Dietă şi Hrană - DH(CD)

7/18/2019 Diet i Hran - DH(CD)

1/463


2/463


3/463

Dieta si hrana

Ellen G. White

Copyright 2012Ellen G. White Estate, Inc.


4/463


5/463

Informatii despre aceasta carte

Prezentare generala

Aceasta publicatie ePub este oferita de catre Ellen G. WhiteEstate. Ea face parte dintr-o colectie mai larga. Va rugam sa vizitatiEllen G. White Estate websitepentru o lista completa a publicatiilor

disponibile.

Despre autor

Ellen G. White (1827-1915) este considerata ca fiind autorulamerican cu cele mai raspndite traduceri, lucrarile ei fiind publicate

n mai mult de 160 de limbi. Ea a scris mai mult de 100.000 de pagini,ntr-o varietate larga de subiecte spirituale si practice. Calauzita de

Duhul Sfnt, ea l-a naltat pe Isus si a aratat catre Biblie ca temelie acredintei sale.

Mai multe link-uri

O scurta bibliografie a lui Ellen G. WhiteDespre Ellen G. White Estate

Sfrsitul acordului licentei de utilizatorVizualizarea, imprimarea sau descarcarea acestei carti, va acorda

doar o licenta limitata, neexclusiva si netransferabila pentru utiliza-rea personala. Aceasta licenta nu permite republicarea, distributia,transferul, sublicenta, vnzarea, pregatirea unor lucrari derivate, saufolosirea n alte scopuri. Orice utilizare neautorizata a acestei cartise va sfrsi prin anularea licentei acordate prin prezenta.

Mai multe informatii

Pentru informatii suplimentare despre autor, editori, sau moduln care puteti sprijini acest serviciu, va rugam sa contactati Ellen G.

i
http://www.egwwritings.org/ebookshttp://www.whiteestate.org/about/egwbio.asphttp://www.whiteestate.org/about/egwbio.asphttp://www.whiteestate.org/about/egwbio.asphttp://www.whiteestate.org/about/estate.asphttp://www.whiteestate.org/about/estate.asphttp://www.whiteestate.org/about/egwbio.asphttp://www.egwwritings.org/ebooks


6/463

White Estate:[email protected]. Suntem recunoscatori pentruinteresul si impresiile dumneavoastra si va dorim binecuvntarea luiDumnezeu n timp ce veti citi.

ii
mailto:[email protected]:[email protected]


7/463

Cuprins

Informatii despre aceasta carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . iCe trebuie sa stim despre aceasta carte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . viDatele scrierii sau primei publicari . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . xiCapitolul 1 Motive pentru reforma . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12

O lectie desprinsa din esecul lui Israel . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24Capitolul 2 Alimentatia si spiritualitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . 39

Partea I -Legatura dintre alimentatie si moravuri . . . . . . . . . . .57Capitolul 3 Reforma sanatatii si solia celui de-al treilea nger 64Capitolul 4 O alimentatie corespunzatoare . . . . . . . . . . . . . . .73

Partea I Alimentatia prescrisa la nceput . . . . . . . . . . . . . . . 73Partea a II-a Alimentatia simpla . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74Partea a III-a O dieta adecvata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .84Partea a IV-a Alimentatia din diferite tari . . . . . . . . . . . . . .87

Capitolul 5 Fiziologia digestiei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 91

Capitolul 6 A mnca nepotrivit, o cauza a bolii . . . . . . . . . .106Capitolul 7 A mnca n exces . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117Capitolul 8 Stapnirea apetitului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .129Capitolul 9 Regularitatea n alimentatie . . . . . . . . . . . . . . . .155

Partea I Numarul meselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .155Partea a II-a A mnca ntre mese . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .161

Capitolul 10 Postul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .166Capitolul 11 Extreme n dieta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .174Capitolul 12 Alimentatia n timpul sarcinii . . . . . . . . . . . . . .193Capitolul 13 Alimentatia n copilarie . . . . . . . . . . . . . . . . . . .199

Regularitatea meselor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .202Capitolul 14 Arta culinara sanatoasa . . . . . . . . . . . . . . . . . . .222Capitolul 15 Alimentele sanatoase si restaurantele dietetice237Capitolul 16 Dieta la sanatorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .249Capitolul 17 Dieta, un remediu rational . . . . . . . . . . . . . . . . .268

Capitolul 18 Fructele, cerealele si legumele . . . . . . . . . . . . .274Partea I Fructele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 274Partea a II-a Cerealele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .279Partea a III-a Pinea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .282Partea a IV-a Legumele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 288

iii


8/463

iv Dieta si hrana

Capitolul 19 Deserturile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .293Partea I Zaharul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .293Partea a II-a Laptele si zaharul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296

Partea a III-a Placinte, prajituri, patiserie, budinci . . . . . .298Capitolul 20 Condimente etc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .304

Partea I Mirodenii si condimente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .304Partea a II-a Bicarbonatul de sodiu si praful de copt . . . .308Partea a III-a Sarea. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310Partea a IV-a Muraturile si otetul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .311

Capitolul 21 Grasimi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .313

Partea I Untul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .313Partea a II-a Untura si grasimea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .318Partea a III-a Laptele si smntna . . . . . . . . . . . . . . . . . . .320Partea a IV-a Maslinele si uleiul de masline . . . . . . . . . . . 325

Capitolul 22 Proteinele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .326Partea I Nucile si preparatele cu nuci. . . . . . . . . . . . . . . . .326Partea a II-a Ouale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 328Partea a III-a Brnza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .332

Capitolul 23 Carnea ca aliment. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 335Partea I Reforma alimentara progresiva n institutiile

Adventiste de ziua a saptea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .369Capitolul 24 Bauturile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .381

Partea I Apa ca bautura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .381Partea a II-a Ceaiul si cafeaua . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .383Partea a III-a nlocuitori din cereale pentru ceai si cafea .394Partea a IV-a Cidrul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .395Partea a V-a Sucul de fructe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .399

Capitolul 25 A nvata pe altii principiile sanatatii . . . . . . . .401Partea I A instrui prin prezentarea de subiecte sanitare . .401Partea a II-a Cum sa fie prezentate principiile reformei

sanatatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 418Partea a III-a Cursuri de arta culinara . . . . . . . . . . . . . . . .430

Apendice 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .439

Experienta personala a Ellenei G. White ca reformatoaren domeniul sanatatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .439Apendice 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .455

O declaratie a lui James White despre nvataturile reformeisanatatii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 455


9/463

Cuprins v

Surse utilizate la ntocmirea lucrariiDieta si hranaexistenten limba romna . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .460


10/463

Ce trebuie sa stim despre aceasta carte

Cum a aparut aceasta carte

Cu zeci de ani nainte ca multi fiziologi sa fie preocupati destrnsa legatura dintre dieta si sanatate, n scrierile sale, Ellen G.White a indicat n mod clar legatura dintre alimentele pe care leconsumam si bunastarea noastra fizica si spirituala. n discursurile

si scrierile sale de la 1863 ncoace, ea a discutat frecvent despreimportanta dietei si alimentatiei adecvate. Sfaturile ei, asa cum aufost pastrate n brosuri si carti, n publicatiile denominatiunii sin marturiile personale, au exercitat o puternica influenta asupraobiceiurilor alimentare ale adventistilor de ziua a saptea si si-au lasatamprenta n mod indirect asupra publicului larg.

Scrierile Ellenei G. White privind alimentele si o dieta sanatoasa

au fost culese n 1926 ntr-o lucrare aranjata pe subiecte, conceputasa slujeasca n special ca manual pentru studentii la dietetica de laColegiul de Evanghelisti Medicali din Loma Linda. Volumul initial,intitulatTestimony Studies on Diet and Foods,a fost epuizat n scurttimp.

O editie noua, adaugita, numita Counsels on Diet and Foods,a aparut n 1938. A fost numita editia a doua si a fost pregatitade membrii Comitetului de Administratie a Patrimoniului Ellen G.

White. O a treia editie, tiparita ntr-un format mai mic, ca sa sealinieze cerintelor pentru seria de volume tiparite la Christian HomeLibrary, a fost publicata n 1946. Editia de fata este cea de-a patra sinu contine nici o schimbare n text sau paginatie.

Aceasta este o compilatie unic a

Punnd laolalta materialele ce compunDieta si hrana, s-a fa-

cut un efort pentru a include gama ntreaga de instructiuni despreacest subiect, luate din scrierile Ellenei G. White. Compilatia carea rezultat este unica ntre cartile Ellenei G. White, caci nfatiseaza[4]sfaturi grupate tematic sub un titlu general, fara a ncerca sa asigureo continuitate n lectura.

vi


11/463

Ce trebuie sa stim despre aceasta carte vii

Fiecare sectiune grupeaza n asa fel materialele din opera ElleneiG. White, nct, luate mpreuna, constituie o prezentare caracteristicaa subiectului tratat. Nu a erst trecut cu vederea nimic din ceea ce ar

aduce o contributie substantiala. Adesea, n sursele originale, multeetape de instruire sanitara sunt tratate mpreuna ntr-un paragraf.Pentru a reda n toate cazurile contextul, ar fi fost nevoie de o repetareapreciabila. Prin folosirea trimiterilor, repetarea este redusa.

Desi spatiul limitat si efortul de a evita repetitia au facut nereco-mandabila includerea fiecarei declaratii legate de etapele cu caractermai general ale subiectului dietei, s-a realizat o prezentare completa

si comprehensiva a nv

at

aturilor Ellenei G. White.

Primejdia de a lua o parte ca fiind ntregul

Faptul ca acest volum este conceput oarecum asemenea uneienciclopedii, izolnd prezentarile principale si grupndu-le pe su-biecte, face din el o lucrare utila n acest domeniu. nsa aspectulenciclopedic face ca volumul sa poata fi cu usurinta utilizat necores-punzator. Pentru a surprinde intentia autoarei si a ntelege impactul

deplin al tuturor nvataturilor sale, este imperativ ca aceasta carte safie studiata ca ntreg.

Cititorul ar trebui sa-si aminteasca faptul ca o declaratie izolataa Ellenei White, luata ntr-o anumita faza a desfasurarii subiectuluialimentatiei, poate sa nu exprime nici pe departe intentia deplina si

ntelegerea ei privind nevoile alimentare ale corpului. De exemplu,ntr-o fraza care apare la pagina 390 n aceasta carte, si care a fost

luata dinMarturiivolumul 2, pagina 352, ea spune: Cerealele sifructele pregatite fara grasime si ntr-o stare ct mai naturala posibilar trebui sa fie mncarea de pe mesele tuturor celor care pretind case pregatesc pentru a fi luati la cer. n lumina altor declaratii facutede ea, este clar ca nu a avut intentia sa sustina ca persoanele care sepregatesc pentru schimbare ar trebui sa-si reduca dieta la cereale sifructe. [5]

Conceputa n 1869, n ansamblul sfaturilor mpotriva folosirii

carnii, aceasta declaratie pare sa considere cerealele si fructele cadieta fara carne. Declaratia nu mentioneaza nucile, legumele si pro-dusele lactate, toate recunoscute de Ellen White ca fiind importantepentru un program nutritional echilibrat.


12/463

viii Dieta si hrana

O alta declaratie de la aceeasi pagina (390), scrisa cam douazecide ani mai trziu, descriind o dieta menita sa hraneasca, sa dearezistenta si vigoare intelectului, mentioneaza fructele, cerealele

si legumele, pregatite cu lapte sau smntna. Nucile nu suntmentionate. Cu o pagina n urma, ntr-un alt paragraf scris n 1905,sunt enumerate cerealele, nucile, legumele si fructele ca lundlocul carnii. n aceasta afirmatie nu este mentionat laptele. Cu toateacestea, laptele este inclus n declaratia sa din 1909, care apare lapagina 442: Legumele ar trebui sa fie facute mai gustoase cu putinlapte, smntna sau nlocuitori. [...] Unii, abtinndu-se de la lapte,

oua si unt, nu au oferit organismului hrana necesara si au devenit nconsecinta slabi si incapabili de a munci. n felul acesta, reformei ise face o reputatie proasta.

Exista un numar de alte situatii similare cu cele citate mai sus, ncare Ellen White nu enumera, ntr-o afirmatie data, toate elementeleunei diete adecvate. Trebuie sa avem mare grija de a ntelege tot cea gndit legat de fiecare subiect. O declaratie izolata nu ar trebui safie luata singura, pentru ca partea sa nu fie luata ca ntreg.

O chemare adresata fiec aruia de a studia

Ellen White nu a intentionat ca scrierile ei care se circumscriusubiectului nutritionist sa excluda nevoia unui studiu serios pentru agasi cea mai buna si mai potrivita dieta, profitnd de o cunoasterecrescnda, de experienta si rezultatele cercetarilor altora. Ea a scris:

Pastrarea corpului ntr-o stare sanatoasa, pentru ca toate partile

mecanismului viu sa poata actiona n mod armonios, ar trebui saconstituie studiul vietii noastre. p.23.Este n mod lamurit datoria noastra de a studia cu atentie legile

acestea [ale organismului]. Noi trebuie sa studiem cerintele lor cuprivire la corpurile noastre si sa ne conformam lor. Nestiinta cuprivire la aceste lucruri este un pacat. Ibid.

n mod cert, Ellen White a considerat ca fiecare persoana artrebui sa ajunga bine informata, profitnd de descoperite stiintei n[6]

cercetarile din domeniul dieteticii, atta vreme ct concluziile searmonizeaza cu sfaturile date prin inspiratie.


13/463

Ce trebuie sa stim despre aceasta carte ix

Pericolele extremelor

Ellen White nu a ezitat sa descopere primejdiile extremelor,neatentiei sau neglijentei de a avea o dieta corespunzatoare pen-

tru familie. Acest lucru este ilustrat prin afirmatia ca mama, prinmncare nehranitoare, necorespunzator preparata, ar putea practicmpiedica si chiar ruina att calitatea de a fi folositor a adultului, ctsi dezvoltarea copilului (p.597). n aceeasi declaratie, ea ndeamnala pregatirea alimentelor potrivite pentru nevoile trupului, fiind nacelasi timp, apetisante si gustoase.

Cnd motivele includerii unor produse lactate ntr-o dieta echi-

librata, corespunzatoare, nu erau pe deplin ntelese, Ellen White avorbit n favoarea lor si chiar a avertizat mpotriva eliminarii lor.Astazi, n lumina cunoasterii ca anumite elemente nutritive ma-runte sunt vitale pentru functiile organismului, avem o ntelegeremai clara. Unele dintre aceste elemente nutritive, n timp ce nu sunt,

n mod evident, prezente ntr-o dieta total vegetariana, se gasesc ncantitati corespunzatoare ntr-o dieta ovo-lacto-vegetariana. Acestlucru este mai ales important pentru copiii a caror corecta dezvoltare

Ellen White a scris ca ar putea fi mpiedicata printr-o mncarenehranitoare, necorespunzator preparata.

Aproape de nceputul secolului, Ellen White a nceput sa scrieca, n timp, din pricina nmultirii bolilor n regnul animal, va trebuisa se renunte la toate alimentele care provin de la animale, inclusivla lapte (vezi pag. 442-445); cu toate acestea, n acelasi timp, ea aatras atentia n mod repetat mpotriva pasilor prematuri n aceasta

directie si a declarat, n 1909, ca va veni timpul n care aceastaarputea finecesar, dar a insistat mpotriva crearii unor ncurcaturi prinrestrictii premature si extreme. Ea a sfatuit sa asteptam pna cndo vor cere mprejurarile si va pregati Domnul o cale pentru aceasta(pag. 441-447).

Dieta ovo-lacto-vegetariana a fost cea care a ntarit-o pe EllenWhite n slujire activa pna n cel de-al optzeci si optulea an devia ta.

Folositi principii sanatoase n studiu

Anumite principii sanatoase trebuie aplicate nencetat n studiulsfaturilor legate de dieta pe care le gasim n cartea de fata. Toate [7]


14/463

x Dieta si hrana

nvataturile, ca un tot unitar, consecvent, bine echilibrat, ar trebui safie studiate cu o minte deschisa. Ar trebui manifestata grija de a citintreaga declaratie despre un subiect dat. Apoi, pentru a ntelege pe

deplin semnificatia avuta n vedere de autoare, declaratiile ar trebuipuse cap la cap. Daca o afirmatie pare ca nu se potriveste cu o alta,studentul ar face bine sa caute sa citeasca n contextul original unadintre ele sau pe amndoua.

Studentul ar trebui, de asemenea, sa urmeze exemplul ElleneiWhite n recunoasterea celor trei principii de baza, dupa cum suntenumerate la pagina 481:

1. Reforma alimentara ar trebui s

a fie progresiv

a. M.H. 3202. Nu trasam nici o linie precisa care sa fie urmata n dieta.

9T 159.3. Nu fac din mine un criteriu pentru nimeni. Letter 45,

1903.

O recomandare pentru reforma sanatatii

Adevarata reforma alimentara se va recomanda singura din mo-

tivul bunului simt. Rodul ei se va vedea ntr-o sanatate buna, putere,o respiratie proaspata si un sentiment de bunastare. Chiar si viataspirituala poate fi ajutata prin obiceiuri sanitare bune. A fost o satis-factie sa fim martori, prin avansarea studiului stiintific, la sprijinireatotala a multor mari principii si chiar a unor puncte mai marunte deinstruire descoperite adventistilor de ziua a saptea prin pana inspirataa Ellenei White.

Dorinta noastra sincera este ca acest volum sa-i poata ajuta pecititorii lui sa obtina o sanatate mai buna, si fizica, si spirituala.

Institutul pentru studiul scrierilor E. G. White,[8]

[9]

[10]

[11]


15/463

Datele scrierii sau primei publicari

Ca un ajutor pentru cel ce studiaza, data scrierii sau primei pu-blicari a fiecarei selectii este indicata prin punerea n legatura cuindicatia despre sursa. Cnd articolele au fost luate din volume publi-cate, data publicarii apare precednd indicatia. n cazul materialelorextrase din articole periodice si foi de manuscris, anul scrierii sau al

primei publicari formeaza o parte a indicatiei despre sursa.ntr-un numar de cazuri, articolele extrase din carti publicate

mai trziu, cum ar fi Counsels on Health, au aparut mai nti nlucrari acum epuizate. Este data indicatia pentru lucrarea curenta,dar informatia legata de prima publicare a articolului este notata nparanteze, n relatie cu indicatia despre sursa.

Compilatorii[12]

[13]

[14]

[15]

xi


16/463

Capitolul 1 Motive pentru reforma

Pentru slava lui Dumnezeu

[C.T.B.H. 41, 42] (1890) C.H. 107, 108

1. Numai o singura viata ne este ngaduita; si ntrebarea fiecaruiaar trebui sa fie: Cum sa-mi pun la lucru puterile, astfel nct sa poata

aduce cel mai mare folos? Cum pot face ct mai mult pentru slava luiDumnezeu si binele semenilor mei? Caci viata este valoroasa numain masura n care este folosita pentru atingerea acestor scopuri.

Datoria de capetenie pe care o avem fata de Dumnezeu si semeniinostri este aceea a dezvoltarii proprii. Fiecare facultate cu care ne-anzestrat Creatorul nostru ar trebui cultivata pna la cel mai naltgrad de perfectiune, pentru a putea face binele cel mai mare de

care suntem n stare. De aici, acest timp este petrecut n mod util,lucru care foloseste ntaririi si pastrarii sanatatii fizice si mintale.Nu ne putem permite ca vreo functie a trupului sau a mintii sa sepiperniceasca sau sa fie vatamata. Tot asa de sigur cum facem acestelucruri, trebuie sa suportam consecintele.

Alegerea vietii sau mortii

ntr-o mare masura, fiecare om are posibilitatea de a se face pe

sine nsusi ceea ce alege sa fie. Binecuvntarile acestei vieti si, deasemenea, cele ale starii de nemurire sunt la ndemna sa. si poatezidi un caracter de o valoare certa, capatnd noi puteri la fiecarepas. Poate nainta zilnic n cunoastere si ntelepciune, constient denoi fericiri pe masura ce avanseaza, adaugnd virtute dupa virtute,har dupa har. Calitatile sale se vor mbunatati prin exercitiu; cu ctcstiga mai multa ntelepciune, cu att va fi mai mare capacitatea sa

de a acumula. Inteligenta, cunostintele si virtutea lui se vor dezvoltaastfel n noi grade de putere si simetrie.Pe de alta parte, poate lasa ca puterile lui sa rugineasca din

lipsa de folosire sau sa fie pervertite prin obiceiuri rele, lipsa destapnire de sine sau de rezistenta morala si religioasa. Calea lui se

12


17/463

Motive pentru reforma 13

ndreapta atunci n jos; este neascultator de Legea lui Dumnezeu si [16]de legile sanatatii. Pofta pune stapnire pe el; nclinatiile l poartaca un curent. i este mai usor sa ngaduie ca puterile raului, care

sunt mereu active, sa-l traga napoi dect sa se lupte mpotriva lorsi sa mearga nainte. Urmeaza o viata de placeri, boala si moartea.Aceasta este povestea multor vieti care ar fi putut fi utile n cauzalui Dumnezeu si a omenirii.

Cautati perfectiunea

(1905) M.H. 114, 115

2. Dumnezeu doreste ca noi sa atingem standardul perfectiunii,care a devenit posibil pentru noi prin darul lui Hristos. El ne cheamasa alegem sa ne asezam de partea cea corecta, sa ne unim cu unelteleceresti, sa adoptam principiile care vor reface n noi chipul divin.n Cuvntul Sau scris si n marea carte a naturii, El a descoperitprincipiile vietii. Este lucrarea noastra aceea de a obtine o cunoas-tere a acestor principii si, prin ascultare, sa cooperam cu El pentru

refacerea sanatatii, att a corpului, ct si a sufletului.

Letter 73a, 1896

3. Organismul viu este proprietatea lui Dumnezeu. i apartineprin creatie si rascumparare; iar printr-o folosire gresita a oricareiadintre puterile noastre, l jefuim pe Dumnezeu de cinstea ce I secuvine.

O chestiune de ascultare

MS 49, 1897

4. Obligatiile pe care le avem fata de Dumnezeu, de a-I nfatisatrupuri curate, neprihanite, sanatoase, nu sunt ntelese.

Letter 120, 1901

5. Un esec de a ngriji de mecanismul viu este o insulta la adresaCreatorului. Exista reguli rnduite n mod divin, care, daca ar firespectate, ar pazi fiintele omenesti de boli si moarte prematura.


18/463

14 Dieta si hrana

The Review and Herald, 8 mai, 1883

6. Un motiv pentru care nu ne bucuram mai mult de binecuvn-

tarea Domnului este ca nu luam aminte la lumina pe care a avutplacerea sa ne-o ofere n privinta legilor vietii si sanatatii.[17]

(1900) C.O.L., 347, 348

7. Tot att de sigur pe ct este Autor al legilor fizice, Dumnezeueste Autor al Legii Morale. Legea Sa este scrisa cu propriu-I deget pefiecare nerv, fiecare muschi, fiecare facultate ce i-a fost ncredintata

omului.

MS 3, 1897

8. Creatorul omului a rnduit mecanismul viu al trupurilor noas-tre. Fiecare functie este stabilita ntr-un mod minunat si ntelept.Iar Dumnezeu S-a legat sa pastreze acest mecanism uman ntr-osanatoasa stare de functionare daca persoana umana va asculta de

legile Sale si va coopera cu Dumnezeu. Fiecare lege care guverneazamasinaria umana trebuie sa fie considerata n aceeasi masura divina

n origine, caracter si importanta pe ct este Cuvntul lui Dumnezeu.Fiecare act nepasator, neatent, orice abuz adus asupra minunatuluimecanism al lui Dumnezeu prin nesocotirea legilor Sale enuntatedespre locuinta umana este o ncalcare a Legii lui Dumnezeu. Putemcontempla si admira lucrarea lui Dumnezeu n lumea naturala, dar

locuinta umana este cea mai minunata.

[Este pacat sa urmezi o cale care risipeste n mod inutil fortavitala sau ntuneca judecata 194]

(1890) C.T.B.H., 53

9. Este n aceeasi masura un pacat sa violam legile fiintei noastre

pe ct este sa ncalcam Cele Zece Porunci. nfaptuirea oricareiadintre acestea nseamna calcarea Legii lui Dumnezeu. Cei carencalca legea lui Dumnezeu din organismul lor vor fi nclinati savioleze Legea lui Dumnezeu rostita pe Sinai.

[Vezi de asemenea 63]


19/463


Mntuitorul nostru Si-a avertizat ucenicii ca, exact naintea celeide-a doua Sa veniri, va exista o stare de lucruri foarte asemanatoarecu aceea dinaintea potopului. Mncatul si bautul vor fi duse la exces

si lumea va fi dedata placerilor. Aceasta stare de lucruri exista ntimpul prezent. Lumea este n mare parte robita ngaduirii poftei;iar dispozitia de a urma traditiilor lumesti ne va aduce n robiaobiceiurilor pervertite obiceiuri care ne vor face sa ne asemanamdin ce n ce mai mult cu locuitorii pierduti ai Sodomei. M-am miratca locuitorii pamntului nu au fost nimiciti, asemenea oamenilor din [18]Sodoma si Gomora. Vad destule motive pentru starea de degenerare

si mortalitate din lume. Pasiunea oarba st

apneste ratiunea si, ncazul multora, fiecare considerent nalt este sacrificat pentru pofta

carnala.Pastrarea corpului ntr-o stare sanatoasa, pentru ca toate partile

mecanismului viu sa poata actiona n mod armonios, ar trebui saconstituie studiul vietii noastre. Copiii lui Dumnezeu nu pot sa-I deaslava cu corpuri bolnave sau minti pipernicite. Cei ce-si ngaduieorice forma de necumpatare, fie n mncare, fie n bautura, si irosesc

energiile fizice si si slabesc puterile morale.

(1900) 6T, 369, 370

10. ntruct legile naturii sunt legile lui Dumnezeu, este n modlamurit datoria noastra de a studia cu atentie legile acestea. Noitrebuie sa studiem cerintele lor cu privire la corpurile noastre si sa neconformam lor. Nestiinta cu privire la aceste lucruri este un pacat.

[Nestiinta de bunavoie sporeste pacatul 53]Nu stiti ca trupurile voastre sunt madulare ale lui Hristos?...

Nu stiti ca trupul vostru este Templul Duhului Sfnt, care locuiesten voi si pe care L-ati primit de la Dumnezeu? Si ca voi nu suntetiai vostri? Caci ati fost cumparati cu un pret. Proslaviti deci peDumnezeu n trupul si n duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.(1 Cor. 6,15.19,20) Trupurile noastre sunt proprietatea cumparata

a lui Hristos si noi nu avem libertatea de a face cu ele ce ne place.Omul a facut lucrul acesta. El si-a tratat corpul ca si cum legilelui nu ar prevedea nici o pedeapsa. Datorita apetitului pervertit,organele si puterile lui s-au slabit, s-au mbolnavit si s-au schilodit.Iar rezultatele acestea, pe care Satana le-a obtinut n urma ispitelor lui


20/463

16 Dieta si hrana

cu nfatisare placuta, sunt folosite pentru a-L insulta pe Dumnezeu.El prezinta naintea lui Dumnezeu corpul omenesc pe care Hristosl-a cumparat ca proprietate a Sa, si ce reprezentare neplacuta a

Creatorului sau este omul! Din pricina ca omul a pacatuit mpotrivacorpului sau si si-a stricat caile, Dumnezeu este dezonorat.

Cnd sunt cu adevarat convertiti, barbatii si femeile vor privin chip constiincios legile vietii, pe care Dumnezeu le-a asezat nfiinta lor, cautnd n felul acesta sa evite slabiciunea fizica, mintalasi morala. Ascultarea de legile acestea trebuie sa fie o problemade datorie personala. Noi nsine trebuie sa suferim relele datorate[19]

calc

arii legii. Urmeaz

a s

a r

aspundem naintea lui Dumnezeu pentruobiceiurile si deprinderile noastre. De aceea, pentru noi problema

nu este ce va zice lumea, ci cum voi trata eu, care pretind ca suntcrestin, locuinta pe care mi-a dat-o Dumnezeu. Voi lucra eu pentrucel mai mare bine al meu, vremelnic si spiritual, pastrndu-mi corpulca un templu n care sa locuiasca Duhul Sfnt, sau am sa ma sacrificideilor si practicilor lumii?

Pedeapsa pentru nestiintaHealth Reformer, octombrie 1896

11. Dumnezeu a alcatuit legi care ne guverneaza organismele,iar aceste legi pe care El le-a pus n fapturile noastre sunt divine, sipentru fiecare ncalcare este stabilita o penalitate, ce trebuie suportatamai devreme sau mai trziu. Majoritatea bolilor, sub apasarea carora

familia omeneasca a suferit si nca sufera, au fost create de oameniprin necunoasterea propriilor legi organice. Ei par indiferenti cuprivire la problema sanatatii si lucreaza cu perseverenta pentru a sesfsia n bucati, iar cnd sunt zdrobiti si slabiti trupeste si mintal,trimit dupa doctor si iau medicamente pna mor.

Nu ntotdeauna nestiutori

(1900) 6T, 372

12. Cnd li se vorbeste oamenilor despre problema sanatatii, eispun adesea: Stim multe lucruri mai bine de cum le facem. Ei nu-sidau seama ca sunt raspunzatori pentru fiecare raza de lumina legata


21/463


de bunastarea lor fizica si ca fiecare deprindere este descoperitanaintea ochiului cercetator al lui Dumnezeu. Viata fizica nu trebuiesa fie tratata la ntmplare. Fiecare organ, fiecare fibra a fiintei trebuie

sa fie pazita cu sfintenie de obiceiuri vatamatoare.

Raspundere pentru lumin a

Good Health, noiembrie, 1880

13. Din momentul n care lumina reformei sanitare a rasarit asu-pra noastra, de atunci si pna acum, au venit n fiecare zi ntrebarile:

Practic eu o cumpatare adevarata n toate lucrurile? Este alimen-tatia mea de asa natura, nct sa ma aduca n situatia n care pot facebinele n cea mai mare masura? Daca nu putem raspunde afirmativ [20]acestor ntrebari, stam condamnati naintea lui Dumnezeu, caci El neva considera raspunzatori pentru lumina care a stralucit pe carareanoastra. Dumnezeu nu tine seama de vremurile de nestiinta, dar, dendata ce lumina straluceste asupra-ne, El ne cere sa ne schimbamobiceiurile care ne distrug sanatatea si sa ne punem ntr-un raport

corect cu legile fizice.

(1890) C.T.B.H., 150

14. Sanatatea este o comoara. Din toate averile vremelnice, estecea mai pretioasa. Bogatia, nvatatura si cinstea sunt cumparatescump cu pretul vigorii sanatatii. Nici una dintre acestea nu potasigura fericirea, daca lipseste sanatatea. Este un pacat ngrozitor

sa abuzam de sanatatea pe care ne-a dat-o Dumnezeu; asemeneaabuzuri ne debiliteaza pe viata si ne fac niste ratati, chiar daca, prinaceste mijloace, dobndim educatie n orict de mare masura.

[Exemple de sanatatii datorata nesocotirii luminii 119, 204]

(1890) C.T.B.H., 151

15. Dumnezeu a asigurat cu marinimie traiul si fericirea tuturor

fapturilor Sale; daca legile Lui nu ar fi niciodata violate, daca toti aractiona n armonie cu vointa divina, rezultatul ar fi sanatatea, paceasi fericirea n locul nenorocirii si raului necurmat.

Health Reformer, august 1866


22/463

18 Dieta si hrana

16. Conformarea atenta la legile pe care Dumnezeu le-a sadit nfiinta noastra va asigura sanatatea si nu va exista o prabusire aconstitutiei fizice.

[Reforma sanitara reprezinta mijloacele Domnului pentru a di-minua suferinta]

O jertfa f ara cusur

(1890) C.T.B.H., 15

17. n vechea slujba iudaica, se cerea ca fiecare jertfa sa fie

fara cusur. n textul biblic ni se spune sa aducem trupurile noastreca o jertfa vie, sfnta, placuta lui Dumnezeu, lucru care reprezintaslujirea noastra dreapta. Suntem lucrarea minilor lui Dumnezeu.Psalmistul, meditnd asupra minunatei lucrari a lui Dumnezeu nalcatuirea umana, a exclamat: M-ai facut ntr-un mod nfricosatorsi admirabil. Exista multi dintre cei ce sunt pregatiti n stiinte sicunosc teoria adevarului, dar care nu nteleg legile care le guverneaza[21]propria faptura. Dumnezeu ne-a dat calitati si talente; si este datoria

noastra, ca fii si fiice ale Sale, de a face uz de ele n modul celmai folositor. Daca slabim aceste puteri ale mintii sau trupului prinobiceiuri gresite si ngaduirea apetitului stricat, ne va fi cu neputintasa-L cinstim pe Dumnezeu asa cum ar trebui.

[C.T.B.H., 52, 53] (1890) C.H., 121

18. Dumnezeu pretinde ca trupul sa-I fie adus ca o jertfa vie, nuca o jertfa moarta sau pe moarte. Daca jertfele iudeilor din vechimetrebuia sa fie fara cusur, sa aiba Dumnezeu placerea de a acceptao jertfa omeneasca plina de boala si stricaciune? El ne spune catrupul nostru este templul Duhului Sfnt; si ne cere sa avem grijade acest templu, pentru a putea fi o locuinta potrivita pentru DuhulSau. Apostolul Pavel ne da aceasta povata: Nu stiti ca voi nu suntetiai vostri? Caci ati fost cumparati cu un pret. Proslaviti deci pe

Dumnezeu n trupul si n duhul vostru, care sunt ale lui Dumnezeu.Toti ar trebui sa fie foarte prevazatori sa-si pastreze trupul n cea maibuna stare de sanatate, pentru a putea aduce lui Dumnezeu o slujiredesavrsita si sa-si faca datoria n familie si n societate.


23/463


O jertfa jalnic a

(1872) 3T 164, 165

19. Trebuie dobndite cunostinte n ce priveste modul n caresa mncam, sa bem si sa ne mbracam n asa fel, nct sa ne pas-tram sanatatea. Boala este cauzata de ncalcarea legilor sanatatii; eaeste rezultatul violarii legilor care guverneaza organismul omenesc.Prima noastra datorie pe care o avem fata de Dumnezeu, fata de noinsine si fata de semenii nostri, este de a respecta legile lui Dumne-zeu, care includ si legile sanatatii. Daca suntem bolnavi, asezam o

povara obositoare asupra prietenilor nostri si devenim incapabili de ane mplini datoriile fata de familiile si semenii nostri. Iar cnd moar-tea prematura este rezultatul ncalcarii legilor firii, aducem celorlaltintristare si suferinta; l privam pe aproapele nostru de ajutorul pecare ar trebui sa i-l acordam ct nca avem viata; ne jefuim familiilede confortul si ajutorul pe care l-am putea acorda si l jefuim peDumnezeu de slujirea pe care o pretinde de la noi n scopul de a

nalta slava Sa. Si atunci nu suntem noi, n cel mai adevarat sens al

cuvntului, calcatori ai Legii lui Dumnezeu? [22]nsa Dumnezeu este atotndurator, plin de har si de iubire, iar

cnd lumina vine la aceia care si-au vatamat sanatatea, ngaduindu-silucruri pacatoase, si ei se lasa convinsi de pacat, se pocaiesc si ceriertare, El accepta jertfa saraca ce I se aduce si i primeste. Ah, cemila plina de iubire sa nu refuze ramasita de viata nimicita apacatosului suferind si pocait! n mila Sa nentrecuta, El salveazaaceste suflete ca si cum le-ar scoate din foc. Dar ce jertfa slaba,jalnica n cel mai bun caz, oferim unui Dumnezeu curat, sfnt!Facultatile nobile au fost paralizate de catre obiceiurile gresite ale

ngaduintei pacatoase. Aspiratiile sunt pervertite, iar sufletul si trupul desfigurate.

De ce atta lumin a asupra reformei sanitare

(1870) 2T, 399, 400

20. Domnul a lasat ca lumina Sa sa straluceasca asupra noastra naceste ultime zile pentru ca negura si ntunecimea care s-au adunatn generatiile trecute din cauza ngaduintei pacatoase sa poata fi


24/463

20 Dieta si hrana

risipite ntr-o oarecare masura si cortegiul de rele care au rezultat nurma faptului de a mnca si a bea necumpatat sa poata fi redus.

Cu ntelepciune, Domnul a intentionat sa-Si aduca poporul ntr-

o pozitie n care vor fi despartiti de lume n spirit si practica, asanct copiii lor sa nu fie condusi att de usor la idolatrie si sa ajungamnjiti de stricaciunile cele mai raspndite ale acestui veac. Esteplanul lui Dumnezeu ca parintii credinciosi si copiii lor sa ia pozitieca reprezentanti vii ai lui Hristos, candidati la viata vesnica. Toti ceice sunt partasi ai naturii divine vor scapa de stricaciunea care esten lume prin pofta. Celor care si ngaduie pofta le este imposibil sa

atinga des

avrsirea crestin

a.

(1890) C.T.B.H., 75

21. Dumnezeu a ngaduit ca lumina reformei sanatatii sa stra-luceasca asupra noastra n aceste ultime zile pentru ca, umblnd nlumina, sa putem scapa de multele primejdii la care vom fi expusi.Satana lucreaza cu mare putere ca sa-i faca pe oameni sa-si ngaduie

apetitul, sa-si satisfaca nclinatiile si sa-si petreaca zilele ntr-o nebu-nie oarba. El prezinta atractiile ntr-o viata de bucurie egoista si dengaduinta senzuala. Necumpatarea macina att energia mintii, ct si[23]a trupului. Cel care este biruit n felul acesta s-a asezat pe teritoriullui Satana, unde va fi ispitit, tulburat si n cele din urma controlatdupa plac de vrajmasul dreptatii.

[C.T.B.H., 52] (1890) C.H., 120, 121

22. Pentru pastrarea sanatatii este necesara cumpatarea n toatelucrurile cumpatarea n munca, cumpatarea n mncare si bautura.Tatal nostru ceresc a trimis lumina reformei sanatatii pentru a nepazi de relele care vin dintr-un apetit pervertit, pentru ca aceia careiubesc puritatea si sfintenia sa poata sti cum sa foloseasca n mod

ntelept lucrurile bune pe care le-a pregatit El pentru ei si, practicndcumpatarea n viata de zi cu zi, sa poata fi sfintiti prin adevar.

(1890) C.T.B.H., 120

23. Sa fie tinut necurmat naintea mintii faptul ca marele obiectival reformei n igiena este de a asigura cea mai nalta dezvoltare


25/463


posibila a mintii, sufletului si trupului. Toate legile firii caresunt legile lui Dumnezeu sunt concepute pentru binele nostru.Ascultarea de ele ne asigura fericirea n aceasta viata si ne va ajuta

n pregatirea pentru viata viitoare.

Importanta principiilor sanatatii

(1909) 9T, 158-160

24. Mi-a fost aratat ca principiile ce ne-au fost date n zilele denceput ale soliei sunt la fel de importante si ar trebui privite cu tot

atta seriozitate astazi, pe ct au fost privite atunci. Exista unii carenu au urmat niciodata lumina ce a fost data n privinta alimentatiei.Acum este timpul sa luam lumina de sub obroc si s-o lasam sa-siraspndeasca razele puternice, stralucitoare.

Principiile vietuirii sanatoase nseamna mult pentru noi, n modindividual si ca popor. [...]

Toti sunt testati acum si dovediti. Am fost botezati n Hristos si,daca ne vom face partea, despartindu-ne de tot ce ne-ar trage n jos si

ne-ar transforma n ce nu ar trebui sa fim, ni se va da tarie sa crestemn Hristos, care este Capul nostru viu, si vom vedea mntuirea luiDumnezeu. [24]

Numai cnd suntem n cunostintadecauza n privinta principiilorvietii sanatoase putem fi pe deplin treji pentru a vedea relele carerezulta dintr-o alimentatie necorespunzatoare. Cei care, dupa ce-si vad greselile, au curajul sa-si schimbe obiceiurile vor vedea ca

procesul de schimbare reclama lupta si multa perseverenta; dar o dataformate gusturile corecte, si vor da seama ca folosirea alimentelor pecare nainte le priveau ca inofensive asezau ncet, dar sigur, temeliapentru dispepsie si alte boli.

n rndurile de frunte ale reformatorilor

(1909) 9T, 158

25. Adventistii de ziua a saptea sunt n posesia unor adevaruriextrem de importante. Cu mai bine de patruzeci de ani n urma,Domnul ne-a dat o lumina deosebita n privinta reformei sanatatii,dar cum umblam n acea lumina? Ct de multi au refuzat sa traiasca


26/463

22 Dieta si hrana

n armonie cu sfaturile lui Dumnezeu! Ca popor, ar trebui sa naintamproportional cu lumina primita. Este de datoria noastra sa ntelegemsi sa respectam principiile reformei sanatatii. n privinta cumpatarii,

ar trebui sa fim mai avansati dect toti ceilalti oameni; si totusisunt printre noi membri ai bisericii bine instruiti, chiar slujitori aiEvangheliei, care au prea putin respect pentru lumina pe care a dat-oDumnezeu asupra acestui subiect. Ei mannca asa cum poftesc simuncesc asa cum vor.

Cei care sunt nvatatori si conducatori n lucrarea noastra sa iapozitie ferma pe tarm biblic n ce priveste reforma sanatatii si sa

dea o marturie direct

a celor care cred c

a tr

aim n ultimele zile aleistoriei acestui pamnt. Trebuie trasa o linie de demarcatie ntre cei

ce slujesc lui Dumnezeu si cei ce slujesc propriilor persoane.

(1867) 1T, 487

26. Vor fi aceia care asteapta fericita noastra nadejde si aratareaslavei marelui nostru Dumnezeu si Mntuitor Isus Hristos, care,

S-a dat pe Sine nsusi pentru noi, ca sa ne rascumpere din oricefaradelege si sa-Si curateasca un popor care sa fie al Lui, plin dervna pentru fapte bune, n urma habotnicilor zilei, care nu au deloccredinta n apropiata aparitie a Mntuitorului nostru? Poporul Saudeosebit pe care Si-l curateste ca sa fie al Lui, pentru a fi naltat la cer[25]fara sa vada moartea, nu ar trebui sa fie n urma altora n fapte bune.n eforturile lor de a se curati de orice ntinare a trupului si sufletului,desavrsindu-si sfintenia n frica de Dumnezeu, ei ar trebui sa fie

tot att de avansati fata de oricare alta categorie de oameni de pepamnt, pe ct este marturisirea lor mai nalta fata de a altora.

Reforma s anatatii si rug aciunea pentru cei bolnavi

(1909) 9T, 164, 165

27. Pentru a fi curatiti si a ramne curati, adventistii de ziua

a saptea trebuie sa aiba Duhul Sfnt n inimile si n caminele lor.Dumnezeu mi-a dat lumina ca, atunci cnd Israelul de astazi se vasmeri naintea Lui si si va curati templul sufletului de orice ntinare,El i va auzi rugaciunile facute pentru bolnavi si va da binecuvntare

n folosirea remediilor Sale pentru boala. Cnd agentul uman face tot


27/463


ce poate, n credinta, pentru a lupta mpotriva bolii, folosind metodelesimple de tratament pe care le-a prevazut Dumnezeu, eforturile luivor fi binecuvntate de Dumnezeu.

Daca, dupa ce a fost data att de multa lumina, cei din poporullui Dumnezeu vor ndragi obiceiuri gresite, ngaduindu-si eul sirefuznd sa faca o reforma, vor suporta consecinta sigura a ncalcariiporuncii. Daca sunt hotarti, cu orice pret, sa-si satisfaca apetitulpervertit, Dumnezeu nu-i va salva n mod miraculos de consecintelengaduintei lor. Ei vor zacea n dureri Isaia 50,11.

Cei care aleg sa se ncumete, spunnd: Domnul m-a vinde-

cat si nu am nevoie sa-mi limitez dieta; pot s

a m

annc si s

a beaudupa bunul plac, vor avea nevoie, nu dupa mult timp, de puterea

vindecatoare a lui Dumnezeu. Pentru ca Dumnezeu te-a vindecat,n ndurarea Sa, nu trebuie sa gndesti ca poti mbratisa practicilengaduintei de sine ale lumii. Fa asa cum a poruncit Hristos dupalucrarea Sa de vindecare du-te si nu mai pacatui Ioan 8:11.Apetitul nu trebuie sa fie Dumnezeul tau.

(1867) 1T, 560, 561

28. Reforma sanatatii este o ramura a lucrarii speciale a luiDumnezeu pentru binele poporului Sau. [...]

Am vazut ca motivul pentru care Dumnezeu nu asculta mai n-deaproape rugaciunile slujitorilor Sai pentru cei bolnavi din mijloculnostru este acela ca nu ar fi putut fi slavit facnd acest lucru, n timp [26]ce ei ncalcau legile sanatatii. Si am vazut, de asemenea, ca a inten-

tionat ca reforma sanatatii si Institutul Sanitar sa pregateasca drumulpentru ca El sa raspunda pe deplin rugaciunii credintei. Credintasi faptele bune ar trebui sa mearga mna n mna n usurarea celornapastuiti dintre noi si n pregatirea lor sa-L slaveasca pe Dumnezeuaici si sa fie mntuiti la venirea lui Hristos.

(1864) Sp. Gifts IV, 144, 145

29. Multi s-au asteptat ca Dumnezeu sa-i pazeasca de boala nu-mai pentru ca L-au rugat sa faca aceasta. Dar Dumnezeu nu le-aluat n seama rugaciunile pentru ca ei nu si-au desavrsit credintaprin fapte. Dumnezeu nu va face o minune pentru a-i feri de boala


28/463

24 Dieta si hrana

pe aceia care nu se ngrijesc de ei nsisi, ci ncalca nencetat legilesanatatii si nu fac nici un efort pentru a preveni boala. Cnd facemtot ceea ce tine de noi pentru a avea sanatate, atunci putem astepta

sa urmeze rezultate binecuvntate si l putem ruga n credinta peDumnezeu sa binecuvnteze eforturile noastre de a ne pastra sanata-tea. Atunci ne va raspunde la rugaciune, daca Numele Sau poate fiproslavit prin aceasta. Dar toti sa nteleaga faptul ca au de facut olucrare. Dumnezeu nu va lucra ntr-un mod miraculos pentru a pastrasanatatea persoanelor care urmeaza o cale sigura catre mbolnavire,prin neglijarea legilor sanatatii.

Cei care si vor ngadui apetitul si vor suferi apoi din cauza ne-cumpatarii lor, lund medicamente pentru a fi usurati, pot fi siguri ca

Dumnezeu nu va interveni pentru a salva sanatatea si viata puse nprimejdie cu atta nesabuinta. Cauza a produs efectul. Multi, ca ul-tima ncercare, urmeaza ndrumarile date n Cuvntul lui Dumnezeusi cer rugaciunile prezbiterilor bisericii pentru restabilirea sanatatii.Dumnezeu nu crede ca este potrivit sa raspunda la rugaciuni nal-tate n favoarea unor asemenea persoane, pentru ca El stie ca, daca

acestia si-ar redobndi sanatatea, si-ar sacrifica-o din nou pe altarulapetitului nesanatos.

[Vezi de asemenea 713]

O lectie desprinsa din esecul lui Israel

(1901) 9T, 165

30. Dumnezeu Si-a dat cuvntul fata de vechii israeliti ca, dacase vor lipi cu totul de El si vor mplini toate cerintele Sale, i va pazi[27]de toate bolile pe care le-a adus asupra egiptenilor; dar fagaduintaSa a fost data cu conditia ascultarii. Daca iudeii ar fi ascultat deinstructiunile pe care le-au primit si ar fi profitat de avantajele lor,ar fi fost o pilda de sanatate si prosperitate pentru lume. Israelitiiau esuat n mplinirea scopului lui Dumnezeu si astfel nu au reusitsa primeasca binecuvntarile care ar fi putut fi ale lor. Dar avemn Iosif si Daniel, Moise si Ilie si n multi altii, exemple nobileale rezultatelor adevaratului plan de vietuire. Astazi, o credinciosieasemanatoare va produce rezultate asemanatoare. Pentru noi estescris: Voi nsa sunteti o semintie aleasa, o preotie mparateasca,


29/463


un neam sfnt, un popor pe care Dumnezeu Si l-a cstigat ca sa fieal Lui, ca sa vestiti virtutile Celui care v-a chemat din ntuneric lalumina Sa minunata. (1 Petru 2, 9).

(1905) M.H., 203

31. Daca ar fi ascultat de instructiunile pe care le-au primit si arfi profitat de avantajele lor, israelitii ar fi fost o pilda vie de sanatatesi prosperitate pentru lumea ntreaga. Daca ar fi trait, ca popor, nconformitate cu planul lui Dumnezeu, ei ar fi fost paziti de bolilecare afectau alte neamuri. Mai presus de oricare alt popor, ei ar fi

avut tarie fizica si vigoare intelectuala.[Vezi de asemenea 641-644]

Alergarea crestina

(1890) C.T.B.H. 25

32. Nu stiti ca cei ce alearga pe locul de ntrecere, toti alearga,

dar numai unul primeste premiul? Tot asa si voi, alergati ca sa-ldobnditi. Oricine se lupta la jocuri este supus nfrnarii la toatelucrurile. Si ei fac acest lucru ca sa poata obtine o cununa care sepoate vesteji; dar noi, una care nu se poate vesteji.

Aici sunt expuse rezultatele bune ale stapnirii de sine si aleobiceiurilor de cumpatare. Diversele jocuri stabilite de grecii dinvechime n cinstea zeilor lor sunt prezentate naintea noastra de catreapostolul Pavel pentru a ilustra razboiul spiritual si rasplata sa. Ceicare urmau sa participe la aceste jocuri erau antrenati dupa cea maisevera disciplina. Fiecare ngaduinta care avea tendinta de a slabiputerile morale era interzisa. [28]

Alimentele sofisticate si vinul erau oprite, pentru a ntari vigoareafizica, drzenia si hotarrea.

Cstigarea premiului pentru care se luptau o cununa de floripieritoare, oferita n aplauzele multimii era considerata cea mai

nalta cinste. Daca se putea ndura att de mult, daca putea fi practi-cata atta tagaduire de sine n speranta cstigarii unui premiu asa denefolositor, pe care n cel mai bun caz l putea obtine un singur om,cu ct mai mare ar trebui sa fie sacrificiul, mai voioasa abnegatiapentru o cununa care nu se poate vesteji si pentru viata vesnica!


30/463

26 Dieta si hrana

Avem o lucrare de facut o lucrare riguroasa, serioasa. Toateobiceiurile, gusturile si nclinatiile noastre trebuie sa fie educate narmonie cu legile vietii si sanatatii. Prin aceste mijloace ne putem

asigura cea mai buna conditie fizica si pentru a avea limpezime amintii pentru a face distinctie ntre bine si rau.

Exemplul lui Daniel

(1890) C.T.B.H. 25-28

33. Pentru a ntelege corect subiectul cumpatarii, trebuie sa-l

abordam din punctul de vedere al Bibliei; si nu putem g

asi nic

aieri oilustrare mai clara si mai convingatoare a adevaratei cumpatari si a

binecuvntarilor ce o nsotesc dect cea oferita de istorisirea despreprofetul Daniel si tovarasii sai iudei la curtea Babilonului. [...]

Dumnezeu i onoreaza ntotdeauna pe cei drepti. Tinerii cei maipromitatori din toate teritoriile supuse de marele cuceritor fuseseraadunati la Babilon, si totusi, n mijlocul tuturor acestora, robii iudeinu aveau rival. Statura dreapta, pasul elastic, nesovaitor, nfatisarea

placuta, simturile ne-amortite, respiratia nentinata toate erau totattea dovezi ale unor obiceiuri bune, nsemne ale nobletei cu care icinsteste natura pe cei ce asculta de legile ei.

Povestea lui Daniel si a tovarasilor sai a fost retinuta n paginileCuvntului Inspirat pentru binele tinerilor din toate generatiile vii-toare. Daca au facut-o unii barbati, o pot face si altii. Au stat aceitineri iudei neclintiti n mijlocul unor mari ispite si au dat o marturienobila n favoarea adevaratei cumpatari? Si tinerii de astazi pot da omarturie asemanatoare.[29]

Am face bine sa apreciem lectia prezentata aici. Primejdia carene paste nu vine din prea putin, ci din prea mult. Suntem nencetatispititi sa facem exces. Cei care vor sa-si pastreze puterile nealteratepentru slujba lui Dumnezeu trebuie sa practice cumpatarea stricta nfolosirea darurilor Sale generoase si de asemenea abtinerea totala dela orice ngaduinta vatamatoare sau njositoare.

Generatia care se ridica acum este nconjurata de lucruri m-bietoare concepute sa ispiteasca apetitul. Mai cu seama n marilenoastre orase, orice forma de ngaduinta este facuta accesibila simbietoare. Cei care, asemenea lui Daniel, refuza sa se ntineze vorculege rasplata obiceiurilor cumpatarii. Prin rezistenta lor fizica mai


31/463


mare si puterea sporita de a suporta, au un depozit bancar din carepot sa retraga n caz de urgenta.

Obiceiurile fizice corecte promoveaza superioritatea mintala. Pu-

terea intelectuala, taria fizica si longevitatea depind de legi imuabile.Nu exista nici un fel de asa a fost sa fie, nici o ntmplare n lega-tura cu acest lucru. Dumnezeul naturii nu Se va amesteca pentru a-ipazi pe oameni de consecintele violarii legilor naturii. Exista multadevar pretios n adagiul: Fiecare om este arhitectul propriului sauviitor. Cta vreme este adevarat ca parintii sunt raspunzatori att defelul caracterului, ct si de educatia si pregatirea fiilor si fiicelor lor,

este la fel de adevarat c

a pozitia si m

asura n care putem fi de folosn lume depind, n mare parte, de propriul nostru curs de actiune.

Daniel si prietenii lui s-au bucurat de timpuriu de binefacerile prega-tirii si educatiei corecte, dar numai aceste avantaje nu ar fi facut dinei ceea ce erau. A venit vremea cnd trebuia sa actioneze singuri cnd viitorul lor depindea de calea aleasa de ei nsisi. Atunci, ei s-auhotart sa fie loiali lectiilor primite n copilarie. Frica de Dumnezeu,care este nceputul ntelepciunii, a fost temelia maretiei lor. Duhul

Sau a ntarit fiecare scop corect, fiecare hotarre nobila.

The Review and Herald 25 ian., 1881

34. Tinerii din aceasta scoala de pregatire[Daniel, Hanania, Misael si Azaria] nu trebuia sa fie doar primiti

n palatul regal, ci era hotart sa mannce din carnea si sa bea dinvinul care veneau de la masa mparatului. [30]

Prin toate acestea, mparatul considera nu numai ca le facea omare onoare, dar si ca le asigura cea mai buna dezvoltare fizica simintala care putea fi obtinuta.

Printre alimentele puse naintea mparatului erau si carnea deporc si alte carnuri declarate necurate de catre legea lui Moise si alcaror consum fusese interzis n mod expres evreilor. Aici Daniel afost pus naintea unui test sever. Sa ramna credincios nvataturilor

parintilor sai privitoare la mncaruri si bauturi si sa-l jigneascape mparat, pierzndu-si probabil nu numai pozitia, dar si viata,sau sa nesocoteasca poruncile Domnului si sa ramna cu favoareamparatului, asigurndu-si astfel mari avantaje intelectuale si celemai mbietoare perspective lumesti?


32/463

28 Dieta si hrana

Daniel nu a ezitat mult. A hotart sa ia o pozitie hotarta pentruintegritatea sa, oricare ar fi fost urmarea. El s-a hotart n inima luisa nu se ntineze cu mncarurile alese ale mparatului si cu vinul pe

care-l bea mparatul.Printre cei care marturisesc astazi ca sunt crestini, multi cred

ca Daniel a fost prea pretentios, prea ngust si bigot. Ei consideraca problema mncarii si bauturii nu are atta importanta pentru alua o atitudine att de hotarta o pozitie care ar implica posibilasacrificare a oricarui avantaj pamntesc. Dar cei ce gndesc astfelvor descoperi n ziua judecatii ca nu au respectat cerintele exprese

ale lui Dumnezeu si si-au stabilit propria parere ca standard pentrubine si rau. Ei vor descoperi ca ceea ce li se parea fara importanta nu

era privit la fel de catre Dumnezeu. Cerintele Sale ar trebui pazitecu sfintenie. Cei care accepta si pazesc unul din preceptele Salepentru ca le este la ndemna sa faca aceasta, n timp ce resping unaltul pentru ca pazirea lui ar cere un sacrificiu, coboara standarduldreptatii si, prin exemplul lor, i conduc pe altii sa priveasca n modusuratic Legea sfnta a lui Dumnezeu. Asa spune Domnul trebuie

sa fie regula noastra n toate lucrurile. [...]Caracterul lui Daniel este prezentat lumii ca un exemplu izbitor a

ceea ce poate face harul lui Dumnezeu din oameni cazuti prin naturalor si stricati de pacat. Raportul vietii lui nobile, pline de tagaduirede sine, este o ncurajare pentru firea noastra omeneasca. Din acestaputem sorbi tarie pentru a ne mpotrivi cu noblete ispitei si, fermi,[31]

n harul blndetii, n cele mai severe ncercari sa luam pozitie pentruceea ce este drept.

Daniel si-ar fi putut gasi o scuza plauzibila pentru a se despartide strictele sale obiceiuri de cumpatare; dar aprobarea lui Dumnezeu

i era mai draga dect favoarea celui mai mare potentat pamntesc mai draga dect viata nsasi. Cstignd, prin purtarea sa politi-coasa, favoarea lui Melzar, ofiterul care raspundea de tinerii evrei,Daniel a formulat o cerere pentru a li se ngadui sa nu manncedin mncarurile mparatului sau sa bea din vinul acestuia. Melzar

se temea ca, daca accepta aceasta cerere, ar putea atrage asupra saneplacerea mparatului si primejdui astfel propria-i viata. Asemeneamultora din zilele noastre, el se gndea ca o alimentatie frugala aveasa le provoace acestor tineri o paloare, un aspect bolnavicios si odeficienta n putere musculara, n timp ce mncarea bogata de la


33/463


masa mparatului avea sa-i faca frumosi, sa le aduca roseata si oactivitate fizica superioara.

Daniel a cerut ca aceasta chestiune sa fie hotarta printr-o ncer-

care de zece zile tinerilor evrei permitndu-li-se n acest scurttimp sa mannce alimente simple, n vreme ce tovarasii lor au con-sumat din bunatatile mparatului. Cererea a fost n cele din urmaacceptata si Daniel a simtit siguranta ca a cstigat n ncercarea lui.Desi era tnar, vazuse efectele vatamatoare ale vinului si ale traiuluiluxos asupra sanatatii fizice si mintale.

La sfrsitul celor zece zile, s-a vazut ca rezultatul a fost exact

invers de cum se asteptase Melzar. Nu numai ca nfatisare, ci si nactivitate fizica si vigoare mintala, aceia care fusesera cumpatati n

obiceiuri aratau o superioritate vadita fata de tovarasii lor care singaduisera pofta. Ca rezultat al acestei probe, lui Daniel si priete-nilor lui li s-a permis sa-si continue dieta simpla, pe toata perioadapregatirii lor pentru slujbele mparatiei.

Cstigarea aprobarii lui Dumnezeu

Domnul a privit aprobator fermitatea si abnegatia acestor tinerievrei si binecuvntarea Sa i-a nsotit. El le-a dat acestor patrutineri cunostinta si pricepere n tot felul de scrieri si n ntelepciune;si Daniel avea pricepere n toate viziunile si n toate visele. Laexpirarea acestor trei ani de pregatire, cnd calitatile si cunostintele [32]lor au fost examinate de catre mparat, acesta nu a gasit ntre totitinerii aceia nici unul ca Daniel, Hanania, Misael si Azaria. De

aceea ei au stat naintea mparatului. n toate lucrurile care cereauntelepciune si pricepere si despre care i ntreba mparatul, i gaseade zece ori mai destoinici dect toti vrajitorii si cititorii n stele careerau n toata mparatia lui.

Aici este o lectie pentru toti, dar mai ales pentru cei tineri. Oconformare stricta la cerintele lui Dumnezeu este binefacatoarepentru sanatatea trupului si a mintii. Pentru a atinge cele mai naltestandarde de realizari morale si intelectuale, este necesar sa cautam

ntelepciune si tarie de la Dumnezeu si sa pazim o cumpatare strictan toate obiceiurile vietii. n experienta lui Daniel si a tovarasilorlui avem un exemplu al triumfului principiului asupra ispitei de ane ngadui apetitul. Ne arata ca, prin principiu religios, tinerii pot


34/463

30 Dieta si hrana

birui asupra poftele carnale si pot ramne credinciosi cerintelor luiDumnezeu, chiar daca i-ar costa un mare sacrificiu.

[Alimentatia lui Daniel 117, 241, 242]

Nepregatiti pentru marea strigare

(1867) 1T, 486, 487

35. Mi s-a aratat ca reforma sanatatii, este o parte a soliei celuide-al treilea nger si este tot att de strns legata de aceasta cumsunt mna si bratul de corpul omenesc. Am vazut ca noi, ca popor,

trebuie sa facem o miscare de naintare n aceasta mare lucrare.Slujbasii si poporul trebuie sa actioneze n mod concertat. Cei dinpoporul lui Dumnezeu nu sunt pregatiti pentru marea strigare acelui de-al treilea nger. Ei au de facut o lucrare pentru ei nsisi, acarei nfaptuire nu trebuie s-o lase pe seama lui Dumnezeu. El i-alasat pe ei s-o faca. Este o lucrare individuala; n-o poate face unulpentru altul. Deci, fiindca avem astfel de fagaduinte, iubitilor, sane curatim de orice ntinare a carnii si a duhului, ducnd pna la

capat sfintirea n frica de Dumnezeu (2 Cor. 7,1). Lacomia estepacatul preponderent al acestui veac. Apetitul depravat i face robipe barbati si femei, le ntuneca mintile si le amorteste sensibilitateamorala ntr-o asemenea masura, nct adevarurile naltate, sacre aleCuvntului lui Dumnezeu nu sunt pretuite. nclinatiile josnice austapnit pe barbati si femei.[33]

Pentru a fi pregatiti sa primeasca trupuri noi, cei din poporul lui

Dumnezeu trebuie sa se cunoasca pe ei nsisi. Trebuie sa nteleaga,n privinta propriilor lor constitutii fizice, ca pot fi n stare sa exclamempreuna cu psalmistul: Te voi lauda ca m-ai facut ntr-un modnfricosator si admirabil. Ei ar trebui sa-si pastreze mereu apetituln supunere fata de intelect. Trupul ar trebui slujeasca mintii, iar numintea, trupului.

Pregatire pentru nviorare

(1867) 1T, 619

36. Dumnezeu cere poporului Sau sa se curateasca de oricentinare a carnii si a duhului, ducnd pna la capat sfintirea n frica de


35/463


Domnul. Toti cei ce sunt indiferenti si se scuza pentru nenfaptuireaacestei lucrari, asteptnd ca Domnul sa faca pentru ei ceea ce El le-acerut sa faca pentru ei nsisi, vor fi gasiti cu lipsuri atunci cnd cei

blnzi de pe pamnt care au mplinit judecatile Sale sunt ascunsi nziua mniei Domnului.

Mi-a fost aratat ca, daca cei din poporul lui Dumnezeu nu facei nsisi nici un efort, ci asteapta ca nviorarea sa vina asupra lor,sa le ndeparteze relele si sa le corecteze greselile; daca depind deaceasta pentru a-i curati de ntinarea carnii si a duhului si a-i facen stare sa se angajeze n marea strigare a celui de-al treilea nger,

vor fi gasiti cu lipsuri. Puterea nvior

atoare a lui Dumnezeu vinenumai asupra celor ce s-au pregatit pentru ea, nfaptuind lucrarea

la care i-a ndemnat Dumnezeu, si anume sa se curateasca de oricentinare a carnii si a duhului, ducnd pna la capat sfintirea n fricade Dumnezeu.

Apeluri c atre cei sovaitori

(The Review and Herald, 27 mai, 1902) C.H., 578, 579

37. Esecul de a urma principiile sanatoase a mnjit istoria po-porului lui Dumnezeu. A existat o apostazie continua n ce privestereforma sanatatii si, ca rezultat, Dumnezeu este dezonorat printr-omare lipsa de spiritualitate. Au fost ridicate bariere care nu ar fiexistat niciodata daca poporul lui Dumnezeu ar fi umblat n lumina.

Sa ngaduim noi, care am avut niste ocazii asa de mari, ca oame-

nii din lume sa ne-o ia nainte n privinta reformei sanatatii? [34]Sa ne depreciem mintea si sa ne maltratam talantii prin faptul camncam gresit? Sa ncalcam Legea sfnta a lui Dumnezeu, urmndpractici egoiste? Sa ajunga de pomina inconsecventa noastra? Saducem niste vieti att de putin crestine, nct Mntuitorului sa-I fierusine sa ne spuna frati?

Sa nu mplinim noi mai degraba acea lucrare misionara medicala,care este Evanghelia practica, traind astfel nct pacea lui Dumnezeu

sa poata domni n inimile noastre? Sa nu ndepartam fiecare piatrade poticnire dinaintea picioarelor celor necredinciosi, amintindu-nenecurmat ce presupune a marturisi ca esti crestin? Cu mult mai binear fi sa renunti la numele de crestin dect sa faci o marturisire de


36/463

32 Dieta si hrana

credinta si sa-ti ngadui n acelasi timp pofte care ntaresc pasiunilenesfinte.

Dumnezeu cheama pe fiecare membru al bisericii sa-si dedice

fara rezerva viata n slujba Domnului. El cheama la o reforma ho-tarta. Toata creatia geme sub blestem. Poporul lui Dumnezeu artrebui sa se plaseze acolo unde vor creste n har, fiind sfintiti prinadevar, trup, suflet si spirit. Cnd se vor desparti de toate ngaduin-tele care distrug sanatatea, ei vor avea o ntelegere mai clara a ceeace nseamna adevarata evlavie. Se va vedea o schimbare minunatan experienta religioasa.

Toti vor fi probati

The Review and Herald, 10 feb., 1910

38. Este de mare importanta sa ne facem bine partea n modindividual si sa avem o ntelegere clara a ceea ce ar trebui sa mncamsi sa bem si cum ar trebui sa vietuim pentru a ne pastra sanatatea. Totisunt probati pentru a se vedea daca vor accepta principiile reformei

sanatatii sau vor ceda n fata placerilor.Nimeni sa nu creada ca poate face cum pofteste n ce priveste

alimentatia. Ci toti cei care stau la masa cu voi sa vada ca va con-duceti dupa principii n privinta mncarii, ct si n toate celelalteprivinte, pentru ca slava lui Dumnezeu sa se poata descoperi. Nu vaputeti permite sa faceti altfel; caci aveti de format un caracter pentruviata viitoare, nemuritoare. Mari raspunderi apasa asupra fiecarui

suflet omenesc. Haideti sa ntelegem aceste responsabilitati si sa lepurtam cu noblete n Numele Domnului.[35]Oricarui om ispitit sa-si ngaduie pofta i-as spune: Nu ceda

ispitei, ci limiteaza-te la folosirea alimentelor sanatoase. Te potieduca pentru a te bucura de o dieta sanatoasa. Domnul i ajuta pecei ce se ajuta singuri; dar cnd oamenii nu fac eforturi deosebitepentru a mplini gndul si vointa lui Dumnezeu, cum poate lucraEl cu ei? Sa ne facem partea, ducndu-ne pna la capat mntuirea,

cu frica si cutremur cu frica si cutremur sa nu facem greseli nmodul n care ne tratam corpurile, pe care, naintea lui Dumnezeu,avem obligatia sa le pastram n cea mai sanatoasa conditie posibila.


37/463


Adevarata reforma este reforma inimii

(1896) Special Testimonies, Series A, Nr. 9, p. 54

39. Cei care vor sa lucreze n slujba lui Dumnezeu nu trebuie sacaute multumiri lumesti si ngaduinte egoiste. Medicii din institutiilenoastre trebuie sa fie patrunsi de principiile vii ale reformei sanatatii.Oamenii nu vor fi niciodata cu adevarat cumpatati pna cnd harul luiHristos nu este un principiu neschimbator n inima. Toate juraminteledin lume nu va vor face, pe tine sau pe sotia ta, reformatori ndomeniul sanatatii. Nici un fel de restrictie n dieta ta nu va vindeca

apetitul tau bolnavicios. Fratele si sora__ nu vor aplica o cumpataren toate lucrurile pna cnd inimile lor nu vor fi transformate deharul lui Dumnezeu.

mprejurarile nu pot realiza reforme. Crestinismul propune oreforma n inima. Ceea ce Hristos lucreaza nauntru va fi nfaptuit

n exterior sub comanda unui intelect convertit. Planul de a ncepecu exteriorul si a ncerca sa lucreze nspre interior a esuat ntotdea-una si va esua mereu. Planul lui Dumnezeu cu tine este sa ncepi

chiar din locul tuturor dificultatilor, inima, si apoi din inima vorizvor principiile neprihanirii; schimbarea va fi att exterioara, ct siinterioara.

Letter 3, 1884

40. Cei care nalta standardul ct pot mai aproape de cerintele luiDumnezeu, conform luminii pe care le-a dat-o El prin Cuvntul Lui

si marturiile Duhului Sau, nu-si vor schimba directia de actiune pen-tru a corespunde dorintelor prietenilor sau rudelor lor, fie ca acestiasunt unul sau doi sau o multime, care traiesc contrar rnduielilor [36]ntelepte ale lui Dumnezeu. Daca actionam din principiu n acestechestiuni, daca pazim reguli stricte ale dietei, daca, fiind crestini,ne educam gusturile dupa planul lui Dumnezeu, vom exercita o in-fluenta care va corespunde intentiei lui Dumnezeu. ntrebarea este:

Suntem dispusi sa fim adevarati reformatori n domeniul sanatatii?[Pentru context, vezi 720]

O chestiune de importanta primordial a

(1909) 9T, 153-156


38/463

34 Dieta si hrana

41. Sunt instruita sa duc o solie poporului nostru cu privire lareforma sanatatii; caci multi au apostaziat de la credinciosia lorinitiala fa ta de principiile reformei sanatatii.

Scopul lui Dumnezeu pentru copiii Sai este acela ca ei sa creascala masura staturii plinatatii de barbati si femei n Hristos. Pentru aface aceasta, ei trebuie sa foloseasca asa cum trebuie fiecare puterea mintii, sufletului si trupului. Ei nu-si pot permite sa iroseasca nicio putere mintala sau fizica.

Problema modului n care sa ne pastram sanatatea este de im-portanta primordiala. Cnd studiem aceasta chestiune n frica de

Dumnezeu, vom afla ca este cel mai bine, att pentru progresul nos-tru fizic, ct si pentru cel spiritual sa urmam simplitatea n dieta. Sa

studiem cu rabdare aceasta chestiune. Avem nevoie de cunoasteresi judecata pentru a actiona cu ntelepciune n aceasta directie. Nutrebuie sa ne mpotrivim legilor firii, ci sa le respectam.

Cei care au primit instructiuni privind relele care rezulta dinfolosirea alimentelor din carne, a ceaiului si cafelei si a preparatelorbogate si nesanatoase si care sunt hotarti sa faca un legamnt cu

Dumnezeu prin jertfa nu vor continua sa-si ngaduie apetitul pentruo mncare despre care stiu ca este nesanatoasa. Dumnezeu cereca pofta sa fie curatita si ca tagaduirea de sine sa fie practicata nprivinta acelor lucruri care nu sunt bune. Aceasta este o lucrare cetrebuie nfaptuita nainte ca poporul Sau sa poata sta naintea Lui caun popor ce a atins desavrsirea.

Poporul lui Dumnezeu, poporul ramasitei, trebuie sa fie un poporconvertit. Prezentarea acestei solii trebuie sa aiba ca urmare conver-tirea si sfintirea sufletelor. Trebuie ca n aceasta miscare sa simtimputerea lui Dumnezeu. Acesta este un mesaj minunat, raspicat; n-seamna totul pentru cel ce-l primeste si urmeaza sa fie vestit cu un[37]mare strigat. Trebuie sa avem o credinta statornica, adevarata, caaceasta solie va nainta cu o importanta crescnda pna la ncheiereatimpului.

Exista unii credinciosi declarati care accepta anumite portiuni

dinM arturiica fiind mesaje din partea lui Dumnezeu, n timp ce res-ping acele portiuni care condamna ngaduintele lor preferate. Astfelde persoane lucreaza mpotriva propriei lor bunastari si mpotrivabunastarii bisericii. Este esential sa umblam n lumina atta timp ctavem lumina. Cei care pretind ca au credinta n reforma sanata tii


39/463


si care lucreaza totusi mpotriva principiilor ei n activitatile vietiide zi cu zi si fac rau propriilor suflete si fac impresii gresite asupramintii celor credinciosi si celor necredinciosi.

O raspundere solemna le revine acelora care cunosc adevarul,aceea ca toate faptele lor sa corespunda credintei, ca vietile lor safie curatite si sfintite si sa fie pregatiti pentru lucrarea ce trebuiefacuta cu rapiditate n aceste zile de ncheiere a vestirii soliei. Nu aunici timp, nici puteri pe care sa le petreaca ngaduindu-si apetitul.Cuvintele acestea ar trebui sa ne revina n minte cu o mare forta demotivatie: Pocaiti-va deci si ntoarceti-va la Dumnezeu, pentru ca

sa vi se stearg

a p

acatele, pentru ca timpurile de nviorare s

a poat

aveni de la fata Domnului (Fapte 3,19). Exista multi printre noi

carora le lipseste spiritualitatea si care, daca nu vor fi convertiti pedeplin, vor fi cu siguranta pierduti. Va puteti permite sa va asumatiacest risc? [...]

Numai puterea lui Hristos poate lucra preschimbarea n inima siminte pe care trebuie s-o cunoasca toti aceia care vor sa fie partasi cuEl la noua viata din mparatia cerurilor. Daca un om nu se naste din

nou, a spus Mntuitorul, nu poate vedea mparatia cerurilor Ioan3,3. Religia care vine de la Dumnezeu este singura religie care poateconduce la Dumnezeu. Pentru a-I sluji cum se cuvine, trebuie sa fimnascuti din Spiritul Divin. Aceasta va conduce la veghere. Va cura tiinima, va nnoi mintea si ne va da o noua destoinicie de a-L cunoastesi de a-L iubi pe Dumnezeu. Ne va conferi o supunere de bunavoiefa ta de toate cerintele Sale. Aceasta este nchinarea adevarata. [38]

Un front unit

Letter 48, 1902

42. Ni s-a ncredintat lucrarea de a face sa nainteze reformasanatatii. Domnul doreste ca cei din poporul Sau sa fie n armonieunul cu celalalt. Dupa cum trebuie ca stii, nu vom parasi pozitia pecare Domnul ne-a poruncit s-o pastram n ultimii treizeci si cinci

de ani. Fii cu bagare de seama n mpotrivirea ta fata de reformasanatatii. Aceasta va nainta; caci ea este mijlocul prin care Domnulreduce suferinta din lumea noastra si si curateste poporul.

Fii atent ce atitudine ti asumi, ca sa nu fii gasit drept unul careprovoaca dezbinare. Fratele meu, chiar si cnd nu reusesti sa aduci n


40/463

36 Dieta si hrana

viata si familia ta binecuvntarea ce vine din respectarea principiilorreformei sanatatii, nu le face altora rau mpotrivindu-te luminii pecare a dat-o Dumnezeu n legatura cu acest subiect.

[Special Testimonies, Series A, Nr. 7, p. 40] C.H., 561, 562

43. Domnul a dat poporului Sau o solie n legatura cu reformasanatatii. Aceasta lumina a stralucit pe cararea lor timp de treizecide ani; iar Domnul nu-Si poate sustine servii pe o cale care o vazadarnici. El este nemultumit cnd slujitorii Sai actioneaza mpotrivasoliei asupra acestui punct, pe care El le-a dat-o ca si ei s-o dea altora.

Poate fi El multumit cnd jumatate din lucratorii care activeaza ntr-un loc i nvata pe altii ca principiile reformei sanatatii sunt tot attde strns legate de solia celui de-al treilea nger cum este bratul decorpul omenesc, n timp ce aceia care lucreaza mpreuna cu ei, prinpractica lor, nvata principii care sunt total contrare? naintea luiDumnezeu, aceasta este privita ca pacat. [...]

Nimic nu aduce o asa descurajare asupra strajerilor Domnului

ca faptul de a fi n legatura cu cei ce au capacitate intelectuala sicare nteleg ratiunile credintei noastre, dar care, prin nvatatura siexemplu, manifesta indiferenta fa ta de obligatiile morale.

Lumina pe care a dat-o Dumnezeu n legatura cu reforma sana-tatii nu poate fi tratata cu usurinta fara ca aceia care ncearca aceastasa pateasca ceva rau; si nici un om nu poate spera sa reuseascan lucrarea lui Dumnezeu n timp ce, prin nvatatura si exemplu,actioneaza n opozitie cu lumina pe care a trimis-o Dumnezeu.[39]

(1867) 1T, 618

44. Este important sa li se dea instructiuni predicatorilor cuprivire la vietuirea cumpatata. Ei ar trebui sa arate legatura care estentre sanatate si a mnca, a lucra, a te odihni si a te mbraca. Toticei ce cred adevarul pentru aceste ultime zile au ceva de facut naceasta privinta. Are importanta pentru ei, iar Dumnezeu le ceresa se trezeasca si sa devina interesati de aceasta reforma. El nuva fi multumit de calea lor daca ei privesc cu indiferenta aceastachestiune.


41/463


Se poticnesc de binecuvntare

(1867) 1T, 546

45. ngerul a spus: Sa va nfrnati poftele carnale ce se raz-boiesc cu sufletul. Te-ai poticnit de reforma sanatatii. ti pare unadaos inutil la adevar. Nu este asa; este o parte a adevarului. Iata

naintea ta o lucrare ce se va apropia mai mult si va fi mai grea dectorice alta nsarcinare de pna acum. Atta timp ct vei sovai si tevei tine deoparte, neprinznd n mini binecuvntarea pe care aiprivilegiul sa o primesti, vei suferi o pierdere. Te poticnesti chiarde binecuvntarea pe care cerul ti-a pus-o pe carare pentru a-ti face

naintarea mai putin dificila. Satana prezinta acest lucru naintea tan lumina cea mai neplacuta, pentru ca tu sa poti combate ceea ces-ar dovedi cea mai mare binecuvntare pentru tine, caci ar fi pentrusanatatea ta fizica si spirituala.

[Scuze pentru pacate formulate sub influenta satanica 710]

Gnditi-v a la judecata

Letter 135, 1902

46. Domnul cheama voluntari care sa intre n oastea Sa. Bolnaviitrebuie sa devina reformatori n domeniul sanatatii. Dumnezeu vacoopera cu copiii Sai n pastrarea sanatatii lor daca vor mnca atent,refuznd sa puna poveri inutile asupra stomacului. El a facut cundurare ca poteca firii naturale sa fie clara si sigura, suficient delarga pentru toti cei ce merg pe ea. El ne-a dat pentru subzistentaalimentele hranitoare si datatoare de sanatate ale pamntului.

Cel ce nu ia aminte la instructiunile pe care le-a dat Dumnezeu nCuvntul si n lucrarile Sale, cel ce nu respecta poruncile divine are [40]o experienta defectuoasa. Este un crestin bolnav. Viata lui spiritualaeste anemica. Traieste, dar viata sa este lipsita de parfum. El risipesten vnt pretioasele momente de har.

Multi au provocat trupului mult rau prin nesocotirea legilor vietii

si s-ar putea sa nu-si revina niciodata din efectele neglijentei lor; darchiar si acum se pot pocai si converti. Omul a ncercat sa fie maintelept dect Dumnezeu. El a devenit lege pentru sine. Dumnezeune cere sa dam atentie cerintelor Sale, sa nu-L mai dezonoram,pipernicindu-ne calitatile fizice, mintale si spirituale. Degenerarea


42/463

38 Dieta si hrana

prematura si moartea sunt adesea rezultatul umblarii departe deDumnezeu, pentru a urma caile lumii. Cel ce-si ngaduie eul trebuiesa suporte pedeapsa. La judecata vom vedea ct de serios priveste

Dumnezeu ncalcarea legilor sanatatii. Atunci, privind retrospectivasupra cursului faptelor noastre, vom vedea ct de bine L-am fi pututcunoaste pe Dumnezeu, ce caractere nobile ne-am fi putut formadaca am fi luat Biblia ca sfetnic al nostru.

Domnul asteapta ca cei din poporul Sau sa devina ntelepti nntelegere. Cnd vedem nenorocirea, diformitatea si boala care auvenit n lume ca rezultat al ignorantei n ce priveste adevarata grija

fa ta de corp, cum ne putem abtine s

a nu d

am curs avertiz

arii? Hristosa declarat ca asa cum a fost n zilele lui Noe, cnd pamntul era

plin de silnicie si stricat de crima, tot asa va fi cnd Se va descoperiFiul omului. Dumnezeu ne-a dat o mare lumina, si daca umblam naceasta lumina, vom vedea mntuirea Sa.

Este nevoie de schimbari hotarte. Este momentul sa ne umi-lim inimile mndre si independente si sa-L cautam pe Domnul ctSe poate gasi; ca popor, trebuie sa ne smerim inima naintea lui

Dumnezeu; caci cicatricele inconsecventei se afla asupra faptelornoastre.

Domnul ne cheama sa intram n rnd. Ziua este pe sfrsite.Noaptea este aproape. Judecatile lui Dumnezeu se vad deja, attpe uscat, ct si pe mare. Nu ni se va aproba o a doua punere laproba. Acesta nu este timpul sa facem miscari gresite. Fiecare samultumeasca lui Dumnezeu ca mai avem nca o sansa de a ne formacaractere pentru viata viitoare, vesnica.[41]

[42]


43/463

Capitolul 2 Alimentatia si spiritualitatea[43]

Necumpatarea, un pacat

[The Review and Herald, 25 ian. 1881] C.H., 67

47. Nici unul din cei ce marturisesc evlavia sa nu priveascan mod indiferent sanatatea corporala si sa nu se amageasca n

credinta ca necumpatarea nu este deloc un pacat si ca nu le vaafecta spiritualitatea. Exista o relatie strnsa ntre natura fizica si ceamorala.

(1905) M.H. 129

48. n cazul primilor nostri parinti, dorinta necumpatata a avutca rezultat pierderea Edenului. Cumpatarea n toate lucrurile are maimult de-a face cu reintegrarea noastra n Eden dect si dau seamaoamenii.

MS 49, 1897

49. ncalcarea legii fizice este ncalcarea Legii lui Dumnezeu.Creatorul nostru este Isus Hristos. El este autorul fapturii noastre. Ela creat structura omeneasca. El este autorul legilor fizice, tot asa cumeste autorul Legii Morale. Iar faptura umana, care este nepasatoaresi nesabuita n privinta obiceiurilor si practicilor legate de sanatateasi viata sa fizica, pacatuieste mpotriva lui Dumnezeu. Multi caremarturisesc ca l iubesc pe Isus Hristos nu i arata dragostea pioasasi respectul cuvenit Aceluia care Si-a dat viata pentru a-i salva de lamoarte vesnica. El nu este nici respectat, nici adorat, nici recunoscut.Acest lucru este aratat de raul adus asupra propriilor trupuri prin

violarea legilor fapturii lor.

(1876) 4T 30

39


44/463

40 Dieta si hrana

50. O ncalcare continua a legilor firii este o ncalcare nencetataa Legii lui Dumnezeu. Actuala apasare a suferintei si chinului su-fletesc pe care le vedem peste tot, diformitatea, senilitatea, boala si

imbecilitatea care au umplut acum lumea fac din aceasta, n compa-ratie cu ceea ce ar putea sa fie si ceea ce a intentionat Dumnezeu caea sa fie, o leprozerie; iar cei din generatia actuala sunt slabi n cepriveste puterea mintala, morala si fizica. Toata aceasta nenorocires-a acumulat din generatie n generatie, pentru ca omul cazut a vrutsa calce Legea lui Dumnezeu. Pacate duse la extrem sunt comise[44]prin ngaduirea unui apetit pervertit.

(1880) 4T 417

51. ngaduinta excesiva n ceea ce mncam, ceea ce bem, ndormit sau n ceea ce privim este un pacat. Actiunea armonioasa sa-natoasa a tuturor puterilor corpului si mintii are ca rezultat fericirea;si cu ct aceste puteri sunt mai naltate si mai bine slefuite, cu attfericirea este mai curata si neumbrita.

[Dumnezeu noteaza pacatul ngaduintei de sine 246]

Cnd sfintirea este imposibil a

Health Reformer, martie 1878

52. O mare parte din toate neputintele care afecteaza familiaomeneasca constituie rezultatul propriilor obiceiuri gresite ale oa-menilor, din pricina ignorantei lor voite sau din cauza nesocotiriiluminii pe care a dat-o Dumnezeu n legatura cu legile fapturii lor.Ne este imposibil sa-I dam slava lui Dumnezeu n timp ce traimncalcnd legile vietii. Inimii nu-i este cu putinta sa-si pastreze con-sacrarea fata de Dumnezeu n timp ce este ngaduita pofta desfrnata.Un trup mbolnavit si un intelect tulburat din cauza unei ngaduirinencetate a poftei vatamatoare fac imposibila sfintirea trupuluisi a spiritului. Apostolul a nteles importanta starii de sanatate a tru-

pului pentru desavrsirea cu succes a caracterului crestin. El spune:Ma port aspru cu trupul meu si-l tin n stapnire, ca nu cumva, dupace am propovaduit altora, eu nsumi sa fiu lepadat (1 Cor. 9,27).El mentioneaza care sunt roadele Duhului, cumpatarea aflndu-se


45/463

Alimentatia si spiritualitatea 41

printre acestea. Cei ce sunt ai lui Hristos Isus si-au rastignit fireapamnteasca mpreuna cu patimile si poftele ei (Gal. 5,24).

[Imposibilitatea de a atinge desavrsirea crestina cnd se da fru

liber apetitului 356]

Nestiinta voit a sporeste p acatul

(1868) 2T 70, 71

53. Este o datorie aceea de a sti cum sa ne pastram trupul n ceamai buna stare de sanatate si este o ndatorire sacra aceea de a trai

la nivelul luminii pe care a dat-o Dumnezeu n ndurarea Sa. Dacanchidem ochii la lumina de teama ca o sa ne vedem greselile pe care nu suntem dispusi sa le parasim -, pacatele noastre nu suntmicsorate, ci devin mai mari. Daca ntr-o situatie ne ntoarcem de [45]la lumina, o vom nesocoti si n alta. Este un pacat tot att de maresa calcam legile fiintei noastre ca si acela de a calca una din CeleZece Porunci, caci nu putem face una sau alta fara sa calcam Legealui Dumnezeu. Nu-L putem iubi pe Domnul cu toata inima, mintea,

sufletul si puterea noastra n vreme ce iubim poftele si gusturilenoastre cu mult mai mult dect l iubim pe Domnul. Ne micsoramzilnic puterile de a-I da slava lui Dumnezeu, cnd El pretinde toatataria noastra, toata mintea noastra. Prin obiceiurile noastre gresite,slabim strnsoarea pe care o avem asupra vietii si marturisim, cutoate acestea, ca suntem urmasii lui Hristos, pregatindu-ne pentruultima lucrare a desavrsirii, nemurirea.

Fratele meu, sora mea, aveti de facut o lucrare pe care nimenin-o poate nfaptui n locul vostru. Treziti-va din letargie si Hristosva va da viata. Schimbati-va felul de trai, mncatul, bautul si lucra-tul. Cta vreme umblati pe calea pe care ati urmat-o attia ani, nuputeti discerne cu claritate lucrurile sacre si vesnice. Simturile vasunt tocite si intelectul vi s-a ncetosat. Nu ati crescut n har si ncunoasterea adevarului, dupa cum ati fost privilegiati. Nu ati crescutn spiritualitate, ci aceasta s-a ntunecat mai mult si mai mult.

The Review and Herald, 18 iunie 1895

54. Omul a fost lucrarea ce a ncununat creatia lui Dumnezeu,facut dupa chipul lui Dumnezeu si gndit anume sa fie o reprezentare


46/463

42 Dieta si hrana

a lui Dumnezeu. [...] Omul i este foarte drag lui Dumnezeu, pentruca a fost facut dupa propria Sa nfatisare. Acest lucru ar trebui sa ne

ntipareasca n minte ct este de important sa-i nvatam pe altii, prin

precept si exemplu personal, despre pacatul ntinarii trupului, prinngaduirea apetitului sau prin oricare alta practica pacatoasa, trupcare a fost conceput pentru a-L reprezenta pe Dumnezeu lumii.

[Legea naturala vestita cu claritate 97]

Efectele nesupunerii fata de legile fizice asupra mintii

(1909) 9T 156

55. Dumnezeu le cere celor din poporul Sau sa nainteze conti-nuu. Trebuie sa nvatam ca ngaduirea apetitului este cea mai marepiedica pentru progresul mintal si sfintirea sufletului. Cu toata mar-turisirea noastra despre reforma sanatatii, multi dintre noi manncanecorespunzator.[46]

(1905) M.H. 307

56. Nu trebuie sa ne asiguram n Sabat o cantitate mai maresau o varietate mai mare de hrana dect n alte zile. n schimb,mncarea ar trebui sa fie mai simpla si sa consumam mai putin,pentru ca mintea sa poata fi viguroasa si limpede, nct sa poatantelege lucrurile spirituale. Un stomac congestionat nseamna uncreier congestionat. Pot fi auzite cele mai pretioase cuvinte, darsa nu fie apreciate, pentru ca mintea este confuza din pricina uneialimentatii necorespunzatoare. Mncnd n exces n Sabat, multinici nu-si dau seama cum ajung incapabili sa beneficieze de ocaziilesale sacre.

(1882) 5T 162-164

57. Mi-a fost aratat ca unele ntlniri de tabara sunt departe deceea ce a intentionat Domnul ca ele sa fie. Oamenii vin nepregatitipentru primirea Duhului Sfnt al lui Dumnezeu. Surorile, n gene-ral, si devoteaza considerabil de mult timp pregatirii articolelor dembracaminte pentru mpodobirea exterioara, n timp ce uita cu de-savrsire de mpodobirea interioara, care este de mare pret naintea


47/463

Alimentatia si spiritualitatea 43

lui Dumnezeu. Se petrece, de asemenea, mult timp cu gatitul inutil,preparnd placinte bogate, prajituri si alte articole alimentare carefac un rau nespus celor care le consuma. Daca surorile noastre ar

pregati o pine buna si alte feluri de alimente sanatoase, att ele, ctsi familiile lor ar fi mai bine pregatite sa aprecieze cuvintele vietii simai deschise la influenta Duhului Sfnt.

Stomacul este adesea mpovarat peste masura cu mncare cerareori este tot att de simpla ca aceea consumata acasa, unde masurade exercitiu fizic este dubla sau tripla. Aceasta face ca mintea sa seafle ntr-o asemenea letargie, nct este dificil sa pretuiesti lucrurile

eterne; adunarea se ncheie, iar aceste persoane sunt dezamagite c

anu s-au bucurat mai mult de Duhul lui Dumnezeu. [...] Pregatirea

pentru a mnca si a ne mbraca sa fie o chestiune secundara, daracasa sa nceapa o profunda cercetare a inimii.

[ngaduirea apetitului mpiedica pe om sa nteleaga adevarulprezent 72]

[ngaduirea apetitului paralizeaza simturile 227][ngaduirea apetitului provoaca o stare de amortire n creier

209, 226][ngaduirea apetitului descalifica o persoana de a hotar planuri

si a consilia 71] [47][ngaduirea apetitului slabeste puterile spirituale, mintale si fizice

ale copiilor 346][Dormind n timpul desfasurarii adevarurilor arzatoare ale Cu-

vntului 222][Vigoarea mintala si morala sporita printr-o dieta cumpatata

85, 117, 206][Efectele alimentatiei cu carne asupra puterii mintii 678, 680,

682, 686][Mai multe despre alimentatia n cadrul ntlnirilor de tabara

124]

Efectul pretuirii adev arului

(1868) 2T 66

58. Aveti nevoie de minti clare, active pentru a aprecia caracterulnaltat al adevarului, pentru a pretui ispasirea si pentru a evalua corectlucrurile vesnice. Daca urmati o cale gresita si va ngaduiti obiceiuri


48/463

44 Dieta si hrana

incorecte de a mnca, slabindu-va prin aceasta puterile intelectuale,nu veti pune acel mare pret pe viata vesnica si pe mntuire care vava inspira sa va rnduiti viata dupa viata lui Hristos; nu veti face

acele eforturi sincere, pline de abnegatie pentru conformarea deplinafa ta de voia lui Dumnezeu, eforturi pe care le cere Cuvntul Sau sicare sunt necesare pentru a va da o pregatire morala pentru ultimalucrare a desavrsirii, nemurirea.

(1870) 2T 364

59. Chiar daca sunteti stricti n ce priveste calitatea alimentelor

voastre, l slaviti voi pe Dumnezeu n trupurile si duhurile voastre,care sunt ale Sale, cnd consumati o

Dietă şi Hrană - DH(CD)

Documents

Transcript of Dietă şi Hrană - DH(CD)