» Viorel Pahomi: "Să faci teatru de calitate e simplu!"» Vitalie Cataraga şi Monumentul Libertăţii

» NOU! » agenda evenimentelor» sînt clubber, deci exist!

www.15minute.mdstr. Grigore Vieru 22/2, bir. 15tel.: (+373 22) 92 90 15Director, redactor-șef Elena Zbârneaelena.zbarnea@15minute.mdtel.: (+373) 60 09 70 00Director de marketingSergiu Ţurcanusergiu.turcanu@15minute.mdtel.: (+373) 60 09 71 11Manageri publicitateAna Irina Tomaanairina.toma@15minute.mdtel.: (+373) 60 07 08 88Nazilea Ismailovnazilea.ismailov@15minute.mdtel.: (+373) 60 06 68 00Irina Tolstousovirina.tolstousov@15minute.mdtel.: (+373) 60 02 90 90Texte »Gabi VolociucIrina BulatGonzoNata BelousovFotografi »Florin TăbîrţăRoman RybaleovVictor Garştea

Tiraj7000 exemplareTipar

Bons Offices Toate drepturile asupra materialelor

aparţin SRL „15 minute”. Acestea nu pot fi reproduse parţial sau în întregime,

fără aprobarea prealabilă în scris.

redacţia

Revista pe care o ţii în mînă, are un tiraj de 7000 de

exemplare, se distribuie gratuit în majoritatea localurilor şi în cele mai

importante oficii din Chişinău. Sîntem o ediţie cultural-informativă cu apa-riţie lunară din care afli despre ceea ce se întîmplă cu noi, la noi, aici şi

acum! Dacă vrei să scriem şi despre tine,

contactează-ne!

cuprins

3cuprins

minutul respiroRoma - trecut, prezent şi viitor 4

minutul din boxeEtno Jazz Festival 6Cătălin Josan 24

minutul tău liber 10 idei pentru o zi de naştere perfectă 8ghidul localurilor din Chişinău 18

minutul de shoppingcolecţie incendiară de la Zorile 11colectţie de toamnă Debenhams 12

minutul de teatruViorel Pahomi 14

minutul picantsînt cluber, deci exist! 22

minut în oglindăHollywood look by Tulip 29

minutul de panoramăMoldova, ai universitate! 30Nuntă-n Basarabia 30gata cu Chanson 30

minut de artăVitalie Cataraga 32

minutul de filmThe Social Network 35Poliţist, adjectiv 35Saw 3D 35

minut DECOnfortlocul acţiunii, bucătăria 36

minut în obiectivconcert deOSBit 38show exotic de maşini, MallDova 38

agenda evenimentelor culturale 40

minut de horoscop 42

ROMA oraş din trecut, prezent şi viitor

Roma - oraş vechi şi atît de tînăr în acelaşi timp. Roma te înconjoară cu monumente ce da-tează de sute iar altele de mii de ani în urmă şi caldarîm ce te transpune în vremuri demult apuse. Toate astea, pe fundalul unor atribute de nelipsit ale zilelor noastre: centre comerciale populate de snobi din toate colţurile lumii, tineri rebeli, turişti echipaţi cu hărţi şi aparate de fotografiat avînd gurile larg căscate. Locuind în Roma sau fiind doar vizitator, călă-toreşti din prezent în trecut şi invers de mai multe ori pe zi.Oraşul de azi Roma e oraşul în care ai mereu o varietate lar-gă de posibilităţi pentru a petrece timpul. Foarte multe săli de expoziţii, concerte în aer liber – per-formance-uri. Una din găselniţele mele au fost aperitivele – o recepţie într-un anumit local unde plăteşti o anumită sumă care include un cocktail şi mai multe feluri de bucate servite în cîteva re-prize. Se discută, cunoşti oameni noi – atmosfera e degajată şi favorizează buna dispoziţie. Apropo de localuri: în restaurante, mesele sunt aranjate la o distanţă una de alta exact cît să-ţi permită să respiri şi să gesticulezi – esenţial!Alimentaţia Mîncarea joacă un rol crucial în viaţa italieni-lor. Mîncarea şi mama. Prînzurile în familie sînt un adevărat ritual! Mi s-a întîmplat să văd la restau-rant mese lungi cu cîteva generaţii reunite cu vreo ocazie specială – se vorbeşte tare, mult şi se mă-nîncă ore în şir.Cafeaua este drog naţional. Pauza de cafea la serviciu este, desigur, un ritual sacru. Cafelele se beau in shot-uri, doza însă e mortală!Oamenii Poporul italian este foarte binevoitor. Acest lu-cru se observă în special cînd sunt printre ai lor. Se salută cu multă afecţiune, bărbaţii pupîndu-se pe obraji!Dacă nu eşti nevoit să lucrezi ca majorita-tea moldovenilor îngrijitor, ai ocazia să descoperi că atmosfera de lucru în companiile italiene este foarte relaxată şi colegială, fapt ce favorizează, printre altele, circulaţia bîrfelor. Oraşul găzduieşte cetăţeni de pe toate continentele: muncitori gălă-gioşi din Coreea care vorbesc repede si mult, ne-gustori negricioşi din Bangladesh care iţi adresea-ză şi ei cîte un “Ciao, bella!” după tradiţia locală, în speranţa de a-şi spori vînzările, romi, români, americani, australieni, olandezi, sud-africani, bra-zilieni, etc... aciuaţi aici pentru a-şi cîştiga existen-ţa sau a găsi ce nu au găsit la ei acasă şi nici în alte părţi.

Transportul Metroul e plin de surprize! Muzică live de diver-se genuri şi niveluri de calitate oferită din suflet pentru o recompensă simbolică – adesea poţi să auzi şi acorduri de manele româneşti, indivizi care par deconectaţi de la realitate, fizionomii ciudate şi reprezentanţi ai diferitor pături sociale şi ai unor naţiuni îndepărtate. Mirosul din staţiile de metrou nu e unul din cele mai plăcute. Asta stimulează: îţi doreşti să ajungi cât mai repede la suprafaţă. În plus, nu te simţi tocmai confortabil sub pămînt.Autobuzele circulă şi noaptea, lucru important pentru petrecăreţi.Viaţa de noapte Dacă eşti în Roma trebuie să ştii că programul de distracţie începe nu mai devreme de miezul nopţii şi continuă pînă în zori. Ora 22:00 e pentru copii, e ora pentru cină şi martini cu amicii. Cluburile sînt foarte aglomerate, se dansează cu paharele în mînă. “Uniforma de club” pentru băr-baţi – blugi asortaţi cu cămaşă albă şi cravată slim neagră. Într-un final Roma este cu siguranţă oraşul care are ce să-i ofere fiecărui vizitator.

minutul respirotext » Irina Bulat

În perioada 23-26 septembrie Chișinăul va fi pentru a 9-a oară consecutiv gazda unui eveniment cultural esenţial pentru imaginea ţării noastre – Festivalul in-ternaţional de Muzică Ethno Jazz. Importanţa lui este determinată atît de faptul că acesta este totuși un festi-val internaţional și ne reprezintă într-o lumină frumoa-să, cît și de multitudinea de nume notorii ale Jazz-ului care ne vizitează și evoluează în fiecare an pe scena Teatrului Mihai Eminescu. Ideea organizării acestei festivităţi aparţine trupei de jazz autohtone Trigon și iniţial s-a vrut a fi un concert aniversar al acesteia, însă varietatea mare de soliști și trupe invitate au favorizat transformarea concertului aniversar într-un adevărat festival ce a devenit tradiţie.

De-a lungul acestor ani evenimentul a luat am-ploare, fiecare ediţie educînd în spirit și ritm de jazz un public tot mai larg și mai select. Anatol Ștefăneţ, solistul trupei Trigon susţine că prestaţia Ethno Jazz-ului a fost constantă încă de la început pentru că s-a depus mult efort pentru a aduce la Chișinău doar spuma jazzului mondial. Or, Richard Galliano, Jean-Luc Ponty sau Louis Sclavis nu sînt nume cu care se pot lăuda toate festivalurile de muzică din Europa sau Balcani. Așadar, ediţia din 2010, ca și cele din anii pre-cedenţi, promite să surprindă audienţa cu prestaţii și acorduri cît se poate de neașteptate în fiecare zi a festivalului:

minutul din boxe

Shahab Tolouie Trio (Cehia/Iran) » Shahab Tolouie - chitară, voce • Tomas Vychytil - chitară • Tomas Reindl – percuţie.

Shahab Tolouie, solistul trupei, face parte din grupul de muzicieni inspiraţi din muzica tradiţională a ţării lor natale – o combinaţie între flamenco spaniol și muzică persană autentică, în cazul

lui. Fiind un multiinstrumentist adevă-rat, Shahab include în compoziţiile sale diferite instrumente tradiţionale, cum ar fi laud, mandolă, daf, dammam pe care le combină cu chitara flamenco.

Cie Trio D'en Bas (Franţa) » • Arnaud Rouanet - saxofon tenor, clarinet, sampler, voce • Samuel Bourille - clape, Fx, voce; • Yoann Scheidt - tobe, trombon, voce.

Acest trio este cîştigătorul Con-cursului Jazz Migraţie 2010, premiu conferit de către AFIJMA (Asocia-ţia Festivalurilor de Jazz Inovator şi de Muzică Contemporană) şi FSJ (Fédération des Scènes de Jazz).

"Ei îmbină umorul, standarde de jazz, sample-uri electronice, uneori o abordare psihedelică à la Zappa sau Floyd şi ritmuri melodioase de samba. Atmosferă fierbinte şi aran-jamente ingenioase.

5

Dan Brumă, chitaristul trupei, este un nume nou în cadrul celor 8 ediţii precedente ale festivalu-lui, colaborînd pentru acest trio cu soliștii trupei Trigon. Muzicienii și-au definit bine stilul de inter-pretare și abordare a pieselor deja cunoscute, ba-zîndu-se pe libertate improvizaţională.

3 Art (Moldova) » • Dan Brumă - chitară • Dan Brumă - chitară • Gari Tverdohleb – percuţie

Chengetai Quartet (Zimbabwe/Franta) » • Chengetai Razemba - voce • Christophe Le Du - chitară, armonică • Cyril Renault - bas • Remy Douay - tobe

În 2009 Chengetai a fost distin-să cu prestigiosul premiu francez "Trophee Charles Trenet" la ca-tegoria "Jazz-and-Song" iar stilul

abordat reprezintă un amestec urban de melodii tradiţionale ale Africii de Sud- jazz afro–cubanez cu Soul afro–american.

Hadouk Trio (Franţa/SUA)» • Didier Malherbe - doudouk, saxofon soprano • Loy Ehrlich - gumbass, clape, kora • Steve Shehan - percutie, tobe, djembe

Khen-ul,hang-ul,Doudouk-ul re-prezintă posibilităţile sonore aproape nelimitate ale acestor multiinstrumentiști. După succesul albumelor «Utopies» şi «Baldamore»

(50 000 de albume vîndute) care au fost distinse cu prestigiosul Premiu "Victoires de la Musique Jazz " în 2008,Trioul Hadouk vine cu un al-bum nou la fel de imprevizibil.

Muzica acestui cvartet se deosebeşte printr-o vastă gamă stilistică, ea asimilea-ză anumite elemente selec-tate din muzica clasică, jazz,

avangardă, inclusiv cele mai originale realizări ale muzi-cii camerale contemporane – un adevarat fenomen pe scena muzicală.

Bester Quartet (Polonia) » • Jaroslaw Bester - acordeon • Jaroslaw Tyrala - vioară • Oleg Dyyak - acordeon, clarinet, percuţie • Mikolaj Pospieszalski - contrabas;

Unul dintre cei mai mari muzici-eni de jazz din Austria are rădă-cini muzicale adînci: el provine dintr-o familie de ţigani, care l-au înconjurat cu ritmuri şi ar-

monii muzicale, chiar înainte de a putea vorbi. Filozofia din spa-tele muzicii lui Stojka este pur distractivă şi plină de bucuria de a face muzică.

Harri Stojka Gipsy Swing Quartet (Austria/Franta) » • Harri Stojka - guit • Claudius jelinek - guit • Karl Sayer - contrabas • Heimo Wiederhofer - brush snare

minutul din boxe6 minutul din boxe

Trigon (Moldova) » • Anatolie Stefanet - vioara • Dorel Burlacu - clape • Alexandru Arcus - saxofon, kaval, flaut • Gari Tverdohleb - percutie, tobe

Liderul trupei, Anatol Ştefăneţ, este cunos-cut pentru abilităţile lui de virtuoz de violă, în special pentru interpretările în versiuni tradi-ţionale folclorice bratsch. Citîndu-l pe Virgil Mihaiu, muzica purtând marca TRIGON dis-pune de acea rarisimă capacitate de a-i cu-ceri şi emoţiona până şi pe auditorii cei mai puţin acomodaţi cu paradoxalele rigori ale libertăţii jazzistice.

The Shin (Georgia) » • ZaZa Miminoshvili - chitara • Zurab J. Gagnidze - bas, voce • Mamuka Gaganidze - voce, percutie • Aleksandr Chumburidze - dansator

The Shin este actualmente cea mai apre-ciată trupă pe plan internaţional de etno jazz din Georgia. În 2009 a fost cîştigă-toare a concursului naţional din Germania, Mondiale Creole-Music.

Valts Puce Quartet (Letonia) » • Valts Puce - compozitor, acordeon, voce • Ilona Hanina - voce • Elza Rozentale - voce • Intars Busulis - voce, trombon

Valts Puce este faimos în Leto-nia pentru abilitatea sa unică de a combina substanţe şi nuanţe stilistice populare, academice cu muzica rock, oferind astfel o opor-tunitate oamenilor moderni, care trăiesc în medii foarte urbanizate, să se familiarizeze cu calităţi uma-ne extraordinar de diverse şi pro-funde. Având o abordare filosofică şi poetică, rafinată dramatic, pre-

cum şi aranjamente de muzică folk, compozitorul se remarcă prin pasiunea profundă pentru cultura tradiţională letonă.

Radio. String. Quartet. Vienna (Austria) » - Bernie Mallinger • vioara• Johannes Dickbauer - vioara • Cynthia Liao - vioara • Asja Valcic - violoncel

Cvartetul este celebru pentru in-terpretarea emoţionantă – John

McLaughlin Mahavishnu Or-chestra. Dragostea şi dedica-rea pe care ei o acordă instru-mentelor este uimitoare, la fel ca şi faptul că ei au luat ceea ce era muzică electric jazz fusion şi au îmbinat-o cu instruirea lor „clasică”, păstrînd atmosfera „electrică” este remarcabil.

7minutul din boxe

text » Gabi Volociuc

Cum să-ţi organizezi petrecerea, evitînd dureri-le de cap legate de scenariu şi umflatul baloanelor? Cum să te simţi relaxat la propria-ţi zi de naştere fără grija lumînărilor de pe tort, a muzicii care trebuie să fie pe placul tuturor sau a pozelor în care ai vrea să apari şi tu? Compania “MEDIA SHOW GRUP” iţi oferă ocazia să te simţi ca un invitat la propria-ţi zi de naş-tere! Echipa tînără, creativă şi profesionistă va ţine cont de preferinţele tale pentru a organiza o petrece-re deosebită, la care pot fi invitate oricare dintre ve-detele din Rusia, România sau Moldova. Show-ul va fi organizat cu sisteme de iluminare şi audio moderne, pirotehnice şi efecte speciale. Petrecerea ta poate fi memorabilă cu MEDIA SHOW GRUP!

Vrei să faci o călătorie de ziua ta dar eşti limitat în timp? Atunci restaurantul La Roma te va transpu-ne pentru o seara în Italia. Acest local e potrivit atît pentru a-ţi aduna familia la o cină cu bucate alese şi muzică live, cît şi pentru un cocktail cu prietenii: re-staurantul La Roma le îmbină pe ambele. Menţinut în stil tipic italian, îţi oferă un meniu amplu cu bucătărie italiană şi europeană, într-o atmosferă degajată cu o terasă ocolită de gălăgia oraşului şi o sală generoasă pentru toţi invitaţii tăi.

Dacă familia şi prietenii tăi sînt petrecăreţi, atunci puteţi să continuaţi distracţia în clubul Decadance, care se află la subsolul restarantului. Acolo puteţi savu-ra o varietate largă de cocktailuri în cadrul petrecerilor tematice oferite de organizatori.

Ziua de naştere este pentru mulţi cea mai importantă zi din an. Pentru unii este o ocazie să adune toţi oamenii dragi la un chef mare, alţii preferă să petreacă această zi în singură-tate încercând o retrospectivă a trecutului sub genericul “a mai trecut un an” sau preferând o cină liniştită, în intimidate, cu persoana iubită. Cu cît mai diverse sunt modalităţile de aborda-re a acestei zile, cu atît mai interesante şi sur-prinzătoare pot fi modalităţile de celebrare a acesteia, motiv din care îţi oferim cîteva idei pentru o aniversare cît mai frumoasă!tel.: (+373 22) 83-85-08, 83-85-39

(+373) 69 17 52 91www.mediashowgrup.com

str. Albişoara 40/1(+373) 79 888 777www.decadance.md

Info line: (+373 22) 22 85 90, Livrare: (+373 22) 23 32 51, office@laromaclub.md, www.laromaclub.md

Media Show Group – sărbătoarea ta!

8 minutul tău liber

Invitaţii tăi se plictisesc la o cină unde toas-turile nu mai contenesc iar tortul întîrzie să vină? Surprinde-i cu un program interactiv cum ar fi o seară de karaoke. Muz Café 44 îţi oferă ocazia să cînţi toată seara alături de invitaţii tăi piesele preferate pentru un preţ de numai 200 de lei şi îţi dăruieşte ţie, în calitate de omagiat, un cocktail special al serii şi un card de reduceri.

Mulţi dintre noi optează pentru petreceri la domiciliu, partea mai puţin plăcută a unei astfel de petreceri o reprezintă orele istovitoare pe-trecute în bucătărie, după care, la ora sosirii oaspeţilor, eşti stors de puteri, nu mai ai chef de distracţie, nemaivorbind de pofta de mînca-re care-ţi lipseşte cu desăvîrşire! O alternativă comodă în acest caz ar fi serviciile de catering care îţi vor păstra ziua liberă şi specială aşa cum trebuie să fie. Poţi să faci o comandă din restaurantul tău preferat direct la tine acasă! Restaurantul La Roma oferă servicii de cate-ring, iar dacă ai decis să organizezi un picknick sau o masă în orice loc al capitalei, La Roma se ocupă de tot ce e necesar şi, la solicitare, se ocupă şi de deservire.

Dacă vrei să combini o plimbare nocturnă prin oraş cu petrecerea propriu-zisă, ia o limu-zină! Închirierea unei limuzine de mult nu mai este o plăcere atît de scumpă, în schimb o să-ţi ofere ţie şi prietenilor tăi o doză de bună dispo-ziţie! Un Hummer roz sau un Cadillac Escalade sînt adevărate “cluburi pe roţi”! Toate limuzine-le LIMO.MD au în interior cîte un bar, iar tu şi invitaţii tăi nu veţi mai pierde timpul aşteptînd chelnerul să vă servească. Aşadar, o limuzină LIMO.MD este un prilej convenabil de a vă simţi cu adevărat la înălţime!

tel.: (+373 22) 22 44 95, (+373) 60 10 4444, (+373) 79 79 4444www.44.md

tel.: (+373) 799 888 79www.limo.md

zece idei pentru o zi de naştere perfectă

(+373 22) 92 60 61(+373) 69 67 02 09www.butterfly.md

LIMO.MD

Chintesenţa petrecerii, în ziua sărbătoririi tale, este chiar tortul! Patiseria Bisquit realizează ade-vărate capodopere culinare! Bucătarii vor face doar să prindă contur doleanţele tale, bineînţeles, în cazul în care nu vrei să alegi dintr-o varietate impresionantă de torturi şi prăjituri prezentate de patiseria Bisquit. Comanda se face cu o săptămînă înainte, iar în ziua cuvenită, tortul va fi livrat la locul şi ora stabi-lită. Achitarea se face în momentul livrării tortului.

Bineînţeles că ideile nu se opresc aici, dar nu vrem să ignorăm cealată tabără, cea a invi-taţilor. Dacă eşti în criză de idei, eşti nein-spirat, nu ai timp să cutreieri magazinele în speranţa că vei găsi ce-ţi trebuie cît ai clipi din ochi, atunci îţi oferim noi cîteva sugestii!

Vrei să dăruieşti clipe de neuitat aflîndu-te la distanţă şi în timp record? Serviciul de livrare But-terfly.md îţi vine în ajutor! Livrează orice cadou omagiatului, fără a fi nevoit să lipseşti de la orele de facultate sau de la o întîlnire de afaceri!

Cu toţii ştim cît e de plăcut să primeşti flori si cadouri mai ales de ziua ta! Nu ai timp sa mergi să alegi cadoul? Accesează SURPRISE.MD unde poţi să-ţi creezi propriul buchet online, în doar cî-teva minute! Buchetul si bileţelul cu mesajul tău vor fi livrate omagiatului la locul şi la ora stabilită de tine. Pe acest site mai poţi să alegi şi dintr-o varietate de cadouri cum ar fi jucăriile de pluş, cio-colată sau coşuri cu fructe. Livrarea pe teritoriul Chişinăului este GRATUITĂ!

Printre alte idei originale de cadouri îţi putem sugera un zbor cu paraplanul deaspra Butucenilor care vă va costa doar 15 euro, iar pentru cei mai curajoşi un zbor cu paraşuta. Un astfel de cadou încă nu a lăsat indiferent niciun omagiat. Impor-tant e să lăsăm loc pentru creativitate, imagina-ţie şi să fim informaţi, ideile circulă în aer, trebuie doar să receptăm unda potrivită pentru a ne bu-cura de ele! Petrecere plăcută!

bd. Moscova, 20tel.: (+373 22) 32 95 45www.mediashowgrup.com

(+373 22) 808 118www.surprise.md

Catering: (+373) 79 888 777 office@laromaclub.md, www.laromaclub.md

10 minutul tău liber

*850 lei *1000 lei *900 lei

*1100 lei *1100 lei *1200 lei

*850 lei *650 lei *800 lei

• str. Calea Ieşilor 8 • str. Kiev 16/1 • bd. Ştefan cel Mare 65

• bd. Ştefan cel Mare 83 • str. Brîncuşi 3 (+373 22) 807 807

minutul de shopping

410 lei810 lei

810 lei

680 lei

510 lei

1140 lei

1010 lei

1710 lei

222 lei

380 lei

Verifică dacă articolul care ţi-a plăcut mai este în stoc:

tel.: (+373 22) 60 32 67str. Arborilor, 21 (MallDova), et. 2

modele » Daniela Mocanu Oleg Cataragafoto » Victor Garştealocaţie » MallDova

minutul de shopping

720 lei

1820 lei

630 lei

730 lei

730 lei

540 lei

680 lei

490 lei

440 lei 1450 lei

580 lei

730 lei

De unde vine calificativul “regizorul celor născuţi cu tragedia în sînge”? ”Pur și simplu unii oameni sînt născuţi cu tra-gedia în suflet” – este o replică pe care am intro-dus-o eu în finalul spectacolului, fiind rostită de actorul care-l interpreta pe Tyler Durden. Eu nu am simţit nevoia de a-l rescrie pe Palahniuk, a fost o simplă adaptare regizorală a textului, care ulte-rior a fost înţeleasă greșit de o studentă la teatro-logie, care, în urma unei discuţii cu mine, a hotărît să-mi atribuie și mie, și spectacolului o conotaţie tragică, deși acesta s-a vrut a fi unul comic, ironic, aproape grotesc. Facultatea de Teatru din Chişinău implică cum-va şi regizarea obligatorie a unui spectacol sau “Fight Club” a fost doar o opţiune personală? Regia, de fapt, a fost ceva ce m-a interesat din-todeauna. Din cîte știu eu, în istoria Facultăţii de actorie de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Fight Club este primul spectacol de li-cenţă montat integral de un student, în condiţiile

în care în prezent Facultatea de actorie nu are nici o tangenţă cu regia. Fiind încurajat încă din anul doi de pedagogul meu Anatol Durbală, iată că în anul patru am reușit să montez acest spectacol ca o lucrare absolut personală, fară nici o pretenţie de a fi numită una de licenţă. Or, cînd a fost văzută de catedra de profesori, s-a insistat ca acest spec-tacol să devină unul de diplomă.

”Fight Club”, fiind cu desăvîrşire cel mai re-marcabil succes al tău, a eclipsat oarecum alte piese la care ai lucrat. Povesteşte-ne mai multe detalii despre acestea. Nu sunt sigur dacă-mi convine asocierea asta permanentă cu Fight Club, deși, probabil ea are motivele ei. Pînă atunci nu am făcut spectacole in-tegrale, ci doar fragmente. Am lucrat la Portoca-la Mecanică – un spectacol, care deși a fost privit doar ca un fragment de regie, a fost o încercare pe care o consider reușită. Tot în anul în care am lucrat la Fight Club, am montat cu o actriţă de

Fiind student al Facultăţii de actorie de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Viorel Pahomi a reușit să spargă tiparele și a montat spectacolul Fight Club, apreciat pe parcurs atît de pedagogi, cît și de public. Iar mai tîrziu a ajuns printr-o întîmplare, pe care o consideră norocoasă student la cursul de regie din cadrul MHAT - cea mai prestigioasă instituţie teatrală din Moscova, în clasa lui Kirill Serebrennikov. Tînăr, talentat şi extrem de entuziast, Vi-orel reprezintă cu siguranţă viitorul pro-miţător al teatrului nostru!

"Să faci teatru de calitate e foarte simplu!"

la academie un mono–spectacol după Pescărușul lui Cehov. Deja la Moscova, în cadrulul cursurilor, am făcut Cain de Byron și am unit într-un spec-tacol două texte traduse ale Nicoletei Esinencu. Pînă la urmă, Fight Club este, pentru mine, o etapă depășită, nu e neapărat cel mai remarcabil proiect al meu, poate cel mai mediatizat.

Ştiu că istoria ta legată de MHAT este una des-tul de interesantă. Povesteşte-ne despre cum ai ajuns student la una dintre cele mai prestigioase instituţii teatrale din Rusia. În iunie 2009 am fost invitat să particip la Festivalul Internaţional de Teatru “Cehov” care s-a desfășurat la Moscova. Acolo s-a organizat și un laborator pentru tinerii regizori care includea și o serie de work-shop-uri.Unul dintre acestea m-a intrigat prin participarea unuia dintre regizorii mei preferaţi, Kirill Serebrennikov, și m-a motivat să merg. Trebuie să recunosc că eram foarte emoţio-nat în cadrul acelui work-shop, dar pe parcurs am reușit să sparg gheaţa cu o întrebare, răspunsul căreia s-a transformat într-un dialog dintre mine și Kirill, care a durat cam tot restul lecţiei. Mai apoi m-am întors la Chișinău, unde m-am angajat în cî-teva proiecte la Teatrul Naţional iar pe 31 august am primit un telefon de la Moscova. Era Kirill Se-rebrennikov în persoană care m-a întrebat dacă vreau să fiu unul dintre cei 5 studenţi de la cursul lui de regie din cadrul MHAT. Mi-a luat 10 secunde să mă decid şi am zis DA, iar pe 6 septembrie eram deja la Moscova.

După părerea ta, care dintre calităţile tale profesionale au favorizat această reuşită? Nu-mi place să mă laud… Habar n-am .Nu știu ce să zic. Eu sînt de parerea că e foarte ușor să faci artă. Mai cu seamă teatru. Să faci teatru de calitate e foarte simplu! Nu trebuie decît să ai ceva de zis și să o faci interesant. Deși teatrul a încetat să-mi placă acum trei ani, acesta ramîne a fi un drog, iar eu se pare că la altceva nu mă pricep atît de bine. Am observat că din plictiseală sînt în stare să adorm la teatru pentru că în majoritatea cazurilor anticipez actul și textul. Probabil este din cauza că în ultimul timp am suferit o supradoză de teatru, am văzut prea mult ca să ajung să rămîn impre-sionat cu adevărat de ceva. Cred că aș fi fost mai fericit dacă nu aș fi cunoscut teatrul și aș fi devenit un jurist liniștit și sănătos.

Cum te-ai adaptat la ritmul alert al Moscovei? Vorbind despre viaţă în general, e foarte greu să mergi acolo cu ideea că ai un anumit potenţial și să conștientizezi că acesta se blochează într-un mediu absolut străin, unde totul se mișcă cu o vi-teză mult mai mare.

Şi paralel, cum te-ai integrat în mediul artisi-tic de acolo? La început a fost mai greu, mesajul meu nu era înţeles corect. Sau deloc. Chiar dacă aici am avut profesori care și-au făcut și ei studiile la Moscova, școala rusească de teatru este totuși altceva. Iar regia e o profesie pe care nu e ușor s-o înveţi, mai cu seama când ai venit direct la anul II, dintr-un cu totul alt mediu. Apoi cineva mi-a zis să nu mint și să nu-mi fie frică. Cred că au fost cele mai importan-te cuvinte pe care le-am auzit în școală. Deja după două luni am înţeles cum stau lucrurile și am început să mă mișc în direcţia corectă, să fiu înţeles de toată lumea și, de ce să n-o zic – aplaudat!

minutul de teatru 15minutul de teatru

Ce este mai important pentru tine ca regizor: aprecierea publicului, a profesorilor, sau armo-nia cu tine insuţi? Pentru mine este esenţial să mă manifest sin-cer, deschis și să evit lucrurile făcute fără fante-zie și logică artistică. Eu sunt spectatorul meu cel mai mofturos și de cele mai multe ori e greu să mă mulţumesc. Vorbind de aprecieri, dacă din cinci sute de spectatori ai mei măcar doi și-au pus pus o întrebare sau au hotărît să schimbe ceva în siste-mul lor de valori în urma performance-ului, atunci eu voi fi împlinit. Teatrul trebuie să pună întrebări și să provoace, altfel nu are niciun sens. Cît de importantă este actualitatea şi popu-laritatea subiectelor abordate în piesele tale în acest context? Cei mai mari regizori ai lumii au fost de părerea că teatrul trebuie să fie despre noi, azi, acum și aici. Din păcate 90 la sută dintre teatrele existen-

te evită să redea obiectiv prezentul, probabil din cauza inconfortului pe care-l crează acesta fiind uneori prea dur și categoric.

Ultima ta realizare este performance-ul de la lansarea de carte a tinerei Paula Erizanu. Care a fost implicarea ta în acest proiect si cum apreci-ezi rezultatul? Mie îmi place textul Paulei foarte mult pentru că e sincer, iar asta pentru mine e foarte impor-tant. Dat fiind acest fapt și vara pe care am pe-trecut-o aici fără prea multă treabă, am hotărît să accept propunerea Paulei de a ma implica într-o eventuală lectură de prezentare a cărţii. Pînă la urmă nu m-am putut abţine să nu introduc acolo și niște elemente de performance – am ales pen-tru lectură trei oameni care au fost implicaţi în evenimentele din 7 aprilie în mod diferit: Doriana Talmazan- actriţă, care a fost în piaţă și a parti-cipat direct la proteste, Alina Lipcan – studentă la Oxford care nu a fost în ţară, dar s-a implicat

minutul de teatru16 minutul de teatru

poate mai mult decît unii prezenţi, traducînd știri pentru CNN și Andrei Vlăducu, cetăţean român, care, deși nu are nicio treabă cu Republica Mol-dova, este student la Stiinţe Politice și probabil conștientizează mai bine decît mulţi dintre noi ce s-a întîmplat cu adevarat pe 7 aprilie 2009.

Viitorul tău artistic se vrea a fi legat de vreun proiect în Chişinău? Vara aceasta am început lucrul la un proiect mai mare, pe care sper să-l lansăm la sfîrșitul lui ianua-rie. E vorba de textul Iuliei Vîrîpaev pe care o sa-l includem într-un spectacol complex cu elemente de teatru, artă vizuală si proiecţii 3D. La Moscova, în a doua jumătate a anului, mă așteaptă lucrul la un spectacol independent, iar în octombrie filmez un documentar la Moscova și Saratov, premiera căruia va avea loc la Chișinău, dacă va interesa pe cineva. Crede-mă, aș veni să lucrez aici cu cea mai mare plă-cere. Atâta doar că nu sunt sigur dacă cineva are nevoie de asta...

text » Gabi Volociuc

foto » Florin Tăbîrţă

17minutul de teatru

20 minutul tău liber

atmosferă incendiară!

Chișinăul este capitală culturală europeană. Dar despre acest adevăr abstract se știe deja din numărul trecut. Și în paralel, pentru că suntem dezvoltaţi multilateral și ne permitem, și pentru că totuși sîntem o mică Ibiză și pe alocuri un mic Paris în plin Fashion Week, și pentru că, vorba aceea, avem cu ce, am construit cluburi, multe cluburi.Deţinem o adevarată industrie a vieţii de noapte, cu reguli proprii și specific mioritic pen-tru care sîntem invidiaţi de o întreagă Europă de turiști.Și dacă tot veni vorba de specific, parti-cularităţi și anumite valori ale clubbing-ului au-tohton, de-a lungul timpului au apărut adevărate mituri legate de acestea pe care o să le elucidăm într-un top cît se poate de select, cum se cuvine:

LOCUL 3 Marea Dj-ială. Medalia de bronz revine unui mare grup de Dj impor-taţi care se prezintă la pupitrele cluburilor din capitală și unui grup și mai mare de impresari care îi promovează. Așadar, să trecem la marea demascare. Cum să faci dintr-un no name un head lider? Una

bucată băieţel cu trăsături distinctive + două bu-căţi nume + sufixul mix, iar în cazul sexului frumos sau nu prea, dai şi o conotaţie porno numelui: Kent, Eva, Lola, Pamela, de exemplu, și adaugi o pereche de sîni dezgoliţi. Rezultatul? SteauaRed inc. presents Topless Kiss-ka Dj in the mix. Sună tentant,nu-i asa?

LOCUL 2 Dress Code-ul.Micul Paris în plin Fashion Week de care vorbeam de-ţine cu mare stil și clasă vestimentară locul doi în topul nostru. V-aţi întrebat vreodată de ce unele fete poartă rochiţe cu paiete la facultate și fuste trei sferturi în combinaţie

cu cămăși albe în club, sau de ce unii barbaţi poartă costume clasice? Eu da, de fiecare dată…Probabil o fi o atitudine aparte ce ţine de respectul adînc al acestora faţă de respectivul local, o adevărată tra-diţie. Aici mai includem pomii de Crăciun cu bra-ţele pe şolduri și boticul umflat--atitudine, dom’le! Apropo, demn de rubrica de curiozităţi “Știaţi că...” ramîne totuși repulsia unui club din capitală faţă de converși, și în general teniși.

LOCUL 1 Face control-ul sparge topul și ia locul de vîrf cu desăvîrșire. Aceasta este o noţiune ambiguă pentru reprezentanţii cluburilor din Chișinău, fiecare percepînd-o în măsura propriei prostii sau a bunului-simţ, care de cele mai multe ori lipsește.”De la ruși vine

ploaia” și potrivit Urban Dictionary, tot de acolo, din cluburile moscovite, vine și ideea pre-luată în mod eronat din Occident și transformată într-un “feis kontrol” ce sună chiar prin titulatura sa jignitor pentru clienţi. În majoritatea cazurilor esenţa feis kontrol-ului în Chișinău o reprezintă gustul și rafinamentul în materie de stil a vreunui “Mitică” 2x2 de la security sau pur și simplu osti-litatea sub formă de mofturi personale a vreunui băieţel cu “mare funcţie” din localul respectiv. Apropo, Mitică este de obicei un mitocan agresiv, văduvit de mila mamei în copilărie, prezentînd o faţă cît se poate de serioasă și atotcunoscătoa-re.Vrei să-ţi sărbătorești ziua de naștere în unul dintre cluburile capitalei? Ai o mare surpriză din partea gazdelor: nu treci feis kontrolul nici tu, nici invitaţii tăi. Ei și ce dacă ai plătit avans nu știu cîte mii de lei? N-ai faţă, n-ai tocuri, nu ești șmecher, n-ai fler, n-ai marcă, n-ai treabă – nu au chef bă-ieţii! Poate că Mitică ar trebui să aibă mai multă grijă de minorii din club care s-au cufundat în viaţa nocturnă cam devreme, dar ăsta e deja alt top… Drept bonus, condimentăm aceste premii cu cîteva nominalizări: cea mai VIP masă rezervată, că nu mergem în club să dansăm, cele mai priete-noase priviri şi cel mai necunoscut fotograf.

PS: Acest articol nu este rezultatul unor eventuale complexe sau frustrări personale, şi ţin să menţi-onez că în orice club din afara frumoasei noastre capitale poţi să te caţări cu plăcere pe pereţi dacă din careva motive te-ai crezut Spiderman, nimeni nu te va opri – e important doar să reuşeşti!

Sînt clubber, deci exist!text » Gabi Volociuc

ilustraţie » Balan Eugen

23

Înainte de a deveni un produs sută la sută made in Romania, ai încercat să te lansezi ca marcă autohtonă? Deși aș fi vrut să fac ceva frumos aici, reali-zam faptul că nu aveam prea multe perspective de a mă lansa într-un showbiz aproape inexistent. În Moldova oamenii au alte griji decît cele de a fi interesaţi de activitatea și viaţa artiștilor. Chiar am avut și cîteva încercări legate de concursuri ca „Două inimi gemene” și „Steaua Chișinăului’ care au fost și acestea niște experienţe. Am de-cis atunci că ar trebui să mă lansez în afară, dar nu aveam resursele și legăturile necesare pentru aceasta. După ce am urmărit un timp îndelungat Popstar, Star Factory m-am gîndit că un astfel de concurs ar putea fi o pistă de lansare bună și atunci a apărut Megastar-ul din Romania la care am mers să-mi încerc norocul. Niciodată nu am crezut că o să-l și cîștig. Avantajul acestui show este totuși șansa de a fi remarcat și de a primi ulterior propuneri de colaborare, chiar și în urma unei simple participări. Chiar dacă piaţa muzicală românească impune indirect un anumit gen de abordare, în urma concursului și a contractului semnat cu casa de discuri Universal, eu am avut norocul să-mi aleg singur piesele și să colaborez cu cei mai buni producători din România. Pista ta de lansare a fost concursul Me-gastar unde atît calităţile tale artistice și

Cătălin Josan- megastarul românesc „fabricat în Moldova”„Vrei, nu vrei, ești doar a mea” a decla-rat Cătălin Josan cu ceva timp în urmă, iar noi tindem să credem că aceste versuri au fost adresate lumii muzicale din România pe care ulterior a reușit să o cucerească, fapt absolut firesc, dacă e să luăm în calcul talentul, vocea şi şarmul irestibil!

potenţialul tău au fost solicitate la maxim.Cît de mult crezi că te-au ajutat studiile de la Conservatorul din Chișinău în acest sens? În afară de cunoștinţele și experienţa acumu-late la Conservator, m-au ajutat enorm și cei 12 ani de pian la Liceul de muzică Ciprian Porumbescu unde am avut o pregătire muzicală foarte bună. E adevărat că nu e obligatoriu să ai studii muzi-cale, dacă ai talent...Or, eu avînd puţin talent de la Dumnezeu și de la părinţi, am fost avantajat de această cultura muzicală pe care am acumulat-o și care m-a ajutat să mă simt mai liber pe scenă și să înţeleg mai bine piesele, dîndu-le o interpretare personală.

Apropo, cum te simţi cînd ţi se spune “Megastarul”? Binenţeles că mi se pare exagerat, chiar dacă acest lucru e legat nemijlocit de concurs. Noţiu-nea de megastar în sine este una complexă, iar eu mai am de lucrat mult ca să merit acest apelativ.

Lansat deja cu mai multe proiecte în showbizul romanesc, ai participat 3 ani con-secutiv la preselecţia naţională Eurovision din România, dar n-ai reușit să iei decît lo-cul doi sau trei, chiar dacă ai avut prestaţii demne și piese bune. Crezi că acest lucru are vreo legătură cu faptul că esti basarabean și că nu ar fi fost corect să reprezinţi România la un concurs internaţional?

Cînd a început istoria cu Megastarul eram oa-recum îngrijorat de faptul că lumea nu mă va vota doar pe motiv că sînt basarabean. Nu am simţit nicio discriminare, am profitat de ocazie și m-am impus, iar rezultatul a fost chiar unul su-prinzător. Și dacă e să facem o legătură logică, cred că nici în cazul Eurovisionului nu e valabilă această prejudecată. Cu piesa Stop am luat locul doi și chiar dacă Elena Gheorghe a cîștigat acel duel dintre noi doi, despre care se tot vehicu-la înainte de finală, eu sînt mîndru de rezultat.În 2010 am reușit să iau locul trei, și chiar dacă s-ar părea că e un rezultat mai prost decît cel precedent, pentru mine acesta are o valoare mai mare dat fiind faptul că ediţia de anul acesta a pus accentul pe compozitor, iar eu am participat cu o piesă scrisă de mine. A fost o mare surpriză și o realizare impunătoare mai ales în condiţiile în care am concurat cu compozitori notorii, care au deja un renume în showbizul românesc.

Te-ai gîndit vreodată să participi la pre-selecţia Eurovision din Moldova? Dacă e să mă gîndesc la popularitatea mea ca artist, balanţa se înclină mai mult înspre Romania, pentru că acolo m-am format. Tocmai de asta am o mică frică legată de participarea mea din partea Moldovei. Oricum, vreau să fac o pauză de pre-gătire și analiză ca mai apoi să revin cu o piesă demnă și de finala europeană pentru că una e să treci de preselecţia naţională și alta e să reușești

minutul din boxe

să iei și un loc bun acolo, pe sce-na mare. Pînă la urmă Eurovisio-nul este subiectiv, fiind lipsit de o reţetă de succes. De ce crezi că în ulti-mul timp ai fost invitat să partici la mai multe reality show-uri? Faptul că ești solicitat de anumite emisiuni nu înseamnă decît că organizatorii acestora sînt interesaţi de participarea ta pentru că ar avea încredere în potenţialul tău de a le aduce un capital de imagine și de a le crește raitingul, ceea ce mă face să am o atitudine pozitivă faţă de această idee. Plus la asta, toate emisiunile în care am par-

minutul din boxe26

ticipat au fost de natură carita-bilă, cu scopul deci de a ajuta persoane sau chiar întregi fami-lii defavorizate, iar eu cred că e bine ca o persoană publică să-şi folosească imaginea pentru o cauză nobilă.

Ce amintiri, sentimente, re-laţii te leagă de „Dansez pen-tru tine”, “Serviţi, vă rog”? Numai amintiri frumoase, deși de fiecare dată efortul a fost ma-xim atît din punct de vedere fizic, cît și moral și am depus foarte multă muncă. Pentru o persoa-nă nepregătită e destul de greu să abordeze mai multe stiluri de dans cu repetiţii de dimineaţă pînă noaptea. Pînă la urmă a meritat.

În cadrul acestor emisi-uni ai rămas surprinzător de firesc.Cum îţi reușește și cît de important este acest lu-cru în domeniul respectiv? În general, pentru orice artist este important să ramînă firesc, in-diferent de succesul obţinut, în caz contrar publicul va sesiza imedi-at diferenţa. Mi se pare normal să ramîn stabil din acest punct de vedere pentru că doar aşa te faci prieten cu publicul. Fiţele și ipocri-zia mi se par o abordare greșită a conceptului de vedetă.

Și tot în cadrul acestor emisiuni am observat că ai o relaţie deosebită cu fa-

milia ta, în special cu tata? Ai simţit susţinerea fami-liei în toată această peri-oadă de provocări? Absolut în toate activităţile în care am fost implicat am fost suţinut la maxim de familia mea, fapt pe care îl apreciez enorm. Chiar dacă am fost la sute de km depărtare, sufletește am fost intodeauna uniţi și am reușit să păstrăm acea căl-dura firească, indispensabilă unei familii.Tata îmi este cel mai mare critic și juriu, nu scapă nicio apari-ţie publică de a mea și nu ezită să-mi facă observaţii sau să-mi dea sfaturi dacă e cazul.Tot de la el am moștenit calitatea asta, dacă o pot numi astfel, autocritică: nu-mi pla-

ce să mă uit la înregistrările mele video, la interviuri și la emisiuni în care apar pentru că de fiecare dată găsesc anumite neajunsuri. Îmi revăd concertele doar pentru a-mi analiza prestaţia.

Cît de mult te-a schim-bat șederea și activitatea în București? La început mi-a fost des-tul de greu pentru că în com-paraţie cu Chișinăul care este mai mic, mai cald și mai liniștit, Bucureștiul este foarte agitat. Oboseam repede și nu puteam să mă obișnuiesc cu ritmul de viaţă impus de interviuri, ședinţe foto și înregistrări. Cu timpul m-am adaptat legilor vieţii publice, deși nu pot să zic că sunt mare fan al petrecerilor mondene și le evit cît pot de mult pentru că nu mă simt în largul meu acolo unde e foarte multă lume ipocrită care parcă îmi absoarbe energia. E bine din cînd în cînd să le frecventezi ca să ţi se mai facă o poză, să mai comunici cu lumea, important e să nu exagerezi.

În cadrul Zilelor culturii și limbii române ai concer-tat la Chișinău. Cum ţi se pare publicul de acasă în comparaţie cu cel de aco-lo? Cum ai fost primit? Ca de obicei acasă e cel mai bine. Publicul de la Chișinău, considerat cald, receptiv, mereu pregătit pentru dialog, este lă-udat de toţi artiștii români care vin aici. M-am simţit foarte bine, oamenii au dansat și au cîntat. Cel mai mare cadou pentru un artist este publicul care îi savu-rează prestaţia scenică.

Cu cine ai colaborat la ultimul tău single “I don’t wanna miss you” ? Cum au decurs filmările videocli-pului? Piesa a fost înregistrată îm-preună cu Keo cu care m-am întîlnit și am discutat despre o eventuală colaborare la afterpar-

ty-ul Eurovisionului. Rezultatul a fost piesa respectivă care după părerea multora are un sound mai diferit, din afară. Am filmat clipul la Budapesta. Filmările au durat doar o zi pentru că am muncit alături de o echipă foarte bună de adevăraţi profesioniști, iar conceptul este legat de un joc de-a șoarecele și pisica – un fel de joc al dragostei.

Vii mai rar pe acasă...Cum regăseşti Chişinăul de fiecare dată? Nu reușesc să vin prea des deoarece am programul foarte încărcat, dar de fiecare dată îl găsesc la fel de frumos, la fel de liniștit, la fel de cald, la fel de primitor, la fel de acasă...

text » Gabi Volociucfoto » Roman Rybaleovţinute » Benetton, Sisley

locaţie » Şcoala Repu-bl icană special izată în hepism ş i în pent-at lon modern tel.: (+373 22) 46 84 12, (+373 22) 46 84 12, (+373) 69 99 72 144

minutul din boxe28 minutul din boxe

minut în oglindă

Ultimele date furnizate de către Poliţia Rutieră vorbesc despre ma-jorarea numărului de accidente cu implicarea microbuzelor, iar opi-nia publică se plînge tot mai des de condiţiile de circulaţie aproape insuportabile ale acestora. Din 44

de accidente rutiere care au avut loc de la începutul anului curent cu im-plicarea microbuzelor, 38 au avut loc din vina şoferilor. Astfel, în urma de-ciziei Primăriei, începînd cu data de

16 septembrie conducătorii auto de maxi taxi de pe rutele municipale vor fi nevoiţi să renunţe în timpul cursei la fumat, la posturile de radio pre-ferate şi la telefonul mobil. De ase-menea va fi stabilit numărul maxim de pasageri care pot fi transportaţi în picioare şi un grafic de lucru care va fi afişat în fiecare unitate de trans-port. De acum nu veţi mai fi nevoiţi să inhalaţi fumul de ţigară şi hiturile chansonului rusesc!

gata cu chanson-ul!

Moldova, ai Universitate!Universităţile din Moldova au intrat pentru prima dată în clasamentul The Academic Ranking of World Universi-ties. Clasamentul este reali-zat de Cybermetrics Lab din Spania pe baza conţinutului

web generat de universităţi şi de relevanţa acestui conţinut,

măsurat în numărul de linkuri ex-terne spre universitate.

Primul loc în clasament îl ocupă SUA, 17 din-tre primele 19 universităţi sunt americane. Celebra Universitate Cambridge de exemplu, ocupă doar poziţia 20. Pe primele trei locuri se situează Harvard, Stanford şi University of California, Berkeley. Ungaria, Cehia, Polonia şi

unele ţări Baltice au cel puţin o institu-ţie de învăţământ superior competitivă la nivel mondial. Din Universităţile basarabene înt-îietatea este deţinută de Universitatea Tehnică din Moldova care ocupă locul 3315, urmată de ASEM – 3421, USM – 4525, ULIM – 5765, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemi-ţanu – 6439 şi Universitatea antropolo-gica – 11341. Clasamentul The Academic Ranking of World Universities este alcătuit în funcţie de numărul absolvenţilor care au câştigat premiul Nobel, premiul Fi-elds Medal şi numărul de studii publi-cate în revistele ştiinţifice relevante.

În perioada 16-22 septembrie, avem ocazia de a viziona filmul „Nuntă în Ba-sarabia”, în regia românului Napoleon Helmis. Pelicula va rula în premieră la Chişinău începând cu 16 septembrie în incinta Centrului Cultural „Gaudeamus”. Filmul a fost realizat în urma unei copro-ducţii Moldova-România-Luxemburg.“Nuntă în Basarabia” prezintă povestea unui dirijor din Bucureşti şi a unei pianis-te din Chişinău, care s-au căsătorit re-cent în România. Cei doi sunt nevoiţi să mai facă o nuntă, în Basarabia, sperând să adune din darul de nuntă banii pen-tru procurarea unui apartament. Situaţia

devine tensionată din motivul di-ferenţei de obiceiuri şi tradiţii, iar tinerii înţeleg la un moment dat că ar putea să-şi piardă iubirea din această cauză. Filmul este o producţie a studi-ourilor „Mediana Communication” Timişoara, „OWH Studio” Chişinău şi „Donat Etienne” Luxemburg. În rolurile principale apar Vlad Lo-gigan, Victoria Bobu, Constantin Florescu, Igor Chistol şi alţii. Pe-licula a obţinut Premiul Special al Juriului la Festivalul „Black Nights” de la Tallinn, Estonia.

în sezonul nunţilor vizionăm “Nuntă în Basarabia”

text » Gonzo

text » Gonzo

text » Gabi Volociuc

minutul de panoramă30 minutul de panoramă

Cum te-ai decis să faci arhitectură? De ce ai ales Bucureştiul, şi cît de greu a fost să intri la facultate? Dintotdeauna am avut o mare predilec-ţie pentru lucruri făcute manual. În perioa-da liceului am făcut navo/aero modelism, machetare, şi mereu mă gîndeam cum aş putea să combin toate aceste pasiuni. Avîndu-l alături pe tatăl meu, care este sculptor, mi-am dorit să merg mai departe şi am ales arhitectura, pentru că reprezin-tă combinaţia perfectă dintre imaginaţie, formă şi spaţiu. Provocarea a constat în faptul că e un teren absolut nou, iar Uni-versitatea de Arhitectura si Urbanism “Ion Mincu” m-a încîntat din momentul în care i-am călcat pragul, fiind spectaculoasă prin ateliere generoase, curţi interioare, proiecte şi machete ale marilor arhitecţi de pe holurile facultăţii. Anul în care am intrat eu (2002) a fost primul an în care s-au dat 12 locuri cu bursă pentru studenţii basarabeni, noi fiind 13 la număr; în primii ani de facultate am avut ghinionul să fiu pe locul 13, cel cu taxă, lucru care m-a motivat ulterior sa am rezultate bune.

Vitalie Cataraga:

Cum au decurs studiile la Universitatea “Ion Mincu”? Ai avut sprijinul profesorilor pentru a putea să te implici atît de repede în activitatea profesională, imediat dupa facultate? Primii ani am stat la căminul Arhitec-turii în cameră cu colegi din anii supe-riori, care m-au iniţiat în domeniu, căci arhitectura nu constă doar din procesul de creaţie, mai erau şi o serie de materii fixe (matematică, geometrie descriptivă, studiul fomei şi multe altele). Cu profesorii a fost o relaţie mai mult de simpatie deoarece, avînd în vedere faptul că am venit din alt mediu, eram exotic pentru ei. Eu mi-am susţinut di-ploma la unul din cei mai bine cotaţi ar-chitecţi din Romînia la ora actuală, Dorin Ştefan, care la vîrsta de 60 de ani aduce mereu lucruri noi în arhitectura româ-nească, iar pentru studenţi e un fel de guru. La o săptămînă de la susţinerea proiectului de diplomă în anul 2008, care a avut ca temă “Extinderea şi restaura-rea Conservatorului din str. Al.Mateevici – Chisinau” m-am angajat la lucru, fără vreo susţinere din partea profesorilor.

La cei 26 de ani ai săi, tînărul arhitect Vitalie Cataraga îşi defineşte clar scopurile şi merge ferm spre acestea. El este unul din arhitecţii Monu-mentului Libertăţii, unul din participanţii remarcabili ai concursului pen-tru monumentul lui Grigore Vieru, iar acum este ocupat de construirea noului sediu al Ambasadei SUA în Bucureşti. Tinde să spargă clişeele arhitecturii şi să devină un trend setter local.

“Ideea Monumentului Libertăţii a fost ca un flash care s-a aprins şi m-a orbit!”

text » Elena Zbârnea

Tu ai fost unul dintre arhitecţii- autori ai proiectului Monumentului Libertaţii, care urmează să fie instalat în faţa parlamentu-lui nostru. Se ştie că de obicei la un monu-ment lucrează un sculptor şi un architect, în ce măsură au fost implicaţi ceilalţi doi arhitecţi? În general, într-o echipă se întîmplă că cineva propune o idee, iar restul se mulea-ză pe acestă idee şi dezvoltă proiectul. Am lucrat cu colegii mei de facultate şi bunii mei prieteni Sergiu Andriuţă şi Gorea An-drei, basarabeni şi ei, care s-au implicat la fel de mult în acest proiect Toti trei am ţi-nut la ideea de a face o prezentare foarte bună a proiectului, susţinută de doua ma-chete pentru ambele variante ale lui. Par-ticiparea noastră a fost probabil şi o ches-tie de orgoliu, cu toţii am fost marcaţi de evenimentele din 7 aprilie şi prin această participare am simţit că am contribuit cu ceva. Cu siguranţă, fiecăruia dintre noi îi aparţine o parte din acest proiect.

Acest monument e asemenea unui obiect urban sau unei instalaţii. De unde a pornit ideea, el fiind unul foarte diferit de toate monumentele din Chişinău? Această idee mi-a venit ca un flash, care s-a aprins şi m-a orbit! De fapt, nu mă inte-resa atît să găsesc o imagine, cît sa creez un spaţiu, care să-ţi provoace anumite sen-timente, în care să ai o trăire. Ideea de bază a fost să simţi un sentiment de rece, şi poate chiar să te simţi un pic claustrofob. Am vrut să fac un obiect transparent care sa nu cre-eze o barieră vizuala şi nici fizică, am căutat să fac un obiect care să pară efemer. Materialul din care va fi făcut monumentul este un material nou pentru RM, se numeste COR-TEN, si urmează să fie adus din China, acest metal are o proprietate specială de a rezista în timp şi de a păstra aspectul exte-rior de metal corodat, de la şiroaiele de apă, metaforic vorbind metalul va plînge. Am mers pe ideea de cruce, crucea fiind simbol al creştinătaţii, orientată după canoanele ortodoxe pe axa E-V, care compoziţional s-a integrat oblic faţă de contextul clădirilor existente de origine socialistă. Şi încă un de-taliu interesant: am făcut un studiu de înso-rire, toate cele 12 panouri ale monumentului vor avea în partea superioară cîte o placă

din inox, iar în faţa treptelor monumentului vom pune un disc de bronz care va indica ora şi poziţia privitorului. Dacă vei sta la ora 13, pe 7 aprilie se vor aprinde toate cele 12 plăci de către razele solare, simbolic vor-bind, ca 12 lumînări, care vor orbi cu lumina lor. Pe panouri vor fi inscripţii care prezintă o desfăşurare a evenimentelor din acea data luate de pe twitter. Eu cred că vom depă-şi anumite bariere acceptînd un asemenea monument!

De ce lucrul la acest monument întîrzie să înceapă? Dacă ar depinde de mine aş putea să dau un răspuns coerent, dar probabil pro-blemele sociale sînt mult mai importante: referendumuri, alegeri. Am vorbit şi cu ministrul Culturii, dar toţi dau tot felul de răspunsuri evazive, că nu azi, ci mîine, hai să mai aşteptăm un pic, de fapt mingea e în terenul lor, noi am făcut un megaefort, oferindu-le toată informaţia de care ar tre-bui să dispună pentru a începe lucrările, chiar şi un grafic estimativ în timp.

33minutul de artăminutul de artă

Printre ultimele lucrări ale tale se numă-ră proiectul monumentului lui Grigore Vie-ru, povesteşte-ne despre el. Eu nu sînt adeptul sculpturii la modul cla-sic! Sculptura urbană nu trebuie să mai aibă soclu, trebuie să renunţăm odată la sculptu-ra pusă pe piedestal, noi nu avem nevoie de trofee! În New York, ca şi în multe alte oraşe, sculptura stă pe trotuar în spaţiul public, ea poate fi atinsă, prin ea poţi să te plimbi, este oarecum participativă. Bazîndu-mă pe aces-te idei am zis că vom transforma parcarea de pe bulevardul Grigore Vieru într-o piaţă! Vom crea o platformă pe diferite niveluri, cu bănci şi scaune, care să adune oameni, iar acest joc de volume să creeze în final por-tretul lui Grigore Vieru. Imaginea poetului va fi pixelată, distorsionată, deconstructivistă. Cu toţii îl ţinem minte în ultimii ani de viaţă, eu însă vreau să-i redau un portret cosmic. Nu mă interesează să cîştig fiecare concurs, vreau doar să arăt că se poate şi altfel, şi dacă reuşesc să trezesc interes consider că misiunea a fost îndeplinită!

Care sînt reperele tale în arhitectură, şi ce arhitecţi apreciezi în mod deosebit? Mi-e greu să îi enumăr pentru că sînt prea mulţi şi fiecare dintre ei mă încăntă prin ceva anume, dacă e să dau cîteva nume ar fi: Aires Mateus, Eduardo Souto de Moura, Alvaro Siza, Carlos Ferrater. Îmi plac arhi-tecţii care lucrează cu forme primare, foarte simple, care au uitat demult noţiunea orna-mentului, pentru care nu contează estetica compoziţiei. Eu încerc să depăşesc noţiunea de academism, de chestia asta s-a ocupat

postmodernismul, şi moderniştii au inven-tat deja toate formele posibile de expresie a lui. Eu mă axez pe lucrul cu spaţiul, forma ar trebui să-şi piardă noţiunea de formă ca şi abordare estetică. La noi există problema goanei după imagine, partea cea mai ego-istă a unui arhitect este că el se străduie să facă o casă frumoasă pe exterior, şi să dis-trugă ce se întîmplă în interiorul ei, spaţiul acela pierzîndu-şi coerenţa.

Ce părere ai tu despre clădirile nou-con-struite care au împînzit Chişinăul şi cum ai vedea îmbunătăţirea peisajului urban al capitalei noastre? Eu cred că dacă nu se va face un regula-ment urbanistic foarte strict, şi anume pentru centrul istoric al Chişinăului, riscăm ca în 50 de ani să nu mai avem oraş, o să trăim de fapt într-un amalgam de clădiri, într-un oraş în care strada o să-şi piardă sensul. Se vor ridica tot felul de mastodonţi şi vom avea în cele din urmă o adunătură de forme, iar oraşul va dis-părea.

Care sînt aspiraţiile tale de viitor? Ca orice arhitect şi începător în domeniu, vreau să am propriul birou de proiectare. Dar asta vine odată cu timpul, mai întîi îţi faci un nume şi atragi clienţi. Nu vreau să devin o victimă a clientului şi să fac prostituţie pro-fesională, arhitectul trebuie să fie şi psiholog, pentru a face o casă trebuie să cunoşti nevoile şi necesităţile clientului tău. Trebuie să fii con-ştient că făcînd o casă în care clientul va locui tot restul vieţii, acestă casă îi va crea anumite sentimente şi îl va provoca la anumite acţiuni.

proiect de diplomă: Extinderea Conservatorului din str. Al. Mateevici

34 minutul de artă minutul de artă

Se pare că toamna aceasta, pe lîngă tonele de vin, vom avea parte şi de multe tone de sînge - sînge pompat pe marile ecrane de continuarea francizei maniacale SAW. Action-horror-ul SAW a ajuns la episodul 7, care, conform ultimelor tendinţe cinematografice va fi realizat în tehnologia 3D. Ca de obicei vom avea parte de o istorie înfricoşătoare cu capcane diabolice întinse de un geniu întunecat. Pasionaţii de mezeluri sînt aşteptaţi în cinematografe din octombrie.

Kevin Greutertsaw

Odată cu apariţia neorealismului românesc cinematografic, cineaştii ro-mâni au devenit răsfăţaţii mai tuturor festivalurilor de prestigiu. Se pare că realismul dur, static şi sec a scos filmul românesc din “gaura neagră” în care se afla ultimele decenii. Corneliu Porumboiu face parte şi el din pleiada neorealiştilor români - “Poliţist, adjectiv” ultimul film semnat de acesta, a impresionat cineaştii din toată lumea şi s-a ales cu cîteva premii solide, printre care premiul FIPRE-SCI şi Un Certain Regard la Festivalul din Cannes 2009. Subiectul prezintă relaţiile complicate dintre lege şi om într-o ţară (Ro-mânia) care, deşi este membru de drept al Uniunii Europene, mai are de lucrat mult pînă a şterge în totalitate rămăşiţile modului de gîndire sovietic. Un film complicat la prima vedere, însă care cu siguranţă va pune multe semne de întrebare şi conaţionalilor noştri.

Corneliu Porumboiu poliţist, adjectiv

David Fincher, autorul celebrelor filme “Seven” şi „Fight Club”, revine toamna aceasta cu o peliculă despre apariţia şi evoluţia reţelelor de socializare, şi în spe-cial facebook. Subiectul filmului ne duce în îndepărtatul 2003, într-o cameră de cămin din Universitatea Harward unde studentul de geniu Mark Zuckerberg inventează o nouă platformă socială pentru a simplifica comunicarea cu colegii de facultate. Reţeaua (facebook) capătă tot mai multă popularitate şi ajunge în cîţiva ani la 500 milioane de utilizatori. Bineînţeles că odată cu faima şi banii apar şi problemele personale cu multiple complicaţii. Un motiv excelent de a boicota facebook-ul în luna octombrie şi de a merge la film.

David Fincherthe social network

minutul de filmtext » Gonzo

Bucătăria este centrul casei şi reflectă în totalitate perso-nalitatea principalului utilizator al său. Dacă în trecut ea repre-zenta doar un loc pentru prepa-rarea mîncării, astăzi a devenit centrul locuinţei. Anume aceas-tă încăpere adună de cîteva ori pe zi toţi membrii familiei, este locul de luare a deciziilor, şi nu în ultimul rînd, atelierul artistic al unei gospodine. O femeie casnică petrece în bucătărie în medie 4-5 ore pe zi, ceea ce ar însemna 139 de ore pe lună şi 68 de zile dintr-un an. Dacă ne-am gîndi uneori la acest lucru probabil am oferi mai multă atenţie acestui spa-ţiu. Mărimea şi stilul bucătăriei trebuie să corespundă în tota-litate stilului de viaţă al familiei posesoare. Trebuie să fim atenţi la felul cum ea este echipată şi mobilată. Vă propun să examinăm de-taliat posibilităţile de amplasare a bucătărei. Vom diviza bucătăria în două zone: cea de preparare a mîncării, depozitarea produse-lor şi cea de servire a mesei. -Dacă suprafaţa este limita-tă se recomandă ca bucătăria să fie amplasată liniar. În aşa tip de sistematizare sînt de pre-ferat aparatele electrocasnice încorporabile şi se amplasează de-a lungul unui perete, lăsînd

celălalt perete pentru o masă, iar, dacă spaţiul nu vă permite asta, optaţi pentru o masă de-montabilă. Această modalitate de amplasare a bucătăriei este optimă în cazul unui număr re-dus de locuitori ai casei. -O altă modaliatte de ampla-sare a bucătăriei este pe două linii. Astfel aragazul, chiuveta, şi spaţiul de lucru se află de-a lun-gul unui perete, iar pe cealaltă parte se amplaseaza frigiderul, aparatele electrocasnice şi dula-purile. La acest mod de amplasa-re trebuie să fim atenţi la distanţa între cele două linii, care trebuie să fie mai mică de 1,2 metri, în caz contrar spaţiul pentru trecere va fi prea mic şi vă va crea discon-fort. Dar nici o distanţă prea mare nu este binevenită, deoarece veţi face miscări in plus deplasîndu-vă dintr-o zonă în alta. -În cazul în care aveţi o bu-cătărie pătrată, varianta optimă de amenajare a spaţiului ar fi în forma literei L. Astfel veţi îmbi-na zona de preparare a mîncării, zona de depozitare şi aparatele electrocasnice în colţul bucătă-riei, în aşa fel căpătînd spaţiu pentru amplasarea mesei. -Incă o variantă de amenaja-re ar fi amplasarea mobilierului în forma literei U, ocupînd inte-gral laturile a trei pereţi. -Iar dacă vă număraţi printre norocoşii care se bucură de o

bucătărie spaţioasă vă propun să optaţi pentru o bucătarie in-sulară sau în formă de peninsu-lă. În prima variană aragazul şi spaţiul de muncă sînt integrate într-un singur mobilier. Iar în cea de-a doua variantă elementul central este combinat cu bucă-taria in sine. Încă unul din elementele cele mai importante în amenajarea unei bucătării îl reprezintă faţa-da sau aşa numitul front, anume ea formează imaginea interio-rului. Cele mai răspîndite ma-teriale pentru confecţionarea frontului sînt MDF (placa fibro-lemnoasă), PAL(placa aglome-rata lemnoasa), lemnul masiv şi materiale recent aparute cum ar fi sticla şi aluminiul. Materi-alele si tehnologiile inovative ne permit astăzi să creăm cele mai neaşteptate combinaţii pentru propriul nostru confort. Există o greşeală comună în amenajarea bucătăriei, cînd pentru a reduce costurile iniţi-ale, renunţăm la multe sisteme care în final ne-ar face viaţa mai uşoară. În timp vom constata că lucrurile la care am renunţat sînt absolut indispensabile.

locul acţiunii, bucătăria

text » Nata Belousov

minutul DECOnfort

Pe întîi septembrie am fost mîndră. Și n-am fost mîndră de aceleași mirese cu rochii din paiete, sportivi în training sau salvamari în ber-mude pe care i-am regăsit pe holurile înaltei instituţii de învăţămînt în care îmi fac studiile, am fost mîndră de niște tineri care s-au am-biţionat tocmai în timpuri de instabilitate și criză de identitate să or-ganizeze la Chișinău un eveniment cultural sută la sută romanesc. Pe parcursul a trei ani Organizaţia Studenţilor Basarabeni a organizat la București festivalul Zilele Basarabiei, un proiect care s-a bucurat de succes, dar și de nevoia de a crea un analog acasă, peste Prut. Astfel, în colaborare cu Institutul Cultural Român, pe 1 septembrie în scuarul Teatrului de Operă și Balet din capitală a avut loc un concert deOS-Bit, în cadrul căruia spectatorii au ascultat muzică și au savurat cul-tura noastră comună într-o intensă simţire românească. Chiar dacă potrivit lui Vlad Durnea, președintele OSB, iniţiatorii acestui concert au întîlnit multe obstacole în organizare, începînd cu autorizaţiile de la poliţie și terminînd cu aprobările pentru conectarea la curent elec-tric, în final totul a decurs minunat și cei aproximativ 7000 de spec-tatori au fost satisfăcuţi la maxim de prestaţiile trupelor și artiștilor precum Cătălin Josan, Studio One, Snails, Gîndul Mîţei, Șuie Paparu-de și, desigur, Phoenix. Există evenimente despre care trebuie să vă povestim cu lux de amănunte ca să le apreciaţi valoarea, totuși, în acest caz pozele sînt cele care vorbesc.

concert deOSBitconcert

deOSBit

text » Gabi Volociucfoto » Victor Garştea

În plin septembrie, Shopping MallDova a fost gazda celui mai exotic eveniment automobilistic al anului. Vizitatorii centrului comercial au putut admira la parter automobile valoroase, unice, adevărate bijuterii pe patru roţi, reunite în trei segmente exclusi-viste: tuning auto, maşini de epocă şi maşini sport. Automobilele de raliu, participante la campionate şi concur-suri internaţionale, maşinile tunate, participante şi medaliate la campionatele de Dragracing, printre care şi cîştigătoarea Cam-pionatului Central-European de Accelerare 2010, maşini retro unice, provenind din perioada 1932-1970 au fost prezentate spre deliciul publicului la Shopping MallDova.

Show exotic de maşini la Shopping MallDova

minut în obiectiv

26 septembrieJazz café 44ABRACADABRA ora 21:00 Intrare liberă

27 septembrie

Filarmonica Naţională “S. Lunchevici”Fest. Int. RahmaninovRecital de pian- Gin-taras Janusevicius – Lituania ora 18.00

27 Septembrie Jazz cafeJAZZ JAM SESSION Ora 22:00Intrare liberă

29 septembrieFilarmonica Naţională “S. Lunchevici”Deschiderea Stagiunii 2010-2011Festivalul Interna-ţional Serghei Rah-maninov Vocaliza de Toamnăora 18.00

29 septembrie Sala cu orgăRomanian Piano TrioOra 19:30

30 septembrieFilarmonica Naţională “S. Lunchevici”Fest. Int. RahmaninovRecital de piano - duo -Anatolie Lapicus

Agenda evenimentelor din Chişinău

15 septembrie – 15 octombrie

17 septembrieJazz cafe 44BopLounge ora 22:00 Intrare liberă

Palatul NaţionalOmagierea Mariei BiesuOra 17:00

21 septembrieSala cu OrgăInaugurarea stagiunii 2010-2011, O seară de Bethoven Ora 19:00

24 septembrieFilarmonica Naţională “S. Lunchevici”Fest. Int. RahmaninovConcert simfonicOra 18.00

Jazz cafe 44BopLoungeora 22:00 Intrare liberă

25 septembrieJazz café 44Cool&Django Ora 22:00 Intrare liberă

25 septembrieSala cu orgăConcert de camerăAnnette Isserlis, Ken Aiso, Howard MoodyOra 18:00

26 septembrieFilarmonica Naţională “S. Lunchevici”Fest. Int. RahmaninovRecital de pian- Mari-ana Izman – Olandaora 18:00

– Iurie Mahoviciora 18.00

1 octombrie Sala cu OrgăRegina Vioară-inau-gurarea festivaluluiOra 19:00

2 octombrie Filarmonica Nationala “S. Lunchevici”Fest. Int. RahmaninovConcert vocal - sim-fonicora 18:00

Sala cu OrgăRegina VioarăOra 18:00

3 octombrieTeatrul National de Opera si BaletLacul Lebedelor- P. Ceaikovskiora16:00

3 octombrieSala cu OrgăRegina Vioară- închi-derea festivaluluiora 18:00

4 octombrieFilarmonica Nationala “S. Lunchevici”Fest. Int. RahmaninovSeară de romanţeora 18.00

6 octombrieFilarmonica Nationala

“S. Lunchevici”Fest. Int. RahmaninovConcert cameralSala Mică 18.00

Sala cu OrgăConcert de camerăOra 18:00

7 octombrie Sala cu OrgăConcert de muzică coralăOra 18:00

8 octombrieFilarmonica Nationala “S. Lunchevici”Fest. Int. RahmaninovConcert simfonicora 18:00

Sala cu OrgăCîntecul Rusesc în MoldovaOra 18:00

Expoziţie Furniture, Moldexpo 22-26 septembrie

Expoziţie Security Moldexpo 22-25 septembrie

Expoziţie Ethno Jazz Festival Moldexpo 23-26 septembrie

Expoziţie Auto Market Moldexpo 30 septembrie-3 octombrie

Expoziţia personală a artistului plastic Yuristanbek Shygaev, Kîrgîzstan (pictură)Muzeul Naţional de Artă al Moldovei 30- 17 octombrie

Expoziţie personală Dimitrie Peicev (pictură)Muzeul Naţional de Artă al Moldovei 7- 26 septembrieExpoziţie de pictură “Veşnicia s-a născut la sat”Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală 17 septembrie - 5 noiembrie

Expoziţii

agenda evenimentelor

horoscop 15 septembrie – 15 octombrie

leuE momentul să-ţi organizezi finanţele, iar, dacă nu te descurci, cere aju-torul unui profesionist. În perioada asta vei avea multe idei bune care cu siguranţă trebuie puse în practică. Chiar dacă ești concentrat să dai randament la locul de muncă, lucrurile merg bine și pe plan amoros, ceea ce îţi dă o stare generală de calm și bine.

fecioarăE perioada în care îţi atingi unele scopuri și ești mulţumit de tine. Acum îţi dai seama ca trebuie să-ţi modifici ușor stilul de viaţă și să acorzi prioritate sănătăţii tale. Partenerul de viaţă îţi va face surprize placute, iar dacă ești singur, la o petrecere sau un eveniment artistic s-ar putea să te îndrăgostești la prima vedere de o persoana compatibilă cu caracterul tău.

taurSe pare că influenţa din Fecioară îţi aduce luna asta organizare și control în tot ce ţi se întîmplă. E momentul ideal să închei noi contracte și să-ţi dezvolţi afacerile, iar dacă erai în căutare, acum vei găsi persoana po-trivită care să te ajute cu treburile casnice. La început de octombrie ești plin de afecţiune, însă nu te mulţumești doar să dai, ci o vrei dublu înapoi – ai grijă să nu creezi tensiuni fără motiv

gemeniViaţa amoroasă e plină de contradicţii: ba crezi că e ideală, ba îţi pierzi convingerea că ești l îngă persoana potrivită. Ar putea dura vreo 2-3 săptămîni, dar în octombrie îţi vei limpezi gîndurile și vei lua decizia corectă. La muncă mergi fără entuziasm, mai ales că des-coperi că ai mai mulţi bani decît credeai și apare ispita să-i cheltui pe toţi cît mai repede – ai grijă!

rac Cariera ta e ameninţată acum de probleme neprevăzute, dar se pare că acestea îţi creează de fapt noi oportunităţi care în timp îţi vor aduce succes. Este o perioadă foarte productivă pentru cei cu preo-cupări artistice, iar răsplata financiară nu întîrzie. Pentru că iţi merge bine, ești drăgăstos și atent cu cei dragi, care vor aprecia și se vor molipsi de buna ta dispoziţie.

42 minutul de horoscop

text » Daria Preda

berbec A doua jumătate a lunii septembrie ar putea să-ţi aducă probleme care se vor rezolva abia în noiembrie - decembrie, așa că nu te lăsa darîmat de ceea ce nu poţi controla acum, mai bine amînă-le și pentru început de octombrie găsește-ţi ocupaţii distractive: o călătorie sau măcar un week-end în afara orașului cu prietenii ori persoana dragă.

minutul de horoscop

balanţăEști atrăgător, magnetic, toţi îţi cerșesc atenţia și primești numeroase propuneri, dar precauţia ta legendară nu-ţi permite să te arunci cu capul înainte în relaţii trecătoare sau fără viitor. În carieră treci la o nouă etapă sortită progresului, însă vei avea nevoie de foarte multă energie și per-severenţă ca să reușești.

peştiiEști puţin nehotarît și te subestimezi, iar tot ce se întîmplă în jurul tău îţi pare haotic și de necontrolat. Fă un pas inapoi, relaxeaza-te și respiră adînc – vei vedea un cu totul alt peisaj, supus ţie și ușor de manevrat! Ocupat de problemele personale, nu uita de promisiunea făcută unui bun prieten, pe care va trebui s-o onorezi.

vărsătorFie că ai un bilet cîștigător la loterie sau ai încheiat o afacere impor-tantă, rezultatul financiar al acestei perioade se anunţă a fi mai mult decît satisfăcător! Norocul nu te oclolește nici pe plan sentimental, căci partenerul de viaţă te înconjoară cu dragoste și afecţiune, dar nu uita sa dai și tu înapoi!

capricornComunicarea și întelegerea au ajuns, în sfîrșit, și în casa ta! Nimic nu mai pare prea complicat sau irezolvabil. În viaţa amoroasă nu se anunţă schimbări, lucrurile rămîn la fel. După o perioadă plină de stres și mari eforturi îţi regăsești echilibrul și armonia, ai mai mult timp să te relaxezi, ceea ce nu poate avea decît un impact pozitiv asupra sănătăţii tale.

săgetătorDorinţa de a-ţi consolida reputaţia de persoană de încredere și capabilă din punct de vedere profesional te va ţine în priză și vei lucra mai mult ca niciodată. Devii mai materialist și găsești metode eficiente de a-ţi mări bugetul. Ai grijă, însă, pentru că pierzi din sensibilitate și riști să-ţi rănești partenerul de viaţă!

scorpionE timpul să-ţi revizuiești sistemul valoric și ţelurile propuse printr-o abordare mai realistă, căci altfel riști să pierzi timpul luptînd cu morile de vînt sau vînînd elefanţi roz. Dacă ţi se oferă posibilitatea să te implici într-un proiect comun, acceptă imediat, e ceea de ce ai nevoie. Viaţa de cuplu este plină de dragoste și erotism, iar începutul lui octombrie se anunţă foarte pasional!

43minutul de horoscop

str. N. Dimo, 1/1tel.: (+373) 68 600 848 (+373 22) 44 19 81

Teatrul “Satiricus”str. Eminescu, 55tel.: (+373 22) 20 28 90

str. N. Dimo, 1/1tel.: (+373) 68 600 848 (+373 22) 44 19 81

Teatrul “Satiricus”str. Eminescu, 55tel.: (+373 22) 20 28 90

Shopping MallDovastr. Arborilor, 21tel.: (+373 22) 60 32 55

LeoGrandstr. Mit. Varlaam, 77 tel.: (+373 22) 20 12 01 (+373) 79 40 92 18

Contactează-ne: contact@15minute.md, tel.: (+373 22) 92 90 15sau Ana Irina Toma: 060070888, Irina Tolstousov: 060029090, Nazilea Ismailov 060066800,

str. Arborilor, 21, et. 4Shopping MallDova(+373) 601 601 11www.dontaco.md