Anul XII. Arad, Joi ; 20 Noemvrie (3 Decemvrie) 1908 Nr. 259. JOKAMENYUi • ut . M Cos. |BL ID . 12 « ІІИІ . « «

Ыіс DmnfnMl • П . 4 Cor.

Mra lomtab j i Î . 10 Ce?.

M zi pentru Ш-|l atrataătais p*

u 40 frand.

REDACŢIA fl ADMINISTRAŢIA

Deák Ferenc-utcza Ш,

INSERŢIUNILE ie primesc la admini£>

tratie. Mannscripte nn se "nr

poiază. Telefon pentru oraş fi

comitat 502.

O lămurire. La pagina 2 4 6 a ediţionii delà 1884 , a mei universale lucrate de Held şi Corvin, te tuturora cunoscu tă , cet im următoare le ipra baronului Iosif de Iellachich Burim : >Croat fiind, el e ra ridicat de s â m ţ ă m â n -naţional al compatrioţ i lor să i ; avea u n

in bun sâmţ , dar şi destulă chibzuinţă, ca Îşi dee seamă, câ Croaţia n u m a i alipindu-cn loată hotăr î rea către m o n a r h i a austr iacă putea să rezis te faţă cu forţa covârşi-

ire. Aceasta i-a hotărl t faptele. Greutatea conzista n u m a i în aceea, că el iţa să lucreze pen t ru Austria chiar şi dacă istria ea însa-şi n ' o voia ori n u părea a voi aceasta.

Austria n u putea a tunci să risce o rup-ri cu Ungaria : t rupele ei se aflau în Ita-iln luptă cu răsculaţii şi cu Sardinia. Ea îndrumat dar pe b a n u l Croaţiei să se su-

ordinelor primite delà ministeriul un­ir: el nu s 'a s u p u s . El a primit ordinul

s se prezenta în t imp de 2 4 ceasuri la îsbrack sp re a se justifica : el n u s 'a dus . fost destituit ca fiind lipsit de lealitate ; a ţicni --camă -Je desti tuire, da r : a clas

m la Innsbruck, u n d e s 'a justificat în (a curţii şi a împăra ta lu i şi a fost foarte

primit. « Le-am citat aceste p e n t r u dumir i rea celor par a fi surpr inşi de sch imbarea ce se

«găteşte în viaţa politică a români lor din legatul ungar. Iacă !n împrejurări le de a tunci u n b a n

FOIŢA ZIARULUI s TRIBUNA..

W ii 1 i s c h h o i. De S. S.

(Urmare ţi fine). icem staţie la Perlhof. J stradă la drumul mare, câteva vile cu iracnze rcuri şi cu aşezări pltoaeşti, totul ca In oraş, mai micimea e ca de cătun. Delà o măsuţă, curat aşternută, de ling un pa­ca lapte acru, pe care mi-l-a adus cu mâ-albe o fată cu ochi ca seninul blând, delà istul umbrii de brad, şi mirosului lui par-

^ t , privesc în zare, — spre Viena. ftcspectal hrg şl variat e măreţ. Prinlr'o deschizătură de codri, în depărtata

it senină vezi opere de subjugarea puterile r •tarii piln puterea muncii omului. Pidure de coşuri de fabrici acopăr teritorul

Ш poalele dealurilor şi zarea, care se pierde ipieajrra capitalei împăraţilor Habsbnrgici. ^d)n aierul ceresc ce mă încunjuară şi frum-ajta naturii ce îmi resfaţă sîmţina mă cobor la toarta şi rodul muncii omeneşti bine aplicate, |Lo comparaţie a celor ce văd aci cu ţara noa-,rf, Îmi sugerează parodia : -Vedere Pola, pol... — »după cuptorc. Pfipakcuf cântă prin săcată. Un iepure cât un

fyl trece peste drum. I Soarele se alintă în joc cu noruleţi, cari înşe-M II Incunjură şi aruncă câte-o umbră. Subt mbra norului gingaş, tremurător reflexul lumină

al Croaţiei, care e pe rsoană arhioficială, pu tea să se s imtă dator a n u ascul ta nici de guvernul ungar , nici de regele influenţat de acel guvern, li-se cuvine români lor din regatul ungar , care sunt cetăţeni liberi, să n u ţină seamă nici de guvernul ungar , nici de hotărîrile regelui constituţional al Unga­riei, nici de sfaturile oamenilor de stat fie din Au&tria, fie din Român ia , ci să meargă înainte, c u m a u mer s to tdeauna , pe d rumul , pe care şi l 'au croit ei înşi-şi potrivit cu in­teresele patriei lor, cu poziţ iunea lor în re­gatul ungar , cu tradiţiunile lor şi cu îndru­mările, pe care le-au primit delà părinţii lor.

Aşa fac şi altfel n u pot să facă, şi cine le este în adevăr binevoitor îi sprijineşte în aceas tă luptă a lor, iar cine nu-i sprijineşte îşi dă de gol întenţ iunea de a profita de nevoile lor.

Susţin> &i ei interesele monarhie i chiar şi dacă conducător i i oficiali ai ei n ' o vor fi voind aceasta , căci sun t şi ei pă t runş i de convingerea, că » numa i alipindu-se cu toată hotăr îrea cătră monarh ie* vor pu tea să r e ­ziste.

Dar e slabă monarh ia aceasta şi n u poate să le dee nici u n sprijin.

R ă u , foarte rău , dar ei cu atât mai vâr ­t o s s tăruie pen t ru întărirea ei pr in surparea celor ce o slăbesc.

Ce s 'ar alege de regatul ungar şi de toate ţările şi popoarele din valea Dunării , ce groaznică tu rbura re s 'ar p roduce în înlreaga Europă , dacă monarh ia habsburgică ar ajunge la a tâ ' a slăbire, ca să n u se mai poată sus­ţ i n e ! ? Cum ar ieşi românii din tu rbura rea

aceasta, dacă ei s 'ar afla tot în s tarea, în care ii ştim azi ! ?

Români i stăruie a sup ra sufrajului univer­sal fiindcă ei l-au p u s in programul lor drept cea mai firească cheie pen t ru rezol­varea nesfârşitului şir de chestiuni , care ţin pe popoarele din regatul ungar în cont inuu frământare , amarase viaţa tu turora , împie­decă paşnica desvoltare şi s lăbesc prin acea­sta atât monarh ia , cât şi regatul ungar în­deosebi. — Mare le-a fost dar bucur ia când au aflat, că şi Majestatea Sa, înţeleptul lor m o n a r h , doreşte , ca reforma electorală să se facă pe baza sufrajului universal . Mare trebuie să le fie, pr in u rmare , şi durerea acnm, când ştiu, că guvernul a ştiut să obţie sancţ iunea prealabilă pen t ru proiectul eroii de contele Ajadrássy, care, p r ecum s 'a zis, e o ruş ine pent ru veacal XX. Durerea aceas ta n ' a r e însă să-i abată pe român i din d rumul lor : ei sun t cei mai devotaţi supuş i , dar n u voiesc să ţie s eamă de dorinţa mul t iubitului lor rege, ci merg înainte pe calea ce şi-au croit şi s tăruie pen t ru adevăratul sufraj universal , care e mai b u n şi pen t ru regatul ungar , şi pen t ru monarh ie , şi pen­t ru pur tă torul Coroanei, orişicare ar fi el.

Interese speciale româneşt i numa i indirect po t să fie în joc .

Români i , popor eminamente agricol, a u u n foarte mic cont ingent de proletari şi ast­fel n u sun t înteţiţi a stărui pen t ru sufrajul u n i v e r s a l : îl cer mai mult pen t ru alţii, ca chest iune de dreptate şi de ordine morală , pen t rucă aşa servesc intereseié patriei şi ale t ronului .

joacă în culori, pe cristeiul pf durilor, se întinde şi peste pajiştea din vale ş! un dulce susur cu­prinde aierui...

Jos ia întâlnire de dealuri şi despărţire de dru­muri prin pădure este gradina publică Radetzky. Aici vin Dumineca şi în sărbători, Ia popas şi lapte acru, şcoli întrtgi cu copii şl dascăli şi dăscăliţe, ca e după »Ausflug« aici se odihntsc, şl o pornesc spre casă, — unii ducând de hăţ un câine mare cu botniţă.

Un colt de prospect minnnat este de-acl spre Hinterbriil, — dar să mergem mai sus spre Hochleiten, Qieshübl...

Drumul merge peste o culme de deal, în dreaptă în urmă, răsună bubuituri de spărgători de piatră, într'un abiz u.- de a croit natura zăcământuri de p'atrè, care se foloseşte la drumuri, sdrobită şi scoase cu electricitate.

Trecem prin Hohleilen. Soarele răvzrsă raze prerupte de umbra unui

nor care, întunecat se îmbulzeşte peste lumina împărăţ'i de raze.

Soarele e biruitor, iată am ajuns, jos e Hin-terlrül, o frumuseţe pitorească, un oraş şi o pozi-ţlune, neîntrecută poate.

Ascuns, Izolat de altă lume pentru a se bucura singur de podoabele cele mai alese hărăzite pă­mântului, e orăşelul Hinterbriil.

In poalele şl pe coastele a patru dealuri înfră­ţite amarnic cu şi mai multe creste împădurire, cu codrii de brad ; cu precipitări sălbatice de stânci pleşuve şi purtătoare de coroane răsleţe de ve­getaţie ; costele mărturisesc de bogăţia plăs-

muririi meşterilor mari, ca din poveşti, găsesc în Hinterbriil.

Un tramwai-electric străbate, venind dinspre Mödling peste Lorderbriil, printr'o strâmtoare de munţi, de-alungul, pe linia drumului ai ce se răs­faţă când mai cochet in volte când mai serios in mers drept printre podoabele naturii şi ale mâinii măiasîre omeneşti.

Şi prin păduri se pierd şi iarăşi ies la luminiş, alee drumuri bătute.

ŞS parcuri şi fântâni măreţe împodobesc orice palmi de pământ.

Iar jocul de culori al coperlşelor roşii, albastre, aurii ori de argint cu eternul viu verde toate sunt ascunse în acest cuib al frumuseţii ai artei crea-ţiunii şi geniului omenesc...

Să mergem mai departe? Nu. Destul azi până acî.

* In ziua de »Joia-verde« în M. En\ersdorf, delà

biserica »Maria Hilf < se face procesiune. »BurgeriU cari poartă praporii se deosebesc, în această func­ţiune, de portul lor zilnic prin jabenele unse şi verzui, atinse de dintele vremii.

Brün, Maria-Egersdorf şi Mödling orăşele de munte sunt unu fntr'altul.

Acest din urmă e oraş frumos şi curat, într'un ţinut romantic, cu vechi biserici cu negre ruine, pe coasta de deal împădurit.

Prin brader, duce un drum serpentin, ca o alea uriaşă şi p lnă de mireasmă de brazi, în trei sfer­turi de ceas, pe jos, până la castelul Lichten­stein.

P»g. 2 » T R I B U N Ä« 3 D e c . n. m Dacă maghiarilor ori guvernului susţinut

de dânşii li-se pare, că nu e bine aşa, n'au decât să stee de vorbă cu reprezentanţii autorizaţi ai românilor şi să iee înţelegere pentru croirea altui drum.

Nici aceasta nu ar putea să schimbe mer­sul vieţii politice a românilor fără ca să se fi întrunit marea adunare, pe care toţi o doresc tocmai pentruca să se ştie, dacă mai stăruim In căile de până acum, ori facem şi noi ca croaţii şi dăm în gropi apucând altele.

Aceasta e adevărata stare a lucrurilor, şi nimeni în faţa ei n'are să-şi piardă nici răb­darea, nici bunul cumpăt.

— Lueger distins. Pentru ziua de azi, când se încheie anul iubilar de 60 ani de domnie a Maiestăţii Sale Francise Iosif, Dr . Karl Lueger a fost numit consilier intim.

Acelaşi titlu s'a conferit şi mitropolitului Repta din Cernăuţ.

Numai prelaţilor noştri nu li-s'a acordat nici o distincţie, măcar că cei mai mulţi umblă foarte mult în voile guvernului.

Mişcarea naţională din România. In România mişcarea naţională ia proporţii

din ce în ce mai mari. Am anunţat ieri că In Bucureşti se convoacă deja al treilea mee­ting, iar în oraşele de provincii se ţin lanţ manifestaţiile naţionale. Toate adunările au un caracter hotărlt contra Austro-Ungariei şi cer guvernului României o politică naţională mai energică.

Piteşti. Daminecă, la orele 2 şi jumătate, s'a ţinnt tn

sala Lehrer, on mare meeting naţional. A lnat parte o lume imensă din toate straturile socie­tăţii.

Se proclamă ca preşedinte al meetingulni dl Nae Dimancea, fost vice-preşedinte al camerei şi anul din cei mai vechi luptători.

D-sa luând cuvântul, roagă pe cetăţeni să-1 ierte dacă nu va vorbi mai mult fiind bolnav.

De-acolo, pe dealul de peste drum şi văi, e senatorul Wälischhof...

E seară. Nouă ceasuri. Deschid ferestrele. Sucesc în părete, se stânge lampa. Ce privelişte măreaţă! Stele sas şl stele jos.

Lumini tremurând. Colo patru luminiţe In fugă. E tramwaiul electric, care merge delà Baden ia Viena.

Mai incolo Luxemburg, castelul cu parc şi Iac celebru, cu lebede, al casei domnitoare câte un

Şi a mai avut unul, pe care nu 1 mai are... Nu mai este...

Cetitorule, Poate iţi vine In minte o poveste fantastică

din vremuri pierdute, cu urme şterse dar nu tre­cute in u i tare .

Uite, ce am auzit eu, delà alţii... >A fost odată, c i niciodată, că dacă n'ar fi

fost, nu s'ar povesti. In marginea unui sătişor austriac somnolent

a fost un castel de vânătoare austro-german, cu modest exterior. Mai mult casă de domnie de­cât lăcaş regesc Clădiri cu turnuri rotunde, ciudate, cu şindrile; case partere, îngrădite cu un zid de peatră circular, spoit cu alb. in zid o poartă cu două aripi, dar acum e închisă cu Îngrijire. Toate ferestrele clădirii celei mai rui-

D-sa aduce pe seeaă un portret al lai Mihaia Viteazul, ceeace provoacă entuziaste urale.

Aa lant cuvântul d-nii: leodorescu profesor, Sofrome Popescu, Mih&ileanu, Băneseu, Emil leohari şi depulul Micescu.

Se ceteşte apoi următoarea

И o ţ i a n ѳ „Cetăţenii piteşteni tatraniţi latr'nn meeting

naţional azi 16 Noemvrie 1908, roagă pe toţi fruntaşii cari sunt sau vor fi la cârma ţării să ducă o poiitică externă energică tn сѳѳасѳ pri­veşte intereeelo noastre economice de neam.

„Protestează contra tendinţelor îndărătnice ale conducătorilor unguri de a desnaţionali\a şi re­duce drepturile cetăţeneşti ale fraţilor noştri din Ardeal.

„Roagă presa română să discute mai stăruitor deepre interesele noastre economice faţă de stră­inătate pentra а lămuri şi uşura calea pe care de acam încolo trebuie я-о armeze oamenii nr sirii de stit în politica externă".

Moţiunea este primită ca vii aplauze. Se ceteşte apoi o telegramă către deputaţi

români din camera ungară, redactată în următorii termini

» Cetăţenii piteşteni întruniţi în meeting naţio­nal astă{i 16 Noemvrie, Uimit omagiile lor va­loroşilor deputaţi români din camera maghiară, unde luptă ca nişte eroi pentru neamul româ­nesc.

„Atitudinea lor demnă stă mai presus chiar de interesele de rasă, căci lupta sfântă ce o duc în numele principiilor moderne de libertate, va fi de folos şi pentru masa poporului maghiar11.

Cetăţenii piteşteni.

După sfârşitul meetingului, participanţii, ca muzica în frânte, aa parcurs străzile Lascar Ca-targiu, Ioan Brătiana, Şerban Vodă, piaţa episco­piei, până la statuia independenţei.

Aci aa mai verbit d-nul profesor şi advocat Iliescu, Gheorghe Drăgessu, preşedintele socie­tăţii veteranilor „Coroana de oţel" şi elevul Zamfirescu Ramiro din clasa VIII a liceului local.

Şi aci a domnit un înflăcărat entuziasm. Delà statuia independenţei manifestanţii s'au

îndreptat spre grădina publică ande aa Încins o horă monstră.

T â r g o v i ş t e . Daminecă la orele 2 p. m. In sala societăţii

de arme s'a ţinut an meeting naţional pentra а protestă împotriva politicei româneşti faţă de străinătate în genere şi de Aastro-Ungaria în specia!.

nate sunt luminate. Un sgomot de >heiehuia< s'aude afară, străbătând pe tereştri In noapte

Un tablou: într'o odaie a castelului fortificat, zace Întins

pe pat, cu căpăţina grozav de fleciuiti, un băr­bat de treizeci de ani, cu chipul de ceară. Lu­mina, care pâlpăe lângă el arunci o lumini fan­tomatică asupra feţii schimonosite

Alt tablou : Un om cu numele Bratfisch, acelaş vizitiu din

Viena, pe care mai 'nainte cu un ceas »iodlaveac aşa de frumos, prins de friguri mână trăsura la In­trarea castelului de vânătoare. Lachei raşi târâse cadavrul unei femei blonde, nespus de frumoasă. Firele de pir erau lipite, pline de sânge, capul fermecător l'a rinit de moarte un glonţ venit pela spate. Lacheii trârisc pe cea mai frumoasă femele din aristocraţia vienezi : baronesa Vecera. Trupul a început a înţepeni şi II îndeasă cu mare greutate In trăsură, Bratfisch trage cu biciul In­tre cai şl mâni In noaptea amarnici de iarnă, care veghiază peste câmpii de zăpadă.

Pe baronesa Vecera au aflat-o In urmi aproape de Mayerling — In Heulingenkrenz. A îngro­pat-o cu mare grăbi.

Astăzi e o minist ire de maici, unde se fac ru­găciuni necontenit, — pe locul de pe care a fost ras castelul, s i nu r imâni urmi...

Iar peste drum delà ministire e o crâşmă, unde se veselesc In chiote oameni cari beau vin de Oumpolskirchen...

A foit proclamat preşedinte al meetingiliii Grigore Cair, care a blamat politica împantiî Francise Iosif, faţă de România, numindn-llţ man al României.

Au vorbit d-nii : Mihail Popescu, Goozilt nesca, preotul Alex. Dădea, George Cair, la Brătesca Voineşti, George V. Georgesca, Fi Baranga, B. Atanasia.

Cel din armă vorbeşte dl Vasile Diminc*1

care deasemenea înfierează politica austro-un îndemnând pe români eă imite pe bulgari, h mai spune că regele trebuie să ştie că na pot singar să conducă destinele acestei ţări, oii voinţa Msj<3st&ţei Sale. Poporul trebuia si in nească în ţara românească. Se ia act, «tain gele cât şi guvernul, ca ţara română care doui de 70 de ani, azi a'a deşteptat.

Trebuie să se sfârşească odată ca pol această, care a discreditat ţara şi a micşorat iii lai nostru naţional.

La armă, s'a votat următoarea moţiune:

„Cetăţenii dâmboviţeni întruniţi ta adunare i ţională astăzi, 16 Noemvrie a. c., în sala soi tiţii de arme din Târgovişte ascultând enrU rite ţinute.

„Protestează împotriva politicei armate de 1 ani încoace pe tărîmal naţional şi economic, !i de străinătate în genere şi de Austro-Ungaria! special.

Cere delà orice gavern ce s'o găsi la oui ţării să se înceteze odată ca această politici ti a avat de rezultat deconsiderarea ţârii şi • şorarea idealului nostru naţional.

„Asigură guvernai că procedând îa aceita se va bucura în totdeauna de sprijinul neţtn rit şi necondiţionat al tutaror românilor Û deosebire de coloare politică".

R.-Valm Duminecă Ia orele 2 după ami azi, a avut 1

în sala Muga un meeting naţional, organizaţi comitet compas dia toate partidele politice Ioni

Aa vorbit d-nii Tretinesou, fost primar, Lai Popescu, avocat, Andrei Livezeann, consilieri mu nat. Ştefan Georgesca, mare comerciant, I Zugrávhseu, deputat şi Tănăsescu din Goni avocat.

A azietst an mare număr de persoane, arm profesori, mari comercianţi, industriaşi, de ta nuanţele politice.

După întrunire s'a făcut pe străzile oraşnlti manifestaţie impunătoare, ca muzica la bal care cântă „Deşteaptă-te române".

S'a votat o moţiune, cuprinsă îa următoan puncte :

Şi dacă paşii te vor duce în tristul ţintirlmi Mayerling, vei gisl acolo un mormânt cu 1 şi Îngrădit cu gratii de fier, — iar pe crucea marmură albă pofi ceti:

M BL r y F ^ r e i i n . V. V c t s e r a

geb. 19 März 1871 gest. 30 Jänner 1889

Wie eine Blume sprosst der Mensck auf und wird gebrochen.

Pe un drum şerpuitor, prin pădurea de g şi peste prăpăstii, ajungi la »Zum Heiligen Km semn, că atâtea şi atâtea, Ia nemţi, de piei pentru creatorul lumii acesteia plină de frumu

Tot urcând pe drumul alb prin rodul ve ajungi la înălţime cu monumentul husarikr, vârful dealului de-asupra culmilor împădurii un manzoleu de colonade In stil antic, ridicat amintirea unei drupe mici de husari, cari pe cui aceia au oprit cu trupurile lor turti goanei turcilor pornită pe urma principelui Lichtenstein, stăpânul care a scăpat din ( morţii, ajungând astfel la adăpost în, castelul i de stânci.

Priveliştea de-aici e de-o feerie neîntrecuţi Jur împrejur codri In valuri Încremenite;

presirate ici-colea se resfaţi viaţi împestriţaţi oraşe, castele şi fabrici, cari mişună la pa Vanderbrül, Mödling, Enzersdorf, Laxemb; pâni Ia Viena.

3 Dec. IT. 1908 » Y R J J B U N A Pag. 3

1. Guvernnl să protesteze contra Intrărei In tomisianea dunăreană a Serbiei şi a Bulgariei.

2. Să se denunţe convertis cu Anstro-Ungaria. 3. Se regretă nesocotirea elementului românesc

à Transilvania şi se cere încurajarea luptei fra-pr de dincolo.

Discursul dlui deputat I. Maniu, rostit in şed inţa de la 2 8 N o e m v r i e a

Camerei .

Dr. lnllu Martin : Onorată Cameră ! (S'au-ihn!) N'am încredere Î N politica dini ministru de iilerne, şi de acera nu primesc budgetul rezor-ttlui de interne. Cred cà N N este necesar să-mi iotivez mm amănunţit neîncredere», dacă вѳ va

ta considerare, că de aceea ne-sm adu nat la ишгаеа parlamentară aatuala, cs să realizăm o reformă electorală pe baza principiuini de drept electore 1 universal, B E E R E T şi egal ; astăzi însă ve-äem, com reprezentantei guvernului, dl ministra I іпіегве, ne prezmiă nn proiect de lege, prin are C E Y O G I aveà nn soire J universal, secret şi Mmijlocit, ci se vor vaiidita tocmai principiile con­ti« acestora. Eu cred ; că între astfel de îm-irejurări ar fi seperfluà orice motivare mai dea-troape » aceşti-i vot de neîncredere. Ni-вѳ obiecţionează, că nicăiri nici Î N mesajul

fctron, nici în vorbirea de progtain a domnului •aiitra- preşedinte, n'a fost promis expressis ver-iii dreptul de vot universal, secret şi egal. Trebrie sa consta feptul, că atât dl ministru

«intense, tât şi di ministru-preşedinte au vor­bit totdeauna despre votol aniversa) fără nici E U еошеьіг-г, aşa lücât Б Р Ш Й І acum suntem îa si-Epţia de-a cunoaşte aceea rezervaţie mentală, nősre A A făcnt declaraţiunile lor vorbind deş­ire V O L N L onivtrsal. Contra tuturor solicitărilor nosatre, d lor n'au ut «pliciţi a ь в spsne mai d?isi*i ce r e f e r a i Aetonü. intenţionează să facà. DvoaxtrA însă Іаргепва cu noi n'aţi fost ai&şi deputaţi pe b«aa mraţianiior mentale ale guvernului, ci pe ta promisiunii făcute asopra Introducerii vota-І вшѵешчі nefstefictti Motivul principal ai ne­încrederii ce o e.m h\& de politica dini ministru ie interre este chiar Î I I I P R E J N R R R E A , că di ministm и interce inptă cotitra noastfă şi contra sce-lon, cari doresc de ігоягаіігагеа ţârii, cu astfel ie arme şi ca astfel do rezervaţi a;.i mentale, tari apolitică tctdesnna că râseaoă Na găsesc de potrifiî să 0<ă ocup de sst&-

m mai atr-ănunţit cn diupoz'ţiile »mgoratice ale iroiecteltii referitor fa reforma eledorală ; r t z w v iceasta pe timpui, când va fi äesbaieras» acelei proiect. De astadatÄ ţin să constatez N U M A I arat, ti prin prezentarea азѳіиі proiect de lege noi n patera conaiderà de împlinită promisiunea fă­cuta ta œod eolemn referiter la Introducerea vo-Uii aniversai. Coastei cà atât eu, cât şi. p*rii-io! meu nu numai, ci tatresgs o^iaie P U B I U À in-topendentă a ţării, luptă mai departe ni în F R Â N T

lentrn principial, eu în aceasta ţara trebuie ne-»pir&t introdus votul srecret, uaiversal şi egal. Toţi cetăţenii, cari tind Ia regenerarea acestei |iri, B U N I de neîsL-ântâ convingere politiei, enmeă nenţinerea şi desvoiísres, paşnică a ţârii aee-iteia nu se poate asigura, decât păşind pe calea wmocrjit.zárü ei. Do aceea afirmăm cu toată a că acei proiect da lege, care abandonează uleia Introducerii votului aniversai secret, direct

jai, şi voseşte s i introducă un sistem def­lorai direct opua acestor principii, nefiind aco-nodat pgutm democratizarea ţării, nu va fi în ilire sL «pere ţsr& f&ţfe de pericolele, cari din toate părţile o ameninţă.

Aceasts deosebire de vederi dintre noi şi gu-teraul aciuai trebnie s'o fixăm mai presus de orice îndoială-, şi faţă eu acest fapt d! ministru ic interne în zadar aiâ îaainte — spre a se-

I pe cei nsivi. — cu aritmetica doamie! sale electorală, pentruei% deşi este adevărat, că re­uma electorală plănuită de domnia s& sporeşte mtam) alegătorilor, dar politica unui stai mo-ern nu poate avèà de ţiniă exclusiv sporirea umirnrai alegatorilor precum nici singur aceea ei singuraticii oameni ea indivizi să aibă drept ie T o t , ci B C O P N L politicei r.nui stat cultoral tre nit ti fie acela, ea tieştecăra clase sociale şi ieţlecărei iîsdividssîJităţi etnice să i se deie teren je validitiire politică IE proporţie ca calităţi!® ei

politice, economice, culturale, ca aptitudinile fiecăreia de-a conlrtcra la realizarea scopurilor mai înalte ale omenimii, şi în proporţie cu în­semnătatea ei numerică.

Ştim prea bine, că statele şi societate» ome­nească sunt dislocate în clase sociale, conform situaţiei geografice, a concepţie! de viaţă, înrudirii de sânge şi a societăţii economice a indivizilor, cari o compun. Clasele sociale deferenţiate după aceste puncte de cristalizare, pot pretinde cu drept cuvânt, ca să albă rol deciziv în condu­cerea statului conform importanţei lor. Nu este prin urmare suficient, ca un individ oarecare fă şl postă da votul său, ci contiderar;fa princi­pală es ce, ca acea clase, a cărei membru are drept electoral, s i nu fie cu operaţiuni şi com­plicaţii matematice astfel contrabalansate, Încât dreptul electoral din punctul de vedere ai inte­R E S T lor şi »1 validiiäriä po itice a stelei clise, să nu aibă nici Un preţ.

Scopul proiectului prezentat dfl dl ministru de interne este chiar aceia, ca cu operaţiuni mate­matice să împiedece şi pentru viitor vaîidiîsrea politică a «celor clase sociale, cari astăzi nu au parte în conducerea statului.

Nci accentuăm necesitat;a imperativă a voiului universal, tot alunei iasă domnul ministru ds in­ternei ne stă înainte între altele şi cu aserţiunea — cu celelalte motive şi asttţicni de astădaiă »u vreau să mă ocup — că votul Universal azi nu mai mulţumeşte pretenţiile lumei asíf< 1 itxcât se considera de inutil si chiar şi statele unde votul universal este Introdus se găsesc la aban­donarea lui sillndu-se a Introduce ceva mai co-răspunzator în lecui lui. inconte^kbil că votul universal secret, d rect şl egai, şi peste tot bi-t eg sistemul parlamentar m sun? sutjcleaie pen­tru mulţumirea Io mod definitiv al omenimel Ateste irblitaţii ca tet céf-1 omenesc sunt imper­fecte.

Prin urmare deci ca ele N U e mulţumiră orne-nimea nu e acea cauză, ca ar fi mai bun decât aceia cel plural, indirect, neegal şi public, ci mc-îi vu! ne-mulţumires faţă de vctul universal zăcem natura ornent&scf«. in aces putere intelectuală şi calitate sufletească1 a оочепітіі in U R M A căruia mergând fnftmte pe calea pesf cţionaril fiind tot­deauna ntmiilţuîr.it cu rezultatele prezentului să râvneşte cu dinadins şi neîntrerupt la tot mal bt'n şi desăvâ:şit. Din acest motiv nu-1 mulţumită omerirr.ea C U votul aniversai şi 1 pot asfgUră pe di ministru de interne, că puterea ndnirân'ă i spitit-jini omenesc va găsi cândva şi nta| bun mij'oc pentru introducerea D< blsiiicată şi mai de­săvârşită a voinţei generale a c*t>iţefn!or îa ţxer-darea faptică a S U V T - R A =.-.îtă[ii statului.

Desvobândtf-ae omenimea S E vor corecta ecree-tentele p | R I Ş M E N I A R I S M N L U I , d a r sâ fie S I gar D A N I

miniatra de Interne, că R E L R A G R E A I U N E delà V O I N L

d ni versai şi égal inaagormt aa itateie T A Ö D É R N E ,

E U М С Ш а , delà el na poste F I decât kiainürrea spre socializarea şi spre stabilirea eqoiHhroiai dintre OJBtele sociale, dar nici la un caz an spre principiile nici nn еошегѵкиѵе, ci chiar reseţio-nsre ш domniei taie. In faţa aeeatai M S E R Ţ I A N I »

domnuiei raiEi4ru D A ioteratf îi voiu pene şl ea o modtslă tetn bsre. întreb ea, erede poa<e d - 1 ministru de interne sà Іишея este nmiţămîlă cu aefia іешеімі feudală, care ionaneşfe fie îa ţara aeaatră, fie alt-andeva şi prin care îndeosebi la noi o clauă privilegiată şi o rasă dtţin întreaga patere de «Ut astfel, că celelalte- popoare щ ce­lelalte clase sociale absolut D B aa cuvânt în con-d leer ta statoini «au şi dacă sa acele aşa de slub, inet i ni me, elei măcar dl •ûaisbsg de intense N A vè8 să-i vadă ?

Eu cred că nn spun obisr І в с ш son aflrmăndJ că toisşi ramea va fi m»i paţin mulţamită ea (Beásta domniră feodali, decât cu rezultatele vo-tnlai universal şi-l pot asigeră că de dragai Înmii îi poate Introduce u r ă nici o îngrijorare.

Incontestabil că în ce priveşte concepţia poîi-tieă s gavernsîni actaăi cea шаі caracteristică Creatinine este protestai referatei electorale, care ara să 1 ducă îa îndeplinire dl Œ I N I S T Ï B de in­terne. Ncfiind noi moiţămiţi ea acest proiect de reforşoA electorală suntem cu drept cuvânt ea cea mai mare neîncredere faţă de dansai, mai ales oă & recunoscotj c i prin aßest proiect de reform* nn ѵтеб altceva, decât să menţicA acele cadre politice, cari T T Ă P A A E A A azi ţara şi cari an sunt acomodate a deschide şi a dace la înflorire adevăratele izvoare de patere. Drept aceea con­S T A T A fapte!, oă intre noi Ş I între politica d-lai

ministra de interne este o adânei prăpsstie, care noi nici când nu o vom pateă trece înspre dân­sul. Sperăm însă, eă mânaţi de ptsterea irezisti­bilă a spiritului modem va fi silit s'o treacă dân­sa! apropiindu se de noi, sau dacă nn dânsul cel puţin urmaşii dânsului, şi na mai puţin suntem convinşi «ă subi puterea irezistibilă a lumii care încontinu se dcisvoaltă va fi silit dânsei şi nrmeşii lui înşişi să solicite reaîizarea acelor idei mo­derne, pentrn a căror reaüzare şi întrupare în viat» practica suntem decişi a luptă încontinu şi neînfrânţi.

Dar na namai punctul de vedere ce-l repre­zintă di minntru de interne îa chestia votului universal ne îndeamnă să fim cn cea mai mare neîncredere faţă de d-sa, ci în genere întreg sis­tema! politic de azi, a eărni cel mai tipie repre­zentant este chiar di ministra de interne, pentru­că ori cam vom considera shtemal de gavecmtre da azi, na vom putea ajunge la alt rezultat, de­cât ia aoela, că adevăratul eondaeător a! siste­mului politic de azi, conducător al і-зіеіеашві ai ё.сзйіцщ este chiar dl ministra de interne.

E n d r e y G y u l a : In privi o ţa ьсекзік are pu­ţină dreptele.

Dr. l a l lu M a n i a : Oricât veţi sfirma D-v. din partea majorităţii indepeediste contrarul, o sasţin en toată tăria, ea condocătoral politicei sare o f»eeţî D voastră nn e din sinnl majorităţii iüde-pendiste, ceci acela este domnul ministra de in­terne.

întreagă aceasta politică condusă de dl ministra nrmează o astfel de direcţie, îhcât dir. es rezu'îà BCortareă dreptarilor cetăţeneşti şi aproape de­săvârşita confiscare a drepte rilor politice şi de altă farte în ee priveşte îngrijirea intereselor pu­blice mai nalte a convieţuirii sociale, nici pe dé­parie nn stă la acea înălţime, ea să corăspnnde reserinţelor unui stat önlturál.

Onorată cameră ! Afirm, să guvernarea dini ministra de interne e îa strânsă legatară ea scur­tarea drepturilor cetăţeneşti şi sont dator să do-Cuteentez aceasta. Ştim prea bine, că cei mai important drept cetăţănesc abatrăgftnd de-a în-dreptiţirea individului dé a şi desroUa calităţile omeneşti este ehi«r dreptul de asociere şi întru­nire. Coroana şi cea mai nobilă conseqaonţă a individnalităţii omeneşti şi al dreptnrjlor cciâţe-neşti ale omalui ca a anei fiinţe sociale este chiar dreptnl de Intranire şi asociate. Ştim prea bine, ea ">n ţsra aceasta na este lege, care ar norma drepturile de авоеіагэ şi întrunire. In urma îbprejarării acesteia atitudinea singürsticilo? gu­verne dara o observă referitor Ia dreptul D A în­trunire şi a»ociare a cetăţenilor carioterislează mai eclatant liberalizmnl, conservatlviznanl sau reacţionarizmol gavernelor ee se succed.

Spun sincer, c i examinând din scest punct de vedere poiiiieă dlui ministru de interne concepţia şi activitatea lui politică, că se poate considera nu numai de conservativa, cl chiar da Mşcţio-ns ii.

Noi, românii, putem zice, că n'avem nici ия drept ps terenul asocierii — că d-voastră Intrucâ! aveţi vă vc-ţi da Inşi-vă seamă. Nu avem drept de întrunire, pentrucă e pus la discreţia ministru­lui sà apioabô sau să nu auroabe, să Ы !a cu­noştinţă sau sä respingă statutele care l - s e pre­zintă. Nu trebuie să mergem departe, ca să ade­verim scest lucru este de ajuns, daca ne provo­căm ia vorbirea prietenului mm Dr. V. Lucaciu, în decursul căreia a cetii un decret al dlui mini­stru, In care nu se spune .sici mai mult, nici mai puţin, decât că au aproabă statutele unei socie­tăţi româneşti de cântări si<bt pretextul, că noi, românii avem drepiul să focem numai sodetăţi cuiurale, iar societatea de cântări nu este socie­tate culturel.?. (Contraziceri). Decretul acesta s'a cetit din cuvâtst în cuvânt, este eternizat in bu­letinul parlamentar şi prin urmare se poate con­vinge oricine despre adevărul acestui lu T U . E incontestabil, precum arată şî acest exemplu, că di-şî kg t a d? naţionalităţi îndreptăţeşte naţionali­tăţile netrraghiare dla ţară să se întrunească în societăţi, asiăzi dreptul nostru de asociate res­pective exerdarea lui, depinde exclusiv dela îm­prejurarea, că ministrul de interne, care societate o consideră da culturală, respective care SÍ op îi crede dânsul de s fi cultural. Prin urmare' In a-ceastă ţară acest drept cetlfăniîsc pentiu noi de-plndí delà înfâmplâtoaréa părere Individuală a ministrului de interne asupra noţiunii >culturăc care părere poate sa f i e bună, pcaîe să fie rea, dar la toi cazul este subiectivă şi supusa impre-

Pag. 4 » T R I B U N A « 3 Dec. n. 1908

siunllor diverse şi arbitrare ale singuraticilor mi­nistru. Iar dl ministru de interne acest drept II execută astfel, că la cazul, dacă oarecare-vî aso­ciere nu ii este pe plac, simplaminte declară că scopul ei nu este cultural, precum şl în cazul de sus despre o societate de cântări a declarat-o, că nu urmăreşte scop cultural.

Dar nu numai in ce priveşte societăţile, cari dorim sä le înfiinţăm, întâmpinăm astfel de greu­tăţi, ci şi In privinţa celor existente. Fie-mi per­mis să ilustrez şi această aserţiune cu exemplu.

Abia mai există in întreaga ţară câteva reuniuni de pompieri româneşti, nici acele nu sunt decla­rate de româneşti, ci numai membrii sunt ro­mâni. Astfel e şi societatea pompierilor din Blaj, care deşi îşi împlineşte in mod exemplar dato-rinţa şl menirea fără v r e o admoniare, a fost sus­pendată. Toată silinţa mea pentru a cunoaşte motivul suspendării a fost zadarnică. Am auzit numai şoptindu se in mod confidenţial, c i de aceea a trebuit suspendată, pentru-că limba ei de ccmandă eră românească şi conform vederii oa­menilor k-iţiaţi In chestia suspendării acestei so­cietăţi nu ar fi admisibil din punctul al » suve­ranităţii maghiarimli«, ca limba de comandă în­tr 'o societate de pompieri să fie românească. Nu ştiu dacă Intr'adevăr acesta este motivul sau ba — a ş i vrea foarte să-i ştiu, pentrucă ştiindu I a-şi putea stă in apărarea acestei societăţi, care a Îndeplinit datorinţele sale humanitäre — dar singură împrejurarea, că in opinia publică să poate menţinea credinţa, şi că oamenii iniţiaţi întăresc această credinţă, c i limba de comandi românească e pricina, adevereşte mai presus de orice îndoială punctul de vedere greşit, care con­duce pe ministru de interne şl politica d sale, In chestia dreptului nostru de asoclare.

A şi putea Invocă multe exemple, c i dreptul nostru de asoclare este absolut iluzoariu. Nu numai dreptul de asoclare ni -se dlsconzideră, dar nici dreptul de intrmiire nu ni se respectă ast­fel încât un motiv principal a! neîncredere! noa­stre faţă de guvern şi faţă de sistemul care-1 reprezinţi este chiar ţinuta acestuia faţă de acest drept cardinal ai cetăţenilor. Această ţinută o-stila împiedecând întrunirea In adunări a cetăţe­nilor şi in deosebi a românilor, intenţionat face Imposibilă sau cel puţin împiedeci desvoltarea calităţilor politice a cetăţenilor şl face imposibil ca făcându-se o şcoală poitică să se perpetueze interesul faţă de afacerile publice. Iar fără şcoală politică nu vor fi In situaţie cetăţenii s i observe ţinută corăspunzătoare in eserdarea drepturilor cetăţeneşti chiar In momentele de declzivi impor­tanţi politici. (Va urma).

C a r i a î m b l ă f i f ă . S'a întâmplat ca înalta Curie să aducă

odată o judecată (nu chiar aspră : 2 săptă­mâni temniţă) într'o afacere care-i jigneşte pe catolici, în afacerea cunoscută a preotu­lui Konczurek.

Ascultaţi cum » Magyarország*, organ guvernamental îmblăteşte Curia cu acest prilej :

»Stirn aci In faţa unor erori iuridice, cireia este expuş i şi Curia.

Numai c i in cazul prezent eroarea aceasta cade subt judecată mii aspră... Toată cinstea judecăto­rilor delà Curie, de subt judecata opiniei publice nu pot Insă fi nici ei puşi Ia adipost, iar osânda de ast idat i este foarte gravi.

Partidul poporal se şi foloseşte temeinic de montruoasa sentenţă adusă de Curie... Dacă o secţie a Curiei comite o nebunie, — urmează oare din asta ca alţii s i dubleze?...

Partidul geatolic extrem prin acţiunea sa pro­voacă reacţlune şi anume din partea protestanţi­lor şi a ovreilor şi astfel suntem amestecaţi Ia plina larmă urâţi a neînţelegerilor confesionale...

Suntem in ajunul unui rlzboiu european înfri­coşat şi pe aceasti vreme trebuie s i rezolvăm

cele mai grele probleme ale existenţei noastre naţionale...

Invinue apoi grav, că pe această vreme de grea cumpănă, Curia a provocat prin sentenţa sa ceartă confesională între unguri.

Nic i numitul ziar nici » Budapesti Hirlap« de ieri nu aprobă că poporalii prin manife­stul lor (subscris acum de toţi deputaţii poporali) au provocat neînţelegeri grave şi politice şi confesionale. In Curie dau însă cu toţii. » Budapesti Hirlap« de ieri chiar în articolul de fond, chipul că citează pe Ra-kovszky, de fapt scoate însă în relief că şi l a Curie s'a încuibat ovre imea: într'o singură secţie 4 reformaţi (2 de ori­gine ovrei) şi 2 ovrei veritabili !

J u b i l e u l î m p ă r ă t e s c . Metropola împărăţiei e azi iarăşi scăldată

în splendoare. De pe case flutură mii şi mii de steaguri, stradele sunt un furnicar imens. Edificiile de stat sunt splendid infrumseţate. Pretutindeni culorile Austriei, namai pe pa­latul ministerului de externe s'au arborat, alături de trei mari drapeluri austriace şi trei ungureşti.

De ziua jubilară membrii familiei împără­teşti i-au pregătit bătrânului monarh o dră­guţă surpriză. Au aranjat o reprezentaţie teatrală, jucată de toţi micii principi şi de toate micele principese. Reprezentaţia s'a dat în teatrul împărătesc din Schöabrunn. Micii principi şi nmele principese aa dan­sat balet în costume de pe vremea tinereţii M. Sale, au declamat şi cântat, şi la urmă au aruncat o ploaie de flori la picioarele împăratului. Majestatea Sa erà emoţionat până la lacrămi.

Majestatea Sa şi-a arătat munificenţa gra­ţiei sale împărţind între demnitarii monarhiei 4020 de decoraţii. Baronul Aerenthal a fo3t

înălţat la rangul de conte, primarul Lueger a fost numit consilier intim.

Pe azi, Miercuri, sunt luate în program, serbări neobişnuit de solemne.

Darul armatei. Azi ae va Înfăţişa taaiatea M. Sale o deputa-

ţiane а armatei compusă din ministrul de război F. Z. M. Francise de Schönaich, miniştrii hoavezimei austriace şi ungare, şi comandantul marinei, coatele Monîecuecoîi. Ei vor preda II. Sale tn semn de omaj şi amintire o crace de pla­tină lucrată ea malta artă. Crăcea are patra braţe, In centra ca o platoşă, tn care sunt ргіпяѳ dia­mante de mare preţ. Platoşa ѳ încercuită de o canană de laari, clasic reliefată. Conan* zace pe două spade de aor pase cruciş. Pe semicercul inferior al onnaniei de laari sânt gravate cuvin­tele Exercitus Universitas, iar pe reversai pla­toşei : Francisco Iosepho 1. Imperátori Regi Do-mino Nostro Hoc Fidei Perpeţuae Signum. Acest cadou de mare valoare e aşezat Într'o catie de aar căptuşită ca catifea de coloare deschisă.

Alte serbări. Oraşul Viena aseară a fost feeric ilumi­

nat. In special poarta Burgului, piaţa A s -pern, biserica Sftului Ştefan şi edificiile pu­blice. Muzicele militare au cutreerat stradele în mijlocul imenzei mulţimi ce roià pretu­tindeni. Circulaţia de tramwaie şi trăsuri a fost întreruptă. A u sosit deputaţiuni din toate unghiurile ţării. Prăvăliile sunt închise.

A u fost imposante serbări şi în Croaţii In Bosnia s'au organizat solemnităţi la % raievo.

In tot cuprinsul monarhiei s'au tras si clopotele a sărbătoare şi s'au oficiat slujbe dumnezeeşti în toate bisericile.

P ă r e r i l e d l u i C o s m a . In acelaşi timp eănd dl Roasa AbradeaDili

solicitat părerea I. P . S. Si le mitropolitului l Meţiana, а făcat an interview şi dîai Cosma cn între altele i-a răspuns cam urmează mai li vale :

Ce cale credeţi eă ar trebui să apuce popo­ral românesc din Ungaria pentroca eă puii lopta ca succes în contra proiectului nedreat şi distrugător al contelui Andrássy şi ta spe­

cial dacă sunteţi de opinie să se convoie» i mare adunare a naţionei române, tn fronti ca prelaţii ei, pentra găsirea soluţiei mintái' toare ? — „Ea cred că acei cari îşi fac iluzii dea

„o mare întrunire a naţinnei remăne în fronti cu prelaţii ei „plătesc prin nori şi na pe рашіі în Ungaria.

„Naţiunea română" na există dnpă lege, Io Ѣ garia. Prin armare concesiune pentra соптоо-геа şi ţinerea anei mari adunări a naţiuuei mâne nimeni na va putea să obţină delà gara-mil din Budapesta.

„Pe de altă parte nici vorbă nn poate fi я prelaţii români eă se pană în frantea anei u> menea mişcări.

„Cartea din Viena, al cărei principia de itt pâture este „divide et impera", s'a îngrijit & vreme ca să paralizeze pe vecie puterea elemet tolni românesc din Ungaria şi Transilvania prii momeli, pe cari în armă au le-a Îndeplinit, k divizat în dona părţi, în uniţi şi neuniţi, adid în catolici de ritul grecesc, cam se namese seu şi la crtodoxi.

„Prelaţii nniţi pe teren social sunt amioifl cei ortodox1., dar încolo nici chiar In cele rituk no se consultă ca ei, deşi ritul este acelaşi: i cei romano-catolici sau latini însă se coasfàtoa mereo, în conferinţe sau sinoade arhiereşti, sil afaceri cari privesc însăşi autonomia lor, ceets n'ar fi permis chiar dnpă actul unirei.

„Poţi fi sigur că la o astfel de actione politii namai în acel caz ar merge împreună prell) uniţi ea cei ortodoxi când întrunirea anei u menea adunări ar fl In interesai garernalai iii aprobarea regelai Ungariei.

„In caznl de faţă, lucrai este tocmai іптеп — Domnule Cosma! Aşi dori să mai ţi

dacă tn marea luptă ce vă aşteaptă cornpb pe vre-an ajutor din partea românilor din i gat şi dacă da, cam credeţi că v'am pntel de folos? — „Ajutor România ne poate da numii |

cale diplomatică, subt forma anei intervenţii ui cale a aliatului la aliat, fără vorbă malta ta M bli citate.

„Manifestaţiunile de stradă na namai ci nai folosesc, dar din contră ne agravează situation»

„Gogoriţa ca care ruinaţii feudali ungari i Transilvania, avizaţi la budgetul ^tatălui, i e i pot susţine, este daco-românismul elementului» mânesc, ca care ei îa Transilvania na pot «t cura în nici o privinţă. Ziaristica maghiari lei la dispoziţie şi orice mişcare de această niii în România este namai apă pe moara şorinisUl ongori, cari, în fiecare român de aici văd tM delà naştere an trădător de patrie 1 4.

Dnpă această interesantă şi instructivi et vorbire politici, dl Cosma a ara t amabilităţii mă conducă prin birourile băncei „Albina",M mi-a fâoat impresia unui vast minister delii) Se munceşte aici ca atâta râvnă şi dragoste neam, încât mulţi delà noi, din Românit, i putea să luăm cea mai măreaţă şi foloeitov pildă.

Dacă a-fi î nce rca t t oa t e ! şi tot nu v'au trecut durerile reomatice cereţi o sticlă de

S P I M T D E G H I A Ţ A

care face să înce- Aut-ara Aa pnn Aa d i n ţ i provenite din răceală, ca d. e. teze imediat orice UUIGIG UC tap, UC UlUţl, junghiuri \ л coaste şl îa spate, se foloseşte cu rezultat bun. In contra G U T U R A I U L U I singurul remediu.

Preţul unei sticle 60 fiteri, o sticlă mare 1 cor. 20 fii., 3 sticle mari — sau 6 sticle mici se trimit porto franco. =

Cfutititâţi mai mici nu se trimit prin posta.

Se găseşte şi ie poate comut) k

Szémann Agostfl farmacist,

Hatvan, Főtér nr.t Se expedeazi zilnic in toate pirßtl

3 Dec. n. 1908. » T R I B U N A« Pag. 9

On cuvânt sincer. Ne apropiem de sfârşitul anului şi cu

hüte acestea avem o mulţime de inşi cari \жі până aţi n'au ţinut să-şi împlinească U datorie nu numai materială ci şi de o-Itoare: de a nu rămânea dator între împrejurările de azi unei foi româ-

lneşti. I Sunt atât de grele loviturile ce ni-se dau, Uit de mari sacrificiile pe care ni-le im-\jun persecuţiile năprasnice, îa cât oricare român de treabă ar avea datoria să contri­

buie chiar cu mai mult decât face abona­mentul la suportarea acestor greutăţi.

Ce să zicem însă despre oameni, cari ne Uoartă cu anii cu vorba, abonează foaia, \kr nu plătesc şi ne pricinuiesc astfel şi \йщіі alături de' tribunalele ungureşti, pier-\Ы însemnate şi pkdeci de a putea daîna-

In decursul anului câte scrisori, câte a-ntninţări, câtă muncă zadarnică, câte spese

I k poştă inutile ne pricinuiesc acest fel de iaţi (cari st găsesc numai la români) iar

{sfârşitul e, că la toate acestea nici răspuns \m primim.

lată ce ne face să venim acum cu so­maţie publică către aceşti restanţieri recal-

liitranţi şi pentru ultima oară înainte de a-i 4a judecătoriei, a-i ruga să binevoiască aşi Achita datoriile.

Nu ne vom mulţumi însă numai cu ju-I Aecătoria, ci pentru a stârpi acest soi de abonaţi, ca să nu mai înşale şi alte redac­ţii româneşti, vom publica cu numele pe «i ce pun orice ruşine la o parte.

Anunţăm de altfel, de pe acum, că în vederea acestor moravuri, durere destul de intense în publicul nostru, precum şi în ve­derea legii noui execuţionale, delà anul nou încolo nu vom mai da nimărui foaia pe cre­dit ci numai plătit înainte.

Evenimentele externe. Nori din ce îo ce mai grei se adună pe

ceriul destul de intunecat de altfel al Au-stro-Ungariei. Ştiri alarmante delà frontiera Muntenegrului, cari, deşi sunt în cea mai mare parte iscodite, nu sunt lipsite de un fundament real — dovadă înarmarea ban­delor în Muntenegru — inflainţeaza în mod «imţitor mersul burselor, a celui mai infa-libil gradametru pentru stările politice. Boi­cotul mărfurilor austriace în Turcia, în loc să Înceteze, ia dimenziuni tot mai mari, duşmănia, latentă până nu demult, între Au­stro-Ungaria şi Rusia a ieşit într'un mod îngrijitor la iveală, iară Italia a pierdut în­crederea în aliatul sâu.

Presa din Serbia şi Muntenegru aduce me­reu ştiri senzaţionale despre pretinse cioc­niri a miliţiei austriace cu bande sârbeşti şi monténégrine şi irită mereu opinia publică. Anglia scurmă mereu în Balcani ; preşedin­tele comitetului balcanic din Londra, Bax-ton, pledează mereu pentru înfrăţirea semi-lnnei cu crucea, preşedintele aceluiaş co­mitet, care jira odinioară ca apărător al crucei încontra asupririlor semilunei. Turcia s'a arătat până acuma prudentă şi nu s'a aliat încă duşmanii săi fiireşti — dar cine ştie ce constelaţie va aduce cu sine iritarea politică.

Rusia — dupăcum am văzut dintr'o co-atonicaţie indiscretă a unui bărbat, cuno­

scător al misterelor politice, în »Neues Pester Journal« — erà îa urma unei convenţii se­crete între ea şi Austro-Ungaria constrânsă să consimţească la anexare, însă graţie agi­taţiei panslaviste şi în urma propagandei presei ruseşti a uitat de compromis şi a apucat alte cărări. Iswolsky a fost constrâns să dee declaraţii în privinţa politicei externe şi va face-o aceasta cât de curând într'o şedinţă secreta a Damei. Peste scurt timp se aşteaptă din partea Rusiei un protest formal în contra anexării.

Demonstraţ luni le din Praga. Duminecă studenţii delà universitatea

germană din Praga voiau să facă tradiţio­nala lor promenadă cu chipiu şi panglică aşa numitul »Bummel« pe strada principală (Graben). Poliţia aşteptându-se la demon­straţii din partea cehilor, a închis pasagiul printr'un cordon de jandarmi. Deja pela 9 ore dimineaţa au sosit la faţa locului câţiva deputaţi cehi şi germani. O mulţime de cehi, adunaţi înaintea pasagiului şi-au acla­mat furtunos deputaţii lor. La 10 ore au apărut primele şiruri ale studenţilor ger­mani pe Graben, şi au fost întimpinaţi cu înjurături şi fluierături de către cehi, cari au rupt apoi cordonul de jandarmi şi s'au răvărsat pe Graben. Deputaţii lor i-au aţâţat încă prin cuvântări împotriva nemţilor, »cari ar trebui izgoniţi din capitala cehilor«. Atunci s'a deslănţuit o furie grozavă împo­triva studenţilor, cari au fost împroşcaţi cu tină şi pietrii.

In aceiaş vreme studenţii cehi universi­tari, cari proiectaseră o demonstraţie pen­tru universitatea cehă din Brünn, care s'a oprit de poliţie s'au adunat înaintea teh-nicei şi s'au pornit în corpore spre Gra­ben, unde întâlnindu-se cu studenţii ger­mani, i-a maltratat grozav. Poliţia a requirat ajutorul miliţiei, care a respins apoi atacul demonstranţilor şi i-a luat la goană. Ace­ştia au aruncat un steag negru-gelben în strigăte de »să trăiască Sarbia« în rîul Moldova. Au rupt apoi mai multe table delà dughenele germane, cari au avut ace-eaş soarte.

Abia pela 8 ore seara a domnit linişte totală.

Cehii pretind retragerea locţiitorului Con-denhove din Praga şi înlocuirea lui prin un bărbat obiectiv. Deputatul Klofac a îna­intat parlamentului o propunere de urgenţă în senzul acesta.

In mai multe oraşe germane din Boemia s'au ţinut adunări de protest încontra ex­ceselor din Praga.

Chest ia universităţii Italiene. Unei delegaţiani а deputaţilor italieni i-a făcut

ministrul preşedinte Bienerth declaraţia obliga­toare, că In scurtă vreme va aşterne camerei un proiect de lege privitor la reactivarea facultăţii de drept. Local, unde se va deschide facultatea, încă nu-i stabilit, însă multe spirite conducătoare a germanilor pledează pentra Triest.

Marea indignaţie domneşte în cercările italiene pentra superficialitatea şi lipsa de îngrijire, ea care s'a tratat grav vulneratul student italian Fonda de cătră azistenţii clinicei Hochenegg.

Measa academica se va redeschide astăzi, tn 1 Decemvrie. Un mare meeting de protest antt-austriac, Ie care aa participat aproape 10.000 înşi, s'a ţinut la Roma. Participanţii aparţin Ia cea mai mare parte păturii culte.

Toate academiile s'au redeschis, afară de uni­versitate, care se va deschide probabil abia dapă 2 Decemvrie. In caz că se va deicide, Italienii vor demonstra din nou, până ce na va retrage rec­torul afişul său, prin care condamnă ta termeni provocatori ţinuta lor.

Pregătiri d e războ ia . Se telegrafiază din Fiume: Societatea

navală austro-ungaro-croată a primit ,dela guvern ordinul telegrafic, că în săptămâna asta să-şi ţie gata vasele pentru a putea transporta la Raguza 8000 de oameni. La căile ferate ungare circulaţia mărfurilor s'a întrerupt pe trei zile, trebuind a se tran­sporta soldaţi în Bosnia şi Herţegovina. Comersanţii din provinciile anexate cum­pără mari cantităţi de articlii de războiu.

Pe linia Brod şi Gravoza circulaţia măr­furilor s'a întrerupt cu desăvârşire.

Din Budapesta se anunţă : Staţiunile prin­cipale ale căilor ferate de sud au primit delà direcţiune ordinul să desfacă ordinele intime, primite cu câteva zile înainte, şi să le studieze.

O telegramă din Kanizsa-mare spune de asemeni că pe căile ferate de sud se tr«nspoartă arme şi muniţii în Bosnia şi Herţegovina. In scopul acesta circulează şi trenuri extra-ordinare.

Voluntarii armatei sârbeşt i . Ziarului „Voss. Ztg." i-se telegrafiază din Pe­

tersburg: Legaţiunea sârbească de săptămâni În­tregi ѳ asaltată de sute de oameni, cari doreeo sâ fie înrolaţi de voluntari în armata Serbiei. în­tr'o condică menită spre acest scop aa fost deja Introduse numele mai multor mii de oameni, tn prevalentă muncitori fără condiţie. Mulţi inşi din­tre cei înrolaţi cer ajutoare de bani. Se crede că numai mizeria i-a silit să se anunţe şi că despre evenimentele din Balcani n'aa cunoştinţă. Din clasele mai culte abia s'au anunţat v r e o câteva sute de inşi, Intre cari mulţi ofiţeri în rezervă.

Turcia şl Serbia. Comitetul turcilor tineri face tot posibilul pen­

tru & încuraja războiul. O telegramă sosita din Constantinopole spune, că turcii nu vor încheia nici alianţa cu Serbia, deoarece o astfel de alianţă ar provoca numai noui complicaţii, iar causa turcilor ar pierde mult in faţa paterilor.

Construcţia f lotei turceşti . „Yeni Gazeta" a publicat programul constrac-

ţiunei flotei turceşti, care a fost elaborat de că­tră statal major al marinei.

Aplicarea acestui program va dara opt ani şî va costă 17.000,000 de lire turceşti. Se vor con­strui şase cuirasate, 12 contra torpiloare, 12 tor­piloare, 6 vase sab-marine, 24 canoniere şi 6 mari vase de transport ; se va pregăU de aseme­nea tot materialul trebuincios pentra repararea vaselor.

Din străinătate. Un dlecare al regelui Bulgariei. O dele­

gaţie compusă din 50 deputaţi, a remis regelui Ferdinand o adresă, ca răspuns la discursul tro­nului.

Cu această ocaziune Suveranul a rostit o a lo-caţiune, spunând ia substanţă :

«Unanimitatea cu care poporul bulgar a apre­ciat actul independenţei îmi dă o credinţă şi mai adâncă, in viitorul patriei bulgare.

»Sunt fericit de asemenea vizând pe domnii deputaţi grupaţi In jurul guvernului căci, In ar­monia poporului, a guvernului şi a Coroanei rezidă cea mai bună garanţie de succes.

» Contez pe patriotismul parlamentului, ca şi pe activitatea consiliului.

»In fine sunt mândru ci , susţinut de popor am putut încătuşa din nou lantul rupt al vechi­lor ţari bulgari.

»Am de asemenea plăcerea a constata că graţ ie perseverenţei arătate îa momentele decisive, pu­tem fi încrezători In viitorul Bulgariei c.

Delegaţiunea a fost apoi reţinută la dejun, Ia curte. După masă Suveranul a făcut cerc cu in­vitaţii săi.

E de notat că nici unul din deputaţii agrarieni n 'a luat parie la recepţiune.

Pag . П >T RI B U NA« 3 D e c . п. 1908

Polemica între presa slavă şi bulgari. E bine ca să urmărim polemica ce s'a încins

de câtva timp intre presa rusă şi cea buigară. Chiar între ziarele bulgăreşti este o polemică a-prinsă. Partizanii bătrânului Ţankoff duc o luptă înverşunată în contra actualului guvern, acudmda 1 de germanofilism. Atacurile violente se inserează tn ziarul >Den« în contra regelui Ferdinand, care fi acuză de instrument al Austriei.

Polemica ia proporţiuni serioase, şi sunt cercuri In Bulgaria can se tem de repetare a cazului Ba-temberg !...

Presa şovinistă buigară din Sofia şi socialiştii numesc atacurile aduse de »Den«, »nebuigare«. Bătrânului om politic şl pensionar Ţancoff l-se aduce această acuzare. Se ştie că Ţancoff este un mare fllotus, el a scos mai multe articole în »Ruskoe SIovoc, în care ataci politica antislavă a guvernului actual în Bulgaria. »Vecerna Posta« spune că Bulgaria prin actul delà 22 Septemvrie s'a făcut neatârnată de două ori : întâi, s'a libe­rat de Turcia şi al doilea de Rusia. Faţă de acu­za ţiu nele aduse de întresgă presa slavă încontra alianţd bulgaro austriace, susnumiiul ziar spune că Rusia dăduse consimţământul ei Austriei in-nainte de anexarea Bosniei şi a Herţegovinei. Această declaraţie a fost făcută şi de primul ml nistru Maiincff în Sobranie, şi declaraţia a fost reprodusă în organul panslavist »Ruskoe Slovo«.

Sunt mai multe săptămâni de când se urmează acuzările reciproce ale slav; lor, şi este important de urmărit ca să vedem ura sdâneă dintre ede două rase duşmane, rasa germană şi cea slavă. Acest antagonism este ve.hiu între rasa slavă, care ocupă apreape tot Orientul Europei şi ces germană care ocupă centrul

Actualmente rasa gsrmsnă joacă rolul prepon­derent şi de sigur mai târziu vor fi ciccnlri sân­geroase şi hotărâtoare, cari vor asiguiă supre­maţia unei sau a slteia.

Am constatat d n cele scrisa mai sus, ura cea mare a slav Hor contra Austriei, care în niajorita'e este locuită de slavi.

Şi acum ш ocazia snexăril Bosniei şi a Her­ţegovinei s'a aprins din nou ura slavilor în centra Austriei, care a fost da veacuri spSrătoare a ra­sei slave. Şl această ură a izbucnit astăzi şi nu şt'ro dacă se va potoli fără mari sacrificii d • sânge.

N O U T Ă Ţ I . A R A D -, 2 Drcccvr*'' ъ. ІШ.

— S e r v i c i u d i v i n î n C a t e d r a l ă p e n ­t r u î m p ă r a t u l . Azi la ora 10 s'a ţ n u t u n serviciu divin în Catedrală pentru împăratul . A azistat preoţ imea şi elevii şcoalelor r o ­mâneş t i din Arad.

Serviciul divin a fost pontificat — în absen ţa P . S. Sale Episcopului care s'a dus la Budapes ta pent ru a azista îa slujba din biserica lui Mathia din Br.da — de P . C. Sa 'Roman R. Ciorogar, director seminarial , cu m a r e azistenţă.

Din public n ' a azistat însă nimeni Ia aces t ceremonial religios.

— S u t c e s u i j u r i d i c a l u n u i a d v o c a t r o ­m â n . La pertractarea proiiesalai de pressa al „Tribunei" din 28 Nov. pentra „O.lvsrui* şi alte docă artieoie, Sn care a fost cosdamsat ca re­dactor responsabil dl S- ver Bona, ia aduenrea verdictului la 2 Iut i t*?maiţu, cuiie<» cu juraţi ea tribooal jadecăioretc » det o «endoţ*, i ?ie сюга s'a sancţionat, între motiva, nn punctel de vederd ai procurorului, ci aceia al apărălornlai domnul Dr. Aurel Lasssr.

Pentra Іаавргігеа pedepsei, procurorul, sobt cuvânt c& а-піяіаі ar S pnmbiî psnîra delhial de preamărire» condamnaţilor la dtmă articole, deci Ia do» à cazări, târând aplicarea §-lui 174 ăia legea pes»?ă, e m e are o ?a:iv..'d n* uemurgi-nită pentra cvalificaros dälictelor, — cartea cu juraţi, es for judecătoresc a aplicat § 96, propus şi mciini, da «pfcrfttorui Dr. A m i û Lazar, piiu reducerea la an singer caz de d/îiict, a „delictu­lui" unic cajr ics în c'Ioaä srtieole, «&ei fiiad ace-b ş nn poate fi socotit deeai ca o asitate îa ser­viciul naei singure teadmţe.

Pris aplicarea §-lui propos de apărător şi prin înlăturarea propunerii procurorului, B'R croit pe­deapsa mai mică, decât eră contemplată de pro­curor şi mai ales de juraţi, cari s'au dovedit, prin răspunsul lor Ia întrebările ce s'au pus pen­tra cvalifiearea faptelor Incriminate că sunt ire­parabili în şovinismul lor, potenţat de declama-ţ'tunea de războiu făcută neamului românesc de procuror, căruia i-a contrastat discursul de apă­rare umanitar şi răpitor prin formă şi fond, ale dlui Dr. Aurel Lazar.

— > V o i n ţ a N a ţ i o n a l ă * , din articolul » Dinastici ori iredentisti« scris de d-nul Russu Şirianu, reproduce la loc de frunte întreaga parte privitoare la România.

— A ş e p t e a c o n f e r e n ţ a p u b l i c ă în L a g o j a avut Ioc Sâmbătă seara în Ic calul Carnet ro mâne. Dl Dr. Valeriu Branisce a vo;bit despre artele frumoase. Conferenţiarul a fost — scrie »Drapelul« — ascultat cu interes. Public a fost însă puţin.

— Pro fe so r i i s lb i ien i — l u m i n ă t o r i a! m e s e r i a ş i l o r . Precum ni-se eomnnieă, profe­sorii Mbiieni de!a seminarul „АпЗгеі&п" şi «ei de!» şcossla de fetiţa a „Aeociaţiunii" simt hotă­râţi să ţină câte o conferenţa la şedinţele lite­rare lunare ale геипігшеі sodsiilor noşui. In cursul anului 1908 au ţinui « semene conferenţe : dl profesor Dr. Nicolas Bălai*, d-na profesoară Eugenia Tordăşiaun o. lor mm di prof. dr. loa« Bords, i í r la şedinţa din 26 No?, c. a ţinut o prea interesanta conferenţa dl profesa? Aurel Brate, tractftcd despre telegrafie. Cum de ви timp încoace * ai ele spaţioase şi ofclde a?© гек-віапгі meseriaşilor coşuri adăpostesc în dnpă ameziie Daminicelor mai al.* s din israâ şi pe în­văţăceii tt.e«eriaşi, cercurile eendacitoare ale reuniunei actualmente caută se afie căi şi mij­loace, pentru a ie procsra acestor tinere ralădiţe năcăjite distracţii potrivite şi educatoare. Dacă no a.me»inţă fericoin' »nftifab: i.ismulu?, apoi trebuie să sv^m temeri şi de cono?căWii de azi ai scris-c-etiîului, cari ne mai txerciandu-s* Sn scris şi ci;tiî, o să cit.© aceeace «u k-vítat. Рѳ aceştia ii pniem sfl», durere, şi îr.t'e scenicii spiiesţi b. meserii. Desvoltarïs guúcriu dt? cetii «i p&cerea pentru seris ; lată o ргсЬЧи â de resoivît la în­trunirile învăţăceilor meseriaşi.

— A l e g e r e d e r o t a r . N;. вя яогіе : Іг 28 Nov. n. a. c. s'e ţintit alegere de notsr îu Br-bd*. Mul­ţămită tafelegerii dintre reprezentanţii eonraaaH, s'», ales prin «ciamaţiane di Va'Jb» Bogdan foat vice-acta? Ы S. Petre. Brav ророг !

L a K á n y a G é z a berăria Gámbrinns f o s t ă F r a ţ i i L á n g , a z i v a c â n t a m u ­z i c a m i l i t a r ă .

X La c u m p e r e r e d e g h e t e se b ş* l ă omni mei adeseori, că-a a a numai eà ca}.àtfc marfă proastă dm. Ѵіеая, рѳ сгт,; o p i t e ş t e ск bani scumpi. De aeae» toţi aceia csri doresc ghete medernö şi de calîtste Ьака. sä evite toate pră­văliile şi magazii'fifc de ghete si sa ie comsnäe Pxclusiv la pantobrsil Friisch şî Konerih din Me­diaş, care ѳ renamst despre mufă bană ce se capătă la el.

U l t i m e I N F O F M A T L X M L «

H>IRX C A M E R Ă . — Prin telefon. —

Budapest, 2 Decern/rie. Se continua discuţia budgetului ministru­

lui de agricultură. Primul orator, F á b r y vorbeşte despre re-

gularea fluviilor. T ö r ö k F . aminteşte pagubele cauzate de

legea silvanală în comitatul Ciucului. Urmează o pauză de 10 minute. Vorbeşte P o l ó n y i , polemizând cu vorbi­

rea dlui Maniu. Debitează cunoscutele cîi-şeuri despre ^primejdia valahă şi iredentis­mul daco-român.

P r e ş e d i n t e l e îl chiamă ia obiect. P o l ó n y i : Spune că împotriva naţiona­

lităţilor străine, şi pentru fortificarea naţiu­nei ungureşti sun t toate mijloacele 'iertate.

Ş t e f a n C . P o p : Cari sun t acele г ф nalităţi s t ră ine? — noi sun tem locuitori mi s t răvechi în ţara aceasta decât ungurii!

P o l ó n y i primeşte budgetul. In şedinţa de seara va interpela deputa­

tul Eötvös K. în chest iunea Koczurek ţ manifestul part idului poporal .

Va r ă spunde Wekerle.

Eliberarea prizonierilor bosnieci. Azi Ia 10 o r e a u fos t e l ibera t ; , prin gri

ţ ie î m p ă r ă t e a s c ă p r i z o n i e r i i bosniec i dit c a z e m a t e l e fo r t ă rc ţ e l d in Arad , unde, pre­c u m s e ş t ie , a n foat i n t e r n a ţ i fn primi-v a r ă p e n t r u c ă a u a g i t a t în j u r n a l u l >(M bina' d in B a n j a l u k a în f&vorul Serbiei. NenortvciţU p r i zon i e r i , ca r i »u s t a t aproape 7 lun i î 1 c a z a m a t e s u n t u r m ă t o r i i : VIA mir Markopic j u r n a l i s t în Banja luka , Pen Bilbya, Popavic-Delic, Vaso Mihajlovic, Rià Tomic, Ljubomir Ugrenovic c o m e r s a r t şl A-tar Miijein - a rh i t ecs în Banja iuca . In t r e dânşii n u m a i u." ni e e 4 t e j ^ r n a ü i s t d e profesia, cei­lalţ i s u n t ce t ă ţ en i b o e n l t c l , o a m e n i cn b mii ie , car i au p r i m i t cu n e s p u s ă bucurie l i be r t a t ea . Ei ь'ла p r e s i n t a t dupăameaz la C a f e n e a u a c e n t r a l ă , u n d e a u fos t obiectul o v a ţ i i l o r d in p a r t e a p o b i i c n l n i .

N u m a i s ingţ . r i p r i zon i e r i i n o ş t r i n'au de n lcă l r l — g r a ţ i e !

îubileu cu catastrofă. S morţi, 104 răniţi.

— Telegramă particulară a «Tribunei».

L a i l u m i n a ţ i a d e i e r ! s e a r ă , s 'a în­t â m p l a t o a d e v ă r a t ă ca t a s t ro fă . Mai a l e s î n f a ţ a p a r l a m e n t u l u i a fost atât d e m a r e t u m u l t u l î n c â t a u fos t căl­ca ţ i o a m e n i , f e m e i î n p i c i o a r e . Cinci înşi au fost omorîţi, 104 răniţi, Deputatul Hoelzel a fost sfrivit, P o l i ţ i a a b e a a p u t u t r e s t a b i l i ordinea.

Devastările din Praga. — Telegramă particulară a «Tribunei». —

Viena, 2 Dec. In urma devastărilor k ieri din P r a g ' i , azi au fost n e n u m ă r a t e , a-

r e s t a r i . închisorile simt pîine. S ' a declarai s t a r e a d e a s e d i u . P u n e r e a f u n d a m e n t u l u i

u n i v e r s i t ă ţ i i g e r m a n e a m â n a t ă .

Eurss de mfirfuri ş.i efecte ДІю Budapest».

BM<S*P«SÍ8, 2 Decemvrie MOS,

INCHElERÜá hi î O R A \i Jum.î

Clrăn ОсИШ $W Wß.) Í6 28 • Г6-2С Saewră pe Oit. 22-26 22-:-8 Сас№е:г ps Maua 15-22 І5-24 O v i s p. Aprilie 17 7-í- І7 76

Preţul cereiMor d u p a 100 klg. a fost шзііог Or ia ric-г*

DS Th'A • -•- Ï 5 K . 8 5 — 2 6 K . 90 LI; D i n схШШи\ ЛІЬеі - - 2 5 » 6 5 — 2 6 » 60 • Do Р*8Ш --- • - 2 5 » 75 26 г 70 t ШЩ&юк — - 2 5 » 8 0 — 2 6 » -Da Bîdca - 2 5 * 1 5 — 7 6 i 95 > Săcară — - - 21 » 5 0 — 2 1 > 75 «

Poşta Administraţiei. Meise Popovif i, preot Szegyest. Äm primit ѣ

c o t ee abonament pa 1908. Solomon Giurccane, preot Temesest. Аш PRIMII

12 cor. ca sbouament srm. II 1908, Dr. A. Bireescu, tdvoiat Ptnt-iov«. Am ргіюііі

cor. c& abonsmer.! f.?.i.á Ia fiuea asului 1908.

Redscîcr responsabil Consiantin Savn. Editor proprîeta?- O e o r g t Ni^bla.

№. 259 — 1908. >? R 1 B U N A« P a g f .

La L i b r ă r i a „ T R I B U N E I " se află de vânzare următoarele cărţi :

Despot-Vodă, legendă istorică în versuri de V. Alexandri preţul — Cor. v—plus i o fii. porto Proză, de Mihail Eminescu — — — — — — — — — — n f— „ io „ „ Poezii şi Teatru de C. Negruzzi — — — — — — — — я i-— „ io „ „

! Poezia Lirică din timpul răzb p. neatârnare 1877/7800 C. Săndulescu „ r — „ 10 „ „ Duşmanii neamului, roman de Ludovic Dauş — — — — — я 2*50 „ 20 „ „ Ovreiul, roman de Dr. V. Crasescu — — — — — — — — „ 3 '— » 2 0 » » Poezii pentru copii, culese şi publicate de G. H . — — — — „ 1-50 „ 10 „ „ Povestiri din copilărie de S. Cujba — — — — — — — — я 2*— „ io „ „ Cântece de vitejie, de G. Coşbuc — — — — — — — — » i " — „ l o „ „ Crestomaţie pentru toţi romanii, de G. Coşbuc — — — — — „ —-90 „ 10 „ „ Fire de tort, versuri de George Coşbuc — — — — — — — n 2 5 0 „ 10 „ „ Războiul nostru pentru neatârnare, de George Coşbuc — — — „ —-96 „ 10 „ „ Povestea unei coroane, de George Coşbuc — — — — — — „ 1*50 „ 10 я „ Sacontala, traducere liberă după Caiidasa, de G. Coşbuc — — — „ 5-— „ 20 „ „ Reminiscenţe din războiul Româno-Ruso-Turc 1877, de Dr. L. Fialia „ 1.50 „ ro „ „ A fost odată, poveste tn versuri de St. O. Iosif — — — — — n r 5 o „ 10 , „ Haiducul, Bucura Dumbravă, tradus de T . N. — — — — — „ 2-— „ 30 „ „ Rocia Banului, roman ediţia IlI-a, de Sofia Nădejde — — — — „ 2 . — „ 30 „ „ Patimi, roman din viaţa românească, de Sofia Nădejde — — — „ v— n 30 „ „ Din viaţa ţărănească, vol II, de Grigorie N. Coatu — — — — „ 1 .50 „ 10 „ „ Versuri, de St. O. Iosif — — — — — — — — — — „ 1-50 „ 10 „ „ Cancer la inimă, piesă în trei acte de Haralamb C. Lecca — — „ r — „ l o „ „ Judecata viitoare, de N. Í. Gâdeiu — — — — — — — — n —-50 „ 5 „ „ Teatru de şcoală, de Ana G. Tănăşescu— — — — — — — n 1 ' — n 5 » я Note şi schiţe ediţia II. 1 L. Сагаціаіѳ — — — — — — — и 2 ' — „ io „ „ Cântece în Amurg de Alexandru Gherghel — — — — — — „ 2 5 0 „ 10 „ „ Dicţionar Germâno-Român de T . Alexi — — — — — — — „ 3-60 , 30 „ „ Dicţionar Român-German de T . Aleii — — — — — — — я 4-50 „ 30 „ я

Anecdote populare, vol. I. de T . D. Speranţă — — — — — „ i-— „ 20 „ „ Alte Anecdote populare, vol. IL de T. D. Speranţă — — — — „ 2"— n 20 „ „ Curcanii, comed'C de T. D. Speranţă — — — — — — — „ —-50 „ 5 „ „ Mireasa, dramă în 5 tablouri de T . D. Speranţă — — — — — „ —-50 „ 5 „ „ Mana vacilor, comedie populară de T . D. Speranţă — — — — „ —••50 „ 5 „ „ Lângă pământ, dramă de T. D. Speranţă — — — — — — „ — '50 „ 5 „ „ Din bătrâni, Manca, naraţiune de I. Slavici — — — — — — n 2*50 „ 20 „ „ Vatra părăsita, nuvelă din popor de I. Slavici — — — — — „ 1/50 „ 10 „ „

Kn cand ida t de a d V o c a t - cu praxă

află aplicare p e l â n g ă condi ţ iuni favorab i l e In cancelaria subscr i su lu i .

S e i n i , 5 N o e m v r i e 1908. Dr. Aurel Nyilván, a d v .

Seini — Szinérváralja.

Ministerul Finanţelor. Direcţiunea Datoriei Publ ice şi Pens iun i lor

Datoria Publică.

Nr. 102040. 29 Octomvrie 1908.

P u b l i c a ţ i u n e . A 6-a tragere la sorţi a titlurilor d e rentă

4°/o amort izabi lă d in 1905 (renta conver ­tită), î m p r u m u t u l d e 424 ,613 .000 lei se v a efectua în ziua dc 20 Decemvrie 1008, $ Ianuarie 1909) la orele 10 a. m . în sala spec ia lă a M i n i s t e r u l u i de F i n a n ţ e , conform dispozi ţ iuni lor stabil i te prin r e g u ­lamentul publ icat în « M o n i t o r u l O f i c i a l » Nr. 245 din 7 F e b r u a r i e 1906.

La această tragere se v o r a m o r t i z a titluri în valoare n o m i n a l ă d e L e i 2 ,419 .500 în proporţia u r m ă t o a r e :

4 titluri de câte 20 .000 L e i 8 0 . 0 0 0 293 » » » 5.000 » 1,465.000

1749 > » » 5 0 0 » 8 7 4 . 5 0 0 2046 titluri pentru o v a l o a r e

nominală d e L e i 2 ,419 .500 Publicul este rugat a asista Ia tragere . Directorul Datoriei Publice şl Pensiunilor

I. l o n e s o u .

C o n c u r s pentru o c u p a r e a postu lu i d e contabil la institutul de credit şi economii,»Minerva" în Beclean (Bethlen) ct. S z o l n o k - D o b o k a .

S a l a r anua l 1600 c o r o a n e şi tan t i emă statutară.

C o n c u r e n ţ i i a u să d o v e d e a s c ă c u a c t e în regulă , c ă a u cualif icatia delà v r e - o ş c o a l ă comerc ia lă , praxa d e p â n ă a c u m în afaceri de b a n c ă şi c ă s u n t capabi l i a c o m p u n e i n d e p e n d e n t bilanţul , p r e c u m şi c u n o ş t i n ţ a de l imbi .

C e r e r i l e s u n t a se trimite la a d r e s a d i -recţiunei p â n ă în 15 D e c e m v r i e 1908.

P o s t u l este a se o c u p a î n d a t ă d u p ă ale­gere .

B e c l e a n , Ia 1 D e c 1908. D i r e c ţ i u n e a i

H R E A N nobil , du lce , s e p o a t e c ă p ă t a în cant i ta te mare . Calitate escelenta klgr, 7 0 fii., firul 7 0 — 7 5 deca

Clasa I . » 6 0 > » 4 0 — 4 5 » II . » 5 0 » » 2 5 — 3 0 » III . » 4 0 » » 1 8 — 2 0 » I V . » 3 2 » » 1 4 — 1 5 » V . » 13 » » 1 0 — 1 2 »

D i n cal i tate ames teca tă , fire m a i g r o a s e ş i m a i subţiri d in rupturi klgr . 2 4 fii.

C o m a n d e l e s e p o t face delà 5 klgr. în s u s p â n ă la v a g o n , d u p ă c o m a n d e d e 2 0 c o r . 10°/o, p e s t e 5 0 0 cor . 1 5 — 2 0 — 2 5 ° / o r e d u ­cere şi se trimite p o r t o f r a n c o , la dor in ţă

se tr imite preţ-curent şi detailări. Bíró Pál kertgazdagsága, Debreczen,

A l e x a n d r u V ă l c a n n magazin de mănuşi, de bandaje $1 de pantofarii orthopediei

Sighetul-Maramu rasului. Piaţafprindpală (Főtér)

Beşici de g u m ă ÎX i n c r i c a n c , b e ş i c i de peş te — franţuzeşti . — Prezervative femmeieşt i , Cio­rapi de gumă, s ' u s p e n z o a r e , bandaje , m ă n u ş i , bandaje „Diana", — irigatoare. — E x e c u t d u p ă c o ­m a n d ă m e d i c a l ă g h e t e o r t h o p e -d i c e pentru p ic i ­oare ori-cât d e b o l n a v e şi dure -

roase .

Oltoiuri d e

struguri expediază,

garantând de sei « û A » » » %Uiß0me asortiment bo­

gat, care de ani e recunoscut de primii şi cei mai trainic ;

Müllőmenti első szőlőoltYány-telep proprietar: C a s p a r i F r i g y e s ,

M e d g y e s 23. sz. (Nagyküküllő megye). = Poftiţi şi cereţi preţuri curente ilustrate! = Din pretai cnrent se pot ceti scrisori de recuno­ştinţa din toate părţile ţârei ; şi aşa toţi cei oe do­resc sä comande pot cere mai întâiu mformaţtuni delà persoanele ounoscute aşa verbal ca şi inscris, despre încrederea ce pot aveà ia ferma de sus.

H E I C Z E R FEHENCZ croiter de haine civile preoţeşti şi uniforme.

Nagyvárad, strada Körös nr. 22 . A m onoare a aduce la cunoştinţa onor.

preoţi că mi-au sosit pentru sezonul de toarnă şi iarnă postavurile negre, cari îşi păstrează culoarea şi le ţin în magazinul

meu bine asortat, pentru comandele din provincie ajunge o reverendă de model, sau o haină, la dorinţă mă duc ori unde cu plăcere pe cheltuiala mea proprie.

Tot asemenea ţin In magazin postavurile cele mai noui şi moderne din patrie, franceze şi engleze pentru tot felul de par-desiuri şi paltoane de iarnă foarte bune.

Pag- 8 >T R I B U N A« Nr. 259. — 1908.

Fondată \n 1885. .—

Nr. telef. pentru oraş şi comitat 509

A M pe moşii şî case de închiriat din Arad

cu amortizaţie de 10—70 ani

dnpă măr imea sumei împrumutate cu 4, 4V 4 , 472» 4 3 /* şi 5%» pe l anga diviâenda de mijlocire şi amortizaţie de interese eorăspunzatoare până la va loa rea c e a ma l mare .

S p e s e anticipative nu snnt, l a dorinţă anticipez spe­se le de Intabulară, convertea datoriile de interese mari .

= Kesolvare grabnică, serviciu prompt. =

SZŰCS F. VILMOS Representanţa pentra mij locirea de împrumuturi a

pe teritcrul с с ш Ы и і ш Arad, oraşului Arad , eomitatura. Bich iş , G y u l a , СіаЬн.

ARAD, Karoliîia-utcza 8. (Casa proprie.) (Lângă filiala Poştei.)

P r imesc pe lângă onorar acuisitorî de afacer i abili ş i demni de încredere.

I

G E O R G B E C S I măiestru de instrumente muzicale SIBIIU, sír. Ocnei Nr. 1 0 .

Magazin de tot felul de intru-mente muzicale, depozit bogat

de cele m a i b u n e coarde. Primeşte şi execută promt tot

S ' t S í P f e Ö f-lul de c o m a n d e di" £ r o v i n

b- - cie, precum repareaza bine ş ieftin orice lucrare ce aparţine acestei ramuri.

Fabrică d e c lasornlce d e turn, angajată cn contract de capit. Budapesti Budapesta IV., str. Bástya n r . 2 2 .

Prăvălia : V., s t r a d a Váczl nr. 51

Face pe lângă preţuri mo­derate şi garanţie de mai mulţi ani ciasotnicA h turn — şcoli — caste! şi casarme, primeşte i asemenea şi repararea Io

Fiind chemat mă do ori unde în persoana budget face gratuit şi tri mite porlo-franco ori cu

atelier mehanio de macini de cisnt şi biciclete à

TemesvÄi-, Belváros I Lonovics.u. 6 SÍZ. (Intra- 1 rea prin partea str. Jenő föherczeg). §

KÄTZKY ANTAL

Se angajază să repare şi să procure maşini de cusut, maşini de împletit ciorapi, biciclete motoare, automobile, gra­mofoane şi maşini de scris, precum sonerii electrice şi repa­rarea telegrafelor de casă şi introducerea lor. Ţ ine în dcposit maşini de cusut nouă si bicielete, tct aşa gramafoane şi părţi sepa­

rate de maşini de cusnt şi biciclete. Mare asortiment în plăci româneşti pentru gra­mofoane cu diametru de 25 cm., 4 cor. 5o fii.

Preţ curent gratuit şi p o r t o franco.

І

Fritscb&Conner atelier de ghete.

M e d i a ş — Med g y e s

Lucru de m â n ă garantat Ghete de şevro pentru domni . . K i r —

» » box » » . . K 11 •— > » şevro pt dame cu bumbi K 10-50 » » » » » cu şirete K 9*50

Jumătăţi de şevro pentru dame . K 8*— Ghete tari de muncitori delà . . K 6-8O Ghete de copii delà K 3-—

M a t e r i a l d e I a c l a s ă . = a c r

e se o •O

u o

ac»

e <s> u P«

я u >

« î ; a I tS i—i

>«s O S3

«

(D 13 i c g o

- H «

eS

03 ÎS ,£> 93

І Numai pe dameie le poate interesa aceea, ca înainte de a-şi procura hainele necesare, să se ostenească până-n strada Forray Nr. 2 (casa Lukácsy), unde se află

I prăvălia mea de mode pentra doamne şi domni şi să se uite Ia magazinul meu bine asortat cu cele m a i fine şî m a i frumoase stofe de haine. O cumpărare de probă va puteà convinge pe ori şi cine, că

ИГ numai Ia mine se poaie cumpăra ieftin. * w Recomand în deosebită atenţiune resturile de pânză englezească joual, pe care am

procurat-o ieftin.

Solicit părtinit ea on. public G e o r g e I a n c o v i c i .

I s s

I « e

I ~ 1 5 "»

CK ^ o ^ ga, M .

o » 2 S s—«• Л g» P< » c s : —

*2 5т1 ff

a ©

3 2 1 - Ч Ч Ѵ * 1

TIPOGRAFIA GEORGE NïCHïN, — ARAD 1908.