Anexa 2 Preci Sesiunea iulie-septembrie 2018 -...

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE FACULTATEA DE LITERE, ISTORIE ŞI TEOLOGIE

DECANAT

PAGINA 1 | B-dul Vasile Pârvan, Nr. 4, 300223 Timişoara, România. Tel./Fax: +4 0256-592.164 (318), www.litere.uvt.ro

Anexa 2

Precizări generale privind examenul de licenţă

Specializarea: Limba și literatura engleză

Sesiunea iulie-septembrie 2018

An academic: 2017-2018

Durata examenului: 2 ore

1. Limbă

Pentru toate specializările, exercițiile de limbă vor fi similare cu cele practicate pe parcursul anilor de

studiu (ex: precizarea formei corecte a unui verb, reformularea unui mesaj ținând cont de un început dat

sau de un cuvânt indicat, completarea unui text cu cuvinte lipsă, completarea unui text cu cuvinte

obținute prin diverse procedee de formare a cuvintelor de la o rădăcină indicată, indicarea și corectarea

unor greșeli de limbă, etc.). Subiectul de analiză va fi orientat pe identificarea/ descrierea unor structuri

sau valori gramaticale și lexicale, precum și pe ilustrarea acestora cu exemple proprii.

Exercițiile de limbă și analiza de structuri gramaticale și lexicale se vor axa pe următoarele aspecte

teoretice studiate:

Morfologie – grupul nominal (substantivul – număr și caz; adjectivul – comparația adjectivelor,

structuri bazate pe comparația adjectivelor) şi grupul verbal (timp, aspect, mod, diateză, verbe

auxiliare, verbe modale; construcții infinitivale, gerundivale, participiale);

Sintaxă – propoziția simplă (subiectul, predicatul, acordul subiectului cu predicatul, complementul

direct și indirect) și fraza (propozițiile subordonate – subiectivă, predicativă, atributivă, completivă și

propozițiile circumstanțiale); inversiunea sintactică; concordanța timpurilor;

Lexicologie – formarea cuvintelor; unități lexicale formate din mai multe cuvinte (colocații, expresii

idiomatice, phrasal verbs);

Semantică – relaţii de sens între cuvinte (sinonimie, antonimie, omonimie).

Bibliografie generală (folosită în cadrul cursurilor):

1. Bantaş, A. 1996. Descriptive English Syntax. Iaşi: Institutul European.

2. Bădescu, A. 1984. Gramatica Limbii Engleze. Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică.

3. Collins COBUILD English Grammar. 2005. Glasgow: Harper Collins.

4. Cozma, M. 2014. English Grammar for Practical Purposes. Timișoara: Editura Universității de

Vest.

5. Frățilă, L. 2010. Words about Words. An Introduction to English Lexicology. Timișoara: Editura

Universității de Vest.


DECANAT


6. Frențiu, L. and M. Cozma. 2003. The Verb. A Workbook. Timișoara: Editura Universității de Vest.

7. Jackson, H. 1996. Grammar and Meaning. London: Longman.

8. Leech, J. 1998. An A-Z of English Grammar and Usage. Edinburgh: Longman.

9. Murphy, R. 2007. English Grammar in Use. Cambridge: Cambridge University Press.

10. Pârlog, H. and L. Frențiu. 2014. The English Verb. Szeged: JATEPress.

11. Quirk, R. et al. 1985. A Comprehesive Grammar of the English Language. London: Longman.

12. Pullum, G. 2002. The Cambridge Grammar of the English Language. Cambridge: Cambridge

University Press.

13. Swan, M. 1996. Practical English Usage, Oxford: Oxford University Press

2. Literatură

Analiza unui text de maximum 500 de cuvinte din una din următoarele opere literare:

1. Charles Dickens, Great Expectations

2. Joseph Conrad, Heart of Darkness

3. James Joyce, Dubliners

4. Virginia Woolf, To the Lighthouse

5. George Orwell, 1984

6. Samuel Beckett, Waiting for Godot

7. John Fowles, The French Lieutenant’s Woman

8. F. Scott Fitzgerald, The Great Gatsby

9. J.D. Salinger, The Catcher in the Rye

10. Truman Capote, In Cold Blood

Bibliografie generală

1. Acheson, J. 1998. John Fowles. New York: St Martin’s Press.

2. Beidler, Peter. 2011. A Reader's Companion to J.D. Salinger's The Catcher in the Rye .

3. Bloom, Harold (Ed.) 2009. Truman Capote. New York: Bloom's Literary Criticism, pp. 99-120;

121-134; 173-188.

4. Bloom, Harold.2000. James Joyce's Dubliners. New York: Chelsea House.

5. Briggs, Julia. 2006. Reading Virginia Woolf. Edinburgh: Edinburgh University Press.

6. Brooks, Peter. 1992. Reading for the Plot: Design and Intention in Narrative. Harvard University

Press.

7. Golding, William. 1987. Joseph Conrad's Heart of Darkness (Bloom's Modern Critical

Interpretations). Chelsea House Publications.

8. Goldman, Jane. 2006. The Cambridge Introduction to Virginia Woolf. Cambridge: Cambridge

University Press.

9. Gordon, Lois. 2002. Reading Godot. New Haven, London: Yale University Press.

10. Long, Robert Emmet. 2008. Truman Capote, enfant terrible. New York: Continuum, pp.81-93.


DECANAT


11. Moore, Gene M. (Ed.). 2004. Joseph Conrad’s Heart of Darkness: A Casebook. Oxford University

Press.

12. Moore, Ray A. 2013. The Great Gatsby by F. Scott Fitzgerald: A Critical Introduction.

CreateSpace Independent Publishing Platform.

13. Nance, William L. 1970. The worlds of Truman Capote. New York: Stein and Day, pp. 186-215.

14. Pârlog, Aba-Carina. 2011. Harbingers and Agents of Postmodern Literature. Timişoara: Editura

Universităţii de Vest.

15. Peters, John G. 2006. Heart of Darkness (Case Studies in Contemporary Criticism).

16. Pilling, John (ed.). 1995. The Cambridge Companion to Beckett. Cambridge: Cambridge University

Press.

17. Schad, John (ed). 1996. Dickens refigured: bodies, desires and other histories. Manchester, New

York: Manchester University Press.

18. Schlicke, Paul (ed). 2000. Oxford reader’s companion to Dickens. Oxford: Oxford University

Press.

19. Scholes, Robert (Ed.) 1996. Dubliners: Text and Criticism. New York: Critical Library Viking.

20. Snaith, Anna. 2007. Palgrave Advances in Virginia Woolf Studies. New York: Palgrave Macmillan.

21. Thacker, Andrew. 2005. Dubliners. New York: Palgrave.

22. Trendell, Nicolas. 2007. Fitzgerald's The Great Gatsby: A Reader's Guide. Continuum.

23. Whitworth, Michael H. 2005. Virginia Woolf. Oxford: Oxford University Press.

Evaluare

Evaluarea va avea două componente: competenţa de analiză a textului literar/tratare a subiectului

propus (75%) şi competenţa lingvistică (25%).

a. Competenţa de analiză a textului literar/tratare a subiectului propus

Se vor acorda până la 2 puncte pentru fiecare din următoarele criterii:

1. respectarea cerinţei

2. calitatea argumentării

3. cunoaşterea şi înţelegerea operei, contextului, curentului literar sau problematicii implicate de

textul analizat, conform cerinţei

4. cunoaşterea şi utilizarea terminologiei şi conceptelor fundamentale de teorie literară

Se va acorda până la 1 punct pentru claritate şi coerenţă în exprimare.

Se acordă 1 punct din oficiu.

Se acordă nota 5 pentru 5 puncte acumulate conform criteriilor de mai sus. Se acordă nota 10 pentru 10

puncte acumulate conform criteriilor de mai sus.

b. Competenţa lingvistică


DECANAT


Se va acorda nota 5 pentru texte redactate la nivelul B2 din Cadrul European Comun de Referinţă. Se

va acorda nota 10 pentru nivelele C1 şi C2.



DECANAT



Specializarea: Limba și literatura germană




Tematica pentru limba germană - Licență LL

1. Die Flexion: Deklination, Konjugation, Komparation (Clase de flexiuni: declinare, conjugare,

comparare)

2. Die Klassifikation der Verben (Clasificarea verbelor)

3. Tempus und Temporalität (Sistemul temporal)

4. Modus und Modalität (Sistemul modal)

5. Die Genera Verbi (Sistemul diatezelor)

6. Die Deklination der Nominalgruppe (Declinarea grupului nominal)

7. Das Genus der deutschen Substantive (Genul substantivelor germane)

8. Der Plural der deutschen Substantive (Pluralul substantivelor germane)

9. Die Rektion der Präpositionen (Recţiunea prepoziţiilor)

10. Der Nebensatz ( Propoziţia secundară)

11. Die Koordination und die Subordination (Coordonarea şi subordonarea)

12. Probleme der Wortstellung ( Topica grupurilor de cuvinte şi a propoziţiei)

13. Die Wortbildung beim Substantiv, Adjektiv und Verb (Formarea substantivelor, adjectivelor,

verbelor)

Bibliografie

1. Duden (2005): Die Grammatik, 7. völlig neu erarbeit. und erweit. Aufl., herausgegeben von der

Dudenredaktion, Band 4, Mannheim, Leipzig, Wien, Zürich.

2. Engel, U. (1988): Deutsche Grammatik, Heidelberg.

3. Helbig, G./ Buscha, J. (1996): Deutsche Grammatik. Ein Handbuch für den Ausländerunterricht, 17.

Aufl., Leipzig.

4. Hentschel, E:/ Weydt, H. (1990): Handbuch der deutschen Grammatik, Berlin, New York

5. Ionas, A./ Marki, M./ Ivănescu, A. (2003): Schwerpunkte der deutschen Grammatik. Das Substantiv,

Temeswar: Mirton.

6. Marki, M. (1999): Präpositionen im Unterricht. Ein Lehr – und Übungsbuch, Temeswar: Mirton.

7. Marki, M./ Ionas, A. (2001): Schwerpunkte der deutschen Grammatik. Das Adjektiv, Temeswar:

Mirton.

8. Marki, M./ Ionas, A.(2001): Schwerpunkte der deutschen Grammatik. Das Verb. Temeswar: Mirton.


DECANAT


9. Marki, M./ Lupsan, K. (2009): Schwerpunkte der deutschen Grammatik .Der Artikel, Temeswar.

10. Marki, M/ Şandor, M./ Olenici-Crăciunescu, A. (2011): Syntax. Der Satz. Ein Lehr- und

Übungsbuch. Temeswar: Mirton.

Evaluare (limbă)

Pentru nota minimă, studenții vor face dovada cunoașterii limbii străine la nivel B2, Cadrul Comun

European al Limbilor. Pentru nota maximă, studenții vor face dovada cunoașterii limbii străine la nivel

C1, Cadrul Comun European al Limbilor (vezi

http://europass.cedefop.europa.eu/ro/resources/european-language-levels-cefr)

Se acordă un punct din oficiu.

Tematica pentru literatura germană - Licență LL

1. Wesenszüge der Klassik anhand eines repräsentativen Werkes

2. Wesenszüge der Romantik anhand eines repräsentativen Werkes

3. Der Bildungsroman des Realismus: Gottfried Kellers Der grüne Heinrich

4. Rainer Maria Rilkes Roman Die Aufzeichnungen des Malte Laurids Brigge als moderner Roman

5. Die Poetik des literarischen Expressionismus

6. Wesenzüge der Neuen Sachlichkeit

7. Poetik und Autoren des Parabeltheaters in den 1950er Jahren

8. Die deutschsprachige Lyrik der 1960er Jahre. Formen und Autoren

9. Postmoderne und „Neue Subjektivität“ in der Literatur der 1970er und 1980er Jahre. Wesenszüge

und Autoren

10. Die Aktionsgruppe Banat

11. Herta Müllers Debütband Niederungen

Bibliographie

Anz, Thomas (2002): Literatur des Expressionismus, Stuttgart: Metzler.

Aust, Hugo (2003): Literatur des Realismus, Stuttgart-Weimar: J. B. Metzler.

Bark, Joachim/Steinbach, Dietrich/Wittenberg, Hildegard (Hg.) (1989): Epochen der deutschen

Literatur, Stuttgart: Ernst Klett.

Barner, Wilfried u.a. (Hgg.) (1994): Geschichte der deutschen Literatur von 1945 bis zur Gegenwart,

München: Beck.

Becker, Sabina/Weiß, Christoph (1995): Neue Sachlichkeit im Roman. Neue Interpretationen zum

Roman der Weimarer Republik, Stuttgart, Weimar: Metzler.

Cheie, Laura (2015): Deutschsprachige Lyrik nach 1945. Eine Einführung, Temeswar: Editura

Universității de Vest.

Grimm, Gunter E./Max, Frank Rainer (Hg.) (1989): Romantik, Biedermeier und Vormärz, Stuttgart:

Philipp Reclam jun. (Deutsche Dichter. Leben und Werk deutschsprachiger Autoren, Bd. 5).

Nubert, Roxana/Ileana Pintilie-Teleagă (2006): Mitteleuropäische Paradigmen in Südosteuropa. Ein

Beitrag zur Kultur der Deutschen im Banat, Wien: Praesens, 254- 268.


DECANAT


Nubert, Roxana (2008): Einführung in die literarische Moderne – Naturalismus und Jahrhundertwende

1900, Temeswar: Mirton.

Predoiu, Grazziella (2001): Faszination und Provokation bei Herta Müller, Frankfurt am Main: Peter

Lang.

Vietta, Silvio/, Hans-Georg Kemper (1997): Expressionismus, München: Wilhelm Fink. Willaschek,

Marcu (Hrsg.) (2000): Realismus, Paderborn-München-Wien-Zürich: Ferdinand Schöningh.

Evaluare (literatură)







3. cunoaşterea şi înţelegerea operei, contextului, curentului literar sau problematicii implicate de textul

analizat, conform cerinţei











DECANAT



Specializarea: Limbi și literaturi romanice (franceză, italiană, spaniolă)




Obiectul examenului: verificarea cunoștințelor generale de gramatică și vocabular al limbii străine și a

celor de literatură, conform tematicii indicate. Examenul de licență, proba scrisă, se susține la

specializarea la care s-a redactat teza de licență (A sau A’), la alegere – limbă sau literatură. În cazuri

speciale, examenul de licență, proba scrisă, se poate susține și la cealaltă specializare, dacă se obține

aprobarea Decanatului în aceste sens.

1. Limbă





unor greșeli de limbă, etc.).

Exercițiile de limbă se vor axa pe următoarele aspecte teoretice studiate:

A. Limba franceză

Morfologie: grupul nominal (determinanţii şi substituţii) şi grupul verbal (categoriile gramaticale

specifice verbului: timpul, modul, tranzitivitatea);

Sintaxă: tipuri de propoziţii (interogativă, imperativă, exclamativă, structuri negative); exprimarea

raporturilor de cauză, consecinţă, condiţie, concesie;

Lexicologie: formarea cuvintelor (derivarea cu sufixe şi prefixe);

Semantică: relaţiile de sens între cuvinte (polisemie, sinonimie, antonimie).


DECANAT



1. Arjoca Ieremia, E., Le verbe en français contemporain et ses catégories spécifiques, Timisoara,

Mirton, 2009.

2. Baylon, Ch.& Mignot, X, Sémantique du langage. Initiation, Paris : Nathan Université, 1995.

3. Calamand, M., Grammaire vivante du français, Paris, Larousse, CLE International, 1989.

4. Cunita, A. La formation des mots. La dérivation lexicale en français contemporain, Bucarest : EDP,

1980.

5. Florea, L., Syntaxe du français actuel. La phrase simple et ses fonctions discursives, Ed. Clusium,

Cluj, 2000

6. Grevisse, M., Goosse, A., Le Bon Usage, 14-e éd. De Boeck et Larcier, Ed. De Boeck Université,

Bruxelles, 2008.

7. Lehman, A., Martin B. Françoise, Introduction à la lexicologie : Sémantique et morphologie, Paris,

Dunod, 1998.

8. Monnerie, A., Le français au présent. Grammaire, Paris, Didier / hatier, FLE. Alliance française,

1987

9. Riegel, M., Pellat, J.-Ch., Rioul, R., Grammaire méthodique du français, P.U.F., Paris, 1997.

10. Touratier, Ch., La Sémantique, Paris : Armand Colin, 2000.

B. Limba italiană

Morfologie – grupul verbal şi grupul nominal;

Sintaxă: tipuri de propoziţii, concordanţa timpurilor, discursul direct – discursul indirect;

Lexicologie: sistemul lexical – sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie; expresii idiomatice;

paremiologie; formarea cuvintelor.


1. Doina Condrea Derer – Lexicul italian prin exerciţii, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,

1984.

2. Claudio Manella - Facile. Esercizi di grammatica italiana italiana, Progetto Lingua, Firenze, 2003.

3. Claudio Manella – Ecco! Grammatica italiana. Elementi essenziali di grammatica italiana con

esercizi, test e chiavi, Progetto Lingua, Firenze, 8 Edizione, 2008.

4. Elena Pîrvu – Morfologia italiana, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2003.

5. Giuseppe Patota – Grammatica di riferimento della lingua italiana per stranieri, Società “Dante

Alighieri”, Le Monnier, Firenze, 2007.

6. Lorenzo Renzi, Gianpaolo Salvi, Anna Cardinaletti (a cura di) – Grande grammatica di

consultazione, Il Mulino, Bologna, 2001.

7. Pietro Trifone, Massimo Palermo – Grammatica italiana di base, Zanichelli, Bologna, 2005.

8. Maria Grossman, Franz Rainer – La formazione delle parole, Niemeyer, Tübingen, 2004

9. Silvia Fogliato – Parole in riga. Lingua italiana: forme e abilità comunicative, Loescher Editore,

2006.


DECANAT


C. Limba spaniolă

Morfologie – grupul nominal şi grupul verbal;

Sintaxă – ordinea cuvintelor, tipuri de propoziţii, structuri emfatice;

Lexicologie – formarea cuvintelor;

Semantică – relaţii de sens între cuvinte


1. Alarcos Llorach, E., Gramática de la lengua española, Madrid, Espasa Calpe, 1994.

2. Borrego, J., Asencio, J.G., Prieto, E., El subjuntivo. Valores y usos, Madrid, SGEL, 1998.

3. Bosque, I., Demonte, V. (coord.), Gramática descriptiva de la lengua española, Madrid, Espasa

Calpe, 1999.

4. Chireac, Silvia-Maria, Limba spaniolă prin exerciţii, Iaşi, Polirom, 2003.

5. González Calvo, J.M., La oración simple, Madrid, Arco Libros, 1993.

6. Dumitrescu, Domniţa, Gramatica limbii spaniole prin exerciţii structurale, Bucureşti, EŞE, 1976.

7. Gómez Torrego, L., Gramática didáctica del español, Madrid, Ediciones SM, 2002.

8. Miranda, Podadera, Luis, Gramática española, Barcelona, Editorial Hernando, 1993.

9. RAE, Asociación de Academias de la Lengua Española, Nueva gramática de la lengua española,

Madrid, Espasa Calpe, 2009.

10. Seco, R., Manual de gramática española, Madrid, Aguilar, 1989.

Evaluare (limbă)



C1, Cadrul Comun European al Limbilor (vezi

http://europass.cedefop.europa.eu/ro/resources/european-language-levels-cefr)

Se acordă un punct din oficiu.

2. Literatură

A. Literatura franceză

Secolul al XIX-lea

Opere literare şi subiecte posibile

1. Victor Hugo, Les Misérables (Demonstraţi că este un roman romantic: identificaţi şi explicaţi

canoanele estetice ale romantismului în roman, numiţi şi argumentaţi cel puţin şase niveluri de lectură

posibile ale romanului, după modelul studiat).


DECANAT


2. Honoré de Balzac, Le Père Goriot, Eugénie Grandet (Demonstraţi că sunt romane realiste:

identificaţi şi explicaţi canoanele estetice ale realismului în roman, faceţi fişele de caracterizare ale

lui Jean Joachim Goriot, Vautrin, Eugénie Grandet si Felix Grandet după modelul studiat);

3. Stendhal, Le Rouge et le Noir (Identificaţi tipul de scriitură, explicaţi titlul, caracterizaţi şi

exemplificaţi focalizările narative din text, faceţi fişele de caracterizare ale personajelor principale,

numiţi şi argumentaţi cel puţin două niveluri de lectură posibile ale romanului, după modelul studiat).

4. Gustave Flaubert, Éducation sentimentale, Madame Bovary (Numiţi şi argumentaţi cel puţin şase

teme literare ale realismului în cele două romane, faceţi fişele de caracterizare ale personajelor

principale după modelul studiat, identificaţi şi comentaţi particularităţile stilistice ale scriiturii).

5. Émile Zola, L’Assommoir (Demonstraţi că este un roman naturalist: identificaţi şi explicaţi canoanele

estetice ale naturalismului în roman, explicaţi titlul, faceţi fişele de caracterizare ale personajelor

principale după modelul studiat, identificaţi şi caracterizaţi personajele colective).

Secolul al XX-lea Opere literare :

Marcel Proust, À la recherche du temps perdu. I. Du côté de chez Swann, 1913.

André Gide, Les Faux-Monnayeurs, 1925.

Louis-Ferdinand Céline, Voyage au bout de la nuit, 1932.

Subiecte

1. Încadraţi romanul À la recherche du temps perdu în Belle Epoque. Analizaţi textul şi formulaţi

observaţii asupra modului de prezentare a personajului proustian.

2. Încadraţi romanul Les Faux-Monnayeurs în paradigmele modernităţii literare. Analizaţi construcţia

fragmentului; situaţi fragmentul în ansamblul romanului. Identificaţi şi comentaţi particularităţile

scriiturii gidiene.

3. Încadraţi romanul Voyage au bout de la nuit în paradigmele modernităţii literare. Analizaţi

construcţia fragmentului, identificaţi şi comentaţi particularităţile stilistice.


Ambrière, Madeleine (dir.), Dictionnaire du XIXe siècle européen, Paris, PUF, 1997.

Ambrière, Madeleine, Précis de littérature française du XIXe siècle, PUF, 1990.

Ambrière, Madeleine, Au soleil du romantisme, PUF, 1998.

Beaumarchais, J.-P. de; Couty, D.; Rey, A. (dir.), Dictionnaire des littératures de langue française,

Paris, Bordas, 4 vol., 1987.


DECANAT


Brunel, Pierre, Glissements du roman français au XXe siècle, Paris, Klincksieck, 2001.

Coulet, Henri, Idées sur le roman. Textes critiques sur le roman français, Paris, Larousse, 1992

Deleuze, Gilles, Proust et les signes, Paris, PUF, 2006 [1963].

Ion, Angela (dir.), Création et devenir dans la littérature française du XXe siècle, Bucureşti, EDP,

1989.

Godard, Henri, Le roman. Modes d’emploi, Paris, Gallimard, 2006.

Mavrodin, Irina, Romanul poetic. Eseu despre romanul francez, Bucureşti, Univers, 1977.

Michel, Arlette (dir.), Littérature française du XIXe siècle, Paris, PUF, 1993.

Mitterrand, Henri, La Littérature française du XXe siècle, Paris, Nathan Université, 1996.

Popovici, Vasile, Six microlectures. Le roman français dans la première moitié du XXe siècle,

Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2017.

Raimond, Michel, La Crise du roman. Des lendemains du Naturalisme aux années vingt, 5e édition,

Pari, J. Corti, 1966.

Poulet, Georges, L’espace proustien, Paris, Gallimard, 1996 [1966].

Valette, Bernard, Le Roman, Paris, PUF,1992.

B. Literatură italiană

Analiza unui fragment dintr-o operă literară în proză sau în versuri:

1. Giacomo da Lentini, Amor è un desio che ven da core

2. Giudo Cavalcanti, Voi che per li occhi mi passaste ‘l core

3. Dante Alighieri, Guido, i' vorrei che tu e Lapo ed io; l’Inferno

4. Petrarca, Solo et pensoso i piú deserti campi; Chiare, fresche et dolci acque

5. Giovanni Boccaccio, Decameron

6. Luigi Pulci, Il Morgante

7. Matteo Maria Boiardo, L’Orlando Innamorato

8. Ludovico Ariosto, L’Orlando Furioso

9. Niccolò Macchiavelli, Il Principe

10. Torquato Tasso, La Gerusalemme liberata


1. Ceserani, Remo, De Federicis, Lidia, Il materiale e l'immaginario. Manuale e laboratorio di

letteratura, volume I, Dalle origini al Trecento, Torino, Loescher Editore, 1998.

2. Ceserani, Remo, De Federicis, Lidia, Il materiale e l'immaginario. Manuale e laboratorio di

letteratura, volume II, La Società signorile. Quattrocento e Cinquecento, Torino, Loescher Editore,

1998.

3. Enrico Malato (coord.), Storia della letteratura italiana, Volume III, Il Quattrocento, Roma,

Salerno, 1996.

4. Ferroni, Giulio, Storia delle letteratura italiana. Dalle origini al Quattrocento, Torino, Einaudi,

1991.


DECANAT


5. Sapegno, Natalino, Compendio di storia della letteratura italiana, 1. Dalle origini all’Umanesimo –

fine del Quattrocento, Firenze, La Nuova Italia, 1989.

6. Sapegno, Natalino, Compendio di storia della letteratura italiana, 2. Il Cinquecento, Seicento,

Settecento, Firenze, La Nuova Italia, 1989.

C. Literatură spaniolă

Subiecte posibile, opere literare şi analiza de text a unui fragment dintr-o operă literară:

1. El Quijote, cumbre de la narrativa universal y su influencia en la literatura posterior

2. La Celestina: estructura, personajes e interpretaciones

3. La Generación del ’27 y Lorca

4. Modernismo y Rubén Darío

5. Borges y el canon latinoamericano


1. Borges, Jorge Luis, Obras completas, Barcelona, Emecé Editores, 2004.

2. Cervantes Saavedra, Miguel de, Don Quijote de la Mancha, Barcelona, Ed. de Martín de Riquer,

Editorial Planeta, 1992.

3. Cervantes Saavedra, Miguel de, Las Novelas ejemplares, Madrid, Ed. Cátedra, 1994.

4. Darío, Rubén, Centro Virtual Cervantes

5. García Márquez, Gabriel, Cien años de soledad, Madrid, Ed. Cátedra, 1987.

5. Pedraza Jiménez, Felipe B., Rodríguez Cáceres, Milagros, Manual de literatura española (t. I: Edad

Media), Pamplona, Cenlit Ed., 2001.

6. Pedraza Jiménez, Felipe B., Rodríguez Cáceres, Milagros, Manual de literatura española: II.

Renacimiento, Pamplona, Cénlit Ediciones, 1980.

7. Rico, Francisco, Historia y crítica de la literatura española (Siglos de Oro: Renacimiento),

Barcelona, Ed. Crítica, 1980.

8. Rojas, Fernando de, La Celestina, Centro Virtual Cervantes.

10. Lorca, Federico García, Romancero gitano, Madrid, Cátedra, 1994; Poeta en Nueva York, Madrid,

Cátedra, 2005; Bodas de sangre, Madrid, Cátedra, 1994; La casa de Bernarda Alba, Madrid, Cátedra,

2005.

Evaluare






DECANAT
















DECANAT



Specializarea: Limba și literatura rusă




1. Limbă





unor greșeli de limbă, etc.).

Exercițiile de limbă se vor axa pe următoarele aspecte teoretice studiate:

1. Substantivul. Folosirea cazurilor cu şi făra prepoziţii.

2. Adjectivul. Forma scurtă a adjectivelor.

3. Pronumele.

4. Verbul. Aspectul verbal. Folosirea aspectelor verbale.

Verbe de mișcare.

5. Adverbul.

6. Sintaxa propoziţiei.

7. Sintaxa frazei.

8. Vorbirea directă şi indirectă.

9. Procedee de formare a cuvintelor.

10. Relaţii de sens între cuvinte.

Bibliografie orientativă (folosită în cadrul cursurilor):

1. Andrei, M., Aspecte teoretice şi aplicate ale lexicului rus, Timişoara, 2000.

2. Andrei, M., Sintaxa propoziţiei. Subiectul şi predicatul în limba rusă. Timişoara: Editura

Mirton, 2008.

3. Bucă M., Černicova G., Gramatica practică a limbii ruse, Bucureşti: EDP, 1980.

4. Havronina, S. I., Russkij jazyk v upražnenijach, Moskva, 2013.

5. Ivanov, A., Verbele de mişcare în limba rusă, Ed. Univ. Bucureşti, 2000.

6. Černyšov, S., Černyšov, A., Poechali, russkij jazyk dlja vzroslyh, I, Sankt-Peterburg:

Zlatoust, 2010.


DECANAT


7. Капитонова, Т.И. et alii, Тренировочные тесты по лексике и грамматике, 2010,

Санкт-Петербург: Златоуст.

8. *** Тесты, тесты, тесты ... : пособие для подготовки к сертификационному

экзамену по лексике и грамматике.

Evaluare



B2, Cadrul Comun European al Limbilor.


2. Literatură

Tratarea unui subiect dintre cele propuse şi/sau analiza de text a unui fragment din următoarele opere

literare:

1. N. Gogol - promotor al “şcolii naturale”. Problematica nuvelisticii.

2. F. Dostoievski – ctitorul romanului modern de analiză psihologică.

3. L. Tolstoi – Psihologismul filosofic iniţial. Problematica, structura tipologică, concepţiile

estetico-filosofice şi arta prozatorului în romanul Război şi pace.

4. А. Сеhov – Modernitatea şi dimensiunea simbolică a pieselor lui Cehov.

5. A. Ahmatova – reprezentantă a liricii feminine în literatura rusă.

6. M. Bulgakov. Analiza problematicii, a specificităţii satirei şi a poeticii capodoperei sciitorului –

Maestrul şi Margarita.

7. B. Pasternak. Drumul sinuos de creaţie. Noutatea procedeelor de expresie. Problematica,

tipologia personajului central şi poetica romanului Doctorul Jivago.

Bibliografie orientativă (folosită în cadrul cursurilor):

1. *** Русская литература ХХ века. Школы. Направления. Методы творческой работы,

Москва: Logos, 2002.

2. Heinrich, A., Peregrinările căutătorului de ideal, Timişoara: Facla, 1984.

3. Ianoşi, I., Dostoievski şi Tolstoi. Poveste cu doi necunoscuţi, Bucureşti : Editura Fundaţiei

culturale Ideea europeană, 2004.

4. *** Русские писатели. ХХ-ый век. Большой учебный справочник. Биографии. Москва,

2003.

5. V. I. Kulešov, Istorija russkoj literatury, Moskva, 1989.

6. *** Scriitori ruşi. Eseuri biografice (coordonator: Angara Niri), vol. I, II, București: Editura

Bizantina, 2004.


DECANAT


7. Vârsta Izolda, Istoria literaturii ruse din secolele XVIII-XIX, București: Ed. Fundaţiei României

de Mâine, Bucureşti, 2001.

8. Șoptereanu V., Gândirea filosofico-estetică în literatura rusă, București: E.U.B., 1995.

Evaluare
















va acorda nota 10 pentru nivelele B2.



DECANAT



Specializarea: Limba și literatura sârbă și croată




1. LIMBĂ

Analiza sintactică şi morfologică şi/sau exerciţii de gramatică, care vor fi similare cu cele

practicate pe parcursul anilor de studiu, adică testarea cunoștințelor de bază din domeniul morfologiei

și sintaxei (ex.: precizarea părții de vorbire și a categoriilor ei gramaticale, nominalizarea părților de

propoziție și a mijloacelor gramaticale/morfologice prin care sunt acestea exprimate, efectuarea

analizei sintactico-morfologice a cuvintelor subliniate dintr-un text, identificarea tipurilor de

propoziție dintr-o frază, precizarea formei corecte a unui adjectiv la comparativ sau superlativ,

precizarea formei corecte /terminației/ unor substantive la un anumit caz etc).

I. MORFOLOGIA:

1. Grupul nominal: substantivul (definire, clasificare, gen, nr., caz, declinare), adjectivul

(definire, clasificare, aspect adjectival, comparația, declinare), pronume (definire, clasificare,

gen, nr, caz, persoana, declinare), numeral (definire, clasificare, declinare).

2. Grupul verbal (definire, clasificare, teme verbale, timp, aspect, mod, diateza, verbe auxiliare

și modale etc.)

II. Sintaxa:

1. Sintaxa părților de propoziţie (părți principale: subiect, predicat; părți secundare:

atribut/atributiv, apoziția, complementul /direct și indirect, complementele circumstanțiale/,

acordul părților de propoziție…) ;

2. Sintaxa frazei (propozițiile principale și subordonate, tipuri, principalele lor caracteristici)

Bibliografie generală (folosită în cadrul cursurilor și seminariilor)

1. M. Stevanović, Savremeni srpskohrvatski jezik, I-II, Beograd, 1968.


DECANAT


2. A. Belić, Istorija srpskohrvatskog jezika, knj. II, sv. 1: Reči sa deklinacijom, Drugo izdanje,

Naučna knjiga, Beograd, 1965; knj. II, sv. 2. Reči sa konjugacijom, Drugo izdanje, Naučna

knjiga, Beograd, 1965.

3. M. Minović, Sintaksa srpskohrvatskog – hrvatskosrpskog književnog jezika za više škole.

Rečenica, padeži, glagolski oblici, Svjetlost, OOUR Zavod za udžbenike i nastavna sredstva,

1987.

4. V. Moldovan, M. Radan, Gramatika srpskog jezika. Morfologija. Gramatica limbii sârbe,

Sedona, Timişoara, 1996.

5. Ž. Stanojčić, Lj. Popović, Gramatika srpskog jezika. Udžbenik za I, II, III i IV razred srednje

škole, Zavod za udžbenike i nastavna sredstva, Beograd, 2002.

6. T. Maretić, Gramatika hrvatskoga književnog jezika, III izdanje, Zagreb, 1963.

7. M. Pešikan, J. Jerković, M. Pižurica, Pravopis srpskoga jezika, Matica srpska, 2010;

8. S. Babić, B. Finka, M. Moguš, Hrvatski pravopis, 4. izdanje, Školska knjiga, Zagreb, 1996.

9. P. Mrazović, Z. Vukadinović, Gramatika srpskohrvatskog jezika za strance, Sremski Karlovci –

Novi Sad [1990].

2. LITERATURĂ

Analiza uneia din opere literare studiate de mai jos:

1. Miloš Crnjanski şi temeliile romanului sârb modern /Migraţiile/;

2. Ivo Andrić – Un pod pe Drina;

3. Miroslav Krleža – drama croată;

4. Branko Ćopić şi literatura satirică postbelică;

5. Dobrica Ćosić – romanul epopee.

Bibliografie generală:

1. Jovan Skerlić, Istorija srpske kniževnosti, Nolit, Belgrad, 1983.

2. Jugoslovenski knjizevni leksikon, Matica srpska, Novi Sad, 1984.

3. Dr. Voislava Stoianovici, Istoria literaturii sârbe, Universitatea Bucureşti, 1972.

4. Svetozar Marcov, Zbornik (I-VII), Editura Uniunii Sârbilor din România, Timişoara, 2007.

5. Petar Milosavljević, Sistem srpske književnosti, Narodna i univerzitetska biblioteka, Priština,

1996.

6. Octavia Nedelcu, Ipostaze (post)moderniste în literaturile sârbă şi croată, Editura Universităţii

din Bucureşti, 2009;

7. Octavia Nedelcu, Tradiţie şi inovaţie în opera lui Miloš Crnjanski, Editura Universităţii din

Bucureşti, 2000


DECANAT


Evaluare

Criterii de acordare a punctajului pentru:

A. Competența lingvistică

Se vor acorda 4,5 puncte pentru tratarea integrală a subiectului teoretic, respectiv 4,5 puncte

pentru analiza sintactico-morfologică integrală.

1 punct se acordă din oficiu.

B. Competența de analiză a operei literare/tratare a subiectului propus

1. Analiza integrală a romanului - 2 p.

2. Calitatea argumentării – 2 p.

3. Cunoașterea și înțelegerea operei literare, a contextului, curentului literar sau a problematicii

implicate de opera analizată, conform cerinței – 2p

4. Esprimarea corectă și expunere logică, coerentă - 2 p.

5. Creativitate în tratarea subiectului - 1 p.

6. Se va acorda 1 punct din oficiu.




DECANAT



Specializarea: Limba și literatura latină




Obiectul examenului: verificarea cunoștințelor generale de gramatică și vocabular al limbii străine și a

celor de literatură, conform tematicii indicate. Examenul de licență, proba scrisă, se susține la

specializarea la care s-a redactat teza de licență (A sau A’), la alegere – limbă sau literatură. În cazuri

speciale, examenul de licență, proba scrisă, se poate susține și la cealaltă specializare, dacă se obține

aprobarea Decanatului în aceste sens.

LITERATURA LATINĂ

1. Comedia latină: definiri şi reprezentanţi (Plautus).

2. Marea oratorie latină: teorie şi reprezentanţi (Cicero, Quintilianus,).

3. Istoriografia latină: repere şi viziuni ( Titus Livius, Tacitus).

4. Poezia latină augustană: viziunea poetică (Vergilius, Horatius).

5. Apologia patristică: atitudini pacifiste (Minucius Felix şi Thascius Cyprianus).

6. Continuitatea culturală a Romei păgâne în patristică: Aurelius Augustinus.


Claudiu T. Arieşan, Literatura latină. Epoca veche, Partea a doua, Timişoara, 2007.

N. I. Barbu (coordonator), Istoria literaturii latine, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti,

ediţia a II-a.

Eugen Cizek, Istoria literaturii latine, vol. I, II ,Grupul editorial Corint, Bucureşti, 2003.

Dan Negrescu, Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest,

Timişoara, 2004

LIMBA LATINĂ

Tematica:


DECANAT


I. Morfologia descriptivă a limbii latine.

1. Numele: substantivul, adjectivul, pronumele.

2. Verbul.

II. Sintaxa limbii latine.

1. Sintaxa cazurilor.

2. Sintaxa frazei: propoziţiile completive, propoziţiile circumstanţiale, propoziţia relativă,

ablativul absolut.

Bibliografie generală:

1. I. I. Bujor, Fr. Chiriac, Gramatica limbii latine. Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Ştiinţifică,

1971.

2. Maria Pârlog, Gramatica limbii latine. Ediţie revăzută şi adăugită de Gabriela Creţia,

[Bucureşti], ALL, [1996].

3. Dan Sluşanschi, Sintaxa limbii latine. Vol. I: Sintaxa propoziţiei. Vol. II: Sintaxa frazei. Ediţia a

II-a, revăzută şi adăugită, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 1994.

4. Maria Subi, Sintaxa propoziţiei latine. Sintaxa cazurilor, Timişoara, Editura Universităţii de

Vest, 2009.


DECANAT



Specializarea: Limba română




Obiectul examenului: verificarea cunoștințelor conform tematicii indicate.

Tematica pentru examenul scris de licenţă la limba română

1. Ortografia şi punctuaţia limbii române

2. Vocabularul limbii române

3. Morfologia limbii române

4. Sintaxa limbii române

5. Structura stilistică a limbii române actuale

Bibliografie orientativă

Băcilă, Florina-Maria, Cultivarea limbii române, vol. I-II, Timişoara, Editura Excelsior Art, 2012.

Borchin, Mirela-Ioana, Manual de ortografie şi punctuaţie, Timişoara, Editura Excelsior Art, 2007.

* * *, Gramatica limbii române, vol. I-II, ediţia a II-a revizuită şi adăugită, Bucureşti, Editura

Academiei, 1963; tiraj nou – 1966.

* * *, Gramatica limbii române. I. Cuvântul, II. Enunţul, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2005.

Metea, Alexandru, Limba română actuală, Deva, Editura Emia, 2008; ed. a 2-a – 2010.

Munteanu, Ștefan, Introducere în stilistica operei literare, Timișoara, Editura de Vest, 1996.

Pană Dindelegan, Gabriela (coord.), Gramatica de bază a limbii române, Bucureşti, Editura Univers

Enciclopedic Gold, 2010.

Tohăneanu, G.I., Dicționar de imagini pierdute, Timișoara, Editura ”Amarcord”, 1995.

Zafiu, Rodica, Diversitate stilistică în româna actuală, Editura Universității din București, 2001.

Evaluare

Evaluarea se va realiza conform baremului afișat în ziua examenului.


DECANAT



Specializarea: Literatura română




Obiectul examenului: verificarea cunoștințelor conform tematicii indicate.

Tematică:

1. Mihai Eminescu. Nivelurile operei și unitatea transgresivă a gândirii poetice.

2. I.L. Caragiale. Invariantele creației. „Lumea lui Caragiale”, azi.

3. Tudor Arghezi. Poetica. Poezia materiei. Poezia ca joc, jocul ca poezie.

4. L. Blaga: strategii de construcţie a universului liric.

5. Liviu Rebreanu: de la Ion la Pădurea spânzuraţilor. Realism epic / Realism psihologic.

6. Avangarda poetică românească: avangardă şi modernitate; discursul avangardist în literatura

română.

7. Modernitatea romanului interbelic. Camil Petrescu (Patul lui Procust) și M. Blecher,

(Întâmplări în irealitatea imediată).

8. Proza lui Marin Preda și literatura română din proletcultism până la liberalismul cultural al

anilor 70-80. Moromeţii I și Întâlnirea din pământuri

9. Nichita Stănescu și condiția poeziei moderne.

10. Postmodernismul românesc.

Bibliografie critică

*** Avangarda literară românească. Antologie de Marin Mincu, Minerva, 1983

Balotă, Nicolae, Arte poetice ale secolului XX, 1976, 1997.

Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul românesc, 1999.

Cioculescu, Șerban, Introducere în poezia lui Tudor Arghezi, 1971.

Cotruș, Ovidiu, Opera lui Mateiu I. Caragiale, 2001.

Crețu, Nicolae, Constructori ai romanului, 1982.

Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane, 1973

Gană, George, Opera literară a lui Lucian Blaga, 1976.

Iorgulescu, Mircea, Eseu despre lumea lui Caragiale, 1988 / Marea trăncăneală, 1994.

Manolescu, Florin, Caragiale și Caragiale, 2002.

Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, 1991.

Matei – Mușat, Carmen, Romanul Românesc interbelic, 1998.

Mincu, Marin, Poezia românească de avangardă, 1999.


DECANAT


Mironescu, Doris, Viaţa lui M. Blecher. Impotriva biografiei,2011.

Munteanu, George Istoria literaturii române. Epoca marilor clasici, I-II ,1994.

Negrici, Eugen, Literatura romană sub comunism. Poezia, Bucuresti, Editura FundaŃiei Pro,

Oțoiu, Adrian, Trafic de frontieră: proza generației ’80. Strategii transgresive, 2000.

Petrescu, Ioana Em.Eminescu. Modele cosmologice și viziune poetică, 1978 / Eminescu – poet tragic

(1994); Eminescu și mutațiile poeziei românești, 1989.

Petrescu, Liviu, Poetica postmodernismului, 1998.

Pop, Ion ,Spațiul și măștile poeziei, 1980.

Pop, Ion, Lucian Blaga - universul liric, 1999.

Pop, Ion, Avangarda în literatură română, 1998.

Popovici, Vasile, Marin Preda - timpul dialogului, 1983.

Scarlat, Mircea, Istoria poeziei românești I-IV, 1982-1990.

Simuț, Ion, Liviu Rebreanu, Aula, 2003.

Anexa 2 Preci Sesiunea iulie-septembrie 2018 -...

Documents

Transcript of Anexa 2 Preci Sesiunea iulie-septembrie 2018 -...