limentaţia

O dietă bazată doar pe produse vegetale

vegană A

Revista Practica medicală

Optsprezece pacienţi cu boli grave de inimă au urmat o

dietă strict vegetariană sub observaţia atentă şi îngrijirea

oferită de dr. Esselstyn, conducătorul acestui proiect de

cercetare. În decursul a opt ani înainte de începerea

proiectului, aceşti pacienţi au manifestat patruzeci şi nouă

de probleme semnificative cu inima: infarct, atacuri de

angină pectorală, operaţii de by-pass şi multe altele. În cei

unsprezece ani care au urmat după schimbarea dietei,

a existat o singură problemă semnificativă cu inima în

rândul celor optsprezece participanţi. La 70% dintre

participanţi arterele înfundate s-au desfundat, şi sângele

a putut circula nestingherit.

„O strategie pentru stoparea şi vindecarea bolii arterelor coronare: un

studiu făcut de-a lungul a cinci ani de practică medicală a unui singur

medic.” Revista Practica medicală, decembrie 1995, pp. 560–568 .

Conţinut

4

8

10

14

16

18

22

24

26

3

• Se poate trăi fără carne şi produse lactate?

• „Studiul China”

• Povara dovezilor ştiinţifice este covârşitoare

• Alimentaţia integrală – vegetariană – vegană

• Vitamina B12 – o problemă a mediului înconjurător?

• INFLUENŢA CONSIDERABILĂ A ZOOTEHNIEI

Influenţa considerabilă a creşterii animalelor

• Sunt pretutindeni oameni care au o dietă vegană

• Vrei deci să faci o schimbare?

• Lucruri de luat în considerare

Se poate trăi fără produse lactate?

4

Aproape trei sferturi din populaţia lumii nu poate tolera

produsele lactate.

Şi totuşi, laptele, brânza, iaurtul şi smântâna fac parte din

viaţa noastră zilnică. Ce să mâncăm dacă dăm la o parte

aceste lucruri? Această idee cum că produsele lactate fac

parte din dieta „normală” se găseşte doar printre ţările nord

europene, nord americane şi alte ţări înrudite.

După înţărcare, din punct de vedere fiziologic, copilul îşi

pierde capacitatea de a digera laptele – el dezvoltă o

intoleranţă la lactoză sau malabsorbţie a lactozei.

Aşa că pentru cea mai mare parte a populaţiei lumii, şi anume

75%, aceste alimente nu sunt normale deloc.

O intoleranţă la lactoză între 60% şi 100% este tipică pentru

numărul nespus de mare al grupărilor etnice răspândite pe

întregul pământ. Sunt incluşi aici toţi indienii americani şi

eschimoşii care au fost examinaţi până în prezent. Sunt incluse

de asemenea unele grupări de origine spaniolă din Lumea Nouă,

majoritatea populaţiei din sudul Saharei şi descendenţii lor din

alte părţi ale lumii. Se au în vedere popoarele mediteraneene şi

cele din Orientul Apropiat, cele mai multe din popoarele de

origine indiană, toate popoarele din estul şi sud-estul Asiei şi

populaţia din Noua Guinee şi Fiji.

F.J. Simoons, The geographic hypothesis and lactose malabsorption. A weighing of the evidence. The American Journal of Digestive Diseases,

Vol. 23, Nr. 11, November 1978.

Su

rsa:

htt

p:/

/ww

w.b

rita

nn

ica.

com

/EB

che

cke

d/m

ed

ia/1

5759

8/G

lob

al-d

istr

ibu

tio

n-o

f-la

cto

se-in

tole

ran

ce-in

-hu

man

s.

Har

ta g

eo

gra

fică

a in

tole

ran

ţei

la

lact

oză

5

6

„În timp ce (aproape) fiecare persoană în timpul copilăriei poate

descompune lactoza în intestine datorită prezenţei unei enzime

numită lactază (lipsa acestei enzime era mortală în trecut), această

capacitate se pierde la majoritatea persoanelor în anii de mai târziu. Ei

devin intoleranţi la lactoză, ceea ce nu are nici o consecinţă în cele mai

multe ţări, pentru că industria de produse lactate este practic

inexistentă, sau pentru că oamenii au învăţat să facă laptele mai uşor

de digerat prin procesul fabricării brânzei sau iaurtului …”

În acord cu Joachim Burger de la Institutul de Antropologie al

Universităţii din Mainz, persistenţa lactazei – care permite digerarea

laptelui – la adulţii din Europa Centrală este în medie de 60%, în

comparaţie cu doar 20% în Europa de Sud, iar în majoritatea celorlalte

regiuni ale lumii există o intoleranţă aproape totală la lactoză.

Deutsches Ärzteblatt (Ziarul medicilor din Germania), 28 August 2009.

Dar: Problema proteinelor Nu avem nevoie de produse lactate pentru a avea o rezervă suficientă de proteine? Nu, pentru că leguminoasele, cerealele, nucile şi seminţele pot să ofere tot necesarul de proteine de care avem nevoie.

7

Reţetă: Omletă de tofu

Preparare

300 g tofu

1 l apă

20 g sare

5 g vegeta

Metoda de preparare:

Preparare: Spălaţi tofu cu puţină apă

şi tăiaţi-l în cubuleţe de aproximativ 1

cm. Amestecaţi apa cu sarea şi

vegeta, după care fierbeţi tofu în ea

aproximativ 10 minute. Scoateţi tofu

şi scurgeţi-l bine după care fărâmaţi-l

cu o furculiţă, însă nu foarte mărunt.

Omletă de tofu: Tăiaţi mărunt ceapa

şi căliţi-o în 15 g ulei. Adăugaţi tofu

mărunţit şi căliţi-l în continuare în

timp ce amestecaţi în el. Adăugaţi

vegeta către sfârşit. La urmă

adăugaţi şi restul de 20 g ulei

împreună cu arpagicul verde tocat

amestecând totul.

Omletă de tofu

15 g ulei de măsline

100 g ceapă

2 g praf de curcuma

2 g sare

4 g vegeta

0.6 g boia de ardei dulce

0.6 g busuioc uscat

20 g ulei de măsline

Frunze verzi de arpagic

Ingrediente pentru 2 porţii

Problema calciului

Nu avem nevoie de produse lactate pentru a avea o rezervă suficientă

de calciu în oase? Nu, pentru că proteinele animale cauzează o

deficienţă de calciu, probabil datorită unei excreţii crescute de calciu la

nivelul rinichilor. Este un fapt cunoscut că, consumul de lapte şi alte

produse lactate conduce la o creştere a frecvenţei fracturilor.

De exemplu, sunt 31 de fracturi de şold la 100.000 de negri Bantu în

Africa de Sud (unde există un consum scăzut de produse lactate), în

comparaţie cu 968 de fracturi de şold la 100.000 persoane în Norvegia

(unde există un consum foarte ridicat de produse lactate).

Human Vitamin and Mineral Requirements

Report of a Joint FAO/WHO Expert Consultation 2002.

„Studiul China”

8

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Cornell (New York), de

la Universitatea Oxford (Anglia), şi de la Academia Chineză de

Medicină Preventivă (China) au făcut cercetări cu privire la

legătura dintre dietă şi sănătate în zonele rurale ale Chinei,

un studiu ştiinţific larg cuprinzător care a început din anul

1980 încoace.

Mai târziu, ziarul „New York Times” a evidenţiat această

cercetare ca fiind “The Grand Prix of Epidemiology”

(Marele premiu al epidemiologiei).

Alimentaţia din China şi SUA:

În 65 de zone rurale din China au fost intervievate 6.500 de

persoane cu privire la dieta lor. S-au luat probe de sânge şi s-a

înregistrat frecvenţa bolilor. Rezultatele au fost cu totul diferite

faţă de rezultatele din SUA:

Alimente China SUA

Calorii (kcal/kg greutate

corporală/zi)

40,6 30,6

Grăsimi (% calorii) 1,5 34-38

Proteine animale 0,8 (fără peşte) 10-11

Fibre (g/zi) 33 12

Extras din: T.C. Campbell, Studiul China, BenBella Books, 2006.

9

Rezultatele:

• Media consumului de calorii pe kilogram de greutate corporală a

fost cu 30% mai mare în China decât în SUA. Şi totuşi, greutatea

corporală a chinezilor a fost cu 20% mai mică! Motivul pentru

aceasta a fost acela că chinezii erau mai activi din punct de

vedere fizic şi consumau grăsimi şi proteine vegetale. Americanii

erau mai puţin activi şi consumau grăsimi şi proteine animale.

• O dietă bogată în fibre este însoţită de un risc scăzut de a face

cancer de colon şi de rect.

• Media nivelului de colesterol din sânge a fost de 127 mg/dl în

China şi 215 mg/dl în SUA.

• Ciclul menstrual începe în medie la vârsta de 17 ani la fetele

chineze, cu mult mai târziu faţă de fetele americane (11 ani).

Când ciclul începe la o vârstă foarte tânără, există un risc mai

mare de a face cancer la sân în viaţa de mai târziu.

• Rata mortalităţii de cancer la sân este de 5 ori mai ridicată la

femeile americane, faţă de femeile din China rurală.

• Rata mortalităţii din cauza bolilor de inimă coronariene la

bărbaţii americani este de 17 ori mai ridicată decât la bărbaţii din

zonele rurale ale Chinei.

S-a văzut că factorul decisiv pentru frecvenţa mai mare a bolilor specifice civilizaţiei în SUA este consumul

de produse animale.

T.C. Campbell, Studiul China, BenBella Books, 2006.

10

Ţările cele mai civilizate se deosebesc de celelalte ţări prin consumul

excesiv de produse de origine animală. Carnea, cârnaţii, ouăle,

laptele şi produsele lactate sunt o expresie a belşugului. Şi acestea

sunt însoţite din belşug de boli bine cunoscute.

Obezitatea

Media indicelui de masă corporal pentru diferitele tipuri de dietă

este următoarea:

Vegani: 23,6

Vegetarieni: 25,7

Non-vegetarieni: 28,8

Diabetes Care, May 2009, Vol. 32, Nr. 5, p. 791–796.

Indicele de masă corporal (IMC kg/m2) raportează greutatea corporală la

înălţime şi este o măsură corectă pentru greutatea normală faţă de

excesul în greutate. Avem aici normele de valori:

IMC 18,5 – 24,9 -> categoria normală

IMC 25,0 – 29,9-> supraponderal

IMC 30,0 -39,9 -> obez

Povara dovezilor ştiinţifice este covârşitoare

11

Diabetul

Tip 1:

Diabetul de tip 1 este considerat o boală autoimună care nu are aproape

nimic de-a face cu dieta. Însă un studiu finlandez arată că, consumul de

lapte de vacă creşte de cinci, şase ori riscul de a face diabet de tip 1.

Diabetes Care, June 2000, Vol. 49, Nr. 6, pp. 912–917.

Cu cât este mai mare consumul de lapte de vacă, cu atât este mai mare

frecvenţa diabetului de tip 1. Acesta a fost rezultatul unui studiu

norvegian: „Corespondenţa dintre consumul de lapte şi frecvenţa

diabetului zaharat juvenil (insulino-dependent) a fost de 0,96.”

Diabetes Care, November 1991, Vol. 14, Nr. 11, pp. 1081–1083.

Media frecvenţei anuale a diabetului zaharat juvenil la copiii cu vârste cuprinse între 0 şi 14 ani în funcţie de media consumului anual de lapte pe persoană în diferite ţări. J=Japonia, F= Franţa, I=Israel, C=Canada, US=SUA, NL=Ţările de Jos, NZ=Noua Zeelandă, GB=Marea Britanie, DK=Danemarca, N=Norvegia, S=Suedia, SF=Finlanda. Frecvenţa – 6,77 + 0,16 x Consumul, R2 = ,94.

Consumul de lapte de vacă (litru/persoană/an)

Fre

cve

nţa

(nu

măr

/10

00

00

/an

)

12

Marsh et al; AMERICAN JOURNAL OF LIFESTYLE MEDICINE,

May/June 2012, Vol. 6, Nr. 3, pp. 250–267.

Tip 2:

Pericolul contractării diabetului de tip 2 este cu aproape 50% mai redus

la cei care au o dietă vegană faţă de non-vegetarieni.

Diabetes Care, May 2009, Vol. 32, Nr. 5, pp. 791–796.

Bolile autoimune şi alergiile

Bolile autoimune şi alergiile la copii sunt favorizate prin consumul de

produse lactate.

American Journal of Clinical Nutrition, May 2009, Vol. 89, Nr. 5, pp.

1638–1642.

„Unul din principalele motive pentru care oamenii

aleg să adopte o dietă vegetariană este

îmbunătăţirea stării de sănătate, iar acum există o

mulţime de dovezi care vin în sprijinul beneficiilor

unei diete vegetariene.”

13

Colesterol

Nivelul colesterolului este cu 14% mai scăzut la vegetarieni şi cu 35%

mai scăzut la vegani faţă de non-vegetarieni.

American Journal of Cardiology, 1 October, 2009.

Bolile de inimă

Pericolul de a muri datorită unei boli de inimă este de două ori mai

mare la populaţia obişnuită, faţă de vegetarieni. Acest lucru a fost

confirmat printr-un număr mare de cercetări ştiinţifice în diferite ţări.

American Journal of Clinical Nutrition.

Cancer

Cancerul testicular şi cel de prostată predomină acolo unde există un

consum ridicat de produse lactate.

International Journal of Cancer, 2002, pp. 98, 262–267.

La fel stau lucrurile în ce priveşte cancerul de ovare la femei.

American Journal of Clinical Nutrition, November 2004, Vol. 80, Nr. 5,

pp. 1353–1357.

Pe scurt, putem spune că o dietă bazată pe produse vegetale are un

efect terapeutic sau vindecător asupra multor forme de cancer,

asupra bolilor de inimă şi ale aparatului circulator, excesului de

greutate, diabetului, dereglării profilului lipidic şi asupra multor alergii

şi boli autoimune larg răspândite (diabetul de tip 1, scleroza multiplă,

artrita reumatoidă şi multe altele).

14

Alimentaţia vegană

Este o dietă bazată doar pe alimentele de

origine vegetală. În timp ce dieta vegană este o

excepţie în ţările din Occident, ea este o regulă

în ce priveşte majoritatea populaţiei lumii. De

fapt, omenirea va putea supravieţui doar dacă

va adopta această dietă.

Alimentaţia vegetariană

Include toate alimentele de origine vegetală, iar în ţările din

Occident sunt incluse şi produsele lactate şi ouăle.

Alimentaţia integrală

„ Alimentaţia integrală” înseamnă să luăm

alimentele ca întreg. Înseamnă făină integrală,

în contrast cu făina rafinată, ulei presat la rece,

nerafinat, în loc de uleiul fără gust, rafinat

industrial, şi aşa mai departe. Înseamnă

folosirea în întregime alimentelor naturale, în

contrast cu extractele din unele alimente.

Alimentaţia integrală – vegetariană – vegană

15

Sursa: Koerber/Männle/Leitzmann, Vollwerternährung (Alimentaţie integrală), Haug-Verlag 1982

Diagrama (originală în limba germană) ne arată corelaţia dintre gradul de rafinare a făinii şi pierderea de minerale care o însoţeşte (sodiu, calciu, fosfor, potasiu, fier şi magneziu). Valorile din stânga se referă la cantitatea de minerale prezente. Cifrele de jos arată gradul de rafinare. Ambele valori sunt exprimate în procente.

Cantitatea de

minerale, în raport

cu cantitatea

din cerealele integrale

Grad de rafinare în %

Sodiu

Calciu

Fosfor

Potasiu

Magneziu

Fier

Vitamina B12 – o problemă a mediului înconjurător?

16

„ Vitamina B12 poate fi găsită doar în produsele de origine animală.”

În mod greşit se pretinde acest lucru chiar şi în articolele ştiinţifice

recente. Vitamina B12 este produsă exclusiv de bacterii. Aceste

bacterii trăiesc în sol, şi se găsesc de asemenea în flora intestinală a

omului. Trebuie să învăţăm să conlucrăm cu bacteriile şi să nu le

privim doar ca pe nişte vrăjmaşi.

Cât de bogat în bacterii este solul?

Această imagine cu o frunză fragedă

ne-a fost trimisă de profesorul A.

Mozafar. Fotografia a fost făcută după

ce orzul a fost pus în apă împreună cu o

soluţie nutritivă de 3,2 mmol/L

(4,34 g/L) de B12.

Cobalamina (B12) în stare naturală are

culoarea roşie. Ea s-a acumulat pe

marginile acestei frunze unde a fost

transportată de soluţia nutritivă. Ea

rămâne acolo când apa se evaporă

prin suprafaţa frunzei.

17

Ciupercile sălbatice şi cele cultivate

Ambele au un gust bun, dar în timp ce unele cresc în solul natural,

celelalte cresc într-un sol sterilizat. Primul conţine mai multe bacterii

producătoare de B12, iar celălalt conţine mai puţine. Rezultatul:

ciupercile crescute în solul natural conţin mai mult B12, în timp ce

ciupercile cultivate conţin mai puţin.

Atât gălbiorii (Cantharellus cibarius), cât şi trâmbiţa neagră (Craterellus

fallax) conţin cantităţi considerabile de B12, pe care corpul nostru îl

poate folosi.

Alimente Origine Conţinut de B12

în µg/100 g

Chitărci (Boletus) Rezervaţia naturală din Serbia 0,22

Burete şerpesc Pădurile de Vest ale Germaniei 0,23

Gălbiori Rezervaţia naturală din Serbia 0,31

Pleurotus China 0,35

Trâmbiţa neagră Rezervaţia naturală din Serbia 0,73

Trâmbiţa neagră Bosnia 0,85

Analizele speciilor uscate au fost conduse de IFP (Institut für Produktqualität – Institutul pentru Calitatea Producţiei),

din Berlin, şi au fost calculate cantităţile de B12 din ciuperci proaspete.

Vitamina B12 în spanac şi cereale – este posibil

Spanacul şi alte vegetale verzi pot absorbi moleculele de B12 din sol

şi să le depoziteze în frunze. Acest lucru a fost prezentat în 1994 de

profesorul A. Mozafar într-o lucrare larg recunoscută şi citată. Dacă

solul este tratat cu 10% gunoi de grajd, sau dacă se adaugă direct B12

în sol, atunci frunzele de spanac sau cereale pot conţine cantităţi

considerabile de B12.

A. Mozafar, Plant and Soil 167: 305-311; 1994.

Un adult are nevoie între 1 şi 3 µg vitamina B12 zilnic.

18

INFLUENŢA CONSIDERABILĂ A ZOOTEHNEI

Influenţa considerabilă a creşterii vitelor

Acesta este titlul unui raport de aproape 400 de pagini al FAO,

publicat în noiembrie 2006, care analizează efectele creşterii

animalelor asupra ecosistemului planetei Pământ.

„La nivel global este una din cele mai mari surse de gaze de seră şi

unul din factorii principali care cauzează pierderea diverselor

specii, în timp ce în ţările dezvoltate şi în cele în curs de

dezvoltare, este probabil sursa principală de poluare a apelor.”

(Sumar, pag. 267)

ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE PENTRU ALIMENTAŢIE ŞI AGRICULTURĂ

(FAO), Roma, 2006.

Creşterea animalelor necesită folosirea celor mai mari

suprafeţe de teren

26% din suprafaţa neîngheţată a pământului este folosită pentru

creşterea vitelor. În Amazon acesta este motivul principal pentru

despăduririle din zona pădurilor tropicale. 33% din suprafaţa totală a

terenurilor arabile este folosită pentru producerea hranei animalelor.

Animalele de fermă produc mai multe gaze de seră decât

traficul de maşini

În momentul de faţă creşterea vitelor contribuie cu 18% la încălzirea

globală – aceasta înseamnă mai mult decât efectul tuturor

transporturilor din lume. Animalele crescute în ferme sunt

răspunzătoare pentru 9% din emisiile de CO2, 37% din emisiile de

metan şi 65% din emisiile de oxid de azot.

Web-Link: http://www.fao.org/docrep/010/a0701e/a0701e00.HTM

Creşterea animalelor are un efect substanţial asupra apei de băut

În SUA creşterea animalelor este răspunzătoare pentru:

• 55% din eroziuni

• 37% din pesticidele folosite

• 50% din antibioticele folosite

• 32% din poluarea rezervelor de apă dulce cu azot şi 33% din

poluarea acestor rezerve cu fosfor

Creşterea animalelor este una din cauzele principale pentru

dispariţia multor specii

Soluţiile posibile sugerate în raportul FAO sunt: metode mai eficiente

de „…producţie a hranei, de producţie şi procesare a animalelor,

de distribuţie şi comercializare. … intensificarea şi probabil

industrializarea producţiei de animale este rezultatul inevitabil pe

termen lung …” Aceste sugestii trebuie să fie însoţite de măsuri

adecvate de protecţie a mediului.

(Vezi Livestock’s Long Shadow, pp. 283, 284.)

Trecerea la o dietă vegetală va ajuta oamenii, lumea şi animalele.

Video: „Meat the truth” http://www.meatthetruth.nl/en/

19

20

1. K. von Koerber, Globale Nahrungssicherung für eine wachsende Weltbevölkerung (Global food securance for a growing world population), Journal für Verbraucherschutz und Lebensmittelsicherheit, Mai 2009, Vol. 4, pp. 174–189

2. Peters, C. J.,Wilkins, J. L. und Fick, G.W. (2007) Renewable Agriculture and Food Systems 22:145–153. 3. WWF Europe 2005—European Policy Office, 28.

Fără carne Cu 90 g carne zilnic

1,800 m2 4,800 m

De cât pământ avem nevoie?

21

90 g carne zilnic Cu 381 g carne zilnic

4,800 m2 8,600 m2

Aceasta este suprafaţa

disponibilă în întreaga lume:

2.200 m² de persoană

22

În istorie

Adam şi Eva:

„Şi Dumnezeu a zis: ,Iată că v-am dat orice iarbă care face sămânţă de

pe faţa întregului pământ şi orice pom care are în el rod cu sămânţă:

aceasta să fie hrana voastră.’” Geneza 1,29.

Pretutindeni sunt oameni cu o dietă vegană

În politică

De când a suferit operaţia pe cord, Bill Clinton

are o dietă vegană. El a pierdut 11 kg în greutate

şi circulaţia sângelui în arterele coronare este

mult mai bună.

www.youtube.com/watch?v=R3ied_AD4iE

În sport

Carl Lewis este unul din cei mai de succes atleţi din

istoria sportului. El a atins câteva recorduri

mondiale, dominând la sprint şi săritura în lungime

între 1983 şi 1996, deţinând nouă medalii de aur

olimpice şi opt titluri de campion mondial. În 1999

a fost onorat cu titlul de atlet al secolului de către

IAAF (Federaţia Internaţională de Atletism

Amator). El a avut o dietă vegană începând din

anul 1990. Wikipedia.

http://www.earthsave.org/lifestyle/carllewis.htm

În ştiinţă

„Oamenii care au consumat îndeosebi produse

de origine animală, au dobândit cele mai multe

boli cronice … Oamenii care au consumat

îndeosebi produse de origine vegetală, au fost

cei mai sănătoşi şi în general nu s-au îmbolnăvit

de boli cronice. Aceste rezultate nu pot fi

ignorate.” spune omul de ştiinţă în domeniul

nutriţiei şi sănătăţii, cunoscut pe plan

internaţional. dr. T. Colin Campbell, de la

Universitatea Cornell, autorul Studiului China.

Sursa: T.C. Campbell, Studiul China, BenBella Books, 2006

23

Deci, vrei să faci o schimbare?

24

Atunci să începem!

La început m-am gândit, „Asta înseamnă că nu voi mai putea

mânca nimic.” Însă chiar aici am început să învăţ. A fost foarte

interesant, şi în faţa ochilor s-a deschis o întreagă lume,

cu totul nouă.

Hrana mea este foarte gustoasă şi interesantă; copiii noştri sunt

de regulă printre cei mai buni dintre cei de o vârstă cu ei, în ce

priveşte sporturile de rezistenţă.

Aşa că, mergi cu curaj înainte în adoptarea noii diete, şi

schimbările vor veni. Vei pierde în greutate, te vei simţi mai uşor

şi te vei bucura mai mult de viaţă. Alergiile vor fi reduse, durerile

de încheieturi vor fi diminuate, tensiunea arterială se va

îmbunătăţi – corpul tău va fi echilibrat. Bolile grave vor fi

ameliorate, sau nu se vor mai dezvolta deloc.

De regulă este uşor să renunţi la carne şi salam, însă este un pas

şi mai mare să renunţi la ouă şi produse lactate. Dar tocmai

această schimbare va constitui un pas hotărâtor în înaintarea ta.

Eşti dispus să înveţi să găteşti din nou? Pur şi simplu nu există

limită pentru posibilităţile pe care le ai de a crea meniuri

minunate, gustoase, hrănitoare şi delicioase – de a găti bine şi a

te bucura de hrana ta!

25

26

1. Nu trebuie doar să daţi la o parte carnea, salamul, ouăle şi

produsele lactate din dieta voastră, ci trebuie să treceţi la o dietă

naturală sănătoasă şi adecvată. O dietă bazată pe produse de

origine vegetală va avea succes doar atunci când se depune

efort şi multă grijă.

2 . Asiguraţi-vă că beneficiaţi de un aport suficient de vitamina B12:

a. Unii oameni se pare că absorb suficientă vitamina B12 din

flora lor intestinală şi de aceea au o rezervă suficientă fără să

consume produse de origine animală şi alte alimente.

b. De asemenea este posibil să ne formăm şi să păstrăm un

nivel suficient de B12 consumând alge Nori (Porphyra

yezoensis) sau Chlorella.

c. Însă în multe cazuri, va fi necesar pentru un timp să se

asigure necesarul corpului de vitamina B12 prin

suplimente alimentare.

3. Aveţi grijă să consumaţi suficiente proteine, mai ales când

depuneţi muncă fizică.

4. Veţi avea o rezervă insuficientă de vitamina D dacă ţara în care

locuiţi are un climat mai puţin însorit. Aceasta se aplică de

asemenea la vegetarieni.

a. Trebuie să vă expuneţi la soare atunci când puteţi.

b. Ciupercile de pădure, mai ales cele uscate la soare, conţin

cantităţi considerabile de D2.

c. În unele cazuri, mai ales în lunile întunecate ale anului, va fi

necesar să luaţi suplimente de vitamina D.

d. O vizită la solar va ridica de asemenea nivelul de vitamina D

din sânge.

5. În alimentele vegetale se găsesc rezerve ample de fier, zinc şi

alte minerale esenţiale.

Lucruri de luat în considerare

27

Sursa imaginilor: Page 3 © RAWKU5 - stock.xchng Page 4 © Vjeran Lisjak - stock.xchng Page 6 © abcdz2000, Erik Araujo, Dasz Zsimmermann - stock.xchng Page 8 © 2rainbows - stock.xchng Page 10 © Mark Wagner - stock.xchng Page 10 © Mark Wagner - stock.xchng Page 14 © atoss - Fotolia.com Page 16 © volff - Fotolia.com Page 18 © Stephen Davies - stock.xchng Page 22 © Kiwi - Luc Viatour © Bob McNeely, The White House Carl Lewis (1984, Los Angeles Olympics) Page 23 Dr. T. Colin Campbell © Liddy Hansdottir - Fotolia.com Toate celelalte imagini aparţin editorilor.

Arterioscleroza este reversibilă

În studiul său despre inimă şi stilul de viaţă, dr. Dean Ornish a

investigat 28 de pacienţi cu boli de inimă după ce au efectuat o

schimbare majoră în stilul lor de viaţă. Produsele animale au fost

interzise, în afară de albuşul de ou şi un pahar de lapte degresat

sau de iaurt pe zi.

După doar un an cu o astfel de dietă frecvenţa, gravitatea şi

durata durerilor de inimă a scăzut considerabil. Circulaţia arterială

s-a îmbunătăţit. La 82% dintre pacienţii care au participat la acest

experiment s-a constatat o îmbunătăţire a stării de sănătate a

inimii pe parcursul unui an de zile.

The Lancet, “Can lifestyle changes reverse coronary heart disease?”

(„Poate schimbarea stilului de viaţă să contracaraze boala arterelor coronare?”)

21 July 1990, pp. 129–133.

Publicat de:

Institutul pentru promovarea sănătăţii In den Schmitten 13 57520 Dickendorf Germania

Contact România: E-mail: ioanaolteanu65@gmail.com baos1960@yahoo.com Tel: 0722.706.115 sau 0722.935.783 www.srac.info Noiembrie 2012