5/21/2018 nutritie_curs12

1/3

CURSUL 12

Alte nutreturi

I. Cerealele reprezinta boabelele gramineelor anuale. Una dintre cele mai importante surse de hrana pentru o

si animale, pentru care exista o concurenta om-animale. Productia mondiala de cereale este de peste 2 miliar

tone/an (aproximativ 3 de !g pe cap de locuitor". #nimalele consuma mai mult decat omul. $e caracterizea

printr-un continut %oarte ridicat in amidon &-' , un continut mai scazut in proteine si grasimi, si un contin

scazut in minerale cu exceptia potasiului si %os%orului si a unui continut scazut in vitamine cu exceptia vitamin

)*2.

Porumb este cea mai cultivata cereala pe plan mondial, alaturi de grau peste + de milioane de tone

an %iecare. ste cereala cea mai utilizata in hrana animalelor. ste cereala cu cel mai ridicat continut in energ

(circa *,22 U/!g $U" dar si cu cel mai scazut continut in proteina (-* g P)/!g $U". Proteina din porum

nu este de cea mai buna calitate %iind de%icitara in lizina si tripto%an. $e poate utiliza %ara restrictii in hrana tutur

speciilor si categoriilor de animale cu precadere in hrana animalelor la ingrasat. 0elativ bogat in grasime print

cereale cu un continut de 1-+ )/!g $U si sarac in colina se %oloseste pentru obtinerea %icatului gras pr

indoparea gastelor si a ratelor.

Orz este cea mai cultivata cereala in vestul uropei. aloarea nutritiva energetica mai mica decporumbul (circa *,* U/ !g $U" insa valoare nutritive proteica mai mare (**-*2 g P)/ !g $U". 4a

porumbul se poate %olosi %ara restrictii la toate speciile si categoriile de animale. ste principala cerea

recomandata in hrana porcilor la ingrasat deoarece are ca e%ect producerea unei grasimi mai consistente, agrea

de consumatori.

Ovaz este cereala cultivata indeosebi in estul uropei. Printre cereala are valoarea energetiva nutriti

cea mai scazuta, sub * U/ !g $U si o valoare proteica intermediara intre porumb si orz *-** g P)/ !g $

$e mai remarca printre cereale printr-un continut mai mare in grasime si in celuloza. Proteina din ovaz este

calitate mai buna datorita unor raporturi mai %avorabile intre aminoacizii esentiali. 5atorita continutului relat

ridicat in celuloza nu se recomanda in hrana pasarilor, se recomanda in primul rand in hrana cabalinelor. $e poa

%olosi insa si in hrana rumegatoarelor, in special a vacilor in lactatie.

Grau este a doua cereala dupa porumb in privinta valorii nutritive energetice circa *,2 U/ !g $U

cereala cu cea mai ridicata valoare nutritiva proteica *3-*1 g P)/ !g $U. 4irca o patrime din totalul mas

cultivate anual este de uz %ura6er, restul este %olosita pentru om. ste prima cereala recomandata pasarilor, la por

si la rumegatoare daca se %oloseste se recomanda restrictionarea in stomac, proteina din grau gluteul a

proprietatea de a se trans%orma in coca 78 se poate lipi de stomac, rumen 78 dis%unctii. 5aca se %oloseste

rumegatoare se recomanda macinarea grosiera, din acelasi motiv.

Secara o cereala %olosita pe scara mai redusa in hrana animalelor. 5aca se %oloseste se va avea in vede

ca boabele sa %ii a6uns la maturitate deplina, alt%el (necoape su%icient" se pot in%esta cu mucegai - cornul secar(4laviceps purpureea" produce o toxina denumita ergotina care a%ecteaza sanatatea animalelor, mai ales a cailo

Sorg - este asemantor compozitional cu porumbul, inlocuindu-l in regiunile mai secetoase pe aces

$oiruile clasice de sorg au un continut ridicat in taninuri, un %actor anti-nutritional motiv pentru care se recoman

administrarea restrictionata.

Orez se %oloseste in hrana animalelor in regiunile traditionale de cultura (#sia". ste principala cerea

recomandata carnivorelor din doua motive 9 amidonul din orez este digerat mai bine de carnivore si are propriet

anti diareeice.

II. Subprodusele cerealelor provin de la di%erite industrii de prelucrare a cerealelor precum 9 indust

moraritului, industria berii, industria alcoolului si amidonului.

$ubprodusele la industria moraritului 9

1. Taratele de grau reprezinta invelisul boabelor de grau dupa separarea %ainii albe. ste un nutret valor

remarcandu-se prin cateva particularitati precum9 are un continut in proteina mai mare decat boabele de grau d

care provin, dovada ca proteina este localizata mai ales in invelisul boabelor (tarate". 4ontinut %oarte ridicat

vitamine din complexul ). 4ontinut relativ ridicat in celuloza, pozitiv pentru reglarea tranzitului. 4ontinut %oar

ridicat in %os%or, raportul 4a/P este de */* nemaintalnit la alte nutreturi. $e recomanda in primul rand in hra

vacilor in lactatie, avand e%ecte %avorabile in productia de lapte. $e recomanda de asemenea in hrana vacilor s

scroa%elor gestante in ultima parte datorita proprietatilor laxative date de %os%or (cand constipatiile sunt %recvent

$e recomanda in primele 2-3 zile dupa %atare sub %orma de terciuri calde. #6uta la rehidratare dupa %atare si

5/21/2018 nutritie_curs12

2/3

eliminarea invelitorilor %etale. 5aca se %olosesc in hrana porcilor dar mai ales a pasarilor se administreaza limidatorita continutului mai mare in celuloza.

2. Faina furajera reprezinta pierderile care survin in urma macinarii graului sau a altor cereale in veder

trans%ormarii lor in %aina. Pe piata exista doua tipuri de %aina %ura6era si anume9 %aina %ura6era alba si %aina %ura6e

cenusie. aina %ura6era alba cu un continut mai mic de impuritati se diri6eaza catre monogastrice in special cat

porcii la ingrasat. aina %ura6era cenusie cu o pondere mai mare a impuritatilor se recomanda in hra

rumegatoarelor la ingrasat.

3. er!enii de poru!b se remarca printr-un continut ridicat in proteina circa :+ dar si in grasime circa *

rasimea este %oarte bogata in acizi grasi esentiali, %iind o sursa %oarte bogata in vitamina si in vitamine dcomplexul ).

$ubproduse ale industriei berii 9

1."or#ot - in stare proaspata se caracterizeaza printr-un continut ridicat in glucide si in celuloza, ca de alt%el si

vitamine din complexul ). 4ontinutul in apa este de circa '-'+, ceea ce %ace ca acesta sa %ie usor alterabil. 4

alternative se recomanda conservarea cu acid %ormic, insilozarea cu grosiere sau dezhidratarea. $e %oloseste

precadere in hrana vacilor in lactatie si a taurinelor la ingrasat.

2.$rojdia de bere in stare poraspata este sub %orma lichida. oarte rar se utilizaeaza sub aceasta %orma. 4el m

adesea se dezhidrateaza si sub aceasta %orma ca sursa de proteina (circa +" si ca surse de vitamine d

complexul ) se incorporeaza in retele de nutreturi combinate ale porcilor si pasarilor.

$ubproduse de la industria alcoolului si amidonului 9

1."or#ot de - dupa extractia amidonului sau a alcoolului din cereale rezulta un subprodus care se cheama borh

de (grau, porumb, orz...". ;odul de %olosire este in general asemanator cu cel prezentat la borhotul (pulpa" ds%ecla.

5e la industriile prelucratoare ale cerealelor rezulta doua nutreturi ce nu pot %i numit subproduse, si anum

gluten %eed (3+-1 P)" si gluten meal (:-:+ P)" se %olosesc ca surse de proteine.

5/21/2018 nutritie_curs12

3/3

continut de 31-3+ g P)/ !g $U si 2-22 g )/ !g $U 78 o valoare energetica %oarte ridicata care se apropde *,+ U/ !g $U.

2. Floarea soarelui si rapita se %olosesc pe scara mai redusa in hrana animalelor sub %orma de seminte intreg

ca oleaginoase. Principalul lor mod de %olosinta %iind sub %orma de sroturi. 5aca se %olosesc totusi se recoman

administrarea restrictionata deoarece au un continut ridicat in celuloza cazul %lorii soarelui sau un continut ridic

in unii %actori anti-nutritionali cazul rapitei.

3. In este o oleaginoasa interesanta in a%ara continutului ridicat in grasimi, ca orice oleaginoasa, se remarca

printr-un continut ridicat in proteina dar si in substante pectice. #cesta din urma, cele care %ac impreuna cu a

mucilagii (geluri" in organism con%era inului proprietati dietetice. ste motivul pentru care inul intra in compozimush-urilor pentru vitei si man6i alaturi de tarate, grau, si alte componente. 5aca se %oloseste in hrana animalel

inul si el continand unii %actori anti-nutritionali se administreaza restictionat. ste recomandat pasarilor

apartament si animalelor de expozitie deoarece con%era un luciu deosebit pensa6ului si parului.

). Sroturi rezulta in urma extractiei uleiurilor din boaelor de oleaginoase. $e %olosesc in principal ca sursa

proteina pentru animale. 3-+ P). $roturile poarta numele oleaginoasei din care se extrage.

1. Srot de soia este cel mai utilizat srot pe plan mondial. $rotul de soia, ca de alt%el toate sroturile, se poaobtine prin extractia chimica a grasimii sau prin presare mecanica. $rotul obtinut prin presare mecanica se m

numeste turta (turta de soia, de %loarea soarelui...". 4el obtinut prin extractie chimica a grasimii are doar 2-3

grasime si este ceva mai ie%tin, cel obtinut prin extractie mecanica are circa -* grasime si este ceva m

scump. Pe piata predominca sroturile obtinute prin extractie chimica a grasimii in 1 variante9 11, 1:, 1', + %unctie de continutul aproximativ in proteina. $rotul de soia + %iind cel mai scump. $rotul de soia implicit es

tratat termic. $e poate %olosi si se %oloseste %ara restrictii nutritionale in hrana tuturor speciilor si categoriilor animale. 0estrictiile sunt eventual de ordin economic. ?u poate lipsi din hrana tineretului crescut in siste

intensiv, in special a purceilor si a puilor. ?u poate lipsi din hrana vacilor de mare per%ormanta.