Anul al XCI-lea. Nr. 129. NUMĂRUL 2 Lei Braşov Miercuri 19 Decemvrie 1928

ÜZEÏA TRANSILVANIEI■ a g ™ "1 ..-.L'!."- .... .......... ......... "iigjîgi"« ------- ---------ILVLi.

- m  L î S S S - 1 Fondată la 10 de George BariţluF U f A XJBKRTAŢEI BRAŞOV TELEFON 226

anual BSO lei. străinătate 800 lei.

Anunţuri, reclame, după tarif.Apare de tf®i ori pe săptămână

Prin tine însuţi, cetăţene, şi pentru tine, la libertate, legalitate şi cinste.

ÎNCHINAREAlegerile parlamentare au luat sfârşit cu ziua de erî, căci

cei câţiva senatori, pe cari îi mai &aleg colegiile camerelor agri­cole, a camerelor de r ’că, comerţ, industrie şi a colegiului uni­versitar nu mai pot schimba rezultatul general, care înseamnă o strălucită victorie a conştiinţei cetăţeneşti.

In ambele corpuri legiuitoare guvernul d-Iui îuliu Maniu a obţinut prin alegeri libere majorităţi zdrobitoare. "Pentru prima- oară după zece ani dcla Unire cetăţeanul a ales liber şi nein- fluinţat de nimeni aşa cum i*a dictat inima.

S a distrus pentru totdeauna legenda mincinoasă liberală, că cetătenui României sunt necopţi pentru votul universal şi că nu ştiu să cinstească libertatea alegerilor. Cetăţenii ,s ’au prezentat in faţa urnei electorale în haine de sărbătoare şi au ştiut să respecte libertatea care ii s’a acordat, menţinând cea mai per­fectă ordine şi linişte.

O recunoaşte aceasta întreaga ţară, o recunoaşte şi a ad­mirat-o streinătetea, care se exprimă în terminii cei mai elogioşi despre decursul alegerilor.

Ne închinăm în faţa aceslei impresionante rnanifestaţiuni ce­tăţeneşti, care a deschis o eră nouă în viaţa politică a acestei |ări şi ne a ridicat creditul şî respectul streinătaţii.

Şi

R ezu ltate le H sain a ls a leg erilo r.La Cam eră

Din tablou] rezultatelor ale­gerilor pentru Cam eră, publi­cat in nrul trecut al ziarului nos­tru, rezultă jcă cele 587 locuri de deputaţi în noua Cameră, care se va întruni la 22 De­cemvrie, se repartizează în chi­pul următor;Naţfanal-ţărăîHşti 326Maghiari 16Liberali 13Social-demoeraţi 9Germani 8Ţărănişti-lupişti 5Averescani 4Independenţi 3Sionişti 2Naţionali (d-l N. Iorga) 1

Total 387 S-au ales toţi şefii partidelor

din opoziţie, adecă d-nii Vfntilă Brătîanu, generai Averescu, N.Iorga şi Dr. N. Lupu.

La Senat (Colegiul universal). \ jn

Cahul: Spiridon Popescu.Caliacra: Cristea Velu.Caraş: loan Vaida, I. Colârlă.Câmpulung: Dimitrie Timu.Cernăuţi: Alexandru Popovid

şi dr. Mayer Ebner.Cetatea Aibă: Mihail Erhan,

Afanase Ripicenco.Ciuc: Gyárfás Elemer.Cluj: Dr. Valentin Poruţiu şi

Ion Negrufiu.Constanţa: Ion St. Rad ovi ci.Covuriui: Gh. Plesnilă.Dâmboviţa: Pr. Uie Gh. Po­

pescu, N P. Constanfinescu.Dolj: Costăchescu Nicolae, I.

G. Giulescu, I. Vulcănescu N. D. Fortunescu.

Dorohoi: Lt.-col. Tatomir An« ghel.

Durostor: Onorou Ileanu Făgăraş: Ion Clinciu:Fălciu: Aurel Varlam. Fălticeni: Octav. Zarian.Gorj: Titu D. Staicu.Hotin: Alexei Iolonconvschi. Hunedoara: Dr. Iustin Pop,

Adam Basarab, Ion Enea. Ialomiţa: Alex. Bădulescu. Iaşi: Nicolae Cănănău, Anibal

Ciurea.Ilfov: Saba Şîefănescu, dr.

Cheorghe Gheorghian, Gerabet As!an, Gică Ştefănescu, Vasile Dincescu Bolintin, dr Samuel Rappaport,Romulus Georoceanu.

Ismail: Ion Gavrilovich Lăpuşna: Dr. Ion Vârzarî, Ion

Scodigori, Vasile Dăncîlă. Maramureş: Balea Simion. Mehedinţi: I. G. Rădulescu-

Moîru, Iulian Scânteie.Muscel: Nicolae G. Cristescu. Mureş: Ştefan Rusu, dr. Gas­

ton Dumitriu.Năsăud: Nicolae Rogneanu. Neamf: Panaite Popovich Olt: Marin llinca.Odorhei: D r.> Arthur Balogh. Orheiu: Nicuiae Mihăilescu şi

Ion Morariu.Prahova: Gogu Niculescu, Şte­

fan Stroe Petrescu, D. Baziescu Drajnea.

Putna: Ştefan Graur.Rădăuţi: Gh. Lavric, dr. Alois

Leboufon.R.-Sărat: Pavel Popescu. Roman: Ing. Gh. Manoliu. Romanaţi: Nicola T. Teodo-

rescu.Salaj: Dr. Gh. Pop. I Traîan

Tru-Paji.

Satu-Mare: Dr. Corioian Bo* hăţel.

Şeverin: Dr. Aurel Simion Simu.

Sibiu: Dr. Luchian Borcia.Someş: Dr. Gavril Trifon şi

Ştefan Buşiţia.Soroca: Ion Săcara, Dumitru

Niculescu.Storojineţ: Dr Dori Popovici.Suceava: Pintea Nimigean.Târnava-Mică: Dr. Romul Boilă.Tecuci: Ion Cârlan.Teleorman: General Cihoschi

şi Tiberiu Tomescu.Tighina: Moise Zibstein.Timiş Torontal: Dr. Ion Pascu,

dr. Corioian Balţa, dr. Gaşpar Mut şi Remus Agliceriu.

Trei-Scaune: Iosif Sándor.Tulcea: Gheorghe Cristea.Turda: Dr. Zosim Chirtop.Tutova: Petru Nichifor.Vaslui: Constantin Rizescu.Vâlcea: Andrei D. Livezeanu.Vlaşce: Mihail Urlici, Veiicu

Gheorghiu.

La Senat (Colegiultrativ).

adminis-

Rezultatul final la alegerile pentru Senat (colegiul consi­liilor comunale), cari au avut loc eri este următorul:

Din 71 mandate P »rlitlul Na­ţional Ţăran*3 sr: a obt<nui 48«

Liberalii 20 mandate şi amine 17 în Vechiul Regat şi 3 in Basarabia, tn Ardeal şi Bioo* vina n-au obţinut nici un man­dat.

Maghiarii au luai cele trei mandate in judeţele Ciuc, Trei* Scaun- şi Odorhei.

Celelalte partide din opoziţie n-au luat i> ci un mandat.

A specte din alegerea delà Feldioară.

La alegerile de Sâmbătă pentru Senat (Colegiul universal) Par­tidul naţionai-jărânesc a repurtat o strălucită învingere pe în­treaga Jinie. Din 113 mandate de senatori P. N, Ţ. a luat cu majorităţi sdrobifoare IIO man­date, iar maghiarii 3 în judeţele Treiscaune, Ciuc şi Odorheiu. N a reuşit niciun liberai, averes- cano-iorghist sau lupist.

Iată numele celor 113 sena­tori aleşi:

Alba: Vicfor Aron.Arad: Ştefan Cicio Pop, Iuliu

Grofşoreanu, C. Teodorescu.Argeş: Gheorghe N. Gheorghiu.Bacău: Botez N. Nicolae şi

Matei Nicolae.Bălţi: Pascu Ion şi Lupaşcu

Nicandru.Bihor: Augustin Maghiar, dr.

Titu Triff, dr. Quintiliu Viciu şi dr. Gelu Egry.

Botoşani: Constantin Tudor.Brăila: General N. Alevra.Braşov: Victor Brenisce.Buzău: Alecu Mihăilescu şi

T. Pisane.

ziua de 12 Decemvrie c.» — zi de liberă manifestare a dorinţii cetăţeneşti în întreaga noastră ţară — cetiem veselia şi mândria tuturor alegătorilor dela secţiunea Feldioara, de pe feţele lor îmbujorate. Cu dem­nitate şi cu multă conştienţiozi- fate se întrunesc comunele în naintea urnii curate şi sfinte, fluturând în văzduh tricolorul nostru măreţ în sunetul fanfa­relor, care intonau imnuri de slavă şi marşuri eliberatoare. Comunele Satul-Nou, Crizbav, Hăichiu, Rotbav vin cu alai săr­bătoresc şi impunător în frunte cu inscripţia partidului dreptâtii, libertăţii şi legalităţii» iar pela orele 1 fruntaşa comună Feldi­oara cu mare alai îşi manifestă sufletul său de bucurie şi vese­lie, cu steaguri şi muzică. Fel­dioara de care auziam, că-i dismembrată, se cristalizează şi uneşte pe veci cu ce-i cinste şi omenie şi huidueşte pe cei ce au sămânat ură şi zavistie. Chiote şi bucurie spintecă văz­duhul, strângeri de mâni şi mult

entuziasm transpiră din ceata mărită.

De-ar trăi poetul Coşbuc, şi-ar turna în versuri de slavă, cins tea şi dragostea de dreptate a scumpului nostru popor.

Când am mers să mă încre­dinţez, cum merge alegerea li­beră a poporului, ofenzat de a- tâtea ori de ciocoi şi ciocoiţi, m'a mirat mult cuminţenia mas- selor. Fiecare cu înfrigurare şi cu cuminţenie de biserică aş­tepta clipita măreaţă, ca să i vie rândul să primească buleti­nul şi stampila ca să-şi exprime voinţa în toată liniştea şi liber­tatea, nemăsluită de lingăi, de cerşitori de avansări şi de jan­darmul inconştiu. intra liniştit în secţiunea de votare şi eşia tot aşa de liniştit, căci av ea depli- na încredere în judecătoru l im­parţial şi în protoereul supra- dnstd şi blând, că votul lui îl va număra celui ce i-l’a în­credinţat.

In vederea acestui fapt, pe care nu credeam ca să-l ajung, mi-am zis, că ţara şi-a găsit pe adevăraţii condacători şi părinţi, cari au pecetluit dreptatea cu 1

jertfirea tuturor ambiţiilor ome­neşti, de unde transpira cu cer­titudine, câ Hristos dă votul Său, celor buni, celor curaţi şi celor iubitori de ţară. Aici vedeam cum s’a frânt tirania satanică a liberalilor şi codiţelor lor, aici gustam dulceaţa libertăţii, fră­ţietăţii şi legalităţii, pe care po­porul creştin ştie să le aprecie­ze în fibrele cele mai gingaşe, astăzi când în aer se încruci­şează atâtea curente. Sistemul liberal practicat, durere, mare durere, şi de unii preoţi a mu­rit şi după moartea lui se arată a- tata de frumoasă şi sublimă che­marea fiecăruia, fie preot, învă­ţător, profesor, medic, advocat etc., cu condiţta ca să lucre cu metodele cele mai sfinte şi mai edificatoare, căci vrednic e lu­crătorul de plata sa.

Dar codiţele satanii nu lip­seau nici la Feldioara, unde, odinioară din cauza lor a trebuit să sărim ziduri,ca peste grădini să ajungem să ne exercităm dreptul, iar alţii striviţi de copitele cai­lor să se întoarcă, văicărindu-se acasă. Aceste codiţe se învâr­teau şi alergau şi spumau, dar lumea se păzea de ei ca de ciumaţi. Palmele cele mai zdra­vene, n’ar fi avut efectul plătitor, al cuminţeniei ţărăneşti! »Unde vă e puterea liberalilor“, »unde vi-s jandarmii şi lichelele voas­tre“,care strigau în gura marecăji- beralii guvernează 12 ani“; — şi câte alte înţepături înţelepte.

Nu cunosc încă rezultatul vo­tului, dar cred că e splendid, cred că e impunător şi mai pre­sus de toate ştiu că ţara prin voinţă şi vot liber şi-a ales buni conducători, buni părinţi, pe cari i*a dorit dela unire în Ro­mânia întregită.

Trăiască poporul, trăiască In- nalta Regentă, care a chemat la cârmă pe salvatorii ţării.

Un votant.f

A legerea la secţia BudilaVotarea s-a început la orele

8 dimineaţa intrând întâi corn. Teliu, urmând apoi comunele: Dobârlău, Budila şi Marcoş*, Prima comună sosită în Teiiu a fost Budila, locuitorii mergând în ordine cu „Drapelul“ înfrunte. După aceea, a sosit comuna Marcoş, venind în coloană de marş câte 8 în rând, cu steagul în frunte, cântând „Pe*al nostru steag“, lucru ce a făcut să fie admiraţi de cei*ce se găseau de faţă. La urmă, a sosit şi corn. Dobârlău, având de asemeni steagul în frunte.

Alegerile au decurs în cea mai perfectă ordine şi linişte. Cei 12—14 soldaţi de sub co­manda unui domn sub Ih din Regtul 41 Artilerie Braşov, nu au făcut decât, ca locuitorii să fie aşezaţi la rând, întrând şl eşind în ordine dela datorie.

Alegerile au decurs sub pre­zidiul dlui jude-ajutoi dela Intorsura Buzăului însoţit fiind de grefierul de acolo cari, şi-au îndeplinit misiunea cu con- ştienţiozitate şi punctualitate.

In privinţa cărţilor de ''alega­tor, am observat că o mare parte — şi din toate comunele — au rămas nedisfribuite, deci, am constatat următoarele:

a) Teliu: Nedistribuite 108 cărţi de alegător, dintre cari 11 morţi şi totuşi — trecuţi în căr­ţile de alegător.

b) Budila: Nedfstribuite 141 cărţi de alegător: 62 unguri şi 79 români, dintre cari 11 morţi.

c) M arcoş: Nedistribuite 26 cărţi, morţi 11 .

d) D obârlău: Nedistribuite 50 cărţi, morţi 12.

gL

0 întruniră electorală în Codiea

Din Codiea ni se scrie:Duminecă în 9 1. c partidul

opoziţional săsesc, aderenţii aşa- numîtului „Sachsenbund“, a ţi­nut o foarte populată întrunire în Codiea, la care au luat parte aproximativ 300 alegători saşi. Preşedintele partidului d-1 M. Königes a ţinut cu acest prilej o foarte mult aplaudată cu*a., tare insistând asupra luptei ,r p e cari le-a dus Partidul Naţio- nal-Ţărănesc în ultimii zece ani, aducând elogii acestui partid şi conducătorilor săi. A arătat a- poi în termini aspri atitudinea conducerei oficiale săseşti, şi îndeosebi aceea a d-lul Fritz Connerth, care — deşi figurea­ză azi pe lista* P. N.-Ţ., — a a* tacat în trecut acest partid.

De încheere s’a votat o mo­ţiune, în care se salută în mod cordial Partidul N.-Ţ, al cărui

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANA«», Nr. 129—«28

S ecfia de votareNumărul

alegătorilorvotanţi.

^nule* Voturi anulatePartidul

Naţm -Ţărăn.PartidulLiberal

PartidulA verescan

Braşov (Sfat) 1718 — 14 1543 69 92Braşov (Blumăna) 1744 — 41 1484 75 144

Codlea 1142 6 10 1077 29 26Cristian 1150 — 4 1104 27 15

Feldioara 981 7 21 921 15 24Măeruş 450 5 6 380 39 25Hărman 1191 6 6 1087 62 36Cernatu 1190 9 40 950 123 77

Zizin 633 8 14 556 25 38Zârneşti 1096 8 25 1028 26 17

Bran 982 6 27 894 42 19întors. Buzăului 800 — 8 741 37 14

Teliu 612 — 8 551 24 2913.689 55 224 12.516 593 556

Duminecă la amiazi d-1 prim-preşedinte al Tribunalului Braşov TEODOR IONESCU, preşedintele biroului electoral judeţean Braşov a înmânat d-iui Victor Branisce, redactorul-şef al ziarului nostru, certificatul, prin care se certifică că d-sa a fost proclamat ales ca senator în circumscripţia electorală Braşov.

program e {menit să scape tara din haosul politic şi economic, în care a fost aruncată ţara de guvernările trecute. Se mai re* levă cu bucurie apropierea e- conomică faţă de Germania şi se formulează postulatele în* dreptăfite ale poporului săsesc pe terenul şcolar, economic şi comunal.

Asistent.

Cetiţi şi răspândiţi»Gazeta Transilvania! *

cel mai vechi ziar românesc

Daţi pentru Orfelinatul Uniu­nii fem. rom.

In preajma Sărbătorilor Naş* lerei Domnului rugăm pe toţi binevoitorii orfanelor noastre precum şi Societăţile federale să dea obolul lor, spre a putea face bucurie iubitelor orfane de războiu, cumpărându-le ceie mai necesare obiecte de care au nevoie spre a putea suporta intemperiile iernei.

Maria B. Baiulescu, preşedintă.

Braşov, PiaţaLibertătei 22.

D isertaţie ţinută de V. Ivan preşedintele A sociaţiei învăţă­torilor din oraşul şi jud. B raşov la adunarea generală ţi* ţinută în ziua de 21 Nov. a. c. în sala festivă a liceului

«Andrei Şaguna*.

— Urmare. —%

Din întocmirea sistematică a lucrărilor, începând de toamna când vin copiii la şcoală şi până când părăsesc şcoala, copilul irebue să*şi însuşească deprin• derea de a face el mai târziu toate lucrările în grădină la timp şi nu de mântuială.

Prin muncă sistematică copi* Iul se deprinde cu observaţia, cu rânduială şi stăruinţa la lucru.

Cele mai multe lucrări ie fac copiii în grădină împreună, se cultivă deci solidaritatea , şter- gându-se orice consideraţii de familie, fiind aici o singură mă­sură: priceperea şi hărnicia.. In cursul executării diferite­

lor lucrări ochiul ager al învă­ţătorului poate ^recunoaşte între elevii săi spiritele cu tendinţe practice, pe acei copii cari deşi nu escelează la cunoştinţele teoretice, sunt neîntrecuţi la iu* crările practice în grădină.

Copii încă au să prindă a- ceastă notă şi să*i aprecieze, ştergându-se deosebirea din clasă, care era de multe ori jignitoare pentru cei puţin dotaţi.

Lucrările din grădina şcoalei

pe lângă câştigul lor ştienţific, pe lângă îndemânarea practică, pe iângă că ajută la nivelarea deosebirilor sociale şi ia cu* noaşterea individuab.tcitii copii­lor, la desvoltarea în mare mă­sură a sentimentelor estetice, contribue la formarea unui con­cept etic asupra muncii. As­tăzi m ai mult ca oricând tre" bue să preţuim m anca şi pe toate că ile să wzuim a sădi în sufletul copiilor dragoste pen­tru ea*

Un învăţător nu se poate lipsi de un mic teren pe care să cultive pomi, flori şi zarzavaturi, chiar dacă ar fi nevoit să-l în­chirieze. Ei trebue să fie model în întrebuinţarea acestui petic de pământ.

De aici copiii satului vor tre­bui să plece cu îndemnul să facă şi ei la casa lor o mică grădină, pe care învăţătorul să o cerceteze din când în când.

Grădina de pomi şi legume va trebui cultivată după regiu­nea în care se găseşte.

In tot cazul, cea dela şcoală nu va putea să aibă numai câte­va straturi de ceapă şi câteva brazde de cartofi şi fasole. In ea învăţătorul va trebui să de­

monstreze copiilor, cum pe te­ren puţin se pot cultiva felurite legume; cum cultivatorul îşi cul­tivă singur sămânţa necesară, cum pune ta păstrat feluritele legume.

învăţătoarea sau soţia învăţă­torului va arăta fetiţelor (cursu­lui supraprimar) cum se pregă­tesc diferite mâncări în cari se întrebuinţează mai multe legume.

1 Grădina de pomi a şcoalei } dă cunoştinţele necesare pen­

tru îngrijirea pomilor. Ea trebue să furnizeze şi altoii necesari satului.

Răspândind pe un preţ redus cât mai mulţi pomi în câţiva ani se poate schimba înfăţişarea comunei şi vom ajuta mult pe săteni să-şi îmbunătăţească traiul.

Neavând timpul necesar ca să discut amănunţit condiţiile de organizare a gradinei şco­lare, totuşi cred că şi din a- ceastă puţină espunere ne-am putut forma convingerea, că o bună grădină şcolară este un mijloc nebănuit de mulţi, pen­tru a des volta la copii fojrte multe însuşiri sufleteşti.

Dacă clasa este laboratorul cunoştinţelor teoretice, gradina şcolară este terenul pentru ex­perienţe şi verificarea cunoştin­ţelor câştigate în clasă.

Rămâne deci, că fiecare din noi avem datoria a organiza grădinile şcolare şi a stărui să ni se dea de comună putinţa să avem şi şcoli de pomi.

Vom împlini astfel cu mai mult temei rolul nostru educa­tiv, punând în contact pe elevii noştri cu munca productivă, dându-le prilej de emulaţie şi de ridicare prin muncă.

Dacă fiecare din cei 40.000 de învăţători ar cultiva anual numai o sută de pomi, am a- junge în zece ani la 40 de mi­lioane de pomi, încât toate stră* zile din comune, toate drumu­rile şi toate dealurile pleşuve ar putea fi plantate şi făcute productive.

Astfel, că bogata şi frumoasa Românie de azi ar deveni ceam ai bogată şi cea m ai fru­m oasă ţarâ-grădină din lume...

Va urma. —

Convocare —Comitetul central al Asociaţiei $

învăţătorilor din Ardeal, Crişana şi Maramureş şi Comitetul Fim* daţiunii Gheorghe Lazăr, con­voacă prin aceasta a X-a adu­nare generală a Asociaţiei şi a VIII-a adunare generaiă ordi­nară a Fundaţiunii Gheorghe Lazăr, pe zilele de 27 şi 28 Decembrie a. c. în oraşul Cluj, sala prefecturii judeţene, cu ur­mătoarea ordine de z i :

Şedinţa l-a a Asociaţiei în 27 Decem brie.

1. Participarea la serviciul divin.

2. La ora 10 deschiderea a- dunării generale.

3. Raportul Comitetului cen­tral.

4. Raportul cassierului gene­ral, proiectul de buget pe anul 1929 şi gestiunea Căminului fetelor de învăţători. pe anul 1927—28.

5. Raportul administraţiei şi Redacţiei revistei «Învăţătorul*.

6. Alegerea a trei Comisiuni pentru censurarea rapoartelor.

7. «Socoiismul şi educaţia fi­zică*, conferinţă de d i profe­sor universitar dr. Iuliu Haţie- ganu.

8. Masa comună.Şedinţa I-a a Fundaţiunii ‘

Gneorghe Lazăr.In aceeaşi zi la ora 4 p. m,:1 . Deschiderea adunării ge­

nerale.2. Raportul Comitetului.3. Rapoitul Cassierului.4. Raportul Directorului Casei

învăţătorilor din Cluj şi prezen­tarea gestiunii pe anul finan­ciar 1927.

5. Alegerea a două Comi­siuni pentru censurarea rapoar­telor şi a gestiunii.

6. «Tolstoi ca pedagog*, con­ferinţă de d-1 D. V. Ţoni.

Şedinţa Il-a a A sociaţiei:Luni 28 Dec. o ra 9 dini.

9. «Reorganizarea serviciului

■ IwiMPASSINC;^ ploaie, mmi şi când viscoleşte.

de control al învăţământului pri­mar şi în legătură cu aceasta constatări asupra activităţii anu­mitor persoane aplicate în te- ritorul provinciilor unite*.

10. Legea pensiilor. Conside- raţiuni cu privire la pensionarea corpului didactic prima«’. Ra­portor d-1 Alexandru Duvlea.

11 . «Problema culturii popo­rului în Munţii Apuseni*, rap. d-1 N. Nisior.

12. Rapoartele comisiunilor de subt p. 6.

13. Alegerea Comitetului cen­tral al Asociaţiei j>e un period de 3 ani, conform* ari. 18 din Statuie.

14. Eventuale propuneri.15. închiderea adunării gene­

rale.

Şedinţa H-a a Fundaţiunii G heorghe L a z ă r: Luni în

28 D ecem brie e ra 4 d. a.

7. Rapoartele Comisiunilor de subt p. 6.

8 Stabilirea cotizaţiilor pentru membrii Fundaţiunii Gheorghe Lazăr.

9. Eventuale propuneri.10. închiderea adunării.Consiliu! generai al Asocia­

ţiei se va întruni în şedinţă în 26 Decemvrie c. ora 6 d. a. în Cluj. Fiind la ordinea zilei ale­gerea Comitetului central, pe un period de 3 ani, toate sec­ţiile judeţene, vor lua măsuri ca membrii delegaţi in Consi­liul generai al Asociaţiei, să ia parte negreşit la congres, având fiecare delegaţie în scris dela preşedintele secţiei. (Art. 15 din Statute). Secţiile judeţene se vor mai îngriji, ca până la data adunării generale, să-şi reîno- iască Comitetele şi să delege noi membrii în Consiliul gene­ral, dacă cei aciuaţi au vechi­mea de 3 ani. (Art. 18 din Statute).

Propunerile pentru adunarea generală se vor înainta Biroului centrai al Asociaţiei (Cluj, Casa învăţătorilor), cu 8 zile înainte. Incartiruirea se va face de către Comitetul secţiei Cluj.

Cluj, la 1 Dec. 1928.

Tr. Şut eu Gavril AlmăşianuPreş. Asoc. Secretar general.

Toma Roşu Andrei P o raPreş. F . Gr. Lazăr. Secretar.

Rr, 129-3928 . oázista r m m m m m Pag»* y.

âPa : amen 3® 4 came* v i l i i I re §i dependinţe cu în* trarea separată, pe străzile Por­ii?» Văm i sau în Piaţă. A se a* dresa dlui Bercovici Str. Spita­lului No. 47. 1074 6— 6

ri1114

naturale superioare, Lei 26*— găsiţi la Pivniţele ,B a cV iu sc Strada Neagră No. 14. BSrbuceanu. 2—4

•îl ■

- Se Mgejeaii imediat lÍ

<<

iic<<

M 13

Stenotipistarom ână-germ ană. )

Ofertele sunt a se îna- ) inta firmei „Hess“ S. A. } Str. Furcilor No. 3 fă- \ când cunoscut preten- |

ţiile de salariu.1113 2—2 5

se poate cumpăra

iestul de m artiridin anul 1928.

Fraţii Aschsr,1080 5 —0 Str. Porţii,

Primiri« iBHlelpiBlgg Bmmf•

tio . 29154/1928.

Publlcaţiuns ds licitaţieSe aduce la cunoştinţă pu­

blică, că în ziua de 1 Februarie 1929 la ora 9—11 a. m. se va fine în conformitate cu dispozi- fiunile legii contabilităţii publice art. 72 - 83 ia serviciul econo­mic al Primăriei, o nouă licitaţie publică cu oferte închise tim­brate şi sigilate pentru furniza­rea a 200 vagoane cărbuni spe­ciali de gaz pentru producerea gazului aerian, necesari pentru ^îzina de gaz Braşov.

La oferte se va alătura o ga­ranţie de 4 la sută din preţul oferit.

Condiţiunile detailate se pot "vedea la serviciul technic al Primăriei.

Braşov, la 12 Dec. 1928.Primar, Secretar General:JDr. Stinghe. £• SocaCiu-

1129 1 - 1

C A S AD E

G H E T E i p s é n

FABRICA de Haine gata Bărbaţi Dame şi Copii.

CENTRALA BUCUREŞTICUEâ ViciaEŞTl 135

T e le f o n 4 5 » «

SUCURSALA DEYÂEESim 1 1 KIE 21

S t tT T H S A ii ® .

« m o f is r* ;Oferim Clienţilor din Braşov şi împrejurime cu ocazia deschiderei su­cursalei noastre în Bra­şov cu preţul cel mai ief­tin Costume, Paltoane, Haine de piele, Mantale de Dame şi tete, Stofe de haine şi Pfapome, Desfidem ori ce con­curenţă fiind direct dela fabrica noastră. Rugăm a ne vlz»ta pentru con-

vnae^e.993 11—0 „ D ir e c ţ iu n e a “

Abonamente ia zîai se pot lace pe timp mas îndelungat sau lunar.

De ‘ j i r b ă l o p S . Oe Sărbători.

F I R M A

I0AN I. AVR1GEANUB R A Ş O V , § T K A « A P R U K B U U U I * v l S - â v l s d e L IC E U L A. ŞAOUVA.

O f e r ă ; T o tfe lu l d e m ă r fu r i C o lo n ia le $i D e lic a te s s e — eu p r e tu r i r e d u s e .

V in u ri d e D ealu l M a r e $1 O d o h e şti, c a lita te ir e p r o ş a b ilă din c e le m ai R E N U M IT E V II.

(a so sit un tra n sp o rt nou)Ţ u ică v e c h e d e V ă le n i, C o g n a c tiri şi lic u e - r u r i In d ig e n e şi s t r e in e , v e rm o u th e t c . e t c . Ş a m p a n ie „ M e t “ şi F ila p en tru

r e o la m â S tic la L ei 195*— Un c a le n d a r fr u m o s d e p e r e te a b s o lu t g r a ­tu it p r im e ş te o r ic in e c u m p ă r ă fn v a lo a r e

d a L e i 5 0 0 în a ju n ă l S ă r b ă t o r ilo r .1126 1— 6

No. 13312/1928.

PnblfcaţiuneSe aduce la cunoştinţa publi­

ca că se va ţinea licitaţiune publică conform art. 72—83 din legea contabilităţii publice pen­tru asigurarea şi imprimarea Monitorului judeţului Braşov, pe anul 1929, ce va avea loc în ziua de 20 Ianuarie 1929, în bi­roul d lui secretar al Consiliu- lui judeţean, din etajul I. al Pa­latului Prefecturei jud. Braşov.

Nu se admit decât concurenţi din Braşov.

Garanţia este de Lei 5000, iar celelalte condiţiuni se pot vedea în caetul de sarcini, a- flStor la d-nui Secretar al Con­siliului judeţean

Braşov, la 15 Dec. 1928.Prefect:

Dr. A ron Suciu.p. Şeful Serviciului:

ss. E. Lutz.

t R E UTV M 1 X B T . HDacă întrebi un virtuos sau un specialist: în ce constă succesul

pianului A U G U S T F Ö R S T E R , îţi va răspunde: Construcţia şi îngrijirea sunt aşa de desăvârşit legate spre a forma un tot armonic — încât sunetul lui admirabil plin de forţă şi delicateţă este resalta- tul unei continue munci individuale de decenii de ani. Petreceţi-vă Crăciunul la sunetul unui nou pian sau pianin „August Förster“. Oferte

neobligătoare cu preţuri avantagioase prinCasa de piane

i . ar m i s ä a

1117 1 -1FILIALA BRAŞOV

Strada Principele Carol 28.

A venit iarna IGrij ţi-vă contra frigu lu i!

Gnjiţ-vă sănătatea 1

Cerceteţi a şa dară magazinul nostru.

O cazie de C r ie iu n .Mantouri de blană, paltoane destofe pentru dame şi fetiţe eu şi fărăblană, rochi de stofă şi de mătase.

* %

Preţuri red u se de n e cre zu tPrima calitate şi asortiment bogat.

Servicii prompt şs sonştleaţies.

1091 3—5

„ J U L I E T A "magazin de haine.

B r a ş o v , fiţi«*« I f â m i i 5 .

In aceste timpuri greledaruri practice de Crăciun

sunt bine veniteArticole de bucătărie

a ţ i n e

SOBE-FORNAX Fier de călcat

Tacâmuri-alpaca şi argintTot felul de vase

84124 1 — 1 l l l l l i l U M H U

m

«

Paqina 4. GAZÉT ASŢRANSILVAN IEI Nr. 129—1

P r a s l í M t e p n i W l e i M iP re sa franceză.

Paris 14 (Rador). — întreaga presă, fără excepţie, publică rezultatul alegerilor din Româ­nia, relevând marea victorie a Partidului Nafional Ţărănist.

Ziarele insistă asupra liber­tăţii şi linişte! în care s’au fă­cut alegerile.

Presa de stânga, se bucură de înfrângerea complectă a gru­pului antisemit Cuza, ca şi de înfrângerea comuniştilor, care nu au nici un loc în Parlament.

„L’Oeuvre* scrie: „Liberată în fine de cenzură şi de su­premaţie militară a stării de a- sediu, România pare a fi intrat într’o eră cu totul nouă. Pentru prima oară alegerile s’au făcut fără presiuni,şi fără conflicte. De­taliu caracteristic, al acestor alegeri, este să d-1 Vaida- Voevod a invitat ziariştii străini sa asiste la operaţiunile alege­rilor.

„Le Quotidian* scrie: „Ca­binetul d-lui Maniu dispune de o putere pe care nimeni a de­ţinut'o înainte de d se.

„La Volonte*, înir’un articol editorial, sub semnătura ziaru­lui, scrie că poporul român s’a afirmat demn de marele destin ce-1 aşteaptă. Franţa va putea să sprijine cu toată autoritatea sa cauza guvernului din Bucu­reşti, care de azi înainte este a- ceea a nefîunii române. Noi vom cere şi vom obţine cea mai

mare Intensitate şi cordialitate, In colaborare indispensabilă pacificărei balcanice, şi neutra­lizare! gravelor ameninţări în­grămădite de neputinfa guver­nului Brătlanu.

P re s a austriacă.Viena 14 (Rador). — Ziarele

austriace „Reichsposl*, „Arbei- ter Zeitung* şi „Neue Freie Presse*, apărute azi, consacră lungi articole, subliniind succe­sul formidabil al guvernului National Ţărănesc şi personali­tatea şefului guvernului, d-1 Iuliu Maniu şi ceilalţi miniştri.

P re sa engleză.Londra 15. — Rezultatul ale­

gerilor din România a făcut o bună impresie în opinia publică engleză.

„Times“ scrie că nqul gu­vern a dat dovada voinţei sale ferme de a ridica România în rândul celorlalte naţiuni civili­zate din starea de înapoiere în care se găsea. Guvernul a dat dovada că vrea să asigure li­bertăţile individuale, să creieze o administraţie corectă şi să intreţie relaţii paşnice cu străi­nătatea.

Deputatul Andrew Laren a adresat ziarului „ Daily Telem grap h * o scrisoare din Camera Comunelor, vorbind în mod e- logios despre d l Maniu şi des­pre succesele de până acum

1 ale noului guvern român.

Imferesante descoperirietnice tn Siberia.

In Siberia continuă descope­ririle, cari nasc un interes extra­ordinar atât în Rusia cât şi din­colo de granijele ei.

In vara anului trecut s a apro piat de vaporul „Cooperator“, care deserveşte navigaţia în par­tea de sus a cursului fluviului Enisei, un moşneag bătrân din pădurile nepătrunse, îmbrăcat înfr un fel de haina curioasa şi a predat căpitanului Ilinski o jaibă scrisa pe hârtie veche şi groasă în litere bisericeşti sla­vone şi care a început în mo­dul următor : „Stăpâniîori m ma­rilor ape din Eniseisk...“ In scri­soare s-a arătat că în adâncul pădurilor din Enisei trăesc câte- ▼a sate de locuitori rupţi de restul lumii. Locuitorii suni pra- f vosîavi, nu sunt cunoscuţi auto- j rltăţiîor şi suferă de foame şi | frig. Se roagă ca aceşti locui’ | tori să fie sal va fi. Bătrânul a vorbit într-o limbă slavonească, iva putut însă indica exact lo­cul unde trăesc aceşti locuitori, j Scrisoarea a fost adusă ia Kras* I noiarsk şi depusa la muzeul de j acolo. Deoarece multe persoane au considerat pe bătrân ca ne- j bun, nu s*au făcut cercetări pen- iru descoperirea acelor locui« tori.

In toamna anului acesta, un g r u p de vânători, care a vânat In pădurea Tuialo-Ciulinsk, a dat în adevăr peste oameni ne­obişnuiţi în acea regiune. Vână­torii au descoperit 9 sate şi 6 curţi despre cari nu se ştia până \ în prezent nimic. Aceşti locui- f tori curioşi au fost găsi fi în par­tea superioară a râurilor Vita- legaci, Kandót şi Ceindos, care I se varsă în râul CicikaJut, aflu- j ent al fluviului Ciulima. Satele j au fost descoperite la o distanţă j de 140 verste de judeţul Kras- ] noiarsk şi 50 versie de Tomsk j Pătrunderea în această regiune j este neobişnuit de dificilă, ne- j existând nici o cale şi pământul ! fiind mlăştinos. Locuitorii sunt j de veche credinţă ortodoxă, nu j se folosesc nici de nume nici de pronume, numîndu-se unui

pe altul: frate. Trăesc exclusiv numai din vânat şi stupărit. Mo­dul lor de viaţă e foarte vechiu, amintind obiceiurile din secolul a) XV». A surprins faptul că la aceşti locuitori au fost găsite mai fmuiie produse industriale de dată recentă. Pe cât s-a aflat până în prezent, schimbul de mărfuri a fost monopolul câtor­va speculanţi, cari au fost sin­gurii ce au ştiut calea spre a ceastă regiune necunoscută, as- cunzând*o spre folosul lor pro­priu.

Actualmente a pornit spre acele locuri o expediţie spe­cială, care va explora regiunea din punct de vedere ştiinţific. Cunoscutul explorator siberian Şneider a declarat că secta ve­chilor credincioşi avea totdeauna tendinţa de a se retrage de res­tul „lumii păcătoase*. întinsele regiuni ale Siberiei au fost pen­tru această secta un mare adă­post. Exploratorul este încredin­ţat că se vor descoperi şi alte sate cu acest fel de locuitori.

Membrii delegaţi în adunarea generală a Comitetului şcolar comunal Braşov, pe anul 1928 sunt convocaţi în adunarea ge­nerală ordinară pe ziua de 20 Decemvrie a. c. ora 4 p. m. în sala de şedinţe a Sfatului (Piaţa Libertăţii), cu următoarea ordine de zi:

1 , Deschiderea adunării. 2. Gestiunea anului 1927. 3. Pro­puneri şi interpelări. 4. Alegerea a doi membrii în Comitetul şco­lar comunal,

Preşedinte: Dr. Stinghe. Se­cretar: Cosm a.

Examene cu RAZE X (RSetiîgeo) şi examenele BACTERIOLOGICE poate executa or cărei persoane şi în schimbul unor taxe mici, laboratoriile spitalului militar Braşov — dotate cu aparate noi. 583 i 0 —o

Informaţii W a i alegorii in uri în j i iEri a avut Ioc în jud. Braşov alegerea senatorului consiliilor

comunale.La secţia B raşov : protopopul dr. I. Blaga a obţinut 284 v

liberalii 33, averescanii 8. Voturi anulate 3.La secţia Teliu : protopop dr. f Blaga 58, liberalii 6, ave­

rescanii 4.La secţia F eld io a ră : protopop dr. I. Blaga 57 v., liberalii 5*

averescanii 4.In total candidatul P. N.-Ţ. d l protopop dr. I. Blaga a obţi­

nut 3 9 9 v., candidatul liberal P. Munteanu 44 v„ candidatul ave- rescan C. Moga 14 v.

Prom ovare. Aflăm cu deose­bită plăcere că d l Laurenliu Maximiiian pretor în Braşov, a fost promovat în ziua de 8 De­cemvrie a. c. ca doctor în Ştiin­ţele de stat şi politice la Uni­versitatea din Cluj. Transmitem d-Iui Maximiiian lelicitările noa­stre.

•

Donafie. D-1 Dr. Nicolae Ga- roiu avocat a donat pentru so­cietatea 5„Principele Mircea* suma de 10.000 Lei. D«1 avocat dr. Garoiu arata prin ’astfel de donaţii repetate, făcute în ulti­mul timp, că înţelege, ca putini alţii, rostul societăţilor de bine­facere, care luptă pentru ajuto­rarea celor năcăji şi fără ajutor.

In numele societăţei „Princi­pele Mircea“ aduc şi pe această cale d-Iui advocat N. Garoiu cele mai vii mulţumiri.— Dr. Căliman.

•

| IDonaţiune. Subsemnata pre­şedintă, în numele comitetului Reuniunei Femeilor Române pen­tru ajutorarea văduvelor sărmane din Braşov-Săcele, exprimă cele mai călduroase mulţumite ‘d-nei Ida dr. A. Suciu soţia prefectu­lui de judeţ pentru donafiunea de 1000 (una mie Lei) pentru fondul Reuniunei.

Braşov, 17 Dec. 1928.Elena Sabadeanu, preşed.

•Pentru Orfelinatul Uniunii

Fem . Rom. B raşov s’au dăruit cu ocaziunea Serbăforilor de Crăciun: Fabrica de hârtie Zâr- neşti S. A. R. Braşov Lei 1000. D*na Maria Puian Lei 500. Ma­gazinul Vogelsang: 1 tricou de flanelă, 2 perechi şosete de lână 3 perechi ciorapi, 2 berete de lână. Magazinul Darko &. Zami- ner: 1 pereche jambiere, 1 pe­reche comă şi, 10 cârpe, Vhi m. parchet, 4 m, catifea. Magazinul f Luca Niculescu 11 cupoane stofă (fotei 33 vn.)., J

Tuturor acestor binefăcători, j

Administraţia M esei Stu­denţilor „V. Oniţiu pentru ajutorarea elevilor buni şi lip­siţi ai liceului „A. Şaguna* din Braşov mulţumeşte şi pe aceas­tă cale *On. Direcţiuni a Fabrim cei de hârtie ZârneşU pentru frumosul dar de 1500 Lei, făcut cu ocazia sărbătorilor Naşterii Domnului. •

Aviz. Dela Loteria Ligei Cul­turale, la tragerea din 15 Dec. 1928 a câştigat d-şoara Lenuţa Aurelescu 1.000.000 Lei.

1113 1 - 1•Încă nu este prea târziu a

Vâ fotografia în (atelierul LANG Srada Portei Nr. 52. Se pot ezt - cuta până cel mai târziu în 22 ] Decembre» spre a se putea tran j mite pentru seara de Crăciun j

No. 11072—1928.

ConcursSe publică spre cunoştinţa

generală, că în ziua de 21 Ia­nuarie oarele 2 d. m. se va ţine licitaţie publică la Prefectura judeţului Ciuc, pentru furnizarea rechizitelor de birou pe anul 1929, precum şi pentru impri­marea gazetei oficiale a jude­ţului. Concurenţii vor depune ofertele sigilate până la data susmenţionată. Dispoziţiunile Legii asupra Contab. publice se vor respecta la această lici­taţie.

Prefect:Dr. Aurel Ţefu.

Şef. Serv. Fin. Economic? 1121 1—1 Indescifrabil.

care au ajutat orfanele noastre le exprimăm şi pe calea aceasiu < f mulţumiri călduroase.

Preşedinta M ana B. B nul $e

Fa m. D-tru N. C&pâţiafi a- nunţâ t u t u r o r rudetmior şi cu noscuţilor parastasul de 10 uni al neuitatei lor fiice Elen , care se va oficia Duminecă, 25 De \ ora 1 0 1/2 a. m. I. Bisenc* St. Adormiri din Btaşovui vech«u.

1125 1—1

Magazinele de ghete:Braşov Str. Porţii 32. — Tel. 4—91. Mediaş Piaţa Regele Ferdinand 27.

— Telef 76.Sighişoara, Str- Regele Ferdinand 22.

f#i

Dr. F ejér Erna m e! medic de boli interne şi dermato-ve*nerice, consultă 8— 10 a. m. şi 3— 6 p. m. Str. Ecaterinei 31. Tel. 43.

Tratamentul: Diathermie-Quarz şi Sollux. 1001 1—15

R O M A N I APrefectura judeţului Braşov

Serviciul Administrativ.No. 13297—1928' “ _

Devenind vacant postul Ţde şef al serviciului contencios de pe lângă această Prefectură (post de jurisconsult judeţean) pentru întregirea acestui post, prin prezenta publicăm concurs conform art. 78 din regula­mentul pentru aplicarea sta­tutului funcţionarilor publici.

Retribuţiunile sunt cele pre­văzute în normele de salari­zare.

Cererile însoţite de actele prescrise în ert. 7 al regula­mentului sus citat, vor fi înain­tate acestei Prefecturi, până la 15 Ianuarie 1929, orele 12.

Braşov, ia 15 Decemb. 1928.Prefect: .

(ss) Dr. Aron Suciu.Secr. Gen. Cons Jud.

Şef. Serv. Adm.1122 1 - 1 (ss) P. Bărbat.

Cele mai moşii noutăţi do m o d i originale*

Cumpărăturile peutru Crăciunul din anul acesta sunt mai avantajoase, decât ori-când, pentru-că

marele nostru magazin vinde

sub preţul do fab rică .Mare asortiment de mantouri de blană, pal­toane de stofă pentru dame şi fetiţe cu şi fără

blană, rochi de stofă şi mătase.

Preţurile, gustul executării şi calitatea va con­vinge pe toţi cumpărătorii că de astă-dată se pot aproviziona la noi cu mult mai ieftin faţă de

preţurile noastre convenabile de până acum.

m F en yvesi şi Sam u elCel mai mare magazin de confecţiuni

din România-Mare.1095 4— 5 B raşov, Tg Inului Bo* 31-33.

o9

TIPOGRAFIA A. MUREŞIANU: BRAN1SCE & COMP. BRAŞOV. Redactor responzabii: VICTOR BRAN1SCE.