea sunt legate de normele naționale de succesiune, care impun refinanțarea la
fiecare schimbare de generație; întrucât prețul terenurilor influențează concentrarea de terenuri;
și întrucât se poate întâmpla ca agricultorii care nu au familii, atunci când se află la sfârșitul
vieții active, să vândă exploatația celui care oferă cel mai mult, pentru a-și îmbunătăți pensia
modestă;
N. întrucât, în Raportul special nr. 25/2016, Curtea de Conturi a UE subliniază faptul că
sistemele folosite pentru cartografierea terenurilor agricole în vederea calculării eligibilității
pentru subvenții în funcție de suprafață necesită îmbunătățiri;
O. întrucât instrumentele statistice existente la nivelul UE, cum ar fi Rețeaua de informații
contabile agricole (RICA), ancheta Eurostat referitoare la structura exploatațiilor agricole,
precum și Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS) colectează date cu privire la
diverse aspecte ale drepturilor cutumiare asupra terenului; întrucât, până în momentul de față,
nu există date cuprinzătoare, transparente, de actualitate și de calitate despre drepturile de
utilizare a terenurilor, structurile de proprietate și de arendare, evoluția prețurilor și a volumelor
pe piețele de terenuri, și nici date la nivel european despre indicatori sociali și indicatori de
mediu relevanți, iar datele colectate și publicate în unele state membre sunt incomplete;
50
P. întrucât, inclusiv în vederea unei distribuiri raționale a solului, este indispensabilă o
transparență suficientă a pieței și aceasta ar trebui să includă și activitățile instituțiilor active pe
piața funciară;
Q. întrucât vânzarea de terenuri investitorilor și holdingurilor neagricole este o problemă
stringentă în întreaga Uniune și, întrucât, în urma expirării moratoriilor care au interzis vânzarea
de terenuri persoanelor străine, în special statele membre noi sunt expuse unor presiuni deosebit
de mari pentru a-și adapta legislația, deoarece prețurile comparativ scăzute ale terenurilor
accelerează vânzarea suprafețelor agricole către mari investitori;
R. întrucât o dispersie largă a terenurilor agricole este un principiu fundamental esențial al
economiei sociale de piață și reprezintă o condiție prealabilă importantă pentru coeziunea
socială, pentru crearea de locuri de muncă în zonele rurale, pentru o valoare adăugată ridicată a
agriculturii și pentru pacea socială;
S. întrucât terenurile utilizate pentru agricultura la scară mică au o semnificație deosebită
pentru gestionarea resurselor de apă și climă, bugetul carbonului și producția de alimente
sănătoase, dar și pentru biodiversitate, fertilitatea solului și conservarea peisajului; întrucât circa
20 % dintre terenurile agricole europene sunt deja afectate de schimbările climatice, eroziunea
solului din cauza acțiunii apei și a vântului și cultivarea necorespunzătoare; și întrucât, din
cauza încălzirii globale, anumite regiuni din UE, în special din sudul Europei, sunt deja afectate
de secetă și de alte fenomene meteorologice extreme, ceea ce va provoca deteriorarea solului și
limitarea accesului la terenuri de bună calitate și/sau terenuri adaptate utilizării agricole;
T. întrucât există un dezechilibru major în ceea ce privește distribuția terenurilor agricole de
înaltă calitate și întrucât aceste terenuri sunt decisive pentru calitatea produselor alimentare,
siguranța alimentară și bunăstarea oamenilor;
U. întrucât cererea de produse alimentare și de hrană pentru animale, de combustibili nefosili și
de materii prime regenerabile pentru industria combustibililor, chimică și textilă și bioeconomie
crește în permanență, ceea ce atrage după sine o creștere a prețurilor terenurilor;
V. întrucât exploatațiile agricole mici și mijlocii, o distribuție largă a proprietății sau arendarea
reglementată corespunzător și accesul la terenurile comunale reprezintă cea mai bună modalitate
de a asigura o atitudine responsabilă față de terenuri și o gestionare sustenabilă a acestora,
precum și de a promova identificarea și atașarea; întrucât aceste forme de proprietate
încurajează oamenii să rămână în regiunile rurale și le permite să lucreze acolo, ceea ce are un
impact pozitiv asupra infrastructurii socio-economice a regiunilor rurale, a securității
alimentare, a suveranității alimentare și a menținerii stilului de viață rural; întrucât distribuirea
inegală a terenurilor și a resurselor naturale și accesul inegal la acestea cresc riscul divizării
societății, al dezechilibrelor sociale, al scăderii calității muncii și vieții și al sărăciei; întrucât
nivelul înalt de concentrare al puterii în sectoarele din cadrul pieței alimentare a UE ar putea
avea un efect negativ asupra drepturilor consumatorilor și ar putea reduce veniturile
agricultorilor; întrucât agricultorilor care nu sunt proprietari ai terenurilor pe care le lucrează ar
trebui să li se asigure contracte de arendare suficient de solide și cu o durată suficientă pentru a
le garanta rentabilitatea investițiilor lor;
W. întrucât obiectivul politicii agricole europene este de a conserva modelul agricol european,
bazat pe o agricultură multifuncțională, caracterizată în primul rând de exploatații familiale și
cooperative la scară mică până la scară mijlocie, cu proprietate asupra terenului; întrucât o
distribuție amplă a proprietății, siguranță în privința drepturilor de utilizare a terenurilor și acces
la terenurile comunale, gestionate într-un mod sustenabil, garantează accesul echitabil la resurse
și o structură agricolă diversificată, legată de locul de reședință, cu tradiții, certitudine juridică și
responsabilitate față de societate; întrucât un astfel de model asigură menținerea produselor
tradiționale și suveranitatea alimentară și promovează inovarea, protejând totodată mediul și
garanțiile viitoare;
X. întrucât, pe lângă producția de alimente, exploatațiile agricole familiale îndeplinesc funcții
sociale și ecologice foarte importante, pe care modelul agricol industrial nu le poate îndeplini
întotdeauna; întrucât agricultura la scară mică și mijlocie practicată de familii de țărani singure
sau cu sprijinul consumatorilor reprezintă un model foarte promițător pentru viitor,
51
deoarece acest tip de exploatație este caracterizat adesea de un grad ridicat de diversificare
internă, fiind astfel rezistent, și contribuie la o valoare adăugată mare în mediul rural;
Y. întrucât concentrarea terenurilor agricole are un efect negativ asupra dezvoltării
comunităților rurale și a viabilității socio-economice a zonelor rurale și duce la pierderea de
locuri de muncă în agricultură, reducând astfel nivelul de trai al comunității agricole și
disponibilitatea alimentelor, conducând la apariția unor dezechilibre la nivelul dezvoltării
teritoriale și în sfera socială;
Z. întrucât viitorul sectorului agricol depinde de generația tânără și de disponibilitatea acesteia
de a inova și de a investi, lucru decisiv pentru viitorul mediului rural, aceasta fiind singura
modalitate de a pune capăt îmbătrânirii în sectorul agricol și de a garanta preluarea
exploatațiilor, fără de care contractul dintre generații își pierde valabilitatea; întrucât, pe de altă
parte, tinerii agricultori și antreprenorii începători se confruntă cu mari dificultăți în ceea ce
privește accesul la terenuri și la credite, fapt care poate reduce atractivitatea sectorului;
AA. întrucât accesul la terenuri este condiția fundamentală pentru înființarea unei exploatații
agricole, care, la rândul său, va crea locuri de muncă și va stimula dezvoltarea socială și
economică;
AB. întrucât prețurile de achiziționare și de arendă ale terenurilor agricole au crescut în multe
regiuni la un nivel care încurajează speculațiile financiare, astfel că numeroase exploatații
agricole se află în imposibilitatea, din punct de vedere comercial, de a-și păstra terenurile luate
în arendă sau de a achiziționa noi terenuri pentru ca exploatațiile mici și mijlocii să rămână
viabile, pentru a nu mai vorbi de posibilitatea de a lansa noi exploatații, deoarece abia există
terenuri disponibile pe piață;
AC. întrucât diferențele dintre statele membre în ceea ce privește prețurile terenurilor agricole
agravează și mai mult procesele de concentrare și întrucât evoluția prețurilor terenurilor nu
urmează tendințele economice din alte sectoare;
AD. întrucât, în multe state membre, prețurile de vânzare și, în unele cazuri, arendele pentru
terenurile agricole nu se mai orientează după veniturile care pot fi obținute din producția de
alimente;
AE. întrucât arendele deseori nu se mai orientează după veniturile care pot fi obținute din
agricultură și, prin urmare, cerințele de capital sunt mult prea mari și riscante pentru a începe
activități agricole;
AF. întrucât cererea de produse alimentare și de hrană pentru animale este suplimentată de o
cerere tot mai mare de materii prime pentru „bioeconomie”, exemple în acest sens fiind
biocombustibilii și materiile prime pentru industria chimică și textilă, ceea ce declanșează
interesul unor noi actori față de achiziționarea de terenuri;
AG. întrucât, dat fiind faptul că unele state membre încă mai trebuie să stabilească politici
funciare eficace, politicile și subvențiile UE pot încuraja uneori procesele de concentrare,
deoarece plățile directe legate de suprafață ajung într-o măsură mai mare la exploatații mari și la
agricultori care sunt deja bine stabiliți și utilizarea acestor fonduri duce la majorarea prețurilor
terenurilor, ceea ce tinde să ducă la excluderea de pe piața funciară a tinerilor, a noilor operatori
în căutare de terenuri pentru a începe activități agricole și a exploatațiilor mici și mijlocii care
deseori au mijloace financiare mai reduse; întrucât, acest lucru înseamnă că fondurile agricole
europene, destinate inclusiv exploatațiilor mici și mijlocii, nu rareori ajung în mâinile greșite;
AH. întrucât concentrarea terenurilor în mâinile unui număr redus de producători conduce la
denaturarea proceselor pieței și de producție și riscă să aibă un efect contraproductiv asupra
agriculturii din statele membre și/sau din întreaga UE;
AI. întrucât politica agricolă comună (PAC), astfel cum a fost reformată în 2013, a permis, de
asemenea, limitarea acestor efecte prin introducerea unei plăți mai mari pentru primele hectare,
cu o reducere progresivă a sprijinului; întrucât, în plus, aceste plăți directe legate de suprafață
joacă un rol esențial în a asigura competitivitatea și sustenabilitatea exploatațiilor agricole
europene care respectă standarde de producție înalte;
AJ. întrucât achiziționarea de terenuri agricole este considerată o investiție sigură în multe state
membre, în special după criza financiară și economică din 2007;
52
întrucât terenurile agricole sunt cumpărate în proporție alarmantă de investitori neagricoli și de
speculanți financiari, precum fondurile de pensii, companiile de asigurări și întreprinderile
comerciale; și întrucât proprietatea funciară va rămâne o investiție sigură chiar și în cazul unei
viitoare inflații;
AK. întrucât un număr de state membre au adoptat măsuri de reglementare pentru a-și proteja
terenul arabil împotriva achiziționării de către investitori; întrucât au fost înregistrate cazuri de
fraudă în timpul cumpărării de terenuri, care implică utilizarea „contractelor de buzunar”, în
care data încheierii contractului este falsificată; întrucât, în același timp, cantități mari de
terenuri au fost achiziționate de investitori;
AL. întrucât apariția unor bule speculative pe piețele terenurilor agricole are consecințe grave
pentru agricultură și întrucât speculațiile cu materii prime pe bursa de futures determină o
creștere suplimentară a prețurilor terenurilor agricole;
AM. întrucât există diverși factori care contribuie la fenomenul de acaparare a terenurilor,
printre care globalizarea în expansiune, creșterea demografică, cererea din ce în ce mai mare de
alimente și de materii prime naturale, precum și efectele contraproductive ale politicii agricole;
AN. întrucât concentrarea necontrolată a terenurilor agricole conduce la crearea unor
exploatații mari, orientate spre obținerea unui profit cât mai mare de pe urma producției
agricole, provocând adesea daune semnificative și ireversibile mediului;
AO. întrucât una dintre consecințele concentrării proprietății asupra terenurilor agricole este
transferul profiturilor și plăților impozitelor din zonele rurale către sediile centrale ale
întreprinderilor mari;
AP. întrucât normele existente privind plafonarea plăților directe peste 150 000 de euro nu se
aplică dacă persoanele juridice dețin mai multe filiale agricole care primesc, fiecare în parte,
plăți directe sub 150 000 de euro;
AQ. întrucât societățile cu răspundere limitată pătrund în sectorul agricol cu o viteză alarmantă;
întrucât aceste societăți acționează deseori la nivel transfrontalier, iar modelul lor de afaceri se
bazează în multe cazuri mai degrabă pe interesul față de speculații cu terenuri decât pe producția
agricolă;
AR. întrucât problemele descrise mai sus nu afectează doar terenurile agricole, ci, la fel de acut,
și pădurile și pescăriile,
1. subliniază că terenurile, gestionarea lor și normele de urbanism țin de competența statelor
membre; invită, în consecință, statele membre, să țină seama mai bine, în cadrul politicilor lor
publice, de conservarea și de gestionarea terenurilor agricole și de transferurile de terenuri;
2. invită Comisia să înființeze un serviciu observator pentru colectarea de informații și date
privind nivelul de concentrare a terenurilor agricole și arende în toată Uniunea, menționând că
acesta ar trebui să aibă următoarele sarcini: înregistrarea prețurilor de achiziționare și a
arendelor, precum și a comportamentului de piață al proprietarilor și al arendașilor; observarea
pierderii de terenuri agricole în urma schimbării destinației terenurilor, a tendințelor în ceea ce
privește fertilitatea solului și eroziunea solului; emiterea de rapoarte periodice;
3. consideră că statele membre ar trebui să schimbe regulat între ele și cu Comisia informații
referitoare la legislația lor națională în ceea ce privește terenurile, schimbarea destinației
terenurilor și, în special, cazurile de achiziționare a terenurilor în scopul speculației;
4. invită Comisia să înființeze un grup operativ la nivel înalt în vederea analizării problemei
concentrării terenurilor agricole, să efectueze un studiu cu privire la impactul măsurilor politice
adoptate de UE și de statele membre asupra concentrării terenurilor și a producției agricole și să
analizeze totodată riscurile pe care concentrarea terenurilor le prezintă pentru securitatea
aprovizionării cu alimente, ocuparea forței de muncă, mediu, calitatea solurilor și dezvoltarea
rurală;
5. invită statele membre să își axeze politicile de exploatare a terenurilor pe utilizarea
instrumentelor disponibile – precum fiscalitatea, schemele de ajutoare și finanțarea acordată în
cadrul PAC – pentru a menține pe întreg teritoriul UE un model agricol bazat pe exploatațiile
agricole familiale;
53
6. invită Comisia și statele membre să colecteze, în mod regulat, în toate statele membre, date
de calitate comparabilă privind nivelul arendelor și prețurile terenurilor, inclusiv în cazul
achiziționării de terenuri prin achiziționarea de acțiuni, precum și în legătură cu tranzacțiile care
implică suprafețe mari de terenuri, pierderea sau încălcarea drepturilor de utilizare și creșterile
de preț speculative; invită Comisia să publice orientări privind armonizarea practicilor contabile
și să încurajeze împărtășirea celor mai bune practici din domeniul legislațiilor naționale pentru a
identifica măsuri de garantare a terenurilor agricole și a activităților agricole;
7. consideră că este necesar ca statele membre să creeze inventare armonizate ale terenurilor
agricole, în care să fie înregistrate cu precizie, la zi și comprehensibil toate drepturile de
proprietate și drepturile de utilizare legate de terenurile agricole – respectând pe deplin
drepturile în materie de protecție a datelor ale părților implicate – urmând ca aceste informații să
fie prezentate sub formă de statistici anonimizate, accesibile public;
8. invită Comisia ca, pornind de la această bază, să prezinte Consiliului și Parlamentului, la
intervale regulate, rapoarte referitoare la situația utilizării terenurilor și la structura, prețurile și
politicile și legile naționale legate de proprietatea și arendarea terenurilor agricole, precum și să
prezinte rapoarte Comitetului pentru securitatea alimentară mondială (CSA) referitoare la
punerea în aplicare de către UE a Orientărilor voluntare privind guvernanța responsabilă a
proprietății funciare, a locurilor de pescuit și a pădurilor în contextul securității alimentare la
nivel național (VGGT) emise de CSA;
9. ia act de faptul că programele de consolidare a parcelelor de teren fragmentate folosind
diferite proceduri în cadrul unui sistem integrat de gestionare a terenurilor care ține seama de
condițiile locale și regionale reprezintă un instrument indispensabil pentru îmbunătățirea
structurilor agricole și soluționarea conflictelor legate de utilizarea terenurilor; recomandă, în
acest sens, ca, atunci când consolidarea terenurilor este asigurată prin arendarea unui teren,
prețul arendei să depindă de capacitatea de producție și de profitabilitate, aceste elemente fiind
cele mai potrivite pentru economia agricolă și invită statele membre să își împărtășească
experiențele în domeniul gestionării terenurilor agricole;
10. este de opinie că o politică a pieței funciare bine gândită și coordonată, pusă în aplicare
împreună cu instrumentul pentru planificarea regională și locală a utilizării terenurilor, ar trebui
să contribuie la reducerea utilizării neagricole a terenurilor;
11. recunoaște că, deși politica funciară ține în esență de competența statelor membre, aceasta
poate fi afectată de PAC sau de domenii de politică relevante, cu un impact semnificativ asupra
competitivității exploatațiilor pe piața internă; consideră că politica funciară trebuie să
contribuie la asigurarea unei distribuții largi, juste și echitabile a proprietății asupra terenurilor și
a accesului la terenuri, precum și a statutului arendașilor într-un cadru adecvat, deoarece aceasta
influențează direct condițiile de viață și de muncă, precum și calitatea vieții; atrage atenția
asupra funcției sociale importante a deținerii terenurilor și a gestionării acestora de-a lungul
generațiilor, dat fiind faptul că pierderea de exploatații și de locuri de muncă duce la declinul
agriculturii europene țărănești, dar și al regiunilor rurale, determinând astfel schimbări
structurale nedorite la nivelul întregii societăți;
12. invită statele membre ca, în vederea atingerii obiectivelor PAC, să acorde prioritate la
achiziționarea sau arendarea de terenuri agricole producătorilor locali la scară mică și mijlocie,
noilor operatori și tinerilor agricultori – asigurând totodată accesul egal pe genuri, inclusiv
drepturi de preempțiune atunci când acestea există, deoarece în interesul unei dezvoltări sigure
și sustenabile a exploatațiilor agricole este avantajos pentru acestea să dețină o parte cât mai
mare a terenurilor pe care le exploatează, în special în contextul interesului tot mai mare al
actorilor din afara sectorului agricol față de achiziționarea de terenuri agricole, adesea doar în
scopul speculației; încurajează statele membre să promoveze exploatațiile familiale la scară
mică și metodele de producție sustenabile;
13. reamintește că costurile ridicate ale investițiilor împiedică achiziționarea și luarea în arendă
a terenurilor agricole și a zonelor împădurite de către exploatațiile familiale și cooperative la
scară mică până la scară mijlocie;
54
14. recunoaște importanța exploatațiilor familiale la scară mică pentru viața rurală, deoarece ele
joacă un rol activ în cadrul structurilor economice din zonele rurale prin conservarea
patrimoniului cultural și a vieții rurale, îmbunătățind viața socială și utilizând sustenabil
resursele naturale, pe lângă producerea unei cantități suficiente de alimente sănătoase și de
înaltă calitate, și garantând o distribuție largă a proprietății asupra terenurilor în zonele în cauză;
subliniază problemele care apar la transmiterea exploatațiilor de la o generație la alta, în special
în cazul transmiterii exploatațiilor în afara cercului familial și invită statele membre să colecteze
date cu privire la aceste fenomene și să creeze cadrul juridic necesar pentru soluționarea acestor
probleme;
15. reamintește sprijinul acordat tinerilor agricultori în cadrul PAC, al cărui obiectiv este
promovarea accesului lor la agricultură; solicită, de asemenea, o abordare cuprinzătoare, prin
intermediul căreia tinerii agricultori calificați, femeile și alții care doresc să desfășoare activități
agricole să aibă posibilitatea de a prelua sau înființa exploatații; remarcă, însă, că noii operatori
încă mai întâmpină obstacole legate de bariere structurale precum prețurile ridicate ale
terenurilor sau impozitarea ridicată în cazul succesiunii exploatației în afara familiei;
16. subliniază relevanța politicii structurale europene pentru promovarea zonelor rurale, de
exemplu în vederea asigurării, în ceea ce privește accesul la terenurile agricole, a unei asistențe
speciale destinate firmelor individuale și cooperativelor mici și mijlocii, tinerilor și în special
femeilor;
17. subliniază dificultățile legate de accesul la credite în scopul achiziționării sau arendării de
terenuri, în special în cazul noilor operatori și al tinerilor agricultori; invită Comisia să ofere
instrumente adecvate, în cadrul PAC și al politicilor conexe, care facilitează pătrunderea
acestora în sectorul agricol prin asigurarea accesului echitabil la credite sustenabile;
18. consideră că comunitățile locale ar trebui să fie implicate în deciziile privind utilizarea
terenurilor;
19. invită statele membre să prevadă stimulente pentru dezvoltarea agriculturii urbane și a altor
forme de agricultură participativă și de mecanisme de partajare a terenurilor, ținând seama, pe
de o parte, de accesul limitat la terenuri agricole în zonele rurale și, pe de altă parte, de interesul
tot mai mare față de agricultura urbană și peri-urbană;
20. încurajează statele membre să depună mai multe eforturi în domeniul transferului de
cunoștințe prin proiecte de cercetare și inovare pentru a îmbunătăți calitatea solului prin
aplicarea practicilor de agro-mediu, recunoscând faptul că terenul agricol stă la baza producției
alimentare, a unor ecosisteme durabile și a unor zone rurale prospere;
21. invită statele membre să își elaboreze politicile privind piața funciară astfel încât să permită
accesul la proprietate sau arendă în condiții financiare corespunzătoare activității agricole și să
monitorizeze prețurile și arendele terenurilor agricole; solicită, în plus, ca tranzacțiile care
implică terenuri agricole să fie supuse unei proceduri ex ante în cadrul căreia să se verifice
conformitatea în ceea ce privește legislația funciară națională, iar aceasta să se aplice și
fuziunilor, divizărilor și înființării de fundații; este de opinie că ar trebui să existe controale mai
stricte în ceea ce privește contractele de arendare, o cerință de raportare a neregulilor și
posibilitatea aplicării de sancțiuni, deoarece arenda este de multe ori primul pas către
cumpărare; îndeamnă statele membre să se asigure că politica de arendare include cerința ca
arendașii să practice agricultura; este de opinie că politica privind piața funciară ar trebui să
contribuie la împiedicarea dobândirii unei poziții dominante pe piețele funciare;
22. încurajează toate statele membre să recurgă la instrumentele pentru reglementarea pieței
funciare care deja sunt utilizate cu succes în unele state membre, în conformitate cu dispozițiile
din tratatele UE, cum ar fi obligația de aprobare de către stat a vânzării și arendării terenurilor,
drepturile de preemțiune, obligația arendașilor de a practica agricultura, limitarea dreptului de
achiziționare de către persoane juridice, plafoanele pentru numărul de hectare ce poate fi
cumpărat, favorizarea agricultorilor, planificarea utilizării terenurilor, indexarea prețurilor în
funcție de veniturile exploatației etc.;
23. subliniază că sistemele judiciare naționale trebuie să protejeze drepturile tuturor părților în
contextul neregulilor din domeniul contractelor de arendă și că autoritățile naționale ar trebui să
55
ia măsuri pentru a elimina orice carențe din legislația națională existentă care fac posibile
abuzurile legate de contracte;
24. reamintește măsurile pozitive luate de unele state membre pentru a reglementa piețele lor
funciare în scopul evitării tranzacțiilor funciare speculative; reamintește statelor membre faptul
că prin legislația fiscală au la dispoziție o pârghie eficace de reglementare a pieței funciare;
25. invită statele membre să își elaboreze politicile de reglementare a pieței funciare astfel încât
să atenueze creșterea prețurilor de achiziție sau a arendei pentru terenurile agricole; solicită, de
asemenea, ca aceste prețuri să fie supuse unui proces de autorizare, care să se aplice și în cazul
fuziunilor, divizărilor și al înființării de fundații; este de opinie că ar trebui să existe controale
mai stricte în ceea ce privește contractele de arendare, o cerință de raportare a neregulilor și
posibilitatea aplicării de sancțiuni, deoarece arenda este de multe ori primul pas către
cumpărare;
26. invită statele membre să sprijine sau să creeze instituții adecvate cu participarea statului și
supraveghere publică în domeniul gestionării terenurilor;
27. invită statele membre și Comisia să susțină toate măsurile inovatoare de partajare a
terenurilor favorabile instalării tinerilor agricultori, în special prin intermediul fondurilor de
investiții, pe baza principiului solidarității, care permit deponenților să își plaseze fondurile într-
un mod util societății pentru a sprijini tinerii care nu dispun de resurse suficiente să
achiziționeze terenuri și să demareze o activitate agricolă;
28. invită UE și statele sale membre ca, în interesul elaborării unor principii directoare clare ale
UE în ceea ce privește structura agricolă, să pună în aplicare VGGT, ratificate de toate statele
membre; invită, în special, statele membre să ia în considerare obiectivele sociale, economice și
de mediu mai ample și să evite impactul nedorit al speculației cu terenuri și al concentrării
terenurilor asupra comunităților locale atunci când iau măsuri privind utilizarea și controlarea
resurselor deținute de stat; invită statele membre să prezinte Comisiei rapoarte privind utilizarea
și aplicarea acestor orientări în cadrul politicilor lor de guvernanță funciară;
29. sugerează Comisiei, în această privință, să adopte recomandări privind guvernanța funciară
în UE, în concordanță cu VGGT și ținând seama de cadrele orizontale ale UE în domeniul
agriculturii, al mediului, al pieței interne și al coeziunii teritoriale;30. sugerează că plățile
directe ar prezenta un raport mai bun costuri-beneficii dacă ar putea fi plătite pe baza bunurilor
publice ambientale și socio-economice furnizate de o exploatație agricolă, și nu doar în funcție
de suprafața terenului pe care aceasta îl cuprinde;
31. scoate în evidență posibilitățile care stau la dispoziția statelor membre pentru a reduce acea
parte a plăților directe care depășește limita superioară de 150 000 de euro cu cel puțin 5 %,
astfel cum se prevede la articolul 11 din Regulamentul nr. 1307/2013 (Regulamentul privind
plățile directe);
32. consideră că, în cadrul PAC reformate, ar trebui să se introducă plafoane și să se ajusteze
sistemul de plăți
directe, în așa fel încât să se acorde o pondere mai mare primelor hectare, și să se ia măsuri
pentru a facilita investițiile și acordarea de ajutoare directe pentru micile exploatații agricole;
invită Comisia să introducă un sistem mai eficace de redistribuire a ajutoarelor, pentru a evita
concentrarea funciară;
33. încurajează statele membre să recurgă mai mult la posibilitățile de care dispun deja pentru
limitarea și redistribuirea fondurilor PAC, cum ar fi posibilitatea ca 30 % din plățile directe să
fie acordate pentru primul hectar, ca o modalitate de consolidare a agriculturii la scară mică și a
celei familiale, cu condiția ca, în același timp, să fie aplicate cerințele de la articolele 41 și 42
din Regulamentul privind plățile directe; propune ca tratamentul preferențial pentru primele
hectare să nu se determine în funcție de exploatație, ci la nivelul societății-mamă; invită, prin
urmare, Comisia să publice, respectând normele de protecție a datelor, nu doar informațiile
referitoare la proprietarii exploatațiilor care primesc subvenții din PAC, ci și cele referitoare la
beneficiari, cum ar fi proprietarii terenurilor / societățile-mamă;
34. subliniază importanța unei definiții distinctive la nivelul UE a conceptului de „fermier
activ”,
56
care să fie legată în mod clar de conceptul de muncă într-o exploatație agricolă și care să facă o
distincție precisă între terenurile eligibile și cele neeligibile (de exemplu, aeroporturile, zonele
industriale deschise, terenurile de golf); invită Comisia să se asigure că numai fermierii activi
beneficiază de sprijin direct;
35. invită Comisia să monitorizeze toate domeniile de politică relevante, precum agricultura,
energia, mediul, dezvoltarea rurală, mobilitatea, finanțele și investițiile, pentru a stabili dacă
acestea promovează sau împiedică concentrarea terenurilor agricole în UE și, cu implicarea
agricultorilor și a organizațiilor acestora, precum și a altor actori relevanți ai societății civile, să
lanseze o procedură de consultare pentru a evalua situația actuală a gestionării terenurilor
agricole în conformitate cu VGGT și cu mandatul adoptat de CSA;
36. recomandă statelor membre să efectueze o examinare specifică a punerii în aplicare a PAC
actuale la nivel național în vederea identificării eventualelor efecte indezirabile ale concentrării
terenurilor;
37. confirmă constatarea Comisiei că solul este o resursă finită, care deja este supusă unor
presiuni mari din cauza schimbărilor climatice, a eroziunii solului și a exploatării excesive sau a
schimbării destinației sale și, prin urmare, sprijină măsurile eco-sociale pentru protecția solului,
subliniind totodată că solul ține de competența exclusivă a statelor membre;
38. solicită să se asigure o protecție specială terenurilor agricole pentru a permite statelor
membre ca, în coordonare cu autoritățile locale și organizațiile de fermieri, să reglementeze
vânzarea, exploatarea și arendarea terenurilor agricole în vederea garantării securității
alimentare în conformitate cu tratatele UE și cu jurisprudența Curții Europene de Justiție privind
drepturile cutumiare asupra terenurilor și accesul la terenuri, precum și ținând seama de cele
patru libertăți fundamentale europene și de interesul public;
39. propune ca, în interesul transparenței interinstituționale, Comisia să îi ofere Parlamentului
un acces mai bun la documentele legate de procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor
din tratate și la procedurile preliminare legate de reglementarea pieței funciare de către statele
membre;
40. invită Comisia ca, împreună cu statele membre și cu părțile interesate, să publice un
ansamblu de criterii clare și cuprinzătoare, incluzând tranzacțiile cu terenuri agricole pe piețele
de capital, care să asigure condiții de concurență echitabile și să le indice clar statelor membre
ce măsuri de reglementare a pieței funciare sunt permise, ținând seama de interesul public și de
cele patru libertăți ale Uniunii Europene, cu scopul de a asigura simplificarea achiziționării de
terenuri de către agricultori pentru activități agricole și silvicole; invită Comisia să analizeze
posibilitatea introducerii unui moratoriu asupra procedurilor în curs de desfășurare menite să
evalueze dacă legislațiile statelor membre privind comercializarea terenurilor agricole respectă
legislația UE până când vor fi publicate criteriile menționate mai sus;
41. invită Comisia să sensibilizeze statele membre cu privire la combaterea evaziunii fiscale, a
corupției și a practicilor ilegale (cum ar fi „contractele de buzunar”) în contextul tranzacțiilor
funciare și să le sprijine în acest sens; atrage atenția asupra abuzurilor anchetate în prezent de
autoritățile judiciare din anumite state membre cu privire la procesul de achiziție a terenurilor
agricole;
42. salută propunerea de simplificare a PAC, în special măsurile care vizează reducerea
costurilor și a sarcinilor administrative pentru exploatațiile familiale, precum și pentru
microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii din zonele rurale;
43. invită Comisia să mențină, în cursul elaborării proiectului PAC pentru perioada de după
2020, măsurile de combatere a concentrării terenurilor agricole și să dezvolte măsuri
suplimentare de sprijinire a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii;
44. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei,
precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.
(1)
Studiul „Amploarea fenomenului de acaparare a terenurilor agricole în UE” realizat de Comisia
pentru agricultură și dezvoltare rurală din cadrul Parlamentului European, pagina 24
(PE540.369).
57
(2)
ibid.
(3)
Landwirtschaftliche Bodenmarktpolitik: Allgemeine Situation und Handlungsoptionen (Politica
privind piața funciară a terenurilor agricole: situația generală și acțiuni posibile), raportul
grupului de lucru federal-regional pentru politica privind piața funciară, în conformitate cu
decizia șefilor departamentelor agricole ale landurilor din 16 ianuarie 2014 (martie 2015), p. 37.
EXPUNERE DE MOTIVE
➢ Concentrarea terenurilor – o temă europeană
Teme precum acapararea de terenuri și concentrarea terenurilor au fost multă vreme asociate cu
țările din sudul planetei. Însă la o privire mai atentă se poate observa că concentrarea terenurilor
agricole este de mai mulți ani o realitate și în Europa.
Concentrarea terenurilor se referă la situația în care comerțul cu terenuri agricole este
caracterizat de un ordin de mărime al achizițiilor de terenuri care nu este uzual în Europa.
Cifrele disponibile pentru 2010 indică faptul că, la nivelul UE-27, doar 3 % din exploatații
dețineau deja controlul asupra 50 % din terenurile europene utilizate în scopuri agricole și, în
schimb, în anul 2012, 80 % din exploatații aveau în uz doar 12 % din terenurile agricole.
Gradul de concentrare a terenurilor agricole în Europa este similar distribuției neuniforme a
proprietății funciare în țări precum Brazilia, Columbia și Filipine.
Terenurile agricole nu sunt bunuri comerciale obișnuite, deoarece solul nu poate fi multiplicat,
iar accesul la acesta face parte din drepturile omului. Concentrarea terenurilor agricole în
mâinile unui număr mic de actori este asociată cu efecte sociale, culturale, economice și politice
profunde în toate statele membre ale UE.
Asemenea concentrării de capital, o concentrare prea mare a terenurilor agricole divizează
societatea, destabilizează regiunile rurale, pune în pericol securitatea alimentară și, implicit,
obiectivele ecologice și sociale europene.
În general lipsesc datele cuprinzătoare, transparente, de actualitate, de calitate și unitare la nivel
european în legătură cu evoluția prețurilor și volumelor pe piața funciară europeană. Acest lucru
este valabil atât în cazul prețurilor de achiziționare a terenurilor și a arendelor, cât și în cazul
cotelor de participare în exploatații.
➢ Efectele asupra agriculturii în Europa
Prețurile de achiziționare și de arendă ale terenurilor agricole au crescut în multe regiuni din
Europa la un nivel din cauza căruia numeroase exploatații agricole se află în imposibilitatea de a
se proteja de pierderea terenurilor luate în arendă sau de a-și extinde terenurile prin
achiziționarea de terenuri, pentru ca exploatațiile lor să rămână viabile. Pe lângă faptul că nu
prea există terenuri pe piața funciară, prețurile de arendare nu se mai orientează după producția
agricolă care poate fi obținută. Astfel, cerințele de capital sunt mult prea mari și mult prea
riscante pentru agricultorii începători.
➢ Efectele asupra societății
Concentrarea terenurilor afectează în primul rând agricultorii și lucrătorii agricoli. Abia la o
privire mai atentă devin evidente efectele asupra societății în ansamblul său.
Proprietatea este condiția ideală pentru gestionarea responsabilă a solului și pentru o exploatare
sustenabilă a terenurilor. Aceasta promovează atașamentul și este un factor care încurajează
oamenii să rămână în regiunile rurale.
58
O dispersie largă a proprietății este un principiu fundamental esențial al economiei sociale de
piață și reprezintă o condiție prealabilă importantă pentru coeziunea socială în cadrul unei
economii.
Terenurile utilizate în scopuri agricole nu sunt doar baza de neînlocuit pentru producția de
alimente și furaje de înaltă calitate, ci ele au și o semnificație deosebită pentru gestionarea
resurselor de apă, pentru biodiversitate și fertilitatea solului, deja afectate de schimbările
climatice și eroziunea solului.
Motivele concentrării terenurilor agricole în UE și provocările care rezultă din aceasta
Chiar dacă nivelul prețurilor terenurilor agricole din statele membre ale UE sunt diferite,
concentrarea terenurilor se intensifică în toată Europa și are astfel efecte negative asupra
agricultorilor.
Motivele concentrării terenurilor în UE sunt diverse. Astfel, achiziționarea de terenuri se
numără în prezent printre cele mai bune și mai sigure posibilități de investiție și de câștig pentru
investitorii din toată lumea, din cauza cererii crescânde de alimente și furaje, de materii prime
regenerabile pentru industria combustibililor, cea chimică și cea textilă, dar și de combustibili
nefosili.
Perioada persistentă de dobânzi scăzute declanșată de criza financiară este unul dintre motivele
„evadării către activele reale”, și anume proprietatea funciară. Drept consecință, și investitorii
din afara sectorului agricol sunt interesați de achiziționarea de terenuri.
Pe lângă concentrarea terenurilor, o altă amenințare vine din utilizarea terenurilor în alte scopuri
decât cel agricol, cum ar fi impermeabilizarea solului, urbanizarea, turismul și proiectele de
infrastructură.
În plus, multe domenii politice și subvenții ale UE sprijină eforturile de extindere ale
exploatațiilor agricole sau atrag investitori din afara sectorului agricol. Plățile directe legate de
suprafață, de exemplu, au drept rezultat acordarea de plăți disproporționat de mari exploatațiilor
mari.
Un efect similar au și programele de sprijin ale UE sau ale statelor membre care promovează, de
exemplu, combustibilii nefosili, generând prin aceasta o concurență între alimente, furaje și
combustibili.
Amploarea și viteza concentrării terenurilor sunt alarmante, în special în țări precum România,
Ungaria și Bulgaria. Însă chiar și în Germania, Italia și Spania aceste probleme nu sunt
necunoscute.
Multe state membre au recunoscut problema și încearcă să contracareze această tendință prin
legislație. Însă deseori apar conflicte cu una dintre cele patru libertăți fundamentale europene:
libera circulație a capitalului. Această libertate fundamentală, care se aplică în întreaga UE și
include o interdicție a discriminării cetățenilor din alte țări ale UE, întâmpină rezistență în
contextul vânzării de terenuri agricole.
➢ Accesul la terenuri agricole este esențial
Concentrarea terenurilor agricole în UE are diverse efecte asupra societății și asupra
agricultorilor activi. Viabilitatea sectorului agricol în viitor depinde în mod special de accesul
tinerilor la terenuri agricole. Disponibilitatea acestora de a inova și de a investi este decisivă
pentru viitorul regiunilor rurale. Doar în acest fel se poate pune capăt îmbătrânirii în sectorul
agricol și asigura preluarea exploatațiilor și realizarea obiectivului unei agriculturi
multifuncționale cu exploatații familiale și cooperative gestionate de proprietari.
59
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN
FOND
Data adoptării 21.3.2017
Rezultatul votului final +:
–:
0:
34
2
6
Membri titulari prezenți la
votul final
John Stuart Agnew, Clara Eugenia Aguilera García, Eric
Andrieu, José Bové, Daniel Buda, Nicola Caputo, Michel
Dantin, Jean-Paul Denanot, Albert Deß, Diane Dodds,
Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Luke Ming Flanagan,
Martin Häusling, Esther Herranz García, Jan Huitema,
Peter Jahr, Ivan Jakovčić, Elisabeth Köstinger, Zbigniew
Kuźmiuk, Philippe Loiseau, Mairead McGuinness, Nuno
Melo, Ulrike Müller, James Nicholson, Maria Noichl,
Marijana Petir, Laurenţiu Rebega, Jens Rohde, Maria Lidia
Senra Rodríguez, Ricardo Serrão Santos, Czesław Adam
Siekierski, Tibor Szanyi, Marco Zullo
Membri supleanți prezenți
la votul final
Paul Brannen, Angélique Delahaye, Maria Heubuch, Karin
Kadenbach, Anthea McIntyre, Massimo Paolucci, John
Procter, Molly Scott Cato, Estefanía Torres Martínez,
Vladimir Urutchev
VOTUL FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ÎN FOND
34 +
ALDE Jan Huitema, Ivan Jakovčić, Ulrike Müller, Jens Rohde
ECR Zbigniew Kuźmiuk
EFDD Marco Zullo
ENF Laurențiu Rebega
GUE/NGL Luke Ming Flanagan, Maria Lidia Senra Rodríguez, Estefanía Torres
Martínez
NI Diane Dodds
PPE Daniel Buda, Michel Dantin, Herbert Dorfmann, Norbert Erdős, Esther
Herranz García, Elisabeth Köstinger, Nuno Melo, Marijana Petir,
Czesław Adam Siekierski, Vladimir Urutchev
S&D Clara Eugenia Aguilera García, Eric Andrieu, Paul Brannen, Nicola
Caputo, Jean-Paul Denanot, Karin Kadenbach, Maria Noichl, Massimo
Paolucci, Ricardo Serrão Santos, Tibor Szanyi
Verts/ALE José Bové, Martin Häusling, Molly Scott Cato
2 -
EFDD John Stuart Agnew
ENF Philippe Loiseau
6 0
ECR Anthea McIntyre, James Nicholson, John Procter
PPE Albert Deß, Peter Jahr, Mairead McGuinness
6. Amendamente depuse – 124
Comisie: PETI (Petiții)
Raport: Cecilia Wikström – Monitorizarea aplicării legislației UE 2015 (06/03/2017)
➢ Amendament 1, Laurenţiu Rebega: recunoaște rolul important al Comisiei pentru
petiții ca legătură între cetățenii UE, întreprinderi, organizațiile societății civile și
instituțiile UE, în special în această perioadă problematică pe care o traversează
Uniunea; ia act de contribuția importantă a acestei comisii şi subliniază necesitatea
îmbunătățirii conștientizării importanței dreptului de petiționare de către cetățenii
statelor membre;
➢ Amendament 2, Laurenţiu Rebega: remarcă faptul că petițiile reprezintă o sursă de
informații directe nu numai cu privire la încălcările și deficiențele aplicării dreptului
UE în statele membre, ci și la posibilele lacune ale legislației; subliniază importanța
simplificării reglementărilor și a aplicării principiului subsidiarității, în scopul
facilitării transpunerii de către statele membre a directivelor Uniunii Europene; salută
faptul că aplicarea dreptului UE este considerată de Comisie o prioritate, astfel încât
cetățenii să poată beneficia de acesta în viața lor de zi cu zi;
➢ Amendament 3, Laurenţiu Rebega: invită Comisia să coopereze cu statele membre
pentru a asigura aplicarea normelor privind libera circulație a persoanelor;
reamintește că, pe lângă faptul că este una dintre libertățile fundamentale ale UE, libera
circulație a persoanelor apare frecvent ca obiect al petițiilor;
➢ Amendament 4, Laurenţiu Rebega: reamintește că, datorită fluxurilor de migrație
către Europa, UE se confruntă cu o provocare juridică, politică și umanitară fără
precedent;
➢ Amendament 5, Laurenţiu Rebega: observă că numărul procedurilor EU Pilot
deschise în 2015 a fost cel mai scăzut din istoria proiectului, în schimb numărul
procedurilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor este în continuare considerabil;
Comisie: PETI
Raport: Notis Marias, Raport privind deliberările Comisiei pentru petiții, articolul 216
alineatul (7), în cursul anului 2016 (24/10/2017)
➢ Amendament 1, Laurenţiu Rebega: N a. întrucât articolul 10 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene prevede că orice cetățean are dreptul de a participa la
viața democratică a Uniunii, iar deciziile la nivelul instituțiilor europene se iau în mod
cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean;
➢ Amendament 2, Laurențiu Rebega: întrucât inițiativa cetățenească europeană (ICE)
este un instrument important de consolidare a participării cetățenilor la procesul
61
decizional politic al UE, iar potențialul acesteia ar trebui pe deplin exploatat și
promovat în mod activ în rândul cetățenilor;
➢ Amendament 3, Laurențiu Rebega: subliniază rolul esențial pe care Comisia pentru
petiții îl are ca punct de contact unde cetățenii și rezidenții UE pot depune plângeri și
unde solicitările cetățenilor sunt examinate și soluționate într-un interval de timp
rezonabil;
➢ Amendamentul 4, Laurențiu Rebega: solicită Comisiei să dea curs în mod
corespunzător cererilor de asistență din partea Comisiei pentru petiții și să
îmbunătățească calitatea răspunsurilor, în esență, precum și în profunzime, pentru a
garanta faptul că preocupările cetățenilor europeni sunt abordate în mod
corespunzător; insistă ca Comisia să identifice mijloace pentru intensificarea
cooperării cu autoritățile statelor membre atunci când trebuie să se răspundă
solicitărilor de informații cu privire la punerea în aplicare și respectarea legislației
UE;
➢ Amendamentul 5, Laurențiu Rebega: subliniază sprijinul acordat de comisie pentru
inițiativa cetățenească europeană; ia act de propunerea Comisiei de revizuire a
regulamentului; subliniază importanța acestui instrument pentru participarea
participare democratică a cetățenilor la procesul decizional; solicită Comisiei să
asigure deplină eficiență inițiativei cetățenești europene;
Comisie: PETI
Raport: Laurenţiu Rebega (PE609.302v01-00) Proiect de aviz - Raportul anual privind situația
drepturilor fundamentale în UE în 2016 (16/10/2017)
➢ Amendament 1, Laurenţiu Rebega:
- 1. întrucât petițiile adresate Parlamentului European reprezintă unul dintre cele mai
importante mijloace prin care cetățenii pot atrage atenția asupra presupuselor încălcări
ale drepturilor fundamentale pe care le-au suferit, iar cetățenii trebuie să fie conștienți
de existența acestui instrument;
➢ Amendament 2, Laurențiu Rebega:
- 1 a. întrucât, în anul 2016, Parlamentul European a primit 245 de petiții cu privire la
posibile încălcări ale drepturilor fundamentale, reprezentând 16% din totalul petițiilor
primite în acel an;
Comisie: PETI
Raport: Jaroslaw Walesa (PE606.197v01-00) -Revizuirea Regulamentului (UE) 211/201 l
privind inițiativa cetățenilor (2017/2024 (INL))
➢ Amendament 1, Laurenţiu Rebega și Mara Bizzotto: Reamintește că Tratatul privind
Uniunea Europeană prevede dreptul cetățenilor de a se implica în viața democratică a
Uniunii și că obiectivul ICE este de a permite cetățenilor să exercite acest drept; ia act
de forma excesiv de restrictivă și împovărătoare a regulamentului actual al ICE, ceea ce
face foarte dificilă utilizarea acestuia;
➢ Amendament 2, Laurenţiu Rebega și Mara Bizzotto: Invită Comisia să sporească
transparența procesului său de luare a deciziilor și să clarifice în mod formal criteriile
de admisibilitate ale CEI, oferind motive exhaustive de respingere a unei ICE; invită
Comisia să codifice hotărâri ale Curții de Justiție în cauze referitoare la inițiativele
"Minority Safepack" și "Stop TTIP" · solicită posibilitatea înregistrării unor părți ale
unei ICE care nu este admisibilă în ansamblu;
➢ Amendament 3, Laurenţiu Rebega și Mara Bizzotto: Solicită simplificarea colectării
semnăturilor on-line („OCS”) și a verificării și o abordare progresivă în combaterea
barierelor „ocs”. Invită Comisia să abordeze divergențele privind cerințele date în
sistemele naționale, în special în ceea ce privește naționalitatea și locul de reședință.
62
Salută propunerea Comisiei AFCO, conform căreia Comisia gestionează un sistem OCS
centralizat gratuit; sugerează că acest sistem utilizează tehnologiile existente și
demonstrate pe platforma on-line și permite sinergiile cu instrumentele de social media
pentru a genera o colecție de semnături mai răspândită "ia act de sondajul public al
Comisiei privind crearea unei" platforme ECI de colaborare "; invită Comisia să
prelungească perioada de colectare astfel încât ora pentru colectare să înceapă să
curgă de la data înregistrării ECI; solicită o mai mare transparență pentru stabilirea
finanțării ICE;
➢ Amendament 4, Laurenţiu Rebega și Mara Bizzotto: Sprijină propunerea AFCO de a
asigura urmărirea succesului ECI; îndeamnă Comisia să propună o propunere
legislativă concretă ca rezultat al unei ICE de succes, utilizând în același timp întregul
potențial al Parlamentului European în calitate de colegislator; solicită menținerea
sistemului actual de desemnare tematică a comitetelor principale în funcție de
competență, cu PETI ca comitet asociat; reamintește importanța audierilor publice în
ceea ce privește asigurarea adoptării unei abordări incluzive pentru creșterea
participării diferitelor părți interesate;
Comisie: REGI (Dezvoltare regională)
PROIECT DE PROPUNERE DE REZOLUȚIE - în urma întrebării cu solicitare de răspuns oral
B8 0000/2016 în conformitate cu articolul 128 alineatul (5) din Regulamentul de procedură
privind implementarea cu întârziere a programelor operaționale ale fondurilor ESI - impactul
asupra politicii de coeziune și modul în care se desfășoară (2016/0000 (RSP)) - 31.01.2017
➢ Amendament 2, Laurenţiu Rebega: Subliniază că introducerea mai multor cerințe
noi, cum ar fi concentrarea tematică și condiționalitățile ex-ante, a fost una dintre
principalele cauze ale întârzierilor în punerea în aplicare; atrage atenția asupra
faptului că ritmul actual de implementare ar putea duce la sume mari de dezangajări în
următorii ani;
➢ Amendament 3, Laurenţiu Rebega: Consideră că, din cauza acestor întârzieri în
punerea în aplicare și utilizarea instrumentelor financiare în cadrul programelor
operaționale ale fondurilor ESI riscă să genereze: reducerea ratelor plăților, resursele
de capital - excesive, incapacitatea de a atrage un nivel satisfăcător al capitalului
privat, reducerea efectului de pârghie și probleme de evoluție;
➢ Amendament 4, Laurenţiu Rebega: Invită, prin urmare, Comisia, în strânsă
cooperare cu statele membre, să prezinte un plan de acțiune de punere în aplicare în
primul trimestru al anului 2017 pentru a accelera progresul programelor operaționale
ale fondurilor ESI; consideră că măsurile adaptate pentru fiecare stat membru
reprezintă cea mai adecvată modalitate de a accelera punerea în aplicare a
programelor operaționale;
➢ Amendament 4, Laurenţiu Rebega: Consideră că fiecare stat membru are propriile
specificități și nevoi naționale și că impunerea unor cerințe identice pentru a beneficia
de fondurile ESI nu răspunde acestor nevoi și, prin urmare, creează dificultăți și
întârzieri în punerea în aplicare.
Comisie: REGI (Dezvoltare regională)
Proiect de aviz PE594.064 - 2016/2147 (INI) - 13/02/2017
Matthijs van Miltenburg, Evaluarea punerii în aplicare a programului „Orizont 2020” în vederea
evaluării sale intermediare și a propunerii privind programul-cadru 9
➢ Amendament 1, Laurenţiu Rebega: consideră că excelența și competitivitatea ar
trebui să rămână principii fundamentale ale Programului-cadru al UE pentru cercetare
și inovare, pe când fondurile ESI ar trebui să vizeze creșterea regională și coeziunea;
consideră importantă asigurarea de oportunități egale și evitarea oricărei discriminări
63
➢ în implementarea noului Program-cadru, precum și asigurarea dezvoltării echilibrate a
activităților de cercetare în Uniunea Europeană.
➢ Amendament 2, Laurenţiu Rebega: constată nevoia de a crește sinergiile între
Programul-cadru și fondurile ESI; remarcă dificultățile datorate regulilor aplicabile
ajutorului de stat în funcție de gestiunea centralizată sau nu a finanțării europene și
recomandă ca aceleași reguli să fie aplicate finanțării europene pentru cercetare și
dezvoltare, indiferent de sursa de finanțare.
➢ Amendament 3, Laurenţiu Rebega: consideră că eficiența investițiilor în cercetare și
inovare (C&I) efectuate din fondurile ESI depinde de existența condițiilor cadru
adecvate în statele membre;
➢ Amendament 4, Laurenţiu Rebega: consideră că este necesar să se includă stimulente
mai puternice pentru a utiliza fondurile ESI pentru investițiile în C&I; propune, prin
urmare, crearea unei rezerve de performanță pentru statele membre atunci când acestea
investesc o proporție substanțială din veniturile lor din fondurile structurale în C&I;
➢ Amendament 5, Laurenţiu Rebega: invită Comisia ca, în cadrul procesului de
pregătire a celui de-al nouălea program-cadru și a regulamentelor privind fondurile
ESI, să se asigure că condițiile-cadru sunt îmbunătățite, în special stabilirea de reguli
identice cu privire la eligibilitatea costurilor în domeniul C&I din fonduri structurale și
Programul-cadru, astfel încât să se stimuleze sinergiile și complementaritatea între
politicile sectoriale specifice în domeniul C&I, fondurile structurale și fondurile și
programele din domeniul C&I.
➢ Amendament 6, Laurenţiu Rebega: 7 a. consideră Horizon 2020 este încă prea
complex și că ar trebui introduse măsuri suplimentare pentru ca viitorul Program-cadru
să aibă a structură simplă, clară și accesibilă pentru toți participanții.
Comisie: REGI (Dezvoltare regională)
Proiect de aviz al Comisiei pentru dezvoltare regională dsetinat Comisiei pentru bugete referitor
la Raportul anual privind activitățile financiare ale Bancii Europene de Investiții
(2017/2071(INI)), Raportoare pentru aviz Ivana Maletic
➢ Amendament 1, Laurenţiu Rebega: solicită BEI să prezinte în raportul său anual un
capitol special suplimentar consacrat activităților BEI care să vizeze punerea în
aplicare a politicii de coeziune în statele membre și să includă informații detaliate
privind utilizarea împrumuturilor în proiectele și programele din cadrul politicii de
coeziune;
➢ Amendment 2, Laurențiu Rebega: evidențiază faptul că BEI joacă un rol din ce în
ce mai important în cadrul politicii de coeziune, în special datorită creșterii
gradului de utilizare a instrumentelor financiare; subliniază importanța simplificării
procedurilor pentru a facilita recursul la instrumentele financiare;
➢ Amendament 3, Laurenţiu Rebega: subliniază că creșterea proporției instrumentelor
financiare în cadrul politicii de coeziune nu trebuie în niciun caz să înlocuiască sistemul
actual de granturi; consideră că fiecare stat membru trebuie să poată să stabilească
proporția între instrumente financiare și granturi, pentru că nu exista o formulă
universală favorabilă tuturor;
➢ Amendament 4, Laurenţiu Rebega: subliniază importanța unui nivel de informare și
vizibilitate adecvat cu privire la instrumentele financiare la nivelul statelor membre,
pentru a permite valorificarea la maxim a oportunităților oferite de acestea;
➢ Amendament 5, Laurenţiu Rebega: salută faptul că, în 2016, peste 50% din numărul
total de împrumuturi aprobate au fost investite în transporturi, energie, industrie și în
sectoarele gospodaririi apei si gestionarii deseurilor; subliniaza ca proiectele care
sprijină revitalizarea zonelor rurale și a altor zone mai puțin populate, mai puțin
accesibile și subdezvoltate, ar trebui să aibă prioritate, în scopul reducerii disparităților
între regiuni; 64
Comisie: REGI (Dezvoltare regională)
Implementarea instrumentelor politicii de coeziune de către regiuni pentru abordarea
schimbărilor demografice
Propunere de rezoluție PE604.887 - 2016/2245 (INI) 27/06/2017/ Raportor: Iratxe García Pérez
➢ Amendament 1, Paragraf 2/ Laurenţiu Rebega: consideră că schimbările
demografice ar trebui să fie abordate într-o manieră coordonată; subliniază că, în
virtutea principiului subsidiarității, politicile naționale și locale trebuie să aibă cel mai
important rol în gestionarea schimbărilor demografice;
➢ Amendament 2, Paragraf 2/ Laurenţiu Rebega: 2 a. Consideră că un rol esenţial în
gestionarea schimbărilor demografice îl are educaţia în spirit de comunitate;
➢ Amendament 3, Paragraf 4/ Laurențiu Rebega: 4. remarcă faptul că principalele
probleme legate de schimbările demografice cu care se confruntă multe regiuni din UE
sunt scăderea densității populației, îmbătrânirea populației din cauza modificărilor
structurale în perioada de vârstă, scăderea ratei de natalitate și depopularea treptată;
subliniază importanța elaborării unor politici naționale de încurajare a natalității și
susținere a familiilor;
➢ Amendament 5, Paragraf 11/ Laurențiu Rebega: 11. consideră că este necesară
consolidarea eficacității și complementarității fondurilor ESI pentru a răspunde
provocărilor demografice; consideră prioritar ca statele membre și regiunile să
răspundă provocărilor demografice prin elaborarea și punerea în aplicare a unor
acorduri de parteneriat și programe operaționale;
Comisie: REGI (Dezvoltare regională)
Perspectivele viitoare privind asistența tehnică în politica de coeziune/ Raportor: Ruža Tomašić
Propunere de rezoluție PE597.486 - 2016/2303 (INI) - 24/03/2017
➢ Amendament 1, Paragraf 4/ Laurenţiu Rebega: 4 a. solicită Comisiei să includă în
viitoarele reglementări privind asistența tehnică posibilitatea folosirii sprijinului
acordat prin asistența tehnică înainte de începerea programelor operaționale
➢ Amendament 2, Paragraf 5/ Laurenţiu Rebega: 5. ia act de strategia de asistență
tehnică elaborată de Direcția Generală Politică Regională și Urbană a Comisiei;
consideră că, în vederea maximizării eficienței asistenței tehnice, aceasta trebuie
adaptată nevoilor specifice existe la nivel de program operațional, iar adoptarea unor
strategii generalizate de asistență tehnică nu corespunde acestui obiectiv;
➢ Amendament 3, Paragraf 11/ Laurenţiu Rebega: 11. este preocupat de faptul că, în
unele state membre, nu s-a putut asigura accesul eficient al autorităților regionale și
locale la resursele disponibile în cadrul asistenței tehnice; subliniază faptul că este
esențial să se stabilească canale de comunicare viabile între diferitele niveluri de
guvernanță pentru a putea pune în aplicare cu succes fondurile ESI;
➢ Amendament 1, Paragraf 2/ Laurenţiu Rebega: 16. solicită ca, în viitor, sprijinul
acordat prin asistența tehnică să nu se concentreze la nivel central ci să ajungă și la
nivelul organismelor intermediare, dar mai ales la nivel de beneficiari, întrucât aceștia
sunt utilizatorii finali ai fondurilor;
Comisie: REGI (Dezvoltare regională)
PROIECT DE RAPORT referitor la elemente constitutive ale politicii de coeziune a UE pentru
perioada de după 2020 (2016/2326(INI))
Raportoare pentru aviz: Kerstin Westphal
➢ Amendament 6 - Articol nou - 6a/ Laurențiu Rebega: Consideră că politicii de
coeziune trebuie să i se confere mai multă flexibilitate în următoarea perioadă de
programare, printr-o reglementare minimă la nivel european, complementată de
65
prevederile naționale, fără a impune noi restricții și fără a crește povara administrativă
a statelor membre;
➢ Amendament 7 - Articol nou - 7a/ Laurențiu Rebega: 7a. Consideră că fondurile ESI
destinate politicii de coeziune au drept scop reducerea decalajelor existente între
regiunile statelor membre, iar folosirea lor pentru finanțarea migranților clandestini ar
aduce o gravă atingere eficacității acestor fonduri și nu corespunde obiectivelor politicii
de coeziune;
➢ Amendament 15/ Laurențiu Rebega: consideră că indicatorul PIB pe cap de locuitor
pentru fiecare regiune, măsurat în funcție de paritatea puterii de cumpărare și PIB-ul
mediu al UE 27 constituie indicatorii cei mai importanți pentru clasificarea regiunilor și
stabilirea alocării financiare; consideră că Comisia poate avea în vedere oportunitatea
utilizării și a altor indicatori statistici pentru alocarea financiară, pe lângă indicatorul
PIB, care rămâne metoda legitimă pentru alocarea echitabilă a fondurilor ESI; astfel de
indicatori alternativi pot include un indicator demografic sau indicatori dinamici bazați
pe aspectele sociale și de ocupare a forței de muncă; subliniază, în plus, relevanța
indicatorilor de rezultat pentru consolidarea orientării spre rezultate și performanță a
politicii de coeziune;
Comisie: REGI (Dezvoltare regională)
Rolul regiunilor și al orașelor UE în punerea în aplicare a Acordului COP 21 privind
schimbările climatice din Paris - 13/12/2017, Raportor: Angela Vallina
Propunere de rezoluție PE6 l 2.062 - 2017/20 "06 (1NI)
➢ Amendament 1, Paragraf 1, Laurențiu Rebega - cosemnatar: îndeamnă ca atenuarea
schimbărilor climatice să fie o urgentă prioritate în politicile de coeziune, prin
promovarea energiilor regenerabile și a eficienței energetice, fără a aduce atingere
acțiunilor de adaptare indispensabile;
➢ Amendament 2, Paragraf 2, Laurențiu Rebega - cosemnatar: 2. susține abordarea
privind schimbările climatice care rezultă din obiectivele privind dezvoltarea durabilă
(Organizația Națiunilor Unite);
➢ Amendament 4, Paragraf 7, Laurențiu Rebega - cosemnatar: subliniază faptul că
autoritățile locale și regionale au rol decisiv în lupta împotriva schimbărilor climatice;
➢ Amendament 5, Paragraf 8, Laurențiu Rebega - cosemnatar: reamintește că
schimbările climatice interacționează cu factori precum segregarea socială, migrația,
provocările demografice, urbanizarea, schimbările tehnologice și tranziția energetică;
➢ Amendament 6, Paragraf 12, Laurențiu Rebega - cosemnatar: subliniază contribuția
importantă a politicii de coeziune în lupta împotriva schimbărilor climatice; cu toate
acestea, aceasta nu ar trebui folosită ca un pretext pentru majorarea bugetului coeziune
pentru perioada post-2020;
➢ Amendament 7, Paragraf 13, Laurențiu Rebega - cosemnatar: consideră că politica
de coeziune trebuie să țină cont de atenuarea și adaptarea, diferențierea și definirea
obiectivelor clare și măsurabile în fiecare domeniu; consideră că aceste obiective
trebuie realizate prin investiții planificate și cu participarea orașelor și regiunilor, iar
această participare trebuie să includă și etapele de implementare și evaluare;
➢ Amendament 10, Paragraf 17, Laurențiu Rebega - cosemnatar: 17a. reamintește că
politica urbană este o competență exclusivă a statelor membre și că Uniunea Europeană
nu trebuie să fie expusă schimbărilor climatice pentru a spori prerogativele sale în acest
domeniu de competență și pentru a încălca principiul subsidiarității;
66
➢ Amendament 11, Paragraf 19, Laurențiu Rebega - cosemnatar: 19. recunoaște
diversitatea și specificitatea vulnerabilităților și potențialelor regionale și constată că
măsurile cele mai eficiente pot să difere în fiecare teritoriu;
➢ Amendament 13, Paragraf 21, Laurențiu Rebega - cosemnatar: 21. reamintește că
primirea migranților mărește presiunea demografică în UE; mai ales în centrele urbane;
subliniază că această presiune demografică accentuează urbanizarea și, prin urmare, nu
promovează o politică de mediu solidă; prin urmare, îndeamnă Comisia Europeană să nu
ofere nicio finanțare specifică pentru primirea migranților în Uniunea Europeană;
Comisie: REGI (Dezvoltare regională)
Normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (07/03/2017), Raportor: Constanze
Krehl.
Propunere de regulament COM (2016) 0605- C8-0372 / 2016-2016 / 0282 (COD)
➢ Amendament 2, Paragraf 2, Laurențiu Rebega - cosemnatar:
Amendament 6, Paragraf 2, Laurențiu Rebega - cosemnatar (Steeve Briois): Autoritatea de
management (sau comitetul de monitorizare pentru progranmele din cadrul obiectivului de
cooperare teritorială europeană) poate decide să nu aplice obligația prevăzută la articolul 67
alineatul (2a) pentru o perioadă de maximum /2 luni de la data intrarii în vigoare a
Regulamentului XXXIYYY; în cazul în care autoritatea de management (sau comisia de
monitorizare pentru programele din cadrul obiectivului de cooperare teritorială/europeană)
consideră că obligația prevăzută la articolul 67 alineatul (2a) creează o povară administrativă
disproporționată, poate decide sa extindă perioada menționată anterior până la închiderea
programului.
Comisie: REGI (Dezvoltare regională)
Implementarea strategiilor macroregionale ale UE (13/09/2017), Raportor: Andrea Cozzolino
Propunere de rezoluție PE604.868 - 2017/2040 (INI)
➢ Amendament 1, Paragraf 13, Laurențiu Rebega: 13. subliniază că este esențial să se
mențină un grad ridicat de sprijin politic, să se sporească resursele financiare, prin
implicarea sectorului privat, și să se consolideze capacitatea administrativă pentru a
putea gestiona implementarea și coordonarea strategiei;
➢ Amendament 2, Paragraf 6, nou, Laurențiu Rebega: subliniază că rolul strategiilor
macro-regionale trebuie consolidat în reglementările cadru pentru perioada post 2020;
➢ Amendament 3, Paragraf 6, nou, Laurențiu Rebega: consideră că noi strategii
macro-regionale cu o valoare adăugată pot fi avute în vedere, spre exemplu o strategie
macro-regională pentru regiunea Carpaților, pornind de la exemplul Strategiei UE
pentru regiunea alpină;
➢ Amendament 4, Paragraf 22, Laurențiu Rebega: 22. consideră că punerea în
aplicare a strategiei poate avea succes numai dacă se bazează pe structuri de cooperare
și coordonare eficiente și susținute prin finanțare adecvată; în această privință,
subliniază necesitatea îmbunătățirii mecanismelor de coordonare naționale și a
creșterii implicării tuturor partenerilor economici și sociali și a societății civile, pentru
a asigura o valoare adăugată a SMR;
➢ Amendament 5, Paragraf 22, Laurențiu Rebega: 22 a. subliniază că este necesară
coordonarea resurselor financiare disponibile la diferite niveluri; consideră necesară
atât creșterea eforturilor de a implica sectorul privat, cât și utilizarea altor instrumente
financiare pentru finanțarea proiectelor în cadrul SMR;
67
Comisie: REGI (Dezvoltare regională)
PROIECT DE AVIZ al Comisiei pentru dezvoltare regională
destinat Comisiei pentru bugete referitor la Raportul anual privind activitățile financiare ale
Băncii Europene de Investiții (2017/2071 (INI)), 20.9.2017 (final/activ)
Raportoare pentru aviz: Ivana Maletić
➢ Amendament 1, Paragraf 2, Laurențiu Rebega: solicită BEI să prezinte în raportul
său anual un capitol special suplimentar consacrat activităților BEI care să vizeze
punerea în aplicare a politicii de coeziune în statele membre, și să includă informații
detaliate privind utilizarea împrumuturilor în proiectele și programele din cadrul
politicii de coeziune;
➢ Amendament 2, Paragraf 4, Laurențiu Rebega: evidențiază faptul că BEI joacă un
rol din ce în ce mai important în cadrul politicii de coeziune, în special datorită creșterii
gradului de utilizare a instrumentelor financiare; subliniază importanța simplificării
procedurilor pentru a facilita recursul la instrumentele financiare;
➢ Amendament 3, Nou, Laurențiu Rebega: subliniază că creșterea proporției
instrumentelor financiare în cadrul politicii de coeziune nu trebuie în niciun caz să
înlocuiască sistemul actual de granturi; consideră că fiecare stat membru trebuie să
poată să stabilească proporția între instrumente financiare și granturi, pentru că nu
există o formulă universală favorabilă tuturor;
➢ Amendament 4, Nou, Laurențiu Rebega: subliniază importanța unui nivel de
informare și vizibilitate adecvat cu privire la instrumentele financiare la nivelul statelor
membre, pentru a permite valorificarea la maxim a oportunităților oferite de acestea;
➢ Amendament 5, Paragraf 5, Laurențiu Rebega: salută faptul că, în 2016, peste 50%
din numărul total de împrumuturi aprobate au fost investite în transporturi , energie,
industrie și în sectoarele gospodăririi apei și gestionării deșeurilor; subliniază că
proiectele care sprijină revitalizarea zonelor rurale și a altor zone mai puțin populate,
mai puțin accesibile și subdezvoltate, ar trebui să aibă prioritate, în scopul reducerii
disparităților între regiuni;
Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI)
Normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii
Propunere de regulament COM (2016) 0605 - C8-0372 / 2016 - 2016/0282 (COD)
21/03/2017; Raportor/ Paolo De Castro
➢ Amendament 1, Paragraf 6, Laurențiu Rebega: 6 a. Articolul 29.1 se modifică după
cum urmează: Sprijinul prevăzut în cadrul acestei măsuri se acordă pe hectar de
suprafață agricolă, și, în cazuri justificate și pe unitate vită mare (UVM), fermierilor
sau grupurilor de fermieri care se angajează în mod voluntar să adopte sau să mențină
practici și metode specifice agriculturii ecologice, astfel cum sunt definite în
Regulamentul (CE) nr. 834/2007 și care sunt fermieri activi în înțelesul articolului 9 din
Regulamentul (UE) nr. 1307/2013.
➢ Amendament 2, Paragraf 2, Laurențiu Rebega: (2) În cazul în care ajutorul este
acordat pe baza costurilor standard sau a costurilor suplimentare și a pierderilor de
venituri în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) literele (a) și (b) din prezentul
regulament și cu articolele 28-31, 33 și 34 din (UE) nr. 1305/2013, statele membre se
asigură că toate calculele relevante sunt adecvate, corecte și stabilite în prealabil pe
baza unei metode de calcul corecte, echitabile și verificabile. În acest scop, un organism
care este independent din punct de vedere funcțional față de autoritățile responsabile
pentru implementarea programului și dispune de expertiza corespunzătoare efectuează
calculele sau confirmă adecvarea și exactitatea calculelor. O declarație care confirmă
caracterul adecvat și exactitatea calculelor este inclusă în programul de dezvoltare
rurală. 68
➢ Amendament 3, Paragraf 1a, Laurențiu Rebega: (a) sumele care, în conformitate cu
articolele 40 și 51, în ceea ce privește cheltuielile din cadrul FEGA și în temeiul
articolelor 52 și 54, trebuie plătite la bugetul Uniunii, inclusiv dobânzile aferente;
➢ Amendament 5, Paragraf 4a, Laurențiu Rebega, cosemnatar: 4 a. Din motive
justificate în mod corespunzător, statele membre pot decide să nu efectueze recuperarea.
O decizie în acest sens poate fi luată numai în următoarele cazuri: (a) în cazul în care
costurile deja efectuate și care ar putea fi efectuate în totalitate mai mult decât suma
care trebuie recuperată, această condiție se consideră a fi îndeplinită dacă: (i) suma
care trebuie recuperată de la beneficiar în cadrul unei plăți individuale pentru o schemă
de ajutor sau o măsură de sprijin, care nu include dobânzile, nu depășește 250 EUR;
➢ Amendament 6, Paragraf 1, Laurențiu Rebega: În cazul în care neconformitatea se
referă la normele naționale sau la cele ale Uniunii privind achizițiile publice, partea din
ajutor care nu trebuie plătită sau care urmează să fie retrasă se stabilește pe baza
gravității neconformității și în conformitate cu principiul proporționalității, luând în
considerare normele relevante bazate pe anumiți parametri sau praguri stabilite de
Comisie privind corecțiile financiare care trebuie efectuate pentru cheltuielile finanțate
de Uniune în cadrul implementării partajate pentru nerespectarea normelor privind
achizițiile publice. Legalitatea și regularitatea tranzacției vor fi afectate numai până la
nivelul părții din ajutor care nu trebuie făcută sau retrasă.
➢ Amendament 9, Paragraf 1, Laurențiu Rebega: Pentru fiecare stat membru, suma
calculată în conformitate cu prezentul alineat primul paragraf poate fi majorată cu
maximum 5 % din plafonul național anual relevant stabilit în anexa II, după scăderea
sumei rezultate din aplicarea articolului 47 alineatul (1) pentru anul relevant. Atunci
când un stat membru aplică o astfel de majorare, aceasta este luată în considerare de
către Comisie la stabilirea plafonului național anual pentru schema de plată unică pe
suprafață în temeiul prezentului alineat primul paragraf.
➢ Amendament 10, Paragraf 1-4a, Laurențiu Rebega: 4 a. (6) Statele membre care nu
aplică articolul 36 calculează în fiecare an cuantumul plății pentru tinerii fermieri
înmulțind numărul de drepturi pe care fermierul le-a activat în conformitate cu articolul
32 alineatul (1) cu o cifră care corespunde: (a) procentului de 50 % din valoarea medie
a drepturilor la plată în proprietate sau în arendă deținute de fermier, sau (b)
procentului de 50 % dintr-o sumă calculată prin împărțirea unui procent fix din plafonul
național pentru anul calendaristic 2019, astfel cum se prevede în anexa II, la numărul
tuturor hectarelor eligibile declarate în 2015 în conformitate cu articolul 33 alineatul
(1). Procentul fix respectiv este egal cu partea din plafonul național rămas pentru
schema de plată de bază în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) pentru 2015.
➢ Amendament 11, Paragraf 1-4b, Laurențiu Rebega: 4 b. (7) Statele membre care
aplică articolul 36 calculează în fiecare an cuantumul plății pentru tinerii fermieri,
înmulțind o cifră care corespunde proporției de 50 % din plata unică pe suprafață,
calculată în conformitate cu articolul 36, cu numărul de hectare eligibile pe care
fermierul respectiv le-a declarat în conformitate cu articolul 36 alineatul (2).
➢ Amendament 12, Paragraf 1-4c, Laurențiu Rebega: 4 c. (8) Prin derogare de la
alineatele (6) și (7), statele membre pot calcula în fiecare an cuantumul plății pentru
tinerii fermieri înmulțind o cifră care corespunde proporției de 50 % din plata medie pe
hectar la nivel național cu numărul de drepturi pe care fermierul respectiv le-a activat
în conformitate cu articolul 32 alineatul (1) sau cu numărul de hectare eligibile pe care
fermierul respectiv le-a declarat în conformitate cu articolul 36 alineatul (2).
69
➢ Amendament 13, Paragraf 1-4d, Laurențiu Rebega: 4 d. Statele membre pot stabili o
limită maximă unică aplicabilă numărului de drepturi la plată activate de fermier sau
numărului de hectare eligibile declarate de fermier. Statele membre respectă limita
respectivă la aplicarea alineatelor (6), (7) și (8).
➢ Amendament 14, Paragraf 1-4e, Laurențiu Rebega: 4 e. În locul aplicării alineatelor
(6) - (9), statele membre pot aloca o sumă forfetară anuală pe fermier calculată prin
înmulțirea unui număr fix de hectare cu un număr care corespunde unui procent de 50 %
din plata medie națională pe hectar stabilită în conformitate cu alineatul (8).
➢ Amendament 15, Paragraf 1-6a , Laurențiu Rebega: 6 a. Sprijinul cuplat poate fi
acordat în următoarele sectoare și producții: cereale, plante oleaginoase, culturi
proteice, leguminoase pentru boabe, in, cânepă, orez, fructe cu coajă lemnoasă, cartof
pentru feculă, ouă, lapte și produse lactate, semințe, carne de oaie și de capră, carne de
vită și mânzat, carne de porc, carne de pui,ulei de măsline, viermi de mătase, furaje
uscate, hamei, sfeclă de zahăr, trestie de zahăr și cicoare, fructe și legume și specii
forestiere cu ciclu scurt de producție.
➢ Amendament 16, Paragraf 1-6b, Laurențiu Rebega: 6 b. (3) Sprijinul cuplat poate fi
acordat în acele sectoare sau în acele regiuni dintr-un stat membru în care anumite
tipuri de agricultură sau anumite sectoare agricole care sunt deosebit de importante din
motive economice, sociale sau de mediu sunt afectate de anumite dificultăți.
➢ Amendament 17, Paragraf 1-6c, Laurențiu Rebega: 6 c. (5) Sprijinul cuplat poate fi
acordat pentru crearea unui stimulent în vederea menținerii nivelurilor actuale de
producție în sectoarele sau regiunile în cauză.
➢ Amendament 18, Paragraf 1-6d, Laurențiu Rebega: 6 d. Cu exceptia sectorului de
culture proteice, sprijinul cuplat poate fi acordat numai in masura in care este necesar
pentru crearea unui stimulent în vederea mentinerii nivelurilor actuale de producție în
sectoarele sau regiunile în cauză.
➢ Amendament 19, Paragraf 1, Laurențiu Rebega: (1) În regiunile statelor membre în
care gradul de organizare a producătorilor din sectorul fructelor și legumelor este
deosebit de scăzut sub media UE,statele membre pot acorda organizațiilor de
producători asistență financiară națională egală cu maximum 80% din contribuțiile
financiare menționate la articolul 32 alineatul (1) litera (a) și de până la [...] 10% din
valoarea producției comercializate a oricărei astfel de organizații de producători.
Această asistență este suplimentară fondului operațional.
➢ Amendament 20, Paragraf 1 punct 2, Laurențiu Rebega: 2) Gradul de organizare a
producătorilor dintr-o regiune a unui stat membru este considerat deosebit de scăzut
atunci când gradul mediu de organizare a fost mai mic de 20% timp de trei ani
consecutivi care precedă data cererii de asistență financiară națională. Acest grad de
organizare se calculează ca fiind valoarea producției de fructe și legume obținută în
regiunea în cauză și comercializată de organizațiile de producători, asociațiile de
organizații de producători și de grupuri de producători împărțită la valoarea totală a
producției de fructe și legume care a fost obținute în regiunea respectivă.Comisia
adoptă acte de punere în aplicare care definesc gradul mediu de organizare în Uniune
și, de asemenea, gradul de organizare în statele membre și în regiuni. de stabilire a
unor norme detaliate suplimentare privind calcularea gradului de organizare.
Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de
examinare menționată la articolul 229 alineatul (2).
Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI)
01/09/2017 Proiect de aviz, Raportor: James Nicholson (ECR)
Titlu Recomandare privind mandatul de negociere pentru negocierile comerciale ale UE cu
Noua Zeelandă / Propunere de regulament -COM (0000)0000 - C8-0000 / 0000 - 0000/0000
(COD))
70
➢ Amendament 1, considerentul 1-4a, Laurențiu Rebega: 4a (nou) dorește să atragă
atenția asupra naturii extrem de sensibile a anumitor sectoare ale industriei agricole
europene, cum ar fi carnea de oaie și produsele lactate; consideră că o mai mare
deschidere a pieței în aceste sectoare ar putea avea consecințe dezastruoase pentru
producătorii europeni;
Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI)
Perspective și provocări pentru sectorul apicol din UE – Propunere de rezoluție PE607.976 -
2017/2115 (INI)- 08/09/2017– Raportor: Norbert Erdős
➢ Amendament 1, considerentul c-a, Laurențiu Rebega: C a. întrucât preocupările
majore ale industriei apicole sunt mortalitatea la albine care a ajuns în unele state
membre la peste 50%;
➢ Amendament 1, considerentul 2, Laurențiu Rebega:
➢ Amendament 2, considerentul d-a, Laurențiu Rebega, cosemnatar: D a.întrucât
apicultura urbană a crescut în ultimii ani, se demonstrează interesul crescut față de
acest sector, de aceea se necesită concomitent și creșterea gradului de conștientizare în
rândul cetățenilor, cu privire la avantajele consumului de miere în regimul alimentar
zilnic;
➢ Amendament 3, considerentul E -a, Laurențiu Rebega, cosemnatar: E a. întrucât
sectorul apicol implică activități suplimentare, cum ar fi producția stupilor din lemn,
menținând și continuând dezvoltarea economiilor rurale;
➢ Amendament 4, considerentul J, Laurențiu Rebega, cosemnatar: J. deși statisticile
arată că s-au realizat progrese în sectorul apicol al UE, înregistrându-se o creștere a
numărului de apicultori și o creștere a numărului de colonii de albine și a producției de
miere în ultimii 15 de ani, aceasta din urmă nu este relevantă, deoarece pe timpul iernii
și datorită bolilor, pierderile continuă să fie semnificative;
➢ Amendament 5, considerentul L, Laurențiu Rebega, cosemnatar: L. întrucât
producția de miere este grav afectata de pierderile de colonii de albine la iernare,
creând pierderi care se pot ridica la peste 50 % în unele state membre;
➢ Amendament 6, considerentul O, Laurențiu Rebega, cosemnatar: O. întrucât UE
importă 25 % din mierea pe care o utilizează (60 % din importurile sale anuale) în
fiecare an din țări precum China, Ucraina, Mexic si Argentina, motiv pentru care
apicultorii din Europa se află într-o situație critică;
➢ Amendament 7, considerentul R, Laurențiu Rebega, cosemnatar: R. întrucât 100
000 de tone de miere importată sosesc anual în UE din China - o cantitate dublă față de
2002 -, chiar dacă numărul de colonii de albine a scăzut în alte părți ale lumii si ținând
seama că nu toate statele membre au posibilitatea de a efectua analize pentru a detecta
neregulile existente în mierea importată;
➢ Amendament 8, considerentul U, Laurențiu Rebega, cosemnatar: U. întrucât, abia în
decembrie 2015, Comisia a dispus testarea centralizată a mierii;
➢ Amendament 9, considerentul Z.a, Laurențiu Rebega, cosemnatar: Z a. întrucât
titulatura din eticheta "din Europa" induce în eroare consumatorul, dat fiind ca
procentul real de miere din Europa este de cele mai multe ori într-o cantitate minimă și
amestecat cu miere din țări terțe;
➢ Amendament 10, considerentul AF, Laurențiu Rebega: AF. întrucât alte produse
apicole, precum polenul, propolisul, ceara de albine și lăptișorul de matcă, deși
contribuie în mod semnificativ la bunăstarea oamenilor și joacă un rol important în
industria cosmetică și cea medicală, nu sunt definite în mod adecvat si reglementate la
nivelul UE, facilitând fraudele.
Amendament 11, considerentul AF a, nou, Laurențiu Rebega, cosemnatar: întrucât
activitatea apicolă este strâns legată de producția agricolă vegetală prin culturile de
importanță apicolă care reprezintă, în unele zone și perioade ale anului, unica sursă de
hrană pentru albine constând în nectar și polen;
71
➢ Amendament 12, considerentul AFb, nou, Laurențiu Rebega: AF b. întrucât
modernizarea inerentă a agriculturii, mai ales în noile state membre se face prin
utilizarea de noi soiuri și hibrizi pentru principalele culturi agricole melifere,
caracterizate prin potențial nectarifer și polinic redus și perioade mai scurte de
înflorire;
➢ Amendament 13, considerentul AFc, nou, Laurențiu Rebega, cosemnatar: AF c.
întrucât reglementările privind măsurile de înverzire nu reușesc să elimine în mod
eficient carența nutrițională pentru coloniile de albine în condițiile practicării pe
suprafețe tot mai mari a monoculturilor;
➢ Amendament 14, considerentul AFd, nou, Laurențiu Rebega: AF d.întrucât
apicultorii suferă anual pierderi semnificative prin depopularea și chiar moartea prin
intoxicarea cu pesticide a coloniilor de albine;
➢ Amendament 15, Paragraf 3, Laurențiu Rebega: 3. consideră că finanțarea acordată
apiculturii trebuie să fie suplimentată considerabil în viitoarea politică agricolă;
➢ Amendament 16, Paragraful 5, Laurențiu Rebega, cosemnatar: 5. solicită Comisiei
să includă un nou sistem de sprijin direct pentru apicultori, pe baza numărului de
colonii, în propunerile sale pentru politica agricolă comună pentru perioada de după
2020, programele naționale apicole urmând să asigure sprijin financiar pentru
activitatea organizațiilor apicultorilor, cercetare și achiziție de medicamente pentru
combaterea bolilor și a dăunătorilor, în special a virozei, cooperarea dintre
organizațiile apicultorilor și fermierilor din sectorul vegetal;
➢ Amendament 17, Paragraf 8, Laurențiu Rebega, cosemnatar: 8. ar trebui să se
acorde apicultorilor scutiri fiscale în fiecare stat membru, având în vedere importanța
activității lor pentru agricultură și mediu;
➢ Amendament 18, Paragraful 13 a -nou , Laurențiu Rebega: 13 a. invita Comisia si
statele să conducă negocieri între apicultori și fermieri care să includă specialiști în
domeniul mediului care să evalueze avantajelor introducerii de noilor tehnologii în
agricultură și care să nu dăuneze albinelor;
➢ Amendament 19, Paragraful 14 a- nou, Laurențiu Rebega: 14 a. solicită Comisiei să
asigure aplicarea consecventă a interdicției folosirii pesticidelor care se dovedesc
periculoase pentru albine și alte insecte polenizatoare în toate statele membre, limitând
posibilitatea acordării de derogări de la aceste restricții exclusiv la situații de urgență,
corect justificate, fără posibilitatea repetării lor în lipsa întreprinderii de acțiuni
consistente de rezolvare a situațiilor de urgență invocate;
➢ Amendament 20, Paragraf 14 b-nou, Laurențiu Rebega, cosemnatar: 14 b. invită
statele membre să încurajeze prin politici adecvate culturile agricole și măsurile de
înverzire care pot avea un efect benefic pentru asigurarea surselor de hrană pentru
albine și alți polenizatori.
➢ Amendament 21, Paragraf 14 c-nou, Laurențiu Rebega: 14 c. solicită implementarea
unui sistem de despăgubiri acordate pentru mortalități la familii în caz de calamități
naturale sau de boli;
➢ Amendament 22, Paragraf 15, Laurențiu Rebega: 15.cere ca statele membre și
Comisia să oblige producătorii de miere din țările terțe care utilizează metode neloiale
și ambalatorii și comercianții din UE care amestecă cu bună știință miere contrafăcută
și importată cu miere europeană de înaltă calitate să respecte legislația UE;
➢ Amendament 23, Paragraf 19 a-nou, Laurențiu Rebega: 19 a. este necesar să fie
conceput un sistem de trasabilitate în mod clar pentru a identifica originea mierii în
butoaie sau în vrac dar care să nu devină o povară administrativă excesivă pentru
apicultori.
➢ Amendament 24, Paragraf 19 b-nou, Laurențiu Rebega: 19 b. este necesară
monitorizarea originii geografice a mierii pentru a evita ca mierea importată să fie
vândută sub o denumire în etichetă de miere locală. Supermarketurile ar trebui vizate în
72
mod special.
➢ Amendament 25, Paragraf 20 a-nou, Laurențiu Rebega: Se solicită furnizarea unor
definiții legale pentru toate produsele obținute prin apicultură și includerea acestora în
cadrul legislației UE, deoarece există o lacună în acest sens la nivel UE.
➢ Amendament 26, Paragraf 25 a-nou, Laurențiu Rebega: 25 a. Se recomandă
instituirea unui sistem pentru detectarea fraudei la punctele de trecere a frontierei UE.
➢ Amendament 27, Paragraf 30, Laurențiu Rebega: 30. invită Comisia să prezinte o
propunere pentru a crește sprijinul acordat de UE pentru aceste programe cu 50 % pe
an pentru a permite programelor școlare să funcționeze în mod efectiv, pentru a
organiza concursuri preșcolare apicole și includerea deplină a produselor locale, cum
ar fi mierea, măslinele și uleiul de măsline;
➢ Amendament 28, subpunct 6, Laurențiu Rebega, cosemnatar: Încurajarea
consumului de miere și promovare a mierii; Încurajarea cooperării dintre apicultori și
fermieri.
➢ Amendament 29, Paragraf 32, nou, Laurențiu Rebega: 32 a. invită Comisia să
solicite statelor membre organizarea de degustări de miere UE în locuri publice cu
prezența apicultorilor europeni, concomitent în aceeași perioada a anului;
➢ Amendament 30 , Paragraf 33 a-nou, Laurențiu Rebega: 33 a. invită Comisia să
sprijine programe comune ale organizațiilor apicultorilor și fermierilor pentru găsirea
unor soluții eficiente de asigurare a sursei de hrană pentru albine și alți polenizatori
prin încurajarea culturilor agricole, a practicilor și tehnologiilor agricole avantajoase
sub acest aspect;
➢ Amendament 31, Paragraf 33 b, nou, Laurențiu Rebega: 33 b. invită Comisia să
sprijine colaborarea dintre apicultori și fermieri pentru reducerea impactului
pesticidelor asupra albinelor;
Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI)
Promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (reformare)
Propunere de directivă COM (2016) 0767 - C8-0500 / 2016 - 2016/0382 (COD)
19/07/2017 - Raportor: Marijana Petir
➢ Amendament 1, Considerentul 6 a, Laurențiu Rebega: (6 a) Energia regenerabilă ar
trebui să fie considerată ca și un bun comun european, care este în serviciul cetățenilor,
gospodăriilor sau a comunităților și, prin urmare, atât Uniunea, cât și statele membre
ar trebui să introducă un cadru de reglementare și măsuri specifice privind sursele
regenerabile în acest sens.
➢ Amendament 2, Considerentul 11 a, Laurențiu Rebega, cosemnatar: (11 a)
Costurile legate de proiectele care sunt realizate de un stat pe teritoriul altui stat ar
trebui să fie susținute în întregime de către statul care beneficiază de aceste acțiuni,
inclusiv cheltuielile legate de consolidarea rețelelor, transportul energiei la punctul de
consum, stocarea energiei și a susținerilor de back-up, precum și cheltuielile legate de
posibilele congestii în rețea.
➢ Amendament 3, Considerentul 15, Laurențiu Rebega, cosemnatar: (15) Schemele de
sprijin pentru energia electrică produsă din surse regenerabile s-au dovedit a fi o
modalitate eficace de încurajare a implementării energiei din surse regenerabile. Dacă
și când statele membre hotărăsc să implementeze scheme de sprijin, sprijinul respectiv
ar trebui acordat într-o formă orientată să ajute în primul rând consumatorii autonomi
de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din surse regenerabile,
precum și să abordeze sărăcia energetică a gospodăriilor cu venituri scăzute, pe cât
posibil, să nu denatureze funcționarea piețelor energiei electrice. În acest scop, un
număr din ce în ce mai mare de state membre alocă sprijin într-o formă în care sprijinul
este acordat în plus față de veniturile de pe piață.
73
➢ Amendament 4, Considerentul 16, Laurențiu Rebega: (16) Producerea de energie
electrică din surse regenerabile trebuie implementată la costul cel mai mic posibil
pentru consumatori și pentru contribuabili. Atunci când concep scheme de sprijin și
când alocă sprijin, statele membre ar trebui să urmărească reducerea la minimum a
costului general de implementare al sistemului, ținând pe deplin seama de necesitățile
de dezvoltare a rețelei și a sistemului, de mixul energetic rezultat și de potențialul pe
termen lung al tehnologiilor.
➢ Amendament 5, Considerentul 17, Laurențiu Rebega, cosemnatar: (17) Deschiderea
schemelor de sprijin către participarea transfrontalieră limitează impacturile negative
asupra pieței interne a energiei și, în anumite condiții, poate ajuta statele membre să
îndeplinească în mod mai rentabil obiectivul Uniunii. Participarea transfrontalieră este,
de asemenea, corolarul natural la dezvoltarea politicii Uniunii privind sursele
regenerabile de energie, obiectivele naționale obligatorii fiind înlocuite de un obiectiv
obligatoriu la nivelul Uniunii. Prin urmare, este oportun să se impună statelor membre
să își deschidă treptat și parțial schemele de sprijin către proiecte situate în alte state
membre și să definească mai multe modalități prin care poate fi implementată o astfel
de deschidere treptată, asigurând respectarea dispozițiilor Tratatului privind
funcționarea Uniunii Europene, inclusiv a articolelor 30, 34 și 110.
Justificare: Cerem ca obligațiile sectoriale să devină indicative și să nu fie stabilite în
mod uniform pentru toate statele membre, având în vedere faptul că unele state membre
și-au îndeplinit până acum obligațiile.
➢ Amendament 6, Considerentul 20, Laurențiu Rebega: (20) Este necesar să se
stabilească norme transparente și neechivoce pentru calcularea ponderii energiei din
surse regenerabile și pentru definirea acestor surse.Pentru a reduce emisiile de gaze cu
efect de seră în cadrul UE, precum și dependența de aceasta din urmă în ceea ce
privește importurile de energie, ar trebui să existe o legătură strânsă între dezvoltarea
energiei din surse regenerabile și creșterea eficienței energetice.
➢ Amendament 7, Considerentul 20 a-nou, Laurențiu Rebega: (20 a) Folosirea
materialelor din agricultură, cum ar fi gunoiul de grajd și alte deșeuri de origine
animală sau organică pentru producerea de biogaz are în vedere un important potențial
în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, aducând beneficii semnificative asupra
mediului, atât în ceea ce privește producția de energie electrică și termică, cât și în ceea
ce privește producția de biocombustibil. Datorită naturii lor descentralizate și a
structurii regionale de investiții, instalațiile de biogaz pot contribui în mod decisiv la
dezvoltarea durabilă în zonele rurale și pot oferi agricultorilor noi posibilități de
venituri.
➢ Amendament 8, articolul 4, paragraf 1- Laurențiu Rebeg, cosemnatar: Sub rezerva
normelor privind ajutoarele de stat, pentru a atinge obiectivul Uniunii stabilit la
articolul 3 alineatul (1), statele membre pot aplica scheme de sprijin. Schemele de
sprijin pentru energia electrică din surse regenerabile sunt concepute astfel încât să
ajute consumatorii autonomi de energie din surse regenerabile și comunitățile de
energie din surse regenerabile și pentru a aborda sărăcia energetică a gospodăriilor cu
venituri scăzute, și în același timp să evite denaturarea inutilă a piețelor energiei
electrice și să se asigure faptul că producătorii țin seama de oferta și de cererea de
energie electrică, precum și de posibilele constrângeri la nivelul rețelei.
Justificare: Schemele de sprijin ar trebui să fie îndreptate în primul rând către
consumatorii autonomi de energie din surse regenerabile, comunitățile de energie din
surse regenerabile și gospodăriile cu venituri scăzute expuse riscului de sărăcie
energetică, în special în lumina externalităților sociale și de mediu pozitive care rezultă
din producția descentralizată de energie din surse regenerabile;
74
➢ Amendament 9, Articolul 4, Paragraf 2, Laurențiu Rebega, cosemnatar: (2)
Sprijinul pentru energia electrică din surse regenerabile trebuie conceput pentru a ajuta
consumatorii autonomi de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie din
surse regenerabile, pentru a aborda sărăcia energetică a gospodăriilor cu venituri
scăzute și pentru a integra energia electrică din surse regenerabile pe piața energiei
electrice. Acesta trebuie să asigure faptul că producătorii de energie din surse
regenerabile răspund la semnalele de preț ale pieței și își maximizează veniturile de pe
piață.
➢ Amendament 10, Articolul 21, Paragraf 1,subparagraf a, Laurențiu Rebega,
cosemnatar: (a)sunt îndreptățiți să auto-consume și să vândă, inclusiv prin contracte de
achiziție de energie electrică, producția lor excedentară de energie electrică din surse
regenerabile, fără a face obiectul impozitării, al unor proceduri administrative
disproporționate și al unor taxe care nu reflectă costurile;
Justificare: Trebuie să se țină seama în mod corespunzător de beneficiile care rezultă din
producția descentralizată de energie regenerabilă.
➢ Amendament 11, Articolul 23, Paragraf 1, Laurențiu Rebega: (1) Pentru a facilita
pătrunderea energiei din surse regenerabile în sectorul încălzirii și răcirii, fiecare stat
membru depune eforturi pentru a spori ponderea energiei din surse regenerabile
furnizate pentru încălzire și răcire. Justificare: Recunoscând obiectivul comun de 27%
de energia regenerabilă la nivelul UE din consumul energiei finale în 2030, considerăm
că obligația de a crește cu 1% pe an nivelul de energia regenerabilă pentru încălzire și
răcire ar afecta dreptul fiecărui stat membru de a-și alege cea mai bună strategie pentru
a contribui la realizarea obiectivului comun.
Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI)
Recomandare privind mandatul de negociere pentru negocierile comerciale ale UE cu Noua
Zeelandă – Proiect de aviz – PE 608.080v01-0001/09/2017
➢ Amendament 1, Paragraf 4, Laurențiu Rebega: 4a (nou) dorește să atragă atenția
asupra naturii extrem de sensibile a anumitor sectoare ale industriei agricole europene,
cum ar fi carnea de oaie și produsele lactate; consideră că o mai mare deschidere a
pieței în aceste sectoare ar putea avea consecințe dezastruoase pentru producătorii
europeni;
Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI)
Reducerea obligatorie a reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în
perioada 2021-2030 pentru o Uniune energetică rezistentă și pentru îndeplinirea angajamentelor
asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului nr. 525/2013 al
Parlamentului European și al Consiliului privind mecanismul de monitorizare și raportare a
emisiilor de gaze cu efect de seră și alte informații relevante pentru schimbările climatice
(06/03/2017) - Propunere de regulament COM (2016) 0482 - C8-0331 / 2016 - 2016/0231
(COD), Raportor: Nicola Caputo
➢ Amendamentul 1, Considerentul 6, Laurențiu Rebega, cosemnatar: (6) Prezentul
regulament reglementează emisiile din categoriile de produse energetice, industriale,
produse și deșeuri ale Grupului interguvernamental privind schimbările climatice
(IPCC), astfel cum este stabilit în temeiul Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al
Parlamentului European și al Consiliului17, cu excepția emisiilor rezultate din
activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87 / CE a Parlamentului European și
a Consiliului18. Activitățile reglementate de Regulamentul [...] [privind luarea în
considerare a emisiilor de gaze cu efect de seră și a eliminărilor rezultate din utilizarea
75
terenurilor, terestru și silvicultură în cadrul politicii privind clima și energia din 2030]
nu intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament.
➢ Amendamentul 2, Articolul 2 - alineatul (1), Laurențiu Rebega, cosemnatar: (1)
Prezentul regulament se aplică emisiilor de gaze cu efect de seră din categoriile de
surse de energie, procesele industriale și utilizarea produselor și a deșeurilor IPCC,
stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 525/2013, la excluderea emisiilor rezultate din
activitățile enumerate în anexa I la Directiva 2003/87 / CE.
➢ Amendamentul 3, Articolul 2 - alineatul 2a (nou), Laurențiu Rebega, cosemnatar 2
bis. Prezentul regulament nu se aplică gazelor cu efect de seră produse de sectorul
agricol, având în vedere contribuția ecologică a acestuia din urmă prin absorbția și
stocarea CO2 de către biosferă.
➢ Amendamentul 4, Articolul 3 - alineatul 1 - punctul 1, Laurențiu Rebega,
cosemnatar: „emisii de gaze cu efect de seră” înseamnă emisiile de dioxid de carbon
(CO2), oxid de azot (N2O), hidrocarburi fluorurate (HFC), perfluorocarburi, exprimate
în tone echivalente de CO2, (PFC) și hexafluorura de sulf (SF6) determinată în
conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 525/2013 și care intră în domeniul de aplicare
al prezentului regulament.
Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI)
Proiect de aviz referitor la regiunile rămase în urmă din UE – (2017/2208(INI)) –
13.11.2017; Raportor: Viorica Dăncilă
➢ Amendament 26, Paragraf 2, Laurențiu Rebega, cosemnatar: 1. consideră că
agricultura poate avea o contribuție importantă la stimularea creșterii durabile, la
crearea de locuri de muncă mai ales în rândul tinerilor și la creșterea nivelului de venit
în regiunile rămase în urmă, contribuind, în același timp, la conservarea spațiului rural
și la combaterea depopulării zonelor rurale;
➢ Amendamentul 60, Punctul 4, Laurențiu Rebega, cosemnatar: 4. reiterează
importanța digitalizării și a îmbunătățirii infrastructurii, creând astfel un mediu pozitiv
și o bună bază pentru stimularea creșterii economice și îmbunătățirea coeziunii în
regiunile rămase în urmă; reamintește că o bună infrastructură, în special asigurarea
unor conexiuni internet de mare viteză, contribuie la menținerea populației în zonele
rurale și poate contribui la atragerea unei forțe de muncă tinere și calificate, necesare
pentru asigurarea creșterii în aceste regiuni;
Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI)
Proiect de aviz referitor la promovarea coeziunii și a dezvoltării în regiunile ultraperiferice ale
UE: punerea în aplicare a articolului 349 din TFUE – Raportor: Ricardo Serrão Santos
(PE599.568v01-00)(2016/2250(INI))
➢ Amendament 14, Paragraf 2, Laurențiu Rebega: 2. subliniază importanța activității
agricole pentru dinamizarea economiei în regiunile ultraperiferice, pentru menținerea
coeziunii economice și sociale a acestor teritorii, precum și pentru protecția mediului și
a biodiversității;
➢ Amendamentul 29, Punctul 4, Laurențiu Rebega, cosemnatar: 4. afirmă că
eliminarea instrumentelor de gestionare a pieței laptelui, pierderea unor oportunități
comerciale odată cu instituirea embargoului asupra Rusiei, ca urmare a sancțiunilor
economice impuse de Uniunea Europeană, volatilitatea din ce în ce mai mare a prețurilor sau
76
stagnarea lor la un nivel scăzut și contextul crizei actuale pun în pericol sustenabilitatea
producției de lapte, aceasta fiind unul dintre principalele motoare ale structurii socioeconomice
în unele dintre aceste regiuni; subliniază, prin urmare, necesitatea adoptării de măsuri însoțite
de resurse adecvate, pentru a contribui la continuitatea producției de lapte în aceste regiuni și
a atenua efectele dereglementării și ale dificultății în ceea ce privește comercializarea
producției;
➢ Amendamentul 46, Punctul 5, Laurențiu Rebega, cosemnatar: 5. avertizează cu
privire la impactul dovedit al acordurilor de liber schimb asupra produselor
tradiționale din regiunile ultraperiferice (printre altele, lapte, carne, zahăr, banane) și
solicită Comisiei să își îndeplinească angajamentul, în temeiul Regulamentului POSEI,
de a analiza impactul negocierilor comerciale privind problemele de interes pentru
regiunile ultraperiferice și de a implica aceste regiuni în procesul de negociere și a le
informa cu privire la acesta; reiterează, în acest context, importanța mecanismelor de
susținere a diferitelor sectoare agricole, precum sectorul bananelor și al zahărului,
precum și a excluderii tipurilor speciale de zahăr din negocierile comerciale;
➢ Amendamentul 50, Punctul 5 a (nou), Laurențiu Rebega, cosemnatar: 5a. își
exprimă regretul în privința eliminării cotelor de zahăr, măsură care va intra în vigoare
la 1 octombrie 2017; constată că acest sistem proteja accesul anumitor regiuni
ultraperiferice (printre care se numără și departamentele de peste mări) la piața
europeană și că eliminarea acestuia va determina o concurență directă între
producătorii de zahăr din trestie și cei care produc sfeclă pe teritoriul european la nivel
industrial și care au capacități de producție mult mai AM\1118979RO.docxx 31/36
PE601.021v01-00 RO mari;
➢ Amendamentul 53, Punctul 5 b (nou), Laurențiu Rebega, cosemnatar: 5b. se teme
că liberalizarea pieței zahărului va crea un decalaj în ceea ce privește competitivitatea
producătorilor din regiunile ultraperiferice, al cărui impact este estimat la 41,5
milioane de euro anual1 a; regretă faptul că ajutorul pe care Franța îl va plăti cu
acordul Comisiei pentru industria zahărului din regiunile de peste mări, în cuantum de
38 de milioane de euro pe an, nu permite compensarea pierderilor de piață menționate
anterior;
➢ Amendamentul 55, Punctul 5 c (nou), Laurențiu Rebega cosemnatar: 5c. observă că
denumirile de origine protejate (DOP) și indicațiile geografice protejate (IGP) nu sunt
incluse în mod obligatoriu în acordurile de liber schimb, așa cum este cazul acordului
CETA ratificat recent de Parlamentul European; reamintește că DOP și IGP constituie
o parte importantă a produselor provenite din regiunile ultraperiferice, din cadrul mai
multor sectoare agricole (fructe, băuturi spirtoase ...), și că încheierea unor astfel de
acorduri va determina în mod automat devalorizarea acestor denumiri protejate,
precum și o pierdere semnificativă de piață pentru sectoarele respective;
Comisia pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (AGRI)
Proiect de aviz (PE595.439v01–00 referitor la propunerea de regulament al Parlamentului
European și al Consiliului privind introducerea de măsuri comerciale autonome temporare
pentru Ucraina, care completează concesiile comerciale disponibile în temeiul
Acordului de asociere – (COM(2016)631 – C8-0392/2016 – 2016/0308(COD)) – Raportor:
Czesław Adam Siekierski
Amendamentul 11, Considerentul 2, Laurențiu Rebega: (2) Având în vedere eforturile de
reformă economică depuse de Ucraina și pentru a sprijini dezvoltarea unor relații economice
mai strânse cu Uniunea Europeană, este posibil să se sporească fluxurile comerciale aferente
77
importului anumitor produse agricole și să acorde concesii sub forma unor măsuri
comerciale autonome în cazul anumitor produse industriale, cu condiția efectuării unei
evaluări prealabile a impactului acestor demersuri pe piața agricolă europeană.
➢ Amendamentul 15, Considerentul 3, Laurențiu Rebega: Măsurile comerciale
autonome ar fi acordate sub formă de cote tarifare pentru produsele incluse în anexele I
și II, în plus față de contingentele tarifare preferențiale prevăzute în acord, precum și
sub forma eliminării parțiale sau integrale a taxelor la import pentru produsele
industriale incluse în anexa III;
➢ Amendamentul 16, Considerentul 4, Laurențiu Rebega: (4) În scopul prevenirii
oricărui risc de fraudă, dreptul de a beneficia de cote tarifare suplimentare ar trebui să
fie condiționat de respectarea de către Ucraina a regulilor de origine a produselor
relevante și a procedurilor aferente, precum și de implicarea în cooperarea
administrativă strânsă cu Uniunea Europeană, astfel cum se prevede în acord;
➢ Amendamentul 32, Alineatul 1, Laurențiu Rebega: 1. Dacă un produs originar din
Ucraina este importat în condiții care cauzează sau pot cauza dificultăți grave unui
producător comunitar de produse similare sau aflate în concurență directă, taxele din
Tariful Vamal Comun aferente unui astfel de produs pot fi reintroduse oricând de către
Consiliu, hotărând cu majoritate simplă în baza unei propuneri a Comisiei sau la
cererea unui stat membru.
Comisia pentru afaceri externe (AFET)
Propunere de regulament COM (2016) 0270 - C8-0173 / 2016 - 2016/0133 (COD)
Stabilirea criteriilor și a mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de
examinarea unei cereri de protecție internațională depusă într-unul din statele membre de către
un resortisant al unei țări terțe sau un apatrid (reformare) – 03/03/2017
Raportor:Ramona Nicole Mănescu
➢ Amendamentul 135, Alineatul 1, Laurențiu Rebega: Atunci când se stabilește, pe
baza probelor sau a dovezilor circumstanțiale astfel cum sunt descrise în cele două liste
menționate la articolul 25 alineatul (4) din prezentul regulament, inclusiv datele la care
face referire Regulamentul [Propunere de regulament de reformare a Regulamentului
(UE) nr. 603/2013] că un solicitant a trecut neregulamentar frontiera într-un stat
membru pe uscat, pe mare sau pe calea aerului venind dintr-o țară terță, statul membru
în care s-a intrat astfel este responsabil de examinarea cererii de protecție
internațională. Această responsabilitate este valabilă pentru o durata de 6 luni după
data trecerii ilegale a frontierei.
Comisia pentru afaceri externe (AFET)
Proiect de raport referitor la relațiile politice ale UE cu ASEAN (PE602.807v01-00)
(2017/2026(INI)) – din 5.5.2017 – Raportor: Reinhard Bütikofer
➢ Amendamentul 31, Considerentul D, Laurențiu Rebega: D. întrucât ASEAN este cel
de-al treilea partener comercial al UE, iar UE al doilea partener comercial și
principala sursă de dezvoltare al ASEAN;
➢ Amendamentul 103, Punctul 6, Laurențiu Rebega: 6. sprijină UE și ASEAN spre o
mai bună cooperare în domeniul securității și salută inițiativa UE de a-și spori
angajamentul în acest sens prin implementarea unor măsuri prin instrumente ale
diplomației preventive;
➢ Amendamentul 152, Punctul 12 – paragraful 1 (nou), Laurențiu Rebega:
78
➢ Amendamentul 11, Considerentul 2, Laurențiu Rebega: își exprimă preocuparea cu
privire la încălcarea drepturilor omului în anumite țări din regiune și subliniază că
datorită acestor încălcări relațiile dintre UE și ASEAN ar putea avea de suferit;
Comisia pentru afaceri externe (AFET)
Raportul anual al lui Michael Gahler privind punerea în aplicare a politicii de securitate și
apărare comune (11/09/2017)
Propunere de rezoluție PE609.294 - 2017/2123 (INI)
➢ Amendamentul 1, Paragraful 2, Laurențiu Rebega: 2. este alarmat de faptul că
organizațiile teroristeși criminale proliferează, iar instabilitatea este în creștere în sud,
pe măsură ce state fragile și aflate în proces de dezintegrare dau naștere unor spații
largi neguvernate; subliniază că, în est, conflictul din Ucraina continuă, precum și
anexarea ilegală a Crimeii; este profund îngrijorat de faptul că tacticile hibride,
inclusiv terorismul cibernetic și războiul informațional, sunt surse de destabilizare a
multor țări, și au drept țintă democrațiile occidentale și creșterea tensiunilor în cadrul
acestora; își exprimă îngrijorarea față de faptul că mediul de securitate care înconjoară
UE va rămâne foarte volatil mulți ani de acum încolo;
79
7. Avize în calitate de raportor alternativ pentru aviz – 2
➢ AVIZ referitor la revizuirea Regulamentului (UE) nr. 211/2011 privind inițiativa
cetățenească (2017/2024(INL))
Data: 22-11-2016
Referinţă: PETI_AD(2017)606197
AVIZ al Comisiei pentru petiții destinat Comisiei pentru afaceri constituționale
Raportor pentru aviz: Jarosław Wałęsa (Inițiativă – articolul 46 din Regulamentul de
procedură).
SUGESTII
Comisia pentru petiții recomandă Comisiei pentru afaceri constituționale, care este comisie
competentă:
– includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi adoptată:
1. consideră că inițiativa cetățenească europeană (ICE) este un instrument important al
democrației directe și participative, care le permite cetățenilor să se implice în mod activ în
elaborarea politicilor și a legislației europene; consideră că ar trebui luate măsuri pentru a
asigura atât transparența, cât și eficacitatea ICE; reafirmă importanța cetățeniei active și a
participării ca indicatori ai existenței unei democrații funcționale și a unei dezbateri politice mai
incluzive în cadrul Uniunii, în special având în vedere consecințele crizelor economice și
financiare din ultimii ani și impactul acestora asupra modului în care Uniunea este percepută de
cetățeni;
2. consideră că este necesar să se revizuiască în timp util Regulamentul (UE) nr. 211/2011
privind inițiativa cetățenească europeană (ICE) , cu scopul de a găsi soluții pentru toate
deficiențele sale, propunându-se soluții eficiente pentru a asigura faptul că procedurile și
condițiile necesare pentru ICE sunt cu adevărat clare, simple, ușor de aplicat și proporționale;
3. reamintește că Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) consacră dreptul cetățenilor
de a se implica în viața democratică a Uniunii și că obiectivul inițiativei cetățenești europene
(ICE) este de a le permite cetățenilor să-și exercite acest drept; ia act de caracterul excesiv de
restrictiv și împovărător al actualului Regulament privind ICE, ceea ce face ca acesta să fie
foarte greu de utilizat;
4. reamintește faptul că, dintre cele 66 de ICE prezentate, Comisia a înregistrat doar 47,
dintre care numai trei au colectat numărul necesar de 1 milion de semnături, niciuna dintre
acestea nefiind însă utilizată în scopul elaborării unei noi propuneri legislative;
5. consideră că dificultățile întâmpinate de organizatorii ICE și impactul legislativ limitat
al inițiativelor de succes au subminat credibilitatea ICE, conducând la o scădere a numărului de
inițiative înregistrate;
6. regretă faptul că, în ciuda cererii oficiale formulate de Parlament în Rezoluția sa din 28
octombrie 2015 privind inițiativa cetățenească europeană , Comisia nu a inclus, în cadrul
programelor sale de lucru pentru 2016 și 2017, nicio referire la revizuirea Regulamentului (UE)
nr. 211/2011;
7. consideră că o mare pare din potențialul ICE este în continuare nevalorificat și că, prin
acest potențial, ICE ar putea aduce, în numele cetățenilor Uniunii, o contribuție la îmbunătățirea
funcționării acesteia; solicită revizuirea aprofundată și simplificarea ICE, cu scopul de a depăși
barierele și obstacolele birocratice existente, astfel încât aceasta să devină mai ușor de utilizat și
mai accesibilă pentru cetățeni;
8. subliniază faptul că ICE completează dreptul cetățenilor de a prezenta petiții
Parlamentului European și de a se adresa Ombudsmanului European; invită Comisia să țină
80
seama de recomandările Ombudsmanului European și ale Comisiei pentru petiții (PETI) cu
privire la îmbunătățirea funcționării ICE;
9. subliniază rolul Parlamentului European în promovarea participării democratice a
cetățenilor Uniunii Europene; subliniază nevoia de a consolida acțiunile întreprinse de
Parlamentul European în legătură cu ICE și accesibilitatea ICE;
10. invită Comisia să îmbunătățească transparența procesului său de luare a deciziilor și să
clarifice în mod oficial criteriile de admisibilitate a inițiativelor cetățenești europene (ICE),
justificând în mod exhaustiv motivele pentru aprobarea/respingerea ICE în toate deciziile
Comisiei publicate în registrul ICE; invită Comisia ca, în vederea garantării certitudinii juridice,
să codifice hotărârile Curții de Justiție și ale Tribunalului în cauzele Anagnostakis împotriva
Comisiei Europene , Costantini împotriva Comisiei Europene și Izsák și Dabis împotriva
Comisiei Europene , precum și în cauzele care privesc inițiativele cetățenești „Minority
SafePack” , „Ethics for Animals and Kids” și „Stop TTIP!” , printre altele; salută schimbarea
practicii Comisiei pentru a permite înregistrarea parțială a ICE; încurajează Comisia ca, înainte
de colectarea declarațiilor de susținere din partea semnatarilor, să se asigure că propunerile de
ICE nu sunt în contradicție cu valorile Uniunii, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 din
TUE, și nici cu principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii; încurajează
Comisia să adopte o abordare mai flexibilă privind procesul de înregistrare parțială și invită,
totodată, Comisia să furnizeze răspunsuri detaliate și posibile soluții în situațiile în care
inițiativele cetățenești sunt declarate inadmisibile, astfel încât cetățenii să le poată modifica și
prezenta din nou;
11. subliniază că, în hotărârea sa referitoare la inițiativa „Stop TTIP!”, Tribunalul a
menționat faptul că principiul democrației și obiectivul care fundamentează ICE se asociază cu
o interpretare a noțiunii de act juridic care include acte juridice cum sunt, de exemplu, deciziile
de deschidere a negocierilor în vederea încheierii unui acord internațional, având drept obiectiv
evident modificarea ordinii juridice a Uniunii, cum este cazul acordurilor TTIP și CETA;
12. solicită simplificarea procedurilor pentru strângerea și verificarea semnăturilor online
prin utilizarea programului informatic pentru strângerea semnăturilor online („OCS”), precum
și o abordare progresivă în vederea depășirii barierelor tehnologice din calea strângerii
semnăturilor online; invită Comisia să abordeze diferențele în ceea ce privește cerințele în
materie de date prevăzute de sistemele naționale, în special în ceea ce privește naționalitatea și
locul de reședință, astfel încât să încurajeze o mai mare accesibilitate și participare
transfrontalieră în rândul cetățenilor din diferite state membre; propune ca Comisia să
gestioneze un sistem gratuit, multilingv, centralizat și permanent de strângere a semnăturilor
online, care să fie accesibil și persoanelor cu dizabilități; sugerează ca acest sistem să
folosească tehnologiile existente și verificate pentru platformele online și să permită sinergii cu
platformele sociale relevante, cu instrumentele digitale și cu aplicațiile mobile, pentru a stimula
strângerea la scară mai largă a semnăturilor, asigurând totodată aplicarea măsurilor
corespunzătoare de control pentru a preveni eventuala utilizare ilegală a acestor tehnologii și
instrumente; salută sondajul public al Comisiei privind crearea unei „platforme de colaborare
pentru ICE”; sugerează ca Comisia să simplifice formularele utilizate pentru strângerea
semnăturilor pe hârtie, pentru ca acestea să devină mai ușor de înțeles și de utilizat; solicită
Comisiei să clarifice dacă în toate statele membre ale UE pot fi folosite formulare aferente
declarațiilor de susținere redactate în toate limbile oficiale ale Uniunii; invită Comisia să
prelungească perioada de strângere a semnăturilor până la 18 luni și să le permită comitetelor
cetățenești să stabilească în mod liber data de începere a perioadei de strângere a semnăturilor,
fără a depăși însă un interval de două luni de la înregistrarea inițiativei; reamintește poziția
adoptată de Comisia PETI, de a încuraja participarea civică a tinerei generații prin reducerea
uniformă, la 16 ani, a limitei de vârstă la care este permisă sprijinirea ICE și participarea la
acestea;
13. îndeamnă Comisia Europeană și statele membre să pună în aplicare norme mai simple și
uniforme de colectare a semnăturilor, online și offline, în conformitate cu legislația și
standardele Uniunii privind protecția datelor;
81
invită Comisia să examineze în continuare posibilitatea creării unui registru online simplificat al
Uniunii, care să poată fi accesat pe bază voluntară și care să le permită cetățenilor să semneze
ICE;
14. subliniază faptul că, în cazul inițiativelor cetățenești încheiate cu succes, este necesar ca
toate părțile implicate să asigure accelerarea procedurilor și respectarea unui calendar
corespunzător;
15. solicită măsuri mai transparente pentru stabilirea finanțării ICE și asigurarea accesului
direct al publicului la aceste informații pe internet; invită Comisia să finanțeze inițiativele
cetățenești europene de succes (adică pe cele care au întrunit 1 milion de semnături); sugerează
ca finanțarea să se efectueze printr-un sistem de rambursare a costurilor deja suportate de
organizatorii ICE/comitetele cetățenești și înregistrate anterior în registrul ICE; îndeamnă
Comisia să analizeze, ca posibile surse de finanțare, atât liniile bugetare existente dedicate
finanțării ICE, cum ar fi cele subordonate programului „Europa pentru cetățeni”, cât și orice alt
program viitor de finanțare a ICE, indiferent dacă acesta își are originea în cadrul Comisiei sau
a Parlamentului European;
16. invită Comisia să abordeze necesitatea reală de a soluționa problema sarcinilor
economice care trebuie suportate pentru organizarea ICE, cu scopul de a garanta egalitatea de
șanse în rândul cetățenilor; invită Comisia să reducă costurile și birocrația și să furnizeze sprijin
financiar, dacă este cazul;
17. solicită Comisiei, celorlalte instituții europene și statelor membre să promoveze ICE
prin campanii continue de informare și prin alte inițiative menite să sporească gradul de
participare a cetățenilor la viața publică a Uniunii; subliniază necesitatea de a aborda barierele
lingvistice și de altă natură care pot fi întâlnite în desfășurarea campaniilor transfrontaliere în
vederea mobilizării sprijinului pentru ICE; invită Comisia să creeze un „ghișeu unic” fizic și
online, care să funcționeze în mod independent, pentru diseminarea informațiilor privind ICE și
pentru a oferi cetățenilor servicii de consultanță, utilizând resursele existente, cum ar fi cele
puse la dispoziție de centrele de contact Europe Direct, în special cu scopul de a acorda
asistență pentru definirea unui temei juridic adecvat pentru o inițiativă; solicită să se includă în
noul regulament o dispoziție referitoare la activitățile de comunicare ale ICE la nivelul Uniunii;
îndeamnă Comisia să coreleze aceste eforturi cu principiile stabilite în Planul de acțiune al
Uniunii privind guvernarea electronică 2016-2020 ;
18. îndeamnă Comisia să asigure continuarea acțiunii legate de Ziua Inițiativei Cetățenești
Europene, care este organizată în fiecare an pentru a evalua stadiul punerii în aplicare și
eficacitatea ICE, prin instituirea unei platforme interinstituționale de dezbatere privind
îmbunătățirea ICE, cu implicarea tuturor părților interesate relevante;
19. îndeamnă Comisia să asigure urmărirea ICE încheiate cu succes, elaborând propuneri
legislative concrete sau furnizând justificări corespunzătoare în cazul neprezentării unor astfel
de propuneri și solicită ca, în acest demers, să se utilizeze întregul potențial de colegiuitor al
Parlamentului European; solicită menținerea sistemului
actual, prin care se desemnează comisiile competente pe criterii tematice și de competență,
comisia PETI fiind comisie asociată; reamintește faptul că este important să se organizeze
audieri publice echilibrate și să asigure adoptarea unei abordări favorabile incluziunii pentru a
crește gradul de participare a diferitelor părți interesate; propune să se organizeze o dezbatere în
cadrul Parlamentului European privind toate ICE încheiate cu succes care îndeplinesc criteriile
enumerate în regulament și să se adopte, la finalul acestei dezbateri, o propunere de rezoluție;
subliniază importanța rambursării cheltuielilor de călătorie, atunci când este posibil, atât pentru
organizatorii ICE, cât și pentru experți;
20. invită Comisia să soluționeze conflictul de interese inerent în ceea ce privește rolurile
sale actuale concurente în materie de evaluare a admisibilității ICE, decizii cu privire la
înregistrare și competență exclusivă de a hotărî în privința oricăror măsuri legislative bazate pe
ICE; remarcă rolul important al Ombudsmanului European în anchetarea gestionării de către
Comisia Europeană a cererilor de înregistrare a ICE și, în special, a cazurilor de refuz al
înregistrării unei ICE;
82
invită Comisia să instituie o procedură de consultare care să oficializeze implicarea
Parlamentului European în etapa de înregistrare a ICE;
21. solicită Comisiei să asigure realizarea periodică a unor îmbunătățiri legislative ale ICE,
inclusiv prin intermediul procedurii de revizuire periodică obligatorie a punerii în aplicare a
ICE.
INFORMAȚII PRIVIND ADOPTAREA ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 7.9.2017
Rezultatul votului final +:
–:
0:
16
2
5
Membri titulari prezenți la votul
final
Margrete Auken, Beatriz Becerra Basterrechea, Eleonora
Evi, Peter Jahr, Rikke Karlsson, Jude Kirton-Darling,
Svetoslav Hristov Malinov, Notis Marias, Roberta Metsola,
Marlene Mizzi, Gabriele Preuß, Virginie Rozière, Sofia
Sakorafa, Jarosław Wałęsa, Tatjana Ždanoka
Membri supleanți prezenți la
votul final
Anne-Marie Mineur, Demetris Papadakis, Julia Pitera,
Rainer Wieland
Membri supleanți (articolul 200
alineatul (2)) prezenți la votul
final
Frank Engel, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Monika
Hohlmeier, Maria Lidia Senra Rodríguez
VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
16 +
ALDE Group
ECR Group
PPE Group
S&D Group
Beatriz Becerra Basterrechea
Rikke Karlsson
Frank Engel, Monika Hohlmeier, Peter Jahr, Svetoslav Hristov Malinov,
Roberta Metsola, Julia Pitera, Jarosław Wałęsa, Rainer Wieland
Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Jude Kirton-Darling, Marlene
Mizzi, Demetris Papadakis, Gabriele Preuß, Virginie Rozière
2 -
ECR Group
EFDD Group
Notis Marias
Eleonora Evi
5 0
GUE/NGL
Group
Verts/ALE
Group
Anne-Marie Mineur, Sofia Sakorafa, Maria Lidia Senra Rodríguez
Margrete Auken, Tatjana Ždanoka
83
➢ AVIZ referitor la interpretarea și aplicarea Acordului interinstituțional privind o
mai bună legiferare (2016/2018(INI))
Data: 25-01-2017
Referinţă: PETI_AD(2017)582235
AVIZ al Comisiei pentru petiții destinat Comisiei pentru afaceri juridice și Comisiei
pentru afaceri constituționale
Raportor pentru aviz: Notis Marias
SUGESTII
Comisia pentru petiții recomandă Comisiei pentru afaceri juridice și Comisiei pentru afaceri
constituționale, competente în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezoluție
ce urmează a fi adoptată:
1. ia act de obiectivul stabilit de Comisie de a legifera mai bine, ca prioritate pentru
mandatul actual, și afirmă necesitatea de a elabora acte legislative ale UE clare, simple, eficace
și echilibrate, care să garanteze un înalt grad de protecție la nivel social și la nivelul mediului și
al ocupării forței de muncă, care să fie mai ușor de transpus și de pus în aplicare;
2. observă că îmbunătățirea procedurilor legislative la nivelul UE, cu o cooperare
interinstituțională mai aprofundată și la momentul oportun, poate duce la o aplicare mai
consecventă și armonizată a legislației UE;
3. consideră că îmbunătățirea în continuare a transparenței procesului de negociere, în
special în ceea ce privește Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) și
Acordul economic și comercial cuprinzător (CETA), precum și a procesului legislativ, și o
verificare mai strictă a legislației actuale trebuie să fie principiile directoare pentru punerea în
aplicare a Acordului interinstituțional privind o mai bună legiferare;
4. subliniază că negocierile referitoare la un acord de retragere, în conformitate cu
articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, se desfășoară la nivel interinstituțional;
reamintește că articolul 50 oferă clarificări doar în ceea ce privește participarea membrilor
Consiliului European sau ai Consiliului; subliniază că deputaților în Parlamentul European
provenind dintr-o țară care dorește să se retragă nu li se interzice să participe la dezbaterile și
procedurile de vot la nivelul Parlamentului și al comisiilor; subliniază necesitatea de a mări
transparența în ceea ce privește negocierile de retragere, atât la nivelul Parlamentului, cât și la
nivel interinstituțional;
5. subliniază importanța de a dezvolta și de a promova mai mult rolul Parlamentului în
calitate de colegislator și de a asigura egalitatea în ceea ce privește Consiliul, precum și de a
consolida rolul său de organism de supraveghere a tuturor instituțiilor UE;
6. subliniază că, atunci când este aplicată, o legislație eficientă a UE trebuie să aibă
obiectivul de a asigura faptul că procedurile pe care le stabilește sunt în concordanță cu
obiectivul fundamental al actului legislativ în sine și, în special, cu obiectivul final de protecție
a mediului, atunci când este vorba despre asigurarea unui înalt grad de protecție a mediului;
7. reamintește numeroasele petiții primite privind criza economică și socială din Uniunea
Europeană și consideră că ar trebui să se acorde prioritate inițiativelor legislative cu scopul de a
relansa economia, a combate șomajul, locurile de muncă precare, inegalitățile sociale și sărăcia;
8. recunoaște importanța muncii efectuate de Comisia pentru petiții pentru evaluarea
calității legiferării în UE, în ceea ce privește punerea efectivă în aplicare a legislației și ca bază
a îmbunătățirii textelor și procedurilor legislative; observă, în acest sens, importanța unei
cooperări interinstituționale autentice cu Comisia, pentru a se asigura că petițiile sunt analizate
în mod adecvat;
84
9. încurajează elaborarea unor acte legislative eficiente, orientate spre dezvoltarea
protecției locurilor de muncă și a competitivității europene, cu accent special pe întreprinderile
mici și mijlocii, în toate sectoarele economiei;
10. se opune oricărei inițiative legislative sau oricărui cadru juridic stabilit cu participarea
oricărei instituții a UE, care poate avea ca efect o precaritate efectivă a pieței muncii, care riscă
să ducă la situarea unui număr mai mare de persoane sub pragul sărăciei sau care subminează
drepturi fundamentale consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;
11. afirmă că evaluările de impact ale noilor propuneri legislative ar trebui să ia în mod
sistematic în calcul efectele reale, inclusiv pe termen scurt, asupra obiectivelor, printre care se
numără protecția drepturilor fundamentale ale cetățenilor, un grad mai mare de incluziune
socială, costul non-Europei și locuri de muncă unde drepturile sociale și salariale ale cetățenilor
sunt asigurate pe deplin, precum și protecția adecvată a mediului; consideră că acestea trebuie
să includă, de asemenea, un test pentru IMM-uri; este ferm convins de faptul că UE trebuie să
adopte o legislație care să urmărească asigurarea nivelului cel mai ridicat de justiție socială;
consideră, prin urmare, esențial ca toate măsurile și instrumentele utilizate la nivelul UE să fie
concepute și puse în aplicare astfel încât să combată inegalitatea, locurile de muncă precare și
excluziunea socială în mod consecvent și eficient;
12. solicită o consultare mai intensă a partenerilor sociali într-o etapă timpurie și o
implicare mai mare a Comitetului Economic și Social European și a Comitetului Regiunilor,
precum și să se țină seama în mod corespunzător de preocupările acestora;
13. ia act de faptul că realizarea unor evaluări sistematice ale impactului nu trebuie să ducă
la o depolitizare a procesului legislativ, afectând astfel rolul principal al Parlamentului pentru
funcționarea în mod democratic a Uniunii, acela de reprezentant real al voinței directe și a
diversității cetățenilor UE, și nici să slăbească competențele sale legislative, reducând substanța
dezbaterilor sau golindu-le de conținut și înlocuind deciziile politice luate în cadrul acestora;
14. subliniază că, având în vedere obiectivul de a se asigura transparența completă a
procesului decizional și cel mai înalt nivel de justiție socială, consultările și evaluările de
impact trebuie să vizeze în primul rând implicarea deplină și prioritară a cetățenilor și a
organizațiilor societății civile și trebuie să favorizeze adoptarea unei legislații care să garanteze
protecția integrală a drepturilor fundamentale ale cetățenilor și a mediului; consideră că studiile
de impact și consultările trebuie să facă parte dintr-un proces de democratizare mai larg care să
aibă drept rezultat participarea directă a cetățenilor la toate etapele procesului decizional al UE;
15. consideră că independența Comitetului de analiză a reglementării al Comisiei (RSB) ar
trebui consolidată și că rolul acestuia ar trebui să fie mai bine definit și propune înființarea unui
organism comun pentru cele trei instituții, de exemplu, a unui organism consultativ pentru o
mai bună legiferare;
16. salută participarea experților PE la reuniunile Comitetului de analiză a reglementării al
Comisiei și publicarea sistematică a unor proiecte de acte delegate sau de măsuri de punere în
aplicare, precum și crearea unui registru de acte delegate;
17. solicită ca Parlamentul să fie invitat să participe la grupul de lucru al Consiliului și la
reuniunile Coreper și insistă ca ordinile de zi să fie transmise Parlamentului în mod structurat.
85
REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIA SESIZATĂ PENTRU AVIZ
Data adoptării 24.1.2017
Rezultatul votului final +:
–:
0:
15
1
3
Membri titulari prezenți la votul
final
Marina Albiol Guzmán, Margrete Auken, Beatriz Becerra
Basterrechea, Pál Csáky, Rosa Estaràs Ferragut, Eleonora
Evi, Peter Jahr, Notis Marias, Roberta Metsola, Julia Pitera,
Virginie Rozière, Josep-Maria Terricabras, Jarosław
Wałęsa, Cecilia Wikström, Tatjana Ždanoka
Membri supleanți prezenți la
votul final
Kostadinka Kuneva, Ángela Vallina, Rainer Wieland
Membri supleanți (articolul 200
alineatul (2)) prezenți la votul
final
Edouard Martin
86
8. Întrebări parlamentare – 12
➢ Drepturile consumatorilor
Data: 8 noiembrie 2017
Referinţă: E-006889-17
Întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei/Articolul 130 din Regulamentul de
procedură
Laurenţiu Rebega (ENF): – „Articolul 38 din Carta drepturilor fundamentale prevede că
politicile Uniunii trebuie să asigure un nivel ridicat de protecție a consumatorilor.
În ultima perioadă, Comisia pentru Petiții din Parlamentul European a primit numeroase
petiții cu privire la aspecte legate de drepturile consumatorilor, în special referitor la clauzele
și condițiile abuzive din contractele de ipotecă. Ținând cont de Directiva 93/13/CEE a
Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu
consumatorii, de jurisprudența conexă acesteia și de faptul că consumatorii, în general, se află
într-o situație de inferioritate față de instituțiile bancare, ce măsuri intenționează să adopte, în
viitor, Comisia pentru a proteja mai bine consumatorii de clauzele abuzive/ilegale din
contracte?”
➢ Problema migranților introduși ilegal pe Marea Neagră
Data: 2 octombrie 2017
Referinţă: E-006158-17
Întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei/Articolul 130 din Regulamentul de
procedură
Laurenţiu Rebega (ENF): – „Într-o declarație făcută de Frontex la 20 septembrie 2017,
agenția a menționat că din ce în ce mai mulți migranți încearcă să între ilegal pe teritoriul
Uniunii Europene prin sectorul român și bulgar al Mării Negre. Agenția a raportat că, în
cursul acestui an, au fost identificați 572 de migranți în timp ce încercau să traverseze ilegal
Marea Neagră. Acest număr este cu mult mai mare decât în cei doi ani anteriori (68 în 2015 și
1 în 2016). Deși Frontex și organismele de control al frontierei sunt, cu siguranță, active,
infracțiunile neidentificate sau neraportate constituie în continuare o problemă. Problema
migranților introduși ilegal pe Marea Neagră nu este doar o problemă legată de securitate la
frontieră, ci și o problemă care privește securitatea migranților, care adesea traversează
marea în condiții cu risc ridicat: de exemplu, fără apă sau mâncare, în ambarcațiuni de lemn,
pe vreme proastă etc.
Ce măsuri specifice va lua Comisia pentru a preveni și combate introducere ilegală de
persoane pe Marea Neagră?”
➢ Dreptul de a călători fără vize în SUA
Data: 7 septembrie 2017
Referinţă: E-005580-17
Întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei/Articolul 130 din Regulamentul de
procedură
Laurenţiu Rebega (ENF): – „Faptul că Washingtonul nu acordă tuturor statelor membre ale
UE dreptul de a călători fără vize pe teritoriul său rămâne încă un subiect nerezolvat, în
defavoarea cetățenilor din România, Bulgaria, Croația, Cipru și Polonia.
87
Astfel, principiul reciprocității vizelor dintre UE și SUA nu este respectat pe deplin. Conform
mecanismului de reciprocitate a vizelor, o țară care primește notificarea de nereciprocitate
trebuie să-și revizuiască politica de circulație a cetățenilor în termen de 24 de luni de la
primirea notificării. La implicarea Comisiei, din cele 5 țări notificate încă din 2014 și care
nu-și îndepliniseră obligațiile ce reies din politica de reciprocitate a vizelor, respectiv Statele
Unite, Australia, Brunei, Canada și Japonia, doar SUA a mai rămas să facă acest lucru. În
prezent, cetățenii din România, Bulgaria, Polonia, Croația și Cipru nu sunt incluși în
programul Visa Waiver de relaxare a regimului de vize pentru acces pe teritoriul SUA, de
care beneficiază cetățenii celorlalte țări membre ale UE. Având în vedere că România este
stat membru al UE de 10 ani, credem că ar fi trebuit să beneficiem de acest drept încă de la
început. În consecință, ce va face Comisia Europeană în vederea remedierii cât mai rapide a
acestei situații?”
➢ Schimbări demografice
Data: 26 iunie 2017
Referinţă: E-004238-17
Întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei/Articolul 130 din Regulamentul de
procedură
Laurenţiu Rebega (ENF): – „Europa se confruntă în prezent cu importante schimbări
demografice, care influențează puternic dezvoltarea locală. Conform statisticilor EUROSTAT,
declinul demografic al populației din UE se va traduce printr-o diminuare a cotei procentuale
a populației Uniunii Europene în raport cu populația lumii de la 6,9 %, în 2015, la 5,1 %, în
2060. Aceste schimbări demografice îmbracă diferite forme la nivel european, de la
densitatea scăzută, la îmbătrânirea populației, scăderea ratelor de natalitate și depopulare.
În plus, nu toate regiunile sunt afectate în mod uniform, majoritatea zonelor urbane
cunoscând o creștere a populației, în timp ce în majoritatea zonelor rurale și îndepărtate are
loc un declin.
Studiile arată că îmbătrânirea demografică se va accentua în Europa; pentru România, spre
exemplu, se prevede o creștere a ponderii populației peste 65 ani la 35 % în orizontul anului
2060.Fondurile structurale și de investiții din cadrul politicii de coeziune pot să contribuie la
abordarea provocărilor generate de schimbările demografice din Uniunea Europeană.
În acest context, cum intenționează Comisia Europeană să includă schimbările demografice
ca obiectiv în viitoarea politică de coeziune?”
➢ Programul „Garanția UE pentru tineret”
Data: 9 iunie 2017
Referinţă: O-000051/2017
Întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei/Articolul 130 din Regulamentul de
procedură
Laurenţiu Rebega (ENF): – „Curtea de Conturi Europeană (CCE) a subliniat recent că
programul „Garanția UE pentru tineret”, care viza reducerea șomajului în rândul tinerilor,
nu a răspuns așteptărilor.
În perioada 2014-2020, programului i-a fost alocată o sumă de 6,4 miliarde EUR, dar un
raport al CCE estimează că ar fi nevoie de un buget de 21 miliarde EUR pentru a ajuta toți
șomerii din Europa cu vârsta sub 25 de ani. Comisia subliniază faptul că șomajul în rândul
tinerilor a înregistrat o ușoară scădere, dar realitatea dură este că șomajul pe termen lung în
rândul tinerilor este în creștere. Stagiile care nu duc nicăieri și contractele temporare au
produs cifre ale șomajului în rândul tinerilor care maschează veritabila amploare a
problemei. Având în vedere cele de mai sus, Comisia intenționează:
88
– să majoreze finanțarea programului „Garanția UE pentru tineret” cu asistență financiară
suplimentară de la bugetul UE și Fondul social european (FSE)?
– să clarifice definiția unei oferte de loc de muncă „de înaltă calitate”, pentru a se asigura
că întreprinderile nu profită de program pentru a utiliza tinerii ca sursă de mână de lucru
ieftină?
– să îmbunătățească sistemul de colectare, monitorizare și raportare a datelor pentru
program, efectuând o evaluare a impactului care să precizeze costurile și beneficiile scontate
ale acestuia?”
➢ Șomajul în rândul tinerilor
Data: 6 iunie 2017
Referinţă: E-003744-17
Întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată CE/Art. 130 din Regulamentul de procedură
Laurenţiu Rebega (ENF): – „Șomajul în rândul tinerilor afectează multe state membre ale
UE. În februarie 2017, în Europa, 4 milioane de tineri nu erau angajați, din care 2,72
milioane în zona euro. Cel mai ridicat nivel al șomajului se află în Grecia (45,2%, decembrie
2016), Spania (41,5%) și Italia (35,2%).
Pentru a sprijini financiar regiunile și persoanele afectate de șomajul și inactivitatea
tinerilor, Consiliul Europei a creat „Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul
tinerilor”, cu un buget de 6,4 miliarde de euro.
Curtea Europeană de Conturi a publicat Raportul special nr. 5/2017: „Șomajul în rândul
tinerilor — au reușit politicile UE să schimbe situația?”, în care se spune că: „situația
actuală (…) nu se ridică la înălțimea așteptărilor inițiale”.
De exemplu, în România, șomajul este mic, dar asta pentru că tinerii migrează în Occident,
unde lucrează pe salarii mai mici decât lucrătorii autohtoni. Este evident că o soluție
durabilă pentru șomajul în rândul tinerilor trebuie să aibă în vedere și fenomenele
migratorii.
Având în vedere Raportul critic al Curții de Conturi, precum și considerațiile de mai sus, ce
măsuri intenționează să ia Comisia Europeană?– să clarifice definiția unei oferte de loc de
muncă „de înaltă calitate”, pentru a se asigura că întreprinderile nu profită de program
pentru a utiliza tinerii ca sursă de mână de lucru ieftină?
– să îmbunătățească sistemul de colectare, monitorizare și raportare a datelor pentru
program, efectuând o evaluare a impactului care să precizeze costurile și beneficiile scontate
ale acestuia?”
➢ Transportatorii români supuși unor practici anti-concurențiale
Data: 4 mai 2017
Referinţă: P-003136/2017
Întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei/Articolul 130 din Regulamentul de
procedură
Laurenţiu Rebega (ENF): – „Luna aceasta, Comisia Europeană va lansa Noul Pachet
Rutier.
Acuzând practici protecționiste, anti-concurențiale și discriminatorii, în special în Germania
și Franța, transportatorii rutieri români au adresat Comisiei Europene și Parlamentului
European o scrisoare deschisă, semnată de 400 de companii de transport din România.
Deși unul dintre principiile fundamentale ale pieței comune europene este libera circulație a
bunurilor și serviciilor, unele state membre ale UE interpretează diferit acest lucru. Vorbim
89
de Germania și Franța. Invocând lupta împotriva dumpingului social și protecția angajaților,
statul francez impune conducătorilor auto care operează pe teritoriul acestei țări, chiar și
câteva zile, să fie plătiți cu salariul minim pe economie din Franța. Toți angajatorii trebuie
să ofere șoferilor condiții sociale demne, iar nerespectarea acestei obligații este amendată cu
30 000 de euro și un an de închisoare.
Transportatorii din România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia (toată Europa de
Est), statele baltice — Letonia, Estonia și Lituania, Spania și Portugalia sau cei din afara
spațiului comunitar, precum Turcia, Ucraina și Republica Moldova se simt nedreptățiți.
Comisia Europeană recunoaște practicile ca anti-concurențiale, notifică și deschide, în luna
mai 2015, procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Germaniei, dar
acțiunile acestea nu produc efecte.
Ce măsuri are în vedere Comisia pentru a rezolva problema?”
➢ Îmbunătățirea asistenței tehnice
Data: 11 aprilie 2017
Referinţă: E-002643/2017
Întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei/Articolul 130 din Regulamentul de
procedură
Laurenţiu Rebega (ENF): – „Asistența tehnică acordată statelor membre are un rol foarte
important în implementarea eficientă a politicii de coeziune. Așa cum s-a văzut în perioada
de programare anterioară, în anumite state membre, cum este și cazul României,
autorităților locale și naționale le lipsește capacitatea necesară pentru a gestiona eficient
fondurile europene, fenomen la care contribuie și dificultatea de a păstra personalul
calificat.
Pe de altă parte, între statele membre și între regiuni există diferențe importante în ceea ce
privește capacitatea administrativă, ceea ce ar impune adoptarea unor soluții adaptate
nevoilor individuale, în locul unor soluții sistemice.
În acest context, cum intenționează Comisia să utilizeze experiența actualei perioade de
programare și a celei trecute pentru a maximiza eficiența asistenței tehnice (de exemplu, să
extindă categoria de beneficiari ai asistenței tehnice sau să introducă posibilitatea utilizării
asistenței tehnice înainte de începerea programelor operaționale)?”
➢ România și Fondul european pentru investiții strategice (FEIS)
Data: 29 martie 2017
Referinţă: P-002223/2017
Întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei/Articolul 130 din Regulamentul de
procedură
Laurenţiu Rebega (ENF): – „Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) este un
instrument conceput pentru a contribui la reducerea decalajelor în materie de investiții prin
mobilizarea finanțării private pentru investiții strategice în Uniunea Europeană. FEIS, prin
intermediul Băncii Europene de Investiții, oferă garanții publice pentru proiecte de investiții
private cu nivel de risc ridicat în domenii strategice (de ex.: infrastructura de transport și
telecomunicații, eficiența energetică, cercetare și inovare) și oferă împrumuturi pentru
întreprinderi mici și mijlocii (IMM).
La aproape doi ani de la lansarea FEIS, în România au fost aprobate numai 4 proiecte de
infrastructură și inovare și numai 3 acorduri cu intermediari financiari pentru finanțarea
IMM‐urilor, în condițiile în care România are mare nevoie de finanțare în domeniile vizate.
90
Acest lucru denotă o lipsă de informare a potențialilor investitori privați, precum și a
intermediarilor financiari cu privire la oportunitățile de finanțare pe care le oferă FEIS.
Cum poate interveni suplimentar Comisia Europeană, la nivel de informare, vizibilitate și
asistență tehnică, pentru a sprijini statele membre cu piețe financiare naționale mai puțin
dezvoltate, cum este cazul României, astfel încât acestea să poată valorifica oportunitățile
oferite de FEIS?”
➢ Scoaterea din Dunăre a navelor scufundate
Data: 21 martie 2017
Referinţă: O-000021/2017
Întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei/Articolul 130 din Regulamentul de
procedură
Laurenţiu Rebega (ENF): – „Dunărea, care traversează 10 țări, este al doilea cel mai
mare fluviu din Europa. Din punctul de vedere al intereselor de pe scena europeană și al
obiectivelor politice, este unul dintre coridoarele paneuropene.
Pe cursul Dunării din Serbia, România, Bulgaria și Slovacia, nivelul apei este adeseori
scăzut din cauza secetelor, navele fiind obligate să navigheze printre epave scufundate.
Ranfluarea epavelor din Dunăre este o operațiune foarte costisitoare. Conform experților,
epavele scufundate conțin cantități importate de carburant și de alte substanțe care poluează
în mod constant apele, în vreme ce ruginirea metalului din nave provoacă o poluare
permanentă, care are consecințe grave.
Epavele scufundate din Dunăre și cele eșuate în Delta Dunării au reprezentat întotdeauna o
problemă nu doar pentru autoritățile din domeniul mediului, ci și pentru ministerele din
domeniul transporturilor.
Este Comisia dispusă să aloce fonduri pentru scoaterea din Dunăre a navelor scufundate, în
condițiile în care țările pe care aceasta le traversează nu dispun de suficiente fonduri pentru
aceste operațiuni costisitoare și ținând seama de faptul că intensificarea navigației pe acest
fluviu și dezvoltarea transportului fluvial în cadrul pieței interne ar putea stimula dezvoltarea
regională?”
➢ Perturbatorii endocrini
Data: 22 februarie 2017
Referinţă: E-001193/2017
Întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei/Articolul 130 din Regulamentul de
procedură
Laurenţiu Rebega (ENF): – „Peste 1 300 de studii au descoperit legături între
expunerea la perturbatorii endocrini și probleme grave de sănătate precum
infertilitatea, diabetul, obezitatea, cancerele cauzate de dereglări hormonale și
tulburările neurologice. Cea mai recentă propunere a Comisiei nu aduce îmbunătățiri
față de propunerile precedente. Aceasta cere un nivel foarte ridicat, nerealist, de dovezi
științifice privind perturbatorii endocrini și excepții pentru anumite substanțe chimice
care ignoră capacitatea acestor substanțe de a modifica funcționarea sistemului
endocrin direct sau indirect, limitând astfel serios posibilitatea de a identifica și
reglementa perturbatorii endocrini. Ne opunem ferm acestei propuneri, deoarece
include excepții ample care ignoră capacitatea unei substanțe chimice de a perturba
sistemul endocrin. Pentru a identifica perturbatorii endocrini într-o manieră eficace și
coerentă cu evoluțiile științifice, sprijinim crearea unor categorii multiple bazate pe
volumul dovezilor existente care indică în ce mod anumite substanțe chimice
91
funcționează ca perturbatori endocrini. Această abordare ar fi similară cu sistemul de
clasificare utilizat pentru substanțele cancerigene. Recurgerea la un sistem de categorii ar
permite stabilirea de priorități în ceea ce privește substanțele chimice în vederea evaluării și
reglementării acestora și ar permite includerea de noi date pe măsură ce se publică noi
studii.
În lumina celor de mai sus, poate Comisia să spună dacă intenționează să includă categorii
pentru identificarea perturbatorilor endocrini?”
9. Explicații scrise ale votului – 13
➢ Mobilizarea instrumentului de flexibilitate pentru finanțarea măsurilor bugetare
imediate în scopul de a aborda provocările actuale privind migrația, fluxurile de
refugiați și amenințările la adresa securității (A8-0370/2017 - Siegfried Mureşan)
Data : 30-11-2017
Referinţă:
„M-am poziționat împotriva acestui raport, întrucât dincolo de semnificația
politică, și-anume dacă Uniunea este în măsură să gestioneze problema migrației, reiese încă
o data faptul că se insistă să se ceară tot mai mulți bani cu toate că nu există o consecvență
clară privind modul în care acești bani ajută la diminuarea problemei per se.”
➢ Statul de drept în Malta (B8-0596/2017, B8-0597/2017)
Data: 15-11-2017
Referinţă: „Am acordat un vot pozitiv acstei rezoluții întrucât consider imperios începutul
unei anchete interanționale, care să investigheze detaliile morții jurnalistei Daphne Caruana
Galizia. Faptele de corupție și presiunea exercitată asupra mass-mediei malteze,subliniază
faptul că libertatea presei, independența poliției și a sistemului judiciar nu este garantată.”
➢ Dispoziţii ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informații privind
vizele în Bulgaria şi în România (A8-0286/2017 - Agustín Díaz de Mera García
Consuegra)
Data: 04-10-2017
Referinţă:
„Am votat pentru acest proiect de rezoluție care aprobă decizia Consiliului de a permite
României și Bulgariei să aibă acces la datele din Sistemul de informații privind vizele (VIS).
În acest fel, până la eliminarea controalelor la frontiere și participarea deplină a României la
acquis-ul Schengen, autoritățile competente din România vor putea consulta datele înscrise în
VIS, ceea ce va fi util în procesul de acordare a vizelor la nivel național. În același timp,
accesul la VIS va contribui la prevenirea fraudelor în materie de vize Schengen, la facilitarea
controalelor la punctele de trecere a frontierei și la identificarea persoanelor care ar putea
să nu îndeplinească condițiile de intrare sau de ședere pe teritoriul României.
Desigur, accesul României la acest sistem nu înlocuiește apartenența la Schengen, dar țara
noastră trebuie să aibă o atitudine proactivă și să continue să militeze pentru ca cele patru
libertăți din Tratatul de la Maastricht, să se aplice ca atare tuturor statelor membre.”
92
➢ Raportul privind Turcia pe 2016 (A8-0234/2017 - Kati Piri)
Data: 06-07-2017
Referinţă:
„La votul în plen din 6 iulie 2017, de la Strasbourg, Parlamentul European a decis ca
negocierile de aderare UE-Turcia să fie suspendate dacă Ankara pune în aplicare reforma
constituțională aprobată în referendumul din 16 aprilie 2017.
Am votat pentru la toate articolele și amendamentele care se referă la derapajele privind
statul de drept și drepturile fundamentale din Turcia, dar m-am abținut în ceea ce privește
încetarea definitivă a negocierilor de aderare.
Este evident că Turcia traversează o perioadă foarte dificilă, dar consider că ușa dialogului
trebuie să rămână deschisă.”
➢ Combaterea antisemitismului (B8-0383/2017, B8-0388/2017)
Data: 01-06-2017
Referinţă:
„Antisemitismul este o ideologie pe cât de malefică, pe atât de absurdă. Antisemitismul, ca
și alte ideologii înrudite, care propagă ura față de oameni până la exterminarea acestora,
trebuie combătut cu perseverență, iar aceasta se realizează prin educație. De aceea, am
votat pentru rezoluție.”
➢ Situația actuală a concentrării terenurilor agricole în UE: cum se poate facilita
accesul agricultorilor la terenuri? (A8-0119/2017 - Maria Noichl)
Data: 27-04-2017
Referinţă:
„Concentrarea terenurilor agricole este o problemă resimțită îndeosebi în țările din estul
Europei, inclusiv în România. Am votat în favoarea acestui raport întrucât consider că
trebuie luate măsurile necesare pentru a ușura accesul agricultorilor la terenurile
agricole.”
➢ Abordarea deplasărilor refugiaților și migranților: rolul acțiunii externe a UE (A8-
0045/2017 - Elena Valenciano, Agustín Díaz de Mera García Consuegra)
Data: 05-04-2017
Referinţă:
„M-am poziționat împotriva acestui raport întrucât consider că în lumea de astăzi există
grupuri organizate care profită material, direct sau indirect, de apariția sau intensificarea
mișcărilor migratorii și de strămutările forțate de populații, au tendința de a stimula
artificial sau incită mișcările migratorii.”
➢ Deșeurile (A8-0034/2017 - Simona Bonafè)
Data: 14-03-2017
Referinţă: „Măsurile propuse prin acest proiect vizează obiective foarte ambițioase pentru
orizontul anului 2030, respectiv 70 % reciclare și maximum 5 % depozitare la gropile de
gunoi.
Aparent, aceste măsuri ar trebui să asigure un mediu înconjurător mai curat pentru
cetățenii statelor membre. Problema se ascunde însă în detaliile reglementării. Această
propunere de directivă pare elaborată pe măsura economiilor statelor avansate din Uniune.
Am votat împotriva acestui proiect, care prevede, printre altele, externalizarea serviciilor
de colectare selectivă către companii private, deoarece consider că, în unele țări care sunt
încă mult în urmă cu alinierea la standardele europene privind deșeurile, așa cum este și
România, se va genera mai degrabă corupție decât progres. Bineînțeles că îmi doresc o
țară curată, dar cred că mai întâi trebuie să ne rezolvăm restanțele și abia apoi să ne
concentrăm pe noi obiective.”
93
➢ Obligații în domeniul reciprocității vizelor (B8-0173/2017)
Data: 02-03-2017
Referinţă: „Am susținut întotdeauna, chiar cu vehemență, principiul reciprocității în
relațiile internaționale. Am votat și pe acest raport, în același sens. România este, în
continuare, discriminată față de celelalte state membre ale Uniunii, în privința regimului de
vize cu statele terțe. Prin urmare, nu sunt de acord ca cetățenii unor state terțe să circule in
UE fără vize, atât timp cât cetățeni din unele state membre ale UE (adică din România) au
nevoie de viză ca să călătorească în acele state terțe.”
➢ Aplicarea programului „Europa pentru cetățeni” (A8-0017/2017 - María Teresa
Giménez Barbat)
Data: 02-03-2017
Referinţă: „Programul „Europa pentru cetățeni” este singurul program care se adresează
direct tuturor cetățenilor UE. Proiectele care se finanțează prin acest program sunt
culturale și educaționale, capitole la care, în România, finanțarea din resurse interne este
cu totul insuficientă. Chiar dacă programul are și criterii mai puțin inspirate, raportul de
astăzi solicită o creștere a finanțării și o mai mare atenție acordată țărilor excentrice. Fiind
în favoarea intereselor României, am votat pentru acest raport.”
➢ Posibile evoluții și ajustări ale structurii instituționale actuale a Uniunii Europene
(A8-0390/2016 - Guy Verhofstadt)
Data: 16-02-2017
Referinţă: „Raportul Verhofstadt are un mare merit: este primul document oficial în care
se recunoaște că Uniunea se află într-o criză profundă și că este necesară o reformă
fundamentală a Uniunii! Din păcate, soluția preconizată este tocmai politica greșită care
ne-a adus în acest punct! Anume, aceea a transformării Uniunii într-un super-stat în care
națiunile componente să rămână, eventual, simple diviziuni administrative. Obsesia pentru
centralizare, uniformizare și deznaționalizare nu poate avea ca efect decât un nou
experiment utopic, cu nimic mai puțin dezumanizant decât fascismul sau comunismul. Iată
de ce am votat categoric împotriva raportului Verhofstadt.”
➢ Încheierea CETA UE-Canada (B8-0141/2017, B8-0142/2017, B8-0143/2017, B8-
0144/2017, B8-0145/2017, B8-0146/2017)
Data: 15-02-2017
Referinţă: „Am votat împotriva încheierii acestui acord deoarece majoritatea prevederilor
au consecințe care nu pot fi prognozate, nici măcar cu aproximație, pe termen mediu și
lung. Acordul a fost negociat netransparent, iar faptul că textul adoptat nu mai poate fi
modificat (o condiție „take it or leave it”) ridică legitime suspiciuni. Acordul va distruge
cea mai mare parte din industriile și firmele mici din Europa, în special în zona produselor
tradiționale și ecologice, ducând la creșterea șomajului și la sărăcirea unor segmente deja
defavorizate. Serviciile publice sunt în situația de a fi privatizate în totalitate, ceea ce va
distruge ideea europeană de stat social. În fine, standardele de protecție a consumatorilor
și a naturii vor fi puse în pericol. În plus, Acordul nu asigură, așa cum ar fi fost normal, un
tratament egal al cetățenilor din România și Bulgaria, pentru care ridicarea vizelor este
condiționată.”
94
10.1 PARTICIPAREA LA EVENIMENTE ȘI DELEGAȚII
PARLAMENTARE
DELEGAȚII PARLAMENTARE:
✓ 14-15.12.2017, ARMENIA – întâlnire cu domnul Sergey Minasyan, Ambasadorul
desemnat al Armeniei în România;
✓ 07-09.12.2017, SUA – Cea de-a zecea ediție a Forumului „Parliamentary Intelligence
Security”;
✓ 18-20 septembrie 2017, Cluj, România - vizita delegației Comisiei pentru Dezvoltare
Regională (REGI) din Parlamentul European în România;
✓ 14 -16 septembrie 2017, Skopje, Macedonia – „The VII-th International Symposium of
Livestock Production”;
✓ 19 iunie 2017, Riga, Letonia – Forumul „Parliamentary Intelligence Security”,
organizat de Parlamentul Letoniei împreună cu Congresul Statelor Unite;
✓ 21 martie 2017, Riga, Letonia – Forumul „Parliamentary Intelligence Security”;
✓ 1-2 aprilie 2017, Freiberg, Germania – „Conferința Cooperare în Europa - organizator
Filiala Saxonia a Partidului „Alternativa pentru Germania”;
✓ 28 martie 2017 – Forumul pentru Viitorul Agriculturii: Timp pentru soluții (FFA
2017);
✓ 28 martie 2017, Bruxelles, Belgia - Reuniune Grupul de Prietenie P.E. – Judea &
Samaria;
✓ 22-25 februarie 2017, Washington, SUA, – Conferința Acțiunii Politice Conservatoare
cu participarea președintelui SUA, Donald Trump;
✓ 21 ianuarie 2017, Koblenz, Germania – întâlnirea Grupului ENF la „Conferința
partidelor patriotice din Europa” .
10.2 ORGANIZARE EVENIMENTE și CONFERINȚE TEMATICE:
➢ 27 decembrie 2017 – Lansarea cărții „Terorism și Contra-terorism în UE. Lecții din
trecut”, editura Mica Valahie, în cadrul evenimentului intitulat ”Locul României în
Uniunea Europeană”, care face parte din ciclul de conferințe pe care le organizez în
diverse orașe ale României pe teme de promovare a valorilor românești în cadrul
Europei.
✓ 05 decembrie 2017 – Colinde românești la Parlamentul European;
✓ 08 noiembrie 2017, Parlamentul European, Bruxelles – organizarea și moderarea
conferinței tematice: „ Evitarea unor noi crize în Balcani”;
✓ 18 octombrie 2017, Parlamentul European, Bruxelles – vizita delegației decanilor
Facultăților de Teologie Ortodoxă din România;
✓ 26 septembrie 2017, Parlamentul European, Bruxelles – vizita reprezentanților Uniunii
Sindicale SANITAS - BUCUREȘTI;
Evenimente din ciclul de conferințe „Locul României în Uniunea Europeană”:
✓ 31 august 2017, Ploiești – ciclul de conferințe „Locul României în Uniunea Europeană”;
96
✓ 04 august 2017, București – Camera de Comerț și Industrie a României - ciclul de
conferințe „Locul României în Uniunea Europeană”;
✓ 28 iulie 2017, Târgu-Jiu – ciclul de conferințe „Locul României în Uniunea
Europeană”;
✓ 29 iunie 2017, București, Patriarhia Română – Conferința „Contribuția Iiei românești
la patrimoniul cultural european”;
✓ 24-25 iunie 2017, Dunavățu de Jos, România - Conferința Importanța Deltei Dunării în
ecosistemul european”;
✓ 15 martie 2017, Parlamentul European, Strasbourg – Concert matinal susținut de
soprana Ioana Mitu;
✓ 19 februarie 2017, Palatul Patriarhiei, București – Conferința „ Tradiții și obiceiuri
românești în Europa”;
10.3 PARTICIPARE LA ALTE EVENIMENTE și CONFERINȚE
TEMATICE:
✓ 24 noiembrie 2017, Balș/Olt - dezbatere „ Păstrarea identității naționale a României în
contextul Uniunii Europene” – în cadrul proiectului „Școli Ambasador ale PE”;
✓ 25 mai 2017, Brașov, România – „Meat & Milk – 2017”;
✓ 23 mai 2017, Bruxelles, Belgia – schimb de opinii cu Dr. Ted Malloch, nominalizat
pentru postul de Ambasador al SUA la UE;
✓ 10-11 mai 2017, București, România – „Produsul românesc - realități și perspective în
2017”;
✓ 7 aprilie 2017, Pitești, România – discuții cu elevii de la Liceul Tehnologic Astra -
Pitești;
✓ 26 aprilie 2017, Lille, Franța – Miting electoral
✓ 12 ianuarie 2017, Parlamentul European, Bruxelles, Belgia,
„Lansarea oficială a candidaturii
europarlamentarului Laurenţiu
Rebega la funcţia de preşedinte al
Parlamentului European”,
candidatură susţinută de Grupul
ENF.
97
➢ REFLECTĂRI ALE ACTIVITĂȚII
EUROPARLAMENTARE ÎN MEDIA
➢ ADEVĂRUL.RO „Marţi seară, la Strasbourg, grupurile politice din Parlamentul European au început să-şi anunţe candidaţii în competiţia pentru ocuparea locului de preşedinte al acestei instituţii, lăsat liber după plecarea socialistului Martin Schulz care, în această dimineaţă, va pronunţa discursul său de la revedere. (...) Interesant este că un europarlamentar român, Laurenţiu Rebega, vicepreşedinte al grupului Naţiunilor şi Libertăţilor, a fost propus de ai săi pentru a intra în această competiţie. Interesant, spun, deoarece orice semnal venit acum din partea acestui grup coprezidat de Marine Le Pen şi Marcel de Graff este urmărit cu o atenţie deosebită, mai ales în perspectiva viitoarelor mari competiţii electorale care vor marca anul 2017.
➢ Interviu, în exclusivitate pentru Adevărul (fragment):
- Ce teme veţi aborda în campania pe care dvs şi grupul pe care-l reprezentaţi o veţi
demara în susţinerea acestei candidaturi?
Campania noastră va avea câteva puncte bine precizate:
• Un Parlament mai democratic, mai larg deschis către toţi deputaţii europeni.
• Un echilibru mai bun între majoritate şi grupurile minoritare.
• Un acces echitabil al tuturor deputaţilor europeni în stabilirea agendelor de
dezbatere.
• O transparenţă mai mare, în scopul de a suprima orice aranjamente de culise.
• Creşterea influenţei deciziilor deputaţilor asupra celorlalte instituţii europene.
Aceste teme au în fundal preocuparea constantă de a face auzită în Parlament, cât
mai puternic, vocile cetăţenilor. Parlamentul trebuie să fie mai atent la problemele
şi opiniile tuturor cetăţenilor europeni.
- În campania dvs pentru postul de Preşedinte PE veţi aborda şi teme legate de
situaţia din Romania? Dacă da, care?
Sunt convins că, din poziţia de candidat, pot să fac ceva şi pentru ţara noastră.
După cum v-am spus, unul dintre punctele cheie ale candidaturii este accesul
echitabil al tuturor deputaţilor europeni în stabilirea agendelor. Or, vedem cu toţii
că, deşi în teorie suntem egali, România, dar şi alte ţări din Est sunt, ca să zic aşa,
mai puţin egale decât alte state membre. Chestiunea cu Spaţiul Schengen este cea
mai notorie, dar nu singura.
Fireşte că problemele României nu se pot rezolva în campania pentru preşedinţia
PE, dar pun şi eu o cărămidă la temelia interesului naţional. Şi sper să fiu sprijinit
şi de ceilalţi europarlamentari români. (Strasbourg, decembrie 2016) 98
➢ DCNEWS.RO
„Primul român care candidează la președinția Parlamentului European, europarlamentarul
Laurențiu Rebega, a acordat un scurt interviu pentru DCNews:
➢ ȘTIRI TVR.RO:
CORESPONDENȚĂ DE LA BRUXELLES VIDEO
„Laurenţiu Rebega, candidat la preşedinţia
Parlamentului European din partea grupului Europa Naţiunilor şi a Libertăţii
Săptămâna viitoare, parlamentarii europeni îşi aleg un nou preşedinte, după vacantarea postului
de către Martin Schulz. Dacă până acum postul era negociat între familiile politice dominante şi
ocupat prin rotaţie, de această dată, în premieră, în competiţie s-au înscris nu mai puţin de 7
candidaţi. Printre aceştia, şi un român. O corespondenţă de la Lucian Pîrvoiu:
http://stiri.tvr.ro/laurentiu-rebega--candidat-la-presedintia-parlamentului-european-din-partea-
grupului-europa-natiunilor-si-a-libertatii_813456.html#view .”
99
„Care sunt șansele pe care considerați că le aveți?
Laurențiu Rebega: Nu cred că trebuie să punem în
față problema șanselor. Democrația înseamnă, în
primul rând, dezbaterea mai multor puncte de
vedere. Alegerea președintelui PE înseamnă,
bineînțeles, și negocieri politice, dar înseamnă și o
discuție pe proiecte. Cum proiectăm viitorul
Parlamentului și cum proiectăm, la modul general,
viitorul Uniunii? Cel puțin din acest punct de
vedere, dacă voi reuși să aduc în discuție pozițiile
grupului nostru politic, atunci este un câștig pentru
noi toți.
Care sunt argumentele care să susțină candidatura
dvs?
Laurențiu Rebega: Sunt un politician tânăr și, cred
eu, echilibrat. Programul pe care l-am conceput
pentru această candidatură vizează exact acele
deficiențe pentru care Parlamentul primește critici
– atât din interior, cât și din partea opiniei publice
europene. Programul meu vizează o creștere a
democrației interne, o mai bună reprezentare a
grupurilor politice mici, o debirocratizare și o
creștere a influenței activității PE asupra
celorlalte instituții europene.”(fragment din
interviul acordat DC.NEWS.RO - redactor:Roxana
Neagu / 15 dec 2016 / 11:25)
LAURENȚIU
REBEGA [email protected]
➢ AGERPRES.RO:
100
„This year I attended for the second time the Conservative
political Action Conference (CPAC), this time following
the presidential elections and the victory of Donald G.
Trump. Therefore, in this context, the significance of
CPAC for the entire world has become even more
important than before. European politicians and
particularly those coming from Eastern Europe are less
familiar with the American way of doing politics outside
their electoral campaigns. Perhaps, their most outstanding
element is the way they engage with the citizens.
CPAC is actually an open meeting in which supporters of
the current conservative trend in the Republican Party
debate and expose their ideas and projects in front of
media and, implicitly, in front of the citizens. Definitely,
the most awaited moment of the conference was the
speech made by the newly elected President of the United
States of America, Donald G. Trump. His speech did not
disappoint and it showed that Donald Trump understands
not only the challenges of his mandate, but also the
practical imperatives that he has to face at the White
House. President Trump talked about nationalism and
particularly about economic nationalism, refugees and the
need for reforms in a way that revealed determination,
focus and the comprehension of all approaches and
arguments.
However, what I also wanted to stress is the importance of
other speeches and debates that happened during CPAC.
A very important lesson for me was that the US politics
do neither begin, nor end with the President. Their
political starting point is the citizen, from there it goes up
to the Congress and the President and then, it comes back
to the citizen. Never and in no other place had I felt the
impact of how an ordinary citizen has the power to shape
the political decision!
At CPAC, there were not only top-notch political leaders.
There were governors, congressmen and congresswomen,
scholars, journalists and ordinary militants. Each of them
was presenting problems, was listening to arguments and
was bringing up counter-arguments in an organized
debate. Moreover, CPAC was neither a festive gathering,
nor an elitist one, organized by convenience.
Two hundred years ago, Alexis de Tocqueville wrote a
book that decisively influenced the way we do politics
nowadays – “About Democracy in America”. I truly
believe that this model of mindful and responsible
involvement is the best one for our societies. Donald
Trump and his election at the White House are a sign that
pinpoints the fact that the whole world must reconsider its
position and its understanding of global affairs.”
RETHINKING AMERICA IS
RETHINKING
THE WORLD
PENTRU O ROMÂNIE MAI BUNĂ, ÎNTR-O
EUROPĂ MAI DREAPTĂ!
„ PENTRU MINE, CA
POLITICIAN, ACEASTĂ
CANDIDATURĂ ÎNSEAMNĂ,
ÎN PRIMUL RÂND, UN
PROIECT DE REFORMĂ
PROFUNDĂ A UNIUNII.
TREBUIE SĂ DEPĂȘIM
CRIZELE DE SISTEM ȘI SĂ
CONSTRUIM UN VIITOR DURABIL ȘI PROSPER
PENTRU TOATE NAȚIUNILE.
CA POLITICIAN, TE POȚI
ÎNȘELA, DAR NU AI
DREPTUL SĂ TACI! CA
POLITICIAN, NU TE
REPREZINȚI PE TINE, CI MII
SAU MILIOANE DE OAMENI.
CA POLITICIAN, PORȚI
RĂSPUNDEREA CU CARE TE-
AU ÎNVESTIT ACEȘTIA. AM
DATORIA DE A VORBI ȘI DE
A DIALOGA CU TOȚI
CEILALȚI REPREZENTANȚI
AI ALTOR GRUPURI
POLITICE. EUROPA NU
POATE APARȚINE DOAR
UNOR PRIVILEGIAȚI. O
EUROPĂ MAI BUNĂ TREBUIE
SĂ FIE O EUROPĂ MAI BUNĂ
ȘI MAI DREAPTĂ PENTRU
TOȚI. CRED ÎN ROMÂNIA ȘI CRED
ÎNTR-O EUROPĂ A
NAȚIUNILOR SUVERANE,
EGALE ȘI UNITE ÎN
DIVERSITATE!”
101
WWW. POLITICO.EU
THE 8 MEPS FIGHTING TO BECOME
EUROPEAN PARLIAMENT PRESIDENT
„The race to replace Martin Schulz as head of the European
Parliament has now entered its final days. Eight candidates from
four European countries — four Italians, two Belgians, one Brit
and one Romanian — have thrown themselves into the fray.”
Laurențiu Regeba: „The EP is the most legitimate institution of
the EU. The future of the union will be decided through the
parliament. We are not looking to abolish the EU, but we cannot
accept to lose out identity.”
➢ SINGURUL ROMÂN INVITAT ÎN SUA LA CONFERINȚA DESPRE
TERORISM
EPITEȘTI.RO:
Europarlamentarul Laurențiu
Rebega este singurul politician
român prezent la Forumul
Parlamentar din Washington DC
care abordează teme de securitate
și informații, evenimentul fiind
organizat de grupul de lucru pe
terorism și război neconvențional
din Congresul Statelor Unite ale
Americii.
Gazda evenimentului, care a avut loc în Biblioteca Congresului SUA, a fost chiar
președintele acestui „Congressional Taskforce”, congressmanul republican Robert
Pittenger (foto), el fiind și cel care l-a invitat pe europarlamentarul român să participe.
Cu această ocazie, Rebega a avut discuții și cu Thomas E. Moore, asistentul
secretarului Apărării din SUA.
Printre invitați s-au numărat mai mulți ambasadori, membri ai Congresului SUA și
specialiști în activități de intelligence, contraterorism și combaterea spălării banilor din
SUA, dar și din alte țări.
Laurențiu Rebega este invitat pentru a doua oară la acest gen de eveniment organizat de
Congresul SUA, intitulat „Parliamentary Intelligence Security Forum”.
Prima sa participare a avut loc tot în
acest an, pe 19 iunie, în Riga (Letonia),
la invitația aceluiași congressman
Robert Pittenger.
( epitesti.ro, 07 Dec. 2017, ora 17:48)
„La invitația congresmenului Robert
Pittenger, Laurențiu Rebega a participat, la Riga, în Letonia, la o conferință despre
securitate(...) Și mai important, de la Riga, Laurențiu Rebega s-a deplasat la Londra pe
20 iunie pentru a avea o întâlnire privată cu emisarul lui Trump în Europa, Ted
Malloch, viitorul ambasador al SUA la UE. Ted Malloch i-a arătat o atenție specială lui
Rebega în cursul vizitelor sale la Bruxelles, afișându-se cu acesta ostentativ în timpul
unei conferințe despre viitorul Europei, lucru care a atras atenția presei străine
prezente la eveniment care a speculat că emisarul lui Trump își caută parteneri noi în
Europa și care a observat că europarlamentarul român are o relație specială cu Ted
Malloch.”
103
EPITEȘTI.RO
➢ CONFERINȚA „Contribuția Iei
românești la patrimoniul cultural
european”
➢ www.basilica.ro:
„Palatul Patriarhiei din București a găzduit în data
de 29 iunie 2017 conferința intitulată: Contribuția
Iei românești la patrimoniul cultural european.”
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
„Cuvântul de deschidere a aparținut
europarlamentarului român Rebega Laurenţiu. În
continuare, au rostit cuvântări: Părintele Profesor
Mihai Săsăujan și Andreea Răduț.
La finalul evenimentului a avut loc un moment muzical
prezentat de Miruna Ionescu. Au interpretat piese:
Corala Nicolae Lungu a Patriarhiei Române, Grupul
de copii de la Catedrala din Voluntari, Grupul de copii
Mlădițe Ilfovene și Corul bărbătesc Cantus Domini.”
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
104
Laurențiu Rebega și dr. Ted Malloch,
conferință despre Balcani – la Parlamentul
European Europarlamentarul Laurențiu Rebega
a organizat, la Bruxelles, o conferință
intitulată „Evitarea unor noi crize în
Balcani”. Invitatul său principal a
fost dr. Theodore Roosevelt Malloch,
profesor, autor și realizator de
emisiuni tv din Statele Unite, despre
care presa din SUA și din Occident a
speculat că va fi viitorul Ambasador
al SUA la Bruxelles. Un alt speaker
în cadrul conferinței a fost jurnalistul
român Roland Cătălin Pena.
În discursul său despre rolul
României în Balcani, Laurențiu
Rebega a arătat ”rolul pozitiv pe care
îl poate juca România și capacitatea
țării noastre de a se implica pentru
întărirea încrederii între statele și
comunitățile din zonă, în așa fel încât
regiunea noastră să nu mai fie
asociată cu un focar de tensiuni și
conflicte inexplicabile pentru
civilizația secolului XXI”.
Potrivit lui Rebega, singura soluție
realistă de perspectivă pentru o pace
durabilă în Balcani rămâne abordarea
curajoasă a disputelor și deschiderea
unui dialog sincer între toate părțile
interesate.
WWW.STIRIPESURSE.RO:
➢ ZIARUL FĂCLIA.RO
Conferinţa Smart Regional
Development, organizată de Agenţia de
Dezvoltare Regională Nord-Vest, în 18
septembrie 2017, adună cei mai
relevanţi vorbitori de la nivel european
şi naţional pe teme ca dezvoltarea
regională, concepte ca mobilitate
urbană, smart city şi dezvoltarea
urbană inteligentă. Totodată, în cursul zilei de 19 septembrie, oficialii europeni vor purta
discuţii cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, regionale şi naţionale pe tema rolului fondurilor
europene în dezvoltarea capacităţii administrative.
Printre oficialii europeni care se vor afla în aceste zile la Cluj-Napoca se numără comisarul
Corina Creţu, europarlamentarul Joachim Zeller, vicepreşedinte al Comisiei pentru Dezvoltare
Regională(REGI), Lambert van Nistelroou, membru al Comisiei REGI, Fernando Ruas, membru
al Grupului Popularilor Europeni din Parlamentul European, Contanze Krehl, membru al
Grupului Socialiştilor, Kerstiu Westphal, membru REGI, Matthijs Miltenburg, membru REGI şi
Monika Vana, membru al Grupului Verzilor din Parlamentul European. Totodată, din delegaţie
fac parte şi europarlamentarii români Laurenţiu Rebega, Daniel Buda, Victor Boştinaru,
Viorica Dăncilă şi Dan Nica.”
ZIARUL LUMINA.RO:
Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din
Palatul Patriarhiei a găzduit ieri, 19
februarie, conferinţa „Tradiţii şi obiceiuri
româneşti în Europa”.
Manifestarea a avut scopul de a evidenţia
importanţa legăturii spirituale ce se transmite
între generaţii prin intermediul tradiţiilor,
obiceiurilor şi datinilor româneşti, întrucât
„credinţa şi spiritualitatea au fost dintotdeauna
elemente definitorii ale neamului românesc şi
acestea continuă să facă parte din fiinţa
românilor de pretutindeni, atât a celor din
România, cât şi a celor ce se află, statornic sau
nu, dincolo de hotarele de astăzi ale ţării”(...
105
DESANT CU OFICIALI
EUROPENI
LA CLUJ-NAPOCA
„O numeroasă delegaţie formată din
oficiali ai Parlamentului European,
Comisiei Europene şi Direcţiilor Generale
ale Uniunii Europene se află în perioada
18-20 septembrie la Cluj-Napoca pentru a
dezbate modul în care proiectele de
investiţii finanţate prin REGIO au asigurat
prosperitate la nivelul comunităţii
regionale şi locale din acestă parte a
României. Oficialii europeni vor lua parte
la Conferinţa Smart Regional
Development, care are ca teme
dezvoltarea regională, conceptul de smart
city şi dezvoltarea urbană inteligentă.
CONFERINŢA „TRADIŢII ŞI
OBICEIURI ROMÂNEŞTI ÎN
EUROPA”.
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Evenimentul a
cuprins în
program o sesiune
de alocuţiuni, un
concurs de
prezentare a
costumelor
populare specifice
fiecărei zone a
ţării şi un
spectacol
folcloric. Alocuţiunea din partea Patriarhiei Române a fost rostită de Preasfinţitul Părinte
Timotei Prahoveanul, Episcop‑vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, care a transmis
binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Conferinţa „Tradiţii şi obiceiuri
româneşti în Europa” a fost organizată de Laurenţiu Rebega, europarlamentar, împreună
cu Europa Naţiunilor şi Libertăţii (ENL).”
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
➢ www.laurentiurebega.ro:
Conferința „Importanța Deltei
Dunării în ecosistemul european”
(24-25 iunie 2017, Dunavățu de
Jos, Tulcea, România) este dedicată
Dunării, element de legătură și
apropiere între națiunile europene,
vector economic și, totodată,
cultural.
De la izvoare, din Pădurea Neagră a
Germaniei și până în Delta prin care
se varsă în Marea Neagră, Dunărea susține nu doar un ansamblu de ecosisteme naturale,
ci și o suită de sisteme economico-sociale, politice și culturale. Acestea trebuie tratate, în
perspectivă după un model analog cu cel ecologic pentru o dezvoltare durabilă și pentru
prezervarea în echilibru a identităților și culturilor țărilor pe care le străbate. Delta
Dunării, „cea mai mare comoară cu care natura a înzestrat țara noastră” – (Grigore
Antipa) – se află în patrimoniul mondial al UNESCO, de mai bine de 25 de ani, și este
clasificată ca rezervație a biosferei.
În deschiderea reuniunii, le-am vorbit invitaților despre perspectivelor statelor dunărene
în cadrul Uniunii Europene și a cooperării acestora prin Strategia Dunării. Cred că este
extrem de important să ne unim în jurul unor proiecte care să asigure protejarea,
conservarea și dezvoltarea acestei zone unice și plină de potențial.
106
––––––––––––––––––––––––––––––––––
➢ Știri pe surse.ro
„(...) A fost o vizită consistentă, dar
destinsă, marcată de discuții extrem de
interesante, cu o deschidere maximă către
rolul social și pastoral al Bisericii
Ortodoxe. O Europă unită se construiește
pe valori și trebuie să includă toate forțele
pozitive ale societății”, a adăugat europarlamentarul pe pagina sa de facebook.
Evenimentul a prilejuit și o întâlnire la nivel înalt cu reprezentanții oficiali ai altor
Biserici Ortodoxe: Pr. Aimilianous Bogiannou, reprezentantul Patriarhiei Ecumenice de
Constantinopol, Pr. Philip Ryabikh, reprezentantul Patriarhiei Moscovei, Prea Sfinția
Sa Porfyrios de Neapolis, reprezentantul Bisericii Ciprului, Înalt Prea Sfinția Sa
Athanasios de Achaia, reprezentantul Bisericii Greciei, Pr. Nektarios Ioannou,
secretarul Comitetului Reprezentanților Bisericilor Ortodoxe pe lângă UE. La discuții a
participat și reprezentantul Bisericii Ortodoxe Române pe lângă instituțiile europene,
Pr. George Vâlcu.
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Coaliția pentru Familie, sprijin
din SUA și de la Bruxelles
https://www.stiripesurse.ro (10/12/2017)
Congresmanul american Steve King s-a
întâlnit în SUA în biroul său din Congres
cu europarlamentarul român Laurențiu
Rebega. „Una din cele mai importante
întâlniri pe care le-am avut în SUA a fost
cea cu congresmanul republican Steve
King, un lider de vârf al luptei pentru păstrarea tradițiilor și a valorilor familiei, cu care
am avut o discuție aprofundată în biroul său din Congres. Am convenit cu domnia sa ca
anul viitor să viziteze România ca să ne dea un mesaj de susținere al efortului de
promovare a valorilor familiei. De asemenea, împreună cu Steve King doresc să inițiez
în Parlamentul României un grup pro life. Am mai discutat despre schimbarea rutei
migrației și despre felul în care România este afectată de acest fenomen, precum și
despre modalitatea în care am putea să colaborăm pentru apărarea adevăratelor valori
creștine, atât de amenințate astăzi”, a precizat Rebega pe pagina sa de socializare.
107
ORTODOXIA, PROMOVATĂ ÎN
PARLAMENTUL EUROPEAN
La invitația europarlamentarului
Laurențiu Rebega, o delegație a
decanilor Facultăților de Teologie
Ortodoxă din România a efectuat o
vizită de două zile la Bruxelles.
Laurențiu Rebega a scris pe pagina sa
de socializare că le-a prezentat
oaspeților „istoria, structura și
activitatea instituțiilor europene, cu un
accent în plus, bineînțeles, pe
atribuțiile și funcționarea
Parlamentului”– (19.10.2017).
www.epitesti.ro
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––
➢ ȘTIRI PE SURSE.RO
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––
„Europarlamentarul Laurențiu Rebega a
invitat, la cabinetul său de la Parlamentul
European, o delegație de reprezentanți ai
crescătorilor de animale din România.
”Chestiunea cea mai sensibilă - de mulți ani! -
este legată de terenurile pentru pășunat.
Oamenii sunt nemulțumiți, și pe bună
dreptate! Evident că o soluție durabilă nu vine
de pe o zi pe alta, dar suntem hotărâți să
mergem înainte!”, a scris Rebega pe pagina sa
de socializare.
Cei trei crescători de oi care au mers cu jalba la Parlamentul European sunt celebrul
Ghiță Ciobanul sau Gheorghe Dănulețiu, Dan Petrescu și Ionică Sterp. Aceștia au
reclamat la Bruxelles fraudele în distribuirea subvențiilor pentru oierit care ajung, pe
baza unor certificate false de origine pentru animale, la niște „băieți deștepți” care de
fapt au pus mâna pe pășunile României nu ca să crească animale, ci doar pentru a
încasa banii de pe subvenții, distrugându-i astfel pe adevărații oieri.” –––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
108
COLINDE
ROMÂNEȘTI ÎN
PARLAMENTUL EUROPEAN
https://www.stiripesurse.ro
„Europarlamentarul Laurențiu
Rebega a avut astăzi ca invitați la
Parlamentul European mai mulți
interpreți de muzică populară,
prieteni buni din aproape toate
toate regiunile țării, care au cântat
colinde în fața instituției.
”După un scurt tur prin
Parlament, pe esplanada din fața
clădirii centrale, am cântat
împreună colinde strămoșești, spre
bucuria trecătorilor și a colegilor
deputați”, a scris Rebega pe
pagina sa de facebook.
Laurențiu Rebega a întreprins, de
când este europarlamentar, mai
multe acțiuni de promovare a
valorilor românești la Bruxelles,
iar în România el este
organizatorul seriei de conferințe
”Locul României în Uniunea
Europeană” prin care militează
pentru respectarea și păstrarea
tradițiilor naționale.”
––––––––––––––––––––––––––––
––––––––––––––––––––––––––––