nzătoare sarcinii de lucru descoperită prin aruncarea ... Doina Laura_proiect de lectie...câteva...
19
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT : Liceul Teoretic “Grigore Moisil”, Timişoara CLASA: a III-a Prof. înv.primar : Balan Doina Laura ARIA CURRICULARĂ : Limbă şi comunicare OBIECTUL : Limba şi literatura română UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : În călătorie cu trenul TEMA LECŢIEI: În drum spre Berlin , adaptare după Erich Kastner TIPUL LECŢIEI: - dobândire de noi cunoştinţe – prima oră - 50 min - consolidare – a II-a oră- 50 min OBIECTIVE OPERAŢIONALE : să rezolve rebusul pentru a descoperi cuvântul cheie de pe verticala AB ; să citească corect , fluent şi expresiv textul literar respectând intonaţia impusă de semnele de punctuaţie; să identifice cuvintele şi expresiile noi din text pentru a le integra în enunţuri proprii ; să răspundă corect la întrebările din prezentarea ppt privind conţinutul textului; să formuleze cel puţin o întrebare/răspuns legate de conţinutul textului; să identifice personajele naraţiunii si însuşirile acestora; să rezolve în cel mai scurt timp posibil fişele de luru corespunzătoare sarcinii de lucru descoperită prin aruncarea cubului ; să prezinte în faţa clasei rezolvarea sarcinii cerută de culoarea pălăriei primite ; să-şi exprime propria opinie cu privire la faptele personajelor;
Transcript of nzătoare sarcinii de lucru descoperită prin aruncarea ... Doina Laura_proiect de lectie...câteva...
U
NIT
AT
EA
DE
ÎNV
ĂŢ
ĂM
ÂN
T :
Lic
eul T
eore
tic “
Gri
gore
Moi
sil”
, Tim
işoa
ra
CL
ASA
: a II
I-a
Pr
of. î
nv.p
rim
ar :
Bal
an D
oina
Lau
ra
AR
IA C
UR
RIC
UL
AR
Ă :
Lim
bă şi
com
unic
are
OB
IEC
TU
L :
Lim
ba şi
lite
ratu
ra ro
mân
ă U
NIT
AT
EA
DE
ÎNV
ĂŢ
AR
E :
În c
ălăt
orie
cu
trenu
l T
EM
A L
EC
ŢIE
I: În
dru
m sp
re B
erlin
, ada
ptar
e du
pă E
rich
Kas
tner
T
IPU
L L
EC
ŢIE
I: -
dobâ
ndir
e de
noi
cun
oştin
ţe –
prim
a or
ă - 5
0 m
in
- co
nsol
idar
e –
a II
-a o
ră- 5
0 m
in
OB
IEC
TIV
E O
PER
AŢ
ION
AL
E :
să
rezo
lve
rebu
sul
pent
ru a
des
cope
ri cu
vânt
ul c
heie
de
pe v
ertic
ala
AB
;
să
cite
ască
cor
ect ,
flue
nt şi
exp
resi
v te
xtul
lite
rar r
espe
ctân
d in
tona
ţia im
pusă
de
sem
nele
de
punc
tuaţ
ie;
s
ă id
entif
ice
cuvi
ntel
e şi
exp
resi
ile n
oi d
in te
xt p
entru
a le
inte
gra
în e
nunţ
uri p
ropr
ii ;
s
ă ră
spun
dă c
orec
t la
între
băril
e di
n pr
ezen
tare
a pp
t priv
ind
conţ
inut
ul te
xtul
ui;
s
ă fo
rmul
eze
cel p
uţin
o în
treba
re/ră
spun
s le
gate
de
conţ
inut
ul te
xtul
ui;
s
ă id
entif
ice
per
sona
jele
nar
aţiu
nii s
i îns
uşiri
le a
cest
ora;
să
rezo
lve
în c
el m
ai sc
urt t
imp
posi
bil f
işel
e de
luru
cor
espu
nzăt
oare
sarc
inii
de lu
cru
desc
oper
ită p
rin a
runc
area
cub
ului
;
să
prez
inte
în fa
ţa c
lase
i rez
olva
rea
sarc
inii
ceru
tă d
e cu
loar
ea p
ălăr
iei p
rimite
;
să-
şi e
xprim
e pr
opria
opi
nie
cu p
rivire
la fa
ptel
e pe
rson
ajel
or;
M
ET
OD
E Ş
I PR
OC
ED
EE
: in
stru
ctaj
ul ,
lect
ura
expl
icat
ivă,
mun
ca c
u m
anua
lul,
conv
ersa
ţia, e
xplic
aţia
, ex
erci
ţiul ,
obs
erva
ţia,
prob
lem
atiz
area
, jo
cul d
idac
tic,e
xplo
zia
stel
ară,
m
etod
a cu
bulu
i, m
etod
a pă
lării
le g
ândi
toar
e , m
etod
a ci
orch
inel
ui ,
Dia
gram
a V
enn
MIJ
LO
AC
E D
E ÎN
VĂ
ŢĂ
MÂ
NT
: fiş
e de
lucr
u, p
reze
ntăr
i PPT
, cub
, păl
ării,
vid
eopr
oiec
tor,
caie
te, p
alet
e al
bast
re şi
roşi
i;
M
OD
AL
ITĂ
ŢI D
E E
VA
LU
AR
E :
apre
cier
i ver
bale
, an
aliz
a ră
spun
suril
or ,
obse
rvaţ
ia c
ompo
rtam
entu
lui
elev
ilor,
obse
rvar
ea
sist
emat
ică.
FO
RM
E D
E O
RG
AN
IZA
RE
: ind
ivid
ual,
pe g
rupe
, fro
ntal
.
BIB
LIO
GR
AFI
E:
Ber
ca Io
n, Io
nesc
u M
icio
ra M
aria
Eliz
a, M
etod
ica
pred
ării
limbi
i rom
âne
la c
lase
le I-
IV, E
ditu
ra D
idac
tică
şi P
edag
ogic
ă –
1972
;
Cur
ricul
um N
aţio
nal-
Prog
ram
a şc
olar
ă p
entru
cla
sa a
III-
a Li
mba
şi li
tera
tura
rom
ână
, 201
4;
C
orin
a Is
trate
, Oan
a M
anue
la, D
ora
Măc
ean,
“L
imba
şi li
tera
tura
rom
ână”
– m
anua
l pen
tru
clas
a a
III-
a , E
ditu
ra E
du, T
ârgu
-Mur
eş,
2015
.
Ele
na M
iţoi ,
Mar
iana
Vol
intir
u „
Met
odic
a pr
edăr
ii lim
bii ş
i lite
ratu
rii r
omân
e în
învă
ţăm
ântu
l pri
mar
„ ,
editu
ra H
uman
itas ,
B
ucur
eşti
2001
;
M
ihăi
lesc
u M
irela
, D
ulm
an A
niţa
,Mih
ai C
laud
ia ,
„ A
ctiv
ităţi
tran
sdis
cipl
inar
e „
- ghi
d pe
ntru
învă
ţăto
ri ,
editu
ra R
adic
al ,
2004
;
A U
ngur
eanu
-“M
etod
ica
stud
ieri
i lim
bii s
i lite
ratu
rii r
oman
e”-in
vata
man
t pri
mar
,Ed.
AS`
S,Ia
si, 2
003;
ww
w. D
idac
tic.ro
Eta
pele
lecţ
iei
Con
ţinut
ul şt
iinţif
ic a
l lec
ţiei
Stra
tegi
i did
actic
e
Met
ode
şi
proc
edee
M
ijloa
ce d
e în
văţă
mân
t
Fo
rme
de
orga
niza
re
Mom
entu
l or
gani
zato
ric
Pe
ntru
bun
a de
sfăş
urar
e a
lecţ
iei v
oi a
vea
în v
eder
e ur
măt
oare
le a
spec
te:
ae
risire
a să
lii d
e cl
asă;
preg
ătire
a m
ater
ialu
lui d
idac
tic;
aş
ezar
ea e
levi
lor î
n bă
nci;
as
igur
area
ord
inii
şi d
isci
plin
ei;
inst
ruct
ajul
M
ater
iale
di
dact
ice
fr
onta
l
R
eact
ualiz
area
co
noşt
inţe
lor
însu
şite
an
teri
or/v
erifi
car
ea te
mei
Se
ver
ifică
tem
a pe
ntru
aca
să a
tât d
in p
unct
de
cand
itativ
, cât
şi c
alita
tiv
şi se
cor
ecte
ază
even
tual
ele
greş
eli;
co
nver
saţia
C
aiet
ul c
u te
ma
fr
onta
lă
Cap
tare
a at
enţie
i
Se
v
a re
aliz
a pr
in in
term
ediu
l unu
i Reb
us p
rin c
are
se re
actu
aliz
ează
câ
teva
cun
oştin
ţe d
espr
e te
xt: t
extu
l lite
rar,
text
ul n
arat
iv, a
linea
te, a
şeza
re în
pa
gină
etc
. (A
nexa
1) d
esco
perin
du-s
e a
stfe
l pe
verti
cală
num
ele
pers
onaj
ului
pr
inci
pal “
Emil”
din
text
ul c
are
urm
ează
a fi
stud
iat.
1.
Tex
tul p
rin c
are
auto
rul t
rans
mite
citi
toru
lui g
ându
ri, id
ei şi
sen
timen
te
folo
sind
un
limba
j arti
stic
, se
num
eşte
text
……
……
……
.(lite
rar)
2.
Alin
eatu
l se
mar
chea
ză a
tunc
i căn
d se
……
idee
a. (
schi
mbă
) 3.
Tex
tul l
itera
r în
care
se p
oves
teşt
e un
şir d
e în
tâm
plăr
i în
ordi
nea
desf
ăşur
ării
lor
la c
are
parti
cipă
per
sona
je se
num
eşte
text
……
….
(nar
ativ
) 4.
Lin
ia d
e di
alog
se sc
rie to
tdea
una
cu…
……
….(a
linea
t)
ob
serv
aţia
dirij
ată
co
nver
saţia
rebu
s
Anu
nţar
ea te
mei
şi
a o
biec
tivel
or
“-A
stăz
i la
ora
de L
imba
rom
âna
vom
stud
ia te
xtul
nar
ativ
“În
dru
m sp
re
Ber
lin”,
ada
ptar
e du
pă E
rich
Kas
tner
. Ace
st te
xt fa
ce p
arte
din
vol
umul
“E
mil
şi d
etec
tivii”
şi e
ste
vorb
a d
espr
e un
bai
etel
pe
num
e Em
il di
ntr-
un o
ras d
e pr
ovin
cie
plec
at si
ngur
cu
trenu
l la
Ber
lin, c
are
trăie
şte
o av
entu
ra p
alpi
tant
a, c
u un
hot
si n
iste
urm
arito
ri m
ai p
utin
obi
snui
ti. D
upă
întâ
mpl
area
din
tren
, Em
il se
tra
nsfo
rmă
într-
un a
devă
rat d
etec
tiv şi
, îm
preu
nă c
u no
ii să
i prie
teni
, va
înce
rca
să d
ea d
e ur
ma
hoţu
lui.”
V
oi n
ota
titlu
l şi a
utor
ul p
e ta
blă
iar e
levi
i vor
not
a în
cai
ete.
expl
icaţ
ia
Reb
us
Cai
ete
fron
tal
D
irija
rea
învă
ţări
i
Cu
ajut
orul
une
i pre
zent
ări P
PT v
oi p
reze
nta
date
le e
senţ
iale
des
pre
auto
r şi
por
tretu
l ace
stui
a . V
oi p
reze
nta
volu
mul
în c
are
se a
flă te
xtul
inte
gral
din
ca
re fa
ce p
arte
frag
men
tul d
in m
anua
l.
El
evii
cor c
iti în
gân
d te
xtul
, sub
liniin
d cu
cre
ionu
l cuv
inte
le n
ecun
oscu
te.
Lect
ura
mod
el a
text
ului
lite
rar s
e va
efe
ctua
utli
zând
vid
eopr
oiec
toru
l.
O
bser
vaţia
Ex
plic
aţia
Le
ctur
a ex
plic
ativ
ă
Pr
ezen
tare
PP
T V
ideo
proi
ecto
r
fr
onta
l
El
evii
vor e
vide
nţia
cuv
inte
le n
ecun
oscu
te în
tâln
ite în
text
, vom
exp
lica
sem
nific
aţia
ace
stor
a şi
vom
alc
ătui
enu
nţur
i, pe
car
e le
vom
scrie
atâ
t pe
ta
blă,
cât
şi în
cai
ete.
El
evii
vor c
iti le
cţia
în şt
afet
ă fo
losi
nd o
into
naţie
cor
espu
nzăt
oare
.
Se
vor
pur
ta d
iscu
ţii re
ferit
oare
la c
onţin
utul
te
xtul
ui p
e ba
za u
nor
între
bări
afiş
ate
la v
ideo
proi
ecto
r. 1.
C
are
sunt
per
sona
jele
text
ului
?(E
mil,
dom
nul G
rund
eis,c
eila
lţi p
asag
eri)
2.
Und
e se
pet
rece
acţ
iune
a ?
3.
Cu
ce c
ălăt
orea
Em
il?
4.
Und
e că
lăto
rea
Emil?
5.
C
ine
a fo
st im
pres
iona
t de
polit
eţea
băi
atul
ui?
6.
De
ce d
oam
na d
in c
ompa
rtim
ent î
l con
side
ra p
e Em
il un
băi
at p
oliti
cos?
7.
D
e ce
nu-
i plă
cea
lui E
mil
de d
omnu
l cu
pălă
rie?
8.
Und
e se
dus
e bă
iatu
l cân
d tre
nul p
orni
? 9.
U
nde
şi-a
asc
uns b
ăiat
ul b
anii?
10
. Car
e a
fost
atit
udin
ea lu
i Em
il du
pă c
e s-
a tre
zit ş
i a re
aliz
at c
ă es
te
sing
ur în
com
parti
men
t?
11. C
e a
sim
ţit e
l atu
nci c
ând
s-a
gând
it da
că b
anii
vor f
i aco
lo u
nde
el i-
a as
cuns
? 12
. Cin
e i-a
fura
t băi
atul
ui p
licul
cu
bani
i? D
e un
de c
rezi
că
şi-a
dat
seam
a că
ace
sta
are
ceva
val
oros
la e
l?
13. C
e s-
ar fi
întâ
mpl
at d
aca
Emil
nu a
r fi a
dorm
it?
14. D
e ce
a g
reşi
t Em
il? C
um p
utea
el s
ă pr
evin
ă fu
rtul b
anilo
r?
15. D
e ce
cre
deţi
voi c
ă te
xtul
s-a
intit
ulat
ast
fel?
“ 16
. Ce
învă
ţătu
ră d
espr
inde
m d
in a
ceas
tă p
oves
te?
Car
e es
te m
oral
a? (s
ă fim
at
enţi
atun
ci c
ând
intră
m î
n co
ntac
t cu
per
sona
e ne
cuno
scut
e,să
nu
păst
răm
ni
ciod
ată
la v
eder
e lu
crur
i de
valo
are,
să n
u ne
ară
tăm
team
a de
a fi
fura
ţi, s
ă nu
pr
imim
nim
ic d
in p
arte
a un
or o
amen
i car
e pa
r a fi
nes
erio
şi, p
rimej
dioş
i, să
fim
co
recţ
i şi s
ă nu
înşe
lăm
pe
nim
eni “
Ce
ţie n
u-ţi
plac
e, a
ltuia
nu-
i fac
e” “
De
hoţii
di
n ca
să, n
u te
poţ
i fer
i” “
Ban
ii aţ
âţă
pofte
le h
oţilo
r”. )
ex
erci
ţiul
lucr
u cu
m
anua
lul
conv
ersa
ţia
co
nver
saţia
Jo
cul d
idac
tic
Expl
ozia
st
elar
ă
man
ual
fişă
man
ualu
l
vide
opro
iect
or
in
divi
dual
fron
tal
in
divi
dual
fr
onta
l
fron
tal
fr
onta
l
Obţ
iner
ea
perf
orm
anţe
i
Obţ
iner
ea
perf
orm
anţe
i
E
xplo
zia
stel
ară
Sarc
ina
elev
ilor v
a fi
acee
a de
a fo
rmul
a în
trebă
ri le
gate
de
conţ
inut
ul
text
ului
por
nind
de
la 5
cuv
inte
: C
ine?
Ce?
Cân
d? U
nde?
De
ce?
Si n
umir
ea
unui
alt
elev
car
e să
form
ulez
e ră
spun
sul c
ores
punzăt
or.
Ase
zare
a id
eilo
r pri
ncip
ale
in o
rdin
e lo
gica
în p
pt
A
II-a
oră
V
om d
esfă
şura
jo
cul
„Ade
văra
t sa
u fa
ls.”
ast
fel:
Eu v
oi e
nunţ
a o
prop
oziţi
e ca
re s
ă ai
bă le
gătu
ră c
u te
xtul
iar e
levi
i vor
răsp
unde
cu
ajut
orul
pa
lete
lor:
dacă
enu
nţul
est
e ad
evăr
at v
or ri
dica
pal
eta
roşi
e ia
r dac
ă es
te fa
ls
pe c
ea a
lbas
tră.
- Em
il es
te p
erso
naju
l prin
cipa
l al t
extu
lui.
- Em
il îş
i pip
ăi b
uzun
arul
dre
pt a
l hai
nei p
entru
că
se a
găţa
se în
tr-un
cui
. - D
omnu
l Gru
ndei
s sco
ase
din
buzu
nar o
buc
ată
de c
ioco
lată
. - E
mil
călă
tore
şte
la B
erlin
să îs
i viz
iteze
bun
ica.
- Î
n co
mpa
rtim
ent a
răm
as E
mil
împr
eună
cu
doam
na g
rasă
. - D
upă
ce n
umăr
ă ba
nii l
a to
alet
ă, b
ăiat
ul r
emar
că f
aptu
l că
nu a
vea
toţi
bani
i. - B
anii
au fo
st fu
raţi
de d
omul
cu
pălă
ria ta
re.
Efec
tuar
ea o
rală
a e
xerc
iţiilo
r 5,
6,7
/pag
ina
25 d
in m
anua
l prin
car
e s
e ce
re id
entif
icar
ea d
ialo
gulu
i şi m
onol
ogul
ui în
tâln
ite în
text
şi e
xplic
area
fo
losi
rii lo
r. -
Cât
e al
inea
te a
re te
xtul
? (1
4 al
inea
te)
- C
ui a
parţi
n re
plic
ile u
rmăt
oare
: “- B
una
ziua
, dom
nilo
r! M
ai e
vre
un lo
c lib
er?
(r. 2
) “, “
-În
ziua
de
azi m
ai ra
r vez
i cop
ii at
ât d
e po
litic
oşi”
(r.5
), “-
Îmi
pare
bin
e!”
(r. 1
6)
Cui
sunt
adr
esat
e ur
măt
oare
le în
trebă
ri? (“
Nu
pofte
şti p
uţin
ă ci
ocol
ată?
“(r
12)
, “M
ai e
vre
un lo
c lib
er?”
(r.2
), “U
nde
călă
tore
şti?
” (r
.16)
-
Ce
sem
n de
pun
ctua
tie se
scrie
înai
ntea
ace
stor
repl
ici?
Jocu
l did
actic
Exer
ciţiu
l
Con
vers
aţia
pale
te ro
şii ş
i al
bast
re
man
ual
in
divi
dual
Fr
onta
l
Pe g
rupe
A
sigu
rare
a re
tenţ
iei ş
i a
tran
sfer
ului
Asi
gura
rea
feed
-ba
ckul
ui
- C
e po
ţi sp
une
desp
re re
plic
ile sc
rise
cu li
tere
cur
sive
? (“
Acu
m n
u m
i se
mai
po
ate
întâ
mpl
a ni
mic
!”- r
.38,
29, “
A p
leca
t!”- 3
4-35
, “O
are
bani
i or f
i la
locu
l lo
r?”-
36-
37
- Se
con
cluz
iona
ează
fapt
ul c
ă în
text
ul “
În d
rum
spre
Ber
lin”
întâ
lnim
m
ai m
ulte
situ
aţii
de c
omun
icar
e: d
ialo
gul ş
i mon
olog
ul.
C
itire
pe
rolu
ri
-
V
or c
iti p
e ro
luri
text
ul
Folo
sind
met
oda
cubu
lui,
fieca
re re
prez
enta
nt a
l gru
pelo
r va
rost
ogol
i cu
bul s
i va
desc
oper
i sa
rcin
a în
func
ţie d
e fe
ţele
cub
ului
, apo
i vor
lua
fişe
le
indi
cate
de
aces
ta. S
arci
nile
vor
fi d
ifere
nţia
te c
a di
ficul
tate
şi c
onţin
ut
1.
Des
crie
( an
exa
2)
2.C
ompa
ră (
anex
a 3
) 3.
Aso
ciaz
ă ( a
nexa
4 )
4.A
naliz
ează
( an
exa
5)
5.A
plic
ă (a
nexa
6)
6.A
rgum
ente
ază
(ane
xa 7
)
- Dup
ă ce
term
ină,
un
repr
ezen
tant
din
fiec
are
grup
ă pr
ezin
tă re
zolv
area
fişe
i .
Mon
itoriz
ez a
ctiv
itate
a si
dau
ind
icat
iile
nece
sare
. A
nunt
tim
pul
nece
sar
lucr
ului
. R
epre
zent
anţii
afis
eaza
fiş
ele
si c
itesc
rez
olva
rea.
Com
entă
m f
işel
e co
legi
lor ş
i adu
cem
arg
umen
te.
Fo
losi
nd m
etod
a pă
lări
ilor
gând
itoar
e, v
om d
esfă
şura
jocu
l “Pă
lării
le
gând
itoar
e!”
Fiec
are
grup
ă va
prim
i o p
ălăr
ie c
are
să a
ibă
una
din
culo
rile:
al
bast
ră, a
lbă,
ver
de, g
albe
nă, n
eagr
ă sa
u ro
şie;
ace
asta
va
fi re
prez
enta
tivă
pent
ru m
odul
de
rezo
lvar
ea a
sarc
inilo
r prim
ate
pe fi
şe i
ar în
func
ţie d
e cu
loar
e va
treb
ui să
rezo
lve
cerin
ţa d
e pe
fişe
, dob
ândi
nd a
ttfel
mai
mul
te p
ersp
ectiv
e as
upra
con
ţinut
ului
, int
âmpl
ărilo
r pet
recu
te ,
pers
onaj
elor
.( Pă
lări
a al
bast
ră →
Le
ctur
a ex
plic
ativ
ă
Met
oda
cubu
lui
Ex
erci
ţiul
Prob
lem
atiz
are
a M
etod
a pă
lării
lor
gând
itoar
e
m
anua
l
fişe
de lu
cru
Pă
lării
div
erse
cu
lori
Pe
gru
pe
fr
onta
l
În
chei
erea
lecţ
iei
- cla
rific
ă, P
ălăr
ia a
lbă
→ in
form
ează
, Păl
ăria
ver
de →
gen
erea
ză id
eile
no
i – e
fort
ul, P
ălăr
ia g
albe
nă →
adu
ce b
enef
icii
crea
tiv, P
ălăr
ia n
eagr
ă →
iden
tific
ă gr
eşel
ile, P
ălăr
ia r
oşie
→ sp
une
ce si
mte
des
pre
Pălă
ria
alba
stră
: def
ineş
te p
robl
ema)
1.
Pălă
ria a
lbă
( ane
xa 8
) 2.
Pălă
ria p
orto
calie
(ane
xa 9
) 3.
Păl
ăria
nea
gră
( ane
xa 1
0)
4.Pă
lăria
gal
benă
( an
exa
11)
5.Pă
lăria
ver
de (a
nexa
12
) 6.
Pălă
ria a
lbas
tră (a
nexa
13)
- î
mpa
rt pă
lării
le d
upă
care
dis
tribu
i şi f
isa
core
spun
zăto
are
culo
rii p
ălăr
iei ,
iar
apoi
ofe
r ele
vilo
r cât
eva
min
ute
pent
ru re
zolv
are
.
V
izio
nare
a un
or se
cven
ţe d
in fi
lmul
“E
mil
şi d
etec
tivii”
.
Te
ma
pent
ru a
casă
con
stă
în e
fect
uare
a ex
erci
ţiilo
r de
la p
ag. 1
2, 1
3 di
n ca
ietu
l de
lucr
u.
Voi
fac
e ap
reci
eri
gene
rale
şi
indi
vidu
ale
asup
ra c
ompo
rtam
entu
lui
elev
ilor
pe p
arcu
rsul
des
făşu
rării
le
cţie
i şi v
oi e
vide
nţia
ele
vii
care
au
fost
act
ivi.
Ex
erci
ţiul
Pr
oble
mat
izar
ea
apre
cier
ea
verb
ală
Fi
şe d
e lu
cru
vi
deop
roie
ctor
Anexa 2
DESCRIE însuşirile lui Emil INTR-UN CIORCHINE:
Anexa 3 COMPARĂ pe Emil cu domnul Grundeis (diagrama VENN): EMIL DOMNUL GRUNDEIS
Anexa 4 ANALIZEAZĂ Găseşte un alt final al textului! ..................................................................................................................... ...................................................................................................................... ...................................................................................................................... ......................................................................................................................
Anexa 5 APLICĂ Completează enunţurile următoare cu explicaţiile corespunzătoare din text: O doamnă grasă îşi scosese pantoful stang fiindcă…………………………. Băiatului nu-i plăcea de domnul acela deoarece.. ………………………… Băiatul merse la toaletă pentru a .………………………………………....... După ce s-a trezit, Emil simţi o groază de nedescris deoarece ................................……………………………………………………………...
Anexa 6 ARGUMENTEAZA- Spune-ti părerea! Daca Emil nu ar fi adormit, credeţi ca nu i s-ar fi furat banii? Da sau nu? Argumenteaza! ………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………… .......................................................................................................................................... ..........................................................................................................................................
Anexa 8
Povestiţi despre ce este vorba în text şi care sunt personajele!
............................................................................................................................. ................................................................................................................................ ................................................................................................................................ ................................................................................................................................... .................................................................................................................................... ..................................................................................................................................
Anexa 9
1. .................................................................................................................... ..................................................................................................................................
2. ....................................................................................................................... ...................................................................................................................................
1. Ce simţi atunci cand te gândesti la starea pe care o avea Emil în urma trezirii?
2. Ce sentimente trăieşti gândindu-te la fapta acelui domn?
Anexa 10.
1. ........................................................................................................................... .............................................................................................................................
2. ..............................................................................................................................
..........................................................................................................................................
1. Cu ce a greşit Emil? 2. De ce a dat dovadă domnul Grundeis prin fapta pe
care a făcut-o?
Anexa 11.
De la Emil: ........................................................................................................... De la domnul Grundeis: ........................................................................................ Ceilalţi călători: ..........................................................................................................
Ce lucruri bune învăţăm de la fiecare personaj al textului?
Anexa 12.
.......................................................................................................................................... .......................................................................................................................................... .......................................................................................................................................... .......................................................................................................................................... ..........................................................................................................................................
Închipuiţi-vă că sunteţi Emil. Ce sfat, sugetie, propunere i-aţi face lui Emil pentru a scăpa din situaţia grea în care a ajuns?
Anexa 13.
....................................................................................................... ....................................................................................................... ...................................................................................................... ......................................................................................................
Care este concluzia pe care puteţi să o trageţi în urma acestei întâmplări?
Ane
xa 7
ASO
CIA
ZĂ
(Uneşt
e cu
vint
ele
cu înţe
les a
semănăt
or şi
pe
cele
cu
sens
opu
s):
1
. Une
şte
cuvi
ntel
e cu
ace
laşi
înţe
les:
2
. Lea
gă c
uvin
tele
cu
sens
opu
s:
fâşâ
it
fix
ă
stâ
ng
sla
bă
pasa
geri
foş
net
r
eped
e
se
opr
i
m
urm
ură
s
urâd
e
p
orni
a se
trez
i
şapc
ă
bere
tă
gr
asă
dre
pt
zâm
beşt
e
şop
ti
a ad
orm
i
s
trigă
ţint
ui
căl
ător
i
m
urm
ură
în
cet
