,q;

otAU

fts/4,

"11

°Lop, L

.

°'Y

r.

.-.6r.-.=

£.71.

V."',

I.

cI

.m° v-

"

ttr .

.

11

-Ft:::

'117:41WZMIRTIMMSEMIMOIL sat' ,

T!.9 I TrIYIsT.OLLYN VLIViT9Od

"i SGe I

i'

'!fl

N 0 a

ri , N.11\ :19 A.,

-.:

TI

99803c'tcio

-

!=-

el.V.9

ce

BETIA DE CUVINTE

IN

jiEVISTA '-'0NTIMPOIkANA,"

iSIUDIU DE f)ATOLOGIE FITERARA.

de

TITU MAIORESCU,

IASSI,TIPOGH AFIA NATIONALA.

1 87,9,

1

...--044>4÷01.111F +04444-

ACADEP,I1Eixl

\190MANc,I.

RE

TIP

AR

ITRET1PARIT

din

coNYORBIRI LITERARE"

r

51131,10TE04

* ACADEMIE1 *ROmANE

Darwin ne spune, ca multe soiuri de mo-mite au .aplecare spre beutura ceaiului, a ca-felei si a spirtuoaselor ; ele sunt chiar . in

stare", zice el, a fuma tutun cu multa pla-cere, precum am vezut insumi. Brehm ara-

ta, c locuitorii din Africa de meaza-noapteprind pavianii cei salbatici, puindu-le la lo-curile unde se aduna vase pline cu bere, de

care apoi se imbata. El a vezut mai multedin momite in aceasta stare si ne da o de-

scriere foarte hazlie despre purtarea lor sidespre grimasele minunate ce le faceau. A

doua zi erau foarte reu dispuse i mahmure,

de durere ii ineau capul cu amendoue ma-nele i infatisau o privire din cele mai du-ioase. Pact li se oferea bere sau .vin, se de-partau cu desgust, dar le .placea mult zamade lamaie. 0 maim* americana, un Ateles,

1

.

diva ce se imbatase odata cu rachiu, n'a maivrut mai bea niciodatit i a fost prin ur-mare mai euminte cleat multi oameni". (Ch.

Darwin, descendenta omului i selectiunea se-xuall, I, 1).

Va pliteerea noastra pentru ame-teala artificiall, produsa priu plänte §i pre-paratele lor, este intemeiata pe o predisposi-tie striimo§easca, comma, pout cu celelalterudenii deaproape, cu maimutele de exemplu,din a caror neam ne coborim.

Nu ne vom mira dar de latirea cea marea acelui obicei §i de feluritele mijloace pen-tru multdmirea lui. Canepa, macul, vita devin, tutunul etc. etc. sunt producte ale na-turei, cu care omul i§i nutre§te pasiunea luipentru ameteall.

r Exist& ins6 un fel de betie, deosebit'a introtoate prin mijlocul eel extraordinar al produ-cerii el, care se argil, a fi privilegiul esclu-siv al omului in ciuda celorlalte animale : es-te betia de cuvinte.

Cuventul, ea i. alte mijloace de betie, epaint la un grad oare-care un stimulant alinteligintei. Consumat hist in cautitati prea

sal

,sa stet

6

-

.

1

7

mari §i mai ales preparat .astfel incat sit seprea eterizeze §i pearclA cu totul cu-prinsul intuitiv al realitatii, el devine un mij-loc puternic pentru ametirea inteligintei. E-feetele caracteristice ale ori ettrei betii suntatunci ,§i efectele lui, la débilité des' fonc-lions intellectuelles et le penchant a la violen-ce, cum ne arata Cabanis in memoarul al 8-ledin Rapports du physique et du moral del'homme.

Simptomele patologice ale ametelei pro-duse prin intrebuintarea nenaturalA a cuvin-telor ni se inflti§azh' treptat dupit intensitateaimbolnavirii. Primul simptom este o cantita-te nepotrivia a vorbelor in comparare cu spi-ritul, cart& vor serveasc6 de imbrAdi,-minte. In curènd se arata al doilea simptomin departarea ori anti spirit §i in intrebuin-tarea cuvintelor seci ; atunci tonul gol al vo-calelor §i consonantelor a uimit deja minteascriitorului, cuvintele curg intr'o confusie

§i creerii sunt turburati numai de necon-tenita vibrare a nervilor acustici. Vine apoislnirea manifest& a inteligintei perderea oriacid §ir logic, contrazicerea gandirilor puse

na-iva,*

:

rz-p

sIN

ott

8

Wilma olalt., violenta nemotivata' a limbagiului.

Ar- da poate un caracter prea pedantic a-cestei neinsemnate cerceari literare, and amvol sil. twain exemplele practice pentru teo-ria mai sus expusit dupg chiar gradele ad-tate : ne marginim a le cith in total, laslinibinevoitorului cetitor sarcina de a le clasa inordine, dad va vol.

Pentru alegerea exemplelor ne-a fost unsingur semn patologic hotaritor : intrebuinta-rea clivintelor pentru placerea sonului lorfArg, nici un respect pentru acea parte a na-turei omene§ti, care se nume§te inteleginta,.

In Bucure§ti apare de la 1 Martie a anu-lui_1873 o gazetti lunar& sub numele de Re-vista Contimporand. Litere.Arte.§tiinte.Se spune, d vr'o 20 sau 30, altii zic chiar40 de redactori-colaboratori insufletesc tine-retea acestei plaptinde fiinte. Noi deocamdatitne Indeplinim datoria a'i muIàmi pentru im-bel§ugata culegere de exemple ce. ne ofere inprimele sale numere in folosul i spre ilustra-rea tratatului de fatzl asupra betiei de cuvin-te in toate fasele ei, i nu ne iudoim, d, deva merge inai departe pe aceemi cale, va de-

.

§i

9

veni una din cele mai importante intreprin-den pentru. numitul scop.

In primele doue numere. ale Revistei Con-timpordne ne atrage mai itritäi Suvervirea d-luiSion despre poetid Conachi, Bietul Conachi!Nu slim, prin ce nefericittt impitrtire a ma-teriei s'a intitmplat, cb, in intregul num6r dela I Martie, desi cuprinde veo 15 pagine de-spre.el, nu i se citeazA cleat doue exemple : o

oda Ja Moruzi, Cea mai sarbrtda i cea maiprosaicA", dupa chiar pitrerea D-lui -Sion, si

urn4toare1e versuri:

Na, vouö banilor! Na, tie Conachi!Bravo tie, Mihalachi!

Pas acum i te mai indoeste despre incan-tAtoarea frumusetit a musei lui Conachi !

Oda sus citata in lauda Domnului Alexan-dra Moruzi incepe asa :

Dula ce cu 'ndestulareDin milli, cu bundtate,Aduci ape curgtoareIn orasele 'nsetate;

itL-014:11-6t":

10

aici D. Sion ne lainure§te, cA in adevth.

Moruzi a condus apa la Monastirea Golia

din Iasi, de unde v6rs6ndu-se prin o gurude leu se impitrtea pe la mai multe cismele"

apoi continua

am citat aceasta pentru ca sit aret, ca in-spiratiunea lui Conachi nu era o adulatiune,ci esplosiunea unui entusiasm nobil pentruimbunatatirile ce poetul yedea c& se fac intart.

Cum ? Citteva cuvinte rimate asupra unortevi de apt aduse de Printul Moruzi, se nu-mese deja de D. Sion esplosiunea unui en-tusiasm nobil" din partea poetului ?

Desi aceasta este deocamdatt un abus an-ch' neinsemngtor, poate chiar neobservat pen-tru cetitorii mai putin deprinsi, totusi el con-stitue primul simptom al suferintei de careeste cuprins D. Sion. Cele urmittoare vor fimai tad.

La pagina 15 Hi se citeazit cateva versuridin Psaltirea lui Dositei, d. e.

Limbele sit salteCu cantece nalte,

--

,

§i

§i

11

sa trige 'n tärie-Glas de bucurie.

Simpla citare a acestor versuri este foartenevinovata, desi versurile sunt urite, dar

inceteazd din momentul, and D.Sion eu ele se amesteeit in prosodic D-sa i§ipermite a ninth aceste trochee ale lui Do-sitei . . hexametre !

Versurile de la pag. 17

Asculta-mi ruga, Dumnezeu sfinte,Si nu me trece, ci-mi ia aminte,

D. Sion le numeste . , . pentametre !

In imprejuritri normale nu ar fi iertat nnuiliterat, fie chiar membru al Sociefatii Acade-mice Romaine, srt scrie asemenea lucruri. Darin starea, in care se aflii, D. Sion and scrie,si in care, precum vom cede mai jos, se flit

principali ai Revistei Gentim-porane, asemenea fenomene trebuesc privitemai mult eu nu fel de interes psichologic.

D. Sion, in urma acelei sari, pare uneori

ne-vinovAtia

:

.

.

.

§i a1i scriitori

.

a perde con§tiinta sigura despre eeea ee face,scrie and fall inteles, and in contrazicere,

and cu o violentit de expresii nemotivatit, deexemplu pag. 22 :

prima simptomtt a perfectionetrii sufietuluilui Conachi f predilectiunea sa pentru poe-sie,

indata mai jos :

toti stim, cum ajunge cineva poet : el maiantai trebuea sä se ?lased cu asemenea pre-dilectiune ;

apoi la pag. urmatoare :

de la 1806 pana la 1834 Conachi a fost me-reu in functiuni

indafa mai jos :

dar in intervalul interuptiunilor sale din lane-Omni se ocupa. cu profesiunea special de in-giner hotarnic,

12

si

'

. . :

§i

,

apoi in pagina 90 :

Pe atunci inse, cata sit tim, amoresatiifAceau curte in modal prosaic de astdzi, pela teatruri, pe la baluri i pe la gradine : da-mele nu eseau fárá barbatii lor nicairea, nicipriimeau visite and erau singare -acasä; apoibilete dulci i parfumate nu erau in datinatimpului. Carte se facea, precum ne spunepoetul Alexandri in Barbu Lantern: amantulumbla cu lkutarii ciinfand toatit noaptea pesub ferestrele Dulcineei sau dare era poet,ca Conachi, facea versuri, pe care . nu le(la la gazete nici la tipar, ci punea pe läu-tan sa le ante.

voiu zic ca. cu moduri atdt de pro-_ .

sake, Conachi facea curte nobilei sale aman-te ; nu e inse mai putin adeverat cit de la1812 Nina la 1828, versurile lui fAceau

lautarilor dintr'un capet. Omit la cel altal Moldovei.

La pag. 24 D. Sion ne vorbeste despre

Junele adoleseinte.

Nate ii era teaml c vorn erode adoles.(Intel() 136tran !

18

nu-si

;

Nu st

glo-ria

.

4A

14

Tot acolo ne spune, cit

tara era in Conva4ivvile cele mai iillacarate,

si la pagina urmiltoare vrea sit examineze cartea lui Conachi i sti vada. .

de ce coNtra este.

La paginele 102 §i 103 D. Sion, Vorbindde sine insu0, scrie :

Apoi cane dam ridicat din adolescenta,'th'am afezat in Capitalit Me duceam lacasa lui Conachi adeseori ; i ospitalitatea a-ceasta o plitteam cetindu-i cilteodata vre ocompliers.

Demi de observat e D. Sion, eand se des-rata in aria expresiilor. La pg. 96, vorbinddespré ochi, zice:

Cine null a scaldat snfietul in deliciulacestor stele, care se zice cit sunt scaunulsufletului 0 al. inimei?

,

,

FO.

....

15

A'si Belida sufletul in deliciul unor stele,.care sunt niste scauneeacit o imagine, a cit.rii soap se afil numai in urmittoarea strofaa P-lu A. Pelimon (nu este i D-sa introcei 30-40 de redactori-colaboratori ai Revistei?)

Aste mimi prea 'nfocateCu stilpari de nemurireDe al pAcii imn legateCant a patriei iubire.

Departe duce pe om betia de cuvinte !

La pag. 90 D. Sion ne araP, cum

Conachi reversa florile imaginatiunii sale inadoratiunea idohuhii ce incAntase sufletul seu,

dar la pag. 93 se intrece i zice

poetul siren tesaurii imaginatiunii sale cuprofusiunea Amin crater in iruptinne.

Despre intrehintarea de neologisme, pre-cum sunt alegre, in loe de vesele, tandrete,abandonez, ete. nu este bail de a varbi aid;

-

.

-

16

ne grithim a termina critica in ccea ce priveste partea D-lui Sion din Bevista Contim.-pora)u pun citarea ultimelor sale cuvinte :

data ateria mea epuisata. ca acea-sta lucrare sit se urce ca fumul de tarnaeWrit sufletul acestui veteran al Parnasuluiroman, care a depus premiile geniului i cu-Odell sale ,pe altarul culturei nationale!Respect, veneratiune glorie memoriei vu-maid

Premiile genitelui cugetarii (adeel poesii-le) i gloria memoriei numelai Stint un n on-sons i un pleonasm, care incheie inteun modarmonic lucrarea D-lui Sion, cetitit la Athe-neu, cetith la Cernauti, cetith la BacAu i infine tipitritg in Pevista ContiMporana.

Un alt autor, care umple coloanele acestei

reviste, este D. Pantazi Mica. D-sa ne imbiecu o novelg: istorich, intitulatti Marele TistierCandescu. Ce palid devine D. Sion, en toothinflitdrarea convulsiunilor" i cu toatit pro-fusiunea craterului in iruptiune", indatit ce-I

punern alitturea en violenta limbaginlui

,

-

.0W .

i

D-lui

0

11

Fie

fiI.

17

P. Ghica, care ar fi inmtirmurit i pe sus ci-tatul Cabanis.

Pag.. 80 :

Milmea mi sevär§ise ánc aceste cuvinte,carat o multime de femei, copii, betrhni, san-geranzi, palizi, cu hainele rupte, .shisiete, cuperul muds, cu mänele rtuite. intrare ingloata, in desordine, inspimántati, alergilnd,in sala sfatului domnesc.

Din acea multime speriata, exasperath.done fete, done copile se repezirë in brate-le Vistierului andescu, strigiind : scapare,intl scitpare !"

Simtiti, ve rog, toittt gingAsia logicit a a-cestei imbelsugari de cuvinte : multimea intrin .gloata si in desordine, ea este nu numaiinspAimantatl, ci i Speriatl i exasperatti,. eaare hainele nu numai .rupte, ci i sasiate,atunci in brattle Vistierului Citndescu se re-ped douenu numai fete, ci i copile.

La pag. 82

noeri, femei. qteni, elIot1

,

:

betrani,eojii,

ii

18

toti in liniste, dar avend pe figuri aceeas1

durere, aceeasi exasperatiune. aceeasi des-

pera re.

Durere, exasperatiune i desperare !

Armasul Dina Serbu, searpe incolAcitor.fiinA taratoare, astucioasa, hipocritA, furbO,

tradatoare, suflet damnat, spion si confi-

dent al lui Mihnea, rand intr Domnitorul in

bisericii; opri pe comisul Combeanu la usa

sfiintului locas.

Grozav e Dina, S6rbul, i ar fi i mai gro-

zav, clod nu ar deveni ridicul in peens* de-

scriere.

Astfel se tacit trista i rusinoasa instalarea lui Mihnea III, cu pronosticuri atat de

gubre, si in conditiuni. atAt .de .funebre pen-

flit tali.

Conditiuni funebre ? Aeeasta nu prea are in-

teles in rordneste. Dar pe D. Ghica nu'l su-

pitrI neintelegerea,. In fantasia D-sale tea

invgphiatit adjectivele inoatit en gamada si

si

-

.

lu-

19

D-sa p6scueste and pe mini and pe altul

aruncit färg- alegere in bratele vre unni

substantiv. Folosul acestei procederi literare

este, di poti petrece timpul cu variatii asu-

pra aceleiasi teme, cu combin4rL...si' permit-

tiri in marginile num6rului de aviate date.

Intelesul remäne ace1a i uneori frasa ctti-D. e.

Asti& se filch lugubra i funebra instalarelui Mihnea cu proUosticuri AAA de tristein conditiuni atilt de rusinoase pentru tara.

mai sits, pag. 75 :

Nici o voce nu respunse, toatit lumea th-

cutit i cuprinsa de o Manch intristare 'As-tra un silentiu lugubru.

Lumea tacutil pastra un silentiu ! San, tot

asa de bine, lumea silentioasI pastra o Were.

San mai amplificat: lumea lugubra 'Astra unsilentiu acut.

Am cita mai multe simptome ale D-lui

Pantazi Mica, dug am fi avut rAbdarea sit

si'l

i

gri,..

si

$i

20

eetim novela D-sale si in numOrul revistei din

1 Aprilie: Dar aceasth rabdare n'am avut-o,

ne mrtrginim a spine, GI D. Ulysse deMarsillac in Journal de Bucarest o lamb, foar-

te mult i o numeste savanta.lutre expresiile, cu care P. Pantazi inavn-

teste sermana limba romknii, figureazrt pelugubru, rapace, avaricios, astucios,

furl) i adat (adoime).

Mult mai fin e 1). Vasilie Alexandrescu

Ureche. Oh, D-sa vorbeste cu preferintit de-

spre lucruri, pe carenecunoscèndu-le insusibine, presupune Cit nici cetitorii nu le cunosc,

si pe acest fundament insirii la cuvinte de o

fenomenalri combinatiune.

Dupa un tipic cunoscut deja din Adunareanationald, pe care o inspira P sa odinioark

D. Alexandrescu Ureche in studiul asupra lui

Costin, cu care incepe juna Berista.vrea no arete meritul lui Miron Costin ca

om de tihqrt, si ne zice :

Dupa emu Cantu detinet;Ue istoria, con-

ultimelor, modernelor teorii :

toire est le récit dYvénements importants

;

i

Mironsi

form Phis,

.

Ian-

it/i silent/al

21

afin de connaltre le passe et par lui de con-jecturer l'avenir 'probable ... asa a zis Mi-ron Costin, and ne spuse c istoria ne invatit: Cu acele trecute vremi sd pricepemcele venitoare !"

Care e meritul tui M. costin ca o»t detiinra?Dar ce desvoltare mai admirabila

de inteliginta, ca aceea a lui M. Costin, ca-re ajunge la conclusiunile tiintei, cu secolemai nainte de atdri nemwritori lucrdtori in-ogorul stiintific, in ogorul istoriei, la apusul

Europei !

Ce mistificare mai este si aceasta ? Nu este

adeverat, cit ideea de a concepe istoria ca ostiintii a yremifor trecute pentru a pricepe pecele viitoare este o ultimä modern& teorie."Aceasta a trebuit s treacl prin caput tuturoristoricilor, de and istorici existA, §i este anume

relevatl in Polybius, in Tacitus, in Cicero, baildupit dorinta lui Cornelius Nepos ii numeram

§i pe acesta intre istorici. Prin urmare Miron

Costin in frasa citatit nu a facet alta decaa spus si el o cugetare de istoric, dar nu aanticipat cu o admirabila inteliginta conclu-

§tiintei" moderne.

La pag. 1 §i 2 a revistei ni se Sustine

,

.

ie7

,70

siunile

cit

22

istoria, fiica filosofiei, nu vine deed duptt cepoesia populara incepe a titce,

§.1 inclatä se adaoga

istoria Germanilor incepe cu cantul lui Sieg-

fried din poemul Analelor (?)

La pag. 2 d. Alexandrescu vorbeste despre

läutarii, care singuri

fac istorie pe timpul lui Atila (5), la pa-latul Biciului lui Dumnezeu:

Acel.(5) pus rang Atila ne trimete in jo-sul paginei la autorii antici, din care ii is-

voreste d-lui Ureche .aceasta Acolo

gasim numit, pe lngt Priscus, i pe , Am.

Marcelinus. Ammianus Marcellinus citat pen-

tru timpul lui Atila? Mare descoperire! Am-mian (na'scut pe la 330) era de mai

.ani mort, and a inceput domnirea lui Attila

(434-453) si in genere istoria lui merge

inland papa la 378 d. Chr.La pag. 9 eruditul nostru profesor de is,

OHM&

.multi

lc

.

23

tofie la Universitatea din Bucuresti ne spune

cit istoria de caracter filosofic" se !Ascii

cu Voltaire, abia in secolii XVII si XVIII.

'Voltaire istoric in secolul 17 ? Dar Voltaire

este de 6 ani, cAnd se sfirseste secolul al 17.,

0 in aceastli, virsta el deabia ar fi putut scrie

un tractat ca acela al d-lui Ureche, necum o

istorie de ,,caracter filosofic.."

Dar unde este tare d. Ureche, este in. ci-

tarea de nume proprii. Acolo d-sa se an inelementul seu, incepe a'si perde cump'etu1

nul gol al cuvintelor de botez §i de familie

ii transpoarta in acea lame fericita, unde pro-

saica lege a logicei si a exactitatii §tientifice

nu mai domneste. Cu deosebire ne preumblit

atunci prin taxa Spaniolilor, pe unde controlul

este mai greu, §i ne incinta cu sonuri ca cele

urmkoare :

A

Nu, ori cat am ,pute supera vre-unul dinacele spirite,de care alta data rideam, pecare azi le deplangemspirite pururea gataa deprecia ce este iomanesc, nu, repetim,

r

'

/.

so

24

Miron Costin na este Willeharduin, nici sirede Joinville, Froissart, Filip de Comines, elnu este Olariyro Morales, Zurita, Garivay,Muntaner, Mariana, Moncada; nu este ase-menea autorul cronicelor de Napoli, nici Vil-lani ;. nu este a fortiori, catalogarii de date

domni ai Germaniei feodale MironCostin este in tond istoric!"

Bietul zetar nu s'a prea orientat in aleza-rea literelor acestor Spanioli, §i astfel erratade la sfir§itul num6rului ne invith, sg, cetim

Ocanipo, Morales in loc de Olaniro Morales:Fie §i Ocampo, Morales !

ne atragem in treacit, de§i cu multh,

nire din parte-ne, risul sau deplangereaUreche; mArturisind cu sinceritate, c dupli

ph'rerea noastrl nu ar fi 'nici o sadere pen-tru Miron Costin de a fi comparat lui Comi-.nes san lui Froissart.. D. Ureche crede, eft

Miron Costin le este Ma comparare superior,

dupri, acela§ tipic, dupii, care credea alta datainteun foileton al 4dunarii nationale, di,

palida imitare a lui Vaciirescu este superioaraoriginalului lui Goethe.

,

Sit mith-

d-lui.

3:3

o

25

La pag. 6 d. Ureche ne inir alte nume,spunëndu-ne eti

Miron Costin este deja istoricul, care intreabala fapte causele lor, si la cause recunoaste oordine, o sistema oare-care, ca Vico, Leib-niti, Descartes, Roteck, Cantu, Thiery.

Ce-o fi cautand intre ace§ti istorici Leib-nitz §i DescarteS ?=Altg data d. Ureche, vor-bind despre architecture noastra, ne spuneacii celebrii architecti ai Italiei ar fi invidio§i

de ea, si ne cita .intre acestia i pe Cimabue,care inge este celebru in pictura.

Dar in starea intelectuala, in care se aflad-sa rind scrie, nici nu e vorba de exactitatea citarilor. Total e ca sonul gol al numelor

proprii sa produca efect, si in aceasta pri-priviqa trebue sit recunoa§tem, ca Cimabuee foarte bine ales.

In num6rul Revistei Contimporane dinAprilie ni se infatiseag doi autori mai noi, cuMettle mai scurte. Cool este d-nul D. Aug.Laurianu. D-sa face o critica a unei traduceri

1

.

26

din Molière §i a dramei d-lui Scurtescu Rhea

Silvia. §titi, c despre fabuloasa Rhea Silvia

ne spune Livius in cate-va riinduri la ince-

putul istoriei sale, ea' a fost vestal, dar cà

a rase& totusi pe Romulus si Remus, Com-

pleta lips& de traditiuni mai lamurite asupra

ei nu impeded pe d. Laurianu de a scrie

Pentru a tracta asemene subiecte, se cere peläng atate alte conditiuni, pe care D. Seth.-

tescu le posedä in destul, i un studiu apro-

fundat al timpului, moravurilor, .cu un cuvënt

al mezului social in care se petrece actinism,

acest mez social si radieze in toate ePi-

sodele dramei Rheei Silviei. .

Moravurile i mediul social de pc timpul

Rheei Silviei! Lucrul nu prea are inteles,dar cuvintele 'sulfa a ceva.

Acela§ domn scrie la pag. 158 §i 159

Nu este aici locul de a cauta ratiunea pre-eminentei traductiunilor asupra cornpoitiwui

raportul ce -esisth intre autor i esecutor.(Ind vom scrie in special despre teatrul nos-tru, VOID elucida aceste cestiuni. colaterale

.4

,

.

§i

si

27*

randurilor de astäzi. De-ocamdatti ne multO-mim de a declara intr'un mod categoric eit

n'avem idei preconcepute contra nici unuia

din modurile in care se manifesta literaturascenalli la noi.

Auzi irate ! junele Laurianu ne declara, ,,in-

tr'un mod categoric," cd nu are idei pre-concepute !" Ce fericire pentru literatura see-

nail" a RomXniei! i pentru cestiunile cola-terale randurilor de astazi!"

Gel din amid autor insemnat in No. 2 alRevistei se numeste George Marian. D-sa

pare a fi de la Ploesti, cad ne vorbeste despre

un colt al terei, unde m'am ploestitera siizic pleostit.

Acest domn de la Ploesti, eram sa. zic .

are mult spirit. D-sa iubeste la causerie" ca-la Paris si o introduce in Revista Contimpo-rand prin tin Ciaiu la doamna Cutare." Cemai elegant& in toatil conversatia! Domuul de

.

.

28

la Ploesti o incepe prin a face Doamneitare din BucureSti un

compliment pentru toaleta sa de un perfectbun gust,

complimentul era taxa indoiala de un per-feet bun gust, ca i cel urmAtor, despre care

ne spune d. Marian

cultul frumosului esista in tara Romaneasca.Me inhatai de acest cuvent ca sa spun can'ar putea fi indointa despre aceasta, decatnuluai child frumosul War ti represintat lanoi prin imagine vii ca d-na (future. Con"-

plimentul inse nu produse efect.

Dar .nu pentru aceste galanterii ploestite,

cram sii zic . , intra d. George Marian inaceasta mica cercetare. D-sa merita a figurain ea, tiindca impartasestc ameteala d-nului

Ureche in privinta numelor proprii. Dupe. cc

Cu-

.

pi

29

ne-a spus, de sigur cu multg competen0, cii

Ooncertele societAtii filarmonice. smit

deStinate a face pe public sa. fuga yèzènd nu-mai munele lui Beethoven pe afis,

continua:

Gratie d-nei (Ware m impacam ea musicaelasica de care me desgustase concertele pu-tin divertisante ale societatii filarmonice. Ur)caet din, Mozart se afla pe piano. Doamna

Cutare ii deschise i ne juta nemuritoareaoverturn a operei Freischtitz (Robin des Bois).

Admirabila Doamna Cutare ! Deschide mi

caet din Mozart si joaca din el uvertura la

Freischfitz. 0 sft vezi, a in num6rul viitor alRevistei are sIt deschithi caetul lui Weber si

ne joace uvertura la Don Juan.

Pupa exemplele fenomenale, citate pith

scum, am mai aditoga cgte-va cuvinte in pri-

vinta intregei intreprinderi ii mite , firv;gto

sit

er

80

Conthuorand, der ne e teams, cA redectofli

ei vor declare, en modestia junelui Donn

Lauriann,

intr'un mod categoric,

el nu au idei preeoneepute nici macar in con-

tra bqiei de cuviute.

\OTECAwatsk 'LT, "Is

arVreR`D'.i>

:te

;.

1.10-4.14.C.6.1*o..4ceo

741'. --447VO

IET

i.r.fi4e-a,7,,..,,,,,,verg.egt7ef

,F6i4,..pc.

.

o el

111;o,

P. I.r

*.Pr"

Op:

, v..%Pci:c

N P-i'.,;,

:'

1..It,ic,112,-.,

4,

.-.......e-

..,:. ----:..t

-....:,...1.

r

.4*:;*-Tfak.rigskilst

.1(" ,e1

-