NuiubițilumeaMarian Zaharia, Calvary Chapel București, 14 iulie 2013 

Text: 1 Ioan 2:15‐17 

Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume! Dacă iubeşte cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el. Căci tot ce este în 

lume – pofta firii, pofta ochilor şi lăudăroşenia vieţii – nu este de la Tatăl, ci este din lume. Iar lumea şi pofta ei trec, 

însă cel ce face voia lui Dumnezeu rămâne în veac.  (1 Ioan 2:15‐17) 

 

I. INTRODUCERE:  

Pasajul de astăzi începe cu o poruncă fermă, clară, dar care nu lasă loc de întors: ”Nu iubiți lumea, nici lucrurile din 

lume”! Observați că nu ni se spune: ”dați‐vă silința sau încercați”, ci doar ”să NU iubiți”. 

CE ÎNSEAMNĂ SĂ NU IUBEȘTI LUMEA ȘI CE ESTE DE FAPT LUMEA ACEASTA PE CARE NU AR TREBUI SĂ O IUBIM? 

Ilustrație: de curând am citit pe internet că cineva a avut curiozitatea să pună întrebarea aceasta la niște copii. Iată 

două exemple cu ce au răspuns aceștia: 

”Înseamnă să îl iubești pe Dumnezeu mai mult decât îți iubești cățelul”. (Tori, 7 ani) 

”Înseamnă că nu trebuie să iubești banii sau jucăriile. În locul lor, Dumnezeu vrea să îl iubești pe El. El nu zice că nu mai poți ieși afară ca să te joci, ci îți zice doar să nu te joci tot timpul” (Tyler 10 ani)   

Pentru a  înțelege  ce  înseamnă  să nu  iubim  lumea ar  trebui  să pricepem  ce  înțelege autorul acestui pasaj prin 

termenul ”lume”. Un frunzăritor ocazional al Bibliei ar putea fi extrem de confuz să afle că i se cere să nu iubească 

lumea, dacă, spre exemplu, va deschide  la versetul de aur al Scripturii,  Ioan 3:16. Acolo se spune că DUMNEZEU a 

iubit lumea atât de mult, încât l‐a dat pe Fiul Său să moară.  

CUM ADICĂ, SĂ NU IUBIM CEVA CE DUMNEZEU A IUBIT ATÂT DE MULT? 

În primul rând v‐aș invita să observați că dragostea de lume este pusă în opoziție cu dragostea Tatălui iar lumea în 

opoziție cu Tatăl. Drumurile celor ce îmbrățișează aceste două moduri diferite de a iubi sunt și ele diferite – frumos 

exprimate de Ioan printr‐o figură de stil numită paralelism biblic:  

Dragostea  de  lume  (versetul  15)  vine  din  lume  (versetul  16)  iar  lumea  va  pieri  (versetul  17)  în  timp  ce 

dragostea Tatălui  (versetul 15) vine de  la Tatăl  (versetul 16)  iar cel  care  face voia  lui Dumnezeu va  trăi 

veșnic. 

 

Biblia folosește termenul ”lume” pentru a descrie trei lucruri: 

‐ Pământul sau universul fizic. De exemplu: ”Dumnezeul Care a făcut  lumea şi tot ce este  în ea este Domnul 

cerului şi al pământului; El nu locuieşte în temple făcute de mâini” (Faptele A 

‐ postolilor 17:24) 

‐ Oamenii. Exemplu: Ioan 3:16. Fiul a fost dat pentru răscumpărarea OAMENILOR nu a lucrurilor de orice fel. 

‐ Un sistem de valori corupt, opus lui Dumnezeu. De exemplu: ”Iar dacă Evanghelia noastră este acoperită, 

este acoperită pentru cei ce pier, ale căror minţi necredincioase  le‐a orbit dumnezeul acestui veac, ca să nu 

strălucească lumina Evangheliei slavei lui Cristos, Care este chipul lui Dumnezeu. (2 Corinteni 4:3‐4)” 

2  

 

În ultima categorie se încadrează și termenul din pasajul la care ne‐am oprit astăzi. Dumnezeu NU ne cere să urâm 

pământul sau luna sau stelele! El nu ne cere nici să urâm oamenii! Din contră, suntem învățați că în dragostea față 

de Dumnezeu și cea față de aproape este cuprinsă Legea.  

DUMNEZEU NE CERE SĂ NU ACCEPTĂM SĂ NE LĂSĂM CONDUȘI DE UN SISTEM DE VALORI OMENESC, PERVERTIT 

DE PĂCAT! 

”Dacă mă iubiți, păziți poruncile mele” – spune Hristos. (Ioan 14:15).  

Lumea și conducătorul ei, care este diavolul, va cere exact același lucru de la voi – să păziți poruncile, principiile, 

legile  ei,  încălcându‐le  pe  cele  sfinte  ale  lui  Dumnezeu! Dumnezeu  ne  cere  să  urâm  păcatul  dar  să‐i  iubim  pe 

păcătoși.  

”Fiţi îndurători cu cei ce se îndoiesc, pe alţii salvaţi‐i smulgându‐i din foc, iar altora arătaţi‐le îndurare, dar cu 

teamă, urând până şi tunica mânjită de fire!” (Iuda 1:22‐23) 

Biblia despre sistemul păcătos al lumii: 

“Vai de lumea aceasta, din cauza prilejurilor de păcătuire! Căci prilejurile de păcătuire vin în mod inevitabil, 

dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcătuire!” (Matei 18:7) – sistemul lumii vine cu un mare ”vai” 

“Dima, din dragoste pentru  lumea de acum, m‐a părăsit şi s‐a dus  la Tesalonic; Crescens s‐a dus  în Galatia, 

Titus în Dalmaţia“ (2 Timotei 4:10) – lumea dezbină creștinii și îi depărtează de biserică! 

Preaiubiţilor, vă îndemn, ca pe nişte străini şi peregrini, să vă feriţi de poftele carnale, care se luptă împotriva 

sufletului! (1 Petru 2:11) – Petru îndeamnă să ne ferim de poftele cărnii. 

Adulteri ce sunteţi! Nu ştiţi că prietenia cu lumea înseamnă duşmănie faţă de Dumnezeu? Aşa că oricine vrea 

să fie prieten cu lumea se face duşman al lui Dumnezeu. (Iacov 4:4) – avem în față o alegere fermă! 

De ce nu putem  iubi și  lumea și pe Dumnezeu  în același timp? Ilustrație: se mai poate spune despre o soție că își 

iubește soțul dacă ea mai umblă și cu alți bărbați? Sau un soț, dacă se culcă și cu soțiile altora? La fel, nu putem să ne 

împărțim dragostea noastră și pentru Dumnezeu și pentru lume. 

 

II. CUM SE MANIFESTĂ SISTEMUL DE VALORI AL LUMII? 

Acum, că am înțeles ce înseamnă lumea pe care trebuie să o urâm, haideți să vedem care este oferta cu care vine 

aceasta. 

Pasajul nostru ne  spune că  sistemul de valori al  lumii poate  fi  rezumat prin 3 atracții principale: pofta  firii, pofta 

ochilor şi lăudăroşenia vieţii. Primele două se referă la lucrurile pe care nu le avem și pe care ni le dorim, iar cea de‐

a treia la ceea ce avem și este motiv de mândrie, de îngâmfare. 

1. Pofta firii pământești 

Această primă parte se  referă  la dorințele noastre  scăpate de  sub  control, de  sub autoritatea divină,  fie că  sunt 

sexuale, sociale sau pornind de  la nevoi fizice. Termenul tradus ca poftă este unul neutru dpv moral (epithumia – 

atracție). Problema este  la  tendința noastră umană, atracția  firii, a  cărnii  față de păcat; nu doar exprimarea unei 

nevoi naturale, legitime.  

3  

”Faptele  firii  sunt  cunoscute  ca  fiind acestea: desfrâul, necurăţia, depravarea,  idolatria,  vrăjitoria, duşmăniile, 

cearta,  invidia, mâniile, ambiţiile egoiste, neînţelegerile, partidele, geloziile, beţiile,  îmbuibările şi alte  lucruri ca 

acestea. Vă avertizez, aşa cum am făcut‐o şi înainte, că toţi cei ce fac astfel de lucruri nu vor moşteni Împărăţia 

lui Dumnezeu.” (Galateni 5:19‐21)  

”Nimeni, când este ispitit, să nu zică: „Sunt ispitit de Dumnezeu!” Căci Dumnezeu nu poate fi ispitit de rău şi El nu 

ispiteşte pe nimeni. Ci fiecare este ispitit atunci când este atras de propria lui poftă şi momit”. (Iacov 1:13‐14) 

 

2. Pofta ochilor  

Este dorința de a deține ceea ce vedem cu ochii sau dorința de a căpăta acele lucruri care au un soi de vino‐ncoa.  

Exemplu:  Băieții  știu  bine  după  ce  întorc  cel mai  adesea  capul  pe  stradă. Nu  se  vor  opri  să  zică:  vai,  ce  fain  e 

detergentul asta de rufe nou apărut! Are și balsam în el! Dacă sunt sănătoși din punct de vedere fizic, vor fi tentați să 

întoarcă privirea după fetele frumoase. Pofta ochilor nu se referă la interzicerea unei poriniri naturale, ci la a doua, a 

treia privire, care ne fac să ne lipim ochii de altceva decât de ceea ce ne este cu putință ori permis să avem. 

3. Lăudăroșia vieții. 

Este nimic altceva decât mândrie. Cu ce ne putem mândri? Frumusețe, familie bună, bani, poziție socială, putere, 

realizări anterioare. Continuați voi  lista. Unii  se vor mândri  și  cu  faptul  că  sunt modești! Societatea  în  care  trăim 

promovează din plin astfel de valori – într‐un mod adaptat mediului și educației fiecăruia.  

Ilustratie: Pentru că biserica noastră este atât de aproape de Ferentari, și ca să mă dau mare că am cultură muzicală, 

vezi versurile promovate de maneaua ”Cash cash!” ‐ Sorinel Copilul De Aur Si Silvian Bursuc. 

Cash,cash,vor  la mine  banii  cash Numai  Cash,cash,iesi  in  fata  sa  te‐ntreci(x2)  /Hai  arunca,hai  arunca,hai 

arunca,hai  arunca  Baniiiii,baaaniiiii  Da‐te mare,da‐te mare,da‐te mare,sa  vada  Dusmaniiii,dusmaaaniiii  / 

Haiiii,aiii,aiii,aaaaa Nu s‐a gasit nimenea Daa,daa,da da da da Sa fie de teapa mea(x2) / Eu sunt full,full,nu 

sta unu‐n  fata mea Eu  sunt  full,full,nici de‐ar vrea nu ar putea(x2)  / Hai arunca,hai arunca,hai arunca,hai 

arunca  Baniiiii,baaaniiiii  Da‐te  mare,da‐te  mare,da‐te  mare,sa  vada  Dusmaniiii,dusmaaaniiii  / 

Haiiii,aiii,aiii,aaaaa Eu rezist atatia ani Haiiii,aiii,aiii,aaaaa Eu va‐ngrop pe toti in bani(x2)  

Ilustratie:  Exemplul meu  din  tinerețe  –  fetele de  pe  treptele de  la podul Basarab.  În drumul  către  centrul unde 

lucram, mereu aveam o problemă când urcam podul Basarab, datorită fetelor sumar  îmbrăcate. Mi‐am pus atunci 

întrebarea: oare cele trei atracții enunțate de Ioan, sunt valabile și cazul meu? Am descoperit că da! Trupul meu le 

dorea pe acele fete (pofta firii) pentru că  le priveam și vedeam că sunt frumoase (pofta ochilor). În plus, mă mai și 

imaginam ce tare aș fi la brațul uneia dintre ele și ce senzație aș face (lăudăroșenia vieții)! 

 

II. A FOST AȘA DE LA ÎNCEPUT? 

La  început  omenirea  împărtășea  același  sistem  de  valori  cu  cel  al  lui Dumnezeu. Odată  intrat păcatul  în  lume, 

aceasta  a  fost  coruptă.  Și  totuși,  ispita  inițială  a  fost una  care  a urmat  același patern. O  să  vă  rog  să deschideți 

împreună cu mine la Geneza capitolul 3, pentru a citi istoria căderii în păcat a primilor oameni.  Am văzut că diavolul 

și‐a făcut partea în a‐i momi pe oameni. Dar ce anume din lumea din jurul lor a fost determinant în nesupunerea 

lor? Să ne uităm la versetul 6 și să identificăm împreună cele trei atracții. 

Când a văzut că rodul pomului era bun de mâncat (pofta firii pământești), plăcut la înfăţişare (pofta 

ochilor)  şi  de  dorit  să  facă  pe  cineva  înţelept  (lăudăroșia  vieții),  femeia  a  luat  din  rodul  lui  şi  a 

mâncat; i‐a dat şi soţului ei, care era cu ea, şi a mâncat şi el. (Geneza 3:6) 

4  

III. S‐A MAI SCHIMBAT CEVA ÎNTRE TIMP? 

Am văzut cum omul s‐a predat fără luptă, un exemplu rușinos de cădere. De atunci și până astăzi toți procedăm la fel 

atunci când suntem tentați.  

Haideți să urmărim și un exemplu cu final fericit, exemplul ispitirii Domnului Isus. Curios sau nu, cele trei elemente 

se vor regăsi și aici! Să deschidem împreună la Evanghelia după Matei, capitolul 4, primele 11 versete.  

Vedem că omul este ispitit prin lucrurile de care are nevoie sau pe care și le dorește. Nu toate aceste dorințe sunt 

greșite, dar, de multe ori, există tentația de a le obține pe căi nelegitime.   

Exemplu suplimentar: David și Batșeba.  

Vestea bună este că diavolul nu este deloc creativ. El a venit la Eva și la Isus folosind aceleași lucruri pe care le va 

folosi și la tine – te va ataca cu propriile tale arme, pe care însă i le oferi de bună voie! 

 

IV. CARE ESTE SOLUȚIA?   

Soluția pentru o viață de victorie împotriva păcatului și de ascultare de Dumnezeu o găsim în exemplul lui Isus. Să ne 

întoarcem  în Matei capitolul 4.Ce a făcut El? A cunoscut și a folosit Cuvântul  lui Dumnezeu – pentru a contracara 

isptele  celui  rău. Eșecul primilor oameni a  stat  tocmai  în acest domeniu. Atunci  când Eva a  fost  întrebată –  cu o 

minciună – ce a spus Dumnezeu, ea a adăugat, conștient și sub  influența poftelor,  la cuvintele Lui. Isus  însă a ținut 

până  la  capăt de adevărul  Scripturii,  chiar  și atunci  când Diavolul  însuși a  încercat  să  îl  folosească  în mod  greșit, 

pentru atingerea propriilor scopuri. 

 

V. APLICAȚIE 

Dacă păcatul încă îți place și nu simți că îl iubești pe Dumnezeu, este posibil ca tu să nu fi fost născut din 

nou. Pocăiește‐te  astăzi,  iar Dumnezeu  îți  va oferi  șansa unui nou  început! Biblia ne  învață  că dacă este 

cineva în Hristos este o făptură nouă! (2 Cor. 5:17). Pune‐te pe genunchi și invită‐l pe Isus în viața ta. El îți va 

ierta păcatele și îți va da o viață nouă. 

Poate că dragostea  ta s‐a  răcit. Poate că te‐ai  lăsat,  în timp,  furat  (ă) de  lucrurile care sunt  în  lume  și din 

cauza lor nu mai ai ochii ațintiți la Isus. Răspunsul este același – pocăința!  

Nu vă conformaţi acestui veac, ci lăsaţi‐vă transformaţi prin reînnoirea gândirii voastre, ca să 

puteţi discerne voia lui Dumnezeu, cea bună, plăcută şi desăvârşită.  (Romani 12:2) 

o Vino  la  Isus  și cere‐i să  îți schimbe viața,  iar El o va face și te va ajuta să  începi o viață nouă. Și  ia 

decizia fermă de a citi și studia cu regularitate Biblia, cuvântul lui Dumnezeu 

Fă o  listă cu  lucrurile din viața ta care te rețin de  la a‐l  iubi cu adevărat pe Dumnezeu. Ce  iubești? Banii, 

fetele,  tehnologia,  țigările, bogăția? Pune‐te pe genunchi  si pune‐le  la picioarele  lui  Isus. El  știe  care  sunt 

lucrurile de care ai nevoie. Doar atunci vei putea fi cu adevărat liber și te vei afla în dragostea Tatălui. 

Cultivă o viață de citire ZILNICĂ a  Cuvântului lui Dumnezeu, dublată de rugăciune!  

o Rugăciunea are putere! Iacov 5:16. 

Fie ca Dumnezeu să ne ajute pe toți să nu iubim lumea și ca inimile noastre să îi aparțină în întregime!