bilunar studenţesc | numărul 19 | noiembrie 2010 | se distribuie gratuit

Vrem 25%!Pag. 5

Ne alegem din noureprezentan]ii! Fi]i pe faz\!Fi]i implica]i!A fi student reprezentant, dup\ cum po]i deduce dindenumire, înseamn\ a-]i reprezenta colegii în forurilede conducere ale facult\]ii tale [i ale Universit\]ii. În USV se desf\[oar\ deja aceast\ campanie! Ai întreb\ri? Iat\ r\spunsurile!

Nu l\sa [coala s\-]istrice educa]ia!

Interviu cu Miss [i Mister USV 2010

~nv\]\mântul Superior din România - ~ncotro?

Studen]ii au refuzat s\ accepte noilemodific\ri din LegeaEduca]iei Na]ionale

Pag. 5

Pag. 3

Pag. 2

Pag. 4

2 bilunar studenţesc | numărul 19 | noiembrie 2010 | se distribuie gratuit

RedactoriIulia HÎJIlie DOROFTEI

Agen�i PublicitateEla GHERASIM Contact redac�ie și publicitateEmail:asus_suceava@yahoo.com

Dacă vrei să faci parte din echipa noastră de redacţie trimite-ne datele tale (nume, e-mail şi telefon) la adresaasus_suceava@yahoo.com,iar noi te vom contacta şi te vom invita la o discuţie.AVANTAJE: câş�gi experienţă în jurnalism,par�cipi la training-uri, intri în contact cu oameni importanţi, ai ocazia să faci ş�rile în universitate.

Căutăm redactori

DTP - Mugur MOSCALIUC

Redactor şefIulia BALAN

asus_suceava@yahoo.com

w w w . a s u s s v . w o r d p r e s s . c o m

Deşi începerea a fost anunţată la orele19, seara a început cu puţină întârziereînsă cu un public destul de numeros. Ceitrei prezentatori au inceput prin a invitafetele şi băieţii pe scenă cu vestimentaţiade seara fără a le acorda şansa de a seprezenta mai întâi.. Fetele frumoase căcicriteriile de preselecţie probabil au fostdure, au alunecat uşor ca într-o povestecu prinţese prin faţa invitaţilor în rochiiextrem de frumose, dar nu de seară aşacum menţionase prezentatorul, ci demireasă. Iar partenerii lor în costume demiri, bineînţeles. Momentul a fosturmat de discursul a patru prezenta-

toare TV care au felicitat participanţii.Printre surprizele serii s-au număratprezen�a pe scenă a cunoscutului ba-lerin, Valentin Roşca, a sculptorul MirceaBăneasa şi sopranelor Elena Gaja și OanaAndra care au încântat o parte din pub-lic prin recitalurile lor, căci preferin�elediferă de la o persoană la alta. Unul dinmomentele interesante ale serii a fostvalsul deși participan�ii au fost puși înmare dificultate în momentul în careproblemele tehnice au făcut muzica săse oprească.

La proba de zi, fetele s-au ridicat laînălţimea corespunzătoare, majoritateaadoptând o ţinută mai mult office, foarteelegantă deasemenea.

Aptitudinile participanţilor au fost ev-idenţiate abia spre partea de final aevenimentului când li s-a dat posibili-tatea de a se prezenta publicului şirăspunde unei întrebări de cultură gen-erală. Trebuie să menţionez neapărat defaptul că s-a văzut clar regizarea în ceeace priveşte întrebările - cu toate că par-ticipanţii, foarte emotivi, nu au preareuşit nici așa să se evidenţieze prin ceeace au răspuns.

Întrebările au fost din aproape toatedomeniile fiind adresate ca și în marile

concursuri de miss:” Dacă aţi fi nominal-izat/ă miss/mister USV cum a-ţi ajuta ladiminuarea dispariţiei urşilor din Româ-nia?” Dar s-au dorit răspunsuri privindpăstrarea tradiţiilor din Bucovina, con-servarea unor arhitecturi, îmbunătăţireacăminelor de bătrâni, salvarea peştilor,punerea unei afaceri pe picioare, donarede sânge, emigrarea tinerilor, reabil-itarea caselor de copii, sprijinirea uneicomunităţi calamitate, schimbări înmediul academic studenţesc, lupta îm-potriva cancerului la sân, vânzarea copi-ilor și stoparea despăduririlor. Regizarearăspunsurilor a devenit clară în momen-tul în care prezentatorul a încurcat în-trebările, gafă” reparată” în final demen�ionarea faptului că întrebarea”Cum ar ajuta la dezvoltarea turismuluiromânesc„ - îi apar�inea de la început.

Cea mai interesantă probă pentrupublic a fost cea de prezentare a lenjerieiintime, moment în care atât fetele cât șibăie�ii au defilat costuma�i în lenjerie in-timă, mai mult sau mai pu�in provoca-toare.

Demn de men�ionat este faptul că nua existat nici un juriu care să fi stabilit unpunctaj pe baza căruia s-au acordat ti-tlurile de miss și mister. Dimpotrivă,

după proba de cultură generală, au fostinvita�i pe scenă Prin�ul Paul și Prin�esaLia, care au citit și înmânat diplomele cu-venite tuturor participan�ilor. Anulacesta titlul de Miss USV 2010 a revenitIulianaei Botușan, iar cel de Mister USV2010 lui Bogdan Mierlă. Show-ul s-a ter-minat în jur de ora 21:15 minute, fărăprezen�a e scena Casei de Cultură a vre-unei trupe în vogă așa cum se întâmpla,de altfel, în anii anteriori.

Participan�ii s-au descurcat în principiudestul de bine, prezentatorii au făcutgreșeli de exprimare, invita�ii s-au ridicatla rangul așteptat, publicul a fost neast-âmpărat, iar regizarea unor momenteesen�iale s-a perindat detaliat de-a lun-gul scurtei seri a Galei USV. Neplăcut a

fost decorul scenei Casei de Cultură, saumai bine spus lipsa acestuia, fapt care nune-a făcut cinste mai ales în prezen�aunor invita�i de asemenea statură. Înaceeași ordine de idei, trebuiemen�ionat că au lipsit de la evenimentdomnii decani ai facultă�ilor sucevene șinu în ultimul rând, Domnul Rector.

Pe scurt pentru cine a ratat eveni-mentul cam așa s-a desfășurat anulacesta minunatul nostru bal al bobocilor,scuze, Gală USV, care a dat posibilitateastuden�ilor să se afirme și să câștige înmod democratic și transparent premiibine meritate.

Iulia HÎJ

Gala USV 2010Desfăşurată în data de

26 octombrie a.c., la

Casa de Cultură din

Suceava, balul

bobocilor suceveni,

numit anul acesta,Gala

USV i-a avut ca

oaspeţi de onoare pe

prinţul Paul şi prinţesa

Lia ai României.

Redactor: De ce a�i hotărât să participa�i la GalaUSV?

Iuliana: Nu eram hotărâtă la început, mă gândeamsă nu particip. A fost ideea unei colege care a participatdeasemenea la bal. Nu am vrut să merg la început pen-tru că știam cum se desfășoară concursul și mătemeam să nu greșesc în văzul tuturor. Dar m-am sfă-tuit cu părin�ii mei, care m-au încurajat să încerc pen-tru că nu aveam de fapt nimic de piedut. Așa că într-ovineri seara am mers la repeti�ii.

Bogdan: Nu am avut un motiv special, pur și simpluam vrut să particip acum la această gală întrucât înclasa a IX-a nu am fost participant și am regretat.

R: Din punct de vedere financiar care a fost efortulvostru?

I: A fost un efort mediu, pentru că tot ceea ce a fostnecesar pentru participarea la Gală am cumpărat cubanii noștri. Rochiile de mireasă nu au făcut partedintr-o sponsorizare ci fiecare a trebuit să își facă rost,

fie să le închirieze fie să le împrumute de la cunoștin�e.B: Efortul financiar nu a fost foarte mare din partea

mea.R: Care au fost cele mai plăcute impresii în urma

Galei?B: Ceea ce m-a impresionat la această Gală a fost

faptul că au participat invita�i de marcă.I: Același lucru m-a impresionat și pe mine – invita�ii

de marcă din sală, Prin�ul Paul și Prin�esa Lia aiRomâniei!

R: Care sunt cele mai neplăcute impresii în urmaGalei?

B: Decorul a fost un lucru care nu mi-a plăcut.I: Foarte neplăcut a fost oprirea muzicii în timpul val-

sului.R: Cum a�i colaborat cu Andras Chiriliuc?B: Am colaborat foarte bine cu Andras, deși au fost

și momente mai dificile.I: Ne –a ajutat foarte mult, pentru că dacă nu aveam

parte de sfaturile lui nu ajungeam astăzi aici.R: Când a�i avut cele mai mari emo�ii pe scenă?B: Atunci când am intrat pe scenă am avut cele mai

mari emo�ii.I: Emo�iile au fost prezente la vals, pentru că purtam

o rochie pe crinolină și trebuia în plus să zâmbesc în-continuus.

R: Una din întrebările de pe buzele tuturor este dacăau fost regizate întrebările de la proba de cultură gen-erală?

B și I: Nu au fost regizate întrebările din cadrul Galei.B: Părerea generală asupra acestui fapt e că toată

lumea crede în regizarea întrebărilor.I: La început ni s-a explicat că întrebările vor fi la fel

ca cele adresate la concursurile de Miss Univers. În ziuabalului, organizatorii ne-au întrebat dacă ne-am docu-mentat. Întrebările au fost la prima vedere și ne-aucreat emo�ii foarte mari.

R: Un mesaj pe care îl transmite�i studen�ilorsuceveni?

I: Având în vedere că la Gală au participat Prin�ulPaul și Prin�esa Lia ai României, experien�a a fost unafoarte placută. De aceea, îi sfătuiesc pe studen�iisuceveni să se implice în activită�ile extrașcolare pen-tru că au doar de câștigat. Dacă se rezumă doar la cur-suri și acasă, pierd foarte multe din via�a de student.

B: Participarea la bal m-a schimbat într-o mică mă-sură, dar cred că tot ceea ce am învă�at în această pe-rioadă îmi va folosi în viitor. Îi încurajez pe studen�i săexperimenteze cât mai mult, să spere mai mult, să trăi-ască cu adevărat via�a de student.

Iulia HÎJ

Interviu cu Miss [i Mister USV 2010Acum că a trecut mult

anunțatul eveniment - Gala

USV - și au fost aleși Miss și

Misterul USV, haideți să îi

cunoaștem împreună. Iuliana

Botușan – Miss USV 2010,

este studentă la Facultatea de

Istorie și Geografie, spe-

cializarea Științe Politice iar

Mister USV – Bogdan Mierlă

studiază Managementul la Fac-

ultatea de Științe Economice și

Administrație Publică.

Să nu spui adio nimănui când plânge,

Să nu frângi durerea dacă nu-i ajunge,

Lacrimile tale trec şi nu-ţi mai pasă,

Dacă-i spui adio inima te lasă…

Să nu-i spui din milă că iubirea doare,

Şi să-i laşi în suflet stropi de disperare,

Să nu-i spui adio, vorbele sunt reci,

Inima să-i plângă în timp ce-o să pleci…

Suferinţa doare, chiar dacă nu-ţi pasă,

Dacă-i spui adio…spune-i că-i frumoasă,

N-o lăsa să plângă, ca un suflet rece,

Ţine-o lângă tine, spune-i că va trece…

Să nu-i spui adio, nu-i va face bine,

O să-şi stingă dorul, va uita de tine

Dacă-i spui adio cerul se va stinge,

Vei trăi cu gândul că şi astăzi plânge….

Ionel Daniel PALIUC

S\ nu-i spui adio...

3bilunar studenţesc | numărul 19 | noiembrie 2010 | se distribuie gratuitw w w . a s u s s v . w o r d p r e s s . c o m

Hai să vedem ce ai putea face pentrua-ţi transforma studenţia în ceva maimult decât un sport de luat examene.

În primul rând, aş vrea să îţi ofer 5motive pentru care eu cred că e nevoiesă faci mai mult decât să iei examene:

1. Pentru a avea Cunoştinţe relevante pentru domeniul tău

Aici este domeniul în care facultateaar trebui să exceleze, dar nu te baza peacest lucru. Unele materii sunt puse înorar nu pentru că sunt utile şi impor-tante, ci pentru ca anumiţi profesori săaibă ce preda. Alte materii, care ar fi im-portante, nu sunt în orar pentru că nuare cine să le predea. Mai există şi ma-terii importante şi relevante, dar care nusunt actualizate, bine structurate saubine prezentate. În plus, în fiecaredomeniu există şi specializări emer-gente, de multe ori interdisciplinare,care încă n-au pătruns în planul de în-văţământ. Ca să fii sigur că vei aveaacces la aceste cunoştinte, trebuie săfaci mai mult decât să iei examenele.

2. Pentru a avea Competenţe profesionale practice

Teoretic, n-ar trebui să existe niciodiferenţă între teorie şi practică. Practic,e altceva. Aşa cum nu poţi învăţa sămergi pe bicicletă ascultând o prelegeredespre asta, nu vei putea deveni un pro-fesionist competent doar mergând lacursuri şi seminarii. Să fii competent nuînseamnă să ştii, ci să fii capabil să faci.De cele mai multe ori nici laboratoarele,acolo unde există, nu reprezintă osoluţie. Cu atât mai puţin pentru cei carevizează domenii cum sunt antrepreno-riatul, managementul, resursele umanesau comunicarea. Pentru a dobândicompetenţele practice trebuie să facimai mult decât să mergi la examene.

Ceea ce avem de învăţat să facem, în-văţăm făcând. ARISTOTEL

3. Pentru Înţelegerea „pieţei” şi networking profesional

Fiecare domeniu are organizaţiile,joburile, oamenii, cultura şi dinamicasa foarte particulară şi aceste lucruri

nu prea se găsesc în cărţi. Două com-panii care produc sandale pot fi foartediferite ca angajatori. Imaginea în exte-rioar a unei organizaţii poate să nuspună prea mult despre cultura ei in-ternă. Proiecte noi încep şi se terminămereu, oportunităţile apar şi dispar şioamenii se mută de la un proiect la altulşi de la o companie la alta. Pentru a aveasucces într-un domeniu, nu sunt sufi-ciente cunoştinţe şi competenţe. Tre-buie să înţelegi piaţa, să fii mereu lacurent cu oportunităţile care apar, săcunoşti oamenii relevanţi din domeniuşi, pe cât posibil, să te cunoască şi eipe tine, iar acest lucru nu ţi se vaîntâmpla doar dacă vei mergela cursuri şi examene.

4. Pentru Soft skills

Probabil că ai auzit deja de „soft skills”şi cât de importante sunt. Spre deose-bire de „hard skills” care sunt abilităţispecifice unui domeniu, de soft skills ainevoie în orice domeniu. Iată câteva din-tre dotările standard ale unui profesion-ist de succes: comunicare asertivă,vorbire în public şi abilităţi deprezentare, lucru în echipă, negociere,leadership, inteligenţă emoţională,managementul timpului, etc. La acestăenumerare, care nu e completă, aş maiadăuga o abilitate pe care eu o considerfoarte valoroasă pe termen lung: abili-tatea de a învăţa în mod autonom. Pro-movarea examenelor este, în modevident, foarte puţin corelată cu dez-voltarea acestor abilităţi.

5. Pentru Dezvoltare personală

Facultăţile româneşti nici măcar nu îşipropun să contribuie la dezvoltarea per-sonală a studenţilor, dar perioada stu-denţiei este ideală pentru a te dezvoltape toate planurile. Este momentul să aigrijă de sănatateata, să înveţi să

mănânci sănătos, să faci sport, să citeşti,să mergi la teatru, să descoperi alte cul-turi, să înveţi să cânţi la un instrument,să descoperi şi altă muzică, să jociteatru, să experimentezi lucruri noi şi săînveţi să îţi îmbini şi echilibrezi viaţa pro-fesională şi cea personală. Luatul exam-enelor nu te va ajuta cu nimic nici laacest capitol.

Dacă eşti convins să faci din studenţiata mai mult decât un şir de examene, îţiofer 11 idei pentru a-ţi îmbogăţi aceastăexperienţă. Lista este deschisă. Dacămai ai şi alte idei, te așteptăm să le îm-părtășești cu noi.

11 idei pentru o studenţie mai bogată:1. Fii autonom în învăţare. Setează-ţi

singur obiective, motivează-te singur,alege-ţi singur strategiile şi metodele dea învăţa. Alege materiile care sunt rele-vante pentru obiectivele tale profesion-ale şi acordă-le mai multă importanţă.Ignoră-le pe cele care nu te interesează.Găseşte măcar un subiect din domeniultău care nu e în planul de învăţământ şistudiază-l pe cont propriu. Setează-ţiobiective şi din zona de competenţepractice, soft skills, networking şi dez-voltare personală. Dacă vrei să faci asta

şi nu ştii cum, scrie-mi pe adresa tra-ian.bruma@gmail.com.

2. Mergi câteva luni săstudiezi într-o universitate

din altă ţară. Ca student,poţi face asta prin pro-gramul Erasmus –google it!

3. Mergi cât maidevreme într-un in-ternship în domeniul

tău. Îţi va clarificamulte lucruri şi te va

motiva. Poţi să cauţi in-ternship-uri accesând

adresa www.startinternship.ro4. Alege-ţi un prof tare din facultatea

ta şi mergi să lucrezi cu el într-un proiectde cercetare. Ai putea să încerci să scriio lucrare şi să o prezinţi la osesiune delucrări şti-

inţifice studenţeşti.5. Mergi la o conferinţă ştiinţifică în

domeniul tău cât mai devreme. Dacă vafi în altă ţară, cu atât mai bine.

6. Mergi la traininguri, prezentări şiproiecte studenţeşti. Citeşte cu atenţieafişele de prin facultate, abonează-te lagrupuri de discuţii pentru studenţi şiîncearcă cât mai multe. Nu te lăsa des-curajat dacă prima dată nu ai fost încân-tat.

7. Mergi într-un schimb de tineret sauprogram intercultural de tineret. Suntdiverse organizaţii şi programe careoferă astfel de oportunităţi. Trebuie sădepui puţin efort să le găseşti, dar te veiconvinge că merită.

8. Participă la competiţii studenţeşti.De exemplu, pentru studenţii interesaţide comunicare există Olimpiadele Co-municarii, pentru cei la management ex-ista Roland Berger Case Study Challengesau Trust by Danone. Caută o competiţiecare ţi se potriveşte.

9. O experienţă pe care n-ar trebui săo ratezi este aceea de a fi membru într-o organizaţie studenţească. Intră pewww.cros.ro sau scrie-ne lacros@cros.ro pentru a-ţi recomanda or-ganizaţii din universitatea ta.

10. Fă-ţi un blog de student care sădevină mai târziu blogul tău profesional.Reflectează asupra obiectivelor tale pro-fesionale şi asupra experienţelor tale deînvăţare şi scrie despre ele. Intră în dia-log cu profesioniştii din domeniul tău.Dacă vei fi consecvent, blogul tău va de-veni până la absolvire piesa de rezis-tenţă a portofoliului tău profesional.

11. Găseşte-ţi unul sau mai mulţimentori şi stai cât mai mult pe lângă ei.

Traian BRUMĂ

traian.bruma@gmail.com

Nu l\sa [coala s\-]i strice educa]iaAi ajuns şi la facultate şi mai nou, te numeşti student.

Probabil că n-a fost atât de greu pe cât te aşteptai. În

curând, te vei obişnui cu rutina mersului la cursuri şi

seminarii şi vei începe să ai mici revelaţii în privinţa

învăţământului superior din România. Dacă nu eşti pe

fază, te-ai putea lăsa prins în viaţa de zi cu zi şi te-ai

putea trezi la sfârşitul facultăţii că ai o diplomă în

buzunar şi cam atât. Vei trage atunci o concluzie

amară: diploma ta nu înseamnă mare lucru. Ea

spune despre tine că te-ai prezentat la examene şi

că, într-un fel sau altul, le-ai luat. Foarte bine că le-ai

luat, dar nu e suficient. Asemănarea dintre o diplomă

şi un buletin este că, începând de la o vârstă, toată

lumea are câte una.

Proiectul ROPHIDAS a pornit de lanecesitatea unei selecţii a informaţieilegate de filosofia românească, disponi-bilă pe Internet, a unei sistematizări şiierarhizări a acesteia, pentru a o faceutilizabilă de o largă categorie de uti-lizatori - de la elevi şi studenţi până lacercetători. El continuă prima ini�iativăromânească de acest gen - ROPHIE,creat în 2000 și înregistat la BibliotecaNa�ională a României ca EnciclopediaFilosofiei Românești (pe Internet).

În ultimii 8 ani, proiectele ROPHIDASşi ROPHIE au fost prezentate, în în-tregime sau relativ la anumite aspecteale lor, în cadrul a numeroase mani-festări ştiinţifice internaţionale şinaţionale.

Acest portal românesc al filosofiei peinternet include variate tipuri deresurse. Realizarea lui a cerut o per-spectivă interdisciplinară, reunind spe-cialişti din IT şi filosofie, români şistrăini.

Informaţiile au fost culese folosindCopernic Agent Professional (ales din 12soluţii testate, precum ProfessionalWebSeeker 6.0, FirstStop WebSearch 5Business Edition, JOC Web Finder, Web-Ferret ş.a.)

ROPHIDAS are facilităţi de menţinerela zi a portalului și de administrare agestiunii conţinutului. Intenţia este cael să fie transformat, treptat, atât într-oagora a dezbaterilor din filosofiaromânească actuală, cât şi într-un vec-

tor de imagine pentru cercetareafilosofică românească.

ROPHIDAS a fost prezentat şi la Con-gresul de filosofie de la Seul(http://www.wcp2008.or.kr) la care auparticipat 3 dintre membrii echipei(Emilia Guliciuc, Viorel Guliciuc şiLorenzo Magnani), la una dintre meselerotunde organizate de directorul deproiect, "Human Being, Sign And Ma-chine".

În cadrul ROPHIDAS se găsesc link-uriîn învăţământ ca programe în licenţă,masterat şi doctorat, catedre şi facultăţidin România, date şi legături desprefilosofi, de ieri şi de azi, cercetători,resurse care cuprind baze de date, cur-suri, cărţi, dicţionare, enciclopedii,

referate, reviste, site-uri, domenii decercetare în legătură cu proiecte, com-petiţii, centre şi instituţii, asociaţii, blog-uri, noutăţi în legătură cu apariţiileeditoriale, manifestări ştiinţifice, burseşi slujbe.

Directorul de proiect al ROPHIDASeste Prof. Univ. Dr. Viorel Guliciuc, pro-fesor în cadrul catedrei de Filosofie, Şti-inţe sociale şi politice, director adjunctde proiect Prof. Univ. Dr. Emilia Guli-ciuc, consultanţi Mc. Acad. Prof. Univ.Dr. Teodor Dima de la Universitatea“Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, prof.univ. dr. Lorenzo Magnani de la Univer-sita di Pavia, Italia, master inginer MihaiDreve - Cluj-Napoca, master inginerAurel Miron - Cluj-Napoca.

ROPHIDAS reprezintă

o bază de date a

filosofiei româneşti ac-

cesibilă pe internet stu-

denților suceveni fiind

construită pentru un

proiect al Academiei

Române „Probleme şi

perspective ale

filosofiei romîneşti în

era internetului”.

www.rophidas.ro

4 bilunar studenţesc | numărul 19 | noiembrie 2010 | se distribuie gratuit w w w . a s u s s v . w o r d p r e s s . c o m

Pentru a participa la Citizen Act, stu-denţii trebuie să formeze echipe de câtetrei membri aparţinând aceleiaşi fac-ultăţi. Împreună, ei vor concepe unproiect bancar care să aibă în centrulsău responsabilitatea socială şi demediu. Termenul-limită de înscriereeste 5 decembrie 2010.

Etapele proiectului sunt următoarele:

� Înscrierea : Pentru a se înscrie, stu-denţii trebuie să completeze un formu-lar de participare, până pe 5 decembrie,accesibil pe site-ul www.citizenact.com.

Alături de formular, echipele trebuiesă trimită organizatorilor proiectul lorsub forma unei prezentari PowerPoint,de maximum 4 slide-uri. Aceastăprezentare va reprezenta schiţa proiec-tului de CSR pe care îl va realiza ulteriorechipa.

� Opening Meeting. 45 dintreechipele înscrise în competiţia inter-

naţională, selectate de un juriu, vor par-ticipa la evenimentul de lansare a com-petiţiei, în luna februarie 2011, la Paris.Timp de o zi, 135 de studenţi din toatălumea îi vor întâlni pe experţii în CSR aiSociété Générale şi vor participa laworkshopuri despre “cum să constru-ieşti un business plan” sau “cum săfoloseşti reţelele sociale pentru pro-movarea proiectului”.

� Dezvoltarea proiectului. Echipeleselectate, susţinute de mentori din BRDşi Société Générale, îşi vor dezvoltaproiectul şi îl vor comunica creativ cuajutorul unui wikiblog, pus la dispoziţiede organizatori.

� Finala. 10 echipe din toata lumeavor intra în finală şi îşi vor prezentaproiectele în faţa unui juriu, în cadrulunui eveniment ce va avea loc la Paris,în luna aprilie 2011. Vor fi alese 3 echipecâştigătoare care vor primi ca premii ex-cursii în valoare de 5.000 EUR, 3.000EUR şi respectiv 2.000 EUR. AngajaţiiGrupului Société Générale vor acorda,prin vot, un premiu special în valoare de2.000 EUR.

La ediţia de anul trecut a concursuluis-au înscris 181 de echipe din 24 de ţări.Din România au participat la concurs 33de echipe reprezentând 10 universităţi,3 echipe fiind selectate pentru OpeningMeeting.

„În actuala ediţie a Citizen Act sepune un accent mult mai mare pe com-ponenta de formare a studenţilor. Citi-zen Act este înainte de toate un curs

aplicat despre responsabilitatea socialăa companiilor. Studenţii vor avea la dis-poziţie cursuri e-learning, workshopuri,mentori din BRD şi din Société Généralecare îi vor ajuta să construiască proiectecât mai realiste şi să le comunice câtmai eficient.

Ediţiile trecute ne-au învăţat că ideileoriginale şi inovatoare trebuie însoţitede un business plan realist, iar pentruasta suntem alături de concurenţioferindu-le resurse informaţionale şimentori care să îi ghideze”, a spus AdelaJansen, Directorul Executiv de ResurseUmane al BRD – Groupe SociétéGénérale.

Grupul Société Générale face partedin mai multe tratate internaţionale rel-evante în domeniul responsabilităţii so-ciale corporative: Grupul Wolfsberg(asociaţia de luptă împotriva spălăriibanilor), Global Compact, Carbon Dis-closure Project (inventar al acţiunilorcelor mai mari 500 de companii dinlume în raport cu schimbarea climatică),Equator Principles (pact semnat de celemai importante 50 de bănci din lume,care are în vedere integrarea impactuluisocial şi de mediu în proiectele de fi-nanţare în valoare de peste 10 mil.USD).

La rândul său, BRD se aliniază practi-cilor de responsabilitate corporativa aleGrupului Société Générale, atât îndomeniul finanţărilor, protecţiei medi-ului sau al implicării în comunitate.

Pentru mai multe detalii despre reg-ulamentul şi calendarul Citizen Act,accesaţi www.citizenact.com

Antreneaz\-te [i ac]ioneaz\pentru o lume mai bun\ cu Citizen Act

BRD-Groupe Société

Générale lansează în

România cea de-a

cincea ediţie a Citizen

Act, un business game

pe teme de respons-

abilitate socială organi-

zat de Grupul Société

Générale, la care par-

ticipă în mod tradiţional

numeroase universităţi

din ţări din Europa,

Africa, bazinul Mării

Mediterane, America de

Nord şi Asia.

Toată lumea se întreabă în ce direc�ii ova lua învă�ământul superior, dar nimeninu e în măsură să ne explice măcar ceînseamnă învă�ământul superior dinRomânia și, practic, în ce constă. Univer-sită�ile din România sunt, după părereamea, destul de numeroase. Unele dintreele se ridică la un nivel înalt în oferirea unuiînvă�ământ superior de calitate studen�ilorsăi, dar marea majoritate nu au fructificatun asemenea sistem. Surpriza „cea maiplăcută” pe care o pot avea studen�ii �inede acreditarea unor specializări de licien�ă,implicit masterate (mai ales dacă unele din-tre ele sunt aprobate pe bandă rulantă).Dar nu-i problemă! Trăim în România,unde aproape orice e posibil!

Învă�ământul superior din România edeparte de a fi unul foarte eficient și con-structiv pentru fiecare în parte. Nici măcarsistemul Bologna nu e implementat așacum trebuie în �ara noastră. Astfel cumputem avea „preten�ii” de la profesoriinoștrii să se ridice conform așteptărilor?

Mă întreb oare câ�i profesori Bolognavom mai avea în anul acesta universitar?Poate nu vom mai avea deloc. Poate re-ducerile salariale și criza economică aca-parează din ce în ce mai mult mintea„ilumina�ilor” noștrii încât nu vom mai aveaparte nici de educa�ia de acum, așașubredă cum e ea. Tot ceea ce e mai trist efaptul că, mai devreme sau mai târziu, stu-den�ii vor constata cu stupefac�ie cădiploma de licien�ă și cea de masterat nu-iajută cu nimic. Intervine cu siguran�ă, înprimă fază panica de a fi absolvit o facul-tate care nu te-a învă�at nimic, iar mai apoiamara și mult prezenta dezamăgire. Și peacestea le resimte oricare din cei care autrecut prin ciclul de învă�ământ superior.

Dăm examene unul după altul, ob�inemdiferite calificative unele mai aproape derealitate, altele apărute din senin, semi-nariile devin plictisitoare, iar laboratoareleineficiente datorită tehnologiei deficitarepentru că nu toate universită�ile stau maibine la capitoul dotări tehnologice. Dar de-pinde foarte mult și de personalul calificatși de deschiderea fiecărui profesor pentrua face cursurile, seminariile și laboratoareleconstructive și atrăgătoare. Și nu mă referîn nici un caz la trucul de angaja personaltânăr și neexperimentat pentru a face în-vă�ământul mai atractiv.

Solu�ia acestor probleme ar fi, după păr-erea mea, o revolu�ie intelectuală prin pro-movarea nevoilor tineretului din Româniaîn context cu societatea, cultura și oportu-

nită�ile existente. Una din solu�ii pentru catotul să mergă mai bine în universită�i ar fiîndemnarea și încurajarea studen�ilor săparticipe la simpozione, manifestări atâtștiin�ifice cât și culturale. Studen�ii din uni-versită�ile românești au nevoie de în-fometarea de cultură. Lor le trebuiescsădite cunoștin�e bine implementate îndomeniul lor de activitate prin teorie (căcifără ea nu se poate). Dar cel mai importantlucru îl reprezintă practica, iar specializărilede la facultă�i ar trebui să fie în concor-dan�ă cu cerin�ele sociale și economice dinRomânia, pentru a nu ajunge la finalul stu-den�iei în nefericita situa�ie de nu maiputea practica meseria aleasă.

Cel mai grav lucru posibil în universită�iledin România îl constituie faptul că unii pro-fesorii sus�in cu desăfârșire că ei îm-bogă�esc cultura studentului la maxim(adică îl fac pe student să se sature decunoștin�ele teoretice). Dar la finalul fac-ultă�ii nu știm nici măcar cum se desfășoarăun interviu pentru un job, sau cum să vor-bim în public, să mucim în echipă sau să de-venim niște leaderi. Așa ceva nu seîntâmplă în România și nici nu se va întâm-pla decât atunci când se va implementa înmod real procesul Bologna și iar în-vă�ământul va fi într-adevăr centrat pe stu-dent. Cultura mea este îmbogă�ită decăr�ile pe care le citesc, muzica, filmele doc-umentare și nu numai. Însă un rol major învia�a mea de studentă îl are organiza�iastuden�ească. În cadrul acesteia am învă�atce înseamnă să fiu cu adevărat un studentveritabil, să am verticalitate, să exploatezvalorile mele morale și profesionale, să dauși să primesc feed-back, să primesc un taskși să-mi asum o responsabilitate – lucruricare formează un om.

Sistemul de învă�ământ superior prin in-termediul universită�ilor nu-și face în total-itate treaba.

De ce? E prea grea întrebarea! Glumesc!Răspunsul e simplu – nu există interes pen-tru educa�ie și pentru cultură.

E timpul să o facă de acum înainte,darpentru a se schimba ceva studen�ii trebuiesă pornească revolu�ia intelectuală pentrucă ei, prin fiecare genera�ie în parte,reprezintă viitorul. Universită�ile fără stu-den�i nu există și nu au importan�ă. Stu-den�ii fac universitatea sau cel pu�in așa artrebui să fie.

Iulia HÎJ

~nv\]\mântul Superiordin România - ~ncotro?

Toată lumea se între-

abă în ce direcții o va

lua învățământul supe-

rior, dar nimeni nu e în

măsură să ne explice

măcar ce înseamnă în-

vățământul superior din

România și, practic, în

ce constă.

5bilunar studenţesc | numărul 19 | noiembrie 2010 | se distribuie gratuitw w w . a s u s s v . w o r d p r e s s . c o m

Conform ultimei variante a acesteiaeste exclus procentul de 25 % reprezen-tanţi ai studenţilor din structurile de-cizionale şi executive ale universităţilor.Asocia�ia Studen�ilor din UniversitateaSuceava(ASUS), singura organiza�iereprezentativă la nivel de Universitate,protestează alături de Alian�a Na�ionalăa Organiza�iilor Studen�ești din România,împotriva acestei decizii și sus�ine toatedemersurile acesteia în rezolvarea aces-tei grave nedreptă�i.

Incontestabil, noi studen�ii avemdreptul la reprezentare reală

Dincolo de interesele politice pe carele suscită adoptarea Legii Educa�ieiNa�ionale, la o analiză a ultimului proiectpropus se poate observa treptata ex-cludere a studen�ilor din forurile de-cizionale ale Universită�ilor și facultă�ilor.Faptul este cu atât mai grav cu cât acestdrept ne-a fost recunoscut încă din anul2001, la reuniunea miniştrilor educaţieide la Praga. În cadrul acesteia s-a re-cunoscut pentru prima dată la nivel eu-ropean, rolul pe care studenţii îl au înrealizarea unui Spaţiu European al În-văţământului Superior, aceştia fiind priv-iţi “ca parteneri competenţi, activi şiconstructivi în stabilirea şi conturareaunei arii europene de învăţământ supe-rior”. În viziunea Procesului Bologna, în-văţământul este bun si responsabilitatepublică, iar studenţii sunt parteneri în lu-area tuturor deciziilor în învăţământulsuperior, la orice nivel (facultate, univer-sitate, minister, etc). În cadrul aceleiaşideclaraţii, miniştrii au recunoscut faptulcă “studenţii sunt membri cu drepturidepline ai comunităţii învăţămantului su-perior”. De asemenea, aceştia aususţinut “că studenţii ar trebui să par-t ic ipeş i

să influenţeze organizarea şi conţinutuleducaţiei în universităţi şi în alte instituţiide învăţământ superior”.

Pentru prima dată rolul studenţilor înprocesul decizional din cadrul instuţiilorde învăţământ superior din România afost recunoscut prin promulgarea LegiiÎnvăţământului din 1995. În textul delege se specifica: “studenţii suntreprezentaţi în proporţie de o pătrimedin numărul membrilor acestor consilii şisenate”.

În preajma alegerilor conduceriloracademice din învăţământul superioracreditat, s-a resimţit nevoia unui ordinde ministru pentru ca situaţia să fie clar-ificată cu privire la rolul pe care studenţiireprezentanţi il au în cadrul acestora.Astfel, în Ordinul de Ministru2538/1.11.2007 se specifica clar faptul

că “În toate structurile de conducerese va asigura reprezentarea mem-brilor comunităţii universitare, re-spectiv studenţi de la toate ciclurile destudii universitare şi formele de în-văţământ, ponderea studenţilor fiindde 25%.”.

Mai mult, strategia „Educaţie şiCercetare pentru Societatea Cunoaş-terii” la care s-a angajat Președin�ia

României specifică: „Participarea stu-denţilor la decizie trebuie să fie reală, nudecorativă, pentru a putea contribui la

eficienţa, calitatea, echitatea şi relevanţasporită a învăţământului superior. ”

Ultima variantă a Legii EducaţieiNaţionale restrângea în mod drastic dreptul studenţilor de areprezenta şi a fi reprezentaţi

La nivelul fiecarei universită�i noi, stu-den�ii, ne confruntăm cu multiple prob-leme, de la cămine și taxe absurde pânăla burse prea mici sau metode depredare ale cadrelor didactice. Pentru canoi să putem schimba oricare dintreaceste situa�ii trebuie sa fim prezen�iacolo unde se ia decizia, să o putem in-fluen�a.

Noul proiect de Lege al Educa�ieiNa�ionale, ne excludea din cel mai im-portant moment: alegerea rectorului,decanului, prorector, prodecan, consiliulde administra�ie. Practic, vom avea ZEROinfluen�ă asupra deciziilor. Știm că lu-crurile nu stau perfect, dar fără acestedrepturi MINIMALE nu am fi avut acum50% reducere pe transport CFR, nu ar ficrescut bursele deloc, nu am fi reușit săavem mai multe locuri de cămin, să neopunem creșterilor de taxe nejustificate,să rezolvăm probeleme sociale cu carese confruntă studentul de zi cu zi, săaducem la cunoștin�a conducerii univer-sită�ii și să rezolvăm probleme precum

lipsa internetului în cămin distribuireagreșită a locurilor în cămin și multe al-tele.

Noutatea ultimei variante a LEN estemodalitatea de alegere a rectorului careimplică func�ionarea unui Consiliu de Ad-ministra�ie al Universită�ii.

Legea Educa�iei Na�ionale declarată neconsitu�ională

Din fericire , pentru moment, CurteaConstituţională a României a decis, mier-curi, 3 noiembrie 2010 că există un con-flict de constituţionalitate întreParlament şi Guvern, ca urmare a de-ciziei Guvernului de asumare a răspun-derii pe Legea Educaţiei. Astfel CurteaConstituţională a României a redeschisdezbaterile, cu citarea părţilor, în priv-inţa sesizării făcute de preşedintele Sen-atului privind existenţa unui conflictconstituţional între Parlament şi Guvernpe Legea Educaţiei, pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea pe 28 octombrie2010.

Pozi�ia Alian�ei Na�ionale a Organiza�iilor Studen�ești dinRomânia(ANOSR)

La nivel na�ional, ANOSR reitereazăideea că studenţii trebuie să fiereprezentaţi în proporţie de minim 25%

în toate structurile şi mecanismele cu roldecizional, rol de supervizare sau rol decontrol pentru că aceştia, reprezentând80% din comunitatea academică, suntcei mai în masură să îşi exprime părereaasupra deciziilor care se refrâng în primulrând şi în mod direct asupra lor.

Spunând acestea, ne bazăm pe faptulcă bunul simţ autentic, sprijinit de ex-emple de bună practică, a arătat că stu-denţii nu trebuie să fie consideraţi nicimaterie primă şi nici clienţi / beneficiariai învăţământului superior, ci mai de-grabă membri cu drepturi depline ai co-munităţii academice. Pentru aceasta,trebuie să îmbrăţişăm o viziune în carestudenţii se consideră şi sunt consideraţiparteneri alături de toate celelaltegrupuri reprezentative din instituţiile deînvăţământ superior.

ANOSR consideră că legea trebuie săgaranteze prezenţa studenţilor în pro-cent de minim 25% în toate forurile de-cizionale ale facultăţii/universităţii, nu săo restrângă. De asemenea, ANOSR con-sideră inadmisibilă scăderea ponderii sauexcluderea studenţilor din procesele dealegere a rectorului şi din componenţaConsiliului de Administraţie. În acelaşitimp, acuză vehement Ministerul Edu-caţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportuluide lipsă totală de transparenţă în includ-erea în LEN a unui nou sistem electiv fărăa consulta studenţii, care s-au arătat de-schişi la dialog pe toată perioada ne-gocierilor asupra legii.

Ca reprezentant legitim al tuturor stu-denţilor din România şi partener real înconturarea unei legi care să răspundănevoilor tuturor membrilor comunităţiiacademice, ANOSR doreşte să îşi afirmeintenţia de a face toate demersurileposibile până în momentul în care stu-denţii vor fi incluşi în Legea EducaţieiNaţionale ca parteneri cu drepturi egaleîn luarea tuturor deciziilor.

ASUS trage un semnal de alarmă: avem dreptul la reprezentare reală!

Aflată din nou în dezbateri, noi, mem-brii ASUS considerăm că este momentulsă tragem un semnal de alarmă atât lanivel local cât și la nivel na�ional, să conș-tientizăm pericolul excluderii studen�ilordin drepturile elementare ale reprezen-tării. De aceea ne alăturăm celorlalte or-ganiza�ii membre ANOSR și sus�inemMIȘCAREA STUDEN�EASCĂ DIN ROMÂ-NIA. Dacă ai întrebări, dacă în�elegi peri-colul și vrei să fii alături de noi teașteptăm la sediul ASUS din Căminul 2,cam 17 să stăm de vorbă.

Iulia BALAN

Vrem 25%!Studenții au refuzat să

accepte noile modificări

din Legea Educației

Naționale

1. Când au loc alegerile și cum pot candida?

Orice student poate candida, indiferent defacultate, an, specializare, criterii etnice sausociale.

Ca în fiecare an, Asocia�ia Studen�ilor dinUniversitatea Suceava organizează Campaniade alegere a Studen�ilor reprezentan�i. Pen-tru început vă vom informam depsre ce

înseamnă reprezentarea prin prezentări lacursuri, așa că fi�i cu ochii pe colegii noștri!Urmează înscreirea candidaturilor, care vaavea loc în perioada 15-18noiembrie 2010,prin depunerea unui formular la sediul ASUSdin căminul 2, cam. 17, sau la secretariatulfacultă�ii tale. E foarte important să ne trim-i�i o forografie a ta pe adresaasus_suceava@yahoo.com, fotografie careva fi folosită pentru buletinele de vot. Odatădepus formularul este foarte important să tepromovezi în rândul colegilor tăi, pentru a-iconvinge să te voteze. Următoarea etapăeste cea mai importantă, și anume, perioadade votare. Aceasta se va desfășura pe par-cursul a trei zile, adică între 23-25 noiembrie2010. În întreaga universitate vor fi am-plasate urne, specifice pentru fiecare facul-tate în parte. Pentru a vota trebuie să teprezin�i cu carnetul de student, doar la ur-nele facultă�ii tale pe care le vei găsi în cor-purile unde ai de obicei cursuri saulaboratoare.

Poti vota o singura dată, un singur candi-dat de la facultatea ta, iar în urma votului î�ivom consemna CNP-ul și vei semenaprezen�a ta la vot.

2.De ce să candidez ?

� De câte ori ai avut ocazia să î�i spui păr-

erea despre lucrurile care contează pentruvia�a ta de student ? Despre regulamentulde cazare, taxa de cămin, taxa de studiu, val-oarea burselor, lipsa profilor la cursuri, friguldin sălile de curs, lipsa net-ului în cămin,lipsa calită�ii serviciilor de învă�ământ supe-rior ?

� De câte ori ai fost informat despreschimbările din programă sau întrebat ceparere ai TU despre asta ?

3. Dacă nu candidez, de ce să votez ?

� Reprezentam 90% din comunitatea acad-emică !!!

� Suntem beneficiarii direc�i ai ofertei sis-temului de învă�ământ superior!!!

� Avem dreptul să luăm parte la deciziilecare ne privesc și care ne influen�ează via�ade student!!!

� Trebuie să învă�ăm să spunem nu, atuncicând trebuie, să cerem când avem nevoie, săparticipăm activ la procesul de îmbunătă�irea calită�ii învă�ământului superior suce-vean!!!

Dacă ai încă nelămuriri te așteptăm lasediul ASUS din căminul 2, cam. 17 sau intrăpe www.asussv.wordpress.com/reprezentare. Șinu uita că studen�ii fac Universitatea!

Iulia BALAN

Ne alegem din nou reprezentan]ii! Fi]i pe faz\! Fi]i implica]i!A fi student reprezentant,

după cum poți deduce din

denumire, înseamnă a-ți

reprezenta colegii în forurile

de conducere ale facultații

tale și ale Universității - Con-

siliul Academic al Facultății,

Biroul de Consiliu Academic

al Facultății, Senatul Univer-

sității, Biroul de Senat al Uni-

versitații- timp de un an.În

USV se defsășoară déjà

această campanile! Ai între-

bări? Iată răspunsurile!

6 bilunar studenţesc | numărul 19 | noiembrie 2010 | se distribuie gratuit w w w . a s u s s v . w o r d p r e s s . c o m

Corp A -Aula - parter-Faculatatea de Litere și Ș�in�e aleComunicării-Facultatea de Ș�in�e ale Educa�iei-Facultatea de Educa�ie Fizică șiSport-Departamentul pentruPregă�reaPersonalului Didac�c-Biblioteca – etaj 1 (periodice)-Caserie(parter)s

Corp BFacultatea de Ininerie Mecanică,Mecatronică și ManagementSecretariat (et.1)Sala de internet(et 2)FIM1-FIM2(parter)Săli de curs ale Facultă�ii de Ș�in�eale Educa�iei

Corp.FJoseph SchimitServiciu social(et 1)

Bazin vizavi de corpul H ,în spatele corpului F

Corp CLaboratoare FIESCAcademia CISCO

Corp DFacultatea de Inginerie Electrică și Ș�in�a Calculatoarelor

Amfiteatre

Corp JLaboratoare FIA

Corp EFacultatea de Istorie și Geogrfiecam. 007Departamentul de Rela�ii Interna�ionale cam. 010Facultaea de Silvicultura cam. 009Facultatea de Inginerie Alimentarăcam. 008Rectorat cam. 001Biblioteca cam. 004Regstratura (et.1)Centrul de Consiliere și Orientare în Carieră cam. 237

Corp HFacultatea de S�in�e Economice șiAdministra�ie PublicăSecretariat(parter)Decanat (et.1)

Caminul nr. 2Sala Club (et.1)Parter cam. 17Sediul ASUS

Căminul nr. 1

Între FIM(corpul B) şi căminul nr. 4

Can�na restaurant (orar 12.00-20.00)

Corp G

7bilunar studenţesc | numărul 19 | noiembrie 2010 | se distribuie gratuitw w w . a s u s s v . w o r d p r e s s . c o m

Şi iată că a mai trecut o vară ce a lăsatloc de amintiri plăcute în sufletele noas-tre.

Pentru cei care nu au aflat încă,ASCOR reprezintă o organizaţie formatădin studenţi şi tineri ce promoveazăcredinţa creştin- ortodoxă în mediul uni-versitar.

Aflată sub ocrotirea Sfinţilor Ştefancel Mare şi Ioan cel Nou de la Suceava,ASCOR Filiala Suceava a luat fiinţă îndata de 11 martie 1993, continuând săfuncţioneze până în momentul de faţă,cu nădejdea de a duce mai departe mi-siunea organizaţiei.

Deşi se părea că vacanţa ne va de-

spărţi până la începerea unui nou anuniversitar, s-a dovedit că de fapt ne-areunit prin noi activităţi. Prima zi de varăne-a adus o reală bucurie de a închina ocruce de lumânări copiiilor avortaţi.Crucea de lumânări a fost realizată încampusul universitar ,,Ştefan cel Mare”Suceava, la care au participat atât mem-bri ai organizaţiei cât şi alţi studenţi dinuniversitate. Fiecare participant a aprinscâte o lumânare simbolizând o micăjertfă adusă în faţa lui Dumnezeu pen-tru copiii nenăscuţi. Acest evenimentsimplu, dar minunat, a avut ca scop ridi-carea unui semnal de alarmă în rândultinerilor studenţi, supuşi riscurilor maride a înfăptui sau încuraja avortul.

Hramul Mănăstirii Sf. Ioan cel Nou dela Suceava ne-a găsit şi în acest an îm-preună, mai întâi la realizarea,,pliculeţelor alături de alţi enoriaşi, iarmai apoi la Sfânta Liturghie.

În perioada 29-31 iulie 2010, a avutloc tabăra naţională de la Nemţisor petema ,,Tânărul – între reuşită şi eşec”. La

această întrunire au participat 400 detineri, printre care şi membri din ASCORSuceava. Tabăra a presupus diverse ac-tivităţi dintre cele mai plăcute tinerilor,cum ar fi seara de film, discuţii pe temafilmului, activităţi şi concursuri sportive,programe de rugăciune, sesiuni de dis-

cuţii care au cuprins diverse jocuri decunoaştere şi dezbatere pe temareuşitei şi a eşecului în rândul tinerilordin perspectiva creştină, iar în final or-ganizarea unui foc de tabără.

Tabăra naţională de la Dervent, ce aavut loc între 16-22 august, a fost un alt

bun prilej de întâlnire a ,,ASCOR-iştilor”din toată ţara. Pe meleaguri dobrogene,prin locuri sfinte, acest program educa-tiv şi recreativ le-a dat ocazia tinerilorstudenţi de a se îmbogăţi cu noi pri-eteni, amintiri şi mult dor.

Reveniţi în Moldova, tinerii suceveniînscrişi în ASCOR, au organizat o scurtătabără de muncă la Mănăstirea PetruVodă, unde patriarhalul îmbinat cusfinţenia locului au transformat muncaîntr-o bucurie folositoare sufletului.

Pe 15 august, am asistat, îmbrăcaţi încostume naţionale, la sfinţirea picturii şila Sf. Liturghie cu prilejul hramuluiMănăstirii Putna.

Pentru viitor, ASCOR Suceava şi-a pro-pus numeroase activităţi dintre careenumerăm: seri filocalice, seri de con-ferinţă, cor de colinde şi cântări bis-ericeşti, activităţi la căminul de bătrâni,pelerinaje în locurile sfinte, proiecte defilm şi altele.

Cu ajutorul Tatălui nostru Cerescnădăjduim să le înfăptuim pe toate.

Activit\]i de vară în ASCOR Suceava ASCOR Suceava a

desfășurat numeroase

activități de-a lungul

verii. Citește articolul ca

să aflii ce au făcut.

Pentru a-și atinge acest scop, AIESEC or-ganizează mai mult de 350 de conferin�e,asigură 3500 de oportunită�i de stagii depractică în strainătate şi oferă peste 5000de pozi�ii de leadership membrilor ei înfiecare an. Împreună cu un focus pe con-struirea de re�ele personale şi explorând di-rec�ia şi ambi�ia viitorului tinerilor, AIESECare o modalitate inovativă de abordare ceurmarește angrenarea şi dezvoltarea tiner-ilor.

În România AIESEC a prins amploare în1990 plecând de la o ini�iativă AIESEC Aus-tria. În următorii ani AIESEC a ajuns săcucerească 15 orașe ale României: Bu-curești, Cluj-Napoca, Constan�a, Brașov,Gala�i, Târgu-Mureș, Sibiu, Iași, Pitești,Oradea, Craiova, Ploiești și Timișoara, iar în2010 şi in ARAD şi SUCEAVA.

13 mai 2010 a fost o zi incărcată de isto-rie în Suceava. La ini�iativa unor studen�i dinIași, am avut primul contact cu AIESEC-ulprin 3 training-uri: Personal Branding, Co-municare Interpersonală și Project Man-agement. Imediat după acestea, primul BIGPicture. Apoi au urmat o serie de interviuri.Ca în final, să ajungem la un număr de 21de membri AIESEC Suceava.

Ce s-a mai intâmplat între timp?

Am avut parte de 2 weekend-uri de in-duction, am cunoscut niște oameni extra-ordinari care ne-au impărtășit dinexperien�a lor in AIESEC, am invă�at lucrurinoi. Din 4 iunie am aflat boardul de con-ducere: Dani Petruneac (LCP), Andreea Hre-niuc (VP FIN), Gheo. Slevoacă (VP ER), DianaȘutac (VP ICX) și Alina Vieriu (VP OGX), careîmpreună cu echipa încearcă să plasezeAIESEC Suceava pe harta LC-urilor din �ară.

Pe 20 octombrie 2010 a avut loc oprezentare generală AIESEC Suceava la careau participat peste 100 de studen�isuceveni si absolven�i ai altor universită�idin tară. Scopul acestei prezentări a fost in-troducerea organiza�iei in via�a stu-den�ească și promovarea oportunită�iloroferite de platforma interna�iaonalăAIESEC.

AIESEC este o organi-

zație globală, non-gu-

vernamentală, apolitică,

independentă şi nu

pentru profit, condusă

de tineri studenți sau

absolvenți recenți.

Membrii organizației

sunt interesați de prob-

leme globale, leader-

ship şi management.

Este prezentă în peste

800 de Universități din

107 țări, reprezintă o

platformă internațională

adresată tinerilor pentru

a-şi descoperi şi dez-

volta potențialul astfel

încât sa aibă un impact

pozitiv în societate.

În 2005 la Universitatea „Ştefan ceMare” erau 152 sudenţi basarabeni,acum suntem aproape 300, o dovadă înplus că tinerii din Republica Moldovaaparţin comunităţii academice suceveneși contribuie la dezvoltarea acesteia. În1993 în Suceava se înfiinţează Liga Stu-denţilor Basarabeni şi Bucovineni, primaorganizaţie din România care se adresaîn exclusivitate studenţilor din provinci-ile româneşti din afara României. Din pă-cate această asocia�ie s-a destrămat, iarîn 2007 la Suceava a luat naştere Grupulde Iniţiativă al Românilor din Basarabia,organizaţie care este vie şi astăzi prinmanifestările organizate, acţiuni menitesă încurajeze implicarea tinerilorbasarabeni în viaţa studenţească şi cea aoraşului Suceava.

Nu suntem nici mulţi, nici puţini – dardestui pentru a mişca lucrurile, pentru aaminti şi a reaminti sucevenilor deMoldova de dincolo de Prut, pentru ademonstra că nu există diferenţe cultur-

ale, iar Ştefan de lângă cetatea dinSuceava e acelaşi Ştefan care străjuieşteAleea Clasicilor din Chişinău.

Ne cunosc toţi portarii din campusuluniversitar pentru că facem şedinţe şi“punem ţara la cale” pe unde apucăm,prin cămine, pe holul universităţii, înparc sau la cetate. Ne bucurăm că ceimai activi oameni sunt cei din anul I,dovadă că bobocii noştri au fost “adop-taţi” cum trebuie, iar de finalitatea acţi-unilor noastre ne bucurăm împreună.

Cei mai mici învaţă din experienţa celormai mari, cei mai mari se molipsesc deenergia celor mai mici. Şi aşa ne com-pletăm reciproc. Pentru că sunt multede făcut, pentru că vrem să facem multeîmpreună.

Suntem siguri că veţi mai auzi desprenoi. Urmăriţi-ne, ne găsiţi în Universi-tatea “Ştefan cel Mare”, în Suceava, darmai ales pe www.SpreVest.Ro!

Oxana GREADCENCO

Pentru c\ sunt multe de f\cut, pentru c\ vrem s\ facem multe împreun\ !

Și în acest an CASt continuă activi-tatea de recrutare și, începând dinaceastă toamnă, unul dintre mijloacelemedia pe care le vom folosi este noulsite www.studentcast.wordpress.com.Pe de altă parte, în perioada ce va venivom încerca să devenim cât mai vizibiliîn universitate și vom încerca perma-

nent să demonstrăm că activitatea CASteste și va deveni folositoare unui numărcât mai mare de studen�i.

Important este că, indiferent cumvom arăta, în spatele produselor și ac-tivită�ilor create de noi va rămâneaceeași echipă tânără și dinamică.

Bun venit în CASt!

C.A.St.

Liga Studen�ilor își propune să asig-ure un cadru de organizare reprezenta-tiv al studen�imii române, promovândprincipiile consacrate ale spiritului uni-versitar românesc și universal: PRIN-CIPIILE LIBERTĂII, DEMOCRAIEI,REPREZENTATIVITĂII, COMPETIIEI,LEGALITĂII, UNITĂII, NON – PARTI-ZANATULUI, NON-VIOLENEI.

Pe lângă alte proiecte precumtrainiguri și dezbateri pe teme diverselegate de via�a de student, carieră șibussiness, principalul proiect al Ligiieste cel realizat în colaborare cu firmaSTUDENT TRAVEL.

Pentruorice fel de informa�ii, ne gasi�i lasediul nostru din caminul 2 sau la tele-

fon0766528381- Președinte Ioan Goraș.

Vă așteptăm cu drag să necunoaștem!

LIGA STUDEN}ILOR DIN UNIVERSITATEA SUCEAVA

Liga Studenților

(L.S.U.S.) este o aso-

ciație studențească,

democratic constituită,

nepartidică, indepen-

dentă, cu activitate

civică și sindicală.

Liga Studenților a fost

înființată în perioada

24 – 28 decembrie

1989, la inițiativa unor

studenți ai Universității

Bucureștene, parti-

cipanți activi la

Revoluție.

8 bilunar studenţesc | numărul 19 | noiembrie 2010 | se distribuie gratuit w w w . a s u s s v . w o r d p r e s s . c o m

Redactor: Câteva cuvinte despretine, te rog.

Mă numesc Albu Ioana- Ancu�a, am23 de ani și sunt în zodia berbec. Amterminat anul trecut Facultatea de Ju-rnalism și Știin�e ale Comunicării laUniversitatea "Al. I. Cuza" la Iași. Deun an de zile sunt masterandă la spe-cializarea Semiotica limbajului înmass-media și publicitate (Facultateade Litere şi Ştiinţe ale Comunicării)din cadrul Universită�ii "Ștefan celMare" din Suceava.

Despre mine pot spune că sunt ofire ambi�ioasă, veselă, comunicativă,încăpă�ânată și îmi place mereu săde�in controlul indiferent de situa�ie.Detest minciuna și neseriozitatea.

R.: De unde �i-a venit ideea de aface bijuterii?

Prima dată am văzut- o pe colegamea de la masterat Andreea cum

făcea biju-uri. Fiind o fire curioasă,am luat de la ea două ace, câtevapietricele, o pensetă improvizată șiam încercat și eu. Atunci am făcutprima mea pereche de cercei hand-made. Nu erau prea străluci�i, dar în-curajarea Andreei m-a determinat săîncerc mai departe. După doar câtevazile am și lansat prima mea comandăonline. Am vrut să-mi fac propriilemele bijuterii, apoi le-am arătatcunoștin�elor mele și așa am făcutprimii mei bani doar dintr- o pasiune.

Dacă alte fete visează la haine, far-duri, parfumuri, eu pot spune că sunt"dependentă" la figurat de mărgelu�e,perle, pietricele, ace, lan�uri, declește și de tot ceea ce înseamnătrusa unui mic bijutier. Nu este zi încare să nu fac o pereche de cercei sauun colier. Acum fac accesorii chiar șila comandă.

R.: De unde î�i procuri materi-alele?

Tot de la prietena mea Andreea amaflat de o firmă din Suceava care

aduce materiale din București lapre�uri accesibile. Mi s-a părut foarteușor mai ales că ei primesc comenzidoar online. Uneori cumpăr colieresimple din magazin, le desfac și-mi facpropriul meu model.

R.: Cât timp investești în aceastăpasiune?

Când am timp liber, când nu mergla facultate, când nu fac medita�ii lafranceză cu copilașii iau cleștele, ma-terialele și fac accesorii. Aproape înfiecare zi stau 2-3 ore și fac bijuterii.De fiecare dată încerc să meșterescceva nou, nu prea repet modeleledecât dacă mi se cere la comandă.Modelele nu le iau din reviste sau depe net, ci pur și simplu fac pe mo-ment ceea ce-mi vine în minte.

R.: De unde ai fondurile necesarepentru investi�ie?

Prima mea comandă a fost din baniimei, însă acum sunt bucuroasă cămereu am cliente care îmi cumpărăcâte ceva. Din banii pe care-i ob�in dinvânzarea accesoriilor îmi cumpăr alte

materiale și tot asa... R.: De la jurnalism la gablonturi?

Cum așa? Când am dat admiterea la Jurnalism

am fost foarte entuziasmată, însă înmomentul în care am terminat facul-tatea am prins perioada disponibi-lizărilor din media și nu numai. Amvăzut că nu găsesc ceva de lucru îndomeniu și mi-am zis că trebuie să măreorientez profesional cât mai repede.Pe lângă bijuterii, dau medita�ii la limbafranceză în timpul liber și fac un curs decosmetică și manichiură.

R.: Care sunt pre�urile pe care le

practici și de ce? De obicei îmi fac pre�urile în func�ie

de materialele pe care le folosesc plusmanopera. O pereche de cercei are unpre� variabil în func�ie de materialelefolosite și de complexitatea modelului.Am cercei de la 4 lei la 7 lei. La fel pro-cedez și la coliere. Sunt coliere pe carele vând de la 10 lei până la maxim 15 leibucata. Nu-mi vând bijuteriile hand-made la pre�uri mai mari tocmai dincauză că în perioada asta clientele melenu prea au bani. Satisfac�ia mea nu con-stă în bani, ci în aprecierea a ceea cefac. Îmi place să văd că cineva poartăceea ce realizez eu cu drag. Sunt mo-mente în care, dacă unei prietene sauunei colege îi place o pereche de cerceii-o fac cadou pentru a-mi purta noroc șipentru ca urmatoarea bijuterie să fie șimai frumoasă. Am avut bijuterii care auajuns în Anglia drept suveniruri.

R.: Unde, cum te pot găsi cei caresunt interesa�i de crea�iile tale?

Am o adresă de e-mail care esteaceeași cu cea de messenger:ioanaalbu_87@yahoo.com, iar decăteva zile mi-am făcut și un blog careeste în "construc�ie" digitală:www.ioanabijou.blogspot.ro. Per-soanele interesate mă pot contacta șila telefon 0752/918.014.

Iulia BALAN

Ioana Albu – o student\ cu foarte mult talent