UN MĂR PE ZI... UN MĂR PE ZI... ȘI DOCTORUL NU VA VENI!ȘI DOCTORUL NU VA VENI!

Anul XI • Nr. 113 • ianuarie 2010

pag. 3

pag. 15pag. 15

pag. 10pag. 10

pag. 4 SFINŢII TREI IERARHI SFINŢII TREI IERARHI VASILE, GRIGORIE VASILE, GRIGORIE

ŞI IOANŞI IOAN

„LĂUDAŢI ŞI CÂNTAŢI ŞI VĂ BUCURAŢI!”

EFECTELE EFECTELE TELEFONULUI MOBIL TELEFONULUI MOBIL ȘI AL ALTOR APARATE ȘI AL ALTOR APARATE ELECTROCASNICE (III)ELECTROCASNICE (III)

Vatră nouă, ianuarie, 20102 EDITORIAL

(Continuare din nr. 110)Alimentele trebuie să se refere

la metodele de producţie organică, numai dacă provin dintr-un sistem de fermă organică în care se aplică anumite practici de management. Aceste practici urmăresc îmbună-tăţirea conţinutului nutritiv al eco-sistemului și o productivitate sus-ţi nu tă, asigurând combaterea buruienilor, dăunătorilor și bolilor, prin forme de viaţă dependente, reciclarea reziduurilor din plante și animale, selectarea și rotaţia recoltelor, administrarea apei, arat și cultivat. Fertilitatea solului este menţinută și îmbunătăţită printr-un sistem care optimizează activitatea biologică și natura fi zică și minerală a solului, pentru a asigura un conţinut nutritiv echilibrat pentru plantele și

animalele, dar și pentru conservarea resurselor acestuia. Producţia trebuie sprijinită prin reciclarea elementelor nutritive din plante, ca parte a strategiei de fertilizare. Combaterea dăunătorilor și a bolilor implică încu-rajarea unei relaţii echilibrate gazdă/prădător, creșterea populaţiei de insecte benefi ce, controlul biologic și cultural și îndepărtarea mecanică a dăunătorilor și porţiunilor afectate ale plantei. Baza administrării chibzuite a inventarului viu organic este dezvoltarea unei relaţii armonioase între pământ, plante și animale și respectul pentru cerinţele fi ziologice și comportamentale ale animalelor. La aceasta se ajunge printr-o combinaţie de furaje de calitate obţinute organic, un ritm de depozitare susţinut, sisteme de management

al inventarului viu, corespunzătoare necesităţilor comportamentale și practici manageriale ce reduc stresul, sprijinind sănătatea și bunăstarea animalelor, prevenind îmbolnăvirea lor și evitând administrarea de medica-mente alopate (inclusiv antibiotice).

Agricultura organică reprezintă o alternativă la agricultura tradiţio nală, ca urmare a funcţionării neco res-punzătoare a acesteia și a cauzelor care au determinat scăderea rezistenţei plantelor, a sănătăţii animalelor și calităţii solului și, implicit, a sănătăţii omului.

Agricultura organică se bazează, în principiu, pe ridicarea conţinutului solului în materie organică prin folosirea îngrășămintelor organice naturale.

Acad. PĂUN ION OTIMAN

AGRICULTURA ORGANICĂ (ECOLOGICĂ)ÎN ROMÂNIA

- Un punct de vedere –

Vatră nouă, ianuarie, 2010 3ANIVERSARE

La 15 ianuarie 1850 se năștea, la Botoșani, în familia lui Gheorghe și Raluca Eminovici, cel de-al șaptelea copil, care va primi numele de Mihai. Copilăria și-o petrece la Ipotești, având în preajmă poienile, dealurile și pădurea cu „lacul cel albastru”. În anii copilăriei, pădurea, apele, stelele și bolta înaltă l-au făcut să înţeleagă glasul veșniciei naturii, în care se puteau îmbina armonios basmele, legendele și înţelepciunea populară.

Comuniunea permanentă și trai nică cu natura l-au făcut să perceapă de mic murmurul apelor, sunetul de bucium și viaţa satului. Dobândind taina înţelegerii naturii, Mihai va pleca apoi din satul natal spre descoperirea tainelor unei alte lumi – aceea a cărţilor. La școală, la Cernăuţi, profesorul Aron Pumnul i-a sădit în sufl et o nepotolită dorinţă de a cunoaște ţinutul Ardealului și, în special, Blajul, de unde porneau ideile iluminate ale Școlii Ardelene.

În acea perioadă a scris și a trimis spre publicare și primele poezii, la revista „Familia” a lui Iosif Vulcan, acela care-i va schimba numele din Eminovici în Eminescu. Îi apar, astfel, publicate poeziile „De-aș avea” și „Din străinătate”.

În orașul Cernăuţi, unde a urmat gimnaziul, a întâlnit și trupa teatrală a Ștefaniei Tardini, văzând, astfel, pri-mele piese din dramaturgia noastră.

Admiraţia și afecţiunea pe care o purta profesorului său Aron Pumnul s-a refl ectat în poezia pe care i-a dedicat-o acestuia, la moartea sa.

„Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină,Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta;Că acum din pleiada-ţi auroasă și seninăSe stinse un luceafăr, se stinse o lumină,Se stinse-o dalbă stea.”

Colaborează la revista „Familia”, unde publică și alte poezii.

Apoi însoţește, ca sufl eur și copist, trupa teatrală a lui M.Pascaly, în turnee, în Transilvania, Banat și Moldova, apoi e sufl eur în trupa teatrală a lui Iorgu Caragiale sau la Teatrul Naţional din București.

În perioada peregrinărilor sale prin ţară a cules folclor. Tot în această perioadă l-a cunoscut pe Caragiale.

În 1869, pleacă la studii, la Viena, și audiază cursuri de fi lozofi e, drept, economie, limbi romanice și chiar medicină. În această perioadă își consacră cea mai mare parte lecturilor și creaţiei poetice și participă entuziast la viaţa studenţimii române, grupată în societatea „România Jună”.

Trimite poezii la Societatea literară „Junimea”, care îi vor fi publicate în revista „Convorbiri literare”.

În 1872, părăsește Viena și rămâne o perioadă la Iași. Este convins de Titu Maiorescu să-și continue studiile universitare și pleacă la Berlin (1874-1876).

Se întoarce la Iași, unde e director al Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor și revizor școlar. Astfel, îl cunoaște pe Ion Creangă, pe care îl aduce la „Junimea”.

Din octombrie 1877 este redactor la București, la ziarul „Timpul”, alături de Slavici și Caragiale, până în 1883. Acum scrie marile poeme, Scrisorile și Luceafărul.

În opera sa literară, temele și motivele sunt de o mare varietate: pădurea cu cerul și stelele, apa și fl orile, le regăsim în poeziile sale. Era preocupat și de istoria naţională, ca în poezia „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie”, sau „Scrisoarea a III-a”. Tematica socială e prezentă în „Junii corupţi”. Preferinţa pentru mister, nocturn și meditaţie o regăsim în „Misterele nopţii” și iubirea romantică „Amorul unei marmuri”, geneza perpetuă în „Luceafărul”. Armonia

iubirii e rareori posibilă, ca în „Călin, (fi le din poveste). Idila e protejată de lumea vegetală („Floare albastră”, „Povestea codrului”, „Povestea teiului”).

Asimilarea creatoare a folclorului constituie o trăsătură caracteristică a poeziei sale („Făt-Frumos din lacrimă”, „Călin Nebunul”, „Fata din grădina de aur”).

În cei doar 17 ani de activitate literară, Eminescu a lăsat o operă impresionantă: poezie, proză, tra-duceri, iar, ca ziarist, peste 3000 de articole privind diverse aspecte ale vieţii contemporane a României.

Eminescu a fost deschizător de drumuri în poetica românească, inovator în limbajul poetic și al retoricii discursului, dar și cea mai înaltă conștiinţă estetică a secolului al XIX-lea.

prof. MONICA MUNTEAN

LA STEAUALa steaua care-a răsărit E-o cale-atât de lungă, Că mii de ani i-au trebuit Luminii să ne-ajungă.

Poate de mult s-a stins în drum În depărtări albastre, Iar raza ei abia acum Luci vederii noastre.

Icoana stelei ce-a murit Încet pe cer se suie; Era pe când nu s-a zărit, Azi o vedem, și nu e.

Tot astfel când al nostru dorPieri în noapte-adâncă,Lumina stinsului amor Ne urmărește încă.

(1886, 1 decembrie)

EMINESCU – DESCHIZĂTOR DE DRUMURI ÎN POETICA ROMÂNEASCĂ

„Aș vrea să văd acuma natala mea vâlcioarăScăldată în cristalul pârâului de-argint,

Să văd ce eu atât iubeam odinioară,A codrului tenebră, poetic labirint.” (Din străinătate)

Cel mai vechi fruct cunoscut omu-lui este mărul, produs al pomului fructifer cu același nume, care trăiește între 30-100 de ani. El a provocat multe legende, de la „Fructul oprit”, la „Mărul discordiei” sau tragedia celebră a lui Schiller - „Wilhelm Tell” -, care a inspirat și pe Rossini, în compunerea renumitei opere.

Mărul, la egipteni, datorită calităților sale deosebite, era cunoscut și apreciat încă din timpul faraonului Ramses al II-lea, care-l cultiva în grădinile sale din delta Nilului. Patria sa a fost Turcia de Nord (Orientală), unde a crescut spontan, având pământ și climă priel-nice. Răspândirea lui era de multă vreme cunoscută, încât mulți autori pomenesc de fabricarea cidrului, bău tură obținută

din sucul de mere. Astăzi, mărul crește în Australia, Noua Zeelandă, America Latină, SUA, Europa, Asia Centrală și chiar în Siberia. Grecii și romanii, care au împrumutat atât fructul, cât și numele, nu aveau un cuvânt special pentru a-l distinge de celelalte fructe, numele de măr fi ind folosit, în general, pentru orice fruct. Apoi i s-a dat numele latinesc malum și denumirea științifi că de pimus males. De la celți ne-a rămas numele de mîl sau mel.

Mărul a fost apreciat și de doctorii din Evul Mediu, utilizându-l sub formă de cataplasme sau ca aliment.

Pe vremuri, merele au fost folosite și ca remedii empirice. De pildă, în com ba-terea anemiei - evident inefi cace - mărul era înțepat cu cuie din fi er ruginite. Se considera că prin mâncarea mărului îmbibat cu rugina din fi er se introduce în organism și fi erul, atât de necesar!

Mărul s-a bucurat de multă apre-ciere din partea poporului nostru, lucru dovedit prin numele dat unor localități, ca: Poiana Mărului, Merișor, Valea Mărului etc. ca și prin dragostea față de acest fruct, bine oglindită în urarea de Anul Nou „fl orile dalbe, fl ori de măr...”

Astăzi se cunosc circa 1500 de va-rietăți de măr, care se consumă proas-pete sau în diferite preparate. De aseme-nea, sucul de mere fermentat furnizează binecunoscuta băutură „cidrul”.

Mărul prezintă avantajul că poate fi consumat în oricare anotimp și în orice moment al zilei. Calitățile nutritive ale acestui fruct se datorează conținutului bogat în săruri minerale ca: potasiu, fosfor, calciu, sulf, magneziu, fi er și, în special, cantităților reduse de natriu,

ceea ce-i face fructul deosebit de valoros pentru cardiorenali. De asemenea, se știe că potasiul este atât de necesar unei bune funcționări a mușchiului cardiac, căruia îi fortifi că forța de contracție. Conținutul mărului și în vitaminele A, B, B2, C și PP îi conferă veritabile efecte terapeutice. Deoarece mărul conține cantități reduse de proteine și glucide, valoarea calorică a acestuia este mică, de apro xi mativ 67 de calorii la suta de grame de fruct. Datorită acestor calități, este in dicat în prevenirea și combaterea obezității.

Glucidele care se găsesc în măr sunt ușor asimilabile, sub formă de fructoză și glucoză. Dintre acestea predomină fruc toza, care alcătuiește peste jumă-ta te din conținutul lor în glucide. De aceea, merele sunt bine tolerate în colită de fermentație și indicată în rația alimentară zilnică a diabeticului.

O altă caracteristică a mărului este prezența unor acizi care îi conferă gustul plăcut acrișor, ca și a substanțelor pectice, datorită cărora formează jeleuri. Merele sunt bogate în pectine, substanțe higroscopice, care sunt capabile să absoarbă substanțele toxice formate din degradarea alimentelor. Având aceste proprietăți, merele coap-te, rase sau sub formă de pireu, se utili-zează cu succes în tratamentul diareelor, enteritelor și colitelor de fermentație, atât la copii, cât și la adulți. Datorită calitățiii higroscopice a mă rului, un fruct pus în cutia în care se păstrează pâinea, împiedică uscarea acesteia. Mărul mâncat cu coajă (care conține celuloză) favorizează un tranzit intestinal normal, ducând la combaterea constipației.

De asemenea, mărul datorită ac-țiu nii sale diuretice, este utilizat cu suc ces în prevenirea și combaterea gu tei, ajutând la eliminarea acidului uric. Datorită efectului favorabil în combaterea arterosclerozei și a hiper-tensiunii arteriale, mărul este indicat și la persoanele care au o vârstă mai înaintată. Persoanele în vârstă, cu o dan-tură defi citară, nu trebuie să fi e private de la consumarea acestui fruct. Mărul se poate consuma ras, copt sau sub formă de suc sau pireu. Pentru raderea merelor este necesară utilizarea răzătoarei de sticlă sau din material plastic, întrucât cele metalice distrug, prin oxidare vitamina C.

Sucul de măr se folosește cu succes în măștile cosmetice, pentru combaterea deshidratării tenului, iar fructul crud, mestecat lent, curăță dantura și ajută, totodată la fortifi carea musculaturii maxilarelor. În cazul insomniilor, câteva mere înainte de culcare înlocuiesc cu succes, somniferele. Se știe că vitamina C este sensibilă la temperaturi ridicate. Aciditatea mărului face ca vitamina C să se păstreze timp îndelungat. Astfel, merele păstrate în pivniță (4-6 luni) sau în magazii reci (1-2 luni), pierd numai 15% din conținutul lor în vitamina C. Mărul este fructul tuturor vârstelor, benefi ciind de el atât ca bolnavi, cât și cei sănătoși. Un mare avantaj al acestui fruct este și faptul că îl găsim tot timpul anului, mai ales iarna, când unele fructe sunt greu accesibile. De aici și proverbul englezesc, care spune că: „Un măr mâncat pe zi, ține medicul la distanță.

„Poftă bună!”

Vatră nouă, ianuarie, 20104 POATE NU ȘTIAȚI

Pagină realizată de LĂCRIMIOARA TOMIUC

UN MĂR PE ZI... ȘI DOCTORUL NU VA VENI!

Vatră nouă, ianuarie, 2010 5SFATUL SPECIALISTULUI

FERTILIZAREA FAZIALĂ A GRÂULUI DE TOAMNĂGrâul este cultura care reac ţio-

nează foarte bine la aplicarea îngră-șămintelor minerale, deși consumul specifi c de elemente nutritive este relativ redus. Pentru a produce o tonă de boabe plus paiele aferente, grâul extrage din sol 23-33 kg azot, 11-18 kg fosfor și 19-37 kg potasiu.

Grâul este pretenţios la aplicarea îngrășămintelor, datorită anumitor particularităţi:

- sistemul radicular este slab dezvoltat;

- explorează un volum redus de sol;- are o putere mică de solubilizare

și absorbţie a rezervelor de elemente nutritive din sol;

- consumul maxim de elemente nutritive al plantelor de grâu are loc într-o perioadă scurtă de timp de la alungirea paiului și până la coacere. În acest interval de timp este absorbit cca. 80 % din azot, peste 80% din fosfor și peste 85% din potasiu.

La stabilirea dozelor de îngră-șă minte chimice trebuie să se ţină seama de următorii factori: conţinutul solului în elemente nutritive; planta premergătoare; sistemul de îngrășare aplicat în anii anteriori; caracteristicile

climatice ale anului anterior; regimul precipitaţiilor; soiul cultivat; producţia scontată a se obţine și consumul specifi c.

Fosforul și potasiul au un rol deo-sebit alături de azot asupra dez voltării sistemului radicular, al rezistenţei plăntuţelor la iernare, cădere, boli, secetă, cu implicaţii directe asupra cantităţii și calităţii producţiei de grâu.

Pentru obţinerea unei producţii de 4 tone de grâu la hectar este necesar a se aplica în jur de 80-100 kg azot substanţă activă, 60 kg fosfor s.a. și de 60-70 kg potasiu s.a. Doza de azot va fi fracţionată în două etape, jumătate toamna și jumătate în ferestrele iernii.

În cazul în care grâul nu a fost fertilizat în toamnă cu fosfor și potasiu, se recomandă ca în ferestrele iernii, când solul este îngheţat, să asigurăm elementele minerale necesare din îngrășămintele complexe.

Nu recomand întârzierea ferti li-zării cu elemente nutritive, întrucât prelungește perioada de vegetaţie a grâului, existând riscul șiștăvirii, în cazul unor perioade de secetă la umplerea și maturizarea boabelor.

Pentru o aplicare corectă și uni-

formă a îngrășămintelor minerale, se impune prezenţa jaloanelor în așa fel, încât să nu rămână porţiuni nefertilizate sau suprapuneri.

Cercetările efectuate la noi în ţară și în străinătate au demonstrat că producţia de grâu este dependentă de îngrășăminte într-un procent de 45-50%. O fertilizare raţională, echilibrată a grâului, poate să asigure randamente sporite la hectar, cu profi turi ridicate care să răsplătească eforturile ţăranului român.

Ţinând cont de condiţiile favo-rabile existente din toamnă și până în prezent, acestea au deter minat creșterea normală a grâului, existând o densitate optimă de plante la unitatea de suprafaţă, fi ind garantul unor producţii ridicate la hectar.

Deși pe raza comunei Ghiroda, în toamna anului trecut, s-au semănat suprafeţe restrânse de grâu, cele existente respectând tehnologia de cultivare, au trecut cu bine perioada rece a anului, sunt bine înfrăţite, asi gurând producţii pe măsura eforturilor depuse.

Prof.univ.dr.ing. AUREL LĂZUREANU

Trec zilele omuluiCa frunzele pomuluiŞi trece şi a mea viaţăCa-ntr-o bună dimineaţă.

Doamne, cum se scurge timpul, ca şi nisipul în trupul clepsidrei! Cum trece vremea!

„Timpul e tot ce e mai slab şi tot ce e mai puternic pe lume. El nu e nimic, n-are nicio consistenţă, dar aşa fi ind, e stăpânul tuturor. Îţi baţi joc de timp cum vrei – în viaţa de toate zilele – dar, până la urmă, îşi bate el joc de tine”, spunea un mare fi losof.

De la o vreme încoace, dă năvală spre inima mea un dor nemărginit, un dor aproape dureros de satul copilăriei, de „satul rădăcinilor”, de timpul dintâi.

Aşa cum spun şi cântecele mele, în sat regăsesc anumite repere ale copilăriei, dar nu mai găsesc fi gurile umane, ele au rămas doar în amintirea mea.

Nestăvilitul dor de copilărie nu poate să nu treacă pe la ŞCOALĂ, pe la şcoala satului, unde am început a deprinde tainele literelor, cifrelor, ale scrisului şi cititului. Tăcută, dar luminoasă, şcoala dintâi a rămas pentru mine acelaşi sfânt lăcaş de învăţătură. De aici, am pornit

mai departe, la învăţătură şi în viaţă. Strâns legat de imaginea şcolii satului, mă urmăreşte şi astăzi, pretutindeni, cu harul său, chipul învăţătoarei MARIA DOP. O am în minte aşa cum a fost: un chip suav, luminos, o învăţătoare exigentă în munca-i nobilă, cu o ţinută îngrijită, neuitând vreodată că se afl ă în faţa elevilor săi, cărora trebuia să le fi e model.

Florile aducerilor aminte ale legăturilor primordiale din acei ani, petrecuţi în şcoală, nu se ofi lesc niciodată. Scurgerea neînduplecată a timpului le relevă tot mai limpezi şi tot mai încărcate de daruri şi mireasmă. Întoarcerile şi reîntoarcerile în satul copilăriei sunt şi rămân în viitor o continuă nevoie de adevăr, de echilibru, de legătură cu ţărâna în care îşi au rădăcinile străbunicii, bunicii şi părinţii mei. Satul şi şcoala au pus un sigiliu pe sufl etul meu, care va dăinui şi pe care-l voi purta mereu cu mine, ca pe un talisman. Acolo, pe meleagurile cărăşene, se afl ă fi lonul de aur din care mi-am creat cântecele, de acolo mi-am creat costumele, pe care le păstrez cu mare grijă.

Toate sentimentele mele alese le-am moştenit de la oameni dragi ai casei

părinteşti şi, în acelaşi timp, din natura splendidă pe care am cutreierat-o, în jurul locului de sorginte.

În cântecele mele am căutat să existe o bucurie a păstrării şi ocrotirii tradiţiei, o evlavie faţă de trecut, care impun respect.

Din satul natal am „căpătat” superbul atribut de „OMENESC”, care este o chemare la înţelegere, la împăcare, un îndemn la ospitalitate şi grijă faţă de OM, înscris din vremuri într-o tradiţie de neam.

Interpretă MARIA PETCHESCU

Vatră nouă, ianuarie, 20106 RESTITUIRI

„TREC ZILELE OMULUI”

Mirajul iernii Se ţes visurile dalbe în văzduhul îngheţatŞi îşi culc, alene, fruntea peste liniştea din sat.Vuiete de glasuri stinse, desprinzându-se din cer,Îmi anină la fereastră lacrimile reci de ger.

Zbor în roi fl ori vii de gheaţă - ca iluzii din poveştiSe-mpletesc, înfrigurate, cu miresmele cereşti. Ninge-n cer, şi ninge iară peste crânguri şi poieni;Geana norului dezmiardă, tânguios, oftat de vremi.

Se ating aripi de vânturi în ecouri călătoare Răsunând străvechii codri printre şoapte de ninsoare;Brazi îşi scutur promoroaca, plecând crengile-ostenite ,Şuieră fi orii iernii prin troiene adormite.

CĂRĂŞEL IOANA-SILVIA

Vatră nouă, ianuarie, 2010 7ADMINISTRATIV

Poliția Ghiroda, în sprijinul comunității locale: tel. 0256/205118

Violența în familie este o problemă gravă, care nu are nicio justifi care și nu trebuie tolerată.

Violența în familie reprezintă orice acțiune fi zică sau verbală săvârșită cu intenție de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii (femei, bărbați, copii), care provoacă o suferință fi zică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material.

Familia trebuie să se bucure de liniște, armonie și înțelegere.

Părinții trebuie să reprezinte un exemplu pentru copiii lor, deoarece „copiii fac ce văd”. Legea pedepsește violența în familie, iar pentru a primi ajutor vă puteți adresa:

- polițistului;- organizațiilor care oferă asistență și chiar adăpost;- asistentului social din Primărie.

Subinspector de polițieLUCIAN MURARIU

șef Poliție Comunală Ghiroda

PREVENIREA VIOLENȚEI ÎN FAMILIE

EFECTELE TELEFONULUI MOBIL ȘI ALE ALTOR APARATE ELECTROCASNICE (III)

Continuare din numărul trecut

Sfaturi gene rale pentru acasăPrin intermediul câtorva măsuri

simple puteți împiedica (tu și familia ta), să fi ți afectați de câmpurile electromagnetice. Unde se afl ă baza telefonului tău cordless? Nu are ce căuta lângă pat sau în camera copilului. Dacă e posibil, mutați-l. Un grad mai ridicat de fl exibilitate este atins prin utilizarea de baze separate de încărcătorul unității mobile. Acest lucru este valabil chiar și atunci când aparatul original îmbină încărcătorul cu unitatea de bază. Poți cumpăra un încărcător separat.

Telefonul cordless trebuie să funcționeze și noaptea? Dacă dispo ni-bi litatea în timpul nopții este asigurată printr-un telefon mobil sau printr-un telefon fi x cu fi r, atunci DECT-ul (linie telefonică digitală standard fără fi r) poate fi oprit.

Orice telefon mobil cu modulul bluetooth (bluetooth-ul este un set de specifi caţii bazate pe undele radio, pentru o reţea wireless personală). Bluetooth-ul creează o cale prin care se poate face schimb de informaţii între aparate precum telefoane mobile, laptop-uri, calculatoare personale, imprimante, camere digitale şi console video printr-o frecvenţă radio sigură şi de rază mică, activat reprezintă o sursă de unde electromagnetice. Dezactivați-l!

Access Point-ul WLAN poate fi

activat doar atunci când ai într-adevăr nevoie de conexiunea wireless la Internet. În mod alternativ, se poate seta și aici dezactivarea programată a modulului.

După câțiva ani de utilizare, cuptorul cu microunde trebuie reparat, deoarece garniturile ușii acestuia se uzează.

Renunțați la ceasurile cu alarmă, de 220 volți, din dormitor, deoarece creează în jurul lor un câmp electromagnetic de joasă frecvență.

Procurați-vă display-uri TFT mo-der ne la calculator, în locul vechilor monitoare ce utilizează radiații Röentgen.

Sfaturi la utilizarea telefonului mo bil Cei ce vor să reducă doza de radiații, o pot face rapid prin aplicarea sfaturilor practice connect prin stilxxi.ro pentru utilizatorii de mobile.

Nu purta conversații interminabile la telefonul mobil. Discuțiile cu cea mai bună prietenă sunt de obicei mai confortabile atunci când le faci pe telefonul fi x sau prin handsfree.

Nu purtați convorbiri prelungite de pe telefonul mobil în locurile în care acoperirea nu este ideală.

În locurile în care telefonul pierde aproape în totalitate contactul cu baza, trebuie să compenseze puternic prin creșterea nivelului emisiei/recepției, pentru ca legătura să nu se piardă. Emisia crește în aceste condiții la nivel

maxim. Nu purtați mobilul 24 de ore asupra voastră. Asta pentru că aparatul se conectează periodic la rețea chiar și atunci când nu se poartă nici o convorbire.

În mijloacele de transport, dezac-tivați pe cât posibil telefoanele mobile. Ceea ce este obligatoriu în avion, poate avea sens și în mașină sau tren. Asta pentru că telefonul este în continuu ocupat cu păstrarea conexiunii cu cea mai apropiată bază, din cauza vitezei mari de deplasare. Rezultatul este o emisie continuă, ceea ce se traduce prin golirea inutilă a acumulatorului. (Va urma)

Ec. ANDRAȘIU RODICA

Vatră nouă, ianuarie, 20108 RETROSPECTIVĂ

Performanţe obţinute în 2009 la

Finalele Campionatelor Naţionale

de Șah pentru copii și juniori de la

Voineasa.

Grupa Fete 16 ani

1. Lucian Hoff mann Monica Locul IV - Șah practic (la egalitate cu locul 3, departajarea s-a făcut la Bucholtz)Locul III - Șah rapid - Medalie de bronzLocul V - Șah Blitz Locul IV - Dezlegări -

Grupa Fete 14 ani

1. Silaghi MădălinaLocul IX – Blitz

2. Farcaș TeodoraLocul VIII – Dezlegări Grupa Fete 12 ani

1.Corolea DianaLocul II – Dezlegări – Medalie de argint

Grupa Băieţi 8 ani

1. Ciorîcă Mihai VladLocul IV – Șah practic - la egalitate cu locul III și având victoria directă, departajarea făcându-se la Bucholtz.

Clubul Sportiv Mediator a

participat cu 10 sportivi.

Numărul total de sportivi legitimaţi: 115 (76 juniori și 39 seniori)

Numărul total de juniori: 76 *(50 activi 26 inactivi)

Numărul de sportivi care au evoluat în campionatele naţionale și locale: 50.

Alte informaţii pe care le con si-

derăm de interes major:

- Școala de șah „Visul unui pion” din cadrul C.S. Mediator a avut înscriși, în anul școlar 2008-2009, un număr de 48 de elevi, distribuiţi în 4 grupe de pregătire (Boboci, Începători, Avan saţi și Performanţă), după nivelul de cunoș-tinţe la șah avut în momentul înscrierii.

- Locaţia: Clubul Studenţesc Medi cina Timișoara (40 elevi) și Clubul Sportiv Mediator din Giarmata Vii (8 elevi).

Menţionăm că nu toţi elevii care fac cursuri în cadrul C.S. Mediator sunt legitimaţi la F.R. Șah. Aceasta, deoarece au și alte activităţi extrașcolare la care nu vor să renunţe, ba, dimpotrivă, gă-sim și noi, și ei, că se completează reciproc foarte bine.

Urmare în pagina 9

Conform circularei nr. 750/ 16.12.2009 au fost solicitate tuturor structurilor afi liate la Federaţia Română de Șah ca, până la data de 31 ianuarie 2010, să trimită, prin poștă, fax sau e-mail, rapoartele de activitate pe anul 2009.

Găsim că este binevenită ideea noastră de a publica activitatea Clubului Sportiv Mediator, în revista Vatră Nouă.

Către Federaţia Română de șah

Raport de activitate pe anul 2009

Concursurile organizate în 2009:

1. Cupa Unirii - turneu open de copii, ediția a VI-a, șah practic, omologat la FR Șah, ianuarie 2009, organizat în Timișoara.

2. Cupa  Primăverii - turneu open de copii, ediția I, șah practic, omologat la FR Șah, în februarie 2009, organizat în Timișoara.

3. Cupa Mediator, șah rapid, ediţia a III-a, în mai 2009, organizat în Timișoara.

4. Campionatul Familiilor Șahiste, ediția a V-a, șah rapid, în mai 2009, organizat în Timișoara.

5. Concursul Internaţional de Șah „Trofeul Mediator”, șah rapid, ediția a IX-a, (Încheierea festivă a anului școlar 2008-2009).

6. Campionatul Prieteniei, șah rapid, ediţia a V-a, în septembrie (Deschiderea festivă a anului școlar 2009-2010).

7. Cupa „1 Decembrie”, ediţia a VI-a, în decembrie 2009.

Performanţele obţinute în 2009

Grupa  “Performanţă”

Școala de Șah “Visul unui pion”

1. Lucian-Hoff mann Monica *(anul III) 1813  categ. I

2. Ghiţoiu Luigi *(anul I) 1799  categ. I

3. Răduţ Bogdan *(anul I) 1702  categ. I

4. Cîmpean Dorin *(anul I) 1676  categ. I

5. Corolea Diana * (anul I) 1629  categ. I

6. Silaghi Mădălina *(anul I) 1598  categ. I

7. Ciorîcă Vlad *(anul I)

Iconostas, ianuarie, 2010 9 ICONOSTAS

Continuare din pagina 8În aceste limite, școala de șah dă rezultate

foarte bune elevilor la învăţătură și o mai bună dexteritate în luarea decizilor rapide, în sporturile fi zice pe care le practică: - înot, tenis de masă, tenis de câmp, baschet și - dezvoltă simţul artistic, precum: pictură și dansuri populare...

Șah în grădiniţă: Contract de parteneriat dintre Parohia Ortodoxă Giarmata Vii – Grădiniţa din Giarmata Vii și Clubul Sportiv Mediator din Giarmata Vii, cu data nelimitată.

În acest context, am predat cursuri de șah pentru „Grupa boboci” și pentru „Grupa Începători”, la Grădiniţa din Giarmata Vii, unui număr de 16 copii, cu vârsta cuprinsă între 5-7 ani.

- Șah, în Grădiniţa Montessori: am predat cursuri de șah pentru 16 copii, cu vârsta cuprinsă între 5-7 ani.

- Șah, în Școala Montessori: am predat cursuri de șah - Grupa Avansaţi, pentru 10 elevi, clasele I și a II-a.

- Șah, în After Scoole (S.C. Imalo S.R.L.): am predat cursuri de șah - Grupa Începători, pentru 10 elevi, cl. I – III.

Pagină realizată de ELEONORA și PARTENIE MIHAI, antrenori la Clubul Sportiv Mediator

SUPLIMENT RELIGIOS AL PERIODICULUI VATRĂ NOUĂ

editat de parohia ortodoxă giarmata vii ■ anul XI ■ nr. 113 ■ ianuarie 2010

ICONOSTAS

Iconostas, ianuarie, 201010 AGENDA CORALĂ

„LĂUDAŢI ŞI CÂNTAŢI ŞI VĂ BUCURAŢI!”A fost vremea colindelor, vremea

bucuriei, când minunea Naşterii Mântui torului ne-a cuprins sufl etele şi ne-a supus unor trăiri intense.

În contextul acestor Sfi nte Sărbători s-a desfăşurat, în 13 decembrie, la Giarmata Vii, cea de-a IV-a ediţie a Concertului de Colinde, semnifi cativ intitulat „Din an în an”.

A fost aşteptat, ca de fi ecare dată, cu deosebit interes, de către locuitorii din Giarmata Vii. Au fost invitaţi să participe şi să aducă slavă, prin colinde, Corul „Sf. Maria” al Bisericii Ortodoxe din Giarmata Vii, având-o ca invitată specială să cânte, alături de acest cor, pe doamna Maria Petchescu, Corul Bisericii Ortodoxe din Ghiroda, Corul „Melos” al Facultăţii de Teologie din Timişoara, dna prof. Carmen Biruiescu şi elevii săi de la Şcoala Populară de Artă Timişoara.

Spectacolul a fost deschis de corul din Giarmata Vii, pregătit de conf. univ. dr. Nicolae Belean. Cu acest prilej, a fost prezentat, celor ce au asistat la spectacol, CD-ul „Nouă azi ne-a răsărit”, lansat de corul nostru. CD-ul conţine 13 colinde şi „La mulţi ani!”.

Atât corul din Giarmata Vii, cât şi ceilalţi invitaţi, au interpretat colinde foarte frumoase, cunoscute sau mai puţin cunoscute, aducând bucurie şi înălţare sufl etească celor prezenţi în sală.

Aşa cum a specifi cat şi părintele V. Suciu, a fost o adevărată gală deoarece toate cele trei coruri prezente, cel al

Facultăţii de Teologie şi corurile din Giarmata Vii şi Ghiroda, au fost sau sunt pregătite de inimosul părinte profesor N. Belean.

Alături de un public numeros, au fost prezenţi la acest spectacol primarul comunei Ghiroda, Va-sile Dorel Cădariu, părin tele Ioan Mer-meze din parohia Ghi-roda, părintele Marcel Vlaicu din parohia Timişoara Cetate, prof. Claudia Vlaicu, director al Şcolii Generale Ghiroda şi alţi consilieri locali.

La sfârşitul specta-colului de un real succes, atât invitaţii, cât şi gazdele, au par-ticipat la o mică agapă, ce a fost realizată cu sprijinul şi contribuţia bănească a domnului consilier Gheorghe Cri şan, precum şi a membrilor corului din Giarmata Vii.

De menţionat, de asemenea, că amenajarea scenică a spectacolului a fost realizată, ca de obicei, de dna prof. Nicoleta Spătar.

Din păcate, părintele profesor N. Belean şi corul „Melos” au fost nevoiţi

să plece mai repede, întrucât mai aveau de susţinut un concert la Recaş. Cele două coruri rămase s-au întreţinut prieteneşte, cântând colinde împreună, sub bagheta dirijorului dl. Alexandru, al corului din Ghiroda. S-au despărţit cu speranţa că astfel de întâlniri vor mai avea loc şi că, poate, într-o zi, vor cânta într-un spectacol ambele coruri reunite. Cu o zi înainte, corul „Sf. Maria” din Giarmata Vii a onorat cu prezenţa invitaţia celor din Ghiroda, la spec tacolul de colinde organizat acolo.

În fi nalul întâlnirii de la Giarmata Vii, părintele Marcel Vlaicu, plăcut surprins de prestaţia membrilor Corului „Sf. Maria”, i-a invitat să dearăspunsurile liturgice şi să cânte câteva colinde la parohia TimişoaraCetate.

Corul nostru a răspuns afi rmativ acestei deosebite invitaţii şi, astfel, duminică, 20 decembrie, s-a afl at în biserica Timișoara Cetate, în care slujeşte părintele Marcel Vlaicu, unde au fost primiţi cu multă căldură.

În preajma Sfi ntelor Sărbători ale Crăciunului, corul nostru a avut un program intens şi emoţionant. Deşi e la început de drum în activitatea atât de frumoasă a muzicii corale, acest cor s-a bucurat de invitaţia părintelui profesor Nicolae Belean de a participa la „Zilele muzicii sacre”, desfăşurate în zilele de 21-22 decembrie 2009, pe scena Filarmonicii „Banatul” Timişoara. (Va urma)

REDACȚIA

Iconostas, ianuarie, 2010 11DONAȚII 2009

Strada ParculuiMicula Ileana 10Blănaru Dan 100 Trifa Nicolae 30 Târjoianu Eugen 30 Sima Gheorghe 15Duma Ioan 50 Muntean Paul 50 Bărbulescu Viorel 200 Livinţ Gheorghe 50Lăzureanu Aurel 500Smolean Saveta 30 Eremia Ioan 40Nacea Răzvan 50Moldovan Traian 100 Andrei Silvia 20Boldureanu Emanuel 100 Matei Emilia 20 Toth Zoltan 100Petrovici-Dobra 100 Maxim Florin 30 Adorian Mihai 20 Rancu Laura 50Popescu Constantin 70 Barna Nicolae 50 Jichici Vasile 50 Oneţ Adrian 30 Tomiuc Lăcrimioara 30 Blaj Teodor 50 Silaghi Traian 30Bogdan Constantin 10Broștic Marius 30 Savi Sorin 100Diaconu-Crișan Cristian 100 Moisii Vasile 100 Mezin Elena 50 Lupuţ Mihai 130Milutin Paul 50 Craioveanu Maria 50 Boici Vasile 200Ștef-Frăţilă 50 Câmpean Andrei 50Ion Păun Otiman 100Filimon Floare 50Ursu Dan 200 Cărășel Vasile 100Vasin Petru 30Mihai Partenie 50 Budea Nicușor 15Budea Ecaterina 20Bedreag Aurel 10 Han Ioan 50 Ofi ţerescu Petrică 20 Mereu Victor 50Dicu Gabriel 50 Deac Maria 50 Pop Chirilă 50 Baci Vasile 50Spătar Dănuţ 20 Lazăr Cornel 10 Sturz-Bostan 50 Vidican Suzana 20Takacs Ioan 50Bădescu Dan 100Gal Stela 20

Răchitan Veronica 50Toroni Marin 50Pleșa Anuţa 20Pleșa Laurean 30 Blezniuc Vasile 30Mârza Eleonora 10 Murariu Dumitru 50Ţepeluș Vasile 50Cobliș Viorel 100 Sirca Diana 50 Tenea Daniel 30Barb Simion 50 Strada ÎnfrăţiriiSuciu Vasile 200 Crac Aurel 100 Iovi Marius 50Șelariu Gheorghe 100Surdea Miron 100Lungu Petru 10 Boca Gavril 50 Bolog Silvius 100 Bolog Emil 50 Cadar Vasile 50 Stan Viorica 20 Bogasieru Mihail 30 Oancea Miron 30 Bega Vasile 50 Toma Eugen 50 Bostan Maria 50 Noja Constantin 100 Cioară Maria 40 Cărășel Trandafi r 100 Negrescu Otilia 15 Seculin Constantin 15 Câmpean Elena 40 Rancea Ionel 100 Gref Florin 100 Iuga Adrian 50Gruici Sabin 50Crăciun Maria 100Rugan 20Cismadia Emil 100Buda Dana 30 Takacs Alin 20 Cuha Iosif 50 David Petru 100 Popa Constantin 25 Câmpean Ciprian 150 Haneș Sorin 30 Moldoveanu Doru 30 Surdea Ioan 100 Barna Remus 50Muscă Mariana 50 Stoiadin Ioan 60 Silaghi-Sârca 70 Iovi Gheorghe 50 Bora Victor 50 Faur Maria 50 Duma Ioan Vasile 50 Suciu Mihai 30 Andreica-Mag 100 Radu Leontin 50 Stângaciu Elena 50 Roșu Florin 50 Petruţa Gheorghe 40

Mic Nelu 30 Andreica Dan 20Bora Ioan 20 Szabo Luca 50 Chivari Ioan 100 Lupu Valer 10 Ruen Traian 50 Câmpean Dorin 50 Câmpean Emil 50 Chirilă Ioan 50 Raicu Gheorghe 100 Iepure Emil 50 Agache Grigore 100 Chirilă Valer 50 Chirilă Liviu 50 Steliac Ioan 30 Savi Vasile 50 Iepure-Crișan Sorin 100 Milutin Roman 50 Nedin Ioan 100Moldovan Adrian 100Cărășel Ioan 50 Surdea Ludian 50 Strada TeilorBostan Constantin 100Seculin Iasmin 50Filiponi Ioan 50 Filiponi Daiana 100Bezuș Raul 20 Mechereș Gheorghe 10Goriţă George 30 Vulcan Florin 100 Petruse Ioan 50 Giuchici Elena 20 Crac Iosif 100 Giuchici Ioan 50 Tuţa Margareta 50 Șerban Aurel 50 Suciu Cristian 30 Sasca-Balint 100 Simici Doru 100 Sancira Dafi na 50 Popa Dan și Dana 150Pop Petru 100 Prahanca Vasile 50Constanda Dumitru 40Iordache Alexandru 20 Huică Constantin 50 Costeschi Mărioara 20Lazăr Gheorghe 30 Dohan Emil 50Sinatovici Pinte 30 Popa-Cristea 100 Matei Daniela 50Cozma Lucia 50 Dohan Vasile 40Ionici Ileana 50Măstan Raul 50Martin David 30 Stoiadin Ecaterina 50 Anonim 40 Crișan Marius-Ștefan 100 Sarchiz Gheorghe 30 Sarchiz Aurel 30

Lazăr Dorel 50 Cincu Gheorghe 50 Sarchiz Narcis 50 Sarchiz Mihai 30 Crișan Gheorghe 500 Sarchiz Gelu 50 Negrescu Vasile 150Ghiulai Vasile 30 Milutin Daniel 30Andreica Daniel 50Bercovici Daniel 30 Bontea Ioan 100 Jichici Ioan 30 Goman Ileana 50Huţan Ilie 50 Jurj Remus 30 Roșu Ioana 50 Haneș Denis 100 Andreica Nicolae 50 Popovici Gheorghe 50 Gligan Marius 50Sitaru Marius 50Surdea Ioan 30 Ardelean Raul 50 Toma Nuţi 20 Toma Ileana 20 Cincu Victoria 100 Andraș Florica 25 Laza Daniel 50 Coptil Pompei 5 Trănișan Dan 150 Andrașiu Rodica 50 Ilieș Gheorghe 20 Spătar Mircea 50 Momir Mircea 50Panc Florica 10Pomuţ Maria 50 Hărdălău Larisa 50Stepan Adrian 50Hârţa Eugenia 15 Toroni Gavril 15 Boha Ioan 20Cirici Iasmina 100Gruici Ioan 50 Alexandru Silvia 30Cocţr Ioan 100Spătar Vasile 50Spătar Dinu 50 Colesnicean Vasile 50 Oană Partenie 100Vasilescu Veronica 30Cernescu Ioan 100 Gog Simion 30 Răchitan Dumitru 50 Boroancă Gheorghe 40Keleti Richard 100 Manole Florica 30 Crișan Ioan 50Pleșa Simion 50 Rusu Daniel 50Vezendan Ștefan 70Rânceanu Ioan 50 Sârca Petru 20 Sârca Florin 50 Suciu Claudiu 100Drugă Victor 50Jichici Daniel 30

Continuare în pagina 14

DONAȚII DE COLINDĂ 2009

Iconostas, ianuarie, 201012 AŞA-I DZÂSA PÎN BANAT (BLEOCELI)(21)

În glosarul anexat la volumul I al culegerii de proză şi poezie întitulat „GURA SATULUI la Radio Timişoara”, asumat de renumitul cvartet format din Ionel Iacob Bencei, Viorel Boldureanu, Marius Munteanu şi Virgiliu Şchiopescu (ultimii doi părăsindu-ne prematur), vorba bănăţeană „a bleoci” se interpretează prin „a vorbi vrute şi nevrute”.

Încercăm să „bleocim”, mai mult „vrute”, în graiul din bătrâni, descoperind prin ei tâlcurile înţelepciunii populare, fi ecare poezie purtând în ea o „poantă”, o „pildă”, o „priceală”, din acestea rezultând morala.

izâmban - trenjoavină - animal sălbaticbancă - bancnotăcuină - bucătăriefârtai - sfertsă şopoarie - se repede

Astăzi, de la cei ce au fost ieriGheorghe Gârda (1879 - 1948)

IZÂMBANU

Uicie, Ioanie, izâmbanu,Mă, trăzni-l-ar Dumniezău,Aşa joavină-nfi erată,N-am văzut dă când mi-s ieu!

Uicie lampa albă-n fruncie,Ş-uicie coşu’în spinare,Uice şie dă căş’în coadă,Şie pişioarie scurce arie!

Uice niemţî cum scot capu’,Şî niemţoaişie cum să uită,Oarie cum dă nu să-mburdă,Cu atâta lumie multă?

Da-i strâns păstă piept şî foalie,Tăt cu fi eră-ncârligace,Şî cum fujie-aluniecând,Pă pişioarie-nverigacie!

Pufăie pă nări întruna,Gâfâie lung şî-nghiesat,Ş-aşa buie dă năpraznic,Ca un drac împieliţat.

Mă, hai iuce să ne-ascungem,În pădurie, sus pă coastă,Că d-apucă pă cărarie,Vai ş-amar dă pielea noastă.

Virgiliu Şchiopescu (1922 - 2005) (Uica Vică)

LA GARĂIeri, la birtu’ dă la gară,preceni dîn copilărie,Laie, Vică şî cu Ioţa, să-ngemnau la o răchie.

„Pîn-la tren mai îi o oară, să mai vină câce-o tură!”Dzîsă Vică a lu’Iosu, cam hălos la beutură.

Ioţa, a lu’ Ghiţă Motcă, scoas-o bancă d-aia nouă,Ş-o măi dat şî iel o tură, ş-o găină d-a ge ouă.

Laie-o dat şî iel o litră, că nişi iel nu-i fi eşinie,Până când tăţ’ tri ortaşii, „s-or chicit” cum să cuvinie.

Vică o-nşieput să dzîcă, cum că Sofi -i păguboasă,Şî dă-l vege c-o muiere, noapcea-l culcă pră su’ masă!

Ioţa îş’ căznea muierea, c-are-o gură blăstămată,Dă-i ajiunjie rând la vorbă, numa’la un an o dată.

Laie poveşcea că soacra şî muierea lui îs răle,Când să-mbeată-l culcă-n cuină, jios cu mâţa, pră pogele!

Dar, tăt povestînd ortaşii, mulce glume, mulce fapce,S-or zuitat că trenu’vinie baş la tri fârtai la şapce!

Când lu’ Laie, la poveste, iară îi ajiunsă rându’,Văd că să şopoarie-afară şî că fujie ca bolându’!

Ăilalţ’ doi, tăt ca nărozii, fug şî iei pră uş-afară,Şî grăbiţ’, îmburd-o babă, că... intrasă trenu-n gară.

Iuce, Laie şî cu Ioţa s-or suit în tren pră scară,Vică, viedz, mai marie-n foale, n-o putut urni dân gară.

Când să urşe-n tren şî Vică, îmbrecat numa’ cu-n sfetăr,Să trăjea să suie scara ş-o nemţoanie dă un metăr!

Ăia doi, dân capu’ scării, dă nemţoanie trăjeau tare,Da’ d-afi cea or fost tăce, că nemţoanea era mare!

S-o trugit şî bietu’ Vică s-o împingă sus pră scară,Da’, pân’ s-o suit nemţoanea, o plecat trenu’ dîn gară.

Vic-atunşia, ca bolându, să ţînea dă foale tare,La ăilalţ’ făşea cu mâna şî râgea în gura mare!

Io, gîngind c-o nebunit-o, i-am spus la ortacu’ nostu,„Văd că tu ai pierdut trenu şî tăt tu ce râdz ca prostu’”.

„Cum să nu mă râd, mă Silvi, că s-ar râge orişîcinie,Io mă duc la Cimişoara, iei m-or petrecut pră minie”.

Viedz, ş-aişia dzîşie binie vorba noastă românească: „Şini-o faşie ca ortaşii, ca ortaşii să păţască!”

Pe curând, cu drag, colonel ADRIAN ANGELESCU

Mic

glo

sar

Iconostas, ianuarie, 2010 13EXPRESII ȘI PROVERBE RELIGIOASE

Pagină realizată de prof. religie AURICA RUEN

La Ierusalim s-au dusIosif, Maria cu Iisus,Ca pe Prunc să îl închineTatălui din slăvi senine,După cum în lege-i scrisȘi din vremi a fost prezis,Și să pună pe altar Al Lui Dumnezeu sfânt dar.Un om, ce acolo trăiaȘi Simeon se numea.El ducea pe-acest pământO viață ca și de SfântCe așteptă nerăbdător,Sub povara anilor,Mântuirea omului,A vedea cu ochii lui.Spusu-i-a odinioarăDuhul Sfânt că n-o să moară,Până când nu-L va vedeaPe Iisus în viața sa.Când în templu a intratFecioara cu Pruncu-nfășat,Dreptul Simeon se afl aTocmai înaintea Sa ;Pruncu-n brațe a luat,Și astfel a cuvântat:Doamne, Tu din slăvi cerești,Pe mine să mă slobozești !Mântuirea așteptată,Ochii mei văzură , iată !Vorbele-i când auzeauMaria și Iosif se mirau.De unde știe acest Sfânt,De ce-i Domnul pe pământ.Și acolo se mai afl aȘi marea prorociță Ana,Care, văzându-L pe Iisus,Îl slăvea pe Cel de SusZicându-le tuturorCă L-a văzut pe Mântuitor,Care cu puterea Sa Va împărăți lumea.Iară Pruncul Sfânt creșteaȘi cu Duhul se-ntărea,Umplându-se de înțelepciuneLăudat Fie al Său nume.

Întâmpinarea Domnului Iisus Hristos

la templu

,,PĂMÂNTUL, AȘTERNUT PICIOARELOR LUI”Este o expresie poetică

religioasă, întâlnită, în general, în vorbirea unor oameni religioși și cu frică de Dumnezeu. În Vechiul Testament se vorbește chiar la început despre “pământ”, cum a fost creat de Dumnezeu: “La început a făcut Dumnezeu cerul și pământul” (Fac.1,1).

Pământul reprezintă lumea fi zică sau văzută în care trăiește omul sau mai este numit uscatul ori solul pe care crește vegetația și întreaga viață. În Noul Testament, în sens propriu sau obișnuit, pământul împreună cu cerul sunt opera Lui Dumnezeu, care le-a creat: “Întru început, Tu, Doamne, pământul l-ai întemeiat...” (Evr.1,10). În rugăciunile Sale, Însuși Mântuitorul Iisus Hristos, îl numește pe Dumnezeu “...Părinte al pământului...” (Mat.11,25). În Apocalipsă, un înger care vestește judecata lui Dumnezeu zice despre Dumnezeu “...și vă închinați Celui ce a făcut cerul și pământul...” (Apoc.14,7).

Sfânta Scriptură sau Evanghelia ne învață că cerul și pământul au fost create și prin Fiul sau Cuvântul Lui Dumnezeu și fi ind creația Lui, totul este trecător precum a spus Domnul Hristos: ,,Cerul și pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.” (Mat. 24,35). Știm că între cer și pământ există o strânsă legătură existențială, o dualitate sau cuplu atât prin creația lor de către același autor, adică de Dumnezeu, cât și prin scopul lor, unul fără altul neputând exista. Tot Sfântul Evanghelist Matei spune că: ,,…cerul este tronul lui Dumnezeu și pământul, așternut picioarelor Lui” (Mat. 5,34-35). Pământul nu poate rodi fără ploaia care este trimisă din cer de la Dumnezeu și nici fără lumina și căldura soarelui, pe care tot Dumnezeu le-a creat.

El a fost dat spre stăpânire oamenilor, ca să-l protejeze, să-l cultive și să se hrănească din roadele lui și, nu în ultimul rând, spre așternut picioarelor Lui Dumnezeu.

Iconostas, ianuarie, 201014 DIN VIAȚA PAROHIEI • 1 - 31 Decembrie

Surdea Ludian 300 leiCristina și Dorina 200 leiSeculin Manuel 50 euroSavi Bianca 150 leiLenart Alesia 100 leiSavi Vasile 100 leiCernescu Ioan 100 leiSurdea Volar 50 leiDiana și Cristina 50 leiColesnicean Vasile 50 leiBoldurean Ioan 50 leiMaria 50 leiAnonim 40 leiToma Cristian 20 leiHorge Ioan 20 leiMoldovan Viorel 10 lei

Donații Botezuri

Comemorări

Fiica lui MILUTIN ADRIAN și MIHAELA

Data nașterii: 22 septembrie 2009Data botezului:

27 decembrie 2009

MILUTIN ANAMARIA - ADRIANA

La mulți ani!La mulți ani!Nași: MEZIN GABRIEL

și ADINA

Anunțăm, cu multă durere, că s-au împlinit 6 săptămâni de când a plecat, pentru totdeauna, din mijlocul nostru cel care a fost CHINDRIȘ VASILE. Te vom purta în sufl ete și nu te vom uita niciodată! Familia.

A m i n t i m ce lor ce l-au cunoscut că, în luna ianuarie, se împlinesc 9 ani de când ne-a părăsit, pentru totdeauna, lă-sându-ne cu mare durere în sufl et, cel ce a fost SPĂTAR PAVEL. Îl vor plânge mereu so ția Elena și copiii Dan și Corina. Dumnezeu să te aibă în pază! Fie-i țărâna ușoară!

Amintim, cu durere în sufl ete, că s-au scurs 6 săptămâni de la-crimi și dor de când ne-a părăsit, pentru totdeauna, scumpul nostru CINCU VALERIU. Îl vom purta veșnic în inimile noastre. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Anunțăm, cu tristețe în sufl ete, că în 11 ianuarie se împlinește un an de când a plecat pentru totdeauna scumpa noastră ma mă, soacră, bu nică și străbunică RĂCHITAN

MARIA. Un pios omagiu din partea familiei. Fie-i țărâna ușoară!

S-au împlinit 5 ani de când ne-a părăsit, pentru tot deauna, scum-pul nostru soț și ta tă ANDREICA

TRA IAN. Îți vom purta veșnic vie amintirea. Fie-ți țărâna ușoară!

Cu durere în sufl ete, amin-tim că, în luna d e c e m b r i e , s-au scurs 6 ani de lacrimi și dor de când a plecat din mijlocul nos tru RĂCHITAN GHEORGHE. Îi vor purta veșnic amintirea soția, copiii și nepoții. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Urmare din pagina 11

Str. Viorelelor, Rozelor și MagnolieiIonescu Gheorghe 50 Ionescu Petru 40Scânteie Gelu 20 Suciu Dumitru 50 Tămburescu Valentin 50Bârsan Gheorghe 30 Mereu Ioan 50 Farcaș Eugen 100 Chirilă Alexandru 200 Lobonea Aurelia 20Gârbaci Vasilică 150Tucă Alexandru 100Ivașcu Gigea 25Șușman Elena 50Petrovici Toader 50Constantinescu Florea 30 Cernescu Petru 100Topolovicici Valentin 30Câmpean Silvia 15Goman Gabriela 20Goman Floare 20 Hoff mann Ladislau 50 Fiţiu Nicolae 30 Maniu Ioan 60 Bârsan Ionel 20 Pleșa Alexandru 20Hoff mann Viorica 50Blașcovici-Moldovan 150

Strada CernaBandula Aurel 80 Bandula Mihai 30 Purdea Dumitru 40 Radu Călin 30Cărăgui Dumitru 30 Chereji Maria 10 Martin Gheorghe 50 Iepure-Chișavu 100 Andreca Florin 50Magier Octavian 40 Codrea Cornel 100 Măriuţă Aurel 100 Spătar Gheorghe 100 Biruiescu Carmen 50Cristoi Ciprian 200Panc Vasile 40 Barbu Nicolae 50

Strada IzlazBureac Ioan 20Bureac Maria 20Chindriș Gheorghe 50 Tăurescu Andi 30Muntean Sorin 20Crăciunescu Adrian 100Chioran Vasile 50Chioran Daria 60 Lombrea Silvius 100

Donații de Colindă 2009

Vatră nouă, ianuarie, 2010 15CATEHISM

Pagină realizată de prof. OANA BALOSIN

În luna ianuarie, în ziua a treizecea, în panteonul marilor ierarhi, teologi și sfi nţi ai bisericii creştine, un loc aparte îl au pomenirea Sfi nţilor noştri părinţi şi mari dascăli ai lumii şi ierarhi - Sfi nţii Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu și Ioan Gură de Aur.

Prăznuirea lor în aceeaşi zi este rezultatul voinţei lor exprimate direct prin arătarea către Episcopul Ioan al Euhaitelor, în secolul al XI-lea, când s-a iscat între creştini o ceartă cu privire la importanţa unuia sau altuia dintre cei trei sfi nţi. Atunci, ei s-au arătat episcopului şi i-au pus să fi e cinstiţi în aceeaşi zi, pentru ca nimeni să nu spună că e vreunul mai mare între ei.

An de an, la 30 ianuarie, întreaga Ortodoxie, dar nu numai, prăznuieşte, în chip deosebit, pe Sfi nţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur, care au strălucit ca nişte luceferi pe bolta cerească a Bisericii creştine. Şi, pentru că ei s-au dovedit „mari dascăli şi ierarhi”, facultăţile de teologie i-au ales ca patroni şi ocrotitori, ca viaţă creştină şi luminatori în înţelegerea credinţei creştine.

Astfel, Sf. Grigorie Teologul este simbolul ştiinţei teologice, Sf. Vasile cel Mare este simbolul energiei şi al acţiunii puse în slujba oamenilor, iar Sf. Ioan Gură de Aur - simbol al râvnei apostolice prin cuvânt şi faptă, pentru îndreptarea vieţii credincioşilor, după învăţătura Domnului nostru Iisus Hristos. Mai concis spus, unul ar reprezenta mintea care gândeşte, altul gura care propovăduieşte şi al treilea mâna care lucrează, deşi fi ecare a avut şi minte, şi gură, şi mână, care lucrau într-o desăvârşită armonie şi unitate. Fiecare dintre ei erau deopotrivă neîntrecuţi pastori sufl eteşti, mari dascăli ai lumii creştine, propovăduitori şi apărători ai dreptei credinţe. Sf. Vasile cel Mare (330-379) s-a născut în oraşul Cezareea Capadociei, din părinţi creştini, care i-au dat o creştere aleasă şi o educaţie pe măsură. După studii strălucite de fi lozofi e la Cezareea, Constantinopol şi Atena, s-a retras în părţile Pontului,

unde a înfi inţat o mănăstire şi a stat acolo, în rugăciune şi în meditaţie, până când a fost hirotonit mai întâi preot şi apoi episcop al Cezareei, păstorind în această calitate până la moarte. S-a mutat la Domnul, la 1 ianuarie 379, când nu împlinise nici 50 de ani, plâns de întreaga sa turmă şi numit încă de atunci „cel Mare”. A rămas în istoria Bisericii ca primul ierarh care, cu averea moştenită de la părinţi, a înfi inţat primele instituţii de asistenţă socială, numite după numele său „vasiliade”, şi anume: azile, ospătărie, casă pentru reeducarea fetelor căzute, şcoli tehnice etc., toate cu scopul de alinare a suferinţelor şi ajutorul celor săraci. Sf. Grigore de Nazianz (309-390) a văzut lumina zilei în satul Nazianz din Capadocia. În casa părintească a primit o educaţie aleasă de la mama sa, Nona. A făcut studii la Cezareea Capadociei, Alexandria şi Atena, unde a fost coleg cu Sf. Vasile cel Mare şi Iulian Apostatul, viitorul împărat. A fost hirotonit fără voia lui de către Vasile cel Mare, ca episcop de Sasima, dar acolo nu s-a dus niciodată. În anul 380, împăratul Teodosie cel Mare şi poporul l-au ales patriarh al Constantinopolului, iar în anul următor i s-a încredinţat prezidarea lucrărilor sinodului al II-lea ecumenic. Datorită tulburărilor şi intrigilor unor episcopi, care-l acuzau că a umblat după scaunul patriarhal, pe care l-ar fi ocupat în mod necanonic, Sf. Grigore, mâhnit, s-a retras din scaunul patriarhal şi s-a dus în Capadocia, unde a trăit câte zile i-au mai fost rânduite, în singurătatea-i atât de plăcută. Sf. Ioan Gură de Aur (354-407) s-a născut în Antiohia. A primit o educaţie aleasă de la mama sa, Antusa, rămasă văduvă la 20 de ani în urma morţii tatălui său Secundus, care fusese un mare dregător militar. A învăţat fi losofi a şi retorica de la cel mai mare retor al timpului, Libaniu, care spera să-l lase în locul său. După terminarea studiilor, a profesat avocatura, dar pentru o perioadă foarte scurtă, pentru că, nefi ind potrivită spiritului său, a părăsit-o. S-a botezat şi a început să se îndeletnicească cu studiul Sfi ntei

Scripturi, mai întâi în casa părintească, apoi într-o mănăstire. A fost hirotonit diacon şi apoi preot în Atiohia, unde a păstorit 12 ani. În anul 397 a fost înălţat fără voia sa pe scaunul de patriarh al Constantinopolului, unde

s-a remarcat printr-o viaţă pilduitoare, dar, mai ales, prin aprige cuvântări, prin care biciuia viciile, în special celor de la curtea împărătească, şi chiar pe împărăteasa Eudoxia, care era o femeie cu moravuri uşoare. Datorită acestui lucru, împărăteasa a pus la cale îndepărtarea sa din scaun de două ori. A doua oară a fost trimis în exil în Armenia, dar pe drum, din cauza maltratărilor la care a fost supus, a murit la anul 407. Rămăşitele sale au fost aduse după 31 de ani, cu mare cinste, la Constantinopol.

Prin cuvântul, prin scrisul şi pilda vieţii lor, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Grigore Teologul şi Sf. Ioan Gură de Aur sunt modelele de slujire şi dăruire pentru binele oamenilor. Marele lor merit este că îndreptând cugetarea teologică către Dumnezeu cel nevăzut, necuprins, neajuns, L-au vestit şi arătat pe Dumnezeu Cel imanent: prieten, frate, aproapele şi Mântuitorul nostru în Iisus Hristos, şi, prin aceasta, au aşezat teologia în slujba vieţii şi preoţia în slujirea oamenilor.

Sfinţii Trei Ierarhi Vasile, Grigorie şi Ioan

PIZZA DE POSTPIZZA DE POSTIngrediente:

Un blat de pizza, 30 g măsline, 50 g soia (granule), cașcaval de post (tofu); ciuperci din conservă; 1 roșie; ardei gras; sare după gust; piper după gust; ketchup; 2-3 linguri ulei de măsline.

Mod de preparare:

Se fi erb granulele din soia până când se înmoaie. Cașcavalul, ciu-percile, ardeiul și măslinele se taie cubulețe mici.

Într-o tigaie, unsă cu puțin ulei, se pune blatul peste care se așează, în or-dine, soia, ciupercile, măslinele, roșia tăiată felii, ardeiul și cașcavalul.

Se presară sare și piper și se dă la cuptor cca 10 min.

Se servește cu ketchup.

BUDINCĂ DE BUDINCĂ DE CARTOFI CU MĂRAR CARTOFI CU MĂRAR ȘI BRÂNZĂȘI BRÂNZĂ

Ingrediente:

6 cartofi mari, albi; 2 ouă; 200 g smântână; 100 g telemea de oaie; 100 g cașcaval afumat; 100 g unt de masă; 40 g amidon alimentar; o legătură mărar proaspăt; sare; piper alb.

Mod de preparare:

Cartofi i se curăță de coajă, se taie în sferturi și se pun la fi ert în apă cu sare, apoi se zdrobesc, ca pentru piure, cu ajutorul unei furculițe.

Telemeaua și cașcavalul se dau pe

răzătoarea mare și se pun peste car-tofi , apoi se adaugă untul topit, lichid.

Din ouă se aleg gălbenușurile care se amestecă cu smântâna, amidonul alimentar, sarea, piperul și mărarul proaspăt tocat mărunt și se adaugă peste cartofi .

Albușurile ouălelor se bat spumă și se adaugă în compoziție la sfârșit, amestecând foarte bine.

Toată compoziția se pune într-un vas de sticlă termorezistent tapetat cu unt și făină și se dă vasul la cuptorul încins, ținându-se 30 minute, până se rumenește frumos budinca.

Vatră nouă, ianuarie, 201016 REȚETE CULINARE

Periodic al comunității din Giarmata ViiAdresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 386 777, 0744-604 975, www.giarmatavii.roColegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorifi c), preot Vasile SUCIU (redactor-șef ), Liliana OLARU (tehnoredactare), educ. Monica SUCIU (corectură), prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, ec. Rodica ANDRAȘIU, asis-tent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMAN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU

Tehnoredactare și tipar SC DAVID PRESS PRINT SRL, Timișoara, str. Șt.O.Iosif Bl. 8/a, ap. 2, tel. 0256/229.121, e-mail: davidpressprint@gmail.com

ISSN 1584 - 4323

D P PDavid Press Print

EDITURĂ TIPOG

RAFIE

Timișoara, str. Șt. O. Iosif bl 8/aTimișoara, str. Șt. O. Iosif bl 8/a

tel. 0741-142.978, 0723-501.402 tel. 0741-142.978, 0723-501.402

e-mail: davidpressprint@gmail.come-mail: davidpressprint@gmail.com

EXECUTĂ:culegere text, tehnoredactare(ziare, reviste, cărți, lucrări licență, disertație, doctorat etc.) ,

GRAFICĂ, ecusoane,

cărți de vizită, invitații, CALENDARE,

fl yere, meniuri restaurant, postere,

cataloage, plannere, materiale personalizate,

BROȘURI,

cărți alb/negru și color, reproduceri,

ALBUME, facturi personalizate,

chitanțiere, dispoziții de plată

și

Revistă editată cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Ghiroda