'"-v*S "’~i r ’’ '■*

É u m ă r u l i c u r u i m à

-..WţERpSWWWf1

i i i Ê f t à l 14

E e d a e ţ I » | BiSiireşUî as* Voevo*! 00

4 v , ; . ? B?3ü|9¥, Piaţa Libertăţii 31untimsţraţui j eucs ti» », loski 6 '

e m e i a t é | i g © e o ï g ® B a r i t i n& <tt a m l t l watt» aiitoeraÇt*. ssH?»îV *M SB A 5**.K5tm

f à f u m t T A ® » * « <>*«•• *. » k . »

Srafftr, Map ybertăp a p a r e 5 E A F A <** f ï E C A R t Z ! 0 ? U I C R UE g d a c Î Q r i - Ş e f î {

l & n C U p » Î < J

f i r g i n 4 u 8 1» 2 & e i f

Concesiunea afiunţnrllor f î tov&nft de pybîlcitate Gfi 1131SCU Boiereşti, 8.

& B O N A M E N T Ü L „

fVftï |a®î Şase 1uni, U* w Lei 11 (45 Cor.) 30 (90 Co î.) 60 f l ü #*t.)

60 *0H om taSa: — - — , — - .

t Le? 2C? W ....... Bï?s?f«» 8®»

Timp de opt decenii generaţii întregi şi-au ^întărit s u f l e tu l

lânesc din adevărul propovăduit de „Gazeta Transilvaniei .Mulţi au învăţat chiar a ceti din slovele acestei gazetei

e pe toţi ne-a învăţat să ţinem cu sfinţenie la principiu, tei personale, moralei publice şi conştiinţei nafionaîe, con- cărora nici când n'a greşit.Astăzi când sărbătorim învierea dreptăţii pentru neamul

Aânesc şi ne gândim la construirea pentru vecie a puterei şiHei neamului nostru, mei mult ca oricând trebue să ţinemintea ochilor noştri sufleteşti această învăţătură a vecheiastre „Gazete” dela care nici când nu se va abate.

Ea se va strădui a forma caractere care, singure, pot sus-£ Un neam. . . .

Ittîiu Mama.

învierea cea mare!....înviat Adevărat a in

re m o c ra ţie

activăfo aşteptam ca lumea* cea nouă ge înfâpta!»scă uşor şl repede, ne puteam imagina greutlţi, cari

învălmăşeala ce sa iveşte n fie- © zi, se par inanrinonUbiie, Sunt

a adversari eiri se opune re- sârii regimului democraţie, şi msl

două cat?forii: unii declaraţi lusrează din convingere contra

jlnsnlui ce se snuaţâ, Iar alţii caută *ă i toa r tă toate foioasei©

djfte. Da, eram î i drept &S ti ci îs o victorie apropiaţi a craţie i, cu toate că în lunga c a evcîaţiei o m ise n ’a® văzut

:nte cari să pătrundă dintr’o- d să iasă victorioase deasupra

enteier vechi şi fnţelenite« Kezo câ nu .ao poate ca lumea s i

fi Inat îavăjăhîrâ dîa frămân* le crlsşe al 3 războiului şi $£ uu- pte credinţa monă m viziunea >i organizări mai drepte a so- m ©mea*$ti, şi dcc se părea că d ife ră .prielnică noului curent s’a *t pretutindeni,ebuo să mărturii m că su n l tm încă jarte de victor ia c ) os pleci ă a de mo era , Aceasta însă nu trebuie să ne des-

reze. Indiferent de stavile, de iltaeli 4s Bergle* de sforţări cm» ie, sve is o datorie pr»mord:ai& a s u pierde din vede re ck«mar*a js t ră de a lupta < e itru victorii ;el populare a timpul ai .nostru. Greutatea realizării regimului nou a trebuie căutată fn lipea de cuacş» ţâ ori de preocupaţi© In sufle tel tlmporanilor faţă de mişcările alui. Atât d* des aoei deia tet ii cuvântul demoeraţit, Încât ui pare a fi nu se poate mai «cat, mai apropiat de suflete, ficituţa nu «sie aci. E i este a-

i filosof frsncez, eusescutu l G i i - le Bon, clasifică adevărurile în

l i grupe: adevărari ingetiv« şt a- Iruri active. Avem an iapt pozi-

co m p î t t lămurit, definit — un ir. Daca, eu tosie că l-am cer­

şi recunoscut da ad tv ă r , nsă resc ac?, nu mă mai întreb dacă

fi bine s ă ’l întrcbnicţea, sâ-i iese rosturile sociale, «ă»l prefac fo ideie-forţă, acest adevă?w e&te adevăr inactiv. D ată , Insă* mă u Interesa de un adevăr, li voiu iftri I n ann^ecin|ele sale, nu mâ

epri la analfzâ şi rc tlexlaae , ci Pel Inactiva voinţa, atunci v o » a*

an sdevir activ.

Cercetarea ftloiefoîui ne uşureszâ ju^onarea tezei noastre. Adevărat

îociaţiei . tră ieş te la suilatele oa- snllor, însă într 'o stsre adorm iţi , n’a deşteptat încă conştiinţa, na prefăcut îiitr’o s tars de convin-

|re, dsci este unul din adevărurile ictlv®.Dar a rămfinsa aci Er în sem na să I f iâa liber futárom curenîi io r cu fastul Ie r cortegiu da rels să za- :ească o.îiiîfa publică şi să spotia-

haesu l sufle tesc de astăzi. Este lastie de dem nitate omeneafecâ sâ

îlătuii mtâmp!&rea şi arbitrarul din calea des roitării.

Este ncetgftate să l«m cenvînşi câ iriiâte dsii;cîiâ{i E?a? opune, curea- ii edrobitor 'hi dâmoeraţiei ia va tn- ficg.i şi-şi va asigura triumfai f ina l

După iaeaiiii naţional reaikai prin |atirniie îndelungate aîe unui popor* •mâne de rcati?at cellalt ideal, da Eştjtcâ importanţă, id.alul sec'al. Nu Jai puţine jertfe de energie va esr# Pest, ideal, dar este o adâa :ă tră iau -

siiiletsască a unei societăţi în rui spre înălţimi do e;i?iiuaţie, ga ifiee cât de mult numii sâ se

ilizeze, treptat, progresiv, tot mai Hnplect.

|u s s poate adm ite şi peste tot îpe decât o dem o-ra ţ io activâ irtsa oricărei conşthnţ!, la cu-

cu necesităţile actuale aîe socie* noastre.

Io n Clopoţel

Partidul Waţional şi Consiliul Diligent.Comitetul ex-fcytiv al Part’dalui

naţional de pcst$ Carpa|î ne trimâte următorul comunicat;

Partidul naţional nu voeste rrsen* tinerea stării de asttzl î i Transilva­nia etc. pentru toate Trem«ril-î. Par­tidul stărue num&i !n punctul său de vedere, că legile fila da mentale fele unirii nu pot fi schimbaţi deiât de Corpurile Legiuitoare. Numai P s r lv mental îa care sunt reprezeotate teate {mulurile poate să înlocuiască Consi­liul D r’gent, eu vn alt organ d« a * s miuisiistie, iar nu guvernul de asl, csre e uu guvern d^ psrt^d, şl care, evidcntface schimbările înTransilv&nij txclusiv d!n interese electorale. P a ­trioţi adevăraţi, nu pat găsi argumente dc interese d^ Şist, care iă pretindă unificarea deplină numai decât, fără ds a m ai aştepta două luai, până Ia întrunire« Parlamentului Cu excepţii Ligii Poporului toate partidele sunt d* ace-dPcu partidul naţional tn sus­ţinerea a .ests i t^xe* In preajma ale­gerilor guvernul dă dovada patimei dă p8iti|l urmărind cu orice preţ supri­marea Consiliului Dirigetit, a cărui perpet^'îre «u o dogeşte nici un Ar­delean. Dar încă odaia: oricare Arde­lean va pietlnia reepsetarea legilor fnodamentsle a 'e aoidi până va legi­fera f arlamentnl, pa lângă altele pea- tra mot vaî că astfel se obf n^ o fa* raaţie, că vor fi In adevăr convocate Corpurile legiuitoare şi că n a se ver schimba arbitrar instituţiile Tcansil* vamei.

PoliticeD. general Avere seu prim mi*

nist/u şi ministru de interni , va începe după sărbători, noui tra­tative cu d l Tache lonescu, şe ­fu l democraţilor, în vederea u• nni remanieri guvernamentale.

UUimile telegrama sosite ne a ată că ministrul de marină al Statelor- Unite, va depune în cursul luseî Aprilie Ci. k congres, un program, care cuprinde construcţia a 16 dre&d* noughts*uri şi a ÎO crucişetoare.

Ministerul marinei t nde să creeze îa Statele Uaitf, o flotă diu cele mai puternice din luiiie.

ttristosv’a t ! . . . j

în viaţa popoarelor, flecare a i adu eserbătoarea învierei: sub o formă nouă — cu acela5? etern' precept al înoirei de primăvară! Nici odatl, în Istoria poooarelor, ca azi, n’avern mai multe învieri mai multe treziri la o v aţă nouă. Ani grei ai robiei secolilor evu­lui mediu, au dat naştere RenaUerei şi treptat c;viîizaţ:unei. secolului al 19-iea. Ceea-ce era un ideal pentru e- poca revoluţiei franceze, azi este o re- maş ţâ a ide lor prim tive de v aţă po- lit că democrat că Evoluţiunea popoa­relor şi a urmat desvoitarea, nu cu paşi ci cu sărituri gigantice. Pela v r e ­mea imperiului-lui Napoleon Bonaparte nu sân t numai 100 de ani. comparând cu desvo tarea istoriei popoarelor, din trecut, — c o mie de ani: într un veac, popoarele lumei s ’au zbuc umat în gă­sirea fericire! lor ş ( la sfârşitul vea­cului al 19 au terminat partea impor­tantă a operei prin înfrângerea totală a imper ai smulu napoleonian încercat di n ■ »o ■ prin lovitura uriaşă a domfaaţiunei universale de către poporul £eTm *ÎJ*

Ceea-ce Napoleon urmâr se la 1 8 lo a încercat Wilhe m al do lea în 1914 şi, după 6 ani triumful ideei de l ber- tate a popoarelor a fost complet, cu toate enormele greutăţi pe can a avut să le înfrângă.

Sub lumina Soarelui nou a„ înviat H 'ls to s aducând lumei c u pacea ci as igurarea viitorului câ nici când It- b»ftâtea u n ai popor nu va w J pu­tea fi iacStuşat^, »ub ori câte o p re ­siuni ar trai. \ y _ x

© învăţătură nouă, d f n u /ă , to n sacră principiul libertăţii - care ga- ggs’e îii simbolica Invier» cea mat s trălucită icoană. După cum peatra d? pe mormântul lai H rls to i n u pu ­tea fi p /ea g r e a c a sa n a fie ră s ta rn r tă de puterea divină a învierei, tot aşa uriaşele grăm îz! de k spcz î aruncata peste săm ânţa demnUăfe! omului n-au putut îm piădeca fa-^olţifca e! şî €reş td rea a tborelal trufaş al libertâţcilud viduaic.

Mii preiU3 de ori-ce forţă este a- ceea 'carc rcşsde la înd'vid şi csre chemată îa cooşclîo|n khacneşte sub n tîofrânaîâ putere, o olind piedecile uneori, zdrobindu-îe alte ori. Fiecare ins se deşteaptă la viaţi no v ă , îa- vi?ză din toropeala ’morţel su f îc te^ , d ip ă ca mii de ani a suferit biciul stăpânului şi a tras jugul carului pre judecăţilor unei lumi sar© nu pateu vedea mai departe de Interesele imediate.

Omcîlc© rezistenţe îa decursut lungilor ani so împotrivise lnvltrtiL Mesckinele lupte s ?e fariseilor fi tră ­darea lui lada ap s r mlcşurate^ ia ri dicol î a faţa enormelor sfoîţari d« a păstra lumei vech ', lumeţ de acem câteva z*3ci de ani, s tăpânirea U versului!.., Jad e ea ta Iul Filat nu pos te fi com parai! jodscăţe i precise necro ţă toare a tribunalelor acestei lumi, când in num ele unei idei, care se dovedise mincinoase, se ]?rifeau vieţi nevinovate , nu- a unui singur Iisus — ci a miilor dă martiri lup tători pentru HberUtea popoire lo îl

Cumplita lap tă , continuă p rin se ­cole, o simţim şi no). In sângele

tîfru.

nostru de foşti rob! sa? rnei na ţe rn streine, s'a perpetuat n?zu!nţele către libertate. Cn toate simţurile norsîre o dor m încă, fii'ndsâ nu ceea ce este realizat astizi prin unirea turor. Româellor est« Idea’ul no:No. Vrem urile gr «ele şt îndelungi de robire au sădit fn noi Scrnanfa celei mat dornice libertăţi, a idealei vieţi libere eStre o armonia so-iaiă ca;,e să adoarmă bentru ved astioririle şi să dea individulni dreptul liberei ssie dezvoltări, seîncătuşată de r?ra- judecăţi şi ne mpied^cată de nîzuieţi de dominare n^just ficstă.

C ătre această viaţă nouă, fn sâ- n-ol aceluiaşi neam sau cu alt-* n^a »auri împreună, îusă fără comuni*' mi:L prim jd o 3 tocmai a c e l e i li- bertăţî — prin cu ltu ri s u p e r io i r i în- dividîiyli, prla inobDarea simţurdo* noastri:, prio rid 'c#rea.nivelului preo­cupărilor fiecărui d in tre aci — iată ceea-ce vedem în învierea c a mare

r«'gâtită &n de ?n, .de Invitiite pe caro no* ie sărbătorim.

V, St. Iosif.

î n e ă

îmi cereţi câte-va rânduri pentru serbători. . M n,iV yNa le pot scr ie p en tru -o ă s e j b ă t o a r e ^ n t v «: noi tră im în c ă în t r o l u n g a să p tă m â n ă a p a tim ilo r .Patimi din afară, patimi din iâuntru. _ A n t r n aro inimă i . Po cele d'Întâi ie-a biruit ţ^ranul-ostaş^pentru c a /™

dacă ar area şi atâta minte cât să poată birui patimii» Iul e . l . di*

!ăUn Atunoi ar fi vremea bucuriei şi aş ave» mai mu^U apUtar. i* VA qpriu în zii» de fflorifîcare şi pentru oameni; răsoumpăraţi u . ş i p e n t r u Răscumpărătorul pe oare' rSigia noastrăm-1 ln!iţ.şea*a - d.o- camdatâ numai ca o mângăere.

$ î . « K ţ *

-Hristos a înviat!

M I H A I U ÎNVINS(Novembre 1600).

In toamnă, prin munţi de turme lipsiţi, P e’ngusta potecă urca Voevodul,Cu faţa’ncruntată şi cuşma pe ochi.In urmă-i veniau mohorîţi căpitanii.Şi norii sburau in fâşii fumuriiCa păsări de pradă spre-un câmp de bătaie;Cascade ascunse plesniau între stânci,Iar vântul urlând se-arunca în prăpăstii Zdrobindu-se ’n brazii cu vârfuri de lănci. — Toţi caii pocniau din copitele grele Pe treptele’n piatră săpate de ploi. Pădurile’n urmă cădeau în adâncuri,Iar zarea ereştea mai întinsă, mereu;Şi sus, când ajuns-au pe-un umăr de munte, Privirea’ntorcându-şi, Mihaiu se opri:Să-şi vadă coroana pe-o frunte neghioabă, Trădarea aripe ’ntinzând peste tron

O undă de crivăţ trecu peste frunte-i Şi păru-i suflă într’o parte: Prelung,Ca flamură grea, fălfăi şi veşmântul. . . înfipt sta în scări Voevodul, privind Ogoarele prinse’n zăbranic de jale Şi codrii pustii legănându-se’n vânt Şi drumuri bătute de ordii păgâne Şi sate prădate, biserici în jar;O ţară spre cer fumegând ca o torţă.

Oftă Voevodul cu fruntea în piept; Pe-obraji se lăsară pleoapele albe Şi lacrime calde pieară din ochi:Simţise pierdută sărmana-i moşit.

VWmile telegrame primite ne araţi- cm guvernul bu^gur, a autorizat w»®* nisterul âe ră&baiu să reohtwe în acl vd de de serviciu peofiţzrii demo­bilizaţi şi concediaţi din armată con­form tiautelsr tratatului de pacs.

Până în prezent oa fost rechenwţi 1750 cl3 ofi'eri cari suni repartizaţi după vum m m erte(t: 800 că ins tru i Uri la licee, şcoli no^ma e şl dz *ne~ serii în programul cărora se intro­duc* instrucţiunea nulitarâ obliga- tărie; &00 pentru form area în ca­drele noilor regimente de jandarmerie ca se înfiinţează pentru menţinerea or dinei şi 150 pmtru corpul silvio militar însărcinat cu poz'i podurilor

In cursul Ivnei Aprilm o m ud ee- ns fie ofiţeri vor" m&i fi rechemaţi în activitate. Â eşii ofiţeri sb site că vor servi ca im rmlori tinerilor cari conform tuol iegi vot d i ds paria» tmntt vor u^ma să fie incorporaţi spre a munci iiwp de 2 ani obli* ga farm pentru stat. Hap,

M a f r a ţ i i d i n S i b î l a

DIî! VlâdivoĂÎoc na sosesc veşti It® bucurătoare. Even meut le recente dîa Rusia, cari au culminat m r i s - tum*rca regimului guvernului Colceag, o - ra Inrăuîăut soartea miilor de p?i sanieri. D n contră afiăm, că în urma intervenţiei mîsianiicr statelor aliat« şi a Curcii roşiiamfirlcane prlsoaiirit 82 bucură de un tratament omenos şi sunt p iş i ia adăpostul mişcărilor revoluţionari?.

in 1 \pte?s, cari m avui loc, legiauea vânătorjjor români n a avut pierderi şi îa urma ordinelor sosite se fac pregătiri da reîmpatriere.

Ştirea d e s p r t re fm pstr ierea f ra ţ i lo r noştri pribegi a produs o bacorSe ne* maipomenită fn t o i te lagările de pri sonferi din t»iber'2. Bucuria 1« este cu atât mal mare cu cât^ li s’.â co munic^t vestea că la curând va £0 ii îa Prioţui moşteaitor Csro?,c i re are m isiune i dî a grăbi şi feli­cita re îm pa tr i trea prisonîerilor apir« ţinatori României în tregite.

Suntem siguri, că ştirile acesta vor c a a t r b i i de sf. serbători ale luvierii

| Domnului Ia m ângâierea celor ce cu a tâ ta dor i ţ i aşteaptă p e părin ţii fraţii şi copiii lur.

Cu suîietul cnpHns ci o mîstîcâ duioşie şi de o îufio«*«tă speranţă; în ioîo 1 und generale sch’mbârl a lum pronunţări cu acelaş* gâad de mai b.oe şi ca a '£'S»l credtuţă _ pezd ran - clnată îa p* t in ţ i unei a$?zari morale perfecte, păs trând datina su te lo r 'd e gea«r8|ii d n ^ in t a noastră * cre ţi i ' nessea comunicare întrâii pe ve.i în sofietele noa«tre: Hristos a în v ia t

H istos a fnv at p ro tru mulţimile umile, d?r c red tocioase tară ma geai in. dreptatea c« pe fitC-sre t> î$i cro- eşUi un drum tot mal lafg îe rapor­turile noastre sociale, ridicând pa f o ­care, oricât de obscur ar fi p r t n e x s ten ţa şi munca lui productivă, 'a demnitatea conştiinţei d^ om ţ i la valoarea rea!â pe care o are în fră" saântâfile n o a s h e de fiece zl.

HiiSîos a î ti viat pentru muncitorul din gni'ú al pământului, de coare şi bătut de ger, rob al silóra, dar credincios In eaia ce trebuia să vie — înstăpânit azi pé ogorul care-i asigura putinţa unei vieţ? omeneşti şl capabil sa*şi întocmească el însuşi orânduirea care-i convine, stăpân la el scasă şi liber îa ţara lu!, csre ca propneie-i j riîe s ajutat la schim­barea adâncă a oaienirti punând-o pe temeliiie neclâiinâte ale díepto|ii biruitoare»

Hristos « înviat pentru lucrătorii dela oraşe, trăiţi tu duratu l m adv şl strident al mafinSriilor, în sg ci te de îamyl fsbrlc^lor, istoviţi de^o grea şl tnţa lor de s

şine să înviem , lepădându-ae * • M * calele noastre sî expirând pu tera îc ia vi s ta veşnică. Cu suflete le îndoloşato de această mistică aspir^ţ e D^ a l n J « i , cu gândul ia o cât mal reală viaţă morală, spunem şi noi, cuprinşi ăo aceiaşi neostoită nostalgie moraU, Im* tu ro r celor ce şo fe r şl tu tu ro r t e l e r re D ădiiduesc o purificare eufleteaaaă,

sufletul cup ins de vagul mvstif U bliei

Hristos

eu

înviat l N. B tg â m # *

Cuprinsul:luhu Mania despre BG5t»eta Trtii*

gilvăntei*. . xN. Iorgct despre lunga s ă p t a u l a *

a Patimesor.G, B o g d a n Dalcă: Ioan Malor#sc*,scr ie re uitată. ' . .Dr. L Lupaş: A. D. Xenopol

pre acţiunea ideii de unita te n a ţ io « * » l U/sa: Limitele evului mediu./, Paul: Un păcat al rasei noastro Marin Ştefănescu: Pentru «nitate*

sufletească a neamului românesc,AT Bănescul Silinţe m aijt<c*i

ui «net cari pnn cOnşti-

Dlidailtate au izbutit să şi impue drepturile, inţslegâ'nd Jîu

î’aşt timp sâ-şî asume „fi toate o- bllgiţdle, creatori de prodoeţ a şi salvatorii di?la dfzasîrul economic si lumiî.

Hristos a înviat pen tru toţi urrilii şi toţi n ed rep tă ţ i ţ i cari, prîn noul Ineepnt de organizare a vieţii colec­tive, prm tr’o rep.arb'|ie mai echitabilă a bunurilor sociile , p rin tr 'o d re a p tă răsplată a muncei de to j te c* tego '

roâ*mai

Menii Prefecţi

riiie, vor putea , s i se ba cu re d tuti mai juste şi de-o v-s ţă

sp tă In noua fszâ. de refacere ş? da lâv'-ilre organică a statelor.

Hristos a înviat pentru foMe po­poarele robite până dănnăzl, ssupiite fâră c r s ţ i r t , persecutate fără milă, ;are prin voinţă lor unanimă şî*su determinat sortnele unui viitor de liberă desvoltare neaticgheîită^ n o numai a popoarelor luate la oi&ltă, dar şl a indivizilor luaţi în parte tranşând astfel definitiv şi punând bazele imufibiie ale unei conlucrări comune m folosui binelui generai a o memrei.

Hristos a înviat psntru top qb menii sî căror sufîet, pătruns de cre­

aţă mistică a Bibliei, naznesc tot mai puternic către o viaţă cât mal purificxtâ de greşelile şi picatele moştenite, creiâod în inuginsţia lor tainică rostarile unei lumi de dum* nszeUscă înfrăţire Intre oameni.

Hristos a-înviat pentru milioanele de dezmoşteniţi ăi soaiteî pe care o întocmire socială Inegală fi injustă îi ţinea sub ascoţişsl ncertător fl crud nl suferinţei şl care szí. m perspectiva unei valorificări practice a posibiliiaţel lor de menea utilă şi rodnică.

d3

N. a Românilor* O dobescn ş l

vru unitatea culturală (Legaturile dinire Al

ÍV. Drőganu: Cele dintâi traduceri-ale ini Coşbnc.

I Clopoţel: Democraţie activi,VitQ. şt. Iosit înfierea cel m*^« Prof. /. C. Panpr. Pe dealul Spini, N. Bagdassr: Hristos a înviat Versuri şi proză de A. Cotrnş,Vâl^

sau, Const. Asimlneî.M.Samarlnsa*», M ara B. B*iuleacu etc.

Traduceri de S t Bezdechi din terűtara greacă veche; Traducere dlil Voltaire de G. Oprescuj A vrM JW U * şi general Lüders, trida» de N. ».{ O ■cur Vnde,, critic din L* Fragment din România, poemă ae A.

C°Condamna'eas schiţă ds C as lsn 1 .

Muntean.

Adunarea generală a So», Crucea roşie n aţiona li

Filiala Braşovsensul statutelor

c. la 3 ja * .

peatrft

se convoaca ia pe ziua de 16 Apr iie a. ore p. m. în saia liceului ortoio*din loc.

ORDINEA ZILEI:1) Cuvânt de deschidere2) Citirea dârei de geamă

anul de gestiune 1919—2#.3) Aprobarea membrilor noaî co­

optaţi.4) D^scărc«raa Comitetului de l« s -

tionea sa, după aprobarea situaţi»«*!

' Avem onoare a vă Invita toţi » e » - brP să ia parte la această aduaare

Braşov, 6 Aprilie 1§Î0.P rez lden tă Secretară

Ai. B Baiulescu M« Popesm-Bogd**

Aviz

H ristos a înviat 1 înfiorat* da a a- d i n T r a n s i l v a n i a , prema »uferlajâ a Trimisului Domnu

lui, venit să răscum pere păcatele lu mii, ne simţim mai bon! şi mai blânzi şi aceleaşi sen tim ente de duioşie ne învălue pe tO|i unindu-ne prin fefor tarea ooaâtrâ comuiiă în năzuinţa d cac?rire a binelui ceresc.

H -is to i a înviat p rm sufeiiaţă, şl prin suferinţă o m m r a a în t re a g ă , îa momente de iac d t*te sufletească, în spasm ele suverane file a desluşit orizonturile clase ale unei c o n vie tu ri umana p r in h ’j ega lbare I. dreptul d ; v-.aţ ? al tuturor.

H istos a ' în v ia t ! Simbol al sufe r.nţel şi al trez rei cdâucl a popoa relofj îndeiUi l i rfcbdare p âo ă în clipa d n urmă, cu m intea necoutanit îa drep at» de pHnc>piile morale veşnice, sem n al putinţei de p e r fe c te a noa-

“ a tutu or, si c i nn memento

Au fost Lumiţi, confirmaţi şl deîe ga ţi prefecţi în Transilvania d nii Clement B^rbul la jud. Soinoc, D o b l ca, Adrian Pop«mu la jud. Mu^tş* Tu?ds, T o n u s Corn ea ia jud Odarh*f, Petro M U? la jad. Aiba de j o 4» it.- co lontl Vaier u N e a m ţi Ia Tâ- n *v i* Mică, Mihait R Sturza la ju4. Cojoc- na şi oraşul Cluj, Vasile Pop 1 jud. T rei Scaune, Caroî I. Baroul la Satul Mare^ N. Şerban ia jud. SâU j. ' AU V a sa la ju d Ci.ic, V. Meşter U jud. M aram ureş Andrei Micu la Târn va* Mare, ion Şerban la Năsâu-1, O jta - v an Vasa \ i Fâ^Araş, N C j r n | j ia j.,d, Sibiu, Albert Dorr l^ o? şui Si­biu, Justin M arşea la jud. Arad, Ro­mul Vcliclu, la oraşul Arad, Q Baiu- lescu la jud. Braşov, G. D -b le s Ic H unsdioara, Aurel Co m a la Timiş- Torontai, N. Z gre la jud. B ihur şi oraşul Offidea-Mare.

6. Vâlsan pteieiw k VBivsrsttatM «Ua a « | .

stra ce*adorm tj Înviora iui Hristos ne am in ­teşte s u de an rostul exisieaţei nofts* tr® efem ere ca tiaiu pământesc, d a r veşnică ca tendin ţă morală p en tm rea l izarea binelui suprem.

Hristoş a înviat, pentru ca noi în-

In vederea ; primului Cengrss al tu turor învăţătorilor rom âni dia R e- mânia Mára c© se va ţ lf le t in lMt 16 şl 17 Aprilie a, c. l& SucureţU, spre orientarea colegilor, cari v o es t g participa se comunică că plecsfrea din gara B raşov cu accelerata! va rl Miercuri în 14 î. c. Ar fi de derit ţ i în interesul easzei peste te i ca în* văţă torim ea în genere şi în sps&lal

din judeţul nostru, pe lângă ă e - legaţii oficioşi, să fie reprezen tată în număr cât mai m ire .

Însem nătatea obiectelor ce s e v e i per tracta ş ! a hotărârilor, ce e v s n ta s l s e vor sd u ce referitor la şcoa lă şi U vă ţâ to r im e în genere, pen tru u n i- formitate se impună o g abnică co n ­sultare p rea lab ilă , în c i r e sâ se ce* t m uaice to td eo d a tă spra ştire şl « e i - fo rm are şi hotărârile luate d s Co*« siiiul generai al Asociaţ ei noas tre generale , în şedinţa sa ţinu tă la CIiJ în ziua ds 6 Aprilie a. c. l a a*-Mt scop convoc deci — pe toţi în v ă ţă ­torii d .n judeţul Braşov la consu lta ­rea n rea aoilă, ce va avea loc Marţi in 13 1. c. (a treia zi de P aş t i) la S o re p. m. îa localul şcoalei p r im are centrale rom âne gr. er. d s băe ţl din loc. •

B raşov , în # Aprilie 192#.Ştefan Popouid

preşed . Asociaţiei j c i e i e n

mm,*

O A Z E T A T R A N 3 t L' V A fî I S i

P© D ealu l S p ir iiA m i n t i r i s i F m p r ş s H d£n 101©.

De prof, I C P a n /u .

Ne întoarcem pe cealaltă paris si venim iarăşi guc, în \â r f , în Deaftîl Spfrii şi se oprim ioculai îs nişte morminte,..

ţT« uifem îndureraţi, Erau !a un loc . t r e i m orm inte“ proaspeţi. N şte scâodori simple de br. d, în loc cie craci, erau înfipte în Intui galben, făcut movilă lungăreaţă. Era n irs cu c rd o n ceva pe acele scânduri. P® scâfidarlfa din mijloc şi din £ 'â rg a de cătră gradînH, era pusă Qâte o şancă de hooved, — erau ceva ofit^rî sau sergenţi — iar pe

^ ' “eea um dreapta de cătrâ restaurant, nu era afci o şapcă, era însâ scris ungureş te : „luptător român*, — era însemnat, regiir t st?il 61,») — poa* te v r’un p lu ton ier . ,« . . . Alăturea, dar dincolo de mezafcă, în grâdioâ, era o groapă laogă cu mai multe Baiaderele şi pe una «lin ele era scris ungureşte: 20 de luptători români.5) Mai In faţă, dar to t in g r ă ­dină,. era ran mormânt, to t el unui soldfet rom ân , poate eu ceva rang, se rgen t sau plutonier. Toate aceste morminte ersu acoperite cu cetină de brad şi cu fiori. Nu se făcuse nici o deosebire,«., şl m ormintele ostaşilor români erau împodobite.

Stăm gânditor îâogâ a :este ir t i morminte...

fir^u une le l in g ă altele, erau mal arătoase, erau dm plin presăra t« tu flori şi ea cetină de b*ad.

D e ii osul la colâlait nu este dis­tanţă ir are,... vre-o jumătate de me­tro. în acele m orm inte se odihneau tropurile fâ iă viaţ*, oaeie iâ ga al­tele, — foşti duşm ani, — dai,... nu-şi mai s trăpungeau in m îe . . se i a prietini* seră... Moartea este d /eap tă , moartea împretineşie.

înec puse să vină şi sită lume. Era tm oficer german, un cficer de h o n ­vezi şi alţi dol-trei streini şi mai

■ mulţi funcţionari s? şi. Se gâsiau eu toţii în vorbă. Ua §as is tori­sea, — Torbiau între ei nemţeşte,-“ d* #venirea lor“ în părţile Ardealu- Iu«, de cultura ad reă de ei prin Io ccriie acestea frumos se. E r a i des ­tu la exagerări. S 'a t recu t apoi cu v e rb a la luptele întâmplate în păr­ţile Bossire.3 Am înţeles, că honve­zii ac venit pe la Totaan şi Ghim- bav, iar Germanii, cu formid»b.la lor pu tere , pe la Stopinl, Sâopetru şi câ Româaii an fost prsn pădurea de* lângă Stejeriş, pe la cărărui dării, pe la Sprenghi, pe Dealul Spini, pe S tr a j r , pe Tâmpa, pe coama m unte­lu i cătră .Curmătură şi de aci mai departe , cătră Şeapte Mori, garp, **ltri Dârste, Sâceie şi In colo cătra

S ă tu l mc.f Românii ş 'as re iras peste Dealul Spirii, pe Valea Mircoaie, prin Faţa Boltssului, pe Livada Poşri? prin Br^- şove tb i s} pe măi departe câirâ Sâ eeîr, cătră Ş an ţ «pro Bretocea, pe îa Sănjorj şi Bazar. *%u fost k-pte mari îa tâm p u l deschis ş* pe deatori pe toa tă linia d?Ia B rtşo v încolo cătră Săcaime.,. C hiar şi foiftur tiu» B aşo- Yuîuî, p r in Groase?!, pe â gâ ş o a l a săsească de fete, şi prin e re le uliţe din ce ta te au fost ciocniri, în ăe iăd , lupte de stradă.

După atâtea i i rp re s in n i ’ şi lucruri v i s a t e m’«m coborât încet lacet s s i ’ara oprit la Iovul cu frumoasă p r i ­vire, d e-asupra gm uaz iu iu i sâse . Pe-o bancă văd cunoscuţi, o ra&ni de-al ncţtrl... Srau în ioc, . în t ru în v e rb ă cu el.

S ra judele P ă tre f Pop, cclonelnl Dr l a l lu M u r ? ş ’flnn,*) advocatul N. Garoiu şi Ia cápáiul băncii ,comer- s a i tu l Ioau Sabădaanu , fost p re ş e ­dinte i i »grem'ului român pentru co* jBtrciul levantin* şi soţia dânsnlul doam na El«na S Idădeanu , cerea, no peste multă vreme, a fost denunţată c i , la in t ra rea armatei române, a a- m e a t fiori în calea o&tsşilur §i Ie-a gU wb*n<B~aţj v i n i t “.**)

x) Poate sâ fie g reş?t • reg im entu l Aici s*a ridice! un mtmument de pia­t ră d i cătră lăutarul Dic G. cu ta ra ­tul lui, care cânta prin cafenele. Era sin fel da reclamă „lăutărească0, care dl* b u n ă i f iM á le-a pi na bine „ma- riBimoşiIor0 lăutari.

8) Mai târz*u s’a scris n t m ţ î i t ^ , că ar fi fost grăniceri.

3) Iu Grf^eta Transilva ilc i dia Ian. 1917 Nr. l i ş? l i e*,te publicat în trad u ce re depă „Brassói f a p o k “ un rapo rt despre reocuparea Braşovului, pe baz» nouţelor tfici&le maghiare.

*) Colonelul a fo it iochis mai pw urmâ, im p reu u t ca maiorul Vas it Popa şi Cu advocatul Io ou Lengem sub prstext că «a Mfr&teraizat4 cu o- fíeftrii români şi au ţrnut discursuri.

**) Doamna E ie s a ’Săbădeanu, des­tinsa presidea tá de onuare a reuniu- n«î fene iio r rem âne, a rám as áccsá lângă soţul dânşii- A p i l i t însă a- ma? »inspiraţia“ a?uid de a rămânea aca#ă. Nu psst» multă vreme, a tont d u iă intre bsionete, pis jos până ia gară şi da acolo cu escortă la Ciuj. A îndurat multe chinuri trupeşti ş* sufJet«şti şi, după* ce a s ta t , roabă*, înckiiă 16 Ioni ds zile, â fost co n ­dam nată Ia trai gni Mtemmţ%a.

Mult t i » p n 'am mai văzut-o A a- vut grele suferinţe, c a r Ie-a îndurat cu bărbăţie. Târziu d i toi a veo.t a* C£8ă Ia Braşov, a 1 fo it concediată pen tru râ teva zila. &á t k a ultimi is ceasuri Ia patul iubitului ei soţ, am ă­râ t şi slăbit... Trist cencediu, g rea moarte: băsbatuî ei a m u r i t şi astăzi za :e îa cimitirul din Groaven. D oam ­n a S abădeanu »eliberată îa f i re d sn temniţă, trăeşte re trasă, fără sgomot, tăcută, au v o r b i ţ i aici odată in pu-

Irsdfeiă m’gm simţit mal acas l , căcieram între cunoscuţi. . Le-am spus pe 'unde-ara rfnîbl^t sl ce~sm văzut.. Am v o /b i t multe... L e-im istorisit, rnai pe urmă, cele întâmplate Dumi* neea trecută, îo 15 0 : to m v r le , când am fost duş! în Pri nd îvtr» puşti, din porunca comisarului Hus^âr, că­ruia îi trebuia re voii ţie, fi trebuia u - cideri ca gh io ta ra? îi’ trebuia gâogo ' cu ori-ce preţ,..

Era ci-trâ cloci seara, Ne-sm d es ­părţit. Am plf-.at cătră casă, căci gşr era bîae, sâ firn de cu vreme ia cui- coşurile noastre...

Nid mai întâiaiâm şl altădată, din când în când, acolo siî?, re ia turnu­rile ce tă ţ i ş\ pe Livada Poştî?,.. era un fel de „css in â“ in aer' liber,, , stam de vorbă prieteni şî cu co ?c i) ţ , ne spuneam aăc&zuriie de tot fe!u!s ne îm bărbătam îu toate chipurile,... aflam câta o §ilre ro a ă . . .

❖? * *

Am luat o *a jo-j p-.? se rpeu tiae E m lume muUă la plimbare: ungari, unguroaice, saşi şi sa^te. E a sgo- mot şi bucur 'e , care-ţl m'ăr^a durerea

S işii, foane adeseori îa io m ă .ie cu oflceri german?,, vo rb 'aa pgitat, discutau ve^e*„.., erau încântai», erau fericiţi... Ce să faci, aşa erau îcnpre* jurârile, n ’aveai ce z ce: trebuia să tact şi feâ-ţi vezi d.; drum...

Muite perechi tinere, ba ch ar şi „bătrânfoare“ bâjbăiau pe toate că rărue: saşie c m e ţf îe c u spâioşii ger* mani se foţe!fg?i f'ivă. £ş1ti! SchiilfcrS£iilef>»|i co p ep tun ie scoase şi dorn oboare d? ‘

bine în h rrba Ua- şi a lui Göihe, of; eri

vo? biau„ §e: , b :onde şl b â a d e “,

ve;?ei, tfde buoă seama*, des pre grozăveniile răfebo ului i ro n d ai, ca o?orile lui ne ifâ 'ş i te şi despre... succesele -.ras >eî germ au©«. Era bu­curie pe toate cărările pe toate po te ­cile...

Ssşii e an Ja largul lor.... venise Falkenhiijn „c’o falcâ’n cer şi cu &lta pe pământ* şi s r râa io i t Af- dealut f iu n o s , ţara b inecu^âata iă : „L^.nd des S ig - B * . . .

M ân d n a Kăşsior era Ia cslm e, — lucru de explicat, ■— erau şi ei ger- mani, e rau ace laşneam , aceiaş sânge.

Am gjuns a c a s ă . . Erarn obosit... M’«m a ş t z i t p s im scaun îa o d iia mea,... eram s i r g *r,... ma uitam prin fereastră ia norişorii st.b|ire?, ce erau resiâţitî fa fâjii iung^r-ţe 'd e a s u p ra Tâmpei, deasup ra Goriţei şi mă g£n~ d fam ia toate, câte -e văzusem azt, pe unde am cmblt-ţ, pe Desmi Spirii... Aveam îa sofis t aşa o u t mulsă mire vagă,... ceva nedeUuşit,... ceva ce raă ap âs t , împ&r'câ^ml împiedeca răsu ­flarea...

Dela o vrem e m ’arn culcat... N5am patu t a d o rm i ... m ?am soi svărcolit până dt pâ miezul KcpţU,., Eram b u i ­măcit, . Mii scol din pat,... a runc ochii pe afară: s?nin, cerul plin de ste-e....

D e-odaia tresar«... Tunurile gemeau sini*tru în deportare,... un ecou ae- plăcut, — cu deoseb-rs no iptea, — ca nişie strigăte nrkioa&e de bthâ,... «gias de buhă cob io r“, — se părea, ca se aud îo partea Goriţei, —■ ne* iiniştea n ă cuprinse...

Infr’uo târziu d u p ă multe tresăriri, sm aţfpfr....

Pânâ dormi, îiî u-fl de tine... . Ia mom entîi! pîi m, c ând ie d t ştepţi, p ână n ’ai făcut încă ochi, te simţi b»ne, ţi

"se pare, ca ai-trec t peste năcazuri,... dar cum dai faţă cu realitatea,..« în­cepe d n nou apăsarea sufletească, ca re te omoară....

M'am dt şlep ta t 'atînafnesfa.Tunurile îacetaseiă.... SI ă aii am din

pat ia cerul albastru. L a c e s fâ m ts t ră ­lucea frum os deasupra . dealurilor,.., alba lu aă plecase In calea el...

Era linişte pe&te tat în natură,... numai sufletul nostru era turburat...*)

biic de saferinţela ei, această ad e v ă ­ra tă martiră... Oare s -su trecut toate fiOii.e din Iu®c?„. Nn mai gă&esw pe un de-va p ă t r a t e „framos* pe cari un «suflet buc» eă le Ifga b in’şor eu o bentiţă tricoloră şi l i o '„ a n u ­mită zi*, sâ- i Ia presin te martirei noastra şl sâ-i sicâ: .Muici amintiri psalm amari suferinţe*.

*) Se ştie, m la încoronarea regilor maghiari se făcea înB jdape& tao mo* vîiă d î pământ, sd as din toate ju ­deţele Ungariei. F a acea movilă i e suiau regsi călare şi „am enin ţa o cu ^ b i a în patra părţi gie lumii. Un o* biceiu foarte măreţ ia vremea defde* mult. A şa s ’a fâ-:ut şi la î ico ro iia rea ultimului rege C i ro i m\ lV-îea, l i 80 Decemvrie 1916« — Din j a de tul Bra­şovului &’a t t in i s pă«>âat d'n cinci Jacuri... S’a lu a /p ă m â n t din vârful Tâmpii, de unde sV fo s t dărâm ată de către sem ata ro m lh ă statu ia 1»! Ar- p id ; dela frontieră, din V^lea T im i­şului, de pe lângă monumentul hon» vezi ior, câznţi îa 1848; deia gsra B ar- tolom^iu, unde a fr»st o mare Icptă »n 8 O-tomvrie 1916; do pa doatal Sâmpetrulai, unda a a fost aşezate tu- nurlie germane în lupta de lângă Braşov şi, îa fine, de pe Dealul Spini, dela mormin eîe eroilor, căzuţi io 8 Octousvde «9 ^6.... S ’a su it eu caiui pe a ,ea m ovdâ ultimul -rege maghiar, Habsurgo? Cerol „să calcă ca copt* tete calului pământul ţânîsHle. o idas imperialistă btraşnică ca .s tăpânu l* SE-şi calce fa piciogre „popoarele sa le44 Se vede îa ?, că p i m a o t d locuit de »oam eni0 s ’a c lă ta a t In acel moment sărbătoresc, c a d mai târziu, regele maghsar s’a făcut nevăzut — a tre­buii să plece pe jo*, — ziee-se --- dut â i id u - Ş ! de căpâsiru fa ln icul'cal dela îacorouiirc.

România- - Fragm ent —*)

Din această bae grea de sânge,Cu trupul cald, împodobit da rant,Tu ieşit-ai renăscută,Plină de orgoliu şi tărie,Românie!. . ,

Frântu-s’au de-odată ca prin farm««, Lanţurile celor obidiţi şi drepţi Şi de-acuma plină de nădejdiviitorul de-aur îl visezi,Viitorul de-aur îl aştepţi

.Ş i cu fiecare zi ce trece Şi cu flecare zi «e rine,Creşte 'ntruaa,CreşteUriaşa ’ncredere în tine! . . .

Inceput-a munca fără pace Cu’n avânt necunoscut păn’ »m, ia ilori-ror codri noui de braaâ Pe culmile- măi*ete ce sraprind,Sub diamantele de rouă,

La soarele de foc al rrem ii nouă Şi pe drumu-atâtor bieţi nomaai Creşte-vor mărunte, albe sate,Case ce-or închide mulţumire«Şi dela puzderia de vila Luminoase, fericite şi cochet«Ce din creerii Carpaiilor coboară Şi _ s e n tind superbe pân’ la Mar«Ş i‘pe Mureş şi pe Tisa si pe Olt,Păn5 la Du năre şi păn’ la Nistru,'Intre mii şi mii de-oraşe şi da sat», intre scunde case şi palate,Să lucească pentru totdeauna,Roditorul soare al f ră ţ ie i . . .

Atunci, atunci,In larma arzătoare-a asprei munci.Prin ţara,In care pluguri de-aur tae brazde-afunde Suo cari sămânţă de izbânzi s’aseunde,Pe gesurile înmuiate ’n sânge Pe unde,Ş;-au măturat atâtea rechi, sălbatic« popeai»«Şi-atatea veacuri nefiinţa —Prin ţara dulce-a mea, ’In care fete cântă-aşa de trist Veghind Ia tors,De par că ţoate-şi plâng de ani şi **.i Iubiţi! duşi, ce nu s’au mai întors Drn jalnicele ră i transilvan«*.« -—•

Prin ţara asta, ,Prin case văruite de «urând, /Să trec, s’ascult,i ’emei ce torc şi coaseŞi povestesc, duioaseDe vremuri de d em u lt. . .Şi să privesc dealungul p# uliţele albe,Pe uliţe prăfoase,Copiii iuţi şi veseli,CopiiiNeogoiaţi, nostalgici şi frumoşi Cu ochii dulci, înduioşaţi şi mari Ce par’că ’ngroapă 'n funduri!« l«r On dorMărit de negrşite duioşii,TJn dor Pe cara niineNu-1 va putea vreodată tă lm ăci. . .

Să-i văd, să-i urmăresc cu ochii vagi, Jucându-se pe stradă de-a ostasii —Eu fiul,Eu nepotulDe’ntuneeaţi, de îndârjiţi iobagi. . .

Prin satele acele,Cu toată sărăcia libertăţii mele,Cu pasul greu şi sec,Să trec,Un călător pribeag pierdut, ^Un călător,Fericit de liniştita fericire-a Io? . .> «

S’or frământ* !» t««*e,Mânate răzbitor,Mânate erunt de râr*a sps* t«t m ■ « i

. fpoat« . .Şi dorurile noastre eterne neîmplinite — Trufaşe, fascinante, titanice ispite,Ce sufletu’n furtună şi carnea ne înfaşe S’or opinti sălbatic,Vor sângera ’n avântul spre lucruri uriaşe, Intr’o ne’nfrântă, vastă, sublimă freneziei De dragu-ţi, — ROMÂNIE!

A. Cotruş

A î n v i a t d i n m o r j i . .

Târziu . . . E no ap tea învierii . . . De vreme, spazmurile serii A u dăn suit B olnav şi trist,Lui CristUtr en ia de ’ngropăciuns.O n o ap te neag ră de tăciune

j De pe ’nălfimi, uşor co b o a ră : Pe trupul ţintuit de cue

Al celui ca re n ’o să m oară Care a fost, v a fi şi nu e.

S a cetluit cu plum b şi ceară Şi s ’au postat i ru fa ş de, pază*Gardiştii farisei, şi-o sea ră P e g roapa Ipentru veci închisă A u aşteptat, râzând , s ă v ază M inunea ca re-a fost prezisă.

î A| A plâns Maria, M agdalena | Şi losif feciorescul tată i A p lâns cu ei -şi lum ea toată;

Toţi cei chem aţi la conştiinţă Au p lânsP e cel milos, şi b lând, şi bun

l Cel ce de to|i ca alt nici-un

i iubit e,

Păstorul turmei flămânzite De dogm e noi şi de credinţă.

I1 Şi n o ap tea s a lăsat greoaie.( in b ezn a ei Golgota za ce

jPurtînd a zilei ra n ă vie.Tăcere e ca în o d aePe cîmp, pe munfi şi’n depărtare .In nopţile d e frămintare iă c e r e a ’n inimă preface încrederea în necred in ţă Sperenţa dîrză n desperare Şi veselia ’n suferinţă a i ă c e re a nopţilor c o b o a ră In sufletele chinuite Tanîastice căldări de sm o a lă .

— „Dar a a c ’o f i ? “„Mi-e frică m ie l . .“

— „D acă v a fi ceva s ă fieEu^ plec, s ă ştiţi, mi*e dor d e - a c a s ă “ ~ «Eu simt în suflet îndoială,

; L n gînd în creer greu m ’apasă.. . Nevasta mea, ah , căpitanul,G rozav ar fi, grozav... m ă ’n şa lă l . . .“ —- Eşti prost... şi-a vrut s ă riză şeful. *^ar rîsu i îngheţă pe buză.11 in imă îl a rde gluma Ca o sp u ză

Sub ploile-ţi fecunde ce-s de au*,Sub roua ta ce~i picuri de argint,Sub soarele-ţi ce pâine albă coa*«,Nepoţii furtunoşilor voevozi Mâna Sntins-au celor din colib*Şi ’n tr’un vis eroic, lndrăsneţi * vîm preună veseli semăna-vor De-azi sămânţa unei noui vieţi,Sămânţa fermecată ce-o aduce0 flacără mai splendidă ca toate1 n marşul vast,Tumultuos,Sublim,Biruitorul marş al om enirii. . .

eMugi-va ca o mare furioasă,va respira cu to ţi plămânii-i aspri, e*eateri\ iaţa multitudinară p re tu tinden i. . .

Ca nişte piramide trunchiate de lu riaai, Iutr’un sublim deşert,Sub soarele-ţi cu raze dogorătoare, blonde,ln aeru’ncărcat,Visează-un vis titanic,Visează’n zarea aibă poporul tău de s«*d«...

Şi bogâţii_ imenze spre graniţe se du«,Pe trenurile tale ce şueră profund,Pe sute de vapoare . . .Se duce ce-i caduc,Rămâne ce s mare,De preţ,Nepieritor;Rămân s-aprinsa via!ă a ăstui bun pejtor,Pentru-a creia comori,Pehiru-a creia minuniDe lucruri uimitoare, de frumuşeii suprem«...Pe şesurile (tale,Nemărginite şes ari nostalgice şi gras®, Strălucitoare coase,Puternice, uşoare, halucinante coase Vor fulgera la soare . . .Bărbaji^ronzaţi, eu braţe, cu umerii de fier Şi iuţi, yâiijoşi voinici cu ochii de copii Culca-vor brazde grase în soarele d* foe,Cu râsete şi glume . . .

Prin holdele bogate Bărbaţi, femeiŞi fete cu roşii flori în plete,Aprinşi par’că de-o aspră, eternă sănătate, Din zori şi până’n sară,Vor secera cu spor,Puternica fărină a caldei pâini de mâne.

Clădiri ameţitoare de piatră şi de fier, Ciclopice-afumate, fierbinţi sgârăie-cer,Ale enormei munci fantastice palate,Prin zeci *i zeci de vaste cetăti electrizate Vor înghiţi dimineaţa spre-a libera’n amurg v or înghiţi ’n amurg spre-a libera în zori,

, Atâtea milioane de aspri muncitori,} Cu paşi de împăraţi, cu ochi fulgerători, i Cu braţele ca nişte teribile ciocan®,

Cu piepturi de granit,Cu inimi largi, profunde ca clopote de-alamă Cu creerii vulcanici. . . ;

Pe Nistru ’ntunecăt,Pe Dunăre Ia vale,Cu ’ncărcături imenze De-atâiea bogăţii Mii şlepuri româneşti,Şi splendide vapoare,Vor luneca sub soare Dm porturile noastre măreţe, opulente, Departe, mai departe,Pe apa Mării-Negre,Spre ţări necunoscute,Spre magice, aprinse, visate continente. . .

Şi inimile noastre eu’ntregul foe al Ier

*) Din admirabila poesaâ Românim apărută zilele acestea în «ditura Gmantei Transilvaniei la Jiraş«v.

Un bubuit, apoi cutremur.Un fulger şi o lum ină m ică C oboară ncet. Nu-i prim a o ară A u m ai văzu t aceste sem ne C ând cu oţet îi adâpară .. .Se d uce unul, aliu n tremur Îşi v îră faţa în pămînt Alt pe mormînt Se p răvăleşte şi cu toţii A dormCum do arm e bolnavul pe m aaă Sub cloroform

Tirziu de tot,.. Se face ziuă.O ra za vine s ă încă lzească Ogoarele scă lda te n rouă,Ca o solie să trezească Păm întul Ia v iea ţă n o u ă — Amin, amin, evrei, zic v o u ă S a împlinit de -acu m scriptura P recum s ’a spus,E 'prim ăvară; flori se -sş tearnă P e dealul pustiit de iarnă...A înviat din morţi.; natura .

A inviat ISUS.

2?f. 6 . S*>m eirine6nu

do S9&OA

ş t m u l ţ i m e , t i p u b l i c ă , .

Tuturor a ţe lo r mari-a?moţi don*- torl, cari a« contribuit cm sam e -ds b in mai msri um mai mici, cm ocf» zia petreeeie i poptraf* a »Tinerime! roiîiâne de pa C oasta“, le exprimăm

pe acaa i ta caia ce!# mgi -căldu­roase m u’ţt miri.

Dia venitul cura4 de S470 cor. al ace -k i Petreceri, o parte «'»a a lăm - rat la fondul societăţii, iar se via de 1700 cor. s a u îm p li ţ i t pen tru copii orfani, ai că ro r tata au murit pe cam- pul de luptă s:>u refogindu*se şi au fo'-t m em brn ia s o d e b t e a Costenilor.

Braşov, 9 Aprilie 1920.Comitelui.

Din Z â r n e s t î j

D espărţăm ântul Z â rn eşd al A^#- ciaţiunii a rae je rză in Zârneşti o isstrecere cu producţie teatrală îa zma do 12 April, (a doua zî de Paşti) îa sala hotelului comunal.

începutul ia 8 ore ceara. Preţul dc tntrare: Locul I. 20. — Cor. Loc ii 15. — Car. Loc. III 10. — Cor. Venitul e. te destinat pentru rnia- ţ inerea „C^sei do cetire* din Zâr- ceBti.

Programul: I. ^Ş -zâfoarea“ de D -sa Maria Popesc*?. 2. Declama- ţiuni. 3. »Cunositate fem eiascâ“ piesă în 1 act, iceallsată de D-na Mar a Popescu. 4 Dans.

S iut invitaţi a l’ja parte toţ membrii Aso::iaţiunii, pre um şi ioţi oamenu de bine. invitări ep s - ciale nu se fac.

Dela revizorától şcolar ai Joaeiüiöi

N.-« âiSU9â0.

C o n v o c a r eIu bszE ord na;ui circular a 1 Resortului cultelor şi iusfcractiunei

pub 306 Nr. 7029 din lb Martie 1920 am ouogre a convoca conferinţa generală a corpului di tactic prim ar rom ân din judeţu l Braşov pe zi- ^ele de 5 şi 6 Mai st. n. a. c. (Mereuri şi Joi) în oraşul Bra?oy (sala festiva a iiceislm gr, or.) eu urm ătoarea

P r o g r a m ă :I. Mereuri io o Mai a. m. la 9 ore:1. IuTOearea Duhului Sfânt în Biserica gr. or. rom ână din Ce**

ia<«a Braşovului,L a 10 ore :2. Descinderea ccnfar .n ţe i dm partea regizorului şoo^ar, discurs

d esp re : Noua epocă a învăţăm ântului prim ar în Dacia superioară.8. Cuvinte de salutare din partea reprezentauţilor" institu telor

şcolare, a bisericilcr. a au torităţilor de stat, a «ooîetăţilor culturale etc. îuvita te la conferinţă.

\ II. Mereuri In 5 Ma i p. io. la 3 ore ;4 „Reform a şcoalei prim are şi mijloacele, prin eari ea poate de­

veni m ai fo k s toare şi mai iubită de popor* de Yitsilie Ivan ?n^. dir Satulung. R aporto r : Sa va Luca, înv. dir. Satu lung .

5. WŞ o îla de repetiţie şi şcoala penam adu ţi, neces ita tea si or- gan zarea lor în mod practic“ de Vasil e Mi cu dă, înv. dir. P u re i reni. Raportor ; h an Bogdan, înv. dir. Z zin.

6 „Şcoala naţională d o p l concepţia Decretului Nr. 13S69| 1919 dat de Resortul de oalta şi instruoţ-e publică* da Romul Orisfcolovean, înv- dir. Râşnov. R aportor: Vartolomeiu Tipeiu} înv. Râşnov.

III. Jo?, în 6 Mai a, m. (ziua de sf. G-heorghe) la 9 ore :7. Asistarea in corpore la serviciul divin în biserica sf. N ied a e

dm Şcheii Braşovului.L a 11 o r e :8. Program a analitică oficială (cr;ti* ă pedagogică) de Radu Pxişcu

înv. dir. Braşov. R ap o r to r : E uger ia Grebli? înv . 'B raşov .9„ Chem a:ea învăţă to ru lu i în noua epooă a şooslei primaro şi a

s tatului rom âneau“ de Gerasim Popa, înv. în Cristian. Raportor: R ;tau C’o=m«i, înv. dir. B r şov-Stupini.

IV . Joi, în ^ Mai p. m. a 3 o re :10. „Războiul pen tru un ita tea ua ţ ionelă“, lecţie practică eu elevii

da ela&a V -V I de Ecaterina Grebîiş, înv. Braşov.11. „ învăţă torul în serviciul nevoilor noastre dela ora^e" de Ioaa

Pascu, înv. dir. Codlea, R apoîtor: Ioan Păcalâ , înv. Preşroer,12. Diverse propuneri, cari trebuese îna in ta te îa scris nană în 2

Mai la rerizorat.nl şcolar. FN B, Toate temele precum şi rapoartele asupra lor t r e b u e s » pre­

g ă t i te în scris şi înain ta te până la term m ul de 2 Mai in c lu d v Revize- raiulai şoolar, care le va analiza d mpreună e?i comitetul seepei ju deţene.

în vă ţă to r i i vor primi pentru partic iparea Ta eonferin iă d^vrn teta! de 15« coroane.

Braşov, în 6 Apriiie 1920.

P. Danrevizor sceîar.

atnl România Eesortnl ie MifieNr. 8097/1920. Pres. Just

Concurs ■Consiliul Dhigant Rcsor u-

Justiţiei scrie concurs pentru împlinirea umjătoarelor p os ­turi de a serviciul di compturi;1. îu clasa Vfl d • salarizare,8 în clasa VIII de salarizare, 6 , îa d a sa . IX d e s a la r iz a r e ,2 . în claia X de salarizare, pe lâcgâ salarul bugetar, a* daus de răsboi şi indemnizaţia de chirie primea-* funcţionari aatiai din clasa VII 1800 Lei, *’asa Vili 1400 Lei, clasa IX 1010 Lei şi clasa X 80J Lei un adaus special, Sa refere dela concurenţii din clasa Vil-Vlii şi )X praxă dela ca­reva contabilitate de Stat. Con­curenţii au sâ anexeze la ce­rerile înaimate uraîătoarek documente:

a) Testiiioaiu de maturitate (bacalaureat)

b) Estras din matricuîă, e) Audiat medical.d) Testimoniu de contabili»

tate de Stat.•) Certificat de moralitate şi

ca cetăţean român. Concurenţii cari nu au o-

saminoi de contabilitate ds Stat dar au praxă la careva serviciu public vor ii anga­jaţi numai ia acel caz dacă se supun la es -menul amintit îo dec ir sul unui an.

Funcţionarii de Stat, cari voesc Bă îatre în servicial jos- t ţ ei vor fi angwjati numai Ia acel C3Z dacă cererile înain­tate şefd compelet ţi îşi in ­troduc învoirea la trecerea în Borviclul justiţiei.

Cererile suot a se înainta până la 15 Aprilie 1920,

Cuj, ia 27 Martie 19 0 Resortul de justiţie .

2—2

România, fudecăitiia de Qco!, Braşov.

Nr 3840/1920.

Publicaţiune da licitaţieSubsemnatul funeţionar ju­

de cătoress aduc prin aceastal i cunoştinţa* d obli e l că !n uraîa de.isului Judecătoriei de Oco), Braşov, ce numărul d& mai sus referitor la cauza Czell şi Frank şi In favorul lui re- pre entat prin advocatul Dr Teilmann ©skstr în contra i ieners Eosa până la suma de 38 Kor. 58 fillcri şi cc se va vinde prin licitaţie publica în urrna esocuţlel efeptuite în ziua de 21 August 1919 mo­bile de casă pretine© la succa ISO# coroane.

Pentru ţinerea acestei lielta- ţioni subsefnnktul funcţionar fixează ziua de 16 Apriiîe 1920, ©ra 2 d. p. m faţa io- culol Braşov, strada Orfanilor Nr. 13 şi invită Ia aceasta p® toii doritorii de a cumpăra, observând că obiectele men­ţionate ce vor da celui ce o- feră n ai mult, pe lângă achi­tarea în nu mărar, în cae de nevoe şi sub preţul cu e-ue au iest preţuite.

Brsşov la 1 Aprilie 1920. Dr. lellmann Baker. leiif Pep.

adv. , oficial.

Hiifft&îit11! ds repertori iiH idUIl di o perl şii iS Ea^Scenă. Pielegeri m limba Germană, Fr^nccxă, ItaLană şi

'Rusească. Prodate d© D-na 1 W Z A f f E S C - U , Maestră corepetitoare dela O o era Ro­mâna şi Domnul V& BIS A 18.

Laureat ds Ia Con- servatoiul din Paris, Bariton dela Opera Imperială din Mos­cova, şi Prim Riglzor al Ope­rei Române din bucure «ti.

înscrieri : ore e 7 — 8 p. rn Ia D*na Leny Zanescu, Bucu­reşti, B-dul Elisabeta 37/II-Iea.

1— 8

►

>

p -

►

>

Kaliisft M ntonC a s ă s l a e i ţ a , Str. General Manu 22.

Yeehidl şi ©unoscutui magazin de manufac­tură şi galanterie „en-gros'* posedă Stămluri, americi, Zefiruri, Şifoane, Madepoloane, bumbaoe şi alte diferite ariieoîe de manufactură cu preţuri convenabile, produse ale fabiicelor engleze, fran­ceze, italiene şi americane. 1— 75

<3

<4

<

<1N

N

à A , 4 4 A ive-

Mfc 7 S — I M P....... ' mwiw G A Z E T Ă T R A N S I L V A N I E I

........... 11.1 ....... , . . .JIJJ 8 in Ml W M

Alfxai «tru Xenopol n ’a fost numai Kn cercetător istoric, ci şl un Nosof al istoriei, având o frumoasă co i- c e p je . idealistă despre forţele prin a căror nrsfârşit de complcxă şi perpeh ă conlucrare decurge procesul

. vital în desvolfsrea istorică a ome­nirii întregi sm a wiei rifţ 'uni siri- gurstice.

El cons deiă ideea ca una din torţele principale ale istoriei. Da aceea a ă d u n s e ş te că vohsţiunea genului omenesc s ’a eftvâişit ps ts* renul ideilor*. Faca îm ă distincţia, că nu toate ideile au cceesşi însem«* n u a te socială. Numai acele idei, cari sunt împărtăşite de un grup mai mult seu n a i puţin în iîrs al genului omenesc, pot deveni adevă­rate foiţe ale istoriei. Astfel ajunge XiRtpol /a coi:eJuziunea câ revo­luţia cmcn'rei se face pe terenul ideilor generale obiective, id e i ,c a re «au naştere faptelor sociale?.

în monumentala sa ooeiă „I io ra Românilor din D^cia Traianâ* că wtand să lx?ze timpul, de când a început ideea unifăi i politice să ac- ponfze ca o foiţă prircipală a isto­riei Eo&sfre naţonale , face Uîmâfo3~ rea constatare: «N imai când Ro­mânii începmă a întrevedea, fia şl num ii ea prin o zare, istoria lor de fâ n ă atunci ţi cu noi cm ă prin câte puncte comune ea s s a se g m ă n i ; când s,‘mţ!iă tm plându se cu toţii, şi fără deosebiie de ţa-a pe care o locuiau, de acelei şt gândiri, la fan­tele trecute ale întregului lor neam; eând simţiră ch'tul ctl p u te rn e ' pe care 1 turna în suflet smintirea unor suferinţi purfete împreună, se născu la ei dorirţs tot mai yje de a duce Şi înainte un irsiu ncdespXîţif. Atunci s t r iu u ideea inii el politice, din s te is l i r ea ei pusă pe timpi*] lui M aieu Basarab şi V sile Lupu, u- «irea inteketualg. Deocamdată ea st ânse în un s rg a r corp numai •ele două ramuri răşchirate d?n poa­lele Carpsţilor, fără a putea lega ex-stenfca lor de trunchul cel pater- aie iămas dincolo d i piscuri. Dacă î i s ă desvoltarea i ©poarelor ts ie fa­tală şi dacă închegarea unităţii na- jjionale este tendinţa obştească a timpurilor viitoare, să trăim ca con­vingerea Mancă şi mstromuiată câ va runa c d n a oara mult aşteptată, c â rd mm ginite statului vor tădea împreună ca acele ale poporului român. Acesta să fie idialaî, cănă care să tindem ţînia noastră pe pământ!» (vo i\ v r m «*). v

Iar în t l t loc vo,bind

ideii de unitate naţională

*m-despre .... portarţa că ţ'ior bisericeşti ş-i s cro- niearllor moldoveni din secolul XVII, scrie: «Cârd se traduc şt să tipâr se acuma cinţi rorrâueşti pentru învăţă­tură biscriocăscâ, ele sCnt îndreptate eâtră tot poporul acela ce putea să la cetească în accas’â limbă, d-ci căt-â tet popotvl românesc. Aşa Vaiîaam mitropolitul Moldovei gf'ăeşte în eu-* vântul său din Cazania tipărită în 1643 „fitrâ toată semirţia românească, d o ­rind dar şi milă şi pace şî spăsenie u

I O A N M A I O R E S C U

n e r

O scriere uitataEst* Mc lela u und Maladiei, p u b l i ­

ca tă în Das Staats-Lex kon du K. v,E o t teck şi K. Welckc-r. B iografia lui I. Maiorcscu de N. Bănesou şi V. Mi ha i le scu n u © eunca#te, deşi tşfce aşa «le., begafeă şi mare. Daci i reb o e s’o punem în «videcţă.

Seri ere a — din 1863 — *’a publi- • a t în ediţ-a a t re ia a lexiconului, la 1864, p. 158— 174.

— I. Maioiescu începe cu o d ig Ti­t r e geografică economică* şi statistică, în trebuinţând resultatel© dela 1862 ale biroului statistic rom âe.

Vorbind de E o trâu ii Is irifiii I. ,ţf. le cau tă © oric ine naai vecha decât ecuparea Daoifi (citând pe Tbuu- maiiB ţ i Yellejus Patercuîus).Reia t!v îa stingerea ior t epta tă citează pe Ireneo delia Croee. Odată îi numeşte şi Ilii O'Roriiâni.

Macedonenii eunfc T raco -vkh i sau Traco-Hcmani. I. M. are despre p u ­te rea lo r de resistenţă vederi optimiste.

Daco Românii sunt cei din d reap ta Dnniri i (vreo 800.000), şi din stânga.

T o a te ramurile au o limbă, cu a- eeiaşi morfologie, aceeaşi gramatică, acelaş fond latin, pe oare a tingerile cu străinii n*i l-an pu tu t de. figura a - ■ tâ t , îocât fraţii să nu se mai° poată înţelege, cum d. ex. nu se înţeleg La­tinii din Vest.

Cei m ai vitali sunt, fi rea te Daco- rem ânii, ou cara I. M. se ocupă a- eum s ai em ănenţit, Fap tu l câ din secolul IV până îa sec X au înghiţitaţâţi străini esta o d o v ad e d e putere» num m c â a rom ânism ulu i: Eut^apius (TOI, 6) a spus adevărul I R om ânis­mul a învms, d°ci el este originea nosetră, r u daoisixu11

Bărneşi aici, am dat cultură ve .h e pop carelor care treceau pssto noi ori la mox (Qibbon, I, c. XI) de ex. Qoti- le r (cuv»Dte in Ulfilaslj Se citează şi Jo rn a n d s (c. 5). Când veniră Unga­rii, Boi ©if ni constituiţi în st&te a ic' printre Care, peste oare veneticii»

Estul şi Sudul Daciei î.;i independ*oţa; hi parte ca*

arhivele Visuei). },Din cauza iendin ţei lai de a uni pe toţi Bomânii rfimase erou! de pred ieeiie al nat

eiîu*

se aşezară

Cv

r m i !• • • i—>nce,paaăce se desvolta Muntenia şi Mol­dova, în veac cri la X I I şi XIII. H ain Negru a existat: 1215; Dragoş a t re ­cut ca consul îu Moldova (1293).

: .v Urmează o scurtă istorie a prinei- i ^ ^ t l e r , cu reliei'erea domnilor mari, ® ) e l o r strălucite. D# ex. Miiiaiu a’ 7 ^ P • • a o i e pân ' ia Tisa (Bisseliusi

Progresul principatelor â ]u ‘ re anii 1838—48, I. M. Ii explică prin gia nemuritoare, numai aţipiiă, nici­odată m oartă“ a poporalul.

lo o u l istoriei moderne, este ant’~ rusesc şi anti-boere?c. Insa, « a ad­ministratori, laudă pe S t irbd şi ©r. Gliica. ia conflictul dintre Al. I. #uza şi parlament I. M. ţine ou Bfo?;x-a gu­vern a iui constitu|i o a ; “.

Pentru, a semna*a puterile iă ii I. iyl. adaogă, apoi, o descriere a minis­terelor cu to t ce atârnă de ei©» Des­crierea fe razsmă pe date foarte a* mftnunţite.

Tendinţa descrierii a fost ca pro­gresele realisate să se va-z8. In ucele privinţe tăcuserăm chiar progrese rc- marcabjla. „Inaiote do toate se în* t i tde cultura; de curîod, deşi îa mij­locul luptelor, literatura create ia;ă?i repede; presa este liberă; cultura po­litică ?e întinde, Dsacuţd'e la mesa­jul din a :es t an au p o lus ogurprir ză- tosre bogăţie de idei sănătoase; par­lamentul nu are de ce gă se teamă de compararea ou alte parlamente“.

Iissă, adaogă I. M. Bglo ia acestei opere nu o va secera generaţia ac- iuala, ci alta, care-i în creştere; de- oaievea partea cea nmi mare a gene- raţiuaei care s-i af'ă a ura la supra­faţă a păstrat încă prea multe rămă­şiţe din şcoa’a fanariota şi influ­enţat de ea cu mult mai mult, decât tă poată produce d in sine ceva nou ş 1 solid t o ta dată“.

Inlattua eu fanariotismului ei"gţ după I. M., m j ooul ca Bsâmbure le sănătos a l p o p o ru lu i să iea.ă la iveală; crea- ţiunea pol tică adevărat remâuesscă numai din acest sâmbure iea^ă.

Oe ar zic© astăzi acel î. M, era a tât de convins eă fanariotismul trebuo îngropat a iânc, pentruea a t- iel să îngropăm 'pe cei din urn;ă duş - m m ticălos ai românismului?!

La Bucureşti, fanariotismul nu a n u n t mcă; esle numai în agonia, pe care i-o doriră cât mai scurtă,

G. B o g d a n - D uicâPr»f«*»r ]* Univarfitatea din fjqj.

putea să

care

toată seminţia românească ?r? Í!*in~ denea, unde seoflă pravoslavnÎCl in a această limbă*. Mitropolitul D ostf te 'u în liturgia iui tipărită la 1679 îndreaptă cuvântul său *cătrâ ioută săminţia ro m âneca i». De as* menea şi pravilele lui Vas le Lypú sunt tipărite „spre fo ­losul -iintrig roiului românesc*.

Fap ul c d 2-ă cxiííínt ín lumea rea­lităţii írt bula sVşi găsească rost'rea îiii t 'oretică, p t o asta fu form lată P-nfm prima oară dc M-ron Cosiio, ca ts proclamă marele şi însemnatul ad tvăr că Moldovenii, Muntenii şi A r ­delenii toţi de un neam sants îo- mâncsz, eă aici tinse deci ar. a şi act ea şunitate naţională.

In această idee,, jo it tă pent-u îalâ 'a oară da Mjion Costiii, stau rădăcinile inUUctmlt ale unirei Românilor atât a celei îndeplinite ţâtiă muma, cât şi a cetei ce va să fie Dacă A'ihaiu Viteazul p m e prin cuceriri le cclor trei |ăr i române p ivszu! un lăţii neamului românes-i, Mircn Costin proclimând id ca acestei uniif p, umplu acel cadra eu tabloul ce i lipsi a, şi schiţarea trasă da el prin câteva linii, timpul ce frece

, © iot rotunzţşte, până când formele | lui depline sh vot arăta och lor îhm;- j nungţi îa întreg şi maestrul ior ch p.| Od cât sr fi de d-pâi taiă acea zi b -

m cuvânta tl, ss trăim numai în aş’ep- S tarea ei, căci fă’ă imaginea ei adânc ! săpată în gândul şi Inima noastră, nu

a?em p în m ic s fă ne sbuciumăm pe | pământ!\ Odgfă cu această mare idee a un;-

tăţei neamului /omântsc, MironCostfn mai .atingea încă o alta fet a?ât d? însemnetă, aceea că s in tem coboriieri d ;n popornl îomao.

Această smintire Pă a încă, deşi slă­bită prin imensitatea timpului strecimt, în mintea poporului roinJnesc, după cum se vedn din reproducerea trad ţÎei poporane despre întâiul descălecat al firilor române, conţinut în cionica anonimă a Ţârii Rom âneşti . . . Dela M<ron Costin înainte originea noastră d;n Romani capătă un gprij n în cw- rnca lui, copiată şl răspândita î \ sute de exemplare printre toţi Românii căr­turari. Această îdse nu mai este lăsată num ii în paza nesiguiă a trrd-ţiei, slab te prin nesfârşitul timp, sau în exprnerile stră nflor. ci devâi-j u \ £- devăr răspândit în întreaga Româi ima, ad -văr cere sa menţ ne neatins In tot decursul perioadei da înstrăinare a gândi;ei rom âneşti în epoca Fanario­ţ i l o r (pag. 591—594).

Aşa scria A, D, X nopoi la 1891. Convingerea adânci şî n:strămutată, pe care o expr ma atunci, l-a călăuz i neîntrerupt până Sa c e l - m a i ? danci bătrâneţe. Şi înainte de a se pogorî" î i taina mormântului, s ’a învrednicit a vedea înfăptuirea unităţi! n a ţ io n a l , pentru care s ’a sb te ium at o viaţă în ­treagă creerul şi condeiul lui cel ager de iimpedg şi pă'runzâtor profét a! t mpurilor spuse, care *Din ce!e tre­p t e vremi» a fost î i d a re să înje- le?'gă direcţia şl scopul celor v.Koare*

Dr. L Lapaşprofesor la Universitatea din Cluj.

S a d în tz s u n m f t o m t* . . .

Bad întruna flori îs do pruniSe r/sipese in preajma, mss sa • ,

Mă v id cep i i€tj eonii tiu ieşi, adinei şi buni,Bum h vedeam căz ind aşa odiniewe

i n i m a 9 c a ş t e p t a t e p í i n é

6u inima d& aşteptare plina fd'am to borit î i mine ea ’ntr'ü minăBd cur şt de p ;eir& scams» . , .

Limitele evului mediu

■ n.-mî pm ss ru'néj

*gH m ut 53 ra ;r-p i.Cava ft an;■S’2 fărâmă,£ăs> ni*am g ă s .t prin kssnv s i-gsri? , grez, Uí s í í í un cop se m art tu n-nsr-a m&a , , .

Când începe şi când sfârşeşte evul media ? Cei mai mulţi istoriei sau au­tori de m anuale istorice consideră căderea Hamei sub Barbari (476) cafncepiiiii! evului mediu, iar căderea CoDitsutinopolului sub Turci (1453) casfârşiţii! Iul.

Suo t şi de ae:e!j>, cs?i c r e d e ă s f â r şitul evului mediu ir« bue pus în anul când descoperit n©ul Continent (1492), far alfll ro^ isderă drept cel mal m arcant eveniment i entru înce­perea evului modera ruperea lume! protestante, îa urma reformei lui Lut- iier de Roma,

S u n t s i a n í¥

i w m d

ş i unii şi tlţil greşesc. Csc; îace- putuî sau sfârşitul u ss l ev n u poate fi determinai: de un siegur eveniment, ori câiă importantă nr avea, u de top factorii, cari ecnUibue simultan ia

äeiiO&Umes omenirii. Nu m a l când eon*I statam g 'h im bsri pe toate tereneîe îa

Cîi.nî,f! stau g ü&6;ne sa inat& s tnzadar* Niißittnwie j s t i urz<rife f i c>stî

5ÎÎ.VA

/■ a iii r o i/e 1 rasjiP Ci p irtú ! 5

■â v r a u ,

Ifi í U • f e y / i r e ca sura

© z i c e v o t S ă t c c f á n a t á .

örisa voiDin Cad-

íta /eganaiu,

ft?,mind, uoîguier d * g rea

re c ,

Uf US f Q i

Şi-mi turbură v'jshoă praf îi na Sreerul, fnr>ţ& ioctid, întocmai ea * stânca AruncatăIn im a ur-ui /a# ' f i r i ds fund

in d ved*•Mtrji «a? fi '■ ' > ■

ti oi e b ‘-ci­fră Şt CU feî8 că avea:

■U Siun ev i pa t fa:

sflaoj 'ent je,

d i, f-t t.

u Â- 1a o

t e l Pa s c t e a c e i z e e e

6ă~i pase? a ea trsse-sşa d& greuf P* r agr uf ia?, ou ap/pa în fr â n ţ i i K , % in mâ, e visul meu G*’n r.ooptea oarbă i£rg<râ m&rsu Şi eántóGul ds hbădă ş l eând / „ . .

S u n t t i i i i n t i v z i a t . . "

Sunt un tniarziaf pc-un negru | ăf/n da mare,/ in tu i t pa ioo des o ne n ţe iem ă aşteptata

Ou tot cu am în mme pământesc ,

Qj f.ecare clipă care moare, hi dragă voe epvfa amare fzbese mereu,luÓOÍSŞi-mi mae nă pam âniui sub p>eiaare . . .

71 Cofruş .

a-v»*»*,.-

i societate, când vedeiv; ea n f in Îg|sCi]ei ; do viaţ-â, C!

eu au a cui?' putem spus ce are schimbări ti sau îu t/’on au, cl sen t piodacta i r'nei evuluiiuiii k n t r . in?ăşî a - i i eres Home! şl Uonstavdhiopolei ti,au dio punct de vr-dere !--aiveraa^ Istorie im- portauţa, ea re .-i a tr ibu it Căci eh nu consfinţesc d e râ t fapte cu mmî mai Insfnie înctepUn-te.

Cu multă vreme înainte da căderea. Rom si (478), Bsibarli se aşezaseră in imperiul re m a a de Apus. Iacă la 419 Vis?g©|ii luară îa «tăpânire Galia de sud, îa Spania se aşezaseră S rev-, iar ia 429 *?e În tem eia stalul Vandal q n Africa Ue când s'a s 'e îd i t grâ» narol Italiei, care era A îri.a , căderea Rome? era o rbsstie de timp, înainte cte 476 fu Ităiia stăpânii de fapt e rau mercenarii barfesri aşa că căderea Romei era de mult aşteptată , Ba era consecinţa fireasca a nco? stări de fap t de m ult îndeplinite,

Tot asemenea cedarea Constautino- polei (1453) n ’avea din punct de ve­dere universal istoric importanţa, care îi $*â atribuit. Căci şi acest eveniment n u e decât uj marea firească a unor stări de lucru?! eu multă vreme înainte îndeplinite. Turcii au pus pidoiui în Europa iocă in anuî 1S54 ocupând Galîpoli, iar curând du pa aeeasU ocu­pară Adrianopole, dui care îşi făcură Capitala. P ân ă la sfârşitul veacului ai XiV-lea Gcppsrâ aproaoe toată penin ­sula Balcanilor pană la Danărea de jos, iar Ţ'«ra româuească a fost silită să plătească tribut. Căderea Coa§tan- Utiopoluiui era fie urmarea unt

inevitabilă şi v evenimente

avea sä. îndesit-

1

i p â i f i i I!

In vremea din urm i s’a accentuat m It însemnătatea cunoaşterii izvoa­relor pentru ad lv iía tía poetică a lui Coşbua, asupra căreia istoria literară ş !~îî întins drepturile ei. Mai ales epnra d pregătirea poeb lui trebuie clarifi­cată d n ac?st py.net’da vedere.

Se ştie c4 Coşbuc era în c i de ps băncîîe liceului un ceti or l ,c ..m ? pîia de răbdare şi înţelegere al literaturii clasice germane, al literaturilor clss’ce vcchl şi nu era străin nici da 1 iera- tura ungurească. N a sa ştia însă scsii- torii caîe au inf u«jnţat mai mult asu ­pra lui O şbuc îa acest t'mp. E şi greu s i*i ş ini, E nu în r b'iinţa atât op reia complecte ale scmîotilor, cât deosebite cârti, de cetire şi rcv^ie, pe ca e le* găsia în b bl o k ca elevilor ori pe ia deosebite familii din Nâsăud,

Â-i urmări kc-ura din acest timp d *cl, tocmai din ace^siă pricină, e foade anevoios. Multe din cătţiie şi rev s d e £ minţit ■ ra dspărut, fiind u- zsta de numeroasele s t i de elevi ai tecului T o k şi mulţămită tsrk i îrnpr - jurări deosebite patern să lumină u o parte oin această muncă da pregătire a poictulai.

Societatea de lectură »Virtus Ro­mana redivlva1' a elevilor liceului din Năsăud, în şedinţa sa ds Ia B Oc o n- vrle 1882, hotărî să red scf* Z2 un fel de a ’man&h n i mit Júüzz someşanâa, în care să sa păstreze toate lucrftr Ie care se vor citi îa şed nţeie literare ala ei. „Muza« s 'a redactat cu grijă şi a păstrat şi toate poeziile citite de Coşbuc îa anii şcolari 1882 3 şi 1883 4 în şedinţele societrtli, «1 căreia vica p.eşcd-'nte, apoi preşedinte a fost. Na ni se păstrează însă poeziile pe care le-a citit ca membru extraord nat încă din 188081.

In aceste porzii îl g^sim pe Ccşbnc făcând încercări aproapg în toate di­recţiile în care a lucrat mai târziu. Ne oprim însă deocamdată ruinai îa tră­da ed şî imitaţii, lăsând celelalte laturi pentru sită oeszs .

După fîiW grath traduce, într’o formă care paste fi invidiată chiar de unit dintre traducătorii ds sstăz?, »Răz­bunarea fior Hon, din cara na mărgi­nim să reproducem ivirea fantomelor. C* să fi* ? 0« suspina ? Ce şoptiri

[nemumăr&te ? Dim a fiorilor potir» veşt#zite ţi uatat® las fante«*, ispar *imfe, eara saitk’n

Ijo« lîfebU*Şi la gemmul âat prim fiu*r t*at®’» ®rdin*

h* pun,Diu % rezei sâa «u iulc* • »şuiere a* ridică.. Pletele i pe dalbii uaieri }«gőöaie áa vânt pi*ă I«r mărgăritar» Bcu»p* printre pleta

[strălucesc ;Dei erim îcgâaaţi eu sânge faţa-ioîmpodobese Din condurul-âomnişoarii ies« ua cavaler

[cu fal áPurtâud eoif şi arm ătu ră pri» războaie

[triumfală. Panţera-i frumos lucf^te ; fpada îceă

Í trem urând F luierul de la picioare îl iovfşte când

[şi eând ! ®in a liiiei petire ee arată © ▼irj'iii&•u lce ca • primărarâ, Vlândă oa o ionă

[plină

Yălu-i alb ea neaua ieyaii zac® taiîiicn ~ a « , . ., pânză da paiHjîa peste ea|BTi-i rourafc: ar t ia aeoaiitul Terde ee iv îşte un arap,

i-cgiR ca un cerb da Brisnie, purtând un0 . [turban pe cap, Peste eare tras î* a«r înmiceaiiă, da minune Semanl lu m ier , ad»c;\ semrui crudei

faernilune.

»ia aareisul palid iese ua eopil ee’ne „ [graba maroFuge aa aa j»u*a t^tei #e fnrjţ’# Bărntare;

Yiea.â îese-u» re»e purtând eeeptru’n-1 >. T . [viBgiitOîiu,li • -1B IliS 3i ia ra ie i i săi Tânateri.Mai m urm ă din gareaffi iesa-ua pag eu

S ^ vaBd u* 1» »ijjlne şi pIsaunulSUlă

I Şi încheierea. P“ g‘‘r5"

î oîfA*1 s#a” î* aPai‘» ^istr» vjft i, ia r raza-î linăI r l * CU Jw* ?c,na în grădină,i Gaei pe iarbă dcar-'- '

pe tr ­ie rsfis ufi cadavru mult

[iubit:dintre câte s’au zărit.

-S9 Useaie in£,° floâre s tă csisităj f W i + .ca, .• C,-R l ă paiiâă şi Teştejitfi. C©priiţa eu iubire î s grăd:Hă eum ' Fierile GU-a le rm iro i

j ăi?;! graţios «adavr I Lângă fiti'Ii

uoro^ia e o-aii înăduşit p© ea.

^XJnda măih tradusă după Peiofi e reiaţii mult inşi slaba şi departe d^OIîgUMi»

în traducerile sale Coşbuc în ă de ps-acum caută cu decssbilă plăcere suDiecte;e orientale, exotice. Astfel ne dă după Ruckeit mai întâm „Ambii şi dracul“, apoi «Ch dte*, c îre după trad ţiune a fost c mandaut şi profet. A beut din isvoiul vieţii §i gsifel era nfemuntor. foi la cinai suta de ani cerceta unul §i acelaşi Joc al păm ân­tului p 2 cara to td ^ u n a îl afU schim­bat de tot. Cu toaie acestea dorinţa d î a revedsa acelaşi Ioc nu-i pătăs a :

Cinei Bute de ard *ă piară,Vreau să merg p’aeolo iară!

D pa Kosegaften Iradu?e „Stâncilecu var»Am in “ csre oe închile

sen i

p?’a ccpiîe, seriptura ce vorbeşteeard taes «meairoe, chiar stânca glăsueste. InsearoBâ-ţi asta bine şi nu o mai uita :Ca tot aşa sa peate o piatră a sohiinba a j11 tunană, p~eeom inima mea Adeseori se schimbă'n piatră şi In stâncă!“

Din Bodem tidt ne-a dat sDâZăa,l.Baeă ® păest amorul Io-s nn naare păeătes iară tu, copilă drafă,Nu eşti eu nimic mai jes!

Dar eând nu-i păcat, • m&afiă P al s^n fiu a şi 1 iubi,Noi priu dragoste, copilă,Oare ca-am păe&tui ?

In proză traduse după Jlhislrirtes Hâus-unet F&mdienbuoh* din 1800 „Resa. Hachemulu!.*

Dar Coşbuc trebuie incsdrat şi între traducătorii şî imitatorii iui Heme, poe­tul plin d^ spirit d n care el avusî ecsz a să cunoască câieva tradu eri îa «Famil a* lui falcan şi în „Con­vorbiri literare“, dintre care l!‘ps?§te (v. articolul J r a d * Horii h i Mania* el regretatului //, c h m ^i în *Preludii Bucuri şti 1903, p. 132 — 146).

încă în clasa a patra încercase să traducă cunoscutele versuri ale lui -Heine despre limba stelelor;

Es stehen unbeweglich Lde Sta ne in das- Höh Viel tausend Jahr» uüd schauen Sieh an m it Liebesweh.

N Sie sprechen eine Sprache,Die ist ‘o reich, eo schön;Doch k; iuer der Philologen K nn diese Sprache verstehn.

Ieh aber heb sie gelernet. . .

In clcsa a şaptea iraduce „UnBrad“Un brad s tă singuratec In nord p ’un pisc golit.Ei doarxne ; Iu ja r iarna Cu nea l-a îavăiit.

D’un palm visează dânsul Ce blând în zona caldă Sub razele de soare Coroana şi-o scaldă.

Dacă în locul Iui „golit« ar fi îu- trebuinţat un cuvânt mas propriu m dacă ar fi fă ut varierea genului prin introducerea „palmierei* înlocui „pal­mului“, am av a o Iradncere dj toată freu useţea.

D n poezia :

Der Tod das ist die kühle Nacht,Das Leben is t der schwüle Tag.Es dunkvlt schon, m t h schläfert,Der Tag hat mich müd gemacht-

Über me n Bett erhebt sich ein Baum, D rin singt die junge Naahtigal:Sie singt von lauter Liebe,Ich hör es sogar im T m u n .

pcinde strofa întâie şi o preface in poezia c ire u rm ează :

Şi şti^i ce e viaţa Şi moartea iară ce-i? —Ah, viaţa-i ziua, m oartea E noaptea, dragii m d !

Şi şti^i voi aşadarăIn ju r ce-mi domineaza ? —Nici ziua, dai* nici noapte,Ci- acuma inserează !

Urmează o serie de imitaţii dintre cara reproducem aici trei.

Văi cu văiVăi cu văi în> miezul nopţii Dulci poveşti destäinueßc, - - Z efireii a lor şoapte Fiorilor le povestesc.

Florile încet se’nclină,Şouptele le-nu ’irdirmurit. —■Cine ştie, vai !, ce şoapte Vântul ie-a destăinuit.

Şi am Întrebat.Şi-am în trebat inima mea De ce i mereu cu voia r t a ?Şi ea-mi răspunse sând şi câad Cu jale palpitând.

Şi plin de dor n-am întrebat De ce suspiua nencetat ?Ea m i-a i ă puus t .când cu -a m ar: Nici ea nu ştie chiar !

Am cercat . .A ti eercat o m ândră floare F run tea să mi-o încunun Şi am găsit o floare care —N’ar mai fi ca să o spun.

Să ’nduleese a mea privire Am cercat o blândă stea Şi-am găsit, dar încă — două:Ochii la am anta mea !

Cluj, Martie 1120.TI D răganu

profeger la universitatea din Cluj.

nite eu aproape o sută de ani maiînainte. Astfel câad Cetatea lui Con­stantin devenea Capitala lui Mohamed II (1458) n a se îndeplinea decât con» sfinţirea u n o r stlrl de fapt anterioare.

Astfel nici căderea Romei, nici a Cosatantlflopolnlul, n’au fost eveni­ment«, cad să fi contribuit îa revolu­ţ i o n a r a * m enirii şl 1a schimbarea ei pe toiîte terenurile în mod rapid şi in­tensiv. Consecvenţi cu principiul că desvoltürea omeniri e datorită cola­borării mal multor factori, noi nu vom consideră evul mtdtu terminat şl evul m odern început d e c i t în epoca când vom fi constata t o nouă societate, cate se -deosebeşte de cea precedentă d n toata punctele de vedere. In pri­m ite deccn'i ale visculul al XVI lea o cec stă schimbare a vechei societăţi se poete constata ps toate terenurile.

Din punct de v-edera politic, pro- !e$ui s? cu iar fii fo rm ă r i i ' pt terii ab- ;otnt? a R. gHor, Be poate considera a toc-putu* veacului al XVI*îea ca îi -f?-r>5t.u.ií. F o n c is c I îa Franţa, Bu­

ric Vlîf fu Angl-:a« Caro! V în der­iva ş? Span?â, sunt regi cu putere ;olutá. De a iţe menea dtn punct da

| v td r r e rţdjgfos sch im b area e ev :dentă, eăcî Io această epocă lumea de Nord.

.proV-stant,^ se desnarţeşte de lumea ca toii â romana. Ideile iul Luther aa l. st adoptate de matso. Din puact de vedere economic se po t constata efectele descoperirii noului Continent, c re a avut ca ar maro deplasarea centrului c-:>ma'c{sl, eare era până atunci îu Medlterană.

Schlmbiirlla pe teren cultural coia- d d cu cele p redase ds factori religioşi. Lt-î incşpntai veacului a! XVI lea Ideile ş? concepţiile humarJştiior sunt adop­tate fn foste ţâri e Europei occlden- t i la şl centrale. In s tructura societăţi! so pot constata schimbări evidente. Nobilimea feudală a încetai a mal avea pu teri a din evul media; ea a d .venit un instrum en t de guverna- ment sau decor pentru Curtea Regală. 8umh?z.imeH, desconsiderată mai îuainte, devine factor puternic, iar că tuşele servilor se slăbesc.

Luând în vedere toţi factorii, cari au transformat prin acţiunea lor se« cletatea omenească, se poate constata la începutul veacului al XVI*lei, îa prliîifle decenii, o lume nooé, cu nonă formă da star, cu nouă concepţie do viaţii, noi idei culturale şi religioasa, îa această epocă putem considera evul me iiu te rm in a t Începutul evulnt m o d .m trebue fixat derj cu primele decent ale veccufai al X V I tea.

Când începe evul medm ? In sens larg dfo veacul ai V -ka, de când se formează state úol pe ruinele impe­riului roman de apus. In sens strict

nu putem considera evul mediuiii 5

ÎUv u t est când putem consta tao societate, racial i i tk ă

r%r*\

csre posrfă pecctea ca- i evului acestu ia ,

prin ocuparea provinciler,care au format imperial r tm a a , Barbari, a urmat rm proces .de trans ­formare a vechei societăţi şi de f#r- mare, prin contopire Intre veckea raiisl, şi barbarii, cari s ’au aşezat îa provinciile imoeriuloî roman, popoare no», cu alte obiceiuri, altă reiigle, şi altă concepţie de viaţă. In viacul ai 10 lea ac?st proces se poate consi­dera terminat. Ia acest viac aproape ţoale naţiunile noi sunt formate şt încre ţiinate ia r • feudalismul, care ca­racterizează evul mediu, a devenit s tăpân pe tei-en. De asemeni pu terea Papilor e definitiv stabilită.

Astfel din vlacul ai V lea p i u ă îa ' sl XI k a am avea epoca de forma­ţiune a evului mediu, care în sens s in e t a r dura din vlacul al XM ea pană îa vîacui ai XVI ies.

Dopa concepţia noastra , care exa­m inează evenimentele istorice g r ia prisma tuturor factoriloj;, eari au con­tribuit ia desvoltarea lor, uu putem

-să cOosid^râm un evenim ent îs*>Ut dispărţi re a două evuri,

că adm tem că până ovul mediu şl dela

acepo evul m odera. îăr|lre nu sa poate n, t i prinîr’o epocă

ua puiCăci nu pot2oi la 1493 a fost 1493 încoace îi Punctai de desj mar* a prin und i ftt-i va decenii, îa care să ss p os tă c o n sta ta că procesul de des«voîtare ai n Mi societăţii e îndaollnlt ş! ni se îafâţişeeză in mod c la r o udi,râ lume, caro p o ar tă m arca carac- tecisticâ a noului ev.

h Ursiiprofesor ia universitatea din Cluj

A APĂRUT:

'un sat de contrabandişti* É1iSJ

In editura librăriei diecezane din A-ad a apărut volumul „Inir'un sat de cm trobtmdişti*, datorit cunoscutului z srist şi scriitor Vasile Savel — Volu­mul acesta, tipărit cu îngr jlre e me­nit să o b ţ‘3 un frumos succes, întru cât este scris în tt’un stil vioi şi colo­rist ş nu conţine decât scene rupte din realita e. Literatura de războiu cuprindă două feluri de cărţ:, unele scrise din tihna oraşelor, fârâ*ca auiorîi lor să ti avut saHsfacţia sa guste din emoţiunile sfâşietoare ?le lupte?, iar altele luerste da persoana cari au trăit toate momen­tele descrise în operile lor. »Intr'ua gat de contrabandişti«, se număra pria* tre accs ea d n urmă, ceeiace explici emoţia comunicaţi cetitorului $i fiorul aceia de ned s ;rls pe care nu poate să ţi i îm putăşeascs decât numai vi- z m i t a personală. — Astfel fund cartea is te interesantă şi merită să se gă­sească în mânile tuturor. — Se poate comand i dsla Librăria dieceean4 dm Arad cu preţul de 4 cor. + 1 eor. pentru fancatura recomandat.

Pjggiiia 4

Un p i c a t al rasei noastreG A Z S x A 3 1 H A .M S I L V A N i H I

iSânt aci sfn te lo Paşti şl ci oii ce creştin cu frica lui Dumnezeu, s? c*de să ne %p văduim şi * ol Românii toate p lc* ‘efe, să ne cuminecăm după legea creşUneas ă şi s s i ld ciîvâţţi de ţoală spurcăciunea să înlâmp nâm învierea Domnului. Ca şi mântuiîmiil Isus, a a a vut parte şi noi, nu ds o săplâmâ ă, ci de veacuri de patimf, de bâtjooarâ şi ngp&? iuire din psitea frrissiîor, ne am dus n u crucea şis 'm urcai Cslvarul, res%n>|i am fost şi edăprţi cu oţet şi c|rav2, încununaţi ain fost cu cunună de sp n?, nioj d * ! gropăciune n ’am fos* scutiţi Dar cu moartea pe moarte eâ icâtd înv ai am şi noi ca şi is* s a treia si d rp ă seupturi, ş bun c D m nezeu, şi de înslţara vom fi InvrcdT- c ÎS daeâ noi înş ne ne vom f#ce r? ci­nici de ea.

Irră ţsrea în s \ nu e c’ati d d celor curaţi e i inima, celor cs ş îa să-ş

* mărturiseai; â lor toş şi toate păcatele şi au ’ária de suflet de a s í cM ş pocii.

Noi Români', ca tot omul, multe păc»t2 vom fi având şi m ű m au ş' msi mărunt*, tn u i însă mi se para mai greu dscâi lo^te, un ad>.vărai pă- fcgi da m oşite pe c , tó iiebue să-l rcăr&r’&m şi să ne izbăvim d^ 11, dacă voim c& învierea n< a*î.*ă n s ţk m ia s& ne ducă fi la înălţare şi mărire fntrn cel de s.;s.

Păcatul acesta de mosrfe e calom­nia, batjocura de sme. Veacuri d . - s - râcdul nt-.- n calomniat, ne au b ; jocu- rit ş\ ne-au înjosii duşmanii noştri, p* tru a* şi !nd‘ep u ţ i vrsjmişia frf*« de noi. Noi i-*m hrănit cu s. doa? a fejői nois tre şi i-?m f p â n t cu sângele nostru, şi ei ne-*u ba«]ocur t, ne au duşmănit şi ne au aswpot. Nic; nui diii du'fminli noştri îi să mi ne-s hu~ Iii atât de aprig şi fjât de m d re ţ i cum ne hui m noi înş ne în zi ele ds a turn.

De «Ufel păcatul ecciia de-a ne huli noi înşine, mai ?ău de cum n-î hulesc duşmanii nu e m ura i dü azi, nici de ieri de alaltierî, e m păcat v: h u a- •a*‘a, trn păcat naţii hei, ba sin puîea zict că e ua păcat §U ?asei latine în­tregi. Observarea şi critica d3 sine, i s to i i i t i c i aeoeata, e o v-rtate a em u ­lai şi a popoarelor superigaie, c ch< r o condeie a scuturării de picate şi a p«fecţior:ării pe calea b ndu* şi a frumosului, insă numai pânâ ce au to ­critica nu trice margin le înţelepciunii 51 a bacului sfm{, până ce nu trccs 11 »xagera{ie şi în patimi. Inir‘adsi4 f Mcne d i virteţiie noastră p n a csre noi Românii ne înălţăm sus «e tot fată de popoart !e conlocuitoare, acestei observaţii severe de sine a» castei autocritici le datorim.

Virtuţii şi păcitu l însă sânt ca i rad e îs în ples şi gradele în minus «§la termomgUu. Cum se coboaiă » » ícudü í dela cald peste punctul zero, trtce Ia frig. Tot ?şa o virtute trecută pml& punctul zero fel înţelepclunci sau al moraliti!«, m preface în viciu. Mo dtestia d u ş i Ia exces sa pre face Io u» «fiin ţă şl înjosii«, buaăcuviinta fn imguşire, slsceritstea în cbúzmcw, e- ■e rg ia în brutalitste, cuminţenia în vtelaşsig, curajtil îa leţnsriîste, blândeţi I* h ş îat», entusl«2muî fn cuminţenie, iaealismul în doftehişotism *i ssa mai iaparte .

Tot astfel viriuita autocriticei, ddsă la fxces, e o nirozie n?-ţion;iă a noss- "feă sau mai feine zis o nerozie a rasei latint, d in pric na că reia multe rele anrs avut şi avem de íüduraí, o virtute fm- estă peste punctul z^ro al cu minţi otel şi prefăeută Inîr’t*« p ica t mit şl rău­făcător. Cu această cârti, e d i sine, cu acesstă autocritica cxj.gerată până Ia aerozie n@ nedreptăţim şi p ^oî Inş a s 5 ae umilim în fs |a lioastră îrşm e, m iescurafăm, a s tăiem toată energia şi ne d&dâm ia peiioiismul sterp şi acro ditor, ne In^ăjbirn iatrs noi şi ne iftm în speciácol srăimlor, eme rm ne cuaos« şi d t ş aaiilOi cărora le vine la socoteală sâ ne şile păcătoşi, cu ua cuvânt n i expunem îa hula şi â'som* ^ 1 lumii.

In zilele acestea într?o căîatoris am i*cu* cunoştinţă eu un domn fearte in- j^Iígtnt, meşter dî; vorbă şi mult nm- Olat prin Ror ân-a mare şi chiar prin «tremâtite, în Italia şi Franţa. D u voiibă în vorbă a s am dcsch s inimile şi rostul unul altuia cum m întâmp’ă la drum: Eu din pa-tea msa era în- drflzait sâ tfirm cu bucurie, că cu o cesia ac8*1 ui războia Franţa r/a întte- eut pe sine t e ş i şj h’a dovtdit îa toats privinţele buoe oel dintâi popor din luaie. Ba fiindcă mi s a ţ ărut că tovarăşul de drum mă ascultă cu p;ă* cerc, mi- am permis chiar să su?*ţin, c t

noi Românii r e a u afum: t ca fraţi buai ar Franţuzilor, că în mic, prin t u- «HRţenia noastră, prm jcrtfela şi sân­gele vărsa? ne am înălţat şi noi ia şapte ceriuri d fa iupra duş nanilor noştri, cum s’t u înâ ţal Fr-ncezii deasupra Nemţilor, ca sîntem şi «01 mucenic! şl sroi ai drep'âţ î ca ş fraţu noştri Francezii. Să se ascuudi duşmaaii îm intea noastră in privinţa tUM»0r viriu^ ior frumoasa naţionale

N am apucat să sfârşesc apoteoza, că* !?a8cm eu f‘ind vorba de

mândria noastră naţionslă şi de rasa, şi tovarăşul ea inspirat, mâ întrerupe cu glas domol §i modes?, la încc put apoi urmează cu glas crescendo şi tot mai dojenitor, p in â ce mi-a închis gura ş m’a făcui de două p:irab: în» sfârşit mi-a ţinut o lecţie după toaíe regulele artei, de mi a plăcut şi mie.

Având memorie slsbă, f r?şîe n i pot reproduce aci tonte argumentele, toate exemplele convingătoare şi toate f g u ­rile retorice, cu Hát msi puţ n ionul şt gesturile, cars nu se poi pune pe hârtie; mă mărginesc dar sâ spun con­cluziile oratorului, pe care ie ţin minte, fiindcă le-am auzit şi citit de nenumă­

rate ori i i d i la gîţi moralişti ai neştri,oratori, gazetari şi scriitori Istă-îe:

Cât despre Franţuzii D taie, să mă kr^i, dar î i spus eu. că sânt nişte secături, nişte grandoman?, n ^ te des- trftbftiaţi, nişte hai hui şi n'şte ticălcfi Americanii i-au 5. cos din be?es, că el<- fel j v mâneau Nemţii frii ţ» Cu N e am ­ţul nu tő joci.

— D-3 unde §tl|î, Vă rog, câ sânt n ’şte ticăloşi ?

D.v unde! A » fost eu în per- goană la Paris nu de mult, domnul meu, | : am xăîu t cu othif, am aiz it cu mechile mele şl am c ist în gaze fele l : r că sânt nişte ticăloşi şi n şte miger b l j el linguri o ^ p u n şi o aiâr» turisese cu <.fo;ba şi în scris.

— ( um rnizerfebili? Ştie ht- h ea ,.că rîzbcjiul acesta la Marna s*a h o tă r î , unde luptat decât Fran- ccz". O msrtaris«fc ş ,; Nenaţ î. Fran- c zii cu ofi|cr;i lor au oigsmza-. a-.ma- teie t?i:ur;.r a Lţilor. Ei au făcut c.eie mai mari jerifr* tn războiul t c^st?. Qe- îuralul Foch a fost popa Nernţ lor. Nöí Românii, Ff&nccz (or ie ditoilrn a- prospe toata cu iu ra noastră, lor le da­tor'tn unirea dela 1859, lor o g n zarea şi hm strarea ' i m t-li no^st.e, Im-Mft- râşfu, O iuzuí şi M2rl.f*:?tij. C rtd că aţi auz t d . s p e-Wu gfne»ăl fran ez cu tuipele B erh îlo ! Pă ă Frenc. zi nu mai vedeam ro i Románra Mari*. P a c t nu s'ar fă-1e,% ca to .m t i noi fs- cî.m pe Francez ticăitş« şi mizerabili, do?r ne ?ânj fr.ţi, ce D um nezeu?

iţi »pun eu, că sâni niş?§ t-:cál. şl şi n'şte mfzerib«H, o ş m d:n gura şi cor.de.l] lor îi ş 5*. Apoi sâ mâ s lă ­bi şti şi co Românii Marc. :{■ tpv.n u ea nu fsce cooâ parafe «ş i zisa Ro- rnânu Mare. Ne di-aera de râps, rân- t«ni şl ro i Rí mâi; ii n şte ticiloş- $! mizerabili, dobitoci, s itâ iuri şi hoţi de s s până jos,

— Da ă îmi permiteţi, vVş spune o întâmplare, la « re um esîs-at eu îa- i u m .

—- P o f t im ! Dm pe mine nu m'& scoţi d n idea ş cenv ngerea nisa^ eî. eu ş iu ce vo?b sc.

— in r o socktafe b rn ă din Sbfu, d scula un donul d n vechiul r tg a t cu o doamnă ard tlcaică . Domnul £cela, în parantea fie ?,is acum In timpul r.3zbo ului şi-a vândut sufletul Nemţi­lor, g fost u n d dji2 celebrii m ş tn tră­dători, de Beam şi de patrie. Pe atunci î^isi era pr. ş d nte a! «Lgei culiarale». Domnul i fu m a cu t i r e, că t ţi Ro- mâaii băîbrţi pâm n şte s:cSturi şl n şte pungişi, iar femrile toate sânt eişte stricate şi n'şte ha le .

*— Cât despre hă; biţi, dacâ sânt sau nu secături şi purg^şi, nu ştiu; mai bine veţi fi ş iii d d-v^atsă, ca b& bat şi român ce »ârteţi Dar că toate fe­m ele românce sâut s-rieate cred câ nici d voastrâ feşivă i*u crediţî.

— Ba cred şi ştiu, d-na mea.— Cum? Până şi m am i şi su­

rorile d voastră sunt femei stricate.— Ba mama şi furorile mele nu —

răspunse d u r nul cel ssver, ignind,— Apoi nici num * şi surorile altuia

— zice doamna zâmbind îndoelnfc, de k u mal ştiai. cu. bunătate sau cu ră i - Î3te zlmb’şl*.

~~ Şi dac-, îmi d \ voie, V ^ ş mai sp-ine o fsbulâ — zic eu către iova- r işu i de călătorie, căruia mi se p :‘;rea efi-i mai căzuse darul oratoric.

— Poftinl Cu pow şti însă n’ai să mă convingi,

— C că o porumbiţă albă şi curată !a pene şl o pupăza tărcată şi nu toc­mai curată, s 'au cobo'ât cdata dm văz­duh în cui tea unui boer şi scoîo dau eu ochii de un păun minunat.

— Váztól soro z ce pupăza — ce labe proaste are p l in u l acesta şl auzi ce g!â8 pros;?

iscă nu băgat de stam ă — răs* punse nevinovata porumbiţ4 — mt-au luat «chil p' iie e o; le stiălueitoare, de parcă sunt luaie din curcubeu! de pe ceriu. T«rc-i fm m oi baiâ-l să-l batâ, N3ar fi d i deoohiu!

— Adecă d ta vreai să zici că.nDer Schi im dt*‘M w * er ini* cum zice Neamţul, Apoi să m i ietţ 1

— Bs ferească Dumnezeul Dar vorba vine.

Noi Românii ca şi Francezii prea sftntem cârtitori şi guri rtle, nu vedem decât -răul şi pentru bine n’a- vem nici ochi nici urechi Ne calom- nicm pi* noi înşin«, de parcă am fi duşmani. Şi duhul acesta rău ai auto­criticei rte-a pălit acuma chiar, când asn fâvtit cea ma mare ispravă naţio* na!âv d n câte s'au pomenit în istoria noastrfi. Şi do?r iiprava a:easta noi Ro- mânii sm făcut o, ştiu că nu p e^r-te.

Pe B ră ianu cu partidul 1 berii îl tratăm cu porecla de staroste de ban­diţi şi doar el a declarat şt a purtat iăzb iiu l un-tăţii ru.ţion'Je, el a înfăp ­tuit împropiietăr:reă ţtrănîmei şi votul universal. C i în vâimgş igui războiului s’au făcut şi strâmbâtiţi şi hoţii, vu i da tăgăduit. D r în care ţsră belige­rantă nu s’au fácut ? Omui pretutinde- nea e numai om şi pâeat@:e pe oa­meni s ín t. Sâ se înfiereze hoţul prins şi dovedit, eu zic b a ; dar păcatul unora să se generalizeze asupra nea­mului în ‘reg, asta mi s i pare şi o cri­mă tiâţfomia §i o nerozie.

Takuj lonescu cu partidul marilor proprietari sânt asp?u criticaţi porecliţi ciocoi, vâffîplfi ai ţârînimei, duşmani si democraţiei. Şi doai ciocoii, vam­pirii aciş'i-i au renunţat de bună voie la Iot fundiilâ lor, moştenite dui moşi strămoşi ş i le -audat ţeranUor.A d i dui tra sta a1iuias cum fac mar i n :ştrii de­mocraţi, e treabă uşoară şi nu prea glorioasă. A da însă din tn is ta pro­prie, aceasta se chiamă jertfă, virtute adsvărată, care m -r iă laudă şi ie,;u- noştinţi, nu hulă şi bátjocur -. Aooi ştiut lucru este, că hejgrîrea României

I. PaulPr#fei*r universitar Cloj.

mici de a ntra în războiu pentru în­făptuirea României msr% în cea mal ma^e p rte prop gardei lui Take Io nesc'-í alături d-s msrelc patriot N:co- l&e Filipefcu şi de partidul'conservator se dak>!cş?e.

Nicoiae lorga e lust !a vorbe ds toţi nsapilaţii, p rs cumcă n'are stofa de om f.O i io, că e m cap sprir s şi un îngâmfat, care mai mu!i st<ică decât d ' ig e . Şi cu to- te acestea a c cst cap epr ns e cei mai mare şi mai obectiv s^iv^nt. pe c£re ne-inul nos ru l-a avut d 1? Traian până az% e cel mii c nstit

* Şi mai deal st dintre toţi patrioţii şi i osmenii rc ^t ii "Olitici; datoreşts în I c*:a mni mase parte pregătirea sufle- j iească a _ neamului nostru pentru ráz- ! boiul unităţii neţsonale şi d d a el mai

ales se eşteap ă cu?ăţ re-s năravurilor cam stricate de tulbureala războiului* cu uu cuvânt tnUfaiea nssm u:ui după înviere. Ceî ce îi hulesc, nu s u r t vred­nici iă - i detcaJţe ciutioie'e. Şi dacă are oz re caie inârdde , ml se m ?e că i-se cade ş ' nu i şads râu. Mârdria nob fâ, simţul de d e rn ita te personală e cel mai vád t semn al valoaiei, care P" z şte pe orn de scădere»

Generalei. Ave esou e porecla Bcu- I au ger al Kotoániei. o râul p«j;ea5oi?t care are să ns ducă fart de râpă. Şi cu toa.-ő 8i'36&ik'ft cel dîîi uuril ţsrsin ogtaş ştii», că Generalul Averescu a fv>-~t ia acest rSzbr’in, gensr&iui Fach ?J Românei, E l e adorat r e |ârăai- niea ca un Mesia ?d neanau-hii şi mai alts al ţărâcimei şi c &q- oi th d* toţi (3-i bărbatul c 1 n m n sfere szi da 3 tt^p&ni sa elo pi ds^a le feri de bolşevism. Dragostea şi îu- crederea 1 'trm şi ma.» ale« a {iráni mei nu se o&?tig* §i nu se păsfcrsazâ ca ?Oi be, ci eu fapte şi virtuţi &d%- vă-afce. '

lu lia Mai. ii «onriucâtortil con Juai- fctrilor poli! ici din Ardea* ni ei n ’aîn- tra i b iie în politica Biomâiui®! Mari şi a şi fost luat îa primiră d tg u r i l s şi ooLdelele rele, precum &Á e o tâa- ua ă, ub t eh ta rit, < ar© g» sonduc® ce principiul d* îuţaU-poiut e, car» d e c ; wBă>mi speli cojocul, dăv să n*-i u*ia. B a că e n e p o ţ i i , ba i á to ­lerează blfcetomă|iil3 f}i hoţiile, ba «ă sa alâiură Iii toa ta p a i t d( le dsn v©~ •hiul r* g s t ifi ia n u i unul, în fine om. car© nu are o cale a sa şi p@ care nu te poţi riziojR. Şi cum © cspul aşa • fi partidul naţional din Ardeal.

Si iarăşi ea toata acestea tândala, nfchot&rit’ i acesta, timp d© o gene­raţie dü oaraer i a fost capol o*l mai liinpa ’a, omul cel mai de încredere *1 Românilor din răposata U nşarie, i i blândul acesta a fost omal eel mai tem ut de d u fman'i n e ş t i i sscnlsri. Aoţs?; om fâră drnm ho tă ît, diatr* toţi Românii ar Jele. i a fost acel«, c ira ia şi cei mai aprig d -şm ^n nu i P®;t# dovedi o abatere ce un pas deia calea eea dreaptăi cinstită şi ro- mânea că. A cest aşa sis p ro tec tor al blftstemSţ iloi, în mijlocul milionarilor care îă sa r ca ciupercile pe pământul Komâniei Mari, a rămss modest şi sărac ca un sfânt. ín conduita sa po litică ce e drept, n«i-i de cei care dau ou picior*.1 îu latiăj uioi de cei te sa mu d^ pis p i cu Dumnezeu, ei. e R t - raânul * hibjniti, care măsoa á de 10 ori pâoă Să croias â odată ş- ba®. Nu se bagă de-a oarba In sufletul »ie; unnia din pastideie vechi, e adevărat, dar nici n a le ia in coarne, cum f*c alţii mai navainioi şi mai nerăbdători.

Proeydează şi în Rceastă privimţă ca Românul cu scaun la esp, alege neghina din grâu, pune Ja cân tar şi z ce : ade-om trăi, vom ved*a zilei# au în tră în aao“.

Şi iasă aşa, ce să ?aa în tiad vorba? Dacă blestem ata noastră de autocritică n’ar fi dusă pună la nerozie, până dineolo dö punetul zero a! înţeiepeiu- n. d. alături da păcatele iuherente ii- r<ii omeneşti, am putea oblici .;i î n ­drăgi şi t íî taţi. do mare preţ. la con­ducătorii noştri politici, la partide şi în general în fncrosga g ’oată & xie*mulai nostru, pen tru ea să no patern sice ou Ineredere: „Bus in ima fi Ja treabă în tr 'un cMgeb şi o simţire, pontru ©a dupâ învierea din morţi să ne î n t r e L nicim şi da înălţare naţională4. Să ţinem minte vorba românească: T o t oir»ful csuiu uoşte şi ca el nu mai gă- s e | t e u, sau ^dracu"i zic© p e ru m b e i fi-i mai negru decât ea“.

Oluj, 8 April 1920.

Intre mu tele înfiinţări şi îo ie!ăţi de producţînne noui, — eu o menire mai precisă este şi i ü u mimltă s p i ra Oltului* pentru penerea î i valósra a bogăţiilor naturale aîe solului ei — p 3 care noi nu o putem decât aproba, căci dacă e i va fl bine d'r 'geală poate să rsdieze depa te peste mala ile Ol­tului ş_ §ă $eiveasră şi altora de mo* del şi imitaţie. Nuaiai ietteni-se obser- vaţiuuea câ s facerea s’a început dela coadă, ş< i u d îa cap care trebue pm !n ese.ut^re pe dea-înîregul. Tocmai partea de sus a Ţârii Ottuîm aparţ-ne unei regiuni m niere d n cele :< ai bo ­gate ale Transilvaniei - azi cu fotul neglijată.

Dar noua s o e ie ^ e tn pree; t: Ţ. O , deşi vendă cam târziu în locul oc?or v^o 30 bănci ol'ene, a clror sferă de activitate era îr.drept-tă mai mult spre cămătărie — de a da ban! la ©am ni pm iru dus în America — căci Ro­mân 9 , nu-i mai cuprindea, noua socie- tate va g is! lu cuiând plasa inert s’igur şi fosrte remunerator ş o cep 3 ţiu ne pentru p o p > ui muncitor şi intelectual Ja el acată şi ia înd im â a tuturor, la afasâ de bogăţiile miniere încă n es- ploatate, tn:ontestabil că pentru pune f ea lor îu va oere sunt apeie cele multe şi i< ţ< ce scoboară d n munţi şî stră­bat şesul apíööpe la fiecare kilome­tru câ’e un râu, părăa ori va5e — spre revl sarea lor în 01!. Podurile în mare parte alu comune or şi untle cu cseî ţe de valo. re. dar au î ică lips^ de a fi amenagiate ş i î ’tregite cu brad molift şi stijar de n«unră în locul h* gului'predomenant. Apele căpătate d n munţi pentiu nm?g sin^rea şi regula* rea iar d-n cursul iernei, ar putea face minuni îutrebuiotate la industrip şj a- griculiu ă — şi Ţara Oltului c» re­giune să devină o adevărată grăâină şi şcoală a României Mari.

Terenul statului supus adminisfra- ţ u n d agricole 8 fe?melr r model abia 35 c frează îa feCOQ jugăre arătură şi fâîi&ţe rşa că la evrntuale noile im- p oprietâriri, distobuindu-le a săteni, fcbia ar curma ?ăul lipsei de pământ, ce se simte actualmente. Dar în sfirfi de f ce s ă mică snpyafiţă împrlş^iatâ la Vi’j 30 de ga-e — fermele modil si herghelia şistului se bucurau de un b u g ît î is*mnat din partea stalului, şj sunt înzestrate cu tot inventarul ne­cesar pentru agricultura intensivă şi a avea o întinsă ereşiere d s vde de rasă# din toate sokriie . £ă ne întrebăm a- c a m ? Este in interesul neamului şi al Ţârei întregite, di? par iţ a lor, f*e în favorul mieei culiuri eatens ve ţărăneşti, fie eventual prin o arendare parţială ori în total a lor ? şt de a pa?de su ­mele provlzr te în bugetul statului pentru cultura îor în rfg e, şi având posibilitatea de a creş‘e toi soiul de v ie şi animale, de rase nobi-e în a~ propsere şi ia îndemână ? Evident că m I

D i t oUenm noastre şl trd^ lenm treceau vara î te, cete pe timpul se­cerişului în Ţara B ârsd la secere, peRlru a-şl pgomsi cuva bard în nu­merar după cc şi* au mântuit la ei, —• pg cari la că ut nea f r m e ’or în regte, k«ar puka avea to iU vara ?şa zicând acasă — şi ia v i’o 30 - 4 0 de sste.

Apoi ca parte Intelectuală i inteli­genţă mai mare, fostele şcoli gră- mţereşti dela Rece-, ©hiba, Viştea eic. şi cea cüiálMía dela Veneţie, cari ca ri şte stele luminoase în noaptea în ­tunecata, radîau lumină şi In cele e- öoiiomice şi ioc ale aproape cna sut4 de ani, astăzi aproape că au apus cu totul, 51 nimeni nu mai caută şi în ­treabă düpí fl® — fie pe terenul cu l ­tura?, fie economic - - căci minunate!® frdgaţmni del-a Recea şi pomlcîiiiura mai desiolta iă oin satele de Ja pen- k l s munţ lor, doar lor ii se iaioteşis.

Daci fermele medel cu bogatele îor mijloace şi instalaţie au toi rostul unor şcoale pentru mari şi mi i şî trebuesc pu e în serviciu s i re i minarea p o ­porului nostru, iar nu spre suprima­rea şi anihilarea Iul, cum se proceda sub vechea stăpânire ungurească, cure le muncea cu argsţi secui şi mun i- tori ruteni şi slovaci.

Ş i totuşi şi pentru acoperiri a ne ­voilor poporului după pămftnt de hranS, trebueşte făcut cevs, prin intensifica* tea cai tu tai şi cu d? osebire prin în­lesnirea ţmerei v telor — cantita tv şi caltativ. Prin izlSzuîrea pădurilor îa

poalele muntelui pe alocarea s ?ar mai putea căpăta ceva teren de păşune pentru vita dar mult nu, pentru a nu espune satele noastre ds a fi cutropiie de bolovanii şi pietrişul adus dete munt§, în urma desvelirei prea taii o munţilor de podoaba lor »eculiră, ce fetalra nte că va urma d^că se va face abuz de păduri, cum a*a înlâmolat pe valea Prahovei^— Topo ogulaietc. Dar a’&r putea câştiga teren Suficient pen tra h ra ia vitelor prin desfiinţatea ro- zoarelcr celor multe nefolositoare şi a prundurilor ster le, la o eventuală re­gulare din nou a proprietăţii şi a cur­surilor de ap% pentru înfroducerea iri- g^ţiuniior a tuturor văilor şî Ia toate «aieie fără deoe:bire, şi dapă acel e i p ’an, d n munte până !a revărsarea îor îsi Olt. O uzină electrică centrală,' C4re ar avea să dea lumina eUctrlcă cea mai ieftină şi forţa ds suie şi mii ce cal putere la toate satele de pe a- ce î ş i val?, îâu ori păr^u şi to odată cur*ul lor în jos să servească la uda ­tul ţarin ior şi livezilor departe p tsîe Cile de 0st^2î ca să împătrească p u ­terea de p rodii cţ urte a lor.

P- nku aceasta suprafaţa terenului din Ţara Oltului propriu zisă, abia are1 p*ft de a fi întru câ'.va schimbată, — a- vâiid câmpul o înclinare —■ paniă de2 4 m. pe ch lometru —- decât numai pentru facerea d i zăgazuri şi canale ori rezoare sufioiente pen'ru educerea (scurgerea) uşoară a aps5. Cu spa pri ­măvara se al ngă şi scoate gh*aţî şi ză^ id a ca 2 săytim âni mai de vr<rme d-n pământ ş. colţul ierbei şi holda ib ia Jâsâîită, pusă sub aps, sa fereşte de sch mbănle prea brusce ale tem- Deraturei — de ger şi îngheţ — iar pe timp de seceră li se dă a p i nece sară ziua şi noaptea !n măsură cuve­nită, ori de câie ori sa simte trebuinţa, fără de a stingheri uzinele, mo i!e, piueîe y ferestraele din fun;ţiimea lor regulată. £ şa cu în urma posib litâ ţn irigaţîunei iegulate, livezile se vor pu ­tea cosi de câte 5 - 6 ori pa an, ca un jugăr să valoreze cât 6— 6 jugăre f im ţ bun de ss tiz i - iar în Icc de sistem de agdcultoră esiensivă — cu econo ­mia de 3 câmpuri — să se îfjt?oducâ o întinsă ciUtuiă de g ăclinârîe de toaîe felurile, care să dea câte 3—4 fo 'o ţse pe sn. Orădinsrii bulgari în ju^ul Bu- curcştilor plătesc câte 1 2 0 - 1 5 0 lei chirie de po^on pg an, şi ei rid eă a- pa cu mare trudă cu loţiie mânate ca vlide —■ pe când ea ar curge aei dela sine sau cu chelitteîi foarie mici dtn psn ea proptictartîlui.

Apoi sp i le tulburi aduc multe gu ­noaie şi nămol gras d ; ia m'inte si păduri, cu care îngraşe pănaântuî a- proape seiătuit în lipsă d? gunoiu. In Icc de proverb ala secări şi sevor cult va în m isă producte ds va- loare mai m are : legumărle de tot fe lu!, c i r i c f , porumb, ceap^, tutun, câ­nepă, in pentiu fibre, tot îdu l de puisţi, şi şcoale ck pomărit pentru pomii fruc-> tiferi, «opaci d« pădure, viţă altoită. Cânepa şi inul, care sunt foarte favo­rizate prin iîîgaţiune vor da îtbre foarte moi pentru io?® şi ternii; iar Uiunul de Făgăraş este plătit de Regia Mo- nopoluldor Statului cu 9 lei Kilog amul, ip^oape ca cel de D.ăgăşani* (* Ies) şi superior ce’ui di 1 Dobiogea şi Ca- dfils;er. Ţara Oltului cu ceapa ei, cu cartofii, mei ele pătule, lapte §i unt ete., p late Lşor concura ia aprovizionarea staţiunilor climaterice d da Sinaia, B ş- teni, Azuga, P r td ţa l ş a Buoureşdlor cu legume, fructe, păstrăvi delicioşi, Citngâii dni Hâ!mesg cârau sute de cară mari da cânepă la Braşov pentru Român a>

L i deilcloisale p )şn» i ale fermei«r s tatslul m-d este laici« a s t ren u n ţa aşa de uşaratic. (Jafarii au trimis Ia S i ii bă ta p* €®1 m ii vestit cal al lor — iapa Kitttmni —*■_ sp rs vc coafor - tare, şi ppologi vestiţi au răm as în* eâafca|;t da calitatea superioară a p£şu ' n d o f d t l i Veneţia de sug şl dela Lttpşa — iar saşii da peste @lt: Uagra, Ticuf, Homurod cresc de sute de sui cei de m are valoare. PAuă la c o ­m asare c r t ş t e t a şi preoţii români şl fraoiafli satele? o ltene mi sirepi şl poperal mânca p in e d s sec s r i ; azi m ănâncă pâa« de grâu dar aa luat ca droaia drumul Îs America, cei cs ri trebaifttt sâ răm ână acas i .

fan d i pe Văeăres.

Problem e de educaţie.

Licitaţie de lemneSubsemnata raglane siivieă

vinde prin lioFtaţie publică verbală î m p r e u n a t ă cu oferte î a scrîs, in Cov&sna înb roul ocolului silvio (fosta grădină da cop i) la 5 Maia o., 10 oro j i\. rn. firea 650 m. lemas de i iuei*uş rotunde di3 motiv lucrat din c ă z ă t u r i do vânt, a f lă to a re

în pădurea Ftatului „Kîsnaa- nyitgka“ dîa hotarul Covasnei.

Preţul de st î g re pentiu metru oubio: 45 tor., vadiul 8000 coroane. Ofertele scrise se vo înainta iegiuiiei silvice din Sfl. Gheorghe, *;au la 1 ci­tare înainte de ioce-ere.

Condiţiunde de licitere şi contract se pot cunoaşte ia re* giiinea silvică subsemnată şi îa ocolul silvie Covasna.

Sft. Sheorghe 1 Apni 1920. 2—2 Regiunea silvică.

Cultura Naţională_ Incontestabil, că aifle tu l geai#ra|lei

t inere constitne e*l mâi prielnic, f e ­cund şi mal susceptibil sol pentru săm ânţa Idealelor suprem e ale v li ţu . Flecare p o p tr în generaţia sa tlnărâ priveşte depozitorul natura! ai sâdsj- diior sale p&otra un viitor m ii b m , şi mai s t ră in e i . Astâzi când laoţaril^ robiei de etâîea secole a’au stiîâ«*at, cred de potrivită o:az!a?ies d î - a tri- bula îa jurul unul probieai?, care trebue să preocupe ps teţl aceia, cari sun t chfm.'ţl a da o nouă formă, o n o o â îndrum are culturei generale a poporului liber şt desreblî. A ceasta este o necesitate, care pe poporul român îl priveşte ÎGdsosebî şî faţă de el stă în tr’ou grad mai mara. Foarte pu|iiie popoare au avut o I s ­terie ds suferinţe, plina cu a tâ tea învălmăşeli şi sbuclum âri ca ol nos ­tru. Acest popor lipsit de drepturile sale fireşti şi de libertate, op r lm atcu pu terea In ieudin|ela sile cu tai aîe şi de progres generai in sensul strict a i cuvântului a f o J d ia timpuri îa- îndepărta te p i s ă ieri alaltâeri erau* cat ca un corp viu p r â ia am b iţ iu ­nilor meschine, stăpânirilor şovine şi p radă păcătoase lor înt?rese parti-

salem ?j»care

calare, cn un cuvânt în decursul a» t i t o r sacoli de subjugare a fost con- §îd»rat de ?m bagij ordin.t?, o canti­tate n ^ j s â b l i i .

D ac i astăzi poporul rom âa are aiâadria de a se b u ra r ă d» izbânda desăvârşită n ^ ţ iona^ , de rolul Î > sem oat ee i-Va a^igarat între p t >oare, câştigat prin lungi şi mari aafsris ţe , prin grele jertiie, d ic ă d s Milestlvi» r^a atot-puterniciilui s-a văzut îm - pilnit ideala! naţional visat de rsoşi* strămoşi; naţiunea însă în totatallta- tea e! totuşi stă deparie încă de-aşi ved^a realizate aspiraţiuolie sale. O sumedenie de probleme aşteaptă dos- legare grabnică.

Este Hăiurâl t ă poporul român iu ­bitul sbuciam a i la r şî încă tuşerdor d n trecut să-şi caute m ângâerea sa în gperanţa viitorului strălucit ia care este chcmat.. Suntem în o n o tă fază a istor.ei yi ca sâ putem ajunge la acel nedcbtăl al viitorului, care ne este dat trebue sâ ne a v â i t â m la mărirea trocutuiai o c s tru glorios, la mărirea trecutului glorios a g atei latine.

A csastâ ne este şi îosaşl meolrea noastră. Menirea acea .te sublimă

este fa etrftaeă legătară ce ealtvra des voltă rea rât mai perfectă a em* ştiinţei nafonule.

IssamMătatea fiecăraî paptr ae în- nalţă sau scade dijră maltul sau pu­tina! culturii şi coaştiisţei f i l e na- ţioaale, câul c o d ştii iţa aaessta precum z;#e javrele birbat de stat CcgJd»!eesn«, eate nobleţă şi tărie şi «el li^sţt da dfmsa e g«I*it În .^niâ saa d#spre|uit ca *eps4Îi»cios şi de rând. Prla culiu’ă se înalţă şi se îm­podobeşte nu nunai omul safleteise şl fizic, ci tot ce este ia preajma Iui ca viâţă ori neînsufleţit. Ce se poate spun© despre individ s« poate aplica şî )a o ntţfnne®.

Ia general s» co n s ta tă , 'c ă în viaţa popoarelor s ta t în trecut, dar mai a- les fs timpul ca ie’l trăim cel mai m*re şi p en i^ ro s roi î! j s a : ă o uit ar a şt eonştiinţa n v ţh n a 'i.

Aceasta cultură de mare Insemsă* tate — ca sf.b impresia îatâmplăriior recente s© impune v^d^m şi ca o ea«re neces*t«ta — da sine se îofe*

că numai p riu tr-o mare mifCire cuitaralâ dela ceutra respectiva n u ­mai prin şcoală se poâte p lan ta îa anfletul g en e rs ţ iler viitoare. Se îa- ţ*!?ge că numai p r la atari şcolii ala căror program e de acţiune ou scapă d u vedere iaom eatul cel mal ds că* petonie, şi na-şi uHă de cea mai mare dâtorinţă a sa ea instiiuţiune da cultură, care a chem ată eă den* voaite conştiinţa nailonsiităţii ta masele psporulni ca s lagu r loc de-a sperii puterea naţiuni!«] c r /ază cultura amaflâ.

Pe tosîe trepte le în v ă ţăm â itn lc i nostru deia şcoala prîm arâ p âa ă la Universitate una treb u o să fie gri ja de căpetenie ™~ a ^ t ^ n ^ i taiea — şl cr in u im ire ed u ca ţ-u tea caţionaîă. D ^ to d n ţ i principală aste sâ s# a re te şcolarilor car« e neamul cărata a p t r - | ;nef care e chem area iui, şi sâ des- volte fn sufieteie lor d rsgesfea for- binte pen tiu patrie şi a a t la se , ca *ă fie gaia a &e Jertfi p s s t ru dânsa ori­când i-se va cer« tributul, şi*a laera necontcn t Ia mărirea el. — O şcoală care uu p redă 1n9ă|ăiuri.?e îa legă­tură ea necesităţile prastico ale unui popor ano mit, şi care Besccotefte e- ducaţinnsa naţională, n c g ’iţmno- o i l - tureî, pentru că e oega ţiuaea pa te re i care e prcd-jce — şi a adevărul al. Ş o t i a pfln îa săş i Hai ura ei este şl trebue să fie o iostlta ţlase n ap eaa lă — psa lrucâ preb em a culturei arnaae, p î ear© e cbem ^iâ sâ-o deil^ge a s s t po ite rezolvi d * ,â t priii cerce ta ­rea iedependeată a adevâruial, de că ­tre fi«-care popor î i deosebi.

Şi dacă aceasta esîe tv <ienîi, aae- «irea ^coilei, pe ta re ni-o dovedeşte raţiunea Ia acelaş rfezaitat ajaagom | i prin experîiaţl, caro ne aratâ câ aşa a şi fost înţeleasă de toate po- poarele, cari m strălucit eu intea- s t ite pria elviiizafnnoa lor, şi de cei rnai aleşi reprezentanţi ai cuiturei c - ■seneşti.

P^atru â i lu s ta cu exemple vii — . c l 1* ce progrese uuaiio^re au i j sn s popoarele — popoarele de astăzi ci v l^otejno-ampateâsorviea prisosinţă

Este auperflu, căci şi dacâ « m intia- d i o cercetare minalioasă, rezuitatal nr îi a :ela că teâH pepo&nU prin şzoală, însufleţite d* idem mţi*n$lă şi r^igioms-i sau ridicai şi au. decămt rătăci»dase pe c&iie de perzare ale eem opchthm ulai şi a/e neereâinţei.

In coasedn iă cu ace tea coasktări da mar# preţ s ;i nu dibuim pe i # - pârie flrâ m m gândim ia aoi şl să »m m : scoală romană, şcoala româaă Iilie !â d a Re aânlâ-m re cu inteosi- tate tn b ne să eultive-idea coEştiinţei n a ţ ie i ale româae, superioare | i aavoraae. Sa trebue sa mijlocească ooreetaroa împi'ejurăriio? dt desvoilare, a ostu el ia mijlocul căreia trăim, a ftlaţiu.iilor poporului cu teriier&l sâa mărit, şl ca astmurile cu care viae fn at Bger®. Dar mai presus de toate ea trebuie să întărească puterea coa- ştiiaţet Baţiouale române dezvelîâad aeeâstă coaşttintă dia ins#.»ctnl sănă­tos al massslor. Câ şcoala română ■îa trecut na a făcut destul acestei d itoriaţi cu iatecs’tite , este vina tim­puri or iie#ute. Pe-t« aeest timp tra­gem daagă, dar psntrn viitor datoria şcoalel este a contribui la cercetarea spoeislâ de existenţă a «a ama lui «es- ttu m ii înainlo de aîţii pe aceste pla­iuri, s l nu fie numai o utilitate măr­ginită pentru sporirea ştiinţei umane în genere, să mijlocească laţelegerea realităţii, şv tgitiad pentru vliţa prac­t ic i, aşa ca să m ^tim păstra sayo- rioritateain eon curentă ca alte neamuri, prin spliSârea mnacei noistre îstoli- g?*te şi energice, îa organizarea mij­loacelor noastre da trai. în sfârşit şi cu deojeblre şaoala români să des* volte conştiinţa nsţioriâlâ, conştiinţa superiorităţi s d a suverane.

Svipcoiirils celcr de ieri aicea a* casă la col şi afarâ de noile noastre hotare îşi au seozaţlfe lor. l i n cele ce se petrec sab paza o:h!lor noştri tot mai mult se desluşeşte că desvol- taraa culturei şi-a coaştiinţel naţio­nale au este numai o problemă de £ du cătune, ci în mod sumar se su ­pune ca o necesitate.

A ;eas iă necesitate a determinat la m uncă pe harnicii profesori Braşoveni, la pornirea una! activităţi culturale, a eeior trei Cricuri dela O ra d ea -mare şi această necesitate face, ea dfn ca­pitala Daciei supcriosro din Clnj cu’n nou safiu aâ porneaaeă o mare m iş­care cohuraiă , c;ire lâţindu-şi razele sale b inefâcâ taare pes te tot cuprinsul acestor plaiuri nouă a României des- voîtând §1 In tă rm d cultura şi conşti ­inţa i.aţso ală d da intelectualul n o s ­tru orâŞisan până ia cel din urmă ţăran pregătind aitfei calea viitoru­lui străludt şl glorios; preebra plin de glorie şl mândrie a fost trecutul nostru şî al străb inilor noştri romani*

Cloj, Aprilie 1920.1 Mihail Burducăciu.

j U B a g r e . i i i a m —1 ji» inimi , O A Z E Î A Î R A N S I L V A

% g| V|fp

romanaIasereAed să sohiţez trăsătorlle ca­

racteristice. ale eoulcj grnp do artişti, •ari bi a# rea! pot împăia «a men- taliUtaa oficială a SaloaUsi ori ca o*a stmî-efidalâ a „Tlaerimd a?lk~ tise*, ml-stanesă gâadul ia descrie’ rea calai 4a a îX-a sspozîţio deîa Bâlo, iada impmsienkmMf ş$ mani* feste tu e strălueirv ineent(stabilăţ eu e jmitre indiscutabil#, eu o *■*- ve&re, u n furnir o şi o ftăg&sim& pe asra veekiâtatea câtorva epave de-uk vechilor şi®U îl reda mai intens. Sinceritatea profundă eu care sc pra- WEta această mamîastsrii impresio­nistă, u eărei taină era est ţdavârat n‘fn$*ziiabilă, imponderabilă f i eu neputinţă de ăghitnt în fe r muie,«, © găsiai şi la p d m a grupare rom ână JfiiprsiltBÎslă, cea «tai ferltită şi n ai Interesantă gripare artistică a noa­stră, «#aii>s!iă din 14 pictori şi 0sealpteH, gab denana 'iea da „Aita r . m â i i * . p , ţ i sub egf^s sinaia d a cei « i i mari pietari n&iianaii, nata- rs î if t i i Lscifek», mcrfc îi? pat« re a tâ*> k n îd a l şi floarea vârstfcî, aceşti »t§*

s ’au g raps t pa casi trsgăiarl com uea ăcelal^ş spirit şi acaloraş texd*&ţf. Iaţal«£erea mi- Rlnalâ a fo îa ii lo r da artă , ge-naibiii- tataa prim e-gasiiţfa , avâstn l sp re lu­cruri p rep iil şl*sţ ta sşa de adâsy, l-eu îndam ast eă în ; tap ă această mişesr© artistică plină d? viaţă, de pu tara şi da vi; ier.

Pe cai naşi malfi dint?t txpozaafi îi euaoaştem dî* expnaarile îad«vi- dnale, spanârdf4-ne la tlasp cuvântai şi neităpâniada»n® a&ttiziaamal p& csre izolat aceşti revoluţionar*, ni l-au trezit...

2Revoluţionari?... dar faţă d* ce revoluţionari? Ia fsad, o cercetare amănunţită şi co*$tiinţieăsâ ne va arate câ opera lor lh - i toemal revo­luţionară, d^eari'ce a ’are pe drept cu?âftt cactra cui eă se î-idlse, pi ciuo efl resio^rfi® şi »Ici ku gdace eeva en totul bou. Izvoarele saat mai vschJ, cea glisarea « fâcu.<. Şi niraai ea, prlo con:eMt?are» şî îafa* ţtşarea-1 toreo|ialcf dă inprepia ».ou- tâţd răstoriătaara. # i c l rai mai ea

• orgaafaara sHistiiă ia sa ridică c a s ­tra unei gfgjplr) aticiale, pe eaia azi Bici eu tfitsaajiai m’o mti zirtia şî nici decam ca a a cartat eaotra a ftsi curent artiitic ev ident; dcaarate a’a existat pâaă a t n » în pictura si sculp­tura nagstră nic! im curtnt. *

# . s e a r îl naîvul s l creadă că schf- lo&da m£î3ts*Sitate a r i is t i tă a ofi'Ju- litfifî 1 a? A £-st î-3 s ta re şt ar fi chiar azi cepsbi:ă să creez# a a eureni şi să postă ©rgasiza cu g a s t şi cur.oş* jiD|fi na S îlo a as?meni ce lo r <&m Apus.

Cele cât, va geregeu, ixpiîzi t h !at% Bâitsza^ am face cea mai mare gregalâ, dată- k -a aa socoti ia* dlcatorii unu gropâri oficiale. O, cât sa iogît ei ÎbşIşi da Ecesstâ eăp.s.â a oiiaialitâţii!..

Arfştii gnipafî sub «urnele de Aria română stmt c t drapt cm ânt lai* ţiatorli şl orgaaizataili caui adevărat cartat srtistic. G*.«f ându-s* datoritS unor calităţi spirituale şi eatfeteft!, aduc Individual sensibilitatea lor pro­prie, care se evidenţiază' in alegerea motiviloi iBfy mirlaaaâ firm lor şl diaseasluiiilcr, utilizarea raliaturilor şi nai ales eombinsrta caitriior pentru ceastaraa afectelor eroaatic© şi io* Balităţilor specifi :«.

Citi aoitie partlcalsre de colora­tură ale fiacâroit d t ael patfu? ra- zece expozanţi, ca toată particulari­tatea şi variecatea lor, a a dau ca ens&mbfu trăsăturile unui spirit ar- tiitic deasablt. Indigoal-vialat al dini Taodoresca Sioa, griul discret, şters şi deschis gi d*lui Tonitzg, aramlii neguros al d-lci Iser5 aiiisstriil sim­patie al d-lui Banasco, verd«lt dulce al d-lui Ionescu-Doru, liliach’ui d-lui Şt. Dumitrescn, mahoaicul d-lui Ma- cedoisski, albăstriul d-lui Palla^y, is- bitorul roşu îflchîs reliefat al d-lui

i iy idaaîi ţă / , Q r Sn>ïe'î»aî8.k?, Lt

Băacilă, decorativa! d-Icî Comescu şi pestriţai orleatal al d-lui Dăiăaca, aîăîttrl de aristocraficul faatezist, calm şi v k â f s r ai d-Iai Teîşaua ori Ta* raetc» t e arm osizeazâ ş! contopesc aşa da fericit l a această gropar®, la ­căt cu toate naanfcla individuale, im ­presia a tm ^a ă şl p a ta ra ică , dar mi- ponderabilă şi c s neputiufă de cti- cb!t.it^fi îngrăm ădit îr*fr’o formulă. *

Toţi aceşti pictori au ceva dio da» rui t r lg iu a r s l f xărH sincere, şi toc» mai da asta, aspre şi voiaio a im* preriei, pa care a f ă s ’m la Luchian. IagetJczit&tea lai gwgdstivfl \\ c a :e - r t t s r « , s íá t@cm*i in această Ifptft d i şicfiiiii ş! de r o t i s i i r e , în sesa&tâ aspii?fi© da prlm â impresie, pa tare- & mar. ar, ţi fa zt&diere î a redare, o face

reală şi mn\ isfe^toer#. Nota a- e tá s ts nu l ip sc ff t totul saici d!a trăsă tu r ilt tmz gje dd. T e i ş a m ş iT o - rae í tu . B mai (.vldesta Îîifă la dd. Băaciiă, C orüescig fi Iaer.

I n t e r p K t e a a ’oe^en tă ş! ceavic- găfosre, da um htm+z iaşii aut ţ i sa* du.:ător, s u « traducere şi cu atât mui puţin imitaţie or?ct-%r ţp u u a d. A. W'.-ikoff*M«uroat£oîf. E a^âta dio omeBvScol lui Lu -hian ta peis?j, după e e » e atâta de g! Ini C om escu fa nu* duri şi portrete, de &l Iui Dorn, Du- mitretcu, Wism, Pchâe, Iser, î a p i* sagii, $tud i, portrete, scene iatirae, e at^ta amaneac, de mar?oiie fşi ima* giasţ 'p , d*í sen tim aot şi aptîtudisi io toate acaste lu a r i r i fo c ă t î« apraeferta lor am face o mare greşalâ ntâigi- niada-iao Ia sp iitud inea vizuală pur fiziakgjcă, deoareee râ d venim îa k , ţ i unei «pere da ar ă, aducem ta.atâ îitnţa B ta s tr í , tot subconştientul şi in, t o şti en tul nos tiu t lbtrcaga memorie vizuală fi întreaga aaaa t iă iseaglnatie, n u suEJai literară, da r de orice fel. Ş cam să ’riiăsurâra diu mecanîSâaul faacţUicr noa*tre sufleteşti asociaţiile de ide!, de stări sufleteşte ecm” să ’»iătvirâfii caoj^ciurile literare s iu in - taifiile spoutane pe ea ie ni ia tr tzase raporturile ideale s í u actuale.?

Ş la ea e vieovat bîatal apadta tor câ vina cu toată comoara tbueitiwa< tu »* său sufitt îa ffţa tind op r da attă? Bupă cui», ce î vinovat €e z-inat c.â tebioariie lui răspund îa- tocisai iapre^iior de f«rme şi cslor, P2 care naul^ata spectatorlor k>re In ine öl orie ? Câ iser aîaargă dupâ „eternul urât" îl difoîtiitâţtlor sebe- letulol .celţuroa, pa care artificialităţi trecători e, dar armonioase ti acoptfe, -fu figura bietului ym ? Că Bâcclia p^»;e atâta tünnc& stă-nitasie, atâta sil nţă eericasă şi aspră sa prinderea dureriier;. nîsfâr|irelor . dtreri p re* volte ale aprojpelu:? Ci Traiao.Cor* a"seu e »alt;.trecutul spirit decorativ, că Paiady a migălosul maestru ai ciipsîor da intimitate şi lascivitate a femeilor ?

Am ce.o şt r.o% «tât speUstoriîor cât ;.şi eritfcHor eeea-ce Ie cerea şi CefiiîKO CtaiîîMî. Sâ visă eon anima gentile, cu ssnf<etui capab il do toată Simpatia şi fâră nici o înfum urare ori prt.tr.ipp.

X *%Alături d i pictori avem c .i şase

sculptori ea re exp:,* vrea douăzeci de Iu c ră r . D*I Haa ara «eie mai muUa psate jum ăta te d ;s tu m ă ru l to ta 1. Dl* ele rfţiieem »Demolarea* ?xp r?5iva iu «rare fu p?&tă, moş Ţufv, Fetiţa şi Silueta. Mutărea unui iun şi Fri~ şomerii d-lul Medre a anat lucrări da-o v g^rozfta tîa ?mpresvouarjtâ şi e lo c ­venţi. Bustul nem udiorulul Lueliian de P ic iu rea e o lucrare c a r eterizată sugestiv şi veridic. Operile dd. I r l a - cnşi, Js lea şi T udor s a a t d e a s s a n a i îs s o ta c rea ţ i lo r adevărate^

G, F, Utuoam,

3 f bivoli, de prâ-l i l l l i â gila de câte 5

ani, sont de vâiiEar© la corn.Feldioară Nr. 80. 1—2

Ml** tor Da ţ*i* meM S in ln i Cu orizontul sprijinit Pe eulml scăldate în lu m in i Ca s t iluci! i âm r im r it

Mie der9 e plaiuri răsftfata JDe intloriţele grădini,Ce se naivă reuârsate Ps e**$tz verzilor colini.

Mi s dor O* aleii nh ipossi,Ci ur§4 *n brazi la l*m?ni§Şi de priveliştea frumoasă 9 in codrul cel d t şttjeriş

Vers ú ri ser íse tn p i t i égte 1917.

Mi-e dór S* ó id Vepue de smer*Cupnnsu 9ntreguint őre%&’*ud dm vü , de pe rő téért • dóink tieá fn flu*ra$,

Mi é deiBe cssa , de priőeeiul Sí d« cöminml nápmsiít,De aminttri, de tét púperul,Pe eme ztáte Vám M i t .

ü t-e dói De qHs , de pőmántul Spr>tit de plán* $i rugUtum,(kéi e din neam tn neem m om ántui Atütor ; und úri de sifábunU

®4fflJI MAlULESÚU

Viaţa tn Franţa

Groaza de copiiDelà corespondentul nostru special

| r ~S o o a n ă S i n t z e c u t .

La o colibă lângă careScapără Vt lumină serii Două stog m i de rogoz,Stâ un m oş ca mâna p*$ă Streşină supt frunte Şi cată !n depărtări;Iar vântul,Cu mie az mă de fâneafâ, l i resjiră caetii ’r fo ia t Al pletelor cărunte.— Ce-o mai f i şi-acolo la Apus,Că tot în sângeApune soarele pentru săraca ţa r i i —Şi înghiţind un val de plâns,Stâlceşte ’n ochii mici Broboane mori de lacrimi.— Ce ştie? Şi loader ş i Dumitra...Hei, săracii!...S’antunecat acum , ş i din colibă Luminează printre bârne nn opaiţ, la i în fa ţa lui, bătrânul MurmurăDin slova unei cőrfi străbune'o nigâ :— îndură-ie, Stăpâne, şi-i învăţ#Să-şi apere credinţa ş/ părinţii!—-

9 / a x ă .

Cât vezi cu ochii în adâncul zării,S t;clese pădurile de păpuşociie Verzi şi late;Alaiuri, lanul văiurit ş i galben De bogata spicelor comoară,Se 'n dome-ale ne ş i desface coama Ca să arate soarelui de sară Mănunche de subţiri şi nante Lumânări de ceara.

lo r în vale, ghilindu-şi pânza }n râa, Ţăranca ’mproaşcă d n pumnii ei cei albi O resfirate de sclipiri,Curg stropii m ari prin aer Ca o ploaie-albasirő,Şi rămân pe degetele fiorilor De ard ca n'şce diamante.

é P e i s a j .

Un cer mânjit cu lavă atgintatâ Se'ndoale peste dealuri;Scânteie-o fântână In marginea con aiului,Şi'n nour de pulbere Se îmbulzesc la ciutură viţeii; î i arderi spate soarele amezii,Şi-un băetan cu le ane a aninată In bâta cov itită peste umăr,Păşeşte-agaién urma lor Şi-i mână.

Con st. U sim inei.

Şi d e nu m înO cerir.ţ4 fc-'.csîf, daro b lem ti o fricoçi to&re liiţfei; s u m vm e tuaă

h

C ia d , 2a fncenutol lai 1919» oproprie tSreasă b i t r l a ă şi arţăgoasă, d in ro a 'g ae a Bucureştilor, spunea unui p r e t a al met?, p ro îesa r de li­ceu: „Nu ţi dau domnule, ca ia , A* o sară micuţă şi nu-mi plac copil,* credesm că să-b8tăcia aceasta şl gosna eontra comlior n a se ducea şi îa ©acident. Dio nefericire, m en ta ­litatea aceaita bolnavă se regăseşte pretutindeni, la Parte, nu e zi dela Dum nezeu să nu aud acelaşi strigăt in co s tra copiilor, Şi totuşi, F ian- cezii go ' a lam e» ză de descreşterea populaţiei! Ţara are nev ea de cât mai mulţi locuitori, însă se cere sâ se nască oameni for maţ*, să nu sa oprească o clipă m ăcar a sa ş ra vârstei aburdatnice a e^ni'ăriei. Co­pilul este b(in, a tâ t numai cât m i se aimte prezenţa. Legi se \ a 'e a r ă 60: tra celibato!«!, vedere nr-m d şl rezolv Ir ea p a scăderii pep?î® a p i ra rea copiilor, şî s î ia$â să Éti'oëist® părerea ciudată câ se p r e ­conizează contractarea da căsătorii, dar se de ta ttă copil. Câiâtarla e i t - cesarii; f i r i de cs, -Franţa e s o t t t ă üael d ’populări îogr jitoare; se pu a tsftaşi piedici enorm e familiilor cari au copd. Cu alto euv ink , «âsător.e Insă fără efectele ui naturale,

CoEsiî sân t pu$i pp aceiaşi treaptă cu câinii şt piaicela. T e »dresezi unul portar şl-i întrebi desp te ua aparta- meDi d puţinele ce se mai pot £?U? îa P?r*s.. primeşti îa nas ur­mă taarsle vorbe care dacă nu âe trebui sâ te a tâpâaeştf , te a r face aă-l isi la bâtai: «Parfaitement, mon- aleur, îaais j« dois voua avertir, d i s le d éb a t : pas de chien*, pas de chita, pr»s e 'éa fsn t j .* iad fgsa t şi descurajat, porneşti lu altă parte; dar primeşti acelaşi răspuns din p a r ­tea portarului. Lu P ar is două cate» gorii de oameni îşi pot permite îuxus de-a avea copil, cfifnl, pisici şt ai te lighioane: proprietarii şi portarii! 3a>mi f-e iertat dscâ am pus cepii U an lo« cu câinii şi pisicile sub denumirea de ligh’oane ; influln|ai,

îoirebulnţat expresia puţiu m ă ­gulitoare, pe caro .portarii parizieni o Intreboiaţează rp ra a*|l a ră ta ne- iBiiiţumfrea faţă do £ ceste fiinţe cari la m urdăresc scările.

D âr n u noma! portarii sân t vino- vaţij proprietarii ei înşişi, se preteaeă )a aceste ap seâ tu r i neom enoase ale „pipeleţiior.“ Uiiănd vă şl ei au fast J capii, n eso c tt in d fnsem nătatea vâr­stei celei mai frumoase d n viSjă, el se nâpă ito iesc asup ra bieţilor copii cu o ură s ă lb a te c i , din cars m pot do cât să profita d u şm a n i , fiindcă îa scăderea num ăru lu i copiilor, şi dec | si viitorilor soldaţi l i munci­tori, stâ | i s lăbirea pu t^n iaf de re- s i i teE ţâ ala ţârii.

U a m are ziar parizian cita» acom câtâvs vrem e, cazai unui proprietar d o. Cham p de-Mîirs din PJiis , adică din cartifcrai scoaJsi m iJtare şl fn apro pierea vestita! mari roţi dela Expoziţie, îa ca re nu e zl să nu se urce vreun rom ân, sp re a fi lavâriit t s îa du ­lapurile deîa noi dia ţa ră PiOpne- tarol acesta, d ‘n principiu — cel puţin sşa pretindea, — nu v)!a &â tnch rieze la persoane cu copii. Şi „principiul* aces ta îmi am inteşte a- fiim aţia caraghioasă a unoi om rău de plată, ca re sp u n ea : Eu, dl a p r in ­cipiu, nu p lă tesc locurile ia tea tru şt ab o sam en tf le îa ziare, R evenind la propfiîiîarui cu principii, dar tără omenie, voiu sp en a a l o dosm nă măritată. în vârst-3, ca de v r t ’o 35 de ani, s ’a prezentat să ia un apar­tam ent. D upă ce a admis toate p re ­tenţiile, cât de exâgerLte, ale pro* prieferu’ui, chinaga*candîdată a văzut câ j-se opou ? u s refaz categoric. BD i r b iac ; replică ca, n 'em copii, şi mei câ ni., nici pisicii* Ştiu, i-a răs- pons proprietarul, l a s ă puteţi eă aveţi de-asum înainte.

Astlaf, ipra a aatiafata pe propria«Uri trebat,* dată ai copii, sâ-1 g ita l , ca eă găieşti t a ^pgrtsment, daci eşti celibatar, spre a mulţumi fiscal, frebue să te ţnaori, şi sprt a malţa** mi şi pa oroprietar, dacă femela ta nu a laviţă da sterilitate, să iei an- g»j *m~ntol da« a pleca dia caaă, da tndată co a a.r întâmpla să ţl-ea a- nuate sosire« ouai asemeaaa I fiinţe, wlnd6iirable* înainta ckiar de-a veni ps lume.

Ua g’umeţ, văzâad câ, pa de-l> P^rta Statui cere gă sa apreasaă da- popnlarea Franţei, Iar pe da alta na as gtad eşte eă ia nici a mâsară pentru apărarea coplllar, aeasis id#ia ca foţi «oplî să fie îatreţiaaţi do Stat îa aa tm lt t looalari speciali. Ca medul aces^â copii s a ar fi a sarcină materiala peatra familiile ea mijloace res trânse , şl niei mm ar « a l anpfra ps ato puteraieii stăpân itocl cari B’.rd ţ arţarii imobilelor parl- a?eac.

Chel m e sectă mai nesuferită ea ^oit*ril. D etestaţi şl linguşiţi l a a - ce k # ; timp, fiindcă toată coraspan- d e s ţa trecând prin mâna iar, enrleral perao^nelor d isp lâsn tt a s i i de multa ori ?acnf1cat*

Ua nit caz, poate şl mai grav, flU ind â a gă^ft un spnjîa în autoritatea justiţiei, este raportat d# »Qjizptta des tribunau* din 21 Iănuaria 119#. Bea vorba de an proces, pe car# proprie târeasa unui Im* bil dia Ave- rua Bug^aadf da lângă Poete Maiilat, cartier bogât, în preajma Pădarel Bouiogne şl a arcului da triumf da i’Btoile, îl intentase unui chiriaş, pa motivai eă acosta» care avea ua eo­nii mics lăsa eăriiciorel copilul«! în- tr’un colt al intrării, lângă laja por» tăresel. Na trebalt treaat ca vedarot că chiriaşul acesta plăteşte o chiria de 1400 franci pe an! Ei bina, tri- bunaiul a găsit ca calc, îatr’o katâ­rî re bazată pe argumente, juridica dar neechitabile, că chiriaşol ora vinovat şi l-a obligat să dacă ace* earucior, în flecare seară, în p!V«i|ă*

Acestea sunt înlesnirile ea so ţ a familiilor cn malţi copii!

Mentalitatea aceastf, ca tat ritf^ colul ce inspiră şi cu toate că to a t l lumea o eondsmnS, persistă şi gă" ie ş te adepţi printre aceia chiar «uri o dssaprobâ când viaa dela altmL

Problem a copiialui este mult mai g ra v i decât s-ar eiede. Da resolvi- rea ei a târnă viitorul Pranţei şi nm va fl nici odată prea mult de-a sa ce re ea chestiunea locuinţelor să fie dealegată în legătură ca repopularea»

In măsurii# ce s§ vor îaa ÎM a- cafstă priviaţă, i u trabua sâ se omi­tă adăposiirea copiialui. Familiile mi muJfi copii ar trebu! sâ fie preferită d© proprietari dacă na de bonă f o t cel puţin de nevoie; interese su pt- r oare o eer $i nici un tm cu b ta etmţ nu se poate ridica îa tontra unei măsuri care, veuind în ajutorii copilului ele an!, cetăţe&nul de mâiaer a r ating# o*.reşlcu«a interesele m ot- chiae ale unei categorii de cam eai, c a d vor ea totul să se pleca înain­tea lor şi interesele generale ale na~ ţiunii să fi© sacrificate pentru satis­facerea dorinţei lor de linişte ş l v iată tlhcvitS.

Ua cu ea t s s desem nează pantr# a pararea copilului. Idei curate şi pa­tris tice îşi fac curs în această pri­vinţă - Totul este de a se şti dacă, ha fa |a forţei incontestabile a pro- nrietsrilor, nu vor ceda aceşti bual F iaocezi, după cum «antem ca toţii siliţi să cî d*m ta faţa atoiputernî- clei financiare a popoarelor cari var să na subjuge, conştiente de su pt- r io r i ta t ia ior.

S au torm.itt. n 'ş te ligi, în titu lata „L gaes pour la via® p en tru a p ă ra ­rea copiialui, lovit în existenţă da către guf etete înăcrita şi cari p u a toată fericirea In plăcerile ce l t p r t» cură s t rânge rea de averi.

Paris, Aprilie 1920. Nitby.

FOILETONUL GAZETEI TRANSILVANIEI

C O H D A M M H EAaSnpâ n u p r o c * s v e r b a l

înaintea Cărţii Marţiale s s judecă procesul locotenentalu i de reze rv i loneieu, avocat E?te acuzat de » în ­ţelegere ct? inamicul". Pedeapsa prescrisă pentru faptul doved it: m oartea prin împuşcare.

Ssîa plină de curioşi, cărora a tâ t de muit Ie place să asiste la in ge* dia altora. Preşedintele, u a colonel cu privii ea severă, deschide şedinţa. G efkruJ, în halat negru fioros, dă citire actului do scuză. Sa spunea acolo câ o patrulă din sectorul S. v es t . de Mărăşeşti, r idicând îa ts ’o noapte un pachet de „Gazeta Buca* ieştilor“ i luucat de insinlc, a aflat in tre jurnale p o scrisoare adresa tă locotenentului lonescu. Dusă la co­lonel, scrisoarea a fest oficia! desfă ­cută şl din ea s’a putut co as ta ta ca acuzatul loireitoe core:por:denţă p e s ­te frontul de laptă, eu soţ^a sa din teritorul o-Upit, prin mijlocirea un a soidst germar*; fapt confirmat de trei martori §1 recu ao a ju t de acuzat.

D inke martori, caporalul Dumi. trache declară că a fo it trimis noap ­tea cu o patrula, soaduââ de io co t louescu, ca să al -n^e sau să prinză Pe soldaţii inamici, cari se bănuia că an venit să tsie sârm a ghim pată, 4 a pornit pe brânci, cu cuţiteie In S ţf j i încet şi despărţiţi, ca tă nu fie

ob3ar?a{l; aiiţ t ral a ra mai la si I r ga. De-odâîâ an aozit o Invâlmăşală ia partea unde era com andantul şi s ’au l'P t la păm ânt ea să obi?.r?e ce s*a întâmplat. D npă o mică pausâ au auzit o conversa li e nemţească, din csre au înţeles şi glasul locotenen­tului. S’au repezit intc'âcolo sâ 'i vină în-ajutor şi l-au aflat po loco tenen ­tul loaescîi în gâannchi, s te rg ân d u ^ i sudoarea da pe t%p. Iar dincolo de sârm a ghimpată se v ed ta um bra unus soldat inamic cu cască, cum s t în ­depărta cu paşi grâb ţi. Au voit sâ tragă după el, dar ofijeiui i-a oprit, Â ts n d s’au re în to rs îa tranşele, acolo au vâzet că ioce tsaea ta l nu era rănit, d s r era foarte agitat. Alt­ceva nu mai ştiu să epună niei ce i ­lalţi doi soldaţi, joarâ ca mâna pe cruce că nu au văzut mai mult de stâ 5.

Acuzatul e chemat să istorisească îâtâmpiarea. Locotenentul Ionesca, tânăr brunet, cu fa ţa palidă de viaţa iranşeelor, dar msi ales de chiauriie sufleteşti, Be ridica abătut fi gfăeşte cu glasul muiat:

„Domnule preşedinte.,. Când a su­nat mobilizarea eram însurat abia de o săptămână, cu id o lu l mea dia tinereţe. Ca ofifer da reservă am plecat imediat, am luptat în Tran­

silvania, am fo i t odată rănit mai uşor, da? nu m i-am părăsit unitatea; 8m fost p ropus $ spre decoraţie. Ia marea retragere am primit dela- soţ e o ssrisoar© întârziată, îa care Iml gpnaea că sa simtă mamă. Am tre ­cut pe l ln g â Bucureşti, d&r nu m-am abâ tu t, căci bacaria m § i de so ţ era copleşită de dure rea pentru dezas­trul ţ l r i l ; iar sentimentul, de ost#ş m*a îâcut să na-m i pierd cum pătu l Tot c© mi*am permis e că, în tim­pul refacerii în Moldova, am eninţa t de fosaié şl da boli, în fiecare sap* tăm ână făceam câte*o scrisoare a* dresată nevajtei mele. ii spuneam dorul după familie şi c red in ţa în Izbânda noas tră , ea să i fio scţlei mele o mângâiere, dacă £şi fi murit, iar copilului meu un exemplu cum şl a tăcut datoria către patria ta^âl său necunoscut.*. Scrisorile toate ie puneam îa Iada da campanie, lă iâad în grija ordonanţe i crediocioase, să le dea familiei când ea nu vo* mai fi. Obiceiul acesta 1 am părăsit în timpul luptelor dela Mârăşcştl, când am fost rânit a doua oară, D upă ce rn-am vindecat şi am venit din nou la front, lupta aproape încetase; ast­fel în m onotonia vieţii de tranşele Iar am început uă fac scrisorile m d e , p e cari ie dâm ordonanţei să la p ă s ­treze în lada... I ?tr’o searâ5 îa p i ma linie, făceam ultima scrisoare. Ii sp u ­neam neveste i că până sn acel mo» ment sun t bine şi sper cá D zen ne va ajuta să mă tutore &casă sănătos Şi victorlo-. Ast-fel cop laşul nostru, care trebuie să fie irfărişor, va avea norocul să-şi cunoască părintele*.,.

Aci glasul ofiţeiulai s ’a m uiat de tot, d s r s’a recules mimai decât şi a c o a t in a a t :

H Al i a a n term inat scrisoarea şi cum ordonanţa n u e ra iâagfi mine, am p ts -o în buzunar, Atunci o san ­tinelă avansată ne a avizat că Ia re ­ţelele d i fâ rm ă se aude un sgom ot de foarfeci, sem n că inamica! a ve ­nit fă taie b reşe. Am luat repede cu mine câţiva soldaţi destoinici şi am pornit să înaintăm îacet şi la distanţa I mari, ca p s c î t va fi posibil &â fa- J cem prlsoalerl, după cum aveam in­strucţie. Ne-am târlt vra o jumătate de ceas pe brânci, îa intunerec, câud deodată lângă reţelele de sârmS, eu m-am pomenit în faţa unei m atahale culcate, care se mişca îacet, înapoi. Âaa bănuit că e soldat inamic, m-am lansat asupra lui, I-arn apucat de mâini şi i-arn pus g a ju n ^ h ul pe piept ca sâ nu *?:§ e. Am voit să c h e m soldaţii mei îa ajutor, ca gă-1 ducem; dar inamicul m -a ruga t gâ- fă nd, cu glasul p lângâter , cum îl a- păsam sub genunchi: ,N u mă omor?, albi milă... am nevastă , co p i i i . . / A^ tun l puterile ml-au slăbit şi nu mai §tiam ce să fac; iar duşm anul mâ ruga mereu: ,Şi ea te -a ş fi p e ta t îm puşca mai înam te , căci te-arn v ă ­zut când veniai; dar m ă gâadeam câ al şi tu nevasta, copiii ..“ in acel mo- meni, când mi-a amintit de soţia şi copilul meu, cuţUu! ucigător mi-a că­zut din mână, nu mai vedeam înain­tea mea decât un om nenorocit, am pierdut orice putere şl l-am lăsat... Dar când s’a ridicat să plece, ca un falger mi-a trecut prin ^minte că am

o scrisoare la m*ne şi, fără l ă judec consecinţele, l-am dat-o şi l*aaa rst- gat nă o trimită Ia ad resă . . Atunci au sosit şl soldaţii mei pe cari, a d e ­v ă r a t l-aşa oprit să tragă după ina­mic. A ş i s*a pefiecut. Răspunsa! s o ­ţiei nu l-am aşteptat şl nici nu 1 am primit..,*

Şi locotenentul lonescu term inând s-a aşează pe scaao , sdroblt. A pără­torul din oficiu m ridică şi declară că I i cela sp u se ds inculpat, n u mai ars de ad ă o g i t decât răspunsu l sa» ţieî sale, pe care îi ce teşte:

.S cu m p u l şl d itltoi meu go|I — Ziua şl noap tea m ă rug lui O zeu şî ei te ap ă ră sâ vii acasă aşa corn spui tn. Copii al nos tru are acum 6 luai, îţi seam ănă ţie, l-am botezat cu numele tăa $i a început sâ zică „ ta ­ta*. D am aezeu sfântul să ne ajuta, dragai meu, <$up& suferinţe le n o a ­stre... A ta soţie iubitoare t© săru tă şi te doreşte îm preună cu copilaşul nostru...*

Ia saiâ ge face tăcere adâ ică. Se su d a cum resp iră toii. Ua oftat por­neşte dintr’un colţ. Acuzatul îşî p"*ea-

■câ fran tea să nu i so vază lacrimile. Numai preşed in te le e aspru :

— Mai este a solo şi un post-scrip- turn. Acela-i impoitan 1

Apărătorul îl citeşte: ^Răspunsul grăbit îl trimit prin acelaş so ldat germ an, care mi-a adas scrisoarea ta .G

Urm ează acuza comisarului regal, u a căpitan de rezervă, şi e! avocat. Aeată că acuzatul, după ioate legile militare s’a făcut vinovat de »înţele­gere cu inamicul*. Par&graftlo câr pedeapsa cu moartea».

Câud te rm in i pledoaria, cem lsa r t l regal ţin# să mai adaoge em oţioaat: „A:est#»a la spu i din ofiala, ca mili­tar, aşa cere legea... Dar aa om şi păn n te , cai1« ara şi au familia îa io­vi torit?. I o c u p a t cred că acuzatului I se pot da circumstanţe atenuante../

Z«ce şi glasul îl slăbeşte. D t r p ro- şedicte le e militar, na perm ite e m t - ţiunf; ridică subit şed in ţa şi juraţii i e re trag s ă delibereze. In sală so aud şoapte: va fi achitat, a 'h ita t. . .

Da p i zece minute de deliberare şedinţa ea redeschide şi se citefto sentinţa: Locotenentul de reservă io* nescu Vasile, cu circumstanţe a tenu ­ante este condam nat ia degradar» şi patru ani m uncă silnica. D a r c t s - form dispoziţiei «atare, ara favorul de a s* reîntoares pa front, pa- deapsa filadu i condiţionată d i bra­vura «a...

Toţi tae... Cuctta Marţiali, s ’a pro­nun ţa t !

... Cel ce*l cunoan pe avocatul I t -nessu , ofiţer de rezervă, condatanal In Moldova pen tru „înţelegeri ea Inamicul*, Fpun că el şi-a ispăşit po- deapsa pe front Intr’o patrulă do resuneaştere , nu măi cu două silo înainta de ar mistiţiu, a căzut oroio cu fa ţa spre Bucureşti.

P e a t ra soţia sa văduvă şi copilul său orfan, ca să na-1 creazâ t ră d ă ­tor, sâ le fte de m ângâiere aces ta şire...

C. Munteanu.

■I'- r ' ■

T E A D Ü C E E I D I N V O L T A I R E

S i í ü T U M ! » * » , , ,

de G . Oprescu.Lector la Universitatea din Cluj

Seeelul al XVIII-a fraccez este ura din tp»ceJe col© mai însemnate în desvoît&reaspiritului ©menesc. In multe privinţe nu iacem Pai ce cât să tragem concluziile ure- Buzeler pa cari mftrii litereti ai Frartei le-au pus atunci.

Frate bun ou E©naşterea, secolul al XVIII .© mai aU» secolul raţiune?, al sănăloasei, lecuEdei, sfintei raţiuni. Departe de a fi o zeiţa rece şi dist. ugătoare, cum îi merffe filmele, «a ddesse R di son & cumpăr* it pi cer- ax'^xt#ate conc€PÎ*de eameniior, le-a des­părţit pe cele ceri rezistă examenului de «et© ©ari n’aveau altă valoare de-cât o ve-cfiime venensbiiă şi prestigiul tradiţiei, a fâ- «ut »strei operă constructivă. Ea a limitat aomemul credinţei mistice- de cei ol convin- gerei obiective

Timidă la început, atacând numai proble­mele mai puţin primejdioase, îmbrăcând «ue-on haina alegoriei alteori masca traves­tiului — ca m Letres permnes sau in un^la

» »» Volta»* Le Sa“e - . »C Himd, persiflând, ta ca fttfi curai, pune înt e S f r ! Pf r ă .Ş! PriS.ina Şi »«gitimitate« pa- terei regale şi bisericeşti. i 0 domeniui co­libe, intelectual şi cel social ea n u n g e la • • u ci uz n cari duceau d ir te i la mmarea îa-

W h T t Ş’ ° kineouvân- !tara deci. Fai ă ea ii’am fi ce fântem că. i i^ f.1 Î3EPărţire'ft coniimriidor după’m-fo- I nulităţi tot ei i-o datorăm. Prin ea midi 1io»TUr « r r:ih“ ,iizg5lit-,i <• Mrtieaua-l ‘ ă *Î "5""b9 hllm'a veche infr’o lume »eua, şi aceasta nu e puţin lucru.

FanatismulVolfaire, D cfionaiul filosofic ied.

r*amni*ricfi p. ]§4 şg.)Fsnstigmul este f»ţâ de supei.

p a ce delirul e fa tă d > f^bra sî t a r e a fajâ de m iofe . Acei care „ e i x *zuiH, Ţedexjîj, care în vise*-® drept r e c i ta te şi îmblpoirli? drept piofeut e«t«ua apucat: aeei c -it m sinVus ■eooA ia prin crimă fe te im fanatic. - I* 0 . ***r*6 Kiir?.îT<bergf.. ferm €0BV H8 ca papa este Aoiecrfstul A~ »ocalfpsei Şi câ potttâ s'mnr.1 „t,eg- i i « m e ra de cât un fpecat. Frateio “ j** Bartoioaaeî Di<z, are p k s s dm

S t ? “? e * 8ăfc?i a*5slî * zş %f &ţ€nleşj esre îi omoară in MC^văr,

** dragul lai Dzţu, era unul dîn cel .... ‘»p cs i to r i fanatic; pe care s u p e r ­

stiţia i-g format vreo» fstă.

QtTt se ia fcnwhi, is t* o zi de ao ieaa ifa îe , ca *ă râstoar- i l t* * ţ® distrvgă atfetiseîe şic?resmen~ M e . t s t e tm fenatic mul puffn spămîâo» saior ca Diaz, dar do p t f n pro-t A«a* s h dnseinl F . a r d s c d* Quisse,

■ « i , 1 m “1 tf* ° ^ , .'al regelui ■ • » r t e al HI-s. a j regalai M rrr i - al

L U / 0T al ii* craa sm intiţi boi- ■«Vi de aceiaşi t u r b t r e ea şl Dlaz.

i m.ai crât. xe PiB de fanatism • • U acei ai orăşenilor ParisDiui cari f * r* £J * ** asasmeae, sa gârue, Bă î f ^ Ce ^restr© , gâ {ae vn buc^ i .

Ssul Bartolcmel, pe

generală a n ea in u b ! om enesc, cu râ t neffind în tr ’o criză de furie ca Cie- menţlj Châte, Ravailîac, Gerard , Da- m>en, t ’a r parea că ar p u tea să as- cuffe rsţiunsa,

C ln d fanatism el a cas?g?enat odafă creetu1, bosla nud câ nu mai &re leac Am vâzot coavijiâîonsr? cari, vorbiţid de m in â n d « Sfnn't 'h I PBris, s-t idcsÎ ■

i! ce, fără voia 3or, o;:b:i

U n i t a t e a S u f i a f e a s c â

a neamului românesc

m rm b re le le tremü« flgiira fa|e şl a r ft o- e U*r fi conircxzh*

î acrav.iw;

L>rogrtS-

Tcăci, tre-

a ? e l !5U ihn s a fi

i tip’s ter-

can n u œ ergesu la

îa l e a p te a de tence tă ţen ii lor letsrgbie.

Sâfât fanatici reci, ludeeâtotf c«ri • e c i d m a ă Ja npcarte pe cei eaii n au alta Vjca de cât de a nu gâadj ca t i ; f i judecaiorîi aeeia san t cu a tâ t mai v icev ii i , cu i t â t mai demni de ura

z?£u om ti It s s Cnfllcgr*u, râu, fnifa Je c:©s Bîorât p i crUcla

_ Nö- i sH h a c pen tru această br-alâ e pfdemlcă de cât * pir! tal filozof! s cars răspândit d in ţi’aau î fctraltcJ, Inda! ceşte in sfârâit mora^urfíe o am e» “ ş! pîeîfitâaiplnâ c iod; tâ • ce SC6SÍ6 bîie gâ îug! şl sâ aştepţi ca i purifice se tu l . L-ag??a ţi r-rlîgi s«n< suficiente contra a c e s t^ f j

4î sufletelor; religia depai-te d- pen tru sie tn a)!m?ct salvator s hlty bă în otravă îa crecrele î: tate. A eşti neno; oclşi «u m t?eu «est îa meoiorîc ex^ffipiui iul Aod, care asasinează pe regele Hfif-orî; & luditeî egre ta© táp u l lui Holofern? culcâiid .M e ca el; ai lui Samue care toacă In bucăţi pe regei a A* gig. Ei mi v id că aceste exemple cari câot re( pect^blle îa anlicHate, sâni grozave peuiru timpul de faţa;

I ei îşi h rân e ic furia cu religia ÎQsă-gS I care o (Oiid^mna.| Legile fcânt »oca foarte neputin»* cioase contra crizelor de tu rb e r r ;

e ca şî cum ai c tl o hotărâre s consilioloi iniuf tóéban fatios. Oa* K en i &ceştîa sunt convinşi că spi­ritul sfânt care îi gţrâbste e mai presus “de legi, că delirul lor e singura lege pe care trebue să o asculte.

Ce poţi ră-punde onui cm ca­re ţi spune că-1 piâce mai bine ga ne supună lui Dzea derât oameni lor şi care, prin' urmare, e s!g;ir că obţine cerci gâtuindu*te ?

De cbiceiu şarlatanii conduc pe fanatici | i Ie puB îo m b & ă pum na­l e ; ei seamănă cu acel Uacbeaş dio Mim ie care făcee, ge spune, P@ nişte imbecili să gu-te b u c u ­riile paradisului şi csre le promi­tea o eternitate de m fel de plă­ceri, din care le da se nuntaş o gustare, cu condiţie sâ casoaie pe toţi acei pe c a d i -s r numi e l N 'a fost de cât o singură religie pe lume care sâ nu fis mânjită de fanatism, acea a m vsţaţiior Chinei. Sectele filozofilor erau nu sum ai lipsite de această .ciott'ă, dar li e« raa ch!ar re m e d iu l ; căci efectul fi­lozofiei esie să ne liniştească &u fietul, iar fanati?mui este incom­patibil tu liniştea. Dacă sfânta n o as ­tră CRdinfă a iost aşa de d*s stricată de gceastă forle a iadului, numai nebunia oămeniioî poartă roată vma

Din Literatura greacă veche

1.

Lauda Greeruiu!Anacreon (Sec. Vi. a. Gr)

Fer'cit mai eţ ti, o greer,Că pr n arbora vecue t», Şi’m b îta t de*un pic de rouă Cânţi ca craiul d n poveşti.Tot ce ochiul tău cuprinde Pe ogoare, pe câmpie $i n pădurea înverz t ă ;S nt a ta împ r.' j e.Printre os meni e^ i în Csnste. La plugari aduci noroc Prevestind vremea cea bună,Tu al vere* prooroc Drag eşti Muzelor maestre,Lui Apolon însuşi drag,Ce ţi-a dat glasul cei dulce Greer, cântăreţ pribeag Te$n'e t£năr; tu-ţi duci traiul >nîro dulce nepssare.$1 cum eşti născut din glie înţelept de somn de-odihnâ Şi de tihnă iub tor,Puţintel la trup, uşor,Kefăcând nimănui rău,Mai c,l eşti, o greer leneş Deopotrivă cu un zeu.

H.

Desp e nestatornicia lucră ­rilor omeneiti

3 imonidi din Keos {Sec. VI a. Cr )

l i n omeneştile lucruri n inrc nu tră- fe ;te de-apururi

Vorkă cuminte a spus bardul în [chios născut:

«Feamul uman trecător e precum s [a pomilor frunze »

InsS pu^in muritori vorba la i n i i i ,

T t . t'au pus.Lucruri mai bune să spere, s fd ît

ni~e în piept tuturora r it b„tran gârbovit ori-câ e tân r- - . , [vânjosopuza de p lanur1 creeşie în min*

[tea-i aprinsă de ambiui Tânărul înflorit, dar uşuratec la cap.Nu s gândeşte ia moarte şi nici ia

[cărunţi bătrâne e; Zdravăn şi teafăr fiind bol şi me-t „ . . [tehne*a uitat.Insă de eşti înţelept, tu pasul în-

[dreaptă-ji în voe •u t ie tu - i1 îavfselind aprc aj vieţei

[hotar

Traduceri de Şt. B s z d e c h iprofesor Ia Universitatea din Cluj.

HI

Frugmint din

Tâmplele mi-au cirun 'it , iar p rul alb ca zâpada;

icreon

Scopul suprem al nostru, ai oa­menilor, este, vădit, acela da a eu- î oaşfce câ^ mai deplin lnro©&, pen­tru ca prin aoahttă cunoaştere să ş tim cura eă r e conducem, şi pen­tru ca prin fapta noastră Gli ^fim eât mai fericiţi. — Şi a s t fe l , , fie­care din noi este gbaorbifc ta oâte o scţfuDe care sâ ns ducă îa acest scop. Plugarul se întreabă: cum va faoe e! mai bine ea munca lui sft-i dea cât mai spornice roade; învă­ţatul biolog este pasionat de dis- catia între neo-lamarckieni şi neo- diirwineni; omul de litere este eu- fundat îa examimrea teoriilor li­terare; şi 8şa mai departe. Şi este cert că t prrgreâui general osca ou &*âf mai tramio cu cât pe de-opaiţe ,h„o$re din noi se adânceşte c'-ai i mnit in specialitatea sa, iar p > de si ă rar te re sîl luatele tuturor ^p3- eial-tâţtior sunt orânduire îutr'o in- te»ft tot c a i cuprinzătoare.

Der^ aceasta preccupara î up vroă nu î re oue sa ne facă a pierd.* din v-raere o Eralf 'nu de »Iţi factori c ri cond ţ onează. izbânda căutat#.

. n j , dm a e?li factori este naţiu­nea d n t are noi fac- ia naris. O- men-rea e r e în a?a chip ah ătuiiă m cât ea ch^ăşue^te libertatea ş iract 1 mancei n o a s te individuale n a i ales prin naţiuuea căreia noi aparţinem. De unde urmează t*mci t. ând teiseha neamului e ta ămerii£iţată, trebue să teptăm ca iasăsi

sâsă a-

«in faptă şi spre

că a- nostru r e aş-

. . l iber ta te* şi fru 0. t«l monoei fi..c»rui» d ia noi ,4 zădărn cne. De ace^a trebue vem grija ca o p a n e t;ca t r â spf c ia’ă să m eargă C0 '#suhdarea Deimuiuj. Această s n i i devin*, r j greşi-, cu t tâs mai mare ° !i j P ,,tr‘a t rec e p r in t r ’o peri ­oadă de consolidare accentuată. Ori to mai astfel se presmîâ est, zul pentru fiomâ^i

Dup*l în treg irea n o a-s?râ are aeum ca să şi

zi ea-

sa t^ur-ea^că, iaî*a o grabnică neve©

4. x md a te a s a suf!P-teaseft. Toţi ii i sgd irebu? s?-şi fa- d rep .e puterii* ÎLt^u aceggtă întărire,

vo m să spunem oâ t rebue la o p ar te îndeletni- specifcle, ci stăruim sdevâru ui oa munca

Na8ă dó l^sârn ctrile noass 'e tocmai Fg -pra

noa»tîă să fie to t m ai adâncă, dar, ori-cât do adâncă ar fi, ea să seAltoiască pe suflet rom ânesc : Nici patriotism numai p rin simple vorbe fără fapte, dar nici fapte fără pa ­triotism.

P r 'n aoeast& îmbinare a c: un cei cu patriotismul, nu se pune o sta* v i’ă progresului, ci din potrivă, l ) ia această îm binare se izvoo’eşte i e s 5şi ^roadele cela mai de preţ ale c' i tu r? i omeneşti, adică cinstea şi credinţa. Un suflet în cara s’au îm ­preunat m unca şi patriotismul este în general _ un a if -e t einâiit şi crr. dinoios. Şi de cinste şi credinţa : mai ales avem noi Românii nevoe |

i aoum pen tra a ne ÎQfgri unifatea \ noastră sufletească.

E s fe r,n adevăr pe care t\ poate «:mri până la evidenţă f ecare din­tre noi, că- B-»mânia va cont îbui cu «.rât mai re. ede ş? mai temeinic sa j-rrpăşirea generală a culturei. ou câ : c a îţi v a în făp 'u i mai re ­pede şi mai tem ei n5 c un ita tea sa suf et-ească, şi nu sa va lăsa prinsă în vântLi acarii 'e i care suf ă peste zile e vremei noastre.

D ar este mai m ult de cât atât,O naţiune nu există numai ea o chezăşie a Ijbeităiilor noastre in dividtîiile, ci şi ca o no tă esenţială în armonia uaiversală. Şi din a~ cest punct d^ vedere, trebue fim pă trunş i d i adevărul tea pe care o p ate aduce rornâneso intru înă lţa rea omenirei, făgădee^te să f e do un de sebit f re ţ . Aşa au cugetat f©i aeei Ro- mâai ceri au murit, nem urire moş teamd, pen?ra în tregirea ţărei noas­tre. 5. ar fi o im pietate «a no-, urm&i i lor, să gâî-dim alt el. A-a ni i aru tă toa tă fiiuţa lui.

Cele din*ai şi cele de pe urm ă cuvinte ale noastre astăzi dsci, să f,e

mai vechi pantru unitatea culturală a Români

{Legăturile j!ntrtf AI. Odoitesco şi 61. Barilmijlocul veacului trecut — ~ o mulţime de Ardeleni, ai culturii de tunci, se gă- locurile înalte a:e învăţE-

d n Principalele noastre, lor pentru mfrita

romană, cu avântul puterilor na adânc aceşti

că par< neamul

ttebne,mvniA patriotism,

cinste şi credinţă p en tru unitat«a sufletească a neamului unita te care va să fie

romanesc, -- nea din «o-

d o ab d e cele mai s tiălucitoare ah culturei om eceşti.

Matin Şiefă iesta Pr®f. la Unirtrs. din Cluj.

Literaturi strein©

Oskar Wilde, criticDestinul tra^r* al lui Oskar W Ide

dnpă-ee a îndepărtat dela el majori-

D r i r an f n/ l 0 S “X00' l0r’ S' a *®rmBat prin acordarea eK irel. Locul pe ca-* m en tă m li teratura 11 pjeză de

la siârşitn! sec. al X lX -U a I &- oo,dat. a t u iii, căiţi numeroase oa a-

a Q ^Ut Leonard Gresswel! In- nj, ?-au iost consacrate.

Acoma, editorul Meshuen mat o e i ţie levăzutft, m *> întregei a e opere. I?i eeţie# apărut % aproape S

unul cin ulti i ele volume tn Pali A m i ne

dd« noscute

Floarea juniei s a

Zile puţine mai

itunei

Gura-i

Cel de

De al Ori-ce

[rrir-edus şi dinţii se[clatină în gură.

am de trâ td m dul-r * N a viaţă.Întunecoasa Tartarul Í um bri-m i tre*

[mură-n suflet, c ' s c tă e larg; scoborâşul

[întrânsu-i amar. că ci Infern înghi ii nici odata’n

[d r t n mai vine.

IV

către VírítiteAri iote: (Sec, IV a. f h .)

^ r t u t e cel mai mare bun al vie ei, E plin de p ed ci drumul către tine

frumseţi. tale drag, fecioară, elev ar vrea voios să moara,

^ ci moartea pentru tine- vredn căn . . (de râvna,On-care ar fi gata sâ îndure, i !e dragul t^u nenumărate rele,Atât de tare-i dorul ce.-l însutii După r splata ta nemuritoare Ce-i mai presus decât avere şi-aur; Decât odihna cea moleşitoare Şi chiar decât o naştere i lu s tră !De dorul tâu mânaţi-, iiercule- Cas-

. tor. Podux.n u săvârşit sprăvi fára pereche Mărturisind puterea ta n en f rân tă ’;De s tr lucirea ta atraşi, descins-au rrea timpuriu în Infern Ahil şi Ajax; A ta frumse;e la făcut pe-Erm as )

P_- rd a ochilor lumină scumpa Dar lasma-i dobândită prin a tl tea

Sporită îi va f 5 m a: vJrtos de muze, Fiiceie Mnemosmei ce cânlă alava lui dup ter cel prim tor de oaspeţi î?i-a pr eteniei neclintite.

*) Ernuas, bancher şi prieten ai iui Á ristotek‘8, căruia li <i??-o în căsătorie sora sa. El a luat parte Ja luptei libernre ale cetâţei Atarnes de gul Perşilor, îosă a fost

, P0de e*

» - . prins,xnana im Aitaxerxes şi spânzurat.

subdat

3U*pe

%ßtß

C e t i ţ i * ş i l ă s p â r d f ţ i

G a z e t a T r a a s i l v a ü i e i

O O O O Q O O O O O O O O O

a termi- io voi ,me, această ec-

n întregime The critic

prezintă pe O kar în manifestările mai puţin Cu- > aie ta îeotului său. ’ E V

Lucas, căruia îi fu încredinţa ţi această g r je , a ales de fapt cin W i t i c ie

f» e pe cari le-a Wilde, în and 1877 rit# ziar» şi. rev ste britan ce, pagi- n,/e t e i3 mai esracteristice a ra tă în primul iân d5 că * Wild* hi « a ş ^ p s e prin studii d a d e e serioase

m zsdar a trecu t f Oxford j , Cam bridge, cămine

elenism şi l a tm s m ! Contrar a tâ to r au tori tineri, cărora rm^irdtatea le

rMir-fti Mw - î f lniViiă n °aiea !ite* J'« i h • oa 10$ scriitorii €n - g e u bum ai ultimului s-eeol, .studia mi pas une literaturile vechi şi stfăine In aceste ariieoie, el tra tează si Pe H om er ea şi pe Balza - P

e^rgo S a i ], Th. Grauti xJaeine. Wilde nu ar fi Wil e dâeăcritica sa nu i r fi aac«t nu a r ii m contmuu p re ­sărată cu sentinţe uneori paradoxale ad tseo n ~ vxaie}

irţi 'e n ergrt

ior su'»t iljgi- n ’au ti Mp sä

li-P bl îcat O kar

—1890, în d fe- p ag i-

Ace: tea

ierSteudhal,F la u b e r t

'm prea severi faţă 0 s Mit sin-

unor pierde-vară

uneorir t u ^ f i 1 ma?cátü?re Şi m lo tdeaunaspi- ‘ î . I ca?j a u co . i î rb u . t Ja reputaţia

ad C8V'V? Sp,Ce C:iri t r öbuescadruae Ia colecţia iui Wi.de:»Nu trebue să f;

ÍV -““ n*le E-e sunt sigara, distracţieiuteie tualie.

î n ^ w ' f d0Uâ miJ ,oace Pentiu a nu în e.ega na p0em Uqu] egte

mţe ege şi ce&hh de-al iéuda pen- ra merite, pe cari nu la posedă“.

e t á r Q . d e ' a v e i e a l ln c r i t io0 Sh«t ez ^°âîid erori, citândL s Peaf6, n- crez !t ^ t o t d e a ­una că acesta este un privilegiu ra-zervat «.ciorilor englezi.«

„PaJiolog a oarta uşor ajunge b za1 erature^sensaţionale, şi îu srtă. ca■î n. pol« ti că, m onstrul ar v ii to r4. e un mare

se fac cu cele mai l»une in ten ţiun i ;-i că oamenii nu sunt nici când âşa t r i ­viali c a a t ’5n c îa} când se iau în serios“.

? Gres;tatea^ ro m a te ie i i le r de szi, îmj pare a fi aceasta•: dacă pi na m erg in lume, c bile, iar scr ie“.

„Găsesc că există xm raport •urios în tre pietate şi rimele slabe".

„E o pis cere să In tâlc eşti u d poet a r e n ’an care să nu fi© naţional şi să vorbiasoă de li-.eratora pe «are o mbeşta, şi nu de ţara îu care trăcşte Auassele sunt aşa de puţin inter.-eat* în €reografiea.

«Nimenea n u supravieţuieşte faptu- ui de-a fi aprecia t peste valoarea saa.

o 'a r putea continua timp îndelun­g a t acest joc, citind opera Ini O.-kar Wilde. A ceasta era o faeiiltate p-r- tiCuUră a spiritului său, de c , r e a îb u sa t uşor. Dacă multe dia scrierile sale critice sunt consacra te poeţilor şi profesorilor englezi, o parte în- semuată a fost consacrată scriitori f»ancczi. In t r ’un i©c sp u n e : Pra; a avut _ un m are goni.?, pe ’g hl2 care a inven ta t metoda m odernă d. pc tvi viaţa, şi un m re artist. r?> F laubert , mai s tre i Î . p^eabila l .«.’ti u- iiii. Iiifiun ţa acestor două persoane se r*simte n aproape toate romanele iranceze eontîmpcrane. In Anglia nu ara avut şcoli despre cari s’a r ] u tea vorbi. Facla gloriofsS, aprinsă de eu- rOiile Lronje, nu a trecut în a' e nmni. Dickenş a avut influe ţă numai asupra ziaristicei. Filosof ia delicioasă şi snperficiâlă a lui Tharkeray, su ­perba sa po tera n a ia t 'v ă şi satira ea m genio-să asupra societarei, nu a t i a t nici un ecou şi Troll pe nu a lfcsat nici un urmaş direct, fapt, care de altcum d u trebue regretat- căc orî-cât de adm irabil ar ti ca reme -ir. in d . p i amezi ploioase şi in călătoriile Plicticoase, totuşi, di ti punet de dere literar, t l rămâue eternul hovnio din Pnolington P a rv a“.

o m ag u l , adus aproape a - B tlzac şi F laubert , el va

cel

tor

ac, e a

\edu-

fetela de-a nu

„Numai oamenii mediocri ş bătrâne consideră ea ofensă ‘±‘- înţeleşi*.

„S unt romane, can se scriu m aiu- şor oeoum se citesc“.

„ E ' ta periculoasă ori-ce tentativă de a cultiva virtuţi imposibile*.

„U a critic cin c spunea odată, că nici un poet m re nu poate fj în te- les, ia r q1c| ptî p 0ei} ne 'usem nat nu merita cle-a fi înţeles, ab-trfigând dela act asta însă, poezia este un lucru ad- m irab i i Aceasta este o părere g e m - (*, ' I o e vj1 se insem naţi s u i t foarte înteresanp oe studiat. Cei mai buni

. . 61 adeseori ne a ra tă frumuseţi noui, iară cei slabi, dacă sunt plieti- ••Şî »u sun t nici când agresivi“.

9 a turie* fă faptele fele nai rele

Cu to t cl^siv luivorbi de Siendhal ca ^poate de m si mare rom ancier f ran ce z“.

Avea i n cutt deosebit pentru Ge- o ige Sand, şi biografia lui Caw îi părea insuficientă. „E^te biogrsfia u- nui m are em, a unuia care s rio ca o femee*. Wilde era de părere eâ George Sand a fâcut peu tra F ran ţa ace a, ce R uskin ş? Browning a.» fă ­cu t pen tru A cglia : crearea unei l i ­te ra tu r i artistice;

B e p t tâ m că cea n a i mare p^rte dm aeest volum se referă l a s o ’iitorii englezi. Wilde avea o i d m i r a ţ e jus- t f e s tă p en tru E l 'zabeth Barr^tt Brow- ning, deti stă insă pa Sw nbum e oare după p&cerea sa, nu posada n ci un sens p en t:u limite ţi pe eaie verfeui îl do /n ira n a i m u t decuro domina el verbul. E ra prea mu t gol după em ­faza lirismului h&j., Ii lipsea su letul Ceia-os frapează mai m ult în aeeste estraee aie operei critice da Oskar WUde, es;e t ru d ţ iu n e a sa vasM.

Ace*t poet de-o im agi*aţie r i e era un umamiet p§rfe«t.

(«Le T««ft|»>).

Pe lase ţ,tie fruntaşi sîau în mântuluî Cu entusiasmul noastre orig ne lor pentru propăşirea ţsonale în ea e credeau mflăcăraţî apostoli ai românismului aduseseră exagerarea, explicabilă în asemenea împrejmărl, a „latinismu lui“ în graiu. O reacţiune puternica se r dicase împotriva ior, în Mol­dova prin and 1855. „Român-a Li­terară“, foaia care un a atunci în jurul ei talentele 1 terare ale vremii, răsună adesea de zgomotul lupte’ v oletite ce se deslănju se. Gheorghe Bariţ sp ritul în totd auna ponde­rat răspundea cu bunul său simţ caracteristic acestor furtunoase cri- t ct împotr va Ardelenilor socotind că nu era eriat a se pierde vre­mea în ast-fe! de «certuri scolastice», menite a fărîma puţinele puteri ale naţiei-

Aceiaşi luptă se îscase la 18^1 în Muntenia. Ea fu provocaţi aici de marele protagon st ambiţ os care ; era Eliad. Stânjen t în atotputernic a suveran it 'ţ i sale culturale Eliad fui- gera împotriva venet c lor cari um ­pleau şcolile cu creaturile lor „misi­onari ai papismuiui şi spioni ai Austrei*. !).

8 ion se ridică atunci împotriva acestor nedrepte atacuri, înfierând pe iniţiatorul lor «un nenorocit care se preocupă de rnult timp cu mis­ticismul politic şi relig os.“ -).

In acelaş sens se rid că încă un glas mai tân^r. dar însoţit de multă autor tate; aceia al lui Alexandru Odobescu.

In ar»ul acesta Odobescu scosese, împreună cu alţi tineri, întorşi dela studii din Apus. „Rev sta Rom ână8. Urmărind a strânge raporturile cul­turale cu Român i de peste Carpaţi el ci uta să-şi as ju re printre dândi colaboratori şi se adresase aceluia pe care-1 so iotîa „un îndieptstoriu al opin ei publ ce pr ntre fraţi* noştri din Ardeal“, ui Gh. Bariţ. La 1 Ianuarie 1862, acesta îl răspundea, făcând cuven tele sale rezerve fală de spiritul ostil Ardelen lo>‘, mani festat în iară. Odobescu se simte atunci dator a-1 scoate pe Bar ţ din îndoiala sa ni, într o lungi scrisoare (da ta t\ 27 15 Ianuarie 1862; Bucu reşti), îşi exprim« mâhnirea de a-1 vedea „generai zând prea mult“ u ne'e »rele voinţe de ntrigi* d n partea oamenilor d screditaţ'. „chtar la noi“ şi aruncând, din pricina lor, „defăimarea“ asupra poporulu în ­treg. 3) In cuvinte calduroase ac centu az i dânsul frăţia care leagl pe Românii din Principate de cei din Ardeal, afirmând energic că de osebir le confesionale, ia care făcuse alusle Bariţ nu-i vor putea des- p>r|i nici-odată. Dar ideile lumi noase aie lui Odobescu m eriţ i să fie reproduse.

„Mi, Domnul meu, n#i nu suntem fanatici de dogmele noastre pana în punctul de a ne lep 'd a de frăţia cu Aid Unii uniaţi Ar fi o absu - d ?tate ca în s colul »1 XlX-’ea Re a»«ni5, p* caro rel gia nu i-a d ts - binat nici în timpii de fan&tism, să orgaozeze persecuţii religioase fu contra altor Români d n sângele io

»Dar dia nenoro i^e Pri^cU at-îe sunt în r ’o epoeă de ir izăş §i’n a- s menea n ome te intriganţii gă- ses ? lesne 1©j spre a-şi desvolta patimi e ior mârşave. Un om «a dl E- Hiad. 'o o icul vlitadanubian (cum le z ce[i D-v* assn ). nu este numai per- ecu torul un ţi lor; el e perse- cu orul naţiei întregi, căc influ­enta lui e conrupatoare pentru Românii de ori-ce leg-1. El a tăz ; mulţămltă incuriei guvernului în ceia ce e at nge de Instrucţiunea publ că,

inche e rugând pe frun-

a ! ndemna pe el «şl pe toii raţii din Ardea!, a sta m u în ţie cu cei dela no'», a Ie împă acestera resultatele studiilor d< dânşii şî a le expr'ma „curat* cugeta de-pre cele din Principal numai astfel sacoate Odebesi »progresul va fl înle-n t şi fnfrăj rea va fi cimentată mai selid*.

El roagă prin urmare pe Bariţ răspândească printre Românii d Irans Ivan a Banat şi Bucov na de e empiare dintr’o „ nvitaţ e’ conlucrare“ ia ^Revista Română ş aceasta va da fra-ilor de pesi munţi «o devadă, mică într-adevăi dar ssneeră de d o rn (a de concord

înfrăiire ce @ nutresc Ro manis dunSren.

Odobescu aivne e rugana pe taşul cuiture d n Ardea să întrebu- -ii eze nfluen'a sa asupra spoitelor, spre a da «mână de ajutor ş> de înfrăţ re jun m e . care lucrează ca s ngurul amor al patr:e ş al inte­rne er ? na; u n - rom âne“. O aseme« nea „aplecare'* ar f, maidemnă şi ma folositoare decât a* ce a a dezb năr i şi a răcel i către ?ra H D-voastră de peste Carpaţi“,

Ser soarea iui Odobescu avuse e- fectul dor t. Bariţ fusese în Bucu* r e ş t , unde se întâlnise cu dfnsul, punând ia cale împ. eună stringe*! rea legătur ior 1 terare cu Românii; de peste C a rp a p Odobescu îl v e s ­t a ) că avea să petreacă vara la Braşov, unde se vor vedea pentru a ch bzu ma mult în această p r ii v n ă. In acelaj t :mp. hetărise al scoate eâte 5© e emplare d n f e - care num ăr al rev ste sale pe a hârtie ma eft n3, pentru a se pu ­tea face abona;!, pe un pre; ma r e ­dus, în T a n s i van a şi ruga pe Ba- r ţ a î n . t nţa, în fo ie d n Ardeal, despre aceasta.

Relaţii fco ma strânse aprap e pe ei do’ cărturar a ne muluf; in

curând e-; * veau s't se înlâineasaă h Academ a R onrU i\ unde se var osteni mai departe pentru răspân- d rea cu lturi in peporui ram ăs a c i şi d ncolo de hetare.

D n co;esponden|a între Odobescu şi Bar ţ se vede gândul lum nos al ceiu d n t â . cu p r iv ie *a proble­mele culturale ce se ag tau precum ş ! m ntea curapân tă a patriarhului culturi- arde ene, care n ci edată n a lunecat în e-treme, i ar despre acestea într’un num ăr v i to r

N, Bâneseu Piof. Ia Uîuyers. din Cluj.

seam snă in şi rât? cit?, de departe bunul s mţ

co i pr nctpii false Patima 1-a dus a^a ncâ ' p i z a fi slăbit şi în cieer i î u . N’aveţ!

decât să -uaţi Manual-ie ce le ti- pâreş e şi le vinde şcolarilor înce­pători, spre a ă i sigura că ase­menea lucrări nu pot veni decât de la un om slăbit de minte, ame- ţ t de patimi uricioase şi lacom de câştig pecun ar.

„ â ş a dar, Domnul meu, de pre- tuiţi -i D-voastră ca noi asemenea aberări; piângeţi-ne, dar s u ne o- sând ţi că avem aja oameni la ca­pul lustru ţiune=, ş credeţi mai - Ies că t o j Românii dunăîen sunt departe de a împărtăşi absurd it î ţ b lo r Noi vedem încă îa A rde len i’pe bun i noştri frad; noi n i n^ temem ca eş să ne ducă ia poalele Scau* nuiui papal, t e prof t ar avea ei din * ceasta ? Români’' au avut glo­ria d'a nu hrăn jesuiţi printre dânş i. Fi^ siguri că ei nu sunt ortodoxi fanatici; dar 5n orbee grâu e s 1!- m ân |ă bună ţi negh'nS. D sprep iji neghina şi credeţi la sămânţa bunâ. Toată inteligenţa Principatelor si mai ales toată jun mea lor n ’are alt vis, nici altă dorînţăf de ât unirea îa dei $i în lucrări cu fraţii de peste

Munţi spre a da înaintare culturii moraie, curăţirii limbi ş eApkrâri- lor storice în na iunea rom âia . *

Toate acestea ie scria Odobescu drept răspuns «la sfiala» lui Bariţ fajâ de 9RomâBii dela aoi“ şi spre

hr V. N. larga, Ist. Liier. fui. in ml XII, Ui, p. ‘89.

Memtn Carpuţilor, II.3) C#r«*penile*ţ,a lui 8*riţ îa Ae.

m«. îaot.

Avram Janco şi gen. LüíersDiplomatul francez Foujade, seţul anei

-Românce, a publicat ia 1859, la Paris, • carte despre suvenirurile sale din Orient : < hrétiem et l itres (Creştini-şi Turci). Pasajul despre Avram iau cu nu s'a inrejjistrat la »©i. Se află la p. B04—305:. §i sună:

Ponjade, Chrétiens et Turcs,Paris, 1$59.

„Piintre generai i î uşi ?aîi se gâ- siau fetunc îa Bucureşti, erau r*nii «ari jac-sseră un rol în campania din T ra n ­si.varda S5u caii trebuiiu mai târziu să se măsoare cu Turcia ori cu al aţii lor, pe mstgenile Dunar.i sau in C'lmgea.

„Oem-ralul LCIders. comaridóntul cor­pului V care operase în Transilvania, strâcs ca m tânăr în uniforma sa, toî atât dő stent fntr*un aalon pe iângă femei pe oáí úű înd ă?neţ î n f ^ f i d u ş - manulu: ; ss expunea pretutindeni, cu com hmeniul b\ gurâ sau cu p stolul

i mână, fără a fi împiedecat de vîrsta sàu de rang ii s i u : manierele sale erau Sííuple, vorbirea dVsbrăcală de ©rice ifecţ?une şi emfasă. El repurtase mari izbâiiz* în Transilvania, linguşitorii săi îl numisu I b e r a to ii i l 1 r s m i lv antei şi i dede-u porecla de Zak r m tU h t , c ire n ’a fost consacrată nici de yr’un uca^ nici de istorie . . .

«Voibind de Transilvania şi de cam­pania r e care o făcuse acof© géné­

iül Lüderg zicea: «Intre Austrieci şi Unguri domneşte o ură adâncă şi siei dm urmă sunt deopotrivă urîţi de toate neamurde caie acoperă teritoriul Uis* gáriíi S şi, Sîibi, Croaţi, Români. Aceştia mai a!es mmt î tr*o stare de paria ş? formaazl în Transilvana p o ­pulaţia cea mal nenorocită. Ei au spri- j nit iacă dă la începutul revoluţie5, crmaia austr;acă şi R* şiî şu sâ s î la udi? de concursul lor pentru eprovi- z’onâri. li el a început, unirea Io* cu U g u r i ar fi dat, prob?bii, un alt curg revoluţiei. Fără proviziile pe care le- am găsit în Prim-i paie şi fă t à tencu, şeful Ron ân lor Transilvăneni, rt*f>ş fi putui reuşi. Printre co espond nţele, pe care am pus mâna., am aflat son­ori dei i liossnfh t ălră I neu, în

cate spunea c4 Unguri s't căiau de a fi des re ţu t drepturile f^cţ 1 r ior R o ­mâni ş* câ în caz de izblndâ, aceş ia ar put^a s - f;e s g u r i de toate conce* s unde pe care ie cercau, Românii, a- dâug a gene aiul Liide.s sunt foarte vredn c de interes ş am «dresat în favoarea lor un M .m o ru lmpafniuiw, care mi-a răspuns câ el nJar putea in­terveni înir’o iiSâmenea chestie dar ea Menwnui il t> ammise e t i ?ţi- O- la Viena. Austria va fi obiig*tá á da Ri» mândor drepturi e g d e cu aie celor­lalte naţionalităţi, d ;.r ei sunt în^r'o stare de completă scoboiîre“.

Tradus de N. B

*■) Scrisoarea lucureştt, iHdm

di» 18/^6 April 1862,

------------ 0 A , Z E T A T R A N S I L V A N I E I

Aviz. SjpiSSISAdue Ia cunoştinţa on. public, ' H .

că pentru fiu) meu loan Gas- i • beth, care fâiă voia mea face afaceri cîo sine, nu \ lăţesc lanimeni nici o dsiorie. |g | | j f

Braşov, 6 Aprilie 1920. !

Martin Gusbeîh. HStrada Iurgă 160. II pn.

d in R o m â n ia -M a r e

fi mard atelier de argintărie şl tenie obiecteîe bisericeşti- BHk » m « _ *

F i r m e iF urnltoru l i f in t . i o r M itropolii, E p is co p i i şi b iser ic i . In ţară

i Caisa Koş lor No. 249, Bucureştiăscsc elopotB gata ie trice ş! sb rji28 tc iM iă 1h fată clienţilor boesî îh 24 or»

preţurile mai redusa ca cr Blide-i c n r e ş t i

4/U SfJU ll 70 - t m H. p =

35? p e r f e e f ă B?a*e d e fuiso-d a p ^ M ü f e à 's s i f â ^ e *

m i s f a l i i ^ â L f tK Z a a u W O L F

û â ü T A

PJATRA»IEAaiŢ

e *î>ae!fa e«iirp& râfil«r «>»«• rentier .K M X M X K

Societate â e o i im ă R o stA ii

2 3 r a , s © - s rS t r . " V á m é i IfcTr, 2 .

MED. UNIV.Bucureşti, Calea 13 Septembrie 134,

soecialist de boli de piele şi femei, şi»a reluat consultaţiu-oile zilnice dela 11 — 1 pentru domni, d. a. deîa 3 —4 pentru femei în str. Hirscher 25 L Duminicile nu primeşte. 1 —4

Depozit permanent do tot felul de LITERE de TEXT şl TlTLUBI, precum şl

( EBNELUBI tipografice neg^e şi CuloriUlei pentru Valari şl Firais. 3—50

fcjtyæffeg fatallşeiiti şi pm

fmû&fà m ïtitaol

Subsemnatul am cum părat încă îa luna Martie în treg a - raojacnenlol hotelului Hurtjia, mr de prezant aâat ÎJt proces pentru predarea Joi,

Fac »teot pe ori ee saigUr, eă firma ZímmernunB L, &zm Ziimnerm&on Leopold nu mmt îa drept m mai pun© îa tAb- aare act st aranjament 1—3 loan Âltmr.

numai

;v» itn tea* ■%% &

jj litra tori ci o pua tirepentru tăiat de lemne de f o.

L i de stânjen G uiă D 1 loam Baligă d n Azuga.

Conferm ord -nulul Cerpalmi 7 Armată Nr, 5016/1920 pre- zeniirta oamenilor dia con­cediu cel mi tai modifică, «sifel: Toţi oamenii din ceatin- genteie 1 9 1 1 —1915 aparţină­toare Reg meniului 105 sa tor presanta eu efectele militare cuiate şi biletul de concediu spre & primi ordinul de demo­bilizare îa termen de 8 (opt) zile de la publicarea ace» oi ordi*.

Toţi cei ce du se vor pre­zenta ia timpul indicat yor fi concentraţi pentru gărzi şrre ­parare a şoselelor.

Comandantul R>g. 105 Inf.Lt. Colonel Tinco.

CI P Q i i f h r< gri j t oare O f i C d ! i » a Ia copil de un an şi jumătate. S i ştie ?orbi româneşte şl sâ aibă cel puţin 40 a i. ’

Ofer penziune şi 100 lei lunar. A m edr”*&:

Căpitan Postclnkescu Beg. 2 Roşiori Bârlad.

Reciţi», T emlşoara, ClujRepiesentanfa Generală

TEmMW 'UZINK

PINTRU FIER ŞI OT1L RECI ŢA ŞI ANINA

F A B M C I B E M AŞINI AGRICOL ii— BOCŞA ROMANA -

T uraăteria F a h r ’că de S

i eatru- % f * ţ *V ariété J &£) Xw—.jJ i t M ;,

CALEA VICTORIEI (Pasagiu! Come-«ii») Io fiecare seară dela o ete 8,30 rână In 11

Ülae sptr.©tas;-©l é z ? t> <t* r i è

ATELIER r 1 GONSTRUCŢ u n i D E PO DU Jtl

f a b r i c i d e m a ş in i „RE C I ŢA* Am onoarea a educe la cu-

n >ştinţd Onor. Public, că caî lua de î A prilie a. C. am d seh « Fabrica mea de Li~ cheuruii, Ram, Cognac şi to t f t l u l de beuturi spirtoase, i a loca urda f i r m e i :

adresa la Adminlstr,

L am iiiO ăre d« Dela O:eh I i în s

0 » l s » r e î , Ü£ürs? C e n t ^ 9 şl S e O i * c l i r o n t

Băuturi streine şi •■întâlnirea Eilti

i i f 3 la îm-O 4/.fe isi Ca prrimu-

îul 5% Oio 1920 na, începe ia 25 M rtfe c,

Preţul de eo isiune este ii xat pt ntru acei subscriitori C iri vor iaca vărsăm oţele in­tegrale la 87 lei Ia suta de L i capit&l nominal, iar pentru acei ce vor face văraamisfceie întraio L 88 la suta de Lai ca ei5 1 nommaL

L i vărsămintele îo rate se va plăti i» subscriere prima rată de 48 Lei ia suta, i^r a doua ra?ă do 40 Lei se va de­pune până Ja 3 1 li ea. c.

In Braşov subser eriie se pri­mesc la Societatea anonimă „Indu tr a Ardealu ui“ strada Vârnii 17, etajul al ll-'e•*, în őrire si de lucru în orele de

in Br i^ov BrriJda, L urgă No. 92.

F bricateîe mele coostau d-a Livheuruî ile cele mai fine fran~ cezer precuo* şi băuturile •- b şnulte în ţinuturile noastre de călitite superioară.

San^ îa situaţia de a sa-* ■tis ace ori-î e comandă cât de mare şi in timpul cel mai scurt, dispui;âad de instalaţii moderne.

Comandele se primcic 1b s©Jiul f bricei.

I s p e r a n ţ a că Ooor. Pubîie îmi va da tot sprijinul îa Ia- treprindorea mea, semnez

Cu toată stima 4—5 O ct G. Cotnmiclu

Fabricant.Braşor strada Lang& 12.

g j . L a B ăii® ţproape do Braşov ge fucbi-jpt TVdz& Restaurant 1 şi M;g z i m l Hotelului* având a- ^ ranjainent pentru gospodărie întinsa şi putându-se exer- U €fta comerţul tot anul Doritorii se pot adresa la

H t>-nu, I. M>h.â!eea Trârce aa, Comuna Zzw, Judeţul *. r ji r- t*t -r ^ Domniţa

r

lA

r

Nr. 75 -1 9 2 0

s:a

NuConsiliul Dirigent?

ci s*a trecu t puterea Consiliului Goga-Täzlaoana.

în mâinile d-îor

In sfârşi^ ceea-ce se ţesea în umbră a eşit la iveală. Consiliul Dirgent u’a fost di­zolvat de fa pi ci numai pute* rea lui s ’a trecut în mâi­nile d lor Oct. Goga şi Oct. Tăzlăoanu. Cei doui Octavlani devin imperatores Ardealului, Alegerile deci se vor face fub oblăduirea binecuvântată a 0 > tăvi anilor averescani.

#

Trchue să spunem că nu principiul unificării a grăbit so* iu iiom rea dorită, i t d l O ct Goga ci numai grija, alegerilor viitoare.

întreaga poliloghie dm „Re­naşterea Română“ d u avea de scop decât să acopere lo­vitura adevărată: Consiliul Di- rgen t să existe dar sub con­ducerea grupului Goga-Tâzfâ- o£nu şi Renaşterea-Marmo- roschL. ✓

Iată adevărul Şi ca să dăm j şî proporţiile situaţii celei noul j cităm părerea _unui aoeresccm \ proaspăt din grupul sus amintii:

„ L ich id area Consiliului Di»

rigent va d u ra cel puţin şase (citi|i şase) luni. Vom lucra intens şi vom adm i­nistra cum se va putea mai bina A rdea lu ll\ .

tar pentru o nouă edificare dăm şi numirile şef lor de re­sort noui — lichidatori.

Ion Suciiiy la Preş* den (iu Con­siliului şî resortul agrKiVurei.

Bucşan, fa resortul intV~nplor Zaharie Munteanf la îvsoîtu?

justiţie». •Octavian' Prie, la resortul în-

sirucţiunei şi cultelor.Blasian , la resortul Industriei

şi Comerţului.

Cons“Sfiinţărei*Primul efect &\

iul ui D rlgeot va ii numi­rea noilor prefecţi. Constitui cel nou va avea oamenii săi şi vor administra, cum se cuvine. To-

I tul numai pentru succesul Va a - 1 legeri.j De :?, coi cari s-au bucurat de j desfiinţarea consil u!ul Dirigent i vor avea o frumoasă surpriză:I un aii Consiliu Dirigent apare i Ia Cluj,..

Toii membrii

-U V O I5Ï

Parti du? uf a atî-311 al o 01 ii s.

. _____ _____ ___ , - i î r c e o io ca ţ l Jg î a ir unire»ce are !oc Vineri 16 Aprdie, ia ora 2 d. ,a. fn s a K S f? uluî din Braşov.

La ordinea x'Iei» alegerea delegaţilor Ia congresul d a Alba Idila si exemingrea situaţiimei politice.

Datoria fiecărui membru al P a r t ’dul i npţîcnal rom ân din judeţul Bra­şov este sd asiste la această întrunire care va ii o manifestaţie nouă solidaritate şi putere politică a piitfduSoi nostru.

ScerM sr; P r e ş e d in te i P artidaiui naţional din jud, BraşV* Ş t Iosif. V. Sa/iu

de

V,

U LTIM EM'

1 1 3 §Se aduce la cunoştinţa tuturor ce­

lor ce voese a şti, câ în Capela ro­m iv á gr. cat. a „Bunei Vestiri“ din Braşovul'vechi &e vor ţinea urmă­toarele servicii divine în sf. sărbători.

la ziua de S t şti la 3 ore di­mineaţa slujba Învierii şi împărţirea sfintelor Pastl, iar la orele 10 dimi* neaţa sf. liturghie şi predică» La era 3 d. a. Inseratul*Lsni ia orele 10 dimineaţa sf, li’

targhie.Toţi stimaţii noştri pirohienl sunt

poftiţi a lua parte Ia aceste servicii divine, — Of?cioI parothfal gr, c»t.

*

D*şoara Lenufa Vodă ş! d-î Dr. Victor R o m ín sebprefeetui jud. Trdscaune — fidanţaţl.

* > ■

D. general Răşcanu, ministru de râzboiu lucrează încă la re­organizarea armatei.

Se crede câ după sfintele săr­bători, proeclul de reorganizare ra fi complect alcătuit.

JD. JDuilm Zixmfires&Uj m i­n i s t r u é e emîerwe, a ;p r im i i n o i te leg rcm ie d e la P a r is , în ee pr-P ■veş te tr a ta t iv e le d e p a c e e u M u - s ta . S u v e r a n u l m f e s t p u s î n e u r e n t c u aceste t e l e g r a m e : „ I n u r m a mcestor te le g ra m e , S u v e r a ­n u l rom ján, v a tr im i te un - r ă s ­p u n s a l ia ţ i lo r . A c e s t r ă s p u n s v a f i d is c u ta t î n u n u l d i n co n siliile d e m i n i ş t r i ş i a p o i p r e z e n ta i S m v e rm n u iu i , k t r d u p ă anei a se v ii r e m i t f a lm ţU e r Ui e o t t f e r in ţn p i€ H .

I i 8 Aprilie d. luliu Manie şeful partidului opţional, a avut o lungă convorbire cu foşd! prefecţi. S’e dis­cutat situaţia politică şi dispoziţiile îu vederea congresului dda âlb Iul; a.

*George Gelşl, b.n rom ân d n co­

m una Bogom r, judelui Sabolcs, are taienf ú t p ictor şi p en tm ea sa se perfecţioneze vrea să în tre í d ü ’ö şcoală ds pictură; fiind com p’ect Hjisit de parale roagă bisevoi«oiul sprijin al publicului braşovean,

*

Marţi la orele 2 şl ]um. d. a. d* Voicu Niţescu fost deputat, > a vorbi în Săseie ia o aduaare popora lă despre chestiuni politice la ordinea zilei.

*

■ D I Bainlescu a fost confirmat ea prefect al judefuiui Braşov prin înalt decret regal Nr. 1530 din 3 Aprilie a. c.

*

In serviciul poliţiei din Braşov nu mai sânt pe ziua de 1 Martie* copis­tul Kierman şs dela 1 AprUfe comi­sarul B d o .

*

In ziua ds 12 Apr. (a doua zi de Paşti)» Corpul didactic dela şcoaia primară de stat, din Purcareni, a* ranjează în beneficul fomdalui de escursîuni, o prodiieţiurje ş .o iară urmată do danst la car»â suni învi- taţi toţi binevoitorii şseakM. Direcţiu­nea şcolafă.

Ccnsurat de L Brotea

Delegspa secţiilor j u i e ţ e a s ale A- socisţiei îavâ ţâ io iîior d is A rdeal vor p 'eca din Braşov !a C ongresul d d a Bucureşti, Marţi, 13 Aprilie st. n, ia ora 1 noaptea.

Din cauza sf. sărbători ale Paştilor ziarul nu va apare până Miei curi seară. \

A v B Soidaîul Moţa P etra este ruga t a aduce ra n iţa ’Soldatului T r a n ­dafir Iac , dsn reg. 105 comp. 5-a, cern a Si h mbat-o din greşală în g t r a Braşov îm preună cu actele ce se &f,au în ea, şi s-o prim ească pe a iu». * 1 — 3

P e t f f e s e r t Societatea ds lectură „P rogresu l“ a Sodaldor Români din Lugoj aranjszâ Dumineoă, In prima zi de Puşti (11 Aprilie n. 1920) în Sîila hotelului , Dacia* dîa loc & Serată dansată eu ccncarsu l m uzicti militare a regimaotuloi 8 Vânători, la c-are vă Invită cu to t respectul de a lua şl d -voastră p a r t e , .— începu ­tul p rec is la ora 8 se^ra şi va ţ inea p ln â la 3 dimineaţa. Preţal de în trare: de persoană 10 cor., de familie 25_ ce roase . Venitul curat e destinat p en tru fondul sos!etăţii de lectură »Progresai* a sodaiilur români d n Lug j. Suprasolviriie se primesc ca mulţumită şi sa vor publica în ziare. -— Comitetul.

I n v i t a r e - Corpul îavă ţâ to rese d t l a şcoa;a prim ară naţională 9-General M oşo!ua G,a Bran invită cu toată o- noarea la petrecerea fmprentia ă cu dans, ce se va ţinea Marţi, 13 Apri­lie a. c. (a treia zi de Paşti) îa sala Hotelului „Brsna. P ie ţu i d© in trare de per oanâ 15 cor. Începu tu l la o- ie le 8 sea<a. Venitul cu ra t este^des- tîMSt pentru procurarea unui drapel tricolor pe seama şcoalef. Scprasol» virile şi ofertete vor chita pe cale ziaristică. Invitări speciale ou se trim t

Pentru foniiil elevlo? bslsiavl „Sienis:© f u g ă r i ş i ® 8. D4 P /o iDumitru Lsi^ăi a dUrait .suma de 100 cor» Mulţumiri. Direcţiunea li ­ceului clasic gr. or. ren)âa.

*

Convocare.Magazinele Generale şi An­

trepozite pentru Ardeal S. A. va ţinea în ziua de 27 Aprilie a. c. la ora 3 p. m. prima ei adunare generală ordinară In localul propriu, Str. Gărei 4 5 } la care Domnii acţionari sunt convocaţi.

Ordinea de zi :1*1 Raport anual, prezentarea

bilanţului.2 . Raportul censorilor şi pro­

punerea relativ la împărţirea beneficiului.

3. Complectarea consiliului de administraţie.

4 1 Alegerea ce n sorii or.Observafinne : Bilanţul revi-

dat de comisia censorilor stă la disposiţia onor. acţionari în Biroul societ"aţei conform § 22 al statutelor.

Braşov, la 9 Aprilie 1920.

A l d o i l e a c o n g r e s

a! mwiriler corpnlai fliâîc- tio roman flin Jadsţal Braşav.

Luni 1B Aprilie 1920 o r ie , 9 d?mine pi (a doua zi după Dum<> neca^ Foni i) va avea loc la liceul român ortodox, în sala cea mare, al doilea c- ngres al membr îor cor- puiui didactfc român d n o aşul şi j d e ;ul Braşov. Acest congres cerut de Statutele .Asoc aţ un i gen rale a corpu ui didactic din RomSma“ (Cap III, artic. 22) este convocat de Comitetul „Sec[iunei didactice judeţene*.

Programul cuprinde ar motoarele chestiuni şi puncte, cărora treime să Ii se dea o grabn că deslegare.

1) Darea c’e seama a aci ivi ăţ j co­mitetului secţiunii j ’’de‘iene de la ale­gere (dec. li*19) şi până azi (Raportul secreta ui ui şi cas eruluî).

2) Al cerea Preşedintelui : In lo­cul Do -nuiu Profeso* Aurel Cior- tea chemat în direcţiunea generală a învăţ.:'-mâi..tulul.

3) Alege ea unui vice-preşedinte.4) Chestiunea organ zări profe-

siona'e $i soe?al-econcmice a cor­pului didact c (Rapoîtor : Dl Petre Teodorescu pvoîesor),

5) Chestiunea as rovizionării mem­brilor orpului didactic; cooperat ve etc.) ţRap<rtori: Domnii Dragoş Navrea, p,ofesor şi 1. Garoiu î n ă l ­ţător)

6; Chest unea un f cării învăţ«- m â’ tului.

7) întemeierea unei Reviste a Cercului d dactic Braşovean.

8 Alte propuneri.Avându se in vedere însem n1 ta-

t a acestui congres didactic, in cea mai strânsa legătură cu bunul mers al învăţământului, Comtetul secţi­une’! jude en9 a f icu t interven ie pe lângă autoritatea şcol ră superioară pentru suspendarea cursurilor în ziua congresului.

Toţi membrii corpului didactic român din oralul şi ţinutul Braşov sunt rugaţi cu insistenţă a lua parte, în interesul însăşi ’ al şcoa ei româneiti şi a studia chestiunile ce se vor desbate.

Orice alte propuneri, în afară de c hestiunile anunţate, ce se crede de m vo e a se lua în d iscu ta congre­sului, vor fi formulate şi tr mise Com tetului până la 15 *A prle pe adresa Dlui Profesor I. Baciu, liceul rom ân ortodox, Braşov.

Dr. loan Bacm profesor, preged nte

Mihoil E/iescu, 1-—2 secretar.

Eomânia Judecătoria de Occl,__________B r f t g c v •_______

Nr. 1044|1920.

•Publlcaţiuoe de licitaţieS u b s fm n s iu l fnLcţionar judecă"

te r r s e feiuc prin ac-s sta la cunoş­t in ţa p u b l’că câ in u rm a decisului Ju ­decătorie de oool Braşov, ca numéral de u-ai sus referitor 1& causa Lîng- ler Alfred in favorul Iui r e p ré ­sen tâ t prin ,-ftdvocatul Dr. loan Alexi în contra Hillc-iann Beni soţia până la sum a de 5781 ccr. 77 iileri şi ce se va vinde prin li­citaţie publică in u rm a essentiel efsptulte în ziua de 6 Martie 1920 mobile de ca ă, p re ţu ire îa snma de 9440 coroane.

Pôtttru ţ inerea acestei licifcaţiuni subsemnatul funcţionar fixează ziua de 14 Aprilie 192*0, oral 2 p. m, la faţa. locului Braşov, s trada N eagră Nr. 9 şi iavitâ la aceasta pe toţii doritorii de a cur? păra, observând ră obiectele, m enţionate se vor da ee 'ui ce oferă œ ai mult, pe lângă achitarea în numerar, în esz de navoe şi m b preţul, cu care au fost preţuite.

Bra ev, la 80 M artie 1920.Dr. loan Alexi

advocat. loan Popoficial.

Nr. 228.1920.

ConcursCasa cercualâ pentru As gurările

Sociale din Braşov publică concurs pentru complectarea postului de medic al Cercului II. Şcheiu pe lângă următoarele condiţii:

ta larul fix Clasa IV gr d 4, anual 2400, Cor §i ajutor de scum­pete 1080 cor.

Cererile scrise în limba română cu im n ă proprie dimpreună cu acteie cari adeveresc pregătirile necesare sunt a se înainta în decurs de 14 zile dela ultima publicare a acestui concurs în „Mon torul Oficial“ al asigurărilor sociale, la dire ţiunea Casei cercuale pentru asigurâr le sociale din Braşov.

Concurenţii vor trebui sa dove­dească cetăţenia română şi cunoaş­terea 1 mbilor române, germane, maghiare, apoi că corăspund în toate condi iilor impuse funcţ onarilor pu­blici prin Art. 110 din legea XIX 1907

Brajov, la 28 Februarie 1920. Casa Cercuald pentru Asigurărjle

Sociale Braşov.

Li m

strada Porţii 66(in edificiul tipografiei Brassói Lapok etajul I). Toate necu­răţeniile da piele să îndepăr* teazâ. Massage electiice afe- ţei şi corpului. 11 - 1 5

No. 209/920.

ConcursCasa C#rcuală pentru asigu­

rările sociale din Braşov pu­blică concura pentru ocuparea postu’ui lui vacant de medic şef al acestci cuse pe lângă următoarei condiţii:

Sal^r9 ronform sta-utelor de salar Cla*a III. grad. 4 5 anual 3800 Cor. psntru ocuinţă 1040 Cor. şl un adaus do scumpete 2520 coroane. Competenţii vor presta dovada, că sunt estă- ţeni români,, su praxă da S ant la o ssemenea caeă, e - oosc perfect In vorbă ş! acris limba ronvâoă precum şi ce lelalie ll^bi obişnuite (gfQr- m. nă, m^ghia?ă) ’

(. ere? ile de concura trebuie t-ă iia serice în limba româaă de n â n i proprie.

Medicul şefi denumit se va ob'jga a iccu-o.^şie statutele de eerviclu, disciplinară şi dn salar, cum şi reg .-lamentul pentru medlcui-şei; se va o- bilg dea&r mcnea a lucra o eră silnic în biroul case:.

Cere?île &e vor înainta în timp da 14 zile dda ultima publicare a presentul d con- curţi în uMonitor*} 1 Oficial^ al asigurărilor sociale i ee vor adresa îa eu^nmrlta ca»ă} strada Poi-ti iNo 65 unde se pot lua şi informaţiuDi mai pceciee.

Br şov, la 28 Febr. 1920.

Ca a Ce*cuaJă pem ra Asi­gurările Sociale Braş® .

y y

P u b l i c a ţ i e

In conformitate eu ordinul Com alamentului Corpului de Jandarmi Nr. 84250 se aduce la eunoşiinţa generală că în z’’aa de 25 Aprüle 1S20 era 10 a. m. se va ţine licitaţie publică la reşedl ţa glmgn- talul 8 Jandarmi în Braşov, pentru confecţionarea mobilie- rohiî nceesar unităţilor de Jandarmi şi care se compune din 115 du!a(;uri Arhivă; 118 dulapuri efecte ; 114 mese de birou, 154 scaune; 118 euere şi 118 rastele.

Schiţele de modele tip de mobil.er şi caetol de sarelne ?se pot vedea în ori e zi de lue u în easarma Jandarm lor la car.celaria efiterului eu Imbrăcăm n^ea din acest Regi­ment între orele 8 —12 şi 3 — 6.

D-xiii ofertav,ţi sa vor pré­senta oa ' oferie închise tim­brate şî iăcnte conform art-. 4 şl 5 din cheful de sarcine ; uepunând totodată şi garanţia do 10 % — conform art. 12 din eâet.Comandantul Reg!^eniu;ui 8

Jand. Lt. Colonel Bor dan.

Ofiţer cu îmb ăcămintea aab. Locot.

Jinariu

o maşină mobilă de tăiat lerrne. de 4 cai patrie. Adresa la ad* mmistraţi?, 2

Nr. l(»i. S14IJ920.

, P a W i c a ţ r a n e

Pentru munca viilor din pod­goria Oiobeşti şi muicile a- gricole de prin împrejurimi fi?nd lipsă de muncitori ae a- «luce la cunoştinţa celor ee veesc a se angaja la n}«neâ, să vină în localitate, cât mai

! mulţi lucrători, unde vor găsi imediat de lucru eu plată bună şi k ană.

Transportul se face eu ca­lea ferată până la Focşani şi de acolo la Odobtşti tei cu calea ferata.

Braşov, îu 20 Martie 1129. 2 § Consiliul orişiutsc.

Inginer HstamicDesenator Topografie şi Ar- clitiecM tânăr se caută pentru o rrare societate petrolieră în vechiul Regat. Oferte scrise cu deiaiiuri asupra activltăţei, copii de certiticate şi pretenţiuni da salariu primeşte administraţia ziarului sub A R spre trans­mitere. 2 5

bsolvent al oarsuri- ler semi-

nariai®, inclusiv filozofia şi te­ologia, cunoscând lirobile: ro* masă, latină, franeeză, ger­mană, italia’ ă şi ungară, caută j[)Ost ia o întreprindere ccmer- claJă sau industrială,

Adre&a ia Administraţia zla* rului. * 2 —8

Institut de credit şi economii, societate pe acţii în ŞERCAÎA.rrz , 3Sm^S^S)űKevrm mtprwmmm

C O N V O C A lt EDumnii acţionaţi ai îtsUiutnlui de ered t şi economii „Sercăiana“, societate pa aetll în

fereala să iuvita îa sessul statutelor la -

a XVI-a adunare generală ordinară,care se va ţiuea Ia 2 Maia st, d. a. c. la 1 oră p. bs. în localul institutului.

O I 1 D J N E A D E Z i s1. Drscliiderea adunării generale. -

Esportul din,cţ unei şi al comitetului de supraveghieie despre rezultatul gestiunei anului trecut

3. Decisiunea asupra bi aaţu'ui anual pe basi a^es or rapoarte.4. Darea abeolotoriului direcţiune! şi comitetului de supraveghere.5. DecisiUnea asupra înpârţird verdîuki curat.6 . Fus] o narea eu inst ^Veuetiani,“ şi urcarea capitalului societar.7. Mo di ic ar ea statutelor şi anume a § 8, 21, 35, 45, 51, « db. Alegerea a 2 membr i din direcţiune şî a comitetului de supraveghere pe durata do 8 sni. 9, Eventuale propuneri. c.B. Domn i acţionari, csri voes *. a participa la adunarea generală, sunt rugaţi a-şi de­

pune aeţiiie înainte de deschiderea edurării generale Ia cassa institutului, ?au vor constata că ie-a depus la cas:a altoi institut membra la „SoHdaiiiatea*.

Şetccuâ, la 3 Apribe 1920, D i r e c ţ i u n e a *

a c t i v a Bilanţ cu 3 1 Decemorîe 1 9 1 9 . PASIVA

C '*is m . . . . .Bon la Bănci . Efecte . . . . Amorlisare . . Cambii cu gir . .

„ „ hi potecă. Credite pe obligaţi.. Anticipaţii. . . Cassele institutului Amorţi sare . . Mobiliar . . . . Amcrtisare . . .

9751626006*

48000*18000-

500-600*

50820*90110 -—

71616’— 596094 50 217345*65

873 509840 86

30000 —

97570391

Capital . . . . Fond de rezervă

„ pensiune . „ binefacere,

Depuneri »pre fructif. Deposite de cassă . . Dividendă neridic&lâ .Tantiemă ........................Conturi e editoare . . Pro diverşi . . . . Intetese transitoare . Profit curat . . . .

150000’— 120395 74

1596609 7799*89

595048-Í7 17339-16

7632*— 12060

17822*58 41007

14208*65 28960*36

©75703*91

SPE:: E

interese .......................pt. fonduri . . . 8 depuueii . . .

Sal are : , . . . .C h i r i e .......................Maree de preaeoţă . Speae de birou . .

„ „ reparaţie . Amortisarea: . . .

la Efecte . . , „ casele iu st. / . « Mob liar . . .

Contribuţie : . . . 1 0 ^ dare după . iot dei>. . . . dare de stat corn.

Profit curat . . .

P’erdere—P r o f i t

6864-31 6195 7512806.66

600.— 1184.— 5114 38 3146.71

13060

11590

8,261

26000.—18000 -

500*-- 44.500

619.575 7 3 4 9 6 6.854

28.960

115 727

56

66

Of

DO

36

iő

Interese dela cambii eugir. şi h'pofecă 104910 49

„ dela depuneri » ©bligaţiuni

„ da C.*Coa?ent > dela Efecte

Chirie dela casele institutului

Previziune

996 58 86040

20.602903 50 109191

13405195

57

63

l i 5.727 20

' Direcţiunea*RosaUu Mijea m p. Emiliu Pepp m. p

Î1POGRA” 1

lu liu Dombndi m p. loan Capvtâ m. p.preş, direct*

Mivceu 7owas m, p. David Ylad m. p. &«orge Popp m. p.S ’a r^vidat şi aflat în consonanţă cu registrele purtate în deplină regulă.

C o m i t e t u l de s u p r a v e g h e r e :Şercaia , la-3 Aprilie 1920.

Zosim Cana m. p. Petru Danciu m. p, Cot netiu Langa m. p. Filimon leun Maier m. p. George Mijea m. p. ±Fetru Boeriu m. p.