www.15minute.mdstr. Grigore Vieru 22/2, bir. 15

Director, redactor șef

Elena Zbârnea elena.zbarnea@revista15minute.com

Director de marketing

Sergiu ŢurcanuSergiu.turcanu@revista15minute.com

Manageri publicitate

Ana Irina TomaAnairina.toma@revista15minute.com

Nazilea IsmailovNazilea.ismailov@revista15minute.com

Irina TolstousovIrina.tolstousov@revista15minute.com

Jurnaliști

Victoria ŢurcanGabi VolociucMarin BasabFotografi

Dumitru DoruFlorin TăbîrţăAlex UstinDan GuţuRoman DulceTraian ŢurcanuTiraj

7000 exemplareTipar

Bons Offices

Toate drepturile materialelor aparţin

SRL „15 minute”. Acestea nu pot fi

reproduse parţial sau în întregime, fără

aprobarea prealabilă in scris.

redacţia

Revista pe care o ţii în mînă, cu un tiraj de 7000 de

exemplare, se distribuie gratuit în majoritatea localurilor şi cele mai

importante oficii din Chişinău. Sîntem o ediţie cultural-informativă lunară din care vei putea afla întotdeauna ce se întîmplă cu noi, la noi, aici şi

acum! Dacă vrei să scriem şi despre tine,

contactează-ne!

cuprins

3cuprins

minutul tău liberghidul localurilor din Chişinău 4

minutul din boxeAlexandrina Hristov 12

minutul de shoppingtendinţele verii 2010 18

minutul de film Sex and the city 2Robin HoodCronograf 22

minutul de teatruamorul dănţuie şi joacă 23Stela Verebceanu 24

minutul de artănight of art 27

minut în oglindăai curaj... un tatuaj? 28

minutul picantbrainwash.md 30

minutul de panoramăChişinău, bucură-te ai bazin! intenţia contează let’s do it in Moldova!zburăm sau nu zburăm? 32

minutul DECOnfortspune-mi ce pat ai sa-ţi spun cine eşti 34

minut în obiectivAndreea Marin preţuieşte viaţa 35Alexandrina Hristov în concert 36vîntul din Vama Veche 37start petrecerilor estivale 38milonga party 39

minutul respiroTenerife, insula primăverii veşnice 40

minutu de noroc 42

minutul de horoscop 43

Robert’s Coffee ţine pasul cu tempoul dinamic al centrului de afaceri Skytower datorită ambianţei sale confortabile şi spaţioase, în interior şi la terasă. Aici, în afară de un sortiment larg de cafele, aveţi de ales dintr-o largă varietate de bucate cum ar fi ciorbe, salate, bucate la grătar sau paste făinoase. Robert’s Coffe e locul potrivit pentru o întîlnire de afaceri la o ceaşcă de cafea aromată într-un anturaj de şic.

Mexicul este o ţară fierbinte! Pentru a vă convinge, vă propunem meniul El Paso: tradiţionala gustare mexica-nă Fahitas, care e preparată din steak de vită la gratar ,tortile calde, sosul salsa, verdeaţă şi caşcaval. Pentru un supliment de căldură, în vasul în care se prepară fa-hitas se adaugă şi un strop de tequila arzătoare!! Asta şi multe alte picanterii culinare le găsiţi în El Paso.

Robert’s Coffee

El Paso

Str.Vlaicu Pârcălab 63, et.1 (SkyTower), tel.: (+373 22) 240 276

str. Arborilor, 21, shopping MallDova, et. 4, tel.: (+373 22) 83 69 71

str. Armeneasca 10 ,

tel.: 92 11 66

Restaurantul Trattoria della nonna cu bucătărie italiană din incinta Shopping Malldova este primul restaurant cu bar deschis pentru autoservire, un meniu amplu, la care în această vară se adaugă şi băuturi răcoritoare preparate pe loc – citronadă, limonadă, ice- tea sau compot . Gofre vieneze la desert şi un meniu aparte pentru copii

Trattoria della Nonna

str. Arborilor, 21, Shopping MallDova, et. 4,

tel.: (+373 22) 60 37 40, (+373 69) 74 74 72

minutul tău liber4 minutul tău liber

Seri de Jazz live, cu

program foarte bine or-

ganizat, bucatarie exce-

lentă, ambianţă dega-

jată, toate astea intr-un

singur local, iar dacă

vreţi să organizaţi un

banchet sînteţi bineve-

nit! O informaţie nelip-

sită de importanţă, Jazz

Cafe 44 lucrează pînă la

ultimul client!

10 piste de bowling, 6 mese de biliard, 35 de aparate de joc, darts, teren de joacă pentru copii, iar dacă vi se face foame sau aveţi poftă de un cocktail – găsiţi totul în Rock’n’Roll Bowling.

„44” Jazz Cafe

Rock’n’Roll Bowling

str. Arborilor, 21, shopping MallDova, et. 4,

tel.: (+373 22) 60 33 66

str. Albişoara, 44 (etajul 2) tel.: (+373 22) 22 44 95,

(+373) 68 10 4444, (+ 373) 79 79 4444

6 minutul tău liber

Gazetto Café, organizează în fiecare vineri petreceri tematice pentru un bun început de weekend! Iar fiecare dumincă petrecuta în Gazetto vă rezervă acţiune şi emoţii datorită jocului “Mafia” care a invadat lumea întreagă!

Dacă sînteţi genul de persoană care se ascunde de căldura zilei şi abia aşteaptă să se cufunde în atmosfera nopţilor de vară, să ştiţi că sezonul petrecerilor incendiare de vară a început deja la Decadance. Cei mai buni DJ şi MC, cocktailuri noi de vară, petreceri tematice vă aşteaptă în fiecare seară în club.

Gazetto

Decadance club

str.Kiev 16/1

tel.: (+373 22) 83 69 71

str. Albişoara 40/1,

tel.: (+373) 79 888 777

www.decadance.md

8 minutul tău liber

Dacă sînteţi genul de persoană care se ascunde de căldura zilei şi abia aşteaptă să se cufunde în atmosfera nopţilor de vară, să ştiţi că sezonul petrecerilor incendiare de vară a început deja la Decadance. Cei mai buni DJ şi MC, cocktailuri noi de vară, petreceri tematice vă aşteaptă în fiecare seară în club.

Decadance club

str. Albişoara 40/1,

tel.: (+373) 79 888 777

www.decadance.md

Petrecem timpul

împreună!

Vreţi să aflaţi cum se combină mîncarea sănătoasă cu conceptul de fast-food? Trebuie ne-apărat să intraţi la GP-ul din Mall. Aici găsiţi primul salat-bar din Chişinău, file roz la grătar, go-goşi preparate după o reţetă unică bulgărească şi alte delicii. Iar pe timp de vară se serveşte şi un ice-meniu: gogoşi cu îngheţată la 14 lei, ice-tea cu 18 lei, îngheţată cu toping la doar 9 lei şi sucuri fresh cu preţuri ce variază între 20-28 lei.

Localul care le combină pe toate! Un prînz în timp record, o întîlnire gălăgioasă cu prie-tenii, o bere, o pizza sau pauza ta de cafea! Situat în centrul oraşului, cu terasă de vară, e locul potrivit pentru a vă refu-gia de stresul de la serviciu.

Napolisstr. Arborilor, 21, shopping MallDova, et. 4,

info line: (+373 22) 843 823, (+373) 68 88 77 17

Str Gr. Vieru, bd. 6

tel.: (+373 22) 21 21 91

bd. Moscova, 20 tel.: (+373 22) 32 95 45

GP10 minutul tău liber

Prima dată am văzut-o în 2005 în filmul documentar „Trois femmes de Moldavie”, al lui -Paul Cuzuioc. Mai tîrziu, am redescoperit-o pe youtube şi i-am îndrăgit creaţia toată - şi cea cîntată, şi cea pictată. Ea este fata care n-a obosit să meargă pe jos, să caute printre flori, printre munţi şi stele, să picteze fete cu ochi mari şi păsări în plete, cu iepuraşi în braţe şi cărăbuşi în palme. E stabilită la Bucureşti, unde adună săli pline de public care-i cunosc pe de rost reperto-riul. Din păcate, e mai rar pe-aici. Şi ca mulţi alţi basarabeni talentaţi, a trebuit să plece de acasă ca mai apoi să devină cunoscută şi aşteptată în concerte.Acum un an a apărut primul ei album „Om de lut”. Faceţi cunoştinţă - Alexandrina Hristov!in

terv

iu Prima dată am văzut-o în 2005 în filmul documentar „Trois femmes de Moldavie”, al lui -Paul Cuzuioc. Mai tîrziu, am redescoperit-o pe youtube şi i-am îndrăgit creaţia toată - şi cea cîntată, şi cea pictată. Ea este fata care n-a obosit să meargă pe jos, să caute printre flori, printre munţi şi stele, să picteze fete cu ochi mari şi păsări în plete, cu iepuraşi în braţe şi cărăbuşi în palme. E stabilită la Bucureşti, unde adună săli pline de public care-i cunosc pe de rost reperto-riul. Din păcate, e mai rar pe-aici. Şi ca mulţi alţi basarabeni talentaţi, a trebuit să plece de acasă ca mai apoi să devină cunoscută şi aşteptată în concerte.Acum un an a apărut primul ei album „Om de lut”. Faceţi cunoştinţă - Alexandrina Hristov!

De unde vine şi cine este Alexandrina Hristov? M-am născut la Chişinău într-o familie

frumoasă. Am avut o copilărie fericită, plină de culoare, muzică, bunici şi părinţi frumoşi. Mama era profesoară de franceză la Universitatea de Stat, doctor în ştiinţe. Tatăl meu este pictor, datorită lui am îndrăgit pictura. Astăzi sînt o femeie, mamă fericită care cânta şi pictează.

Cînd ai început să cînţi, să pictezi? De mic copil. Cum am zis si mai devreme,

tătal m-a încurajat şi sustinut întotdeauna să pictez. Cînd eram elevă la “Asachi”, am frecventat şi cîteva cercuri de pictură, muzică şi tapiserie la Palatul Pionerilor şi Şcoala de Muzică de lînga circ.

De ce ai plecat de-acolo, de unde „te iubea mama”? Pentru că aşa este mersul vieţii şi nu are

rost să te opui.În cîte cuvinte încape „acasă” şi care sînt ele? Acasă pentru mine este locul unde mă

simt bine, în siguranţă, acolo unde pot să creez. Încerc să mă simt oriunde ca acasă. Dar cînd mă întorc din călătorii în apartamentul în care stau la Bucureşti, sînt nespus de fericită.

De care curente aparţine pictura ta? Dar muzica ta?

minutul din boxe

Atît muzica cît şi pictura, care îmi înfrumuse-ţează viaţa, vin din interiorul meu, din suflet.

De ce sînt atît de puţine concertele şi expoziţi-ile tale la Chişinău?

Pentru că nu are cine să se ocupe de asta în patria mea.

De ce pictezi numai fete? Cine sînt fetele cu ochi mari şi expresivi, personaje reale sau stări de spirit?

Sînt stări, în primul rînd, dar şi personaje cu caractere şi cu nume. Îmi plac ochii, ei transmit totul.

Iepuraşul alb din braţele tale ce simbolizează?Viaţa. Mult timp am ţinut în casă o groază de ie-

puraşi, care se înmulţeau destul de des. Mi-a plăcut să-i ţin, dar cînd am simţit că sînt prea mulţi iepuraşi într-un apartament de 2 camere, am decis să-i trimit în vacanţă la o casă cu curte. Acum, ei stau în voie în casa lor mare, mănîncă iarbă şi se înmulţesc sub cerul liber. E mai bine aşa.

15minutul din boxe

Din toate piesele, ai ales să faci videoclip doar pentru una „Printre flori”. De ce? Cînd vom vedea un videoclip nou?

Aşa am simţit. Aveam multe idei pentru clipuri la mai multe piese, dar am rămas la cea mai îndrăgită piesă de pe album, care sună foarte minimalist.

Ce faci atunci cînd nu scrii, nu cînţi şi nu pictezi?

Iubesc,citesc, mă plimb, ies cu prietenii, călătoresc, duc un mod de viaţă liniştit şi obişnuit pentru toţi cetăţenii planetei.

Ai şi timp liber? Cum şi unde îl petreci?

Am tot timpul din lume. Îmi place la mare, sau să călăto-resc cu maşina, să văd cum se schimbă cerul, norii, peisajul.

De ce îi este dor Alexandri-nei Hristov?

De copilărie. Recenta pasiune – tolbiţele,

cînd ajunge şi pe la noi?Cred că o să ajungă o altă

colecţie, pentru că colecţia SIRENE a zburat în ţările calde. Sirenele sînt jumătate păsări, jumătate femei, care au o voce divină şi cîntă frumos. Sirenele aduc fericirea.

text » Victoria Ţurcan

foto » Doru Dumitru

stil » Claudia Castrase

locaţie » Constanţa

www.alexandrina.ro

17minutul din boxe

Imprimeurile florale revin pentru a vă reâmprospăta garderoba

tendinţele verii 2010Să recunoaştem, că a ţine pasul cu tendinţele modei in fiecare an, necesită un efort destul de substantial, mai ales atunci când este vorba de imbracăminte, fie că este de sea-ră, casual sau pentru anumite ocazii. In rândurile urmatoare iti prezentam cateva sugestii de piese vestimentare “must have” ale acestei veri!

649 leiKoton

699 leiKoton

749 leiKoton

250 leiFerm

390 leiAridon

549 leiKoton

849 leiKoton

849 leiColin’s

449 leiKoton

390 leiAridon

minutul de shopping

roşul e preschimbat în coral

790 leiLevi’s 220 lei

Ferm

449 leiKoton

240 leiAridon

350 leiAridon

490 leiColin’s

290 leiAridon

999 leiKoton

390 leiColin’s

19minutul de shopping

790 leiLevi’s 220 lei

Ferm

449 leiKoton

240 leiAridon

350 leiAridon

490 leiColin’s

290 leiAridon

999 leiKoton

390 leiColin’s

790 leiColin’s

kaki-ul de vara inlocuieşte griul iernii

220 leiFerm

592 leiFerm

799 leiKoton

849 leiKoton

499 leiKoton

650 leiLevi’s

590 leiLevi’s

verifică dacă haina care ţi-a plăcut mai este in stock!

Ferm: (+373 22) 24 11 89

Aridon, Colin’s

(+373 22) 60 33 41Koton:

(+373 22) 60 32 67

20 minutul de shopping

850 leiLevis

750 leiLevis

se mentine pe pozitie, căpătând forme de salopete, sarafane, si pantaloni cu turul lasat.

denimul690 lei

Ferm

540 leiFerm

990 leiLevi’s

cămaşa

650 leiLevi’stricou

640 leiFerm

649 leiKoton

749 leiKoton

990 leiFerm

490 leiFerm

590 leiFerm

21minutul de shopping

Nu cred că există doamne sau domnişoare care nu s-au regăsit în unul din-tre cele patru prototipuri feminine create de feno-menul “Sex and the City”. Nopţi nedormite, vase nespălate, clătitele arse, bărbaţii nesatisfacuţi şi deadline-uri nerespectate au fost consecinţe aproa-

pe dezastruase pentru rutina zilnică a multor femei, timp de aproape un deceniu, cît a durat serialul, şi continuă să fie pentru că în 2008 pro-ducătorii acestui mare succes au scos pe piaţă lungmetrajul “Sex and the city.The movie.” care se vroia a fi happy end-ul pe măsura al poveş-tii .Atunci ne-am strîns în grupuri a câte patru şi am transformat vizionarea acestui film într-un

adevarat ritual care includea coafatul la salon, shopping-ul şi desigur Cosmopolitan-ul de după cu fetele. “Şi au trăit ei fericiţi pînă la adînci ba-trîneţi”… Dar asta e deja poveste…Ce se întîmplă după ce spui “da”? Viaţa este tot ce şi-au putut dori cele patru personaje: Carrie, Samantha, Charlotte si Miranda. Cu siguranţă însa nu ar fi fost vorba de ‘Sex and the City” dacă nu le-ar fi rezervat şi cîteva surprize.De data aceasta legate de o aventură însorită şi plină de farmec, care le salvează pe femei din aglomera-ţia New York-ului şi le transpune într-un spaţiu cît se poate de luxos şi exotic,unde petrecerile nu se mai sfîrşesc iar misterul este omniprezent.Ce surpriză o aşteaptă pe Carrie şi cum percep cele patru prietene tradiţiile musulmane legate de căsătorie şi maternitate?Distractia,moda si prietenia,vara aceasta “Sex and the city 2” le readuce pe marile ecrane.

sex and the city 2

robin hood

Vara lui 2010 aduce pe marile ecrane cea de-a cincea colabo-rare dintre regizorul Ridley Scott şi acto-rul său preferat, Rus-sell Crowe(“Gladiator” 2000,”American Gang-ster” 2007) -filmul “Ro-bin Hood “ care promite să fie cel puţin la fel de spectaculos ca şi cele precedente . Era normal

ca regizorul, ce s-a dovedit în timp un adevărat făuritor de lumi în filmele sale, să aibă alt punct de vedere şi să nu îşi dorească un simplu remake. Astfel, varianta reinventată a legendei, spre deo-sebire de ecranizările precedente, ia forma unui film decupat din paginile cărţilor de istorie, bazat în mare măsură pe realitatea acelor vremuri, fără detalii prea duioase, fără cosmetizări. Imaginea rezultată este cea a unui “Robin Hood” alternativ, lipsit de stereotipurile adaptărilor cinematografi-ce anterioare: găştile de bună dispoziţie conduse de un justiţiar cu simţul umorului şi lupte pline de vitejie şi élan. Dacă sunteţi curioşi să comparaţi performanţa actoricească a lui Russell Crowe cu cele ale lui Sean Connery si Kevin Costner , filmul respectiv este alegerea potrivită.

Unul din cele mai aşteptate eve-nimente cinematografice din Chisinau, organizat de Virgil Mărgineanu împreună cu o mână de oameni a avut loc in aceasta primavera. A VIII-a ediţie a Festi-valului Internaţional de Film Do-

cumentar- Cronograf, în cadrul căruia au adunat filme din 24 de ţări de pe toate continentele, dintre care 38 de filme au fost în concurs şi 14 înafara lui. Şase zile de proecţii imparţite în două secţiuni de bază: Secţiunea Cadro- care include filme bazate pe viaţa românilor, şi secţiunea Principală- cu filme ce includ diver-se popoare în diferite perioade din existenţa lor. Spectatorii prezenţi au avut posibilitatea unică după viziona-rea filmelor internaţionale, să par-ticipe la un dialog direct cu regi-

zori din toate colţurile lumii. Nici regizorii din R.M. nu au fost daţi la o parte, pentru ei a fost creată o secţiune aparte - Producţii TV locale. În ultima zi a festivalului a avut loc Gala de premiere şi a fost pro-iectat filmul câştigător din Secţi-unea principală. Acesta a fost „În pas de dans cu Alfonso”, Israel. O poveste în culori de flamenco des-pre faptul că dansul nu are vîrstă. Nu putem decît sa felicităm organizatorii acestui festival şi să aşteptăm in rînd cu cinefilii, urmă-toarea editie a lui.

c r o n o g r a f 2 0 1 0

text

» G

abi V

oloc

iuc

text

» G

abi V

oloc

iuc

text

» M

.B

Vara lui 2010 aduce pe marile ecrane cea de-a cincea colabo-rare dintre regizorul Ridley Scott şi acto-rul său preferat, Rus-sell Crowe(“Gladiator” 2000,”American Gang-ster” 2007) -filmul “Ro-bin Hood “ care promite să fie cel puţin la fel de spectaculos ca şi cele precedente . Era normal

ca regizorul, ce s-a dovedit în timp un adevărat făuritor de lumi în filmele sale, să aibă alt punct de vedere şi să nu îşi dorească un simplu remake. Astfel, varianta reinventată a legendei, spre deo-sebire de ecranizările precedente, ia forma unui film decupat din paginile cărţilor de istorie, bazat în mare măsură pe realitatea acelor vremuri, fără detalii prea duioase, fără cosmetizări. Imaginea rezultată este cea a unui “Robin Hood” alternativ, lipsit de stereotipurile adaptărilor cinematografi-ce anterioare: găştile de bună dispoziţie conduse de un justiţiar cu simţul umorului şi lupte pline de vitejie şi élan. Dacă sunteţi curioşi să comparaţi performanţa actoricească a lui Russell Crowe cu cele ale lui Sean Connery si Kevin Costner , filmul respectiv este alegerea potrivită.

amorul dănţuie şi feste joacădupă W. Shakespeare

versiunea scenică şi regia Alexandru Vasilache

decorul » Iurie Mateicostumele » Ludmila Furduicoregrafia » Dumitru Tanmoşanilustraţia muzicală » Iurie Andronicasistent regie » Iurie Raduteatrul » Mihai Eminescu

Cei care au avut norocul să asiste la premieră pot depune mărturie că amo-rul într-adevăr a dănţuit cu atîta foc încît a trebuit să depună ceva efort pentru a rămînea nemişcaţi pe scaun. Deşi pare neverosimil să aduci în Shakespeare su-flu folcloric românesc, rezultatul, spre marea mirare a tuturor, e unul uimitor şi cît se poate de ingenios. Cu minimum de recuzită şi decor, sînt dezvăluite cu mult haz şi farmec poveştile de dragos-te ale celor cinci perechi de tineri, adu-naţi din patru piese shakespeariene. Este vorba cu adevărat despre un spectacol de mare anvergură: 23 de ac-tori (îmbrăcaţi în costume cu elemente populare, minunat croite) lucrează pe scenă cu o poftă molipsitoare, dînd via-ţă unor personaje nespus de carismatice. Acestea se îndragostesc, clevetesc, sufe-ră şi se bucură deopotrivă, totul în cîntece şi dansuri executate cu pasiune şi dăruire. Umorul proaspăt, secundat de un suflu naţional atît de necesar publi-cului nostru, i-a făcut pe spectatori să părăsească teatrul la sfîrşitul spectaco-lului cu un zîmbet sincer pe buze şi cu o dispoziţie de zile mari.

text

» M

.Bfo

to »

Flo

rin

Tăbî

rţă

minutul de teatru 23minutul de teatru

decorul » Iurie Mateicostumele » Ludmila Furduicoregrafia » Dumitru Tanmoşanilustraţia muzicală » Iurie Andronicasistent regie » Iurie Raduteatrul » Mihai Eminescu

Cei care au avut norocul să asiste la premieră pot depune mărturie că amo-rul într-adevăr a dănţuit cu atîta foc încît a trebuit să depună ceva efort pentru a rămînea nemişcaţi pe scaun. Deşi pare neverosimil să aduci în Shakespeare su-flu folcloric românesc, rezultatul, spre marea mirare a tuturor, e unul uimitor şi cît se poate de ingenios. Cu minimum de recuzită şi decor, sînt dezvăluite cu mult haz şi farmec poveştile de dragos-te ale celor cinci perechi de tineri, adu-naţi din patru piese shakespeariene. Este vorba cu adevărat despre un spectacol de mare anvergură: 23 de ac-tori (îmbrăcaţi în costume cu elemente populare, minunat croite) lucrează pe scenă cu o poftă molipsitoare, dînd via-ţă unor personaje nespus de carismatice. Acestea se îndragostesc, clevetesc, sufe-ră şi se bucură deopotrivă, totul în cîntece şi dansuri executate cu pasiune şi dăruire. Umorul proaspăt, secundat de un suflu naţional atît de necesar publi-cului nostru, i-a făcut pe spectatori să părăsească teatrul la sfîrşitul spectaco-lului cu un zîmbet sincer pe buze şi cu o dispoziţie de zile mari.

-Care este raportul dintre de-cor şi costume? - Prefer totuşi costumele – e domeniul meu. Despre ele stiu totul, sau ,cel putin, aşa cred eu.Decor fac doar când insistă regizorul, care vrea să păstreze o integritate stilistică. -Când ajungi la crearea unui costum, reieşind din parametrii care ţi s-au dat, care sânt primele criterii de care ţii cont neapărat?

-In primul rând, mă documen-tez. La crearea costumului unui personaj participă mai multă lume. Autorul piesei, istoria sau materialul dramatic, regizorul – care are viziunea lui asupra per-sonajului. Eu vin cu propunerile mele asupra ideii cum poate fi personajul, fiindcă la un moment dat hainele dictează o plastică, o manieră de a te mişca, de a privi, de a fi… Şi apoi vine actorul, care

materializează totul… -Este dur procesul de negoci-ere dintre scenograf şi regizor? - N-aş numi-o negociere. E mai degrabă o colaborare. Im-portant e să întelegi cât mai clar ce vrea regizorul, e foarte im-portant să cunoşti actorul, mai ales actriţele – ele vor să impre-sioneze întotdeauna! -Ai făcut recent şi costume de circ pentru o trupă din Elveţia,

Scenografa Stela Verebceanu nu are nevoie de prezentare, iubitorii de teatru ştiu că ea este omniprezentă, în fiecare perosaj din specta-colele din Chişinău, ba mai mult, şi pe arena internatională: România, Japonia, Elveţia, Franţa, Italia in toate aceste ţari ea ne duce faima.

text » Irina Josanfoto » Alex Ustin

24 minutul de teatru

cum ai ajuns acolo? -Circul Salto Natale a lui Rolf si Gregory Knie nu e ca circul de pe timpuri, cu animale dresate etc. E multă coregrafie, e po-vestea, e puţin mai teatral.O in-tâmplare fericită (ca de obicei) a făcut ca Rolf Knie să mă invite să fac costumele (au fost vreo 40) pentru showul Nostalgie de anul trecut. Si anul acesta sânt din nou invitată «la dans» şi am de realizat 77 de costume.Deja am avut prima, si ultima cred, şedinţă de lucru în Mallorca…Co-sumele le am în cap, abia aştept să mă închid în atelier şi să le pun pe vatman…Premiera va fi în no-iembrie, la Zurich… -Ai plecat fără croitoreasa care e un om indispensabil în procesul de creare a costumului. Cum s-a intâmplat aşa? -Costumele au fost cusute în Moldova,iar de croitoreasă aveam nevoie pentru finisări, acolo pe loc. Dar asta a fost condiţia. A fost un soi de test,

de verificare. Foarte dur. Nici ei nu bănuiau că e atât de mult de muncă la finisare. Ei credeau că mă descurc. Şi m-am des-curcat! Dar la un moment dat au spus că moldoveanca asta e nebună dacă lucreaza 12 ore pe zi.Anul ăsta va fi altfel. Am tre-cut testul!De altfel, am întâlnit acolo nişte oameni interesanţi, simpli şi integri, şi am legat nişte prietenii frumoase. -Scenograful este un artist de teatru sau un artist plastic con-vertit la teatru, în sprijinul căruia depune toate eforturile şi cunoş-tinţele de artă? Descrie-mi te rog şi procesul de muncă! -Eu sânt mai degrabă un grafician. Îmi place să lucrez la schiţe, să le desenez.Graţie va-lorii artistice a schiţelor am ob-ţinut oferta de la Rolf Knie, care este şi un pictor de renume. O schiţă minuţios lucrată ajută re-gizorul să vada ce îi propui ca personaj. Mulţi actori mi-au zis că după ce au văzut schiţa de

costum şi-au găsit personajul. Actorii îşi caută şi ei personaje-le. Personajul e descris într-un fel de autor, dar actorul trebuie să-i găsească cheia. Mai vine şi atitudinea celor cu care lucrez, e o echipă întreagă de oameni care participă la crearea unui spectacol. Sânt croitori, bu-tafori, păpuşari, pălărieri, ciz-mari… mulţi oameni. Cînd vii cu un material bine făcut la fel e şi atitudinea lor! -Câte spectacole ai până acum? -60?! Nu ştiu exact! Poate să fie şi mai multe. Sânt spectacole pe care nici nu le mai ţin minte. Lucrez din ’93… -Şi ai unul – cel mai drag, cel mai apropiat prin procesul de creaţie, prin rezultatul obţinut? -E greu să evidentiez unul, toate sânt ca nişte trepte…Dar am un spectacol,“Maşinăria Ce-hov” de Matei Visniec, care a fost o intersecţie de evenimen-te, atât tragice (personale) cât

25minutul de teatru

şi exaltante (de creaţie), care m-au marcat. S-a lucrat într-un loc foarte frumos, în Franţa. A regizat Petru Vutcărău. A fost un moment de inspiraţie gene-rală. Şi o muzică superbă scrisă de Jacques Coutureau…Dupa asta viaţa mea s-a împărţit în «până la» şi «după»… -Unde a fost jucat spectacolul? -A fost un turneu prin sudul Franţei, s-a jucat de câteva ori la Chisinău şi la Bucureşti de vreo două ori. Uite un specta-col după care mă doare sufletul că nu se joacă. Cum a spus Val Butnaru:”E un spectacol pentru oraşe mari, pentru megapoli-suri.” Aici n-avea cum să supra-vieţuiască. E pentru intelectuali, pentru un public rafinat, este lent şi te duce ca valul. -N-a prins la publicul de aici? -La ce public ar putea prinde aici? Publicul elevat – îl putem nu-

măra pe degete. Poţi să strângi 3 săli de spectacol maxim. În rest lu-mea nu întelege-- şi nu o spun din aroganţă-- o spun cu tristeţe… -Să revenim la regizori. Ai un regizor care te-a marcat, care îţi oferă spaţiul necesar pentru creaţia ta? -Fiecare regizor e aparte. Sânt regizori deja consumaţi. De exemplu, Sandu Vasilache – sântem consumaţi unul pentru altul. Mi-e greu să merg înainte când între mine şi regizor nu este o relaţie bună, nu ne simţim unul pe altul. Cu Petru Vutcarau am făcut multe lucruri frumoa-se şi sper să nu se termine aici. Acum sânt angajata Teatrului Eugene Ionesco şi în curând vom avea o premieră interesan-tă… Cu Alexander Hausvater e altceva, dar la fel de interesant. Cu nebunul ăsta, nebun în sen-sul frumos al cuvântului, abia re-

uşesc să mă ţin după el cu ide-ile lui şi să-i acopăr toată gama de cerinţe, mulţimea de idei pe care vrea să le implemente-ze pe scenă. Am făcut câteva spectacole cu Ion Sapdaru, abia aştept să ieşim din pauza şi să mai facem ceva împreună…De la fiecare înveţi câte ceva şi e plăcut (puţin zis) să te simţi uti-lă în procesul de naştere a unui spectacol… -Ce înseamnă curaj în sce-nografie? -Trebuie să ai tupeu! Să fii îndrăzneaţă! Creând un costum mergi pe calea stilizării, îmbină-rii de epoci, îmbinării de stiluri şi produsul finit, unde poţi să ajungi în acest caz , depinde de cât de tupeistă eşti. Nu-mi place plagi-atul. Să emiţi o idee inedită este foarte greu. De fapt, în asta şi constă chinul creaţiei – să găseşti ceva nou de fiecare dată…

26 minutul de teatru

night of

art reportaj » Gabi Volociuc

Valentin Cebotari

Liviu Hâncu

Ojan Sirozhan

La 4 iunie current, galeria “Constantin Brâncuşi” a găzduit cea de-a VII-a edi-ţie a expoziţiei de artă cu vînzare “Night of art”. Spre deosebire de alte expoziţii, aceasta a durat doar o sin-gură noapte şi vizitatorii au putut achiziţiona obiectele îndrăgite chiar la faţa lo-cului, contribuind astfel la o cauză umanitară. Aceste lucruri se întîmplă pentru că organizatorii manifestă-rii-- Clubul internaţional al femeilor din Molodova—au decis să-i dea respectivu-lui eveniment o conota-ţie caritabilă. Expoziţia a adunat aproximativ 80 de participanţi,printre care pic-tori, graficieni, sculptori, ce-ramişti, designeri de mobilă şi creatori de bijuterii hand made. Kate Shannon, soţia ambasadorului Marii Britanii la Chişinău şi una dintre co-ordonatoarele evenimentu-lui, crede că tagma artiştilor din Moldova este foarte bo-gată în talente care merită a fi promovate prin interme-diul unor astfel de acţiuni.

În pofida acestui fapt, pre-selecţia participanţilor s-a încheiat cu o lună înaintea expoziţiei. Iată de ce, ”Night of art” a întrunit o varieta-te largă de stiluri şi direcţii în artă, aducînd o anumită convergenţă între arta pro-fesionistă şi cea de salon. Printre invitaţii evenimen-tului s-au remarcat atît re-prezentanţi ai clasei politice şi ai corpurilor diplomatice, cît şi simpli amatori de artă, fiecare cu preferinţele sale: unii s-au mulţumit cu hrana spirituală oferită de expo-zanţi, alţii-- cu băuturile şi gustările oferite de organi-zatori. E demn de menţionat faptul că deşi consoartele diplomaţilor vin şi pleacă, evenimentul organizat de Clubul din care fac parte acestea este caracterizat, în primul rind, de stabilitate şi continuitate.În fine, toată lumea a rămas mulţumită, noi înşine decla-rînd respectiva expoziţie drept una reuşită şi bene-fică pentru viaţa culturală a metropolei.

minutul de artă 27minutul de artă

În fiecare număr vom dis-cuta cu unul dintre stiliștii noștri pentru a afla noile tendinţe în ale frumuseţii. Pentru acest număr vă propunem tema tatuajului! În ziua de azi tatuajele sînt un “accesoriu” foarte trendy. De fapt, acestea înregistrează cea mai înal-tă popularitate de care s-a bucurat vreodată acest tip de pictură pe corp.Pictorul, maestru în ale ta-tuajului, make-up artistul și stilistul Sergiu Kliucini-kov ne-a răspuns la cîteva întrebari:

– Ce tendinţe noi au apărut în 2010 în tatuaj? 2010 ne-a adus scaring- ul! Acestea pot fi considerate şi ele

tatuaje, cu toate că nu implică în sine vopsele, ci sînt tatuaje din cicatrici. Această tendinţă nu este nouă, ea îşi are originea încă din antichitate, pe atunci complexitatea si cantitatea acestor tatuaje vorbea despre poziţia respectivului individ în societate. Acum pe pielea dvs. poate apărea orice cicatrice cu o forma bine determinată. – Din ce categorie de vîrstă face parte clientela saloanelor tale? Categoria de vîrsta este foarte variată, de la 14 ani, evident cu acordul părinţilor, pîna la vîrste înaintate, însă marea majoritate rămîne totuși tineretul. Dat fiind ca tinerii ţin neapărat să se evi-denţieze prin exteriorul lor – ei vor rămîne , cred, întotdeauna categoria majoritară din saloa-nele de tattoo.– Tatuajul provoacă dependen-ţă? Ai clienţi care revin pentru a se redecora cu noi forme? Da, există o asemenea teorie, cum că tatuajul provoacă dependenţă, am clienţi per-manenţi, ale căror tatuaje sînt înfrumuseţate sistematic și devin mai complexe!– Ce parte a corpului e cel mai frecvent tatuată de femei?Femeilor le plac tatuajele la gleznă, mai jos de ombilic, pe spate, în partea de sus a coloa-nei vertebrale dar şi în partea

de jos a spatelui. – Cel mai ciudat tatuaj pe care l-ai făcut vreodată? Ciudate au fost multe, unul pe care l-am reţinut reprezenta inscripţia “non-stop” mai jos de ombilic! – Ce ar trebui să ştie cineva care vrea să-şi facă un tatuaj dar încă nu are curajul necesar? Tatuajul îl caracterizează în mod direct pe posesorul lui. Alegînd un simbol sau un desen trebuie să fiţi conștienţi că o să-l pur-taţi toată viaţa şi, cu toate că moda se schimbă, tatuajul va rămînea acelaşi. Dacă tatuajul a fost aplicat într-un loc vizibil aveţi toate șansele să vă plic-tisiţi! Cînd vorbim de un nume sau de un gen muzical – astea pot trece si veţi avea un prilej de iritare cu timpul! Nimeni nu are garanţia unei relaţii infinite sau că o anumită modă muzica-lă se va perpetua la infinit. După mine tattoo-ul cel indicat e cel care iţi reprezintă credinţa, modul de viaţa sau o aplicare a ceva ce într-adevăr este valoare în sine şi arată nespus de bine.

ai curaj… un tatuaj?

Salon by Kliuchnikoff9:00-17:00str. Bucuresti 103Tel: (+373 22) 211 797str Tighina 52Tel: (+373 22) 279688

minutul în oglindă28 minutul în oglindă

ai curaj… un tatuaj?

Publicitatea sau reclama, inti-tulată în secolul XX advertising, vine încă din epoca antică, fiind observată de istorici la popoarele egiptene, elene, romane şi arabe. Bineînţeles că publicitatea anti-că, în formă de texte şi imagini trecute pe papirus, nu mai cores-punde noţiunii de advertising de astăzi, noţiune care a căpătat un şir întreg de conotaţii menite să manipuleze cerebelul la maxim. Copyrighterii şi marketologii con-temporani, preferă să vorbească despre advertising ca despre a opta artă. A artă care le îmbină pe toate celelate reuşind să cre-eze adevărate revoluţii consume-riste, o artă analizată şi premiată la festivaluri, o artă pe cât de periculoasă pe atât de frumoa-să. Menirea oricărui tip de artă este educarea societăţii şi ridica-rea nivelului de valori şi cultură.

Nu e de mirare că unele companii străine varsă găleţi de bani şi apelea-ză la artişti noto-rii pentru o cam-panie publicitară,

chiar dacă e vroba de un produs neînsemnat, se încearcă găsi-rea unei soluţii cât mai artistice pentru promovarea acestuia. O mulţime de regizori, sculptori, pictori, compozitori şi artişti foto cu renume mondial şi-au început cariera în domeniul publicităţii reuşind să creeze adevărate ca-podopere ale advertising-ului. În Republica Moldova timp de jumătate de secol a existat mai degrabă propagandă de-cât publicitate, propagandă profesionistă şi inumană inspi-rată adânc din opera lui Goeb-

bels şi folosită abil de Stalin. După căderea comunismului, Moldova s-a văzut cu un embri-on numit economie de piaţă, a apărut concurenţa şi necesita-tea de a promova marfa – indi-ferent de calitatea şi semnifica-ţia ei. O dată cu economia de piaţă au venit şi noile profesii – copyrighter, imagemaker, spe-

cialist în ce vreau eu, marketo-log ş.a.m.d. Cei mai răsăriţi re-uşeau să facă câte o şcoală de regie sau marketing în occident, revenind acasă cu ambiţia mă-reaţă de a schimba imaginea şi imaginaţia colectivă în ţărişoara natală. Majoritatea gânditorilor autohtoni publicitari s-a format însă aici, în contextul filmelor cu Rambo la videotecă şi hitu-rilor Dr. Alban la discotecă. În micuţul spaţiu dintre Nistru şi Prut, s-a născut o nouă formă de publicitate, o anomalie naivă a publicităţii occidentale defi-nită drept publicitate mioritică.Mostre de publicitate mioriti-că apar peste tot în Moldova, la televizor, la radio, pe pereţii troleibusului, scaunul rutierei, panou, coş de gunoi, banner, batman ş.a.m.d. Astăzi putem vorbi cu mândrie în glas des-pre 20 de ani de publicitate mioritică. De 20 de ani Moldo-

sau cum să vinzi o tonă de cimentbrainwash.md

minutul picant30 minutul picant

va alege, să scuipe seminţe din pacheţele plăcute dintelui au-tohton. Doar că, dacă ne impli-că în toate felurile de publicita-te, riscăm să pornim o întreagă epopee, eu zic să analizăm un pic panotajul stradal autohton, cu câteva mostre definitorii. Unele companii de la noi, bagă bani grei în publicitate, şi nu e de mirare că undeva pe strada Bucureşti te aşteaptă Arnold Schwarzenegger în robă, în speranţa că ai nevoie de con-structori. Cu vre-un an în urmă prin sectorul Râşcani se relaxa diva Beyonce, întinsă fotoşopic pe o canapea de calitate italiană de la nu ştiu ce firmă de mobilă din Chişinău. Dacă capitala se mândreşte cu Arnie şi Beyonce, atunci provincia e cu un pas îna-inte. Undeva prin zona Taracliei,

locuitorii au adunat câţiva saci de dolari, şi au invitat-o pe An-gelina Jolie la un fotoshooting prin meleagurile Moldovei – în adevărata tradiţie mioritică.

Pentru o plată aparte, Angelina venea şi-ţi instala uşi şi ferestre de calitate superioară, iar dacă mai dai cinci lei, îşi pu-nea şi-o floare în păr.Vedetele de la Hollywood de-venau tot mai interesate de ba-nerele autohtone, se spune că Stallone chiar a avut o ceartă cu Arnie din cauza stand-ului din strada Bucureşti, dar astea sunt doar zvonuri. Realitatea e alta – vedetele de la Hollywood, invidioase din fire, au speculat

asupra indecenţei banerelor Ponti cu fete dezgolite. Am au-zit personal cum că Angelina Jolie la sunat pe unul din mai marii Poliţiei Rutiere şi la rugat să facă ceva cu fetele alea de-ochete... din cauza lor, şoferii nu sunt atenţi la drum. Poliţia Rutieră a prins mesajul venit pe linie oficială de la Hollywood, şi a acţionat imediat. Ca să-i facă pe şoferi mai atenţi, ci-neva s-a gânit mult şi a născut celebrul deja slogan „Nu fi porc la volan!”. Şoferii au rămas ne-dumeriţi, mai ales că sloganul apărea nemijlocit pe fotografia unui purcel la volan. Eu zic că aici se cerea continuarea, ceva de genul: „Nu fi porc la volan, fii Beethoven la pian”. În fine, bane-rele cu porcul n-au avut efectul scontat, şoferii continuând să se holbeze la picioarele tinerele de model. Peste ceva timp totuşi fetele au dispărut de pe banere.Tema poate continua mult şi bine, fiecare detaliu dezvoltând încă o sută de nuanţe umoris-tic-schizophrenice. Eu zic că de decenţa şi corectitudinea bane-relor de reclamă ar trebui să se ocupe municipalitatea, însă con-ţinutul acestora e cu siguranţă meritul clienţilor şi a aşa numitor advertiseri authtoni. O simplă privire spre vecinii apropiaţi, fie că e vorba de Bucureşti sau Kiev, ne-ar face să înţelegem câteva lucruri importante. Apariţia cla-pelor de pian pe trecerile de pie-toni m-a făcut să cred că se mişcă totuşi şi aici, doar că, vine 2011, şi ce faci cu Choppin 2010 atunci?

text » Marin Basarab

31minutul picant

Dacă tot vă întrebaţi ce să fa-ceţi în vacanţa de vară, domnii guvernanţi au venit cu soluţia perfectă pentru vremurile aus-tere: după zeci de ani de uitare, bazinul Locomotiv a fost des-chis. În sfîrșit vă puteţi bucura de soare și plajă chiar la Dvs în

oraș cu doar 50 lei/zi. În caz că vă faceţi griji pentru normele sanitare, dl primar Do-rin Chirtoacă ne asigură că apa din bazin respectă toate norme-le sanitare și este pompată din 3 fîntîni arteziene. Lăudabil este faptul că bazinul

a fost reabilitat în doar 2 luni și au fost făcute investiţii mino-re de cca 4 milioane de lei.

Munciţi peste hotare și aveţi de gînd să vă întoarceţi

acasă, familia Dvs a adunat

capital din banii trimiși acasă de rudele de peste hotare și vreţi

să deschideţi o întreprindere? Guvernul Republicii Moldova este gata să vă ajute. La fiecare leu investit de Dvs în dezvolta-rea unei afaceri medii, în special în mediul rural, statul ar putea să vă oferă alt leu. Cu toate că acest program de atragere a

remitenţelor în economie este doar la nivelul de... intenţie, ministerul Economiei se arată optimist în ceea ce privește rezultatele scontate, programul fiind elaborat după ce a fost studiată experienţa altor ţări în domeniu, inclusiv cea mexicană.

Mare învălmășeală de inves-titori la Moldova Business Week între 22-25 iunie 2010. În perioada 22-25 iunie, la Chişinău, se va desfăşura săptă-mâna investiţională cu genericul „Criza mondială – provocări şi noi oportunităţi pentru Repu-blica Moldova”. Scopul acestui eveniment este atragerea inves-tiţiilor străine. În cadrul lui sunt programate întîlniri bilaterale

din diferite ţări interesaţi să investească în ţara noastră. De asemenea este preconizat şi un Forum de afaceri moldo-român, iar înztr 24 şi 25 iunie- o şedinţă Forului Economic Vienez. La eveniment vor participa investitorii străini şi locali, bănci internaţionale, regionale şi loca-le, fonduri investiţionale, etc.Deşi conform declaraţiilor lui Valeriu Lazăr, ministrul al eco-

nomiei, numai în anul 2009 volumul investiţii-lor a scăzut de 9 ori, însemnînd o diminu-are de la 700 milioane la 70 milioane dolari, se pare că prin intermediul acestei săptămîni Moldova mai are speranţe.

Ne pare rău să vă dezamăgim,

dar nu, nu vom zbura mai ieftin și

nici companiile low cost nu vor veni în Republica Moldova. Ministrul Trans-porturilor ”ne taie aripile” și

invocă diferite motive care fac imposibilă liberalizarea pieţei aviatice: ba că se face ordine în Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile, ba că ne trebuie acordul celor 27 de ţări din Uniunea Europeană, ba că traficul de călători este mic iar companiile

low cost nu ar fi interesate de Republica Moldova, etc., etc. Soluţia propusă? Niciuna. Așa că nu ne rămîne decît să facem ce am mai făcut şi pînă acum: să zburăm din ţările vecine și să lăsăm monopolul să înflorească pe meleagurile natale.

zburăm, dar cu preţuri exorbitante!zburăm sau nu zburăm?

let’s do it in Moldova!

intenţia contează

Chișinău, bucură-te, ai bazin!

text » Diana Mocanu

minutul de panoramă32 minutul de panoramă

taxiul iubit

TAXI 1433tot oraşul e îndrăgostit!

Lăsaţi copiii în grija noastră, noi îi ducem şi-i aducem de la şcoală sau de la grădiniţă!

Economisiţi timp, noi facem cumpăraturile pentru dvs. şi le livrăm în timp record !

Fiţi originali şi romantici, oferind un buchet de flori persoanei iubite pe care îl livrăm noi.

Nu sînteti în stare sa conduceţi automobilul? Şoferul nostru va face acest lucru pentru dumneavoastră!

Fiţi mereu punctual folosind serviciul “deşteptător”!

Organizaţi un eveniment în afara oraşului?

Aveţi musafiri fără maşini? Îi aducem noi!

Automobil cu şofer personal pe tot parcursul zilei!.

Somnul , buna noastră dis-poziţie şi chiar soarta unei relaţii depinde de multe ori de mobilierul pe care l-am abandonat şi de care ne este dor.Patul ar fi singurul obiect al mobilierului care evoluează atît pe parcur-sul vieţii noastre cît şi pe parcursul istoriei. Începînd de la leagăn, pat etajat şi, în cazuri excepţionale, pat pliant. Din punct de vedere istoric, patul a suportat mai multe schimbări influen-ţate de societate. Apariţia paturilor înalte era dictată de statutul social al propri-etarului iar lipsa frecventă a încălzirii din dormitoare a făcut necesară acoperi-rea patului cu stofe grele.În consecinţă, apare patul cu baldachin, urmat de patul cu spetează; în fine, perioa-dele lungi de război şi cuce-riri au făcut necesară inven-tarea patului pliant metalic.Tendinţa de a duce un mod de viaţă activ şi spaţiile lo-cative reduse au schimbat aspectul şi menirea esen-

spune-mi ce pat ai sa-ţi spun cine esti!

ţială a patului. În prezent, patul reprezintă un produs “all inclusive”.O combinaţie complexă dintre pat şi alte detalii ale mobilierului ce permit folosirea spaţiului locativ atît pentru repaus cît şi pentru lucru. Patul nu îşi schimbă doar mărimea şi forma obişnuită, ci îşi mo-difică chiar şi construcţia. Stofele şi materialele se me-tamorfozează uimitor, ca fructele genetic modificate – gust de piersică şi aspect de prună – provocînd o ilu-zie a simţurilor: toate aces-tea şochează şi ademenesc. Mulţi dintre noi optează pentru un divan, crezînd că fac astfel economie de spa-ţiu. Orice mobilă de acest tip nu e decît un mare com-promis, care în final, în po-fida tuturor calităţilor, are şi un şir de neajunsuri, o astfel de piesă de mobilier de cele mai multe ori este lipsită de partea estetică sau, şi mai rău, de partea constructivă! Iar un somn sănătos trebuie sa fie în primul rînd confor-

tabil şi lipsit de zgomote su-părătoare, ceea ce depinde nu doar de pat, ci şi de sal-tea. Oricît de bizar ar părea, costul unei saltele întrece uneori preţul patului.Cele mai durabile sînt saltelele pe arcuri independente, care se comprimă separat .O ast-fel de saltea nu va trezi nici-odată vecinul de pe cealaltă parte a patului. Alte saltele demne de atenţie sînt cele fabricate din latex sau din spumă poliuretanică, care se pliază perfect pe contu-rul corpului. Mai devreme sau mai tîrziu, scîrţîitul tră-dător se va face auzit din saltelele fabricate dintr-un singur bloc de arcuri.Dacă ne gîndim la tot acel timp pe care îl dedicăm pa-tului am avea curajul să afirm că patul este cel mai impor-tant obiect din viata noastră şi probabil ar sabota chiar şi PC-ul! Patul ne vorbeşte în mod direct despre proprie-tarul său, despre forma, stilul, punctele de interes şi prefe-rinţele acestuia.

Patul unei persoane nu este nimic altceva decît reflecţia netrunchia-tă a însăşi vieţii acelei persoane.

Thomas de Lussac Edoardo Carlino

Max Longin

David Trubidge

text » Nata Belousov

minutul DECOnfort

De ceva timp se tot vehicula pe la facultate că într-o anumită zi, la o anumită oră, într-o anu-mită aulă universitară va veni Andreea Marin cu prezentarea noii sale cărţi, ”Preţuieşte Viaţa”.Trebuie să recunosc că am fost surprinsă dublu: în primă instan-ţă de locul prezentării, mai puţin fiţos decît se obişnuieşte. Dacă la Bucureşti seria de lansări a avut loc în diverse mall-uri, fiind insoţită de prezentări de modă, la Chişinău vedeta a facut abs-tracţie de la “regula fiţei” şi a ales un spaţiu cît se poate de simplu: Aula Magnifica din cadrul ULIM.Iar în a doua instanţă, am fost surprinsă de evenimentul în sine – Andreea Marin Băni-că… cu o prezentare de carte.Se pare ca în ultimul timp “me-seria” de scriitor a devenit un adevărat trend al vedetelor in-ternaţionale, inclusiv şi al celor din România. Precedată de Mr

Năstase cu cele 2500 de femei ale sale, lucrurile simple ale Mi-haelei Rădulescu şi chiar trilogia femeii-bărbat Nikita, Andreea Marin Bănică vine cu o încerca-re de a reinventa conceptul de carte. ”Preţuieşte Viaţa”, primul volum din seria “Albumele An-dreei , este un update al varian-tei clasice , fiind imbogaţit cu articole scrise de invitaţii autoa-rei - personalităţi şi specialişti din diverse domenii, cu un al-bum de poze personale incor-porat în volum şi un DVD cadou. Deşi evenimentul s-a produs fără mare tam-tam, trîmbiţe şi fanfare, sala a fost arhiplină, iar atmosfera cît se poate de prie-tenoasă şi relaxată.Una dintre “surprize-surprize”-le lansării a fost primarul Dorin Chirtoa-că, fost coleg şi bun prieten după cum susţine vedeta. În caz că aţi uitat, vă reamintesc că acesta a activat în calitate

de complice şi ulterior redactor la emisiunea “Surprize, Surpri-ze “ la începutul carierei sale.În ceea ce priveşte produsul lansat, pentru că prefer să-l nu-mesc astfel, nu mă apuc sa fac recenzii de carte, dar vă pot împărtăşi cîteva păreri ale au-toarei despre aceasta: ” Nu este o lucrare biografică, ci un volum care vorbeşte despre echilibru şi despre cum poţi să trăieşti frumos cu ceea ce ai. Un volum inspiraţional, o carte de ţinut pe noptieră, la care să simţi nevoia să te întorci din cînd în cînd pen-tru a aprofunda sfaturi utile.” Un detaliu nelipsit de impor-tanţă: încasările obţinute din vîn-zarea cărţii vor fi folosite în sco-puri caritabile, mai exact pentru mamele care luptă împotriva cancerului. Volumul “Preţuieş-te Viaţa” poate fi găsit deja pe rafturile librăriilor din Chişinău.

Andreea Marinpreţuieşte viaţa

text

» G

abi V

oloc

iuc

foto

» T

răia

n Ţu

rcan

uminut în obiectiv 35minutul în obiectiv

Terasa lui Bibi, numită “Bibi bi(s)tro”, era su-praaglomerată şi noi ne-am strecurat obraznic printre primele rânduri, unde erau aşezati fanii înrăiti: ei erau cei ce ştiau fiecare vers, cei care aplaudau frenetic şi tot ei au fost cei care au cer-şit melodii omise din repertoriu! În acea noapte, am văzut-o pe Alexandrina în culori, de la un verde-fosforescent până la ma-genta şi cyan, încercam să-i citim expresiile prin-tre umbrele sălbatic împrăştiate pe chipul blând. Tinerii obosiţi la lumina lumânărilor se unduiau în ritmul muzicii si totul căpăta sens! Orgoliu-mi fu gâdilat când, la sfârşit de spectacol, Alexan-drina a fost asaltată de cei care-i iubesc muzica, câteva zeci de oameni au “încoltit-o” pentru au-tografe, poze sau pur şi simplu ca să-şi exprime admiraţia faţă de creaţia ei. Noi am ales un colţi-şor mai liniştit si am aşteptat până în jurul artistei se făcu linişte, spre a pune la cale fotoshootingul acestui număr. Aşteptăm ziua când Alexandri-na va ajunge la noi cu un concert de asemenea aploare, deocamdată însă vă invităm să savuraţi culorile acelei nopţi de Vamă.

Alexandrina Hristovîn concert

foto » Dumitru Doru

vânt

ul

din

vecheCând vorbim despre Vama Veche nu vor-

bim neapărat despre o localitate de pe malul Mării Negre. Pentru unii poate fi un simbol al libertăţii, iar pentru alţii - o modalitate de evadare. Pentru unii e un nucleu cultural, iar pentru alţii Vama Veche înseamnă un răsărit de soare fără griji şi obligaţii! Pe 1 mai, Vama Veche, ca un magnet cu valoare sentimen-tală, i-a atras pe tinerii români pe plajă aco-perindu-i cu un val de muzică şi nonşalanţă!

Ne-am numărat şi noi printre cei prezenţi la deschiderea sezonului estival, încercând să ne încărcăm cu energie solară şi să gus-tăm din plăcerile litoraluilui românesc, cu un program bine organizat de petreceri te-matice şi concerte, printre care Alexandrina Hristov, Ţăpinarii şi Iris. Greu de ajuns, dar şi mai greu de evadat, sute de maşini parcate pe marginea şoselei de-a lungul Vamei până în staţiunea vecină- 2 mai-, sute de corturi, o mulţime de tineri grăbiţi , un amalgam de culori şi dispoziţii scăldate în muzică, pe care încercăm să vi le împărtăşim şi dvs prin inter-mediul pictorialului oferit de Doru Dumitru.

Pe 5 iunie GOA Territory şi-a redeschis uşile pentru următoare-le 3 luni. Cel de-al doilea sezon a fost inaugurat de o petrecere cît se poate de estivală animată de live act-ul pe măsură a bă-ieţilor de la Single Point, show-ul Capoeira şi baletul Thalia. MC Mike şi Yudjin de la Comedy Street au dat liber distracţiei, iar cei care au fost prezenţi vă recomandă două piscine reamena-jate, un dancefloor mare şi 3 zone de chillout care vă aşteaptă să savuraţi cele mai incendiare petreceri ale verii.

start petrecerilor estivale

text » Gabi Volociuc foto » Dan Guţu

38 minutul în obiectiv

Locuitorii oraşului ştiu că nimeni nu e scutit de rutină, ambuteiaje, zgomot, şefi nervoşi la serviciu... Un remediu excelent împotriva stresului – dansul! Exact, dansul! Pe data de 24 arpilie curent, mai mulţi norocoşi au avut prilejul sa înveţe primii paşi ai tangoului argentinian, uitând astfel de rutină şi savu-rînd o muzică pasională şi irezistibilă care te atrage imediat în ringul de dans.

Petrecerea Milonga ne-a oferit posibilitatea tentantă de a da frâu liber emoţiilor în ritmuri-le pline de patimă ale tangoului.

Refugiu complet în clubul „Nim Yoga”: Salsa, Flamenco, Tango şi multe altele, care vă pro-voacă, vă descătuşează, ca în final liniştea şi pacea să vă învăluie trupul şi spiritul.

Cursurile pot fi frecventate marţi, joi şi sâm-bătă, iar o dată pe lună clubul organizează un party dedicat unui gen de dans. Clubul sportiv „Nim Yoga” vă aşteaptă pentru a vă dezvălui tainele dansului!

milonga party

www.nimyoga.com

str. Sfatul Ţării 55/1

tel.: +373 22 830878

foto » Roman Dulce text » M.B.

39minutul în obiectiv

Locuitorii oraşului ştiu că nimeni nu e scutit de rutină, ambuteiaje, zgomot, şefi nervoşi la serviciu... Un remediu excelent împotriva stresului – dansul! Exact, dansul! Pe data de 24 arpilie curent, mai mulţi norocoşi au avut prilejul sa înveţe primii paşi ai tangoului argentinian, uitând astfel de rutină şi savu-rînd o muzică pasională şi irezistibilă care te atrage imediat în ringul de dans.

Petrecerea Milonga ne-a oferit posibilitatea tentantă de a da frâu liber emoţiilor în ritmuri-le pline de patimă ale tangoului.

Refugiu complet în clubul „Nim Yoga”: Salsa, Flamenco, Tango şi multe altele, care vă pro-voacă, vă descătuşează, ca în final liniştea şi pacea să vă învăluie trupul şi spiritul.

Cursurile pot fi frecventate marţi, joi şi sâm-bătă, iar o dată pe lună clubul organizează un party dedicat unui gen de dans. Clubul sportiv „Nim Yoga” vă aşteaptă pentru a vă dezvălui tainele dansului!

www.nimyoga.com

str. Sfatul Ţării 55/1

tel.: +373 22 830878

Doamnelor şi domnilor, vă vor-beşte căpitanul aeronavei, în cîteva momente vom ateriza pe aeroportul internaţional Teneri-fe Sud – Reina Sofia. Vă rugăm să ridicaţi spătarele scaunelor, măsuţele şi parasolarele... să rămîneţi cu centurile cuplate... iar restul auzi ca prin vis, pen-tru că din clipa în care priveşti peste geam ţi se intretaie res-piraţia: un colţ de rai, scăldat în apele Atlanticului, unde chiar şi pista de aterizare reia perfect linia oceanului. Bienvenido a las Islas Canarias, iţi va zâmbi larg grănicerul în timp ce îţi va înmîna paşaportul.Arhipelagul Insulele Canare este constituit din 7 insule, cea mai mare fiind Tenerife. Localnicii îşi numesc cu drag locul de baştină „Insula Con-

trastelor” – şi o fac pe bună dreptate. Tenerife este insula eternei primăveri. Sudul insulei este foarte secetos, in vreme ce nordul abundă în vegetaţie. Aici vei găsi atît munte, plaje, cît şi stînci sau deşert.Simbolul insulei, fără indoială, este măreţul vulcan – El Teide-- care nu este mort, el doarme şi poate să erupă oricând. El-Teide domină caracterul insulei. Îi personalizează orizontul, iar în zilele senine, poţi vedea zăpada din vîrf , care ii con-feră eleganţă. Pentru a-i simţi pulsul, poţi face o ascensiune montană către Parcul Naţional Mt. Teide. Călătoria trece prin mici sate cu case de vacanţă, vile superbe, iar în vîrf ai parte de o panoramă de vis! O altă activitate în Tenerife

ar fi excursia cu catamaranul. În timpul călătoriei pe apele albastre ale sudului, veti avea ocazia să urmăriţi balenele şi delfinii în mediul lor natural. Unele catamarane sînt dotate cu „fund de sticla” sau de plasă pentru a putea să admiraţi viata marina îndeaproape. Cea mai mare distracţie din Tenerife este fără indoială Loro Parque (Parcul Papagalilor). În acest parc convieţuiesc în bună înţelegere balene, delfini, foci şi marmote care au reprezentaţii de cîteva ori pe zi, de aseme-nea puteţi întîlni gorile şi pingu-ini care stau la umbra florilor de orhidee, flamingo, jaguari, sute de specii de animale şi pă-sări; există chiar şi un tunel cu pereţi din sticlă pe care îl puteţi traversa urmărind rechinii.

Tenerife–insula primăverii veşnice

text

» D

iana

Moc

anu

poz

e »

arhi

va p

erso

nală

minutul respiro40 minutul respiro

str. Mitropolitul Dosoftei 97/1(intrarea de pe str. S. Lazo)tel.:(+373 22) 29 60 48 (+373 22)29 60 23w w w . i s i d a . m d

Bulgaria de la 190 euro

Tunis de la 299 euro

Grecia de la 350 euroall inclusive + zbor

Mergi la mare?

Insula Tenerife este recunos-cută în întreaga lume şi pentru faptul că prinde viaţă odată culăsarea întunericului. Vero-nicas, este cel mai cunoscut club de noapte din Tenerife. În numeroase alte locuri din sud puteţi găsi orice, de la spectacole de flamenco şi lupte medievale pînă la pro-grame de jazz. Localnicii sînt ospitalieri,organizează mese festive, spectacole de dans si cîntece folclorice, punînd la dispoziţia turiştilor obiecte, haine sau diverse suveniruri lucrate manual chiar de ei. Soare, plajă, legănatul lin al valurilor, peisaje frumoase—

toate au un sfîrşit şi iată-ne din nou în avion, cu amintiri frumoase şi dorinţa de a mai reveni în acest colţ de rai. Doamnelor şi Domnilor, vă vorbeşte căpitanul aeronavei, în cîteva momente vom ateri-za pe aeroportul internaţional Chişinău…

Robinsonstr. Puşkin, 43

(+373 22) 221-222

Voiaj Internationalbd. Negruzzi, 4

(+373 22) 54 64 64

Solei Turismbd. Negruzzi, 5

(+373 22) 890 890

rezervări de hotel pe www.hotelbuddy.eu

tururi în Tenerife

41minutul respiro

horoscop 15 iunie – 15 iulie

leuSunteti dornic de autoafirmare şi răsturnaţi autorităţi! Sînteţi magnetic, atrageţi pe cei ce nu v-au remarcat pînă acum, vă indrăgostiţi, iubiţi!. Pro-iecte dubioase aduc venit, dupa care urmează şi liniştea de după furtună, vă relaxaţi si gustaţi din gloria reuşitelor dumneavoastră!

fecioarăSînteţi activ, faceţi sport, şi asta acţioneaza foarte benefic asupra dum-neavoastră, va dă puteri sa faceti schimbări si rearanjamente in viaţă. Iulie e favorabil pentru noi începuturi în serviciu, apar propuneri avantajoase si şefii dumneavoastră acorda mai mare atenţie ideilor pe care le propuneţi.

taurAceastă perioadă e una a autocunoaşterii pentru dvs. Deveniţi mai irascibil, fapt care îi deranjează pe cei din jur, însă vi se dezvoltă al şaselea simţ – intuiţia.La sfîrşitul lunii vă reînnoiţi garderoba şi coafura, ceea ce acţionează benefic asupra stării dvs. interioare.

gemeniSînteţi sociabil şi nu rataţi nicio şansă de exteriorizare! Vă aşteaptă o aventură cu cineva din pritenii apropiaţi la care nu v-aţi fi gîndit niciodată. Fiţi atenţi la luarea deciziilor pripite, urmările ar putea fi mai grave decît vă imaginaţi. Prima jumătate a lui iulie este favorabilă pentru noi începuturi în afaceri.

rac Perioada contrastantă pentru dumneavoastră, schimbari majore in cariera, extindeţi sfera activităţii dumneavoastră, şi sunteţi sustinut de o persoana influenta.. Iulie va aduce bună dispoziţie, largirea orizontu-rilor, şi oameni noi.

berbec Aveţi sete de independenţă şi schimbare, sînteţi puternic şi aveţi impresia că nu există obstacole pe care nu le-aţi putea depăşi. Prietenii şi apropiaţii vă cer ajutorul şi sînteti alături de ei. La sfîrşitul lui iunie deveniţi mai ho-tărît şi relansaţi proiecte promiţătoare. Întîlniţi oameni noi cu care stabiliţi relaţii incendiare!

Noi începuturi, curaj, avansări în carieră, trăiri intense! Pe toate acestea ni le promite sfîrşitul lui iunie, după care vine iulie şi ne readuce cu picioarele pe pămînt!

horoscop oferit de Sergiu Iordachi, Astrouranius

minutul de horoscop42 minutul de horoscop

balanţăContactele şi întîlnirile accumulate in această perioadă sînt foarte impor-tante pentru dumneavoastră,sunteţi creativ şi increzut in sine, dar asta nu vă garantează succesul in relatiile cu apropiaţii dumneavoastra, nu încer-caţi sa îi controlaţi! La finele acestei luni vă asteptă o pasiune secretă.

peştiiCălătoriile acvatice, si timpul petrecut la natura dezvolta latura artistică a dumneavoastră,vă inspiră, şi vă face mai creativ! Visele dumneavoastră relevă cugetari importante ale subconştientului, si viaţa capata un caracter mistic. E perioada favorabilă pentru noi îinceputuri!

vărsătorSunteţi ca un burete, apt si dornic de noi cunoştinţe, pe care le asimilaţi in timp record! E perioada favorabila sa începeţi o activitate nouă sau sa vă reprofilaţi. Relaţiile sentimentale duc la suprasaturare emoţională care le va clarifica!

capricornSînteţi vulnerabil şi neîncrezut in propriile forţe, deşi vă merge pe cît se poate de bine la serviciu. Aveţi nevoie de timp pentru regenerare si autocu-noaştere, fiţi atent în călătorii pentru a evita orice fel de pericol, e perioada favorabilă pentru a achizitiona un animal de casă.

săgetătorCadouri, premii si achiziţii de lux, vă aşteaptă in această perioadă. Deveniţi mai selectiv in ceea ce priveşte cunoştinţele şi relaţiile noi! Vreţi să fiţi original şi vă reuşeşte! Fiţi insa atent pentru că toate acestea vă consumă şi vă epuizează!

scorpionSunteţi atraşi de diverse ispite si riscaţi! Căpătaţi poziţia de lider la serviciu, şi nimeni nu are curaj să va taie elanul, o savuraţi din plin! Deveniţi libertin şi asta va aduce spre o aventura cu cineva din colegi!

Participă la concurs și cîștigă unul din cele 84 de premii de la sponsorii noștri!Trebuie doar să complezi formul pentru concurs accesînd www.15minute.mdPremii:

minutul de noroc concurs

4 10 20 2040 masaje

tailandeze

tichete a cîte 4 lecţii de yoga

de la Nim Yogacălătorii cu

taxi 1433de bilete la plaja

Goa Territoryde cantece la Muz cafe44

43minutul de horoscop

Cultură:Filarmonica Naţionalăstr. Mitropolitul Varlaam, 78tel.: (+373 22) 22 27 34

Galeria „Constantin Brâncuşi”bd. Ştefan cel Mare, 3tel.: (+373 22) 54 15 96

Sala cu Orgăbd. Ştefan cel Mare, 81tel: (+373 22) 22 25 47

Teatrul de Operă şi Baletbd. Ştefan cel Mare, 152tel.: (+373 22) 24 51 04

Teatrul Naţional „M.Eminescu”bd. Ştefan cel Mare, 79tel.: (+373 22) 22 11 77

Cafe/Restaurante:

513str. Veronica Micle, 7tel.: (+373 22) 92 25 13

A la Minutestr. Mitropolit Bănulescu Bodoni, 28/1Atel.: (+373) 79 00 77 01

Avenue 103bd. Ştefan cel Mare, 103tel.: (+373 22) 22 68 99 (+373) 69 12 74 97

Beermaniastr. Alexandru cel Bun, 83tel.: (+373 22) 22 73 31

Bier Platzstr. Mihai Eminescu, 55tel.: (+373 22) 22 91 63str. Arborilor, 21 (Shop-ping Malldova)tel.: (+373 22) 60 37 37

Bisquitbd. Moscova, 20tel.: (+373 22) 32 95 45

Cafe Oscarbd. Ştefan cel Mare, 69tel.: (+373 22) 27 86 80 (+373) 60 19 16 66

Celentanobd. Decebal, 139tel.: (+ 373 22) 53 50 24bd. Moscovei, 2tel.: (+373 22) 44 31 15str. Puşkin, 30tel.: (+ 373 22) 21 29 90Livrare: 222-111

Chateau str. Mitropolit Bănulescu Bodoni, 8tel.:(+373 22) 22 06 05 (+373) 69 30 31 31str. N.Costin, 67/1tel.: (+373 22) 51 50 44 (+373) 69 94 08 08

Coffee Beansstr. Sciusev, 62tel.: (+373 22) 22 95 52bd. Dacia, 44tel.: (+373 22) 77 89 67bd. Ştefan cel Mare, 103/2tel.: (+373 22) 23 56 33

Curtea Vânătoruluibd. Decebal, 16tel.: (+373 22) 63 93 29

Decadance Clubstr. Albisoara, 40/1tel.: (+373 22) 79 88 87 77

Delice d’Angestr. 31 August 1989, 117/2tel.: (+373 22) 24 14 28

Dolce Vitabd. Decebal, 91tel.: (+373 22) 63 79 00

El Pasostr. Armenească, 10tel.: (+373 22) 92 11 66

Ë-Cafebd. Moscova, 1/2tel.: (+373 22) 43 07 36

Galaxystr. 31 August 1989, 117/1tel.: (+373 22) 23 25 29 (+373) 69 11 47 67

Gazettostr. Kiev, 16/1tel.: (+373 22) 31 07 45 (+373) 68 14 30 14

GOAGoa Teritory, Ghidighicitel.: (+373) 60 15 81 58

Gok-Oguzstr. Calea Orheiului, 19Atel.: (+373 22) 46 88 52

GPstr. Arborilor, 21 (Shop-ping Malldova), et. 4tel.: (+373 22) 84 38 23 (+373) 68 88 77 17

Hidalgostr. Ismail, 30tel.: (+373 22) 54 64 14

Jazz Cafestr. Albişoara, 44 et.2tel.: (+373 22) 22 44 95 (+373) 68 10 44 44 (+373) 79 79 44 44

La Roma Clubstr. Albisoara, 40/1tel.: (+373 22) 22 85 90

Lavazza Clubstr. Veronica Micle, 10/1tel.: (+373 22) 22 83 00

Maestrostr. Bucureşti, 68tel.: (+373 22) 22 05 50

McDonald’sbd. Ştefan cel Mare, 134/1tel.: (+373 22) 22 87 44bd. Dacia, 21/1tel.: (+373 22) 53 77 71str. Alecu Russo, 2tel.: (+373 22) 43 57 77

Muz Cafestr. Albişoara, 44 et.1tel.:(+373 22) 22 44 95

Napolisstr. Cosmonauţilor, 6tel.: (+373) 21 21 91

Oriental Housebd. Dacia, 31tel.: (+373 22) 57 19 33

Passepartoutstr. Mihail Kogâlniceanu, 62tel.: (+373 22) 27 94 82 (+373) 68 30 08 04

Piramisabd. Moscova, 10/3tel.: (+373 22) 31 04 48 (+373) 69 38 33 84

Robert’s Coffeestr. Arborilor, 21 (Shop-ping Malldova), et. 4tel.: (+373 22) 83 69 71str. Vlaicu Pârcălab, 63tel.: (+373 22) 24 02 66

Trattoria della nonnastr. Arborilor, 21 (Shop-ping Malldova), et. 4tel.: (+373 22) 60 37 40 (+373) 69 74 74 72

Vasabistr. Sciusev, 73tel.: (+373 22) 21 10 20

Zen Sushistr. 31 August 1989, 115tel.: (+373 22) 24 11 40 (+373) 69 91 26 29

Frumuseţe:

Abyss SPAstr. A Corobceanu, 22/1tel.: (+373 22) 23 80 23

Afroditastr. 31 august 1989, 79/1tel.: (+373 22) 27 41 43

Aligrimastr. Calea Ieşilor, 51/1tel.: (+373 22) 58 28 77

partenerii noştri

ART-CLUB

RESTAURANT

Dessangestr. M.Eminescu, 49/1tel.: (+373 22) 40 04 50

Divastr. Petru Movilă, 23/3tel.: (+373 22) 23 75 99

Estetikabd. Moscova, 14/1tel.: (+373 22) 44 26 78

Holly Landstr. Mitropolit Bănulescu Bodoni, 28/2tel.: (+373 22) 24 24 38str. Sciusev, 37tel.: (+373 22) 54 03 54

House of Beautystr. Paris, 38tel.: (+373 22) 92 52 46

Laboratorul frumuseţiistr. Tighina, 49/3tel:(+373 22) 26 05 00 (+373) 69 10 17 93

Langelesbd. Ştefan cel Mare, 119tel.: (+373 22) 21 00 77

Megasunstr. Vlaicu Pârcălab, 52tel.: (+373 22) 20 59 55str. Mitropolit Bănulescu Bodoni, 57tel.: (+373 22) 24 50 76str. Alecu Russo, 1 (CC Soiuz)tel.: (+373 22) 88 51 41bd. Decebal, 99 (Elat)tel.: (+373 22) 88 35 67bd. C. Negruzzi, 2/4 et.2 (Grand Hall)tel.: (+373 22) 27 66 45str Ion Creangă, 49/5tel.: (+373 22) 83 87 56

Micuşa Stilstr. 31 August 1989, 127tel.:(+373 22) 23 82 44str. Alexandru cel Bun, 98Atel.: (+373 22) 22 84 40str. Aleco Russo, 1 (CC Soiuz)tel.: (+373 22) 88 54 38

Orhideeabd. Ştefan cel Mare, 124tel.: (+373 22) 27 01 17str. Bulgară, 41tel.: (+373 22) 275434bd. Ştefan cel Mare, 119tel.: (+373 22) 23 56 34str. Mitropolit Dosoftei, 100tel.: (+373 22) 23 80 14bd. Moscovei, 1/3tel.: (+373 22) 44 03 09str. Puşkin, 44tel.: (+373 22) 21 40 87

Rosesstr. Puşkin, 14tel.: (+373 22) 21 12 94 (+373) 79 84 84 74

Salon by Kliuchnikoffstr. Bucureşti, 103tel.: (+373 22) 21 17 97str. Tighina, 52tel.: (+373 22) 27 96 88

Salon Evel-Luxstr. Academiei, 7tel.: (+373 22) 73 31 68 (+373) 69 70 98 93

Salon Studia Gorbaciovstr. Armeană, 18tel.: (+373 22) 24 02 40

Salonul Ellestr. Ismail, 84tel.: (+373 22) 54 01 94

Salonul Kissbd. Ştefan cel Mare, 128tel.: (+373 22) 22 38 49 (+373) 69 23 48 45

Secret of Beautystr. Kogâlniceanu, 41/7tel.: (+373 22) 24 21 72 (+373) 79 43 03 06

Beauty&SPA Centers OLSIstr. Bernardazzi, 26tel.: (+373 22) 27 65 51str. V.Alecsandri, 97tel.: (+373 22) 21 12 21

Victoria Luxstr. Gh.Asachi, 71/6tel.: (+373 22) 73 95 63

Vis str. Puşkin, 56tel.: (+373 22) 22 58 18

Fitness şi Sport:

Amazonkabd. Ştefan cel Mare, 69tel.: (+373 22) 27 93 57 (+373) 68 89 17 13

Asociatia de Shapingbd. Ştefan cel Mare, 182 et.5 of.509tel:(+373 22) 29 58 11 (+373) 69 17 01 40str. Tighina, 49/4tel.: (+373 22) 27 74 12 (+373) 69 28 93 77bd. Decebal, 3 et.4 of.412tel.: (+373 22) 55 49 04 (+373) 69 73 33 96bd. Dacia, 31tel.: (+373 22) 55 23 63 (+373) 79 12 25 00bd. Mircea cel Batrân, 5/1 et. 3tel.: (+373 22) 42 58 18 (+373) 69 11 12 27str. Alba Iulia, 1/1tel.: (+373 22) 93 07 73 (+373) 69 51 99 37str. V.Alecsandri, 1 et.8 of.812tel.: (+373 22) 73 75 55 (+373) 69 11 12 27

EcoSport Gym7:00-22:00str. A. Mateevici, 113/2tel.: (+373 22) 23 30 81

Fitness Dozabd. Mircea cel Batrân, 11tel.:(+373 22) 43 97 21str. Ion Creangă, 62tel.:(+373 22) 74 52 08str. Miron Costin, 25tel.:(+373 22) 44 90 57str. Andrei Doga, 26tel.:(+373 22) 31 07 62

Niagara Orange Fitnessstr. Ghidighici, 5tel.: (+373 22) 21 00 21

Nim Yogastr. Sfatul Ţării, 55/1tel.: (+373 22) 83 08 78 (+373) 79 80 30 62

Wellness Landstr. Mitropolit Varlaam, 46 tel.: (+373 22) 54 66 99

Centre medicale:

Ceradentstr. Kogâlniceanu, 41tel.: (+373 22) 22 28 05

Mazur Dentstr. Kogâlniceanu, 20 of. 1tel.: (+ 373 22) 27 59 92

Prima Medicastr. V.Alecsandri, 87/1tel.: (+373 22) 20 23 73

Timox Dentstr. Puşkin, 9tel.: (+373 22) 22 24 99

Vivodentstr. Bucureşti, 13/1tel.: (+373 22) 54 64 00

Shopping:

ABFashionstr. Ismail, 24tel: (+373) 27 16 03 (+373) 69 10 90 89

Aridonstr. Arborilor, 21 (Shop-ping Malldova)tel.: (+373 22) 60 33 41

Bamboobd. Decebal, 23 (Jumbo)tel.: (+373 22) 63 77 79str. Arborilor, 21 (Shop-ping Malldova)tel.: (+373 22) 83 69 59

Bijoux Terner10:00-22:00str. Arborilor, 21 (Shop-ping Malldova)tel.: (+373 22) 60 33 19

în localurile cărora găsiţi revista 15 MINUTE

ARIDON

RTC Holdingtel.: (+373 22) 60 32 67

Kotonstr. Arborilor, 21 (Shop-ping Malldova)tel.: (+373 22) 27 00 39

Debenhamsstr. Arborilor, 21 (Shop-ping Malldova)tel.: (+373 22) 60 32 67

Divertastr. Arborilor, 21 (Shop-ping Malldova)tel.: (+373 22) 60 33 27

Doua Inimistr. Bucureşti, 99 of.4tel: (+373) 23 82 24 (+373) 69 31 45 63

Ennabd. Decebal, 23 et. 5 but. 554 (Jumbo)tel.: (+373) 69 34 92 57

Forever18str. Arborilor, 21 (Shop-ping Malldova)tel.: (+373 22) 60 33 10

Foxstr. Arborilor, 21 (Shop-ping Malldova)

House Of Artstr. Arborilor, 21 (Shop-ping Malldova)

L’arossastr. V. Alecsandri, 99tel.:(+373) 69 10 81 96

Mireasa Modernăstr. Puşkin, 43tel: (+373) 22 68 72 (+373) 69 99 63 78

Olsenstr. Arborilor, 21 (Shop-ping Malldova)tel.: (+373 22) 60 33 23

Papiliostr. Mitropolit Bănulescu Bodoni, 22tel.: (+373 22) 21 01 29 (+373) 79 43 12 12

Perlina Luxbd. Ştefan cel Mare, 14/2 of.2tel.: (+373) 69 15 45 45

Sacoor Brothersstr. Arborilor, 21 (Shop-ping Malldova)

Agenţii turistice:

Amadeus Travelstr. Puşkin, 24tel.: (+373 22) 22 66 33

Damla Turstr. Gagarin, 1tel.: (+373 22) 27 75 77

Explorestr. Columna, 103 of.1tel.: (+ 373 22) 84 41 11str. Puşkin, 15 of.1tel.: (+ 373) 78 84 43 33S

Isidastr. Mitropolit Dosoftei, 97/1tel.: (373 22) 29 60 48

Royal Milestr. Puşkin, 15tel.: (+ 373 22) 260 900

Sindbadstr. Cosmonauţilor, 6tel.: (+373 22) 88 82 88

Univers Viva Turismbd. Grigore Vieru, 22/1 of. 1tel: (+373 22) 22 92 92

Vacanţa str. Puşkin, 14Atel.: (+ 373 22) 21 12 50

Vernon Primstr. Gh.Asachi, 11/1 of. 98tel.: (+373 22) 72 72 32

Voiaj Internationalbd. Negruzzi, 4/2tel.: (+373 22) 54 64 64

Hotele:

Budapeststr. Timiş, 19tel.:(+373 22) 24 51 23

Dacia Hotelstr. 31 August 1989, 135tel.:(+373 22) 23 22 51

Flowersstr. Anestiade, 7tel.: (+ 373 22) 26 02 02

Jazz Hotelstr. Vlaicu Pîrcălab 72tel.: (+373) 69 10 73 77

Manhattan str. Ciuflea, 1tel.: (+373 22) 26 08 88

Mini Business & SPA Hotel OLSIstr. Bernardazzi, 26/3tel.: (+373 22) 54 59 54

Nobil Hotelstr. M.Eminescu, 49/1tel.:(+373 22) 40 04 00

Turist Hotelbd. Grigore Vieru, 13tel.:(+373 22) 22 05 12

Vila Natalistr. Sfatul Ţării, 15tel.: (+373 22) 23 36 63

Vila Verdestr. Grenoble, 110tel.:(+373 22) 28 80 03

vrei să devii

p a r t e n e r u l

n o s t r u d e

d i s t r ib u ţ ie?

Contactează-ne pe: contact@

revista15minute.com sau 060070888 – Ana Irina Toma,

manager.