clasificarea nulitatilor:in functie de interesul ocrotit prin dispozitia legala 1. nulitate absolutase sanctioneaza cu nulitatea absoluta nerespectarea la incheierea actului juridic a unei norme care ocroteste un interes general, adica a unei norme imperative de ordine publica2. nulitate relativa

se sanctioneaza cu nulitatea relativa nerespectarea la incheiera actului juridic cvil, a unei norme imperative de ordine privata, ce instituie o conditie de validitate la incheierea actului juridic civil.

criterii de stabilire a nulitatii: 1. indicatie legiuitorului A. nulitatea abosluta constatarea nulitatiiB. nulitatea relativa anulabilitatea actului2. natura interesului ocrotit3. prezumtie de nulitate relativa art. 1252 c. civ.

in functie de intinderea efectelor: 1. nulitate totala. - exceptiaart. 1255 clauzele contrare legii, ordinii publice si bunelor moravuri si care nu sunt considerate nescrise atrag nulitatea contractului in intregul sau numai daca sunt prin nautra loe esentiale, sau daca in lipsa lor contractul nu s-ar fi incheiat2. nulitate partiala regula

daca contractul este mentinut, atat clauzele nule cat si cele considerate nescrise sunt inlocuite de drept cu dispozitiile legale aplicabile.

in functie de conditia de validitate incalcata1. nulitati de fond2. nulitati de forma

in funcite de modul de valorificare1. nulitati juridicare2. nulitati amiabile1246 c. civ daca prin lege nu se prevede altfel nulitatea contractului poate fi constatata sau declarata prin acordul partilor.

clauzele considerate nescrise sunt: A. nulitati absoluteB. de regula partialeC. care opereaza de drept

cauzele de nulitate: daca instanta este sesizata cu mai multe motive de nulitate, cu un obiect in desfiintarea unui act juridic, nu exista o ordine in care instanta trebuie sa analizeze nulitatea. toate cauzele de nulitate sunt legale partile nu pot institui sau suprima cauze de nulitate. cauze de nilitate absoluta a actului juridic: 1. incalcarea dipoztiilor referitoare la capacitatea civila A. incapacitati speciale de folosinta persoana fizicaB. lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridiceC. nerespecitarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice fara scop lucrativ. D. lipsa totala a consimtamantului E. nevalabilitatea obiectului actului juridic civil sau obiectul obligatieiF. nevalabilitatea cauzeiG. nerespectarea formei ad validitatemH. nerespectarea dreptului de preemptiune in cazurile expres si limitativ prevazute de lege.

cauze de nulitate relativa:

regimul juridic al nulitatii: 1. cine poate invoca nulitatea2. cat timp poate fi invocata nulitatea3. daca nulitatea poate sau nu fi acoperita prin confirmare

regimul juridic al nulitatii relative: 1. poate fi invocata in principiu de persoana ocrotita prin norma juridica incalcata.A. poate fi invocata de o terta persoana nulitatea relativa pentru vicierea consimtamantului testatorului apartine mostenitorilor legali care nu sunt parti ale actului juridic a carui nulitate o invocaB. de reprezentatul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiuC. de ocrotitorul legal al minorului cu capacitate de exercitiu restransaD. creditorii chirografari pe calea actiunii obliceE. de procuror cand actul este incheiat fara autorizarea instantei de tutelanulitatea relativa nu poate fi invocata din oficiu de isntanta judecatoreasca. 2. trebuie invocata pe cale de actiune in termenul de prescriptie A. este imprescriptibila pe cale de exceptie ( exceptie leziune) B. este prescriptibila pe cale de actiune

3. nulitatea relativa poate fi confirmata expres sau tacit de partea interesata sau de succesorii in drepturi ai acesteiaconditii pentru confirmare expresa: i. sa provina de la partea indreptatita sa invoce nulitateaii. sa fie facuta in deplina cunostinta de cauzaiii. sa fie facuta dupa incetarea violentei daca este vicviul ce afecteaza actuliv. viciul sa nu mai existe in momentul confirmariiv. sa cuprinda obiectul, cazuza si natura obligatieivi. sa se faca mentiune despre motivul actiunii in anulare si despre intentia de a se repara viciul pe care se intemeiaza actiunea

confirmare tacita rezulta din fapte care nu lasa nicio indoiala asupra intentiei de acoperire a nulitaiti relative ex: executarea vlountara a unui act juridic lovit de nulitate relativa daca partea cunostea cauza de nulitate si actul a fost executat in cunostinta de cauza.

notificarea confimarii: persoana care poate confirma actul poate fi pus in intarziere printr-o notificare pentru a:1. exercita actiunea in anulare2. a confirma actul juridic.

termenul este de 6 luni de la data comunicarii notificariieste un termen de decadere. o prezumtie absoluta de confirmare a actului judic.

confirmarea efecte: validarea actului judirdic, efectele actului producandu-se ex tunc. confirmarea unui contract anulabil pentru vicierea consimtamantului pentru dol sau violeta nu implica prin ea insasi renuntarea la dreptul de a cere daune interese

regimul juridic al nulitatii absolute: 1. nulitatea absoluta poate fi invocata de orice parte interesata instanta este obligata sa invoce din oficiu nulitatea absoluta. instanta nu poate dispune fara o cerere in dispozitivul hotararii asupra nulitatii actului. daca se cere executarea unui contract lovit de nulitate absoluta se va respinge cererea ca neintemeiata fara a se face mentiune in dispozitivul hotararii depsre nulitatea actului si fara a pronunta nulitatea. nulitatea absoluta nu poate fi invocata de o persoana complet straina ci numai de o persoana care justifica un interes. daca actiunea in nulitatea absoluta este introdusa de un tert cu un interes propriu atunci calitatea procesuala pasiva apartine tutoror partilor actului juridic. 2. poate fi invocata oricand pe cale de actiune sau exceptie imprescriptibila3. in principiu nu poate fi acoperita prin confirmare expresa sau tacitaexceptie: mostenitorii defunctului pot confirma o liberalitate a autorului lor chiar daca aceasta este lovita de nulitate absoluta art. 1010 c. civ.

efectele nulitatii: definitie: consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii, adica urmarile datorale desfiintarii in intregime sau in parte a unui act juridic civil care a fost incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale referitoare la conditiile sale de validitate.

efectul actului juridic nul este exprimat prin adagiul: quod nullum est, nullum producit efectum generic efectul actului juridic nul consta in desfiintarea raportului juridic civil nascut din actul juridic lovit de aceasta sanctiune si prin aceasta restabilirea legalitatii. distinct de desfiintarea actului juridic se poate angaja raspunderea civila delictuala cand cauza de nulitate este imputabila uneia dintre partiex: pentru acoperirea cheluielilor pe care cocontractantul le-a facut in vederea incheierii contractului desfiintat, pentru acoperirea dobanzilor platite de cumparator pentru creditul pe care l-a facut in vederea cumpararii bunului.

enumerarea principiilor efectelor nulitatii: 1. retroactivitatea efetelor nulitatii2. repunerea partilor in situatia anterioara (restitutio in integrum) 3. anularea actului juridic initial si a actului juridic subsecvent (resoluto iure dantis resolvitur ius accipiens)

eceptiile de la principiile efectelor nulitatii constituie in acelasi timp si limitari ale principiului quod nullum este nullum producit effectum.

1. principiul retroactivitatii efectelor nulitatiinulitatea produce efecte ex tunc. partile ajung in situatia in care s-ar fi aflat daca nu s-ar fi incheiat acel act juridic. exceptii: 1. cazul minorului de buna credinta la incheierea casatoriei care pastreaza capacitatea deplina de exercitiu2. declararea nulitatii unei persoane juridice3. cazul copiilor dintr-o casatorie anulata4. casatoria putativa fata de sotul de buna credinta la incheierea casatoriei

2. principiul restabilirii situatii anterioare restitutio in integrumin cazul in care contractul este desfiintat fiecare parte trebuie sa restituie celeilalte parti in natura sau echivalent prestaitileprimite chiar daca acestea au fost executate succesiv sau au avut caracter continuu.

aspect procesual: A. se poate solicita in acelasi timp declararea nulitatii si restabilirea situatiei anterioare un capat de cerere principal si un capat de cerere accesoriu. B. se poate cere intai anularea actului iar apoi sa se ceara pe calea unui proces distinct restabilirea situatiei anterioare. C. instnata nu poate dispune din oficiu restabilirea situatiei anterioare deoarece s-ar incalca principiul disponibilitatii.

exceptii: