~

~

E

~

El

~

11,c

iii

~

:t'

O Gazul paralizant a fost utilizat ca gaz delupta prima data de germani in 191 5.Distrugea plamanii ~i orbea victimele. panacand nu au fost dota~i cu ma~ti de gaze,solda~ii incercau sa se protejeze de gazulucigator cu o carpa uda pusa pe fa~a.

Numit pe vremea sa ""marele

riizboi'~ primul riizboi mon-

dial a produs distrugeri

imense ~i a cerut un sacri-

ficiu uman de nefnchipuit. La

incheierea sa, imperii intregi

se aflau in ruine, iar condi-

fiile de pace impuse au dus la

conflicte istorice viitoare.

cele dou~ t~ri. Imperiul Austro-Ungar eracaracterizat de nemultumirea ~i de agitatianationalit~tilor, tinute cu greu intr-un statunitar.

Marea Britanie, industrializat~ cu multinaintea celorlalte state, domina un imperiude colonii. Porta sa de ap~rare nu se bazanumai pe armata sa profesionist~ de 386000de militari, ci in primul rand pe excelenta samarin~ militar~. Rusia in schimb era cu multdep~~it~ de celelalte t~ri in privinta industriei~i a tehnicii militare, dar in caz de r~zboi

Rusia, Franta, Marea Britanie, ImperiulAustro-Ungar, din centrul Europei ~i ImperiulOtoman -in decadere. Tari mici, ca Belgia,nu au facut fata ~i s-au declarat neutre.

Rivali ,i du,manipana in 1914, marile puteri s-au concentrat indoua aliante opuse. Pe o parte a baricadei seaflau Puterile Centrale, in frunte cuGermania~i Imperiul Austro-Ungar. La inceput ~i Italiase afla de aceasta parte, dar cu trecerea tim-pului legaturile s-au racit, insa s-au intaritrelatiile de apropiere cu Bulgaria ~i cu Turcia.De partea cealalta se aflau Franta ~i Rusia,Marea Britanie nefiind angajata in totalitate inacest conflict, fiind simpatizantullor.

Punctele tari ~i slabe ale organizariisociale, politice ~i militare ale tarilor aliate auavut un rol esential in desfa~urareaconflictelor ulterioare. Germania devenisecea mai mare putere militara a Europei.Tendinta ei de a sparge suprematia navala aMarii Britanii a produs tensiuni mari intre

c aUZele primului r~zboi mondial trebuiec~utate In secolul al XIX-lea, cand dinstatele mici ce apartinuser~ Inainte

unor t~ri, s-au format state noi. Cele mai

Insemnate din noile state nationale, caGermania ~i Italia, Incercau s~-~i Int~reasc~pozitiile cu toate mijloacele posibile, fat~ de

OPe imparatulWilhelm al 11-lea illegau rela~ii derudenie cu majo-ritatea na~iiloreuropene, inclusiv cudinastia britanica.Dorin~a lui de ademonstra superio-ritatea militara aGermaniei a avut carezultat un razboi cu"rudele dragi".

O Studentul na~io-nalist sarb GavriloPrincip i-a impu~cat

@ de aproape pe prin~ul:§ mostenitor Franz

i Ferdinand ~i pe so~iaa; acestuia in orasul.c ,& bosniac. Sarajevo.

8].9

~

241

PRIMUL RAzBOI MONDIAL

r~zboi ea putea mobiliza milioane deoameni. Franta suferea Inc~ datorit~Infrangerii ~i desp~gubirilor impuse In urmar~zboiului franco-prusac din 1870-1871.

R~zboiul a izbucnit Ins~ In Europa de Est,In Balcani. Acest teritoriu apartinuse initialImperiului Otoman, dar retragerea turcilor acauzat un vid de putere, pentru acaparareac~ruia concurau Italia ~i Imperiul Austro-Ungar. in 1908 Imperiul Austro-Ungar ocup~Bosnia-Hertegovina. Aceast~ m~sur~ i-a iritatIn mod profund atat pe sarbii localnici, cat ~iRegatul sarb Invecinat. Aliatul traditional al

prime$te $i ea declaratia de r;lzboi aGermaniei in data de 3 august, ea fiind aliataRusiei.

Conform planului Schlieffen, Frantatrebuia invadat;l lnainte ca Rusia s;l fie gatade r;lzboi, altfel Germania trebuia s;llupte pedou;l fronturl, atat in vest cat $i in est.

Linia fortificat;l de pe granita francez;l seputea ocoli prln Belgia. Dar cum ea sedeclarase neutr;l $i nu permitea trecereatrupelor germane pe terltorlul s;lu, in 4august este invadat;l de Germania. DeoareceMarea Brltanie garanta heutralitatea Belgiei,ea declar;l r;lzboi in aceea$i zi Germaniei. Nutretuser;l nici cinci s;lpt;lmani de la atentat $itoat;l Europa se afla in r;lzboi. in noiembrlelntf;l in r;lzboi $i Turcia de partea PuterllorCentrale.

Razboiul de tran~eeArmata german;l, cu un efectiv de 1,5 milioanede oameni, p;lrea de nest;lvilit. l-a lnfrant pefrancezi pe toat;llungimea frontului de vest, in31 august la Mons f;lramiteaz;l corpulexpeditionar brltanic, cu un efectiv de doar 70de niii de oameni, in septembrle lns;l,.1n luptade la Marne sunt oprlti de c;ltre francezi.Fiecare dintre p;lrtile beligerante se stabile$tepe pozitiile cucerlte $i construie$te cate o retea

~ de tran$ee, care sunt separate lntre ele doar de~ o fa$ie lngust;l de p;lmant, "p;lmantul~ nim;lnui". Tran$eele se lntind pe o lungime de

700 km in nordul Frantei, de la CanalulManecil pan;lln Elvetia.

pan;lla unna:, lupta din tran$ee de pe fron-tul de vest, a durat patru ani. Luptele durau

~ luni lntregi, in cazul unor "marl bre$e"-combatantil mureau cu zecile de mil lntr-o

singur;l zi. Rezultatul a fost cucerirea unei fa$il, de cativa metri de p;lmant. pan;l la sfaf$itul

r;lzboiului, pe acest front, nici una dintre p;lrtinu a reu$it o lnaintare mai mare de 65 km.

Prln atacarea fort;lretei Verdun, de oimportant;l strategic;l deosebit;l, In februarle1916, germanil vroiau s;l dea Frantei "loviturade gratie". Au murlt mii de soldati din ambeletabere, dar Verdunul a r;lmas in mana

Afrancezilor. In lupta dus~ pe raul Somme, Incursul atacului britanic, inc~ In prima zi aumurit 60 de mii de oameni. Marile pierderiaproape c~ au l~sat f~r~ combatanti armatavoluntar:I englez~.

Frontul de Estin acest timp se duceau lupte grele ~i pefrontul de est. in lupta cu ru~ii, armata austro-ungar:I a sucombat ~i germanii au trebuit s~transfere aici o armata mai mare decat ceaplanificata initial. Al doilea front, de care setemeau atat de mult la inceputul r:Izboiului, adevenit o realitate. Dar In 1914 cu victoriile de

Ca ~i in celelalte ~ari, ~i in Marea Britanie,vestea razboiului a fost primita cu entuziasm.La chemarea Lordului Kitchener. mii deoameni s-au inrolat voluntar. pentru a seachita de datoria patriotica "inainte desfar~itul razboiului la Craciun".

Serbiei, Rusia, a protestat, dar nu era pregatitpentru acordarea unui ajutor militar. Situatiadin regiune era supertensionata, cand In 28iunie 1914 studentul nationalist sarb GavriloPrincip l-a asasinat pe mo~tenitorul tronuluiaustriac Franz Ferdinand ~i pe sotia acestuia.

Izbucnirea razboiulin urma asasinatului evenimentele se preci-pita. Monarhia lnver~unata acuza pentruasasinat Regatul sarb, pe care-l ataca In 28iulie. Peste doua zile Rusia mobilizeaza Inajutorul sarbilor o armata de 1,2 milioane demilitari. Germania someaza Rusia sa:-~iretraga fortele ln24 de ore, In caz contrar lideclara razboi. Rusia refuza ultimatumul ~iGermania se tine de promisiune. Franta

~

]:0

"

~~u~

242

O Tran~ee germaneocupate. Langa solda-1ii britanici obosi1i zacmort,i neingropa1i. De-seori solda1ii stateauin apa pana la glezna,sufereau in urmadurerilor reumatice.sau din cauza bolilorde piele abia puteausa umble, cu atat maipu1in sa mai ~i lupte...

O Momentul extrem in care solda~ii seca~arau afara din tran~ee spre campul delupta. Erau sacrifica~i cu sutele in bataiamitralierelor.

Manecii. Cele mai mari pierderi au fost cauzatede mitraliere ~i de gazele de lupta. Gazul delupta, sufocant ~i orbitor facea victime ~i dinrandurile lansatorilor, odata cu schimbareadirectiei vantului. Vehicolul de razboi britanic-tancul -a fost introdus In lupta pentru prip1aoara In ofensiva britanica de pe raul Somme.Atunci a fost considerata "ma~ina lnvingatoare"a razboiului. Ulterior s-a dovedit caintroducerea lui a fost prematura, deoarece aufost prea putine exemplare pentru un succesrapid, ~i astfel s-a pierdut mult din efectulsurpriza scontat.

jntre timp situatia era "nirnic nou pe frontulde vest". Comandantii britanici, In frunte cugeneralul Sir Douglas Haig erau convin~i c~soarta razboiului va fi decis~ prin rnarileofensive, cu mari sacrificii umane ~i aucomb~tut orice alta solutie propus~. Exceptie af~cut doar planul lui Sir Winston Churchill -

rninistrul fortelor navale rnilitare. Churchill eraconvins c~ viCtoria se putea obtine doar prinscoaterea Turciei din razboi. jn 1915 rnarinaregal~ a 1ntreprins o expeditie spre MareaNeagra In Dardanele, dar nu a reu~it s~ ocupecapitala turc~ Constantinopol (Istambulul deazi). Turcii au respins ~i atacurile trupelor

britanice.. australiene ~i neo-zelandeze,debarcate pe t11rmurile de lang~ Gallipoli.

Noua conducere militarajn 1916, ambele p~rti aflate 1n conflagratie ~i-au m~rit productia industriei militare. jn

Anglia, Lloyd George a devenit prim ministru,~i a fost introdus serviciul rnilitar obligatoriu. jn

Gerrnania, conducerea militara s-a concentratIn mainile generalilor Hindenburg ~i

Ludendorff. Franta, abia 1n 1917 ~i-a g~sit unconduc~tor cu voint~ de fier, In persoana lui

Georges Clemenceau, supranumit ~i Tigrul.

Atac din aerToti beligeran1;ii au utilizat aparatele de "Zbornou descoperite, ~i pentru prima data 1n istoriea fost bombardata ~i populatia civil~. Anglia afost atacat~ deseori de marile dirijabileZeppelin. Pilotii noilor avioane biplane,1narma1;i cu armament de infanterie sau doarcu c~ramizi, duceau In aer o lupta pe via~ ~ipe moarte. Cu toat~ dezvoltarea tehniciimilitare, conduc~torii ~rilor aflate 1n conflicterau convin~i c~ victoria se va ob1;ine .printrirniterea pe c1mpul de lupt~ a unui num~rimens de oameni.

?:-

~

la Tannenberg ~i de la lacurile Mazur, apoi :3

invadarea Poloniei, aflat:l sub suveranitatea ~

Rusiei, au dobandit pe nea~teptate mari victorii ~

asupra Rusiei. in acela~i an Bulgaria inW In j

rnzboi de partea Germaniei ~i armata format:l ?:-

din trupe bulgare~ti ~i germane ocupa cu i

rapiditate Serbia. Trupele austriece nu au avut

prea mult succes pe frontul balcanic ~i cel de

est, dar fata de Italia, care In 1915 a trecut de

partea Antantei, au repurtat o serie de succese.

In 1916 ~i Romania a intrat In rnzboi de partea

Antantei, dar germanii, Intr-o campanie scurta

~i executat:l impecabil, au invadat o mare parte

a tarii obtinand o sursa important:l de titei.

Razboiul cuprinde lumea

La data de 22 august 1915 Japonia declarn

razboi Germaniei ~i l~i indreapta atacul

Impotriva coloniei germane Tsingtao. Aceasta

e cucerit:l dupa 11 sapt:lmani, In urma unei

ofensive alaturi de trupe britanice. Navele

militare germane sunt urmarite prin Oceanul

Indian, prin sudul Atlanticului ~i lupte navale

grele se 1nregistreaza langa insulele Maldive ~i

pe .Janga portul cilian Coronel. Coloniile

germane din sud-vestJ.ll Africii au fost atacate

de forte sud-africane, iar c~le din estul Africii

de forte britanice.

Niciodat:l nu existase un asemenea rnzboi

1n istoria mondiala. Pe tot parcursul lui s-au

introdus tehnici noi ~i inventii ucigatoare tot

mai eficiente. Germanii au folosit pentru prima

oarn artileria grea. Loviturile tunului denumit

"Berta cea Grasa" se auzeau ~i peste Canalul

243

PRIMUL RAzBOI MONDIAL

s-a destramat Imperiul Austro-Ungar. FoI1elebritanice ~i arabe, sub conducerea lui T. E.Lawrence au ocupat Damascul, iar Portugalia~i Turcia a capitulat. Flota germana s-arasculat, Kaiserul a fost alungat de pe tron. La31 octombrie 1918 Germania a cerut unarmistitiu, care a intrat In vigoare In data de11 noiembrie 1918. La tratativele de pace diniunie 1919, puterile Invingatoare au impusconditii aspre Invin~ilor. Razboiul menit sa"puna capat oricarui razboi" -luase sfa~it.

Credeau ca vor reu~i sa lnfometeze Anglia,pana ce trupele americane vor fi gata delupta. Au scufundat sute de nave comerciale,pana ce Anglia le-a organizat in convoaie ~ile-a escortat cu distrugatoare, carorasubmarinele germane nu le puteau face fata.

in aprilie 1917, pre~edintele americanWoodrow Wilson a declarat razboiGermaniei. Pe frontul de vest continua lupta.Germanil au fast respin~i, dar nurnai pana lalinia Hindenburg, bine fortificata. LaPasschendaele, britanicil s-at;! lmpotmolit inmla~tina. Germanii au ca~tigat mai multebatalil ~i pe frontul de est, unde bol~evicil,ajunsesera la putere, in urma revolutiei rusedin octombrie 1917.

Epuiza1i in urma razboiuluiCu toate ca armatele germane ~i austriece auobtinut a victorie nimicitoare lmpotrivaarmatei italiene, cu lncetul aliatil Germanieiau ajuns la capatul puterilor. imparatulaustriac a lncercat sa lncheie a pace separata,iar turcil, in urma pierderii Ierusalimului ~i aBagdadull,li au batut in retragere. .Si soldatilgermani prezentau semne de oboseala, aveaumoralul tot mai scazut ~i americanii seapropiau. Primele trupe, sub conducereageneralului maior Pershing, au debarcat inEuropa la 27 iunie 1917.

Ludendorff a fortat ultima ~ansa a victoriei,cand in 3 martie 1918 a incheiat paceaseparata cu guvemul bol~evic sovietic laBrest-Litovsk, ~i astfel a putut transfera pesteun milion de oameni pe frontul de vest.Marea ofensiva Ludendorff, lnceputa la 31rnartie a respins temporar trupele Antantei inFranta. Pierderile umane au fast uria~e peambele parti, dar in iulie,. a suta de mil demilitari americani au venit in ajutorul trupelorAntantei.

Razboiul pe mareM~rile, pe toat~ perioada conflagratiei au fostdominate de britanici. in 1916 flota naval~german~ a intrat in lupt~ direct~ cu marinaregal~. Lang~ peninsulele Iutlanda, britaniciiau suferit pierderi mai mari, dar au fortatnavele germane s~ se retrag~; acestea aur~ma~ in porturi pan~ la sfar~itul r~zboiului.Marina regal~ a instituit blocada porturilorgermane, privand astfel Germania deaprovizionarea cu m~rfuri de important~vital~..

Germanii se preg~teau ~i ei s~ realizeze oblocad~, telullor fiind scufundarea cu ajutorulsubmarinelor a tuturor navelor de transportcare navigau spre Marea Britanie. La 8 mai1915, un submarin german a scufundattransatlanticul Lusitania, avand la bord 128 depasageri 1nfluenti americani. Cu aceast~scufundare devenea foarte probabil~ intrareaS.U.A. In r~zboi de partea Antantei.

pan~ In 1917, germanii au renuntat la r~z-boiul cu submarine, dar l-au relnceput cu cod"scufundabilla observare", o operatie a c~reitint~ o constituia orice nav~ ce naviga peapele teritQriale ale Puterilor Antantei.

FinalulPaporul german era Infametat ~i realizandinevitabilitatea Infrangerii armata s-ademaralizat. in 8 august 1918 armatele~ uniteale Antantei sub camanda generalului Fachau Intreprins un atac, lang~ Amiens, care adus In fine la a impartant~ bre~~. Nemtii aufast respin~i pe teritariul Belgiei, dar au luptatcu Indarjire, ~i la terminarea r~zbaiuluist~paneau Inc~ teritarii strnine. in actambrie

O Momentul pacii.Mare~alul Foch, Co-mandantul tor~elorAntantei semneazaarmisti~iul la 11noiembrie 1918, inpadurea de langaCompeigne dinnord-vestul Fran~ei,intr-un vagon decale terata.

O in primul razboimondial au cazut inlupta mai mul~i oa-meni decat oricand i-nainte. Numai engleziiau pierdut 761 de miide oameni, de trei orimai mul~i decat in a!doi!ea razboi mondia!(258 mii de oameni).

244