Nul Şi Cămeşa
2
nul şi cămeşa de Ion Creangă Inul: – Ştii tu, cămeşă dragă, ce erai odată? - Ce să fiu? Eram ceea ce mă vezi: cămeşă albă, cu care se îmbracă oamenii. - Nu-i aşa! Ai fost o sămânţă, apoi o burueană, clătinată de vânt, ca toate buruenele: aşa naltă, supţirea, tocmai de potriva mea; erai in cu floricică albastră, fata mea. Când ai fost crescut şi copt, cum sunt eu acum, oamenii te-au smuls din pământ, te-au legat în fuioare, te-au pus copăcel şi te-au lăsat la soare ca să te usuci. După aceea te-au culcat pe ţol şi te-au bătut cu beţe, ca să-ţi scoată sămânţa; apoi bătut şi stâlcit cum erai, te-au dus la baltă şi te-au pus în topitoare, unde-ai stat vro zece zile, ca să te topeşti, adecă să-ţi putrezească hlujul. După asta, te-au scos şi te-au pus iarăşi la soare, ca să te usuci, răzămându-te de gardul pe care eşti întinsă acum. Fiind uscat, te-au meliţat, şi hlujul tău s-a prefăcut în pozderie, iară cojiţa ta în fuior. Femeile apoi te-au răgilat, te-au periet şi te-au făcut fuior frumos şi moale ca mătasa; din fuior te-au făcut caier, te- au pus în furcă şi au început a toarce, prefăcându-te în tort sau aţă. Tortul l-au depănat pe râşchitor, spre a-l face căleap; călepele s-au fert cu leşie, să se înălbească, apoi te-au pus pe vârtelniţă, de pe care au început a le depăna pe mosoare cu letca; de pe mosoare te-au urzit pe urzoi, apoi te-au luat şi te-au învălit pe sulul de dinapoi, punând vergele pintre pături, ca să nu se hrentuiască urzala; şi fuscei pintre rost, ca să nu se încâlcească natra. După asta te-au nevedit, trecându-te prin iţe şi prin spată; şi, cu ajutorul slobozitorului, al zăvorului şi al lopăţelei, te-au întins în stative, legându-te de sulul de dinainte, de unde se începe "gura pânzei". Călepele lăsate pentru bătătură le-au depănat pe ţevi cu sucala; apoi, punând ţăvile în suveică, au început a ţese, adecă a trece bătătura pintre urzală cu ajutorul tălpigilor, al scripţilor şi al iţelor. Ca să se îndesască firele, bătătura se bate cu vatalele, între care e aşăzată spata. Şi iaca aşa te-au prefăcut în pânză. Când era cald afară şi frumos, femeile te-au dus la baltă şi te-au ghilit; apoi te-au fert cu leşie şi iar te-
-
Upload
grety-iancu -
Category
Documents
-
view
216 -
download
3
description
the story
Transcript of Nul Şi Cămeşa
nul i cmeade Ion CreangInul: tii tu, cme drag, ce erai odat?
- Ce s fiu? Eram ceea ce m vezi: cme alb, cu care se mbrac oamenii.
- Nu-i aa! Ai fost o smn, apoi o buruean, cltinat de vnt, ca toate buruenele: aa nalt, supirea, tocmai de potriva mea; erai in cu floricic albastr, fata mea. Cnd ai fost crescut i copt, cum sunt eu acum, oamenii te-au smuls din pmnt, te-au legat n fuioare, te-au pus copcel i te-au lsat la soare ca s te usuci. Dup aceea te-au culcat pe ol i te-au btut cu bee, ca s-i scoat smna; apoi btut i stlcit cum erai, te-au dus la balt i te-au pus n topitoare, unde-ai stat vro zece zile, ca s te topeti, adec s-i putrezeasc hlujul. Dup asta, te-au scos i te-au pus iari la soare, ca s te usuci, rzmndu-te de gardul pe care eti ntins acum. Fiind uscat, te-au meliat, i hlujul tu s-a prefcut n pozderie, iar cojia ta n fuior. Femeile apoi te-au rgilat, te-au periet i te-au fcut fuior frumos i moale ca mtasa; din fuior te-au fcut caier, te-au pus n furc i au nceput a toarce, prefcndu-te n tort sau a. Tortul l-au depnat pe rchitor, spre a-l face cleap; clepele s-au fert cu leie, s se nlbeasc, apoi te-au pus pe vrtelni, de pe care au nceput a le depna pe mosoare cu letca; de pe mosoare te-au urzit pe urzoi, apoi te-au luat i te-au nvlit pe sulul de dinapoi, punnd vergele pintre pturi, ca s nu se hrentuiasc urzala; i fuscei pintre rost, ca s nu se nclceasc natra. Dup asta te-au nevedit, trecndu-te prin ie i prin spat; i, cu ajutorul slobozitorului, al zvorului i al lopelei, te-au ntins n stative, legndu-te de sulul de dinainte, de unde se ncepe "gura pnzei". Clepele lsate pentru bttur le-au depnat pe evi cu sucala; apoi, punnd vile n suveic, au nceput a ese, adec a trece bttura pintre urzal cu ajutorul tlpigilor, al scripilor i al ielor. Ca s se ndesasc firele, bttura se bate cu vatalele, ntre care e azat spata. i iaca aa te-au prefcut n pnz. Cnd era cald afar i frumos, femeile te-au dus la balt i te-au ghilit; apoi te-au fert cu leie i iar te-au ghilit, pn te-ai nlbit. Cnd erai alb cum trebuie, te-au uscat, te-au fcut vltuc, te-au croit i au fcut din tine ceea ce eti acum,
- Mic buruean, nu tiu de unde-ai mai scos attea despre mine. Ei, drag, poate nu tii c oamenii mai fac pnz i din sora noastr cnep, i din fratele nostru bumbac, ba i din nghimptoarea urzic mai fac un fel de pnz. Dar n fabrici se es fel de fel de pnzeturi, mult mai uor i n timp mult mai scurt.
- Bre! multe mai auzi!
- Mai ateapt, c n-am sfrit nc. Din cme sau ruf, peste ctva timp ai s te faci tearf, din care se face scam pentru bolnavii din spitale i pentru soldaii rnii n btlie. Apoi te caut, ca iarba de leac, s fac la fabric din tine hrtie.
- Mare minune mi-ai spus, drag buruean, zise cmea. De-a fi aa, apoi toate lucrurile nu sunt ceea ce se vd, ci altceva au fost odat, altceva sunt acum i altceva au s fie.
- Tocmai aa, soro! Gardul, pe care eti tu ntins acum, a fost altdat pdure. Ce are s fie de-acum nainte? Mtasa, frunz de dud ntrat n pntecele unor gndaci. Varul, ce-a fost mai nainte? Dar funiile i odgoanele? .a.
Femeile lenee de la ar au cntecul acesta:
Puseiu pnza, cnd da frunza,
-o gtiiu n Sn-Vsii
i-mi pru c m grbiiu
Si de lung-i ca o pung
i de lat toat-i spart!
Pe sulul de dinapoi,
O sut de ltunoi,
Pe sulul de dinainte,
Cioprea le mai ine minte.
Pintre ie i-ntre spat
Pate-o iap delat;
Pintre ie i fuscei
Pate-o scroaf cu purcei.
