Ciind suntem bolnavi, ni seprescriu medicamente carea~teptitm sit ne vindece -darnu ne giindim niciodatit la pro-cesele pe care le declan~eazii.Cum sunt fabricate medica-mentele, de cittre cine ~i cumsunt folosite?

M ult:l vreme oamenii au folosit partilepurificate ale unor plante -denurniteextracte din plante -pentru comba-

terea durerilor ~i bolilor. Locuitorii vechii Indiifoloseau o plant:l oleaginoasa pe nume chaul-moogra In tratamentulleprei. De asemenea, eifoloseau radacini ale plantei rauwolfia pentrucalmarea bolnavilor mintali. In trecut, egipteniifoloseau seva macului pentru alinarea du-rerilor ~i uleiul de ricin 1mpotriva constipatiei.

Ce sunt medicamentele?Toate aceste extracte din plante contin droguri.Acesta este o substanta chirnica ce influenteazafunqionarea organismului. Exist:l droguri chiar~i In mancarea obi~nuit:l, In bautura, ca deexemplu cofeina prezent:l In ceai ~i cafea.Unele pot avea efecte nedorite ~i sunt pericu-loase. Altele ajut:l organismul sa reziste la boli

O Trusa medicala din secolul XIX. Majori-tatea medicamentelor pe care le con1ine suntsaruri metalice cum ar ti bicarbonatul desodiu, folosit ~i astazi in indigestii.

O Bacteriologul englez Sir AlexanderFleming care, in 1928, a descoperit medica-

mentul antibacterian denumit penicilina.

sau sa le invinga. Acestea sunt medicamentele,folositein cadrul tratamentului medicamentos.

in unele regiuni, oamenii l~i prepara sin-guri propriile medicamente, extragand uleiuri~i prafuri din ierburi ~i mirodenii. Ei piseazapamant ~i roci, toaca marunt unele pal1i dincorpurile animalelor, sau le folosesc sangele ~ialte lichide din organism. in epoca primitiva,vraciul, care avea retete secrete de vindecare,detinea o mare putere asupra grupului sau.

Medicina ~tiintifica modema a creat mii demedicamente. Dintre acestea, aproximativ ju-matate au o compozitie bazata pe substantenaturale provenind din plante ~i ~nimale, ~iminerale naturale prezente in soluri ~i roci.Cercetarile arata ca retetele traditionale cefolosesc extracte din plante ~i animale sunt decele mai multe ori foarte eficiente, deoarececontin tipul corect de medicament. Vechiiegipteni puneau paine mucegaita pe ranipentru a 1mpiedica infectiile. Acum ~tim ca

.painea mucegaita contine medicamentulantibiotic denumit penicilina. Seva maculuicontine opiu ce ajuta la alinarea durerilor.

Teste ~i experimenteCea mai mare parte a medicamentelor mo-deme au fost inventate In laboratoare de

~ chimie. Ele sunt create In fabrici de medica-0. mente de catre chimi~ti ~i farmaci~ti. Struc-j turile lor chimice pomesc de la ipotezele~ sustinute de biologi ~i fiziologi referitoare la~ functionarea organismului.;g Fiecare medicament nou creat trebuie sa

fie testat pe mai multe cai -proces caredureaza adeseori ani de zile ~i costa milioanede lire sau de dolari. Noul medicament estetestat in laborator pe celule vii In tuburi de

O inainte de apari~ia medicamentelor .

vindecarea bolilor se baza in special pe alun-

garea spiritelor rele.

221

MEDICAMENTELE

O Pasagerii pe un vas inainte de apari,iapilulelor impotriva raului de mare. Acestemedicamente alunga grea,a provocata detulburarea echilibrului urechii interne.

O Reclamele la medicamente pot convingeoamenii ca se vor insanato~i, chiar daca une-ori pilulele in sine sunt ineficiente.

xele pentru rnceal~.~ d~ eri de cap cu denu-

miri c;o(l1 p licate, .contin ,.J ~J fa pt aspirin;l.,m'.'..O a. patra denurniie descrie efectele

asupra organismului. Aspirina calmeaz;l dure-rea, deci face parte din categoria analge~-celor.. Reduce ~i febra (temperatura ridicat;l acorpului); ~i deci, este un antipir~tic.

Denumirile comerciale variaz;l de la o tarnla alta, ~i la anumite intervale de timp. intr-osingur;l tarn acela~i medicament poate fivandut sub mai multe denumiri. De aseme-nea, unele preparate contin mai multe medi-camente. Deci, cand oamenii vorbesc despremedicamente, folosesc de obicei denumirilegenerice sau chimice ale acestora.

Aspirina exemplific;l modul in care ~tiintamedical;l ~i folosirea medicamentelor se potschimba cu trecerea timpului. Odinioarn con-siderat;l ned;lun;ltoate, aspirina nu mai esterecomandat;l acum copiilor, deoarece in cazulin unor infectii, ea poate declan~ o boal;lrarn ~i foarte periculoas;l: sindromullui Reye.

Antibiotice ~i analgezicein secolul19, chimistul german Paul Ehrlich aelaborat ideea folosirii substantelor chimice inscopul distrugerii sau inactiv;lrii bacteriilor ~ia altor germeni din organism, fA1r;l a-l afectains;l pe acesta din urm;l. in 1935, a fost intro-dus primul tip de medicament antibacterian,bazat pe substante chimice, numit prontosilro~u. Cercet;lrile au dus la descoperirea uneiintregi familii de anti-germeni: sulfamidele..

intre timp, microbiologul AlexanderFleming a studiat bacteriile in laboratorul s;ludin Londra. intre anii 1928-29, acesta a obser-vat c;l p;ltrunderea unui anumit tip de muce-gai in randul bacteriilor impiedica dezvoltareaacestora. Mucegaiul (de tipul celui care seproduce in painea st;ltut;l) era Penicilliumnotatum. Un alt cercet;ltor, Howard Forey,' acreat un medicament pe baz;l de muceg4i,care a fost denumit penicilin;l. I

Penicilina a fost primul antibiotic. A salvatprobabil mii de vieti in timpul celui de-al doilearnzboi mondial, impiedicind infectarea rnnilorsoldatilor. Alte antibiotice s-au obtinut din mu-

pacientului ~i doar sub supraveghere medicala:.Costul reprezinta: un factor important In

folosirea medicamentelor. Unele sunt produseu~or, ~i sunt ieftine, altele Insa: sunt foartescumpe, ceea ce poate Impiedica: seriosfolosirea acestora.

Denumiri de medicamenteAproape fiecare medicament are mai multedenumiri. Un exemplu este substanta ,cunos-cuta de foarte mult timp, extrasa din salcie ~ialte plante. A fost conceput:J In laborator ~i adevenit foarte rnspandita: Incepand din 1899.

.Una dintre denumirile sale este ceachimica: acid acetilsalicilic.

.Urmatoarea este cea uzuala: sau gene-rica: aspirina:, In cazul de fat:l.

.A treia este denumirea comerciala:, data:de numele fabricantului. Multe din comple-

testare ~i vase de sticla. Reglementarile guver-namentale prevad testarea acestora ~i pe ani-male. Doar apoi se efectueaza testarea lor peoameni care se ofera voluntari, in experi-mente clinice pe scara mica. Dupa aceeaurmeaza experientele clinice pe scara larga.

in fiecare etapa testele sunt verificate deorganizatii medicale oficiale ~i de protectie. infinal medicamentul este oferit publicului, ingeneral prin intermediul medicilor. Doarmedicamentele foarte sigure se pot vinde infarmacii fara reteta.

in orice moment al acestui proces lung ~icostisitor, medicamentul testat poate da gre~.Testele pot dovedi ca acesta are unele efectedaunatoare, sau ca nu este destul de eficientin tratamentul pentru care a fost creat. Testeledureaza ani de zile, deoarece problemele potinterveni dupa mult timp. Mii de medicamentesunt testate in fiecare an, dar putine dintreacestea reu~sc sa ajunga la o forma finala.

Modul de administrare ~idozarea

Un medicament trebuie intotdeauna folosit cugrija. Trebuie utilizat in mod corect -pe calebucala, extern sau injectat. Aceasta poart:Idenumirea de mod de administrare. Deasemenea, este necesar ca medicamentul safie luat in cantitati exacte, la anumit intervalde timp, ceea ce poarta denumirea de posolo-gie. in caz contrar, un medicament eficient sepoate transforma intr-unul daunator.

Unele medicamente se afla la indemanatuturor, distribuirea altora este supusarestrictiilor. Cele fara prescriptie medicala potfi cumparate de orice adult. Uneori, farmacis-tul (cel care prepara ~i distribuie medica-mentele) trebuie sa fie sigur ca persoana carecumpara medicamentul are intr-adevar nevoiede el ~i il va folosi in mod corect. Majoritateamedicamentelor impotriva racelii, durerilor decap ~i. de gat se afla la indemana tuturor.

Alte medicamente se elibereaza doar cuprescriptie medicala, pe baza unor retete com-pletate de medic. Exista ~i unele medicamentece pot fi folosite numai in timpul spitalizarii

O Cea maimare parte amedicamentelordin zilele noastresunt fabricatedin substan1esintetice, create inlaboratoare cudestina1ie foarteprecisa. Acestea potfi periculoase, iaroamenii carelucreaza in acestelaboratoare trebuiesa se asigure carecipientele suntbine inchise, neexis-tand posibilitateaunor eventualescurgeri. in acestscop, companiilefarmaceuticefolosesc uneori vase ~speciale, ce pot fi eizolate prin inchi- ~derea capacului -5

$etan~. "'

222

Aspirina ~i alte medicamente asemanatoareintra i:n categoria analgezicelor cu actiune pe-riferica. Acestea patrund In sange ~i actioneazaasupra senzorilor durerii ~i a nervilor dinmu~chi, oase ~i din alte parti ale corpului.

Efecte secundareUn alt grup, cel al analgezicelor cu actiunecentrala, afecteaza creieru1. Acestea altereazacapacitatea creierului de a percepe durerea.Au fost obtinute pentru prima data din opiu-mul ce se af1a In seva macului.

Printre medicamentele de acest gen senumara morfina, metadonul ~i diamorfina -cunoscuta ~i sub numele de heroina. De~i afost candva un medicament eficient, heroinapoate fi folosita In mod abuziv, cauzand dis-trugerea multor vieti omene~ti.

Aproape toate medicamentele pot avea

actiuni nedorite, numite efecte secundare. Elepot interveni daca dozarea este gre~ita saudaca bolnavul este sensibil sau alergic la unmedicament. Medicul poate schimba In acestcaz doza medicamentului sau sa prescrie unulasemanator care sa nu produca efecte ne-dorite. Trebuie pastrat un anumit echilibrucare sa permita medicamentelor Impiedicareaaparitiei posibilelor efecte secundare.

De exemplu, aspirina poate cauza iritari ~isangerari ale stomacului. Pentru a Impiedicaacest lucru, doza prescrisa nu trebuie nicio-data depa~ita. Pericolul iritarii stomaculuipoate fi deosebit de grav daca perso~na Incauza sufera de ulcer, sangerarile stomaculuiputand provoca chiar moartea.

Unii sunt alergici la penicilina, care le poatecauza eruptii cutanate, febra ~i problemedigestive. Analgezicele putemice pot provocagre\Uri ~i varsaturi, pe langa binecunoscuta lordependent:l, din care cauza trebuie adminis-trate doar sub supraveghere stricta.

Preparatele impotriva tuseiUnele dintre cele mai cunoscute medica-mente sunt destinate tusei ~i racelii. Existadoua tipuri de amestecuri Impotriva tusei.Supresorii codeina ~i falcodeina actioneazaasupra centrului de control al creieruluiInabu~ind actiunile tusei. Expectorantele flu-idifica mucusul (flegma) din plamani ~i dincaile respiratorii, u~urand expectoratia.

Multi doctori recomanda azi unei persoaneIn general sanatoase, dar care tu~e~te, sa nuintervina. Doar daca simptomele persista, seInrautatesc, sau apar complicatii este recoman-data folosirea medicamentelor.in unele ~azuri,medicamentele pot vindeca aparent tusea,lntarziind Insa Insanato~irea propriu-zisa.

Tranchilizantele calmeaza emotiile per-soanelor foarte Ingrijorate ~i nelini~tite.

, cegai ~i ferigi, ca de t:!~emfj}u;~loramfenicolul~i

streptomicina. Tetraci'C1itlele ~i cefalosporinelesunt alte grupuri de ahtibidtice modeme.

A O gama larga de indica1ii~ In zilele noastre exist:I zeci de tipuri de antibi-, otice. Unele sunt de larga folosinta, atacand

multe feluri de bacterii. Altele au indica1;ii stric-te, ca de exemplu penicilina, folosit:I impotrivaunuia sau a doua tipuri de bacterii. Asemeneaaltor categorii de medicamente, antibioticelesunt fabricate intr-un mod mai pur ~i mai ieftinprin folosirea unor procese modeme de bio-

tehnologie ~i inginerie genetica.Analgezicele calmeaza durerea. Spre deose-

bire de antibiotice, acestea nu vindeca propriu-zis boala, ci ac1;ioneaza doar asupra efecteloracesteia, alinand suferinta. Acest procedeupoart:I denumirea de tratament simptomatic.

00 Un singurmedicament poatelua diferite forme:

pilule, creme ~i

unguente, capsule,dropsuri ~i sprayuricu aerosol. Acesteadin urma suntfolosite de obicei decatre bolnavii deastm. Deoareceaceste sprayuri suntatat de u~or defolosit ~i de purtat,se fac cercetari pen-tru eliminarea efec-

~ tului negativ asupramediului. Oameniide ~tiin~a spera sagaseasca in curandun propenal mai

ieftin ~i nedaunatorcare sa inlocuiascaCFC-ul. Acest tip de

inhalator previne ~iopre~te cele maigrave atacuri de

astm.

O Farmacistulprepara ~i distribuiemedicamente dupao re1eta scrisa demedicul pacientului.Cand se cermedicamente laindemana tuturor(care nu necesitaprescrip1ie me-dicala), farmacistulpoate oferi sfaturiin ceea ce prive~temodul de folosire ~ieventual se asiguraca acesta esterecomandabil incazul respectiv. c

09"'..8z

223

MEDICAMENTELE

"'rc

Medicamentele denumite antidepresive actio-neaza 1mpotriva bolilor depresive. Acesteapot interveni atunci cand anxietatea saudepresiapacientului sunt atat de intense lncaiacesta nu mai poate duce o via~ normala.

in 1950, 1n laboratoarele din Franta a fostcreata clorpromazina, care a devenit cel maides folosit tranchilizant. Pe langa efectul anti-anxios pe care 11 poseda, acesta este $i unsedativ,. provocand persoanei care 11 folose$teu$urare, relaxare $i chiar stari somnolente.

Grupul tranchilizantelor minore are efectesimilare, lnsa mai putin puternice. Acesteacuprind benzodiazepinele, printre care valiu-mul $i libriumul.

Un alt antidepresiv mai vechi a fost imipra-mina, urmata apoi de amitriptilina, nortrip-tilina $i protriptilina cunoscute ca antidepre-sive triciclice. Acestea actioneaza asupracreierului "ridicand moralul".

AntihistaminelePe pia~ exi~~ multe feluri de antihistaminice.Acestea ataCa o substanta chimica naturala aorganismului denumita histamina, implicata1n reactii alergice, mancarimi, umflaturi $ieruptii. Primul antihistaminic eficient a fostmepiramina maleata. in prezent, antihista-minicele se pot folosi In combaterea varsatu-lui de vant, astmului $i reactiilor alergice sauhipersensibilitatii la alte medicamente,1ntepaturi ale insectelor $i la vaccinuri.

Medicamente contra bolilorExista multe alte tipuri de medicamente. Imu-nosupresoarele slabesc sistemul imunitar,1mpiedicind organismul sa lupte 1mpotriva bac-teriilor sau a altor intfU$i. Aceste medicamentepot preveni respingerea de catre organism aunui organ transplantat de la o alta persoana.

Antiviralele actioneaza 1mpotriva viru$ilor.dn general, antibioticele distrug sau dezac-tiveaza bacteriiie 1nsa nu viru$ii.) Bubele cau-zate de virusul Herpes pot fi tratate cu ajutorulunui medicament antiviral. Se cauta 1nca medi-camentul care sa neutralizeze virusul HIV.

~7

v

1 Sistemul nervos: analgezicele alina du-rerea, actionand fie asupra sursei care aprovocat-o (ex. aspirinah fie asupra creieru-lui (ex. morfina). Tranchilizantele alunganelini$tea. Barbituricele provoaca somn.

2 Sistemul cardiovascular: glicozidele (ex.digitalina) tonifica inima slabita provocandcontractia mu$chiului cardiac. Antihiper-tensivele mic$oreaza presiunea sangelui.Anticoagulantii previn formarea de cheaguride sange prin limitarea depozitarii de fibrina.

3 Sistemul respirator: expectorantele (ex.iodatul de potasiu) elimina flegma pentru au$ura tusea. Supresoarele reduc tusea.Bronhodilatatoarele faciliteaza circulatiaaerului in tratamentul impotriva astmului.

4 Sistemul digestiv: antiacizii neutrali-zeaza secretiile ce provoaca ulcerul.Antiemeticele previn starile de greata dintimpul calatoriilor. Caolinul trateaza diareea

prin absorbtia apei.

5 Sistemul endocrin: deficienta hormo-nala este tratata prin inlocuirea hormonuluilipsa. Suprafunctionarea unei glande estetratata prin inhibitia producerii de hormoni.

6 Sistemul excretor: diureticele ajuta pro-ducerea unei cantitati normale de urina,furnizeaza sodiu $i ajuta la eliminarea apeidin organism.

7 Sistemul osos: guta, cauzata dedepunerea acidului uric in articulatii, estetratata cu probenecid, care ajuta la elimi-narea acidului uric din rinichi. ~

..,;~~

Antimicoticele trateaza infectiile provoc~tede ciuperci, cum ar fi "viermele inelat" ~i"talpa atletului." Anticoagulantele previn sauimpra~tie cheagurile de sange. Antiacizii con-tracareaza excesul de suc gastric ce poateprovoca dureri sau chiar ulcer. Antiemeticeleactioneaza impotriva greturilor ~i varsaturilor ,iar antidiareicele combat diareea.

O Plantele au fast a Cand medica-mentele patrund insange ( 1) moleculelede medicament (2)se raspandesc inlichidul extracelular .Unele medicamente

ac~ioneaza patrun-zand in celule (3) ~iafectandu-Ie meca-nismul biochimic.Altele func~ioneazaprin completareadeficien~elor chimice.

Alte medicamenteAnticonvulsivele actioneaza Impotriva epilep-siei. Antihipertensivele, inclusiv grupul beta,reduc presiunea ridicat:la sangelui. Bronhodi-latatoarele u~ureazadificult:ltile respiratorii Inunele afectiuni cum ar fi astmul.

Diureticele maresc cantitateade urina pro-dusa de organism pentru a combate retentjade apa. Steroizii sunt un grup dechimicalecuvariate 1ntrebuintari medicinale, In special dis-paritia umflaturilor, bubelor ~i inflamatiilor .Citostaticele distrug celulere care se Inmul-tesc, In special cele care provoaca cancerul.

Lista este runga. Testarea, produce,rea ~iprescrierea medicamentelor este o afacere in-tematiohala comple~a, de mi1ioane de dorari. ~Omenirea a parcurs Q ca)e lunga de la ierbu- ~rile t:lmaduitoare diri tJ:ecut, lar noire tehno- ~rogii vor duce la rezurtiiie uimitoare In viitor. ~

O Cu toate ca multe medicamente se

Corpul omenesc 71 -MEDICAMENTELE IN SOCIETAn224

intotdeauna folositein combaterea boli-

lor. Chiar ~i astazi. intimp ce multe medi-camente sunt fabri-cate prin procedeesintetice, unele suntextrase din plante.Din radacinile bran-du~ei de toamna se

extrage colchicina. cuefecte impotriva gu-tei ~i reumatismului.

creeaza in laboratoare, doar o mica parte din-tre acestea sunt folosite, fie prin intermediulre,etelor medicale, fie direct prin farmacii.