Gaudeamus nu e doar locul unde se în-tîlnesc cei care continuă să creadă înGalaxia Gutenberg. E și o uriașă cutie

de rezonanță, sensibilă la ceea ce ni se în-tîmplă. Cînd ne întîlnim aici, printre cărți, ceimai mulți dintre noi nu picăm ca din lună.Căutăm în noile apariții un sens care depă-șește trecerea noastră personală prin viață,și asta fără a uita ce se întîmplă în jurul nos-tru.

Cînd trecem printr-o tragedie colectivă,chiar dacă viața merge înainte, o vreme, celpuțin,nu mai merge la fel. Rotițele mecanis-mului obișnuinței noastre se blochează, fi-indcă intrăm într-un regim deuluială: cumde s-a putut întîmpla una ca asta?Dar chiarși după ce aceste rotițe se deblochează șine întoarcem la obișnuințele noastre, între-barea persistă și de cele mai multe ori su-praviețuiește într-o carte despre tragediacare ne-a marcat. Deși am intrat de mulți aniîntr-un soi de suficiență a informației prinimagini, care-i afectează și pe bibliofili, pînăla urmă, și azi, ceea ce precumpănește e cu-vîntul tipărit, care îți explică imaginea. Căcidacă lipsește cartea, pe termen lung memo-ria colectivă uită ceea ce ni s-a întîmplat sau,după un timp, deformează tragedia într-o le-gendă orală.

Uneori, întoarcerea la carte are o semni-ficație în plus față de cea obișnuită. Acum,ar trebui să însemne și un pas către reveni-rea la normalitate. Dar cînd ajungem să neîntrebăm în ce mai constă normalitatea înRomânia pentru omul obișnuit, ar trebui săne întrebăm și dacă n-a venit momentul săo reconstruim din temelie, în așa fel încît săredevină una pentru toți. Fiindcă, în acestmoment ceea ce își închipuie omul obișnuitcă e normal ascunde primejdii la tot pasul șicapcane de tot soiul de care nu se poateferi,cîtă vreme nu știe de ele. Administrația, carear trebui să neutralizeze primejdiile și cap-canele publice, încît să trăim într-o norma-litate sigură, s-a dovedit complice cu cei carene pun în pericol. Astfel că, dacă tot ne în-tîlnim la Tîrgul cărții de învățătură, ar fi cazulsă pornim de la gradul zero al normalității,dacă vrem să scăpăm de „normalitatea” co-rupției, care ucide în masă, și de „normali-tatea” de a trăi în vreme de pace ca victimevirtuale ale mafioților care ne-au declarat peascuns război.

Ziarul tîrgului ● Apare aproape zilnic ● E gratis, dar nu gratuit ● Numărul 1, 18-19 noiembrie 2015

● Ștefan Agopian. Despre operele deima ginație&ficțiune (pag. 3)

●Edituri & cărți de identitate. Herg Benet:Pariuri câștigate (pag. 3)

● Cronica tîrgului. Ce zice autorul, demiercuri pînă duminică (pag. 4-5)

● Clasici la debut. Radu Cosasu: De ce re-nunți la un pseudonim de succes (pag 6)

● Niall Ferguson, istoricul finanțelor șial scenariilor alternative (pag 7)

Sumar

Să-ți spunsincer, mi se pare cam

nedrept. Autorii se bucură detoată atenția în timp ce nouă,

personajelor cărții, nu necere nimeni autograf.

Nu doar cititorii vor să-și întâlnească scriitorii preferați. Anul ăsta și personajele de roman au venit în număr mare, să ia un autograf de la autorii lor

Normalitatea de gradul zero

Cristian Teodorescu

13.00 – 13.30 EDITURA PROUNIVERSITARIA

Lansare: „Călători prin București / Wan-dering through Bucharest”

Invitați: Irina Airinei, Sorin Bordușanu

14.30 EDITURA UNIVERSLansare de carte: „Furia și alte povestiri”

de Silvina OcampoInvitați: Simona Sora, E.S. Claudio Perez

Paladino, Ambasadorul ArgentineiLavinia SimilaruModerator: Emanuela Ignățoiu-Sora

17.30 EDITURA VREMEALansarea volumelor: „Taifun în adâncuri”, de Lucian Ciuchi-

ță; Invitați: Lucian Ciuchiță, Otilia Sîrbu,

scriitor, Gabriel Alexandru Ionescu, istoric,Cristian Tiberiu Popescu, critic

„Confesiuni. Amintiri. Nostalgii”, de Ta-tiana Mărgescu;

„Copilul în familie”, de Maria Montessori

15.00 EDITURA ARS DOCENDI –UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI –nivelul 7.70:334

Prezentare a volumului „Vlad Dracul”,autor Lucian Constantin Palade

16.30 EDITURA ARS DOCENDI –UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI –nivelul 7.70:334

Prezentare a volumelor: „O scurtă istoriea românilor” (vol. I, vol. II), autor ClaudiuNeagoe

18.00 CONSORȚIUL UNIVERSI TA RIA– EDITURA UNIVERSITĂȚII DE VESTDIN TIMIȘOARA – nivelul 0.00:23

Lansare de carte: „Jocuri de putere înUniunea Europeana”, autor Corina Tursie

Invitat: Lect. Dr. Dan Lazea

18.00 WWW.EPUBLISHERS.INFO –nivelul 7.70:309

eLiteratura lansează două romane deAdriana Ungureanu: „Femeia la 40 de ani”și „M-am născut să te întâlnesc”

18.00 GRUPUL AMBASADELOR,DELEGAȚIILOR ȘI INSTITUȚIILORFRANCOFONE DIN ROMANIA(GADIF) – nivelul 4.50:201

Lansarea albumului de bandă desenatăîn limba română: „Tintin și Los Picaros”(editura M.M. Europe)

13.30 – 14.00 EDITURILE SEMNEARTEMIS

Lansare de carte: „Știința și miracolulmedicinei naturale.” Convorbiri cu ȘtefanManea, directorul Hofigal, autor Ion Ma-rin

16.00 EDITURA C.H. BECKLansarea lucrării: „Parakletos”, autor

Gheorghe Piperea

17.00 EDITURA ECOU TRANSILVANLansarea volumelor: „Ceața albastră”,

autor Ioan Cărmăzan; „Sfinți și securiști”,ediția a – II – a, autor Teodor Tanco; „Oma-giu aniversar Teodor Tanco la 90 de ani”;„Istoria României secolul XX, deceniul 7(1961 – 1970) – album, autor Vasile Lechin-țan; „În spatele ușilor deschise”, vol. 5 –„Fatalitate și speranță” și vol. 6 – „Fatalitateși deznădejde”, autor Vasile Moiș

15.30 – 17.00 EDITURA ANTIM IVIREANUL

Lansarea volumelor: Ioan Barbu, roma-nul „Vulturul albastru”; George Astaloș,„101 Poezii”; George Terziu, „Proza bipedă”;Liliana Boian Terziu „Dreptul la nefericire”(versuri)

Invitați speciali: Mihai Antonescu, Geor -ge Călin, Nicolae Georgescu, Aureliu Goci,Emil

Lungeanu, Victoria Milescu, FlorentinPopescu, Iuliana Paloda- Popescu

11.00 EDITURA NICULESCU –OXFORD UNIVERSITY PRESS

Lansare: „Educație și cultură în era digi-tală”, autori Doina Banciu și colectivul

13.30 – 15.30 RADIO ROMÂNIA –DEPARTAMENTUL STUDIOURIREGIONALE

Alege „România de nota 10”! – ediție eve-niment a emisiunii multiplex „Româniade nota 10” realizată de DepartamentulStudiourilor Regionale (DSR) cu sprijinulorganizației Junior Achievement România(JAR). O dezbatere în direct cu și despre ti-neri care visează și proiectează o Româniede nota 10. Alături de ei vor fi invitați spe-ciali și public, într-un spațiu amenajat cuexpoziții și prezentări ale celor mai apre-ciate și premiate proiecte din rândul gene-rației tinere.

18.00 EDITURA PROEMA – ANCILansarea volumului: „Poeme fără fron-

tiere. Selecție de versuri din lirica românăși iordaniană contemporană”

Traducere, studiu introductiv și note:Dumitru Chican

Prefață: Carmen Burlacu, Secretar deStat, Ministerul Afacerilor Externe

Cuvânt înainte: E.S. Shaker Al-Malkawi,Ambasador al Regatului Hashemit al Ior-daniei la București

11.00 WWW.EPUBLISHERS.INFO –nivelul 7.70:309

Editura Zenith Trading Consult lanseazădouă cărți de Dumitru Prichici: „De la că-pușă la cătușă” și „Condamnat la tăcere:până când?”

12.00 F.C.E.R – EDITURA HASEFER –nivelul 4.50:202

Triplă lansare de carte: „De la Iași la Ie-rusalim și înapoi” de Leon Volovici; „Mi-

hail Sebastian – Mirajul francez” de GeoȘerban; „Eseuri de filozofie evreiască” deEsther Starobinski Safran

12.00 PRIOR MEDIA GROUP – nivelul0.00:44

Lansarea a doua auxiliare de limba ger-mană: Tipptopp. Lernpaket fűr Deutsch.A1.1 si Tipptopp. Lernpaket fűr Deutsch.A1.2

Manuale de limba germană pentru în-cepători-adolescenți

Autori: Friederike Jin; Lutz Rohrmann;Milena Zbranková; Jarmila Antošová; co-ordonator pentru ediția în lb română: dnaSilvia Florea

13.30 EDITURA HUMANITAS –nivelul 0.00:45

Lansare de carte: „Dostoievski în conști-ința literară românească” de Dinu Pillat

Participă: Ioan Stanomir, George Arde-leanu, Monica Pillat

15.00 EDITURA PARALELA 45 –nivelul 0.00:37

Lansare de carte: Florin Stănescu „Ine-galități integrale”, Colecția „Biblioteca dematematică”

Invitați: prof.univ.dr. Radu Gologan, Flo-rin Stănescu, Călin Vlasie

16.00 EDITURA BIBLIOTHECA –nivelul 7.70:301

CRITICĂ ȘI ISTORIE LITERARĂDumitru Copilu-Copillin: „Eminescu în

circuitul universal”Mircea Bădoiu: „Pucioasa în pagini lite-

rare”George Toma Veseliu: „Continuatorii

școlii literare și artistice de la Târgoviște”Florentin Popescu: „Eu v-am citit pe

toți!”, vol. 5Invitați: Sultana Craia, Gheorghe Buluță,

George Coandă, Mihai Stan

16.00 GRUPUL AMBASADELOR,DELEGAȚIILOR ȘI INSTITUȚIILORFRANCOFONE DIN ROMANIA(GADIF) – nivelul 4.50:201

Prezentarea cărții „Oublier Bucarest” deVictor Ieronim Stoichiță, în prezența au-torului (eveniment organizat de Ambasa-da Elveției)

16.00 EDITURA TEȘU – nivelul 0.00:10Lansarea lucrării: „O istorie altfel a evrei-

lor din România“, autor Teșu SolomoviciInvitați: acad. Dinu C. Giurescu, acad.

Răzvan Theodorescu, acad. Nicolae Breban,dr. Aurel Storin

17.00 EDITURA METEOR PRESS –nivelul 0.00:31

Dublă lansare de carte:„Beria, tatăl meu. În inima puterii stali-

niste”, de Sergo Beria; „Instrumentele te-rorii lui Stalin. CEKA – OGPU – NKVD –KGB”, de Rupert Butler

Invitați: Ion M. Ioniță, Redactor-șef al re-vistei Historia, Dorin Matei, Redactor-șefal revistei Magazin istoric, Bedros Hora-sangian, analist politic

17.30 GRUPUL AMBASADELOR,DELEGAȚIILOR ȘI INSTITUȚIILORFRANCOFONE DIN ROMÂNIA(GADIF) – nivelul 4.50:201

Lansarea cărții „Les églises fortifiées dupays des Sicules” de Hubert Rossel, în pre-zența autorului (eveniment organizat deAmbasada Elveției)

18.00 GRUPUL EDITORIAL CORINT –nivelul 0.00:46

Lansare de carte în prezența autorului:„Haos” de Alessandro Baussmerth

Participă: Alessandro Baussmerth, Wal-ter Riess, Bedros Horasangian

Moderator: Ana Antonescu

18.00 EDITURA ORIZONTURI –nivelul 4.50:221

Lansare de carte: „Căutând iubirea” deCorina Chiriac

19.00 EDITURA EIKON – nivelul0.00:18

Lansare de carte: „Măștile fericirii”, deSânziana Dobrovicescu și recital de vioarăSânziana și Nicolae Dobrovicescu

Lansări miercuri-joiGaudeamus l nr. 1, 18-19 noiembrie 2015 Ce se întîmplă, lectore? pag. 2

Ce se întîmplă azi - MIERCURI, 18 NOIEMBRIE

Redacția

Cristian TeodorescuFlorin IaruDan DarieDan PanaetEugen IstodorAnca BadeaVlad Epstein

Joi, 19 NOIEMBRIE

Băi, ce de oameni!N-am mai văzut atâta lumela un loc de când am ieșit în

stradă să cerem demisia Guvernu-lui și a primarului Piedone. Ia ziceți, acum împotriva cui

scandăm?

Mulțimea a decis: nu mai vrea cărți scrise de oameni politici, ci de tehnocrați, care chiar se pricep la domeniul pe care îl abordează

Gaudeamus l nr. 1, 18-19 noiembrie 2015 scriitor la vorbitor pag. 3

Fiul unui harnic cizmar armean din Bucu-rești și al unei oltence care nu se omora cutreburile casei, Ștefan Agopian (n. 1947) eunul dintre marii noștri ro mancieri contem-porani. În cea mai re cen tă carte a lui, Scriitorîn comunism, Agopian își povestește viața șicariera de scriitor cu o vervă extraordinară,încît cine vrea să afle mai multe despre el poa-te apela cu încredere la sursă. Capodoperalui e Manualul întîmplărilor (1984) un romanfără egal și fără echivalent în literatura româ-nă, apărut după alte trei romane, Ziua mîniei(1979), Tache de catifea (1981) și Tobit (1983).Manualul va fi urmat de romanul Sara (1987),de o carte de povestiri, Însemnări din Sodoma(1993), de un volum de teatru, Republica peeșafod (2000), de romanul Fric (2003) și dememoriile din Scriitor în comunism (2013).

Reporter: De unde vine imaginația ta?Cărțile tale nu se aseamănă cu nimic.

Ștefan Agopian: Mi-e greu să răspund.ține de structura fiecăruia, în primul rînd.Apoi, am ales acest tip de scriere. Eu nu știusă răspund de ce așa și nu altfel. Am făcutașa că eram Agopian. Pentru mine, o carteeste un exercițiu reușit de imaginație, nu ocopie după natură.

Rep.: Istoria, la tine…Ș.A.: Aici, dacă vrei, explicația este simplă.

Exista cenzură. Am mutat proza mea într-untimp cvasi-istoric pentru că erau respinseprozele cu cadru contemporan. Mă retră-geam într-un cadru inofensiv. Era și aici unefort de documentare și de fantezie, pentrucă nu găseam tot ce-mi trebuie.

Rep.: Întîlnirile cu prietenii tăi optzeciști?Ș.A.: Nu, nu-mi alimentau nimic, poate

orgoliu, să fiu și eu în rîndul lumii. Să nu-țiînchipui că eu petreceam ca ei. Eu nu aveam

timpul necesar să-mi pierd nopțile. De obi-cei, o noapte albă, era noaptea scrisului.După aceea, dormeam la birou, șase-șapteore. Cu capul pe birou. Toți ziceau că-s bețivși mă duceam noaptea la chefuri. Eu le su-geram. Nu m-ar fi înțeles. Ce-i aia să petrecinoaptea scriind? Beția o înțelegeau. Vremuricomuniste trăiam, îngrozitor de na soale, fărăperspectivă.

Rep.: Hai să facem o istorie a ficțiunii.Uite, Cantemir?

Ș.A.: M-a depășit. E prea cifrat. Nu e fan-tezie, e ură, furie, încifrare. Ca să nu fie des-cifrată imediat critica regimului. Nu este ge-nul de proză care să mă pasioneze. Azi estede necitit, ca și cărțile lui Buzura, Ivasiuc,Marin Preda, cu seria lui politică. A scris deAntonescu, dar nu a scris tot adevărul despreel. Ce rost avea?

Rep.: Odobescu?Ș.A.: Nu l-am citit, spre rușinea mea. Un

fragment, doar, la școală. N-are epică.

Rep.: Sadoveanu?Ș.A.: Prost și cu el stau. Am citit ceva mai

mult. Baltagul, Creanga de aur. M-am împot-molit la Frații Jderi, nu mi-a rămas nimic încap.

Rep.: Dadaiștii? Ș.A.: Avangarda m-a tentat cînd m-am

apucat de poezie. Să scrii proză dadaistă,greu de făcut. Urmuz este absurd, nu dada -ist. Și ce să mai scrii după? Să-l copiez? Aveao minte cam ciudată, de aici opera și sinu-ciderea.

Rep.: Blecher?Ș.A.: E la modă, dar nu m-a convins prea

tare. Este kafkian. S-a zis să avem și noi unKafka. Și ca biografie semăna, n-are forța luiKafka.

Rep.: Nichita al tău?Ș.A.: Foarte multă imaginație. Habar n-am

de unde. Bea, în ultimul timp. Cînd se trezea,vai ce tîmpenii. Picta diverse fetițe care-i stă-teau în jur.

Ștefan Agopian: Despre operele de imaginație&ficțiune

Edituri & cărți de identitate

Editura Herg Benet s-a înființat în2010. În primii cinci ani, dedicați lite-raturii ro mâne vii, și-a atins obiectivulde a face cunoscute pe piața de cartevoci noi, puternice, inconfundabile, cuo scriitură originală, perfect coordona-tă cu literatura universală de calitate.

Herg Benet a încercat să schimbe oparte importantă a paradigmei cultu-rale românești – propunând autori tineri, talentați și interesanți, a adus literatura autoh-tonă din nou în atenția publicului larg, de-monstrând că și în România se pot scrie volu-me la fel de reușite și atractive precum celeinternaționale.

Treptat, prin apropierea făcută între scriitoriși cititori, am înlăturat prejudecăți care sufocauimaginea literaturii produse în România, în -tr-un final ea ajungând să fie privită așa cumeste în realitate: diversă, curajoasă și vie.

Am câștigat un pariu care părea imposibil:literatură valoroasă, dar și deschisă spre public.Cartea românească edi-tată de noi n-a rămas exclusiv în librării și bi-bliotecă; în loc să-și aș -tepte cititorul să vinăspre ea, a mers acolo un -de a fost cerută: cafenea,parc, mall sau liceu. Dinreviste a migrat cătrebloguri, site-uri cultura-le sau rețele de socializa-re. Am descoperit tinericu viziune artistică ori-

ginală, ale căror debuturi le-am giraj și promovat fără re-zerve – o parte au devenitnume recunoscute ale cultu-rii de astăzi.

Literatura propusă de nois-a asociat de multe ori cualte genuri de artă – film, tea-tru, muzică.

An de an, paleta stilurilor și genurilor oferitede noi cititorului s-a diversificat. De la poeziepostmodernă s-a ajuns la romane fantasy, dela eseu filosofic, la antologii de poezie interna-țională. De la thriller, la romane care proble-matizează societatea actuală. De la lirică femi-nină, la satiră și pamflet. În ciuda diversității,am păstrat un numitor comun: tot ceea ce pu-blicăm este original și relevant.

Cărțile publicate de Herg Benet au fost răs-plătite în fiecare an cu premii, care au vizat înprimul rând calitatea conținutului, dar nu înultimul rând și aspectul grafic.

Polirom vă recomandăBogdan-Alexandru Stănescu

Doi ani, opt luni și douăzeci și opt de nopți, de Salman Rush -die, traducere de Dana Crăciun – Cu secole în urmă, o prin-țesă din neamul djinnilor, Dunia, s-a îndrăgostit de un muritor,gînditorul exilat Ibn-Rushd (cunoscut nouă ca Averroes). Copiiilor s-au răspîndit prin toată lumea, fără a fi conștienți de pu-terile pe care le dețin. Odată cu redobîndirea lor, în secolul XXI,se naște și primul roman „pentru adulți” al lui Salman Rushdiedin ultimii ani. – Ediția originală a romanului a apărutmarți, 8 septembrie, la Penguin Random House.

Du-te și pune un străjer, de Harper Lee, traducere deAriadna Ponta – Și așa s-a mai dărîmat un mit: acela al scrii-toarei cu un singur roman-capodoperă, Harper Lee. Pentru ceicare se așteptă la o variantă a romanului ... Să ucizi o pasărecîntătoare, romanul descoperit va fi un șoc. Nu doar că celedouă cărți nu seamănă, dar chiar Atticus Finch a suferit otransformare radicală. – Ediția în limba engleză a roma-nului a fost publicată în UK și Commonwealth (cu ex-cepția Canadei) de către Penguin Random House, iar înSUA, de către Harper Collins, la data de 14 iulie 2015.

Ucenicul arhitectului, de Elif Shafak, traducere de AdaTănasă – Elif Shafak reușește cea mai bună performanță per-sonală de la „romanele turcești” încoace. Se întoarce la romanulistoric și scrie ceea ce cred că va fi echivalentul ei la Mă numescRoșu, atît tematic, cît și ca impact romanesc.

Mistuiți, de David Cronenberg, traducere de Iulia Gor-zo – Da, știu, de fiecare dată cînd am văzut o nebunie marcaCronenber, ne-am întrebat – atunci cînd nu era o ecranizare– cum ar fi cartea (un drum oarecum invers decît cel tradițio-nal). Iată și cartea: e exact ceea ce mă așteptam să fie, adicăde nedescris. Pot spune însă trei cuvinte legate de acest roman:sex, sex, sex.

Rugul, de György Dragomán, traducere de Ildiko-GabosFoarță – Ce legătură este între copilărie, vrăjitorie și comu-nism? Poate nimic în afara celui mai fin și talentat prozatormaghiar al momentului. Prima lui carte după Regele alb.

Rep.: Călinescu?Ș.A.: Am citit-o cu pasiune. Istoria este un

roman al literaturii. Știe să povestească.Rep.: Cărtărescu?Ș.A.: A pornit cu poezia, acolo a rămas.

Proza lui este fundamental poezie. Cea maibună carte e Visul, cenzurată, apoi, Nostalgia.Este aceeași carte. Asta e măsura de mareprozator. Punctul lui forte.

Rep.: Literatura sudamericană? Márquez?Ș.A.: Mare deziluzie. I-am citit autobio-

grafia. Totul are un substrat real, pe care l-aexploatat. Al dracului, ce fantezie, îmi spu-neam. Unchii, mătușile. El le-a gonflat. Ră -mîn, fără discuție, un admirator. Dar m-amdezumflat.

Rep.: Kundera?Ș.A.: O făcătură. Un comunism mult mai

blînd decît al nostru transpus în cărți. El nuare nici o legătură cu filosofia, că asta se spu -ne despre el, eventual doar cu aia proastă.

Rep.: Borges?Ș.A.: Rămîne unul din modele. Are o ră-

ceală a fanteziei. Rep.: Joyce?.Ș.A.: Ce să faci? E o fundătură. Este un

scriitor genial. Nu poți scrie ca el.Rep.: Proust?Ș.A.: Genial. Nu este de-al meu, prea taie

firul în patru. Gide spunea că nu poți scriepe 20 de pagini cum un erou se întoarce depe o parte pe alta.

Rep.: Kafka?Ș.A.: Lumea este ceva absurd. Este ceva

extraordinar.Rep.: Astăzi, cu ce ești pe noptieră?Ș.A.: Carte despre negoțul de artă. Și Babel.

Îmi place ca-ntotdeauna.

top editorial

Herg BenetPariuri câștigate

Turtă dulce – stan-duri – tricoloruri– ultimul cuibătut – baloa-ne – pasionați– tricouri – de-corațiuni – deco-rați – pungi plastic-provinciali – microfonul fes-tivităților – cerșetori – copii – miniștri –muzici – fără artifiții – fotografii digitale –plînsul PR-ului – comédii – tombole – Zia-rul Tîrgului Gaudeamus, nr.1 – steaguri –bere – fleici – cărți – camioane descărcateecusoane – cea din urmă invenție care erași la expoziția americană – biciclete – jan-darmi – icoane cu Arsenie Boca – bricege –săpun lichid – lumînări parfumate – hîrîi-tori – sticle – perne cusute cu ață tradițio-nală – flori – scaune – mese – oglinzi –cercei – inele – ibrice – cafea – cărți – aceenglezești -mere – portocale – năut – flori-cele – răcoreală – țigări – „Deșteaptă-te,române!” – ciucalată – acadele – plesnitori– cruci – Dumnezei – alune prăjite – fisti-curi – automobile – zamparagii guverna-mentali – opozanți – „Visul Maichii Preci-stii” – „Minunile lui sf. Sisoe” – borangic –țâri – sardele – lămâi – brânză – urdă –cașcaval – slănină – ștergare – marame –furci – căldări – pirostrii – rogojini – parfu-muri – ciorapi – ghete – cizme – papuci –

orice carte cinci lei – certuri – chefuri – al-dămașuri – tămbălăuri – covrigi –

roșcove – frânghii – stafide – cure-le – șei – hamuri – clopote – că-ruțe – coșuri – bomboane – mu-zici -gogoși – pălării –

testemele – muște – popi – pensionari –suprimați – intelectuali – artiști – poeți –prozatori – critici – guri căscate – lume,lume, lume – vreme frumoasă – deverslab... – Criză teribilă, monșer! n

Gaudeamus l nr. 1, 18-19 noiembrie 2015 the show

Ce zice autorul, de miercuripînă duminică

Primele două zile la tîrg sînt cele care lepun nervii la încercare editorilor. Lumepuțină, spre încîntarea agorafobilor carevin miercurea să vadă ultimele noutăți.Unii dintre autorii cărora le apar cărți trecsă ia pulsul încă din prima zi și chiar dacăștiu mersul tîrgului de la alte ediții, mergde la un stand la altul, să vadă ce soartă auconfrații, plîngîndu-se că românul nu maicitește. Singura lor mulțumire, secretă, e

că românul n-are ceva anume cu cărțilelor de la cutare stand, ci îi tratează la fel șipe ceilalți.

Adică scriitorul autohton se bucură dacăvede că nici capra vecinului nu se simtebine? Nu tocmai, dar nici prea departe deasta.

Anul trecut, un prozator de vîrstă mij-locie, cu trecere la public, filosofa miercuriși joi pe tema cititorului care a abandonatlectura. „Ne sălbăticim! Ne tîmpește tele-vizorul!! Uite cu cine vrem să intrăm înEuropa!” Vineri, cînd au început editurile

să facă alișveriș prozatorul se mai înseni-nase. Se mișca și cartea lui. Sîmbătă începeînghesuiala, dar cărții lui nu-i mergea lafel de bine ca ale altora, de la același stand.

Autorul îl ia deoparte pe editor: cartealui parcă nu era prea bine expusă! Îi expli-că editorul că volumul era cît se putea dela vedere, și la vînzare, și pe raft, potrivitcelor mai moderne principii în domeniu.Dar poate că princiipile clasice erau maibune, își dă scriitorul cu părerea, luîndu-ldrept martorși pe autorul acestor rînduri.Martorul ce să zică? Îl sfătuiește pe autor

Întâi să lămurim o dată în plus față deceea ce deja știu vizitatorii edițiilor trecu-te: GADIF înseamnă Grupul Ambasadelor,Delegațiilor și Instituțiilor Francofone dinRomânia.

GADIF are, prin statut, ca obiectiv susți-nerea și promovarea limbii franceze și avalorilor de diversitate culturală și lingvis-tică, de pace, democrație și drepturileomului.

În ultimii ani, la GAUDEAMUS, GADIF aurcat merituos treptele de la simplu parti-cipant cu stand (de obicei reprezentat deunii membri cum ar fi Delegația Wallonie –Bruxelles sau Institutul Francez), la statutulde partener privilegiat al târgului (în 2013și 2014) până la cel de invitat de onoare înacest an. Nu vreau să pierd prilejul să men-ționez eforturile și realizările doamnei Fa-bienne Reuter și ale domnului Benoît Rut-ten care, din postura de delegați Wallonia– Bruxelles la București și susținuți de unstaff românesc entuziast, au construit pre-zența francofonă la târg.

La prezenta ediție, GADIF, sub președin-ția Excelenței Sale, doamna Joanne Lemay,Ambasadoarea Canadei în România, va în-tinde mâna, o dată în plus, către publiculdin România și, deloc întâmplător, tematic,adresarea se va face prin Cartea pentru ti-neret. Un mare și prețios număr de invitați-scriitori, librari, ilustratori și graficieni vorintra în dialog cu presa și publicului Târgu-lui GAUDEAMUS.

Doar un exemplu de masă rotundă sunăastfel: „Vitalitatea literaturii francofone înRomânia. Stare de fapt și perspective”,într-o formulă bilingvă și cu o participarede vârf, alături de celelalte 17 evenimentecomplexe care vor ilustra cu succes, sun-tem convinși, prezența GADIF la GAUDEA-MUS.

Reiau cu plăcere urarea Invitatului deonoare: „Vă dorim tuturor un excelent târginternațional de carte!”

Vlad Epstein

Amși ediția electronică a

cărții asteia, dar mie îmiplace să citesc chestii tipărite.Cărțile electronice sunt doar

pentru cei care vor să selase de citit.

Auzi,fată, eu m-am gândit

mai bine. N-o să-i cer auto-rului doar autograf pe carte. O

să-l rog și să-mi scrie niște ches -tii pe la final, că nu-mi place

deloc cum se termină.

GADIF –invitat deonoare alediției 22

The show must go on

Cititori, surprinși în timp ce judecau o carte după copertă

Între ultima oră și prima oră după deschidere. după Caragiale

Tinere amatoare de lectură, arătând că cititul e doar o treaptă în dezvoltarea lor personală

must return pag. 4/5

să-l roage pe Paul Daian, omul cu goarna,să anunțe unde se găsea cartea lui. Proza-torul ignoră încruntat această sugestie. Înanumite momente, nu-i bine să te bizui pesimțul umorului la scriitori. Șansa marto-rului a fost că o privire, oricît de tăioasă,nu provoacă decît răni sufletești, uneorinici atît.

Duminică, își lansează omul cartea. Vinelume să-l audă, vreo cîteva zeci de persoanecare îl aplaudă și îi cumpără volumul. Au-torul dă autografe, după care, epuizat, îispune editorului: „A fost bine. Dar dacă eracartea mai favorabil expusă, certamenteerau mai mulți!”Editorul e de acord, pre-gătit să audă același reproș de la autoriicare urmau să-și lanseze cărțile după aceea.

Miracolul zilei de mie rcuri

Dacă te împinge curiozitatea să intri înciuperca de la Romexpo, cu o zi înainte deînceputul tîrgului de carte, ți se pare ai pătruns într-un decor de film, în curs deconstituire. O incredibilă butaforie, careia naștere în cunoscutul stil autohton.Auzi stri găte deznădăjduite că lipsește unperete sau că n-au venit încă rafturile. Șefiiediturilor sau adjuncții lor au aerul că pre-gătesc o apocalipsă.

Țipete, strigăte, invocarea disperată a or-ganelor sexuale, încît ți se pare că ai pă-truns într-un Turn Babel fără nici o șansă.Auzi șurubelnițe electrice și cacofonia cio-canelor care bat în cuie ceea ce nu se po-trivește cu desenul știut, asta în timp ce lafiecare editură, al cărei stand care urmeazăsă apară, se aduc pachete de cărți, care parultima chestie de care e nevoie. Din totacest zgomot și din uriașa vînzoleală amaeștrilor de închiriat care compun deco-rul se naște miracolul. Noaptea tîrziu,aproape toate casele și căsuțele fără aco-periș care vor găzdui editurile sînt ridicate.Miercuri, în ziua deschiderii, se mai audciocane și șurubelnițe electrice doar pe ici,pe colo, ca o aluzie la aventurile zilei deieri. Turnul Babel a fost ridicat.

Cumpărător atent

Cumpărătorul atent vine la tîrg stăpînitsau, mai bine zis, posedat de grija care îl

încearcă pe un cetățean obișnuit să lucrezecu plutoniu instabil sau cobre cu PMS.Vede. Mormăie. Pipăie. Deschide cartea.Iar mormăie. Cîntărește atent, verb dupăverb, expresie după expresie. Hmm, parcăvolumul ăsta e mai neîngrijit. Uite, are uncolț un pic ciobit. Mai bine ia altul. Unulcare cîntărește mai greu. Mai multă valoa-re pentru aceiași bani.

Ăsta ar fi numai bun. Dar nu, e preascump. Trebuie să-i găsească un defect. Alnaibii, n-are. Poate ar fi cazul să-i rupă uncolț de pagină, să fie el împăcat că nu l-aupăcălit hoții ăștia. Nu poate. Scîrba aia dela stand e cu ochii pe el. Fie, uite ăsta e bun.Merge la casă, întinde cartea și mormăieca un fin cunoscător „E autorul meu pre-ferat”. „Serios?” vine întrebarea de comple-zență. „Da, am văzut filmul de două ori.Foarte bun. Efectele speciale sînt la fel șiîn carte?”

Cum să ajungi autor de succes

Anul trecut, scriitorii cu ștate vechi auavut parte de concurență neloială. KlausIohannis, care tocmai fusese ales președin-te, a vândut mai multe exemplare decât eiși a strâns mai mulți oameni în dreptulmesei la care dădea autografe. Anul ăsta,lucrurile revin la normal. Iohannis nu mailansează nimic, iar cărțile pe care le-auscris în pușcărie alte figuri ilustre din afaralumii literare nici măcar nu se găsesc. Au-tori precum Copos și Gică Popescu se aflăîntr-o situație paradoxală. E mai ușor săobții un autograf, o dedicație, de la ei decâtsă faci rost de una dintre cărțile pe carele-au scris.

Scriitorii de meserie își iau publicul în-apoi, am putea spune. Iar partea bună e căsuccesul de anul trecut al cărții Pas cu Pas,semnată de Klaus Iohannis, le-a pus petavă o excelentă strategie de marketing.Nu trebuie decât să plece în provincie, săintre în politică, să-și construiască în timpreputația unui primar sobru, să candidezeapoi la prezidențiale și să câștige alegerileîn mod surprinzător, după o mobilizarefără precedent a votanților din diaspora.Rețeta asta nu dă greș și poți promova cuea cam orice carte.

Silviu Lupescu Directorul editurilor

Polirom și Cartea Românească

De două ori pe an, primăvara și toamna,viața noastră editorială pare a se trezi dinmoleșeală – la Gaudeamus și Bookfest. Te-leviziunile invită editorii la talk-show-uriși mimează interesul pentru cărți. RadioRomânia Cultural își continuă strădania dea informa decent, așa cum face de ani și ani.TVR Cultural nu mai avem. S-a închis. Pu-ținele cotidiene care au pagini de culturătrimit vreun gazetar să ia pulsul târguluiînainte de plecarea în week-end. Miercuriși joi, în primele două zile, sălile la Romex-po sunt pustii. Doar o mână de fanatici ră-tăcesc printre standuri. În ultimele zile însăe foială, un puhoi de vizitatori, lansări, in-terviuri, autografe, politicieni și politrucietc. etc. E clar:există interes. De două ori pean.

Apar cu acest prilej și editurile mici. Une-le surprind. Chiar și edituri din provincie,grupate câte două sau trei, ca să închiriezeun stand de câțiva metri pătrați, ceva maimare decât un compartiment de tren. Căr-țile lor nu le vezi altfel prin București, alun-gate fiind de rabatul comercial oneros cetrebuie cedat spre a fi expuse în librăriile„cu moț” sau vândute pe site-urile intere-sate mai curând de parfumuri și papuci, de-cât de cărți. La Gaudeamus și Bookfest însă,poți să le vezi.

Editorii se plâng: nu prea mai sunt citi-tori, vânzările scad, tirajele scad la fel. Cum-părătorii se plâng: cărțile sunt prea scumpe,salariile mici. Autorii se plâng: editorii plă-tesc prost și țin tirajele „la secret”. Câțivajurnaliștii punctează decisiv: cartea e peducă – un an, doi și halt! La urma-urmei, lace bun atâta citit? Literatura? Un moft!

Pe măsură ce zilele târgului de carte trec,editorii își numără seară de seară banii dinvânzări. Inevitabil, sunt puțini. Mai puținidecât anul trecut. Poate sâmbătă… Sau înultima zi… Mai scad din preț, doar-doar nuse vor duce cu cărțile înapoi. Bine măcar căla anul va scădea TVA și vor avea „de dat lastat” mai puțin. Asta dacă guvernul nu vamodifica a mia oară codul fiscal, căci buge-tul, se știe, e sărac și cu deficit.

Pe bloguri, găsești comentarii fel de fel.Poți afla că, da, sunt și noutăți, nu doar ace-leași cărți din anii trecuți. Cam puține to-tuși, ma chère. Și parcă mai lipsește ceva. ÎnFranța, larentrée aduce sute de romane noi,pe când aici… efâs! De mal en pis.

Vizitatorii își fac liste cu cărțile pe careși le-ar dori. Își numără banii din buzunarși ei, ca să vadă pentru câte le-ar ajunge decumpărat. Oricum, amână pentru ultimazi,când e îmbulzeala mare, dar și reducerilesunt mai mari. În plus, sâmbătă și duminicălansările curg. Târgul de carte devine viu,iar viața noastră editorială pare foartevioaieîn ultimele zile de târg. Dar asta se întâmplădoar de două ori pe an.

n

Trezirea din moleșealăeditor la tîrg

Leon Volovici De la Iași la Ierusalim și înapoiLeon Volovici a fost un mare intelectual, un istoric și un

critic literar de clasă, un gânditor al propriei profesiuni, unînțelept așa cum găsești în cărțile evreiești.

Mult peste toate acestea însă, pentru mine Leon a fost pro-totipul omului bun. Avea ceva de om bun care face tot cepoate, pentru a ține în echilibru o lume care nu este bună,o lume căreia îi lipsește echilibrul. A avut un fel unic de astrânge la un loc oamenii, scoțând din ei tot ce era mai bun.

Ana BlandianaDe fapt, nu e o „călătorie” prin memorie de la Iași la Ieru-

salim, ci o mișcare continuă dusîntors, cum se întâmplă înfiecare moment al vieții noastre. Trăim afectiv, fără să nedăm seama, în trecut și în clipa de față. Leon Volovici

Esther Starobinski-Șafran Eseuri de filozofie evreiască

Odată cu această carte, semnată de Esther Starobinski-Șa-fran, fost profesor la Universitatea din Geneva, parcurgemetapele principale ale filozofiei evreiești, cheia ei de boltă fi-ind Maimonide, un gânditor care a influențat și gândireacreștină europeană.

Profund înrădăcinat în tradiția biblică și talmudică, dar șimoștenitor al filozofiei aristotelice, Maimonide (1138-1204)se situează la răspântia islamului, iudaismului și creștinis-mului: de aici rezultă amploarea influenței sale, dar și a con-troverselor.

Mihail Sebastian, Mirajul francez

Cartea cuprinde articole scrise de Sebastian în presa vremii(anii ’30), pe tema din titlul volumului. Conținutul lucrăriieste întregit de un studiu introductiv al lui Geo Șerban, celcare a ales și ordonat nu numai articolele lui Sebastian, ci șiimaginile care îmbogățesc și înnobileaza paginile carții.

hasefer vă recomandătop editorialAm hotărât să citesc

cartea aici, la raft, ca săștiu ce cumpăr. Nu vreau săajung acasă și să mă trezesc

că nu-mi place cum setermină.

Se spune că, pentru a nu fi manipulat, trebuie să renunți la televizor și să te apuci de citit.Sau cel puțin așa se zicea într-o emisiune TV

Gaudeamus l nr. 1, 18-19 noiembrie 2015 Debutul clasicilor pag. 6

În anii ’50 Radu Cosașu a avut un debutperfect pentru așteptările autorităților dinacea vreme. Era tînăr, era de stînga, eracombativ și, pe deasupra, mai era și talen-tat. Radu Costin, cum semna pe atunci Co-sașu, avea toate datele unui tînăr scriitorcare putea intra cu brio și devreme în is-toria literaturii. Însă în 1956, cînd cu Re-voluția din Ungaria, în tînărul adept al rea-lismului socialist se trezește avocatulliterar al adevărului integral. N-a fost sin-gurul, doar că în timp ce alți tineri scriitoris-au grăbit să-și pună cenușă în cap, ca sănu pice în dizgrația partidului, Cosașu aținut-o pe-a lui, încercînd să mai și explicevînătorilor de vrăjitoare de la partid cumera cu adevărul propus de el. Asta era preamult.

Cum adică adevăr integral? a fost între-bat. De-aia îl trimisese partidul la Școalade literatură? De-aia îl primise în UTC?Drept care partidul a întors foaia. L-a datafară din UTC și, ca să înțeleagă Cosașu înprofunzime detaliile adevărului, a fost ex-pediat să se documenteze cu cîrca pe unuldintre șantierele de muncă voluntar-obli-gatorie ale patriei.

Apoi, pentru a i se da timp să reflectezetemeinic asupra faptului că adevărul eratreaba celor din fruntea partidului, nu aunui pîrlit de scriitor care n-avea nici oorigine socială sănătoasă, Cosașu a fost tri-mis în șomaj timp de zece ani. În acea pe-rioadă tînărul autor a avut parte de ajutordin partea mătușilor sale, cu deosebire a

uneia, pe care a numit-o, cu umor și dra-goste, Sanseverina. De-a lungul acelui de-ceniu tînărul de stînga, Radu Cosașu, a ră-mas de stînga, doar că dintr-o perspectivădin care, pentru el, au dispărut dușmaniide clasă, iar cei care aveau alte convingeripolitice decît ale sale meritau și ei dreptulla opinie.

În 1968, după scena balconului, cu Ceau-șescu în rol principal, partidul îl învită peCosașu în rîndurile sale, dar acesta spune„Pas!” , ca unul care se învățase în deceniulșomajului său cu trecerea de la rolul descriitor angajat la cel de autor marginalizat.Viitorul extremist de centru de la Dilemase mulțumește cu condiția nesigură de pro-zator tolerat.

Spre deosebire de alți scriitori autohtoni,care voiau să-și facă uitate contribuțiile lapropășirea realismului socialist, Radu Co-sașu nu-și bagă sub preș începuturile lite-rare, cînd semna Radu Costin și cînta en-tuziast Republica Populară România.

Aidoma lui I. Babel, cel din Armata decavalerie, de care va rămîne îndrăgostit li-terar toată viața, Radu Cosașu acceptă, fărăsă înghită în sec, că dacă te obsedează ade-vărul nu merge să te extragi din ecuațialui, oricît de neplăcută ar fi pentru tine, fi-indcă ajungi la minciuna prin omisiune.Or, dacă azi Cosașu e cel mai mare scriitorromân în viață, cum am convingerea, ăstae și efectul faptului că, în tinerețe, el a decissă creadă în adevărul integral. C.T.

la începuta fost debutul (I)De ce renunți la un pseudonim

de succes

În anul 1980 am participat la concursulCărții Românești. Pe atunci, laureații apă-reau în volume colective. În aparență, eramai simplu de debutat alături de 8-9 câș-tigători, dar, pe de altă parte, era destul defrustrant. Acum, când este doar un singurcâștigător, poate este nevoie și de puțin no-roc. Concursul de debut al editurii are otradiție de peste 40 de ani, de la reînfiin ța -rea Cărții Românești în anul 1971, sub con-ducerea lui Marin Preda. Acest debut echi-valează cu obținerea unei sigle de prestigiu– grifonul CR – pe o apariție editorială rareori căzută în anonimat. Deși întotdeau-na abia a doua carte aduce confirmarea,debutul va rămâne big bang-ul care vaanunța lumea nouă, pe care acest micdumnezeu, autorul, începe să o proiecteze,urmând să o construiască, pagină cu pagi-nă, carte după carte. Autorii debutați deC.R. de cînd editura a fost preluată de Po-lirom sunt încă foarte tineri, iar piața decarte actuală și cititorii contemporani suntparcimonioși în a acorda medalii de aur șicelebritate scriitorilor români. Totuși, de-buturile noastre din ultimii ani au reușitsă fie validate și confirmate atât de criticaliterară, cât și de cititori. n

Când scriu aceste rânduri, nu știucum se va numi noul roman al luiMircea Cărtărescu, pe care-l reco-

mand ca must pe necitite, deși n-are nevoiede recomandare. Habar n-am dacă va fi saunu o capodoperă, dar nu contează: la nive-lul MC – marcă literară înregistrată – ga-ranția evenimentului e certă. Se știe doarcă va fi o carte masivă, că avea, acum câte-va luni, titlul provizoriu Anomaliile mele(Solenoid n.r.) și că fi lansată de Humanitasla Târgul Gaudeamus. Așadar, cine n-areanomalii literare, să-și cumpere, iar cineare – așijderea!

Amintirile colonelului Lăcusteanu de Gri-gore Lăcusteanu, text integral realizatdupă manuscris, cu o prefață de MirceaAnghelescu și aparat critic de Rodica Pan-dele Peligrad, Editura Polirom. Opera me-morialistică naivă, de o sinceritate vehe-mentă, a acestui reacționar antipașoptistmuntean (în 1848 a participat la arestareaGuvernului Provizoriu), văr cu poetul Va-sile Cârlova, acoperă istoria secolului 19românesc până la 1874. O istorie trăită,opusă versiunii care-a câștigat bătălia, și ocarte-document care l-a făcut pe Camil Pe-trescu să vadă în ea o emblemă a autenti-cismului literar. „Pentru realizarea concre-tului vieții veacului trecut”, scria în 1934

Camil, la prima apariție a Amintirilor,„opera lui Lăcusteanu este unicul izvor inliteratura românească”.

Avangarda românească, antologie, studiuintroductiv, cronologie, referințe critice șinote de Ion Pop, postfață de Eugen Simion,editată de Academia Română împreună cuFundația Națională pentru Știință și Artă.Cea mai cuprinzătoare antologie a avan-gardei istorice autohtone, realizată de spe-cialistul nr. 1 în materie, merită toți baniinu atât pentru textele „literare” propriu-zise – pe care le regăsim, cu unele excepții,și în alte culegeri – cât pentru cele aproape500 de pagini de „documente” programa-tice, multe - niciodată publicate pânăacum în volum. Cu această zestre, antiaca-demica noastră Avangardă intră, în sfârșit,în colecția canonică a Academiei!

Recomandările criticilor

Paul Cernat

Mădălina Ghiu, redactor-șef al Editurii Cartea Românească

Dacă, peste ani, va dori cineva să facăo istorie informală a tîrgurilor de car-te din România, cred că se va lovi de

una din cele mai imposibile și paradoxalesituații cu putință. Un public mic, mic, numai mult de 1% din populație, cu posibili-tăți materiale reduse, face posibilă existen-ța unei industrii de carte cu cel mai marenumăr de titluri pe an din Europa de Est. Nue propagandă, e adevărul gol goluț. Numaică, în loc să ne umflăm în pene pentru bo-găția editorială, ar trebui să cădem nițel pegînduri. De ce? Bogăția asta aduce după eaun dezastru invizibil publicului și, pentruediturile de calibru mic (calibru care nu arenici o legătură cu valoarea), de multe ori,ruina. Cum zicea cronicarul: „Pe dinafarăpom înflorit, pe dinăuntru lac împuțit.” Pescurt, aceeași Românie are și cel mai micnumăr de cărți vîndute, din aceeași Europăde Est. Acesta e paradoxul dramatic al cărți-lor.

Vreau să spun cu asta că am o admirațienecondiționată pentru editori. În planurileeconomice pe care și le fac, prețul cărții tre-buie ținut în balanță cu cheltuielile de pro-ducție, cu tirajul preliminat, cu procenteledifuzorilor. De multe ori, o carte iese în pa-gubă, pentru că editorul plătește tiparul șitaxele, își plătește angajații și (eventual)autorul, cu ochii la Măria Sa, Publicul. Dacăpublicul nu cumpără, omul nostru rămînecu ochii în soare. Cartea nevîndută moare șiîl trage după ea pe nefericitul care i-a datdrumul în lume. Tirajul unei cărți editate înRomânia se zbate între 1000 și 2000 deexemplare. Excepțiile sînt rare și provin ex-

clusiv de la companiile mari, dispuse și ca-pabile să promoveze. Tirajele care ne fac săvisăm sar rareori de 10.000 de exemplare.Tanda pe manda, la statutul și populația Ro-mâniei, un tiraj ar trebui să înceapă de la5000. Iar ceea ce numim succes musai aratinge suta de mii. Asta ar însemna nițică li-niște pe frontul de vest. Acolo unde editorii,tipografii și librarii ar cunoaște mai puținfrica zilei de mîine. Iar autorul ar încetabrusc să pară un milog ciudat, care se înde-letnicește cu o meserie inutilă.

Cum spuneam, tocmai de aceea îi admirpe micii editori. Ei sînt cei care își riscă via-ța pentru un vis mare cît o certitudine. Eicred în cărțile lor. Deși tot ei știu că vor ră-mîne datori la tipografie, la stat și (even-tual) la autor. De aceea avem atîtea titluri.Odată întors înfrînt de pe cîmpul de luptă,editorul se apucă din nou de lucru. Și iar. Șiiar. E cea mai frumoasă neodihnă. Și o reve-rență în fața publicului constant, ăla mic șicare suflă greu, care citește, cumpără, decele mai multe ori scociorîndu-se prin buzu-nare, pentru a ține în viață cartea. Mulțimeatitlurilor întunecă mințile cititorului. Simteniște sudori reci, îl ia cu amețeală. Fără car-tea aia nu poate trăi. Dar nici fără cealaltă.El e pandantul editorului nebun. Doi nebunițin în spate o civilizație care s-ar nărui fărălitere și înțelesuri.

Nu e vesel ce spun. Dar e dătător de spe-ranță. În Sodoma și Gomora capitalismuluisălbatic și românesc, urgia nu se poate de-clanșa, pentru că niște pîrliți, trufași în umi-lința lor, cu o armă de hîrie, amînă sfîrșitullumii. n

Măriile Lor, visătoriiFlorin Iaru

Cărtărescu, un memorialist și antologia Avangardei

Gaudeamus l nr. 1, 18-19 noiembrie 2015 Cartea de specialitate, că-i mai bună decît toate pag. 7

Niall Ferguson e unul dintre acei autoripe care-i citești chiar dacă nu ești de acordcu ei. De fapt, am trăi într-o lume nefireas-că dacă cititorii lui i-ar împărtăși interpre-tările cu privire la istorie. Asta pentru căFerguson e ceea ce englezii numesc un con-trarian, iar românii, un Gică Contra. Cualte cuvinte, își pune erudiția și stilulagreabil de a populariza idei în slujba unorteze contraintuitive, care caută să spargăconsensul existent în societate. De exem-plu, în The Pity of War: Explaining the WorldWar I, Ferguson respinge cam toate che-stiile pe care credeam că le știm despre Pri-mul Război Mondial. Toată lumea se gân-dește că soldații din tranșee urau războiulși luptau în silă. Ferguson argumenteazăînsă că cei mai mulți dintre ei erau însu-flețiți de naționalism și de ideea că trebuiesă-și facă datoria față de țară. Un alt mit pecare-l respinge ține de militarizarea nefi-rească a statului german. De fapt, arată is-toricul britanic, Franța și Marea Britanieerau mai militariste decât imperiul luiWilhelm al II-lea.

Ferguson merge până în punctul în careafirmă că, pe undeva, era mai bine ca Pu-terile Centrale să câștige războiul, pentrucă în felul ăsta am fi scăpat de comunismși nazism. Acesta din urmă, susține el, n-ar fi fost generat de naționalismul germandin secolul al XIX-lea, ci a constituit o ur-mare directă a felului în care a fost înfrântăGermania în Primul Război Mondial.

Ferguson s-a născut la Glasgow, în 1964,și a studiat la Oxford, unde a obținut titlulde doctor în 1989, cu o teză despre inflațiadin Germania din perioada de după PrimulRăzboi Mondial. Acum predă la Harvardși pare să se fi specializat în istoria proce-selor economice. Cercetările făcute în acestdomeniu l-au transformat într-un fel deNouriel Roubini al istoriei. La începutul

lui 2007, aflându-se la o conferință în LasVegas, Ferguson a pus pariu cu directorulunui fond de investiții că o criză economi-că va veni în următorii cinci ani. N-au fostcinci, nici măcar unul. Criza a venit în doarcâteva luni. De pe urma acestui pariu, is-toricul scoțian a câștigat 98 000 de dolariși, în mod sigur, respectul multor finan-țiști.

În Civilizația. Vestul și Restul (apărută laeditura Polirom), Ferguson încearcă să ofe-re un răspuns la o întrebare obsedantă: Dece s-a impus Occidentul? E genul de de-mers care-l face să se simtă în largul lui.Având vederi politice conservatoare, cumulte derapaje de incorectitudine politicăla activ, Niall Ferguson amintește, cu fie-care ocazie, superioritatea civilizației ves-tice și nu sfiește să afirme că imperiile co-loniale au jucat un rol benefic în istorie.Din fericire, Ferguson oferă genul de lec-tură de pe urma căreia ai de câștigat șidacă, la finalul cărții, n-a reușit să te con-vingă.

Alte lucrări traduse în română:

Istorie virtuală. Evoluții alternative șiipoteze contrafactuale, editura Polirom,2013

Războiul lumii. Epoca Urii, edituraRao, 2013

Marele Declin. Cum decad instituțiileși mor economiile, editura Polirom, 2014

science non-fiction RecomandăriPolirom & Cartea Românească:

Există multe feluri de a aborda istoria.Poți pune accentul pe marii lideri, pe felulîn care trăia omul de rând, sau, în cazul de-mersurilor mai îndrăznețe, pe geneza unorinstituții și a unor mentalități. Dar asta nue tot. O abordare mai amplă decât toate eceea ce s-ar numi big history sau deep history,adică un demers istoric care încearcă săplaseze omul, ca specie, în istoria univer-sului.

Una dintre încercările recente din acestcâmp e Sapiens: A Brief History of Human-kind, a istoricului israelian Yuval Noah Ha-rari. După un doctorat la Oxford, Harari adevenit profesor la Universitatea din Ieru-salim și a scos, la numai 35 de ani, un bes-tseller neașteptat. Sapiens a apărut pânăacum în peste 30 de limbi și e pe cale să fietradusă și în română. Lucrarea urmăreșteistoria omului, ca specie, fără a se încurcaîn detalii. În doar 400 de pagini, Harariajunge, de la desprinderea lui Homo Sa-piens de celelalte primate mari, la provo-cările cu care se confruntă civilizația la în-ceput de secol XXI.

Harari discută, cu un stil incredibil declar și de agreabil, despre toate bornele im-portante de pe acest parcurs. Mai întâi afost revoluția cognitivă, care s-a produs înurmă cu 70.000 de mii de ani și care practica scos omul din ordinea naturală a lucru-rilor. A urmat revoluția agricolă (acum 11000 de ani), cea științifică (în urmă cu 500de ani) și cea industrială. După un timp,revoluțiile au început să fie tot mai dese,astfel încât revoluția informațională și ceabiotehnologică au ajuns să vină una în

continuarea celeilalte, ca loviturile de statîntr-o republică sud-americană.

Din categoria demersurilor îndrăznețeface parte și De ce vestul deține încă supre-mația (Polirom, 2012), a americanului IanMorris. Lucrarea lui Morris e un studiucomparativ al felului în care civilizația aapărut și s-a dezvoltat în Vest și în Est,unde Vestul cuprinde nu doar Europa, ciși Orientul Apropiat. Argumentul poate fiurmărit ca o cursă de atletism. Vestul acondus, în ceea ce privește Indicele Dez-voltării Sociale, până în secolul al VI-lea,atunci când China a trecut în față. Estul astat acolo până în secolul al XVIII-lea, când

Vestul a ajuns din nou la conducere, ajutatde binefacerile revoluției industriale. Tezalui Morris e că, în această competiție, de-cisivă a fost geografia, nu cultura, religiasau înzestrarea genetică.

O abordare similară întâlnim la JaredDiamond, care argumentează, în Viruși,arme și oțel (editura All, 2014), că civiliza-țiile din Eurasia au supraviețuit și le-au cu-cerit pe celelalte datorită condițiilor geo-grafice. Iar acest lucru ar trebui să nebucure pe noi, ca popor. Chiar dacă nepleacă în fiecare an creierele peste hotare,munții, râurile și clima sunt ceva mai greude urnit.

Cine nu cunoaște istoria riscă să o afle acum

Psihologia poporului român. Profilul psihological românilor într-o monografie cognitiv-expe-rimentală

Autor: Daniel DavidColecție: Psihologie aplicată

O carte care sintetizează ceamai amplă cercetare de psiho-logia poporului român din ul-timul veac, cercetare derulatăîntre anii 2005 și 2015, și oferă

un profil psihologic al românilor ce con-trazice nu de puține ori bine-cunoscuteleclișee care circulă despre acesta.

Drumul către libertate. Autobiografia unei re-fugiate din Coreea de Nord

Autor: Yeonmi ParkTraducere de Ioana Aneci

Drumul către libertate e o măr-turie despre forța spirituluiuman și despre riscurile pecare sîntem dispuși să ni le asu-măm ca să fim liberi.

Cei trei împărați. Trei veri, trei imperii și dru-mul către Primul Război Mondial

Autor: Miranda CarterColecție: HistoriaTraducere de Mihaela NegrilăO carte inteligentă, amuzantăși instructivă, în care autoareaîmbină istorii dinastice și po-litice, într-o amplă descriere adrumului Europei către război.

Marsilio Ficino (1433-1499) și problemele pla-tonismului în Renaștere

Autor: Ioan Petru CulianuColecție: Biblioteca Ioan PetruCulianuTraducere de Dan Petrescu

„Lucrarea de față este o tentati-vă de a descrie filosofia lui Mar-silio Ficino, influența sa asupra

artelor plastice din secolele al XV-lea și alXVI-lea și asupra literaturii din secolul alXV-lea, ca și o scurtă descriere a Academieiplatoniciene de la Careggi și a principalilorei reprezentanți sau urmași.” (Ioan PetruCulianu)

Despre toate, pe scurt. De la Big Bang la ADNAutor: Bill BrysonColecție: HexagonTraducere de Elena Neculcea

Despre toate, pe scurt prezintă oaventură fascinantă pe tărîmulcunoașterii umane, relatată așacum numai Bryson știe să o

facă și care ne dezvăluie lumea într-unmod în care cei mai mulți dintre noi nuau văzut-o niciodată înainte.

Apologia pîrleazuluiAutor: Vintilă MihăilescuColecție: Plural M

Observator atent al realitățiiimediate, Vintilă Mihăilescucreionează în eseurile sale oimagine sui-generis a societă-ții românești actuale, arătînd

cum ne raportăm la diferite valori, caresînt noile mentalități și obiceiuri, dar și re-lația noastră cu propriul trecut și speran-țele pentru viitor.

Niall Ferguson, istoricul finanțelor și al scenariilor alternative

© R

icha

rd S

ytan

ton