1
NR.540/21.11.2013
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUTIONALA ŞCOALA GIMNAZIALA ,,GHEORGHE GUGA,,
RĂCĂŞDIA CARAŞ-SEVERIN
APROBAT IN CP DIN DATA DE 12.11.2013 AVIZAT IN CA IN DATA DE
15.11.2013
„ Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individulitatii umane , in formarea personalitatii autonome si creative”
Legea invatamantului
2013-2017
2
ŞCOALA GIMNAZIALĂ GHEORGHE GUGA
Şcoala a însemnat multă vreme parte a sistemului de învăţământ organizată după legi, reguli, norme valabile şi
aplicabile zeci de ani. Politicile şi strategiile se stabileau la nivel central, unitatea şcolară cu tot ce presupune aceasta, nu face
altceva decât să aplice o astfel de politică. Rezultatul era că toate şcolile arătau şi funcţionau la fel. Astăzi, într-o lume a
comunicării, a informaţiei şi concurenţei învăţământul nu mai poate rămâne cantonat în nişte jaloane stabilite o dată pentru
totdeauna.
Dacă gândim şcoala ca o organizaţie (de niveluri şi de dimensiuni diferite) ce trebuie să facă faţă concurenţei şi
provocărilor viitorului, atunci este imperios necesar să renunţăm la modelele tradiţionale de gândire, la modelele statice de
gândire pentru a implementa modele dinamice, flexibile şi calitative singurele capabile să-i asigure succesul pe piaţa
competiţiei şcolare.
Mediul intern şi extern în care funcţionează şcoala se schimbă, condiţiile interne şi externe nu mai sunt aceleaşi, de
aceea trebuie operate modificări la nivelul de vârf al managementului, management care trebuie să se bazeze pe gândire
creatoare, dinamică şi inteligentăi.
În proiectarea planurilor de dezvoltare instituţională identificarea mediului intern, cât şi a celui extern ca doi factori
fundamentali de care depinde succesul aplicării strategiei proiectate pentru progresul şcolii vizate.
ARGUMENT
3
Singurul mod de gândire eficient este modelul strategic, iar o companie nonprofit, aşa cum este şcoala care este
capabilă să funcţioneze pe baza unei gândiri strategice, abordează un management strategic. Această direcţie este cotată a fi
optimă deoarece, „managementul strategic este procesul prin care se generează şi se controlează schimbările strategice ale unei
organizaţii în scopul realizării unor obiective fundamentale.
Dimensiunea strategică a managementului este asigurată de existenţa unei gândiri strategice şi a unei culturi
organizaţionale favorabile schimbării şi performanţei într-un mediu extern concurenţei”ii.
Managementul strategic nu este aplicabil exclusiv numai în organizaţiile generatoare de profit, el se poate aplica cu
succes şi organizatiilor nonprofit, însă ideea fundamentală este crearea unui climat de performanţă şi calitate. Implementat cu
succes în învăţământul superior, managementul strategic îşi găseşte aplicabilitate din ce în ce mai mult şi în învăţământul
preuniversitar.
Dacă privim şcoala ca o ofertă de servicii pentru societate, într-o competiţie cu alţi furnizori de servicii educaţionaleiii
atunci este nevoie de elaborarea unei strategii pentru obţinerea resurselor financiare şi umane necesare unei funcţionări
optime.
Proiectul de dezvoltare instituţională subsumează elementele managementului strategic : scop, obiective, plan de acţiune
etc.
Proiectul ca instrument al politicii manageriale a directorului centrat pe schimbare, pe inovare şi dezvoltare şcolară în
plan structural şi funcţional este un instrument de coordonare a activităţiilor în condiţii de incertitudine, fiind destinat
deopotrivă celor din interiorul, cât şi celor din exteriorul şcolii. Acesta se concentrează asupra finalităţilor educaţiei :
dobândirea de abilităţi, atitudini şi competenţe. În acelaşi timp asigură dezvoltarea tututror domeniilor funcţionale ale
managementului – curricumulum, resurse materiale şi financiare, resurse umane, relaţii sistemice şi comunitare. În aceeaşi
măsură asigură coerenţa transpunerii strategiei pe termen lung a şcolii într-o listă de obiective pe termen scurt, ce pot fi uşor
înţelese şi managiateiv.
4
Proiectul de dezvoltare instituţională oferă colectivului şcolar posibilitatea pro-acţiei şi nu a reacţiei la schimbare,
impunând o evoluţia în primul rând a culturii organizaţionale.
În aceeaşi măsură, Proiectul de dezvoltare instituţională favorizează creşterea încrederii în capabilităţile, capacităţile şi
forţele proprii, atât ale individului, cât şi ale şcolii, asigurând dezvoltarea profesională şi personală, fiind actul de naştere al
unei şcoli incluzive.Totodată, documentul este un instrument de lucru care întăreşte parteneriatele din interiorul şi exteriorul
unităţii şcolare, stimulând dezvoltarea ethosului şcolar.
Descentralizarea sistemului de învăţământ implică, automat, trecerea de la comunicarea pe verticală la comunicarea pe
orizontală şi diagonală. În aceste condiţii de sporire considerabilă a autonomiei şcolii, parteneriatul instituţional devine un
instrument esenţial al activităţii manageriale, de mai multe ori mai important decât relaţiile de tip ierarhic.
Se trece,astfel, de la organizarea înaltă a activităţii de proiectare la una plată şi ramificată. Ca urmare a acestui
demers, centrul activităţii de proiectare este şcoala şi mai ales relaţia educaţională fundamentală dintre profesori şi elevi, iar
proiectele iniţiate de şcoală, şi între acestea cel mai importatant este Proiectul de dezvoltare instituţională a şcolii reprezintă
expresia concretă a echilibrului dintre reglementări şi iniţiative, negociind, în favoarea şcolii, compromisul dintre logica de tip
birocratic (descendentă) şi cea de tip autonom(ascendentă).
El are caracter anticipativ şi valoare strategică.şi ţine seama de complexitatea, diversitatea şi amplitudinea activităţilor
şcolare, fiind rodul analizei şi reflecţiei critice asupra situaţiei de fapt. Ca urmare, proiectul explorează şi propune utilizarea
cât mai raţională a resurselor existente, pentru atingerea obiectivelor propuse şi satisfacerea nevoilor organizaţieiv.
El este centrat pe problemele cheie ale şcolii şi are o identitate a sa care îl face dificil de copiat sau de transpus ca atare
în altă şcoală.
El reprezintă „platforma electorală”vi a şcolii, expresia politicii de dezvoltare a acesteia, într-un cuvânt instrumentul
care asigură succesul pe piaţa educaţională.
5
I.PREZENTAREA ORGANIZATIEI
1.1.1. COMUNITATEA
Răcăşdia se învecinează la Nord-Est cu oraşul Oraviţa,la Nord cu comuna Vărădia,la Nord-Vest cu comuna Vrani,la Vest cu
comuna Berlişte,la Sud cu comuna Ciuchici şi la Est cu comuna Ciclova Română.La intrare în localitate,din partea de Est,este
străbătută de Paralela 45. Comuna beneficiază chiar şi de prima cale ferata din ţară (Oraviţa-Baziaş),construită între 1846-
1854.Răcăşdia este străbătută şi de şoseaua naţională 57,Moraviţa-Orşova.Prin comună trec pârâurile Răcăşdiuţa,de unde derivă şi
numele de Răcăşdia de la mulţimea racilor care populau pârâul, şi pârâul Valea Mare. Prima atestare documentară a localităţi apare în
anul 1690,în Istoria judeţului Caraş a lui Pesty Frigies ,pe atunci localitatea se chema Răcăştia. În data de 3 Iunie 1933,Regele Carol al
II-lea,însoţit de Principele Mihai I,a vizitat Răcăşdia.Cu acest prilej,s-a început construirea casei culturale,prima cărămidă punând-o
chiar regele,care a donat şi o sumă mare de bani. Răcăşdenii au fost creştini ortodocşi,dar de prin anul 1912 s-a raspândit şi cultul
baptist,adus din S.U.A..Prima biserică ortodoxă, din lemn a fost ridicată în 1733.Biserica nouă a fost construită între 1770-1778,din
piatră şi cărămidă.În anul 1904 biserica este îngrădită cu un zid de piatră cioplită peste care s-a montat un gard de fier. În jurul anului
1700 a fost edificată şcoala.Clădirea veche era din piatră cu acoperişul din şindrilă
Suprafaţă localităţii era de 28.125 de jugăre cadastrale, iar populaţia cuprindea 3.382 de locuitori, din care:3.030 români, , 8
germani, , alte naţionalităţi: 22
Oameni harnici, gospodari şi iubitori de frumos, teregovenii îmbină tradiţia cu noul, încercând să dea contur viitoarei aşezări
urbane.
Aici, Dumnezeu, natura, oamenii, sudoarea, educaţia, cultura, finanţele şi distracţia trăiesc în armonie.
Agroturismul deschide o nouă perspectivă.
1.1.2. ŞCOALA
• Cea mai veche şcoală din Racasdia
SSCCUURRTT IISSTTOORRIICC AALL CCOOMMUUNNIITT?? ?? IIII ?? II AALL ??CCOOLLIIII
((MMeeddiiuull eexxtteerrnn))
6
• În jurul anului 1700 a fost edificată şcoala.Clădirea veche era din piatră cu acoperişul din şindrilă.La început şcoala avea duar o sală
de învăţământ,destul de spaţioasă,putând primi până la 100 de elevi.Din 1872,înmulţindu-se numărul copiilor,s-a înfiinţat încă o
clasă.În 1879,s-a creat şi clasa a III-a ,dar numai pentru un an,reânfiinţându-se în 1906.În anul 1884 s-a construit un nou
local,alăturat celui vechi,şcoala dispunând acum de 4 săli de clasă.
• Până în anul 1891 a avut statut de şcoală comunală, cu limba de predare română şi maghiară, iar învăţătorii, unul român şi unul
maghiar, au fost plătiţi de comunitate;
• În condiţiile dualismului austro-ungar, în anul 1899, şcoala devine instituţie de stat cu limba de predare maghiară, situaţie care a
durat până la finele primului război mondial.
• Anii interbelici - O nouă etapă - şcoala devine proprietate a statului român;
-în anul 1939 apare în evidenţele administrative şcolare apare o cantină si un internat unde levii serveau masa si erau cazati in
cursul saptamanii.
În 2004 in urma reabilitarii realizate cu ajutorul BM şcoala se compune din :
Scoala cu clasele I-VIII-PJ
GradinitaPN –locatie diferita
Scoala primara Vraniut
Gradinita PN Vraniut
CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ - Reflectată prin:
Prestigiul
• cadrelor didactice
• absolvenţilor
7
Absolvenţi ai şcolii de-a lungul timpului
Profesor dr. Gheorghe Goian profesor la facultatea de muzica din Timisoara;
Profesor dr. Dragan Iosif profesor de pedologie la Institultul Agronomic din Timisoara
Dr Braila Ilie director la mai multe ISCIP( Caracal, Fetesti si Berzovia)
Dr. Cotreanti Viorel doctor in neurochirurgiae Spitalul Fundeni Bucureasti
Prof. Dr. Falca Constantin, profesor la Institutul Agronomic Timisoara
Populaţia şcolară:
Număr de elevi / grupe /clase
învăţământ preprimar :58preşcolari / 3 grupe
învăţământ primar : 88 elevi / 6 clase
învăţământ gimnazial: 81elevi / 4clase
Mediul de provenienţă : rural
Personal didactic
Număr personae
Personal didactic titular
11
Personal didactic suplinitor
8
Personal didactic auxiliar
1
Personal nedidactic
4
.. AANNAALLIIZZAA IINNFFOORRMMAA??IIIILLOORR DDEE TTIIPP CCAANNTTIITTAATTIIVV ((MMeeddiiuull iinntteerrnn))
RReessuurrssee uummaannee –– eelleevvii
RReessuurrssee uummaannee –– ppeerrssoonnaall ddiiddaaccttiicc,, ddiiddaaccttiicc aauuxxiilliiaarr şşii nneeddiiddaaccttiicc
8
Nivelul de pregătire a personalului didactic
Număr personae
Calificat
19
Necalificat
1
Absolvenţi de cursuri de formare / perfecţionare
7
Continuarea studiilor
0
Cadre didactice cu cunoştinţe TIC
5
Stabilitatea personalului didactic
Număr personae
Număr cadre didactice cu domiciliul în localitate
9
Număr cadre didactice care fac naveta
10
Calitatea personalului didactic:
Numărul de cadre didactice: 19 din care: Bărbaţi: 1 Femei: 18. Pregătirea iniţială a cadrelor didactice:
Învăţători / Institutori / educatoare ............................11.cadre Profesori ...............................................................8 cadre, din care 8calificati Numărul total al personalului.........19cadre, din care 18 calificati
Structura personalului didactic după grupe de vârstă: 7 sub 35 de ani, 7 sub 50 de ani, 5 peste 50 de ani;
Personal didactic auxiliar: 1;
Personal nedidactic 4
9
Resurse materiale ale unităţii şcolare
Număr
Săli de clasă:
13
Laboratoare şi cabinete de informatică
0
Biblioteca şcolară- număr de volume de carte
1 cu 2300 volume
Grupuri sanitare 3
Bază materială corespunzătoare, în bună parte învechită, cu uşoare îmbunătăţiri realizate prin sponsorizări, autofinanţare sau resurse
financiare ale autorităţii locale sau ale părinţilor copiilor.
Manualele au fost asigurate în totalitate, conform comenzilor întocmite de conducerea unităţii
de învăţământ.
Resursele finaciare sunt insuficiente.
SSttrruuccttuurraa CC..DD..ŞŞ,, ........ ooppţţiioonnaallee;;
PPrrooiieeccttee ppeennttrruu aaccttiivviittaatteeaa eexxttrraaşşccoollaarrăă şşii eexxttrraaccuurrrriiccuullaarrăă:: Educaţia pentru sănătate, Educatie ecologica, Eductie rutiera,
Educatie spirituala
PPrrooiieeccttee jjuuddeeţţeennee:: EEdduuccaaţţiiee pprriinn aarrttăă şşii TTrraaddiittiiii ssii oobbiicceeiiuurrii ddee CCrraacciiuunn..
RReessuurrssee mmaatteerriiaallee şşii ffiinnaanncciiaarree
CCuurrrriiccuulluumm
10
DDiimmeennssiiuunnii ffiizziiccee::
oo SSuupprraaffaaţţăă:: 66220000 hhaa,, ddiinn ccaarree:: AAggrriiccooll:: 55996600 hhaa;; PPăădduurrii:: 221144hhaa;;
oo PPooppuullaaţţiiee:: 22117777 llooccuuiittoorrii.. Populaţia este în scădere datorită sporului natural negativ cât şi soldului negativ al migraţiei din
ultimii ani, pe fondul declinului economic
PPrroobblleemmee ssoocciiaallee:: RRaattaa şşoommaajjuulluuii eessttee ssuubb cceeaa jjuuddeeţţeeaannăă,, ddeeooaarreeccee ppooppuullaaţţiiaa aappttăă ddee mmuunnccăă aa bbeenneeffiicciiaatt ddee ooppoorrttuunniittaatteeaa
aappaarriiţţiieeii uunnoorr aaggeennţţii eeccoonnoommiiccii îînn oorraaşşuull OOrraavviittaa,, ddee ppăăssttrraarreeaa llooccuurriilloorr ddee mmuunnccăă ddee ccăăttrree îînnttrreepprriinnddeerriillee ddee ttrraaddiiţţiiee ddiinn
zzoonnăă,, ddaarr şşii ddee ffiirrmmeellee ddiinn ccoommuunnăă.. SSttaarreeaa ddee ssăănnăăttaattee eessttee aassiigguurraattăă pprriinn ppeerrssoonnaalluull ccaalliiffiiccaatt ddee llaa DDiissppeennssaarruull UUmmaann
RRaaccaassddiiaa,, nneeîînnrreeggiissttrrâânndduu-- ssee ccaazzuurrii ssppeecciiaallee..
SSiittuuaaţţiiaa eeccoonnoommiiccăă eessttee pprreeccaarrăă:: MMaajjoorriittaatteeaa ppooppuullaaţţiieeii aappttee ddee mmuunnccăă lluuccrreeaazzăă îînn aaggrriiccuullttuurrăă,, ooccuuppaaţţiiaa ddee bbaazzăă ffiiiinndd
ccrreeşştteerreeaa aanniimmaalleelloorr.. IInnssttiittuuţţiiiillee bbuuggeettaarree ccaarree aassiigguurrăă cceellee mmaaii mmuullttee llooccuurrii ddee mmuunnccăă ssuunntt:: PPrriimmăărriiaa,, AAddmmiinniissttrraaţţiiaa
FFiinnaanncciiaarrăă şşii şşccooaallaa..
o DDiissttrriibbuuţţiiaa ppuutteerriiii llaa nniivveell llooccaall:: Consiliul Local Racasdia este format din 11 consilieri, iar cadrele didactice au 1
reprezentant.
AAmmbbiiaannţţaa ddiinn uunniittaatteeaa şşccoollaarrăă:: În unitatea de învăţământ există o ambianţă propice desfăşurării procesului de învăţământ.
Relaţiile dintre elevi sunt de cooperare şi întrajutorare, fără conflicte şi discriminări. Colectivele de elevi din formaţiunile de
studiu sunt bine închegate.
RReellaaţţiiiillee ccuu ddiiffeerriitteellee ccaatteeggoorriiii ddee ppeerrssoonnaall:: Relaţiile elevilor cu toate cadrele didactice sunt de respect reciproc şi concurenţă
loială.
RReellaaţţiiiillee ccuu ccoommuunniittaatteeaa
AANNAALLIIZZAA IINNFFOORRMMAA??IIIILLOORR DDEE TTIIPP CCAALLIITTAATTIIVV ((MMeeddiiuull iinntteerrnn))
RReessuurrssee uummaannee –– eelleevvii
11
MMeeddiiuull ssoocciiaall ddee pprroovveenniieennţţăă:: nniivveell ddee eedduuccaaţţiiee,, ooccuuppaaţţiiiillee ppăărriinnţţiilloorr,, aammbbiiaannţţaa ffaammiilliiaallăă,, iinntteerreessuull ppeennttrruu eedduuccaaţţiiee eettcc.. -- Deşi în
ultimul timp asistăm la o deteriorare a condiţiilor de trai ale familiilor dinRacasdia, iar numărul persoanelor din grupurile
dezavantajate este în creştere, totuşi se observa o menţinere a interesului pentru educaţie. Puţini părinţi ai elevilor au renunţat
la finalizarea învăţământului obligatoriu.Aceştia fac parte din grupurile dezavantajate, cu precădere romi.
RReezzuullttaatteellee llaa îînnvvăăţţăăttuurrăă-- pprroommoovvaabbiilliittaattee 9955%% llaa pprriimmaarr,, 8899%% llaa ggiimmnnaazziiaall ((77rreeppeetteennttii))
.. PPaarrttiicciippaarreeaa llaa eedduuccaaţţiiee eessttee bbuunnăă.. CCaauuzzeellee nneeppaarrttiicciippăărriiii llaa eedduuccaaţţiiee,, aa iinnddiisscciipplliinneeii uunnoorr eelleevvii ssuunntt:: reţinerea copiilor de către
familie,căsătoriile premature,situaţia socio – economică, plecări temporare în străinătate,nesupravegherea elevilor de către
familie, influenţa mass-media etc.
Ponderea elevilor din grupurile dezavantajate: peste 50%. În fiecare clasă există copii cu CES, pentru care in acest an vom
derula actiuni in vederea obtinerii sprijinului CJRAE.
Numărul de elevi care au abandonat şcoala în anul trecut: 7 elevi
Principalele motive pentru abandon:
Reţinerea elevilor pentru muncile agricole;
Familia nu dispune de resurse financiare corespunzătoare;
Căsătorii premature;
Mentalitatea şi tradiţiile grupurilor etnice.
Numărul de elevi cu media scăzută la purtare pentru absenţe: 7 elevi
Principalele motive ale numărului mare de absenţe:
Nesupravegherea elevilor ca urmare a mobilităţii membrilor familiei în plan european;
Traumatizarea elevilor din cauza absenţei părinţilor plecaţi în căutarea unui loc de muncă;
Lipsa de coerenţă în supravegherea propriilor copii ca urmare a mobilităţilor;
Lipsa motivaţiei pentru educaţie din varii motive:
o absenţa resurselor financiare pentru cumpărarea celor necesare frecventării şcolii;
o capacităţi intelectuale reduse;
o absenţa unor programe individualizate;
12
o folosirea excesivă a metodelor tradiţionale de predare – învăţare – evaluare;
o legătura dintre şcoală şi familie are disfuncţionalităţi;
o absenţa unor activităţi educative specifice sporirii motivaţiei pentru învăţare;
o informaţii insuficiente puse la dispoziţia familiilor despre situaţia la învăţătură şi disciplină a copiilor.
RReellaaţţiiiillee iinntteerrppeerrssoonnaallee -- Relaţiile interpersonale se bazează pe înţelegere, colaborare, spirit de echipă. Relaţiile ierarhice
funcţionează conform organigramei instituţiei şi nu s-au înregistrat conflicte majore care să deterioreze calitatea serviciilor
educaţionale.
EExxppeerriieennţţăă şşii ppeerrffoorrmmaannţţăă -- Colectivul de cadre didactice are o experienţă bogată şi cu rezultate remarcabile.
GGrraaddee ddiiddaaccttiiccee:: 22 ddeebbuuttaannttii ,, 44 ddeeffiinniittiivvaatt,, 1111 ggrraadduull IIII,, 44 ggrraadduull II ,, -- O analiză a situatiei prezentate scoate în evidenţă înalta
pregătire profesională a colectivului de cadre didactice şi interesul tuturor pentru propria pregătire profesională. CCaalliittaatteeaa
ffoorrmmăărriiii ccoonnttiinnuuee este una dintre preocupările de bază.
MMoodd ddee ccoommuunniiccaarree -- Comunicarea se realizează prin multiplele sale forme, individual sau în grup, pe orizontală sau pe
verticală, cu respectarea regulamentelor şi a metodologiilor.
MMaannaaggeemmeennttuull uunniittăăţţiiii şşccoollaarree -- Programele, planurile manageriale şi proiectele care particularizează activitatea au fost
ancorate în realitate, au avut o structură flexibilă, oferind posibilitatea colegilor să-şi pună în valoare profesionalismul,
creativitatea şi responsabilitatea în identificarea şi precizarea obiectivelor specifice misiunii proprii, a activităţilor şi resurselor
propuse pentru creşterea calităţii învăţământului.
Cadrele didactice manifestă interes pentru metodele interactive, fapt demonstrat de aranjarea mobilierului în clasă.
Mobilierul este modulat în funcţie de următorii factori: personalitatea cadrului didactic, deschiderea fiecăruia pentru o altfel
de învăţare, spaţiul de care dispune etc.
RReessuurrssee uummaannee –– ppeerrssoonnaall ddiiddaaccttiicc,, ddiiddaaccttiicc aauuxxiilliiaarr şşii nneeddiiddaaccttiicc
13
Clădirea şcolii are o vechime de peste 300 de ani, dar in anul 2004 cu fonduri de la Banca Mondiala scoala a fost reabilitata.
Cu acesta ocazie s-au facut consolidari la fundatie si la acoperis.
S-a facut o reimpartire a spatiului, dar au ramas tot 8 Sali de clasa, spatiu insuficient pentru infiintarea de laboratoare sau CDI.
Amenajarea scolii a schimbat aspectul acesteia.A fost instalata apa curenta si incalzire centrala.
Spatiul in care isi desfasoara activitatea Gradinita PN este de asemenea intr-o cladire veche , care a fost reamenajata si
beneficiaza in prezent de incalzire centrala si apa curenta.
Periodic au loc activitati de:
o zugrăvirea claselor, ambientare, achiziţionarea de obiecte de inventar specifice (draperii, perdele, feţe de masă, găleţi
pentru apă, ligheane) etc.
o Participare la activităţile pentru igienizarea claselor
o Organizarea de excursii.
Sălile de clasă sunt utilizate doar de către o clasă şi de aceea se reuşeşte păstrarea bazei didactico – materiale. Toate sălile
dispun de mobilier nou, modular, flexibil.
O sala de clasa a fost transformata in sala de sport si s-a amenajat partial in acest scop si s-a mai amenajat o sala de clasa
pentru clasa pregatitoare, ambele cu fonduri de la Consiliul Local.
Sălile de clasă nu dispun de dotare tehnică. Sălile de clasă diferă ca şi dimensiune, unele dintre ele au fost realizate prin
ridicarea unor pereţi despărţitori. Părinţii iau parte la îmbunătăţirea aspectului clasei .
RReessuurrssee mmaatteerriiaallee şşii ffiinnaanncciiaarree
14
SSttrraatteeggiiii ddee pprreeddaarree –– îînnvvăăţţaarree –– eevvaalluuaarree uuttiilliizzaattee:: TTRRAADDIIŢŢIIOONNAALLEE ŞŞII AALLTTEERRNNAATTIIVVEE..
CCaalliittaatteeaa ooffeerrtteeii CC..DD..ŞŞ..:: DDIIVVEERRSSIIFFIICCAATTĂĂ,, MMOOTTIIVVAANNTTĂĂ,, IINNEEDDIITTĂĂ..
CCaalliittaatteeaa pprrooggrraammeelloorr eellaabboorraattee:: UUNNIITTAATTEE ÎÎNNTTRREE FFOORRMMĂĂ ŞŞII CCOONNŢŢIINNUUTT..
CCuurrrriiccuulluumm iinnddiivviidduuaalliizzaatt:: IINNEEXXIISSTTEENNTT.. CCaaddrreelloorr ddiiddaaccttiiccee nnuu ssuunntt pprreeggăăttiittee ppeennttrruu aa rrăăssppuunnddee nneevvooiilloorr iinnddiivviidduuaallee,,
oorrggaanniizzaaţţiioonnaallee şşii ccoommuunniittaarree..
Puncte tari:
Cunoşterea de către comunitate a problemelor şcolii;
Deschiderea manifestată de autorităţile locale pentru şcoală şi pentru parteneriate externe.
Implicarea primăriei în asigurarea resurselor financiare necesare realizării încălzirii centrale în şcoala structura Vraniut
Premierea elevilor performanţi,;
Aprecierea serviciilor educaţionale oferite de şcoală;
Diversitatea parteneriatelor încheiate cu instituţiile din localitate;
Puncte slabe:
spaţii insuficiente pentru a asigura toate serviciile educationale de calitate: Bibliotecă, CDI, sala de sport etc.
scaderea populatiei scolare din cauza migratiei locuitorilor comunei
scaderea interesului parintilor si a elevilor pentru procesul de scolarizare
activităţi limitate de diversificare şi promovare a relaţiilor cu comunitatea, în vederea realizării idealului de „şcoală
comunitară – şcoală incluzivă”;
management defectuos al accesării unor proiecte specifice;
parteneriat uneori formal etc.
Consiliul Local sprijină procesul de învăţământ, dar resursele financiare sunt insuficiente pentru a face faţă multiplelor nevoi
ale şcolilor Racasdia si Vraniut.
CCuurrrriiccuulluumm
RReellaaţţiiiillee ccuu ccoommuunniittaatteeaa
15
INDICATORI DE EVALUARE A PERFORMANŢEI:
Rezultate şcolare: ponderea elevilor cu rezultate bune şi foarte bune: 50%
Anul scolar 2013-2014 Anul scolar 2014-2015
Elevi participanti la EN 20 14
Elevi repartizati in ses I 20 14
Comportament social: bun
Disciplină: satisfăcător
Absenteism : nu se datoreaza chiului
2013-2014 2014-2015 2015-2016
Ciclul Total
absente
Motivate Total
absente
Motivate Total
absente
Motivate
primar 542 207 1552 617 1981 222
gimnazial 6184 3274 6390 2623 1947 1561
Rata abandonului şcolar : constantă
2013-2014 2014-2015 2015-2016
7 elevi 7 elevi 7 elevi
Probleme comportamentale:
16
o intoleranţă
o încălcarea regulilor de păstrare a curăţeniei în şcoală şi locurile publice
o frecventarea localurilor interzise minorilor (bar, birt etc.)
o consumul de tutun şi băuturi alcoolice de la vârste fragede
Încălcări ale legii: Nu au fost semnalate
Activităţi sociale şi culturale:
o serbări
o spectacole cu tematică tradiţională
o excursii
o întâlniri
o schimb de experienţă
Satisfacerea cerinţelor părinţilor :
elaborarea opţionalelor în conformitate cu deciziile părinţilor
incercari permanente de stabilire a unei bune comunicari cu printii
implicarea parintilor in rezolvarea problemelor scolii
Scoala parintilor
Numărul de cereri de transfer : în creştere
PĂRINŢII ELEVILOR DIN GRUPURILE DEZAVANTAJATE , CU FOCALIZARE PE RROMI
Ca urmare a slabei dezvoltări economice a zonei, familiile din grupurile dezavantajate, cu focalizare pe rromi, sunt în căutarea
unui loc de muncă în plan judeţean, regional sau chiar european. Din investigaţiile efectuate în Racasdia şi în zonă a rezultat faptul că
17
majoritatea părinţilor elevilor de etnie rroma nu au finalizat studiile obligatorii, ceea ce nu permite o inserţie socio – profesională a
acestora şi nici o creştere a resurselor financiare necesare unui trai decent.
Deşi au fost familii stabile, tendinţa este de creştere a mobilităţii ca urmare a factorilor mentionaţi anterior. Veniturile
părinţilor se rezumă la următoarele surse:
o alocaţiile copiilor;
o ajutoare sociale;
o efectuarea de munci ocazionale la muncile agricole, în gospodării individuale din localitate;
o activităţi de curăţenie generală la solicitarea unor cetăţeni;
o activitati desfasurate in afara tarii.
Colaborarea dintre părinţii rromi şi şcoală este dificilă datorită nivelului scăzut de educaţie al acestora şi datorită perceperii
şcolii ca pe o instituţie de ajutor material: alocaţie, rechizite, bursă. Ca o soluţie pentru îmbunătăţirea acestei colaborări considerăm că
este oportună existenţa unui mediator şcolar, de etnie rromă.
ELEVII DIN GRUPURILE DEZAVANTAJATE , CU FOCALIZARE PE RROMI
Elevii de etnie rromă sunt integraţi în clasele de elevi alături de colegii lor de alte etnii. În majoritatea cazurilor nu există
probleme de relaţionare între aceştia. În ceea ce priveşte accesul la educaţie a tinerilor şi adulţilor din grupurile dezavantajate, cu
focalizare pe rromi, situaţia se prezintă astfel:
o subiecţii au prezentat deschis piedicile ce le-au stat în calea unei inserţii socio-profesionale adecvate;
o pastrarea in mod nejustificat aunor traditii privind casatoria fetelor;
18
o ponderea mare a tinerilor şi adulţilor care nu au finalizat studiile învăţământului primar şi gimnazial;
o întreruperea studiilor s-a datorat factorilor semnalaţi anterior;
o membrii grupului nu conştientizează nevoia de educaţie şi de certificare a competenţelor profesionale, din perspective
integrării în UE;
o comunicare rapidă a membrilor grupului când au ca partener de dialog un fost diriginte / cadru didactic, dar si contradictia
intre cele discutate si faptele ulterioare
o dorinţa de a valorifica tradiţiile şi obiceiurile etniei;
o majoritatea subiecţilor sunt părinţi de elevi, cu resurse financiare foarte reduse.
PUNCTE TARI
Toate ciclurile de învăţământ deţin mobilier nou , adecvat unui învăţământ interactiv, formativ;
Personalul didactic este deschis schimbării, interesat de programele de formare pentru un învăţământ incluziv, cu o bună
pregătire profesională şi cu o însemnată experienţă în derularea de parteneriate;
AANNAALLIIZZAA SS..WW..OO..TT..
19
Comunitatea şi autorităţile locale manifestă interes pentru accesul la educaţie;.
Membrii grupurilor defavorizate sunt informaţi în legătură cu acest program şi manifestă interes pentru continuarea studiilor
şi certificarea competenţelor;
Corelarea ofertei educaţionale cu dezvoltarea economică locală;
Avantajul unei aşezări într-un mediu favorabil;
Ambientarea spaţiilor educaţionale cu resurse materiale locale;
Aplicarea unui sistem de evaluare complex, prin îmbinarea metodelor tradiţionale cu cele alternative;
Rezultate bune la învăţătură şi la examenele naţionale;
Valoare adăugată în performanţa şcolară;
Parteneriate în plan comunitar local, judeţean, interjudeţean;
Activităţi extraşcolare şi extracurriculare bogate şi diversificate în vederea afirmării personalităţii şcolii în plan comunitar;
Dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale prin proiecte M.E.N. şi ale autorităţii locale.
PUNCTE SLABE
Resursele financiare sunt insuficiente pentru satisfacerea nevoilor unităţilor şcolare din comună
Numărul mare de tineri şi adulţi din localitate şi din zonă, care nu au finalizat învăţământul primar, gimnazial sau ciclul inferior al
liceului;
Ofertă educaţională diversificată, dar nu individualizată;
Inserţie socio – profesională precară din cauza studiilor;
Bibliotecă dotată, dar nefuncţională din cauza absenţei spaţiului;
Centrul de Documentare şi Informare nu funcţionează din lipsa spaţiului;
Resurse financiare extrabugetare reduse;
20
Elevi cu motivaţie scăzută pentru învăţare;
Slaba implicare a părinţilor şi a altor factori educaţionali în proiectarea, organizarea şi desfăşurarea unor activităţi extraşcolare şi
extracurriculare;
Disfuncţionalităţile din relaţia şcoală – familie generează comportamente deviante ale elevilor (renunţarea la educaţie, limbaj
vulgar, distrugerea bunurilor, consum de tutun şi alcool, violenţă etc.), atitudini de indiferenţă faţă de educaţie ale elevilor şi
ale familiilor lor, insuficienta implicare a tuturor factorilor în activităţile ce deschid perspectiva şcolii comunitare.
Accesul limitat al cadrelor didactice la stagii de formare legate de strategii alternative şi TIC;
Costul ridicat al stagiilor de formare.
Lipsa experientei cadrelor didactice in derularea de proiecte si programe.
OPORTUNITĂŢI
existenţa legislaţiei şcoalare şi a cadrului legal;
existenta unei comunităţi stabile din punct de vedere social şi economic ;
pluralismul cultural
deschiderea spre parteneriate a instituţiilor locale şi judetene ;
Potenţial etnografic şi folcloric nevalorificat;
AMENINŢĂRI
populatie şcoalară în scadere ;
riscul îmbătrânirii populaţiei, ca urmare a mobilităţilor;
scăderea încrederii în şcoală a comunităţii locale, în special a părinţilor;
21
mobilitatea familiilor în căutarea unui loc de muncă;
contextul socio – economic destabilizator al localităţii / judeţului;
pierderea tradiţiilor şi a obiceiurilor în contextul modernizării localităţii.
POLITIC legislaţia şcolară :
Legea Învăţământului LEN nr.1/2011
Legea statutului personalului didactic LEN nr. 1/2011
Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor din învăţământul preuniversitar;
programe şi proiecte
Proiecte de dezvoltare instituţională derulate de : MEN, ISJ, CCD ;
ECONOMIC
Situaţia economică precară a judeţului, zonei şi a localităţii;
Majoritatea populaţiei lucrează în agricultură, ceea ce oferă insuficiente resurse financiare pentru asigurarea serviciilor
educaţionale de calitate;
Perspectiva revitalizării economice din zona Oravita
Dezvoltarea agroturistică a localităţii şi a societăţilor comerciale de exploatare a lemnului.
AANNAALLIIZZAA PP..EE..SS..TT.. ((EE))
22
SOCIAL
predomină persoanele fără un loc de muncă, altul decât cel în gospodăria individuală ;
majoritatea veniturilor provin din comercializarea produselor obţinute în gospodăriile proprii;
orientarea spre învăţământul tehnologic şi şcoli profesionale ;
familiile au în general încredere în educaţie ca mijloc de dezvoltare personală şi profesională ;
din punct de vedere religios pe lângă ortodocşi există familii (majoritatea de etnie rromă) aparţind altor culte religioase;
Populaţia ocupată în agricultură este în pragul sărăciei (peste 60%), datorită veniturilor scăzute obţinute din vânzarea
produselor vegetale şi animaliere;
Cazurile de delincvenţă juvenilă sunt rare.
TEHNOLOGIC
Şcoala dispune de spaţii de formare, dar dotarea cu aparatură este necorespunzătoare.
Există spaţii şcolare dotate cu mobilier de foarte bună calitate;
Puţine familii au claculatoare şi nu sunt racordate la Internet ;
majoritatea familiilor au acces la TV prin cablu ;
ECOLOGIC
Activitatea şcolii nu afectează mediul prin gunoiul şi deşeurile produse;
Şcoala are containere de depozitare;
23
Idealul educaţional, aşa cum este prezentat în Legea învăţământului „constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a
individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi creative”.
Finalităţile învăţământului- formarea personalităţii umane- pot fi atinse prin : însuşirea cunoştiinţelor ştiinţifice, formarea
capacităţilor intelectuale, a disponibilităţilor afective şi abilităţilor practice prin asimilarea de cunoştinţe umaniste, ştiinţifice,
tehnice şi estetice.
Asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală favorizează instruirea şi autoinstruirea pe durata întregii vieţi, educarea în sprijinul
respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, al demnităţii şi toleranţei, al schimbului liber de opinii, cultivarea
sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice, a respectului pentru natură şi mediul înconjurător. Dezvoltarea
armonioasă a individului se realizează şi prin educaţie fizică şi igenico-sanitară şi practicarea sportului. Învăţământul asigură
cultivarea dragostei faţă de ţară, faţă de trecutul istoric şi faţă de tradiţiile poporului român.
Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor din învăţământul preuniversitar, ordinele şi metodologiile emise de
Ministerul Educaţiei Nationale, susţin politicele educaţionale şi demersurile pentru relizarea schimbările din învăţământ.
Proiectul de dezvoltare instituţională potae fi definit ca un set de intervenţii generale privind orientarea dezvoltării unităţii
şcolare, iar în condiţiile actuale el trebuie să devină un document realist, personalizat, cu posibilitatea de a fi îmbunătăţit continuu.
Astfel, condiţiile strategice identificate sunt : adecvarea, realizabilitatea, economicitatea, simplitatea şi precizia, operaţionalitatea,
continuitatea şi flexibilitatea, dar mai ales viabilitatea în timp.
Cadrul legal există , intentia de asemenea. Rămâne ca proiectul de dezvoltare instituţională să devină realiatea care să
influenteze calitativ actul educaţional.
ELABORAREA IPOTEZEI DE LUCRU
24
II. VIZIUNEA SCOLII
„ Şcoala în care toată lumea învaţă - profesorii lucrând în echipă cu elevii şi cu
membrii ai comunităţii „
Şcoala trebuie să fie instituţia care să-l ajute pe copil să se descopere pe sine, să devină util pentru el şi pentru ceilalţi, să
devină el însuşi un creator de viziuni.
III. MISIUNEA SCOLII
Pornind de la schema de mai sus, scopul şcolii noastre este de a crea o şcoală comunitară, deschisă, credibilă în faţa
părinţilor şi a comunităţii locale, care să răspundă nevoilor de educaţie. Printr-o ofertă curriculară atractivă şi diversificată, printr-un
corp profesoral stabil, titular şi bine pregătit profesional, prin derularea de proiecte şi programe educaţionale specifice, vom forma o
personalitate complexă.
ŞŞccooaallaa nnooaassttrrăă eessttee llooccuull îînn ccaarree eelleevvii,, ttiinneerrii // aadduullţţii ,, ccaaddrree ddiiddaaccttiiccee şşii ppăărriinnţţii ccoonnssttrruuiieesscc îîmmpprreeuunnăă
vviiiittoorruull ccoommuunniittăăţţiiii..
ŞŞccooaallaa vvaa ffii uunn cceennttrruu mmuullttiiffuunnccţţiioonnaall ccaarree vvaa aassiigguurraa sseerrvviicciiii eedduuccaaţţiioonnaallee ddee ccaalliittaattee ccoonnffoorrmm aaşştteeppttăărriilloorr
ccoommuunniittăăţţiiii..
25
TRANSPARENŢA
COMUNICAREA
COLEGIALITATE
TOLERANŢA
EDUCAŢIA PENTRU DREPTURILE OMULUI
INTEGRAREA EUROPEANĂ
26
V.TINTE STRATEGICE
A. DEZVOLTAREA CURRICULARĂ
1) Schimbarea valorilor de baza ale culturii organizaţionale ;
2) Reconsiderarea managementului la nivelul unitaţii şcolare şi al clasei de elevi ;
3) Diversificarea Curriculum-ului la Decizia şcolii ;
4) Introducerea inovaţiilor didactice în predarea disciplinelor de specialitate ;
B. CRESTEREA RATEI DE PARTICIPARE LA EDUCATIE SI ASIGURAREA EGALITATII SANSELOR PRIN
PREVENIREA SI COMBATEREA FENOMENULUI ABSENTEISMULUI SI ABANDONULUI SCOLAR
1) Monitorizarea prevenirea si reducerea absenteismului si abandonului scolar ;
2) Cresterea atractivitatii activitatilor didactice in vederea reducerii absenteismului
3) Planificarea unor interventii educationale corespunzatoare dupa colectarea lunara a numarului de absente ;
ŢINTA 1
ŢINTA 2
27
4) Combaterea pana la zero a violentei in scoala
C. DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE FORMARE CONTINUA A PERSONALULUI DIDACTIC
1) Atingerea standardelor profesionale prin formarea continua a personalului didacticdin scoala ;
2) Promovarea unui management eficient de informare si documentare care sa duca la realizarea obiectivelor strategice de
dezvoltare a sistemului de formare continua a personalului didactic
3) Folosirea corecta a resurselor umane- incadrare corecta si atragerea cadrelor didactice calificate
D. PROMOVAREA IMAGINII SCOLII IN COMUNITATE
1) EExxttiinnddeerreeaa ppaarrtteenneerriiaatteelloorr ccuu îînnvvăăţţăămmâânnttuull pprreeşşccoollaarr;;
22)) DDeezzvvoollttaarreeaa ppaarrtteenneerriiaatteelloorr llooccaallee;;
33)) DDeerruullaarreeaa ddee pprrooggrraammee eedduuccaaţţiioonnaallee ssppeecciiffiiccee;;
44)) PPeerrppeettuuaarreeaa ttrraaddiiţţiiiilloorr şşii aa oobbiicceeiiuurriilloorr llooccaallee;;
55)) PPrroommoovvaarreeaa îînn ccoommuunniittaattee aa uunneeii iimmaaggiinnii ppoozziittiivvee aa şşccoolliiii
66)) ÎÎnnffiiiinnttaarreeaa uunnuuii mmiinniicceennttrruu ddee iinnffoorrmmaarree şşii ddee ddooccuummeennttaarree „„EEdduuccaaţţiiee ppeennttrruu iinntteeggrraarree
eeuurrooppeeaannăă””
ŢINTA 3
ŢINTA 4
28
VI.PLANURI OPERATIONALE
29
Dacă misiunea şi strategia stabilite pe termen lung reprezintă partea « fixă » a proiectului instituţional de dezvoltare a şcolii,
planurile operaţionale, fiind elaborate pe termen scurt (maximum un an), constituie partea sa « variabilă ».
Planurile operaţionale reprezintă mijloacele prin care vor fi atinse ţintele strategice, respectând opţiunile strategice într-o
perioadă definită de timp- până la un an.
Fiecare program din proiectul şcolii va fi operaţionalizat, în aşa fel încât pentru fiecare să fie stabilite activităţi concrete.
Simultan se vor stabili obiective, resurse, termen, etape, responsabilităţi şi indicatori de preforma
30
NR. 541/21.11.2013
PLANUL OPERAŢIONAL NR.1
DEZVOLTARE CURRICULARA Nr.
crt.
OBIECTIVE ACTIVITĂŢI RESURSE TERMENE
/ETAPE
RESPONSABILITĂŢI INDICATORI DE
PERFORMANŢĂ
1. -creşterea eficienţei
actului didactic
-cunoaşterea
legislaţiei şcolare, a
planului cadru şi a
programei şcolare în
contextul integrării în
UE
-eleborarea ofertei
educaţionale
-întocmirea
planificărilor
calendaristice
sementriale şi anulale
Legislaţie
şcolară
Experţi ISJ
Materiale
auxiliare
semestrial
Director
Responsabilii comisiilor
metodice
Reactii pozitive din
partea elevilor, a
comunităţii locale,
a părinţilor
Implementarea
proiectelor
2. respectarea
normativelor în
vigoare
- alcătuirea Proiectului
de incadrare şi a CDŞ
Planul cadru
Legislaţia în
vigoare
Materiale
didactice
Experţi
cf.
graficelor
Directorul
Diriginţii
Cadrele didactice
Comisia pentru
curriculum
Aplicarea în
proporţie de 100%
a programelor
Impact pozitiv a
grupurilor ţintă
3. -eficientizarea
activităţii comisiilor
metodice pentru
creşterea calităţii
actului didactic
-organizarea şi
monitorizarea
activităţilor comisiilor
metodice
Literatură de
specialitate
permanent Director
Responsabilii Comisiilor
metodice
Rezultate
remarcabile la
învăţătură
4. -îmbunătăţirea
sistemului de evaluare
- aplicarea metodelor şi
tehnicilor moderne de
evaluare
Literatură de
specialitate
Materiale
auxiliare
permanent Director
Responsabili din partea
Consililui de
administraţie
Reactii pozitive din
partea elevilor
5. organizarea şi
pregătirea testelor
naţionale
-organizarea, pregătirea
şi monitorizarea EN.,
Admiterea în licee şi
Şcoli de arte şi meserii
Legislaţie
şcolară
Metodologii
pemanet Director
Responsabil comisiei de
pregătire a examenelor şi
admitere în liceu
Rezultate
remarcabile la
testări
31
6. -armonziarea
tehnicilor tradiţionale
de învăţare cu cele
moderne, pentru
sporirea motivaţiei
-aplicarea tehnicilor şi
metodelor moderne de
învăţare
materiale
auxiliare
permanet Cadrele didactice Rezultate
remarcabile la
învăţătură
7. - stimularea
competiţiei prin
participare la
concursuri şi
olimpiade şcolare
- organizarea,
pregătirea şi
participarea la
concursuri şi olimpiade
şcolare
manuale
alternative
metodologii
permanent Responsabilii comisiilor
metodice
Rezultate
remarcabile la
concursuri şi
olimpiade
8. -stimulrea creativităţii
şi imaginaţiei
-dezvoltarea atitudinii
pozitive faţă de
munca în echipă
-elaborarea
proiectelor/programelor
pentru activităţile
extracrriculare
Literatură de
specialitate
Materiale
auxiliare
Legislaţie
şcolară
oct. Directorul
Coordonatorul pentru
programe şi prioecte
şcolare şie xtraşcolare
Dirigintii
Rezultate
remarcabile la
învăţătură
9 -utilizarea eficientă a
manualelor alternative
- distribuirea utilizrea
eficientă amanualelor
alternative
Metodologii
permanent Cadre didactice Rezultate
remarcabile la
învăţătură
32
NR.523/28.11.2014
PLANUL OPERAŢIONAL NR.2
CRESTEREA RATEI DE PARTICIPARE LA EDUCATIE SI ASIGURAREA EGALITATII SANSELOR PRIN
PREVENIREA SI COMBATEREA FENOMENULUI ABSENTEISMULUI SI ABANDONULUI SCOLAR
Nr
.
crt
.
ACTIVITATI POPULATIA TINTA ORIZONT DE
TIMP
INDICATOR
I DE
EVALUARE
RESPONSABIL
I
MODALITATI
DE
EVALUARE
1. - Întocmirea Registrului de consemnare a absențelor
elevilor la nivelul unității de învățământ
-elevii
permanent Existența
Raportului
săptămânal
cu
absențele
nemotivate
ale elevilor.
Învățători
Prof.
diriginți
Secretarul
școlii
Consilierul
școlar
Inspecții
tematice
Consiliere
unități aflate
în
coordonare
,
Cadrele
didactice
Învățători
Prof.
diriginți
Consiliere
unități aflate în
coordonare
Comisie de
monitorizare a
absenţelor
elevilor
constituită prin
decizie
2. Înregistrarea zilnică a permanent Cadrele Consiliere
33
absențelor elevilor -elevii
Raportul
săptămânal
cu
absențele
nemotivate
ale
elevilor
didactice,
Comisia de
monitorizare a
absenţelor elevilor
unități aflate în
coordonare
Comisie de
monitorizare a
absenţelor
elevilor
constituită prin
decizie
3. - Înregistrarea zilnică a
absențelor elevilor Centralizarea absențelor la nivelul unității de învățământ pe baza
rapoartelorsăptămânale
de absențe nemotivate pe clase, săptămâni, luni, semestrul I si II,respectiv an școlar
-elevii permanent Existența Registrului de consemnare a
absențelor elevilor
Personalul didactic al unității de
învățămân
Bază de
datefuncțională
la nivelul fiecărei unități de învățământ
4. - Informarea
reprezentanților
comunităţii locale cu
privire problematica
absenteismului și abandonului şcolar.
- Factorii de
decizie din
comunitate/
localitate
Semestrial
Informarea tuturor
factorilor de decizie
din localitate asupra
stării de fapt privind
școlarizarea
Director
unitate de
învățământ
existenta PV de
consultare a
elevilor
34
copiilor
5. Organizarea de
lectorate/seminarii educaţionale în scopul informării părinților cu
privire la variantele
optime de şcolarizare
pentru elevi.
- Părinții elevilor
Conform
Graficelor proprii de activitate(planurilor
managerial e).
Informarea tuturor
părinților asupra
stării de fapt privind
variantele optime de
şcolarizare pentru
elevi.
Consilier
școlar
Consilier
educativ
Prof. Diriginți Prof. înv. primar/
preșcolar
Consiliere
unități aflate în
coordonare
Existența
PV/minutelor
întocmite cu
ocazia
întâlnirilor
6. Cuprinderea tuturor copiilor în formele de învățământ preşcolar.
- Preșcolari An școlar
2014-2015
Sem. I
Menţinerea 100% a
copiilor din localitate în sistemul educaţional obligatoriu
Consilieri școlari
Raport semestrial de
activitate
7. Analiza periodică a
nevoilor educaţionale ale
elevilor şi a intereselor
părinţilor acestora
elevi Semestrial
Studii privind
nevoile educaţionale ale elevilor şi a intereselor părinţilor acestora.
Consilierul școlar
Consilierul educativ
Consiliere
unități aflate în
coordonare
8. Furnizarea serviciilor de
consiliere şi orientare
şcolară şi profesională
-elaborarea
proiectelor/programelo
r pentru activităţile
extracurriculare
Conform
graficului
Existența Graficului de activități privind
furnizarea
consilierul școlar
Consilierul educativ
Profesorii
Existența
PV/minutelor
întocmite cu
ocazia
întâlnirilor
35
serviciilor
de consiliere şi orientare şcolară şi profesională.
diriginți
9 Analiza opţiunilor elevilor
absolvenţi ai claselor a
VIII-a şi popularizarea
planului de şcolarizare
prin: lansare oficială a
ofertei educaţionale,organizarea
acţiunii "Porţi deschise", prezentarea ofertei educaţionale în şcoli gimnaziale,publicitate în
mass – media.
Elevi cls. a VIII-a
Mai 2015
Popularizarea ofertei educaționale ale unităților de învățământ din zona
Profesorii diriginți Consilierul școlar
Consilierul educativ
Rapoarte de
activitate
36
NR.601.19.11.2015
PLANUL OPERAŢIONAL NR. 3
PROGRAM DE DEZVOLTARE A RESURSELOR UMANE
Nr.
crt.
ACTIVITATI POPULATIA
TINTA
ORIZONT
DE TIMP
INDICATORI DE
EVALUARE
RESPONSABILI MODALITATI DE
EVALUARE
1 organizarea clasei
de elevi
realizarea planului
de şcolarizare
- constituirea
formaţiunilor
de studiu (cu
respectarea
legislaţiei în
vigoare)
-umane sept.2015 Director
Consiliu de administraţie
Reacţii pozitive ale
elevilor
2 stimularea,încuraja
rea participării
elevilor la actul de
conducere al clasei
şi al şcolii
-constituirea
Consililui
reprezentativ
al elevilor
-Legislaţie
şcolară ş.a.
sept. 2015 Diriginţi
Învăţători
Responsabili din parea
Consililui de
administraţie
Reacţii pozitive ale
elevilor
3. extinderea planului
de şcolarizare
recenzarea popula
-redactarea
unei note de
fundamentare
şi înainterea
către ISJ-CS
-recenzarea
populaţiei
doritoare să ur-
meze cursuri
serale
Legislaţie
şcolară
nov.2015- ian.2016
ian 2016
Director
Cadrele didactice
Consililui de
administraţie
Reacţia pozitivă a
comunităţii
37
ţiei şcolare în
vederea realizării
planului de şcolari
zare
-efectuarea
recensământul
ui şcolar
mai-iunie. 2016
Cadre didactice
Consiliul de
administraţie
Reacţia pozitivă a
părinţilor
4. stimularea perfec
ţionării prin defini
tivat şi grade didac
tice;sporirea intere
sului pt. formarea
continuă
- organizarea
unui
minicentru de
formare
continuă la
nivelul unităţii
şcolare
suport de curs
experţi
calculator
imprimantă
copiator
nov. 2015
Responsabilul Comisiei
pentru formarea
continuă
Cadrele didactice
performanţe didactice
5 asigurarea
accesului la
calculator pentru
elevi şi cadrele
didactice
organizarea de
cursuri de
perfecţionare
şi operare PC
pentru cadrele
didactice
cabinetul de
info
specialişti
sept.2015
- iunie 2016
Directorul
Responsabilul Comisiei
pentru formarea
continuă
utilizarea
calculatorului de
peste 90% dintre
cadrele didactice
6. stimularea
perfectionarii
continue a cadrelor
didactice
Participarea
cadrelor
didactice la
cursuri de
formare si
organizarea in
cadrul scolii a
unor cursuri
Cursuri in
scoala sau in
zona
Sem II Responsabilul cu
formarea continua si
directorul
Perfectionarea
activitaii de predare-
evaluare
7 -încheierea situatie
şcolare pentru
elevii corigenţi
organizarea şi
desfăşurarea
examenului de
corigenţă
umane
cf. graficului Directorul
Cadrele didactice
reacţii pozitive din
partea elevului
38
VII.MONITORIZAREA SI EVALUAREA
MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI
PROIECTAREA SISTEMELOR DE CONTROL
Pentru că sturcturile organizaţiei nu conţin şi mecanismele pentru motivarea muncii oamenilor , este nevoie de un control în
organizaţii. Mecanismul de motivare a angajaţilor pentru a muncii în sensul realizării obiectivelor fundamentale, precum şi pentru un
sistem de feed-back privind performanţele obţinute de angajaţi, reprezintă scopul realizării unui control strategic. Acesta reprezintă
procesul prin care managerii monitorizează toate activităţile unei organizaţii şi le evaluează pentru a constata dacă ele se desfăşoară
în mod eficient şi eficace, luându-se alte măsuri corective care se impun.
Un sistem de control eficient trebuie să aibă trei caracteristici :
să fie flexibil
să asigure o informare corectă
să asigure informarea managerilor în timp util
Prioectarea sistemelor de control eficient presupune :
1. Stabilirea standardelor şi ţintelor în raport cu care se va face evaluarea
2. Crearea sistemelor de monitorizare şi de evaluare
3. Compararea performanţelor actuale cu cele propuse ca ţintă
4. Iniţierea corecţiilor atunci când performanţele actuale sunt la nivelul programat
Conţinutul propriu-zis al monitorizării constă în supervizarea transformării « intrărilor » sistemului în « ieşiri », utilizând
comunicarea interpersonală şi activitaea concretă. Monitorizarea are trei laturi esenţiale :
decizia curentă
rezolvarea de problemă
39
stilurile manageriale
Scopul monitorizării este de a furniza informaţii relevante pentru evaluarea, iar următorii indicatori calitativi şi cantitativi sunt
definitorii.
a. Monitorizarea de tip competenţial se referă la : managementul atenţiei, managementul înţelesurilor, managementul încrederii
şi managementul de sine.
b. Monitorizarea de tip managerial-indicatorii sunt : eficacitatea, economicitatea, efiecienţa, efectivitate.
c. Monitorizarea de tip sistemic a indicatorilor evaluabili se referă la contextul –nevoile la care răspunde proiectul, caracterul
necesar/realizabil.
EVALUAREA
Evaluarea este acţiunea finală ce constă în coroborarea rezultatealor verificărilor anterioare ale progresului şi formularea , pe
baza lor a unei concluzii finale.
Criteriile de evaluare sunt stabilite de la început, de comun acord şi vor fi urmărite de către toţii membrii echipei/ echipelor de
lucru, pe toată durata acţiunii. Ele se referă îndeosebi la : gradul de atingere a obiectivelor propuse, gradul de implicare a factorilor
principali, impactul asupra mediului inten şi extern, nivelul costurilor, oprtunitatea comunicării/dezvoltării/diversificării actiunilor.
Evaluarea în educaţie cuprinde procedurile- aplicabile proceselor de educaţie, educabililor, instituţiilor de educaţie şi
sistemului şcolar în ansamblul lui în vederea :
a. stabilirii raportului dintre performantele obţinute şi cele intenţionate
b. corectării rezultatelor în sensul dorit.
Altfel spus, evaluarea trebiue să răspundă la următoarele întrebări :
- Ceea ce s-a făcut a fost a fost şi ceea ce s-a intenţionat a se face(rezultatele corespund scopurilor) ?
40
- Ceea ce s-a făcut s-a făcut în mod eficient şi efectiv ?
- Ceea ce s-a făcut are valoare pentru participanţi?
Dar cea mai importantă întrebare este : « De ce evaluăm? », care sunt, cu alte cuvinte scopurile evaluării.
Acestea sunt:
- îmbunătăţirea practicii prin stabilirea atingerii sau neatingerii ţintelor (strategice şi operaţionale propuse) în vederea
fundamentării deciziei referitoare la schimbările (în finalităţi şi metodologie) care trebuie să nu intorduse în proiect.
- informarea decidenţilor- de la toate nivelurile şi fundamentarea pe această bază a deciziilor uterioare de nivel strategic pe baza
judecării valorii şi calităţii rezultatelor proiectului
- oferirea de feed-back către toate grupurile ţintă şi către toţi parteneri- în privinţa valorii adăugate prin proiect.
- analiza impactului proiectului-la nivel local, regional, naţional
- elaborarea unor noi proiecte
Demersul evaluativ respectă anumite etape prezentate în fig. de mai jos :
41
DEMARAREA ACȚIUNII
MONITORIZAREA
ACȚIUNII
SCOPUL COMPARAREA/MĂ PERFORMANTA
SURAREA VARIAŢIEI OBŢINUTĂ
COMPORTAMENTUL ÎNTRE
DORIT
ACŢIUNEA
CORECTIVĂ
42
REVIZUIREA OBIECTIVELOR ÎMBUNĂTĂŢIREA OBIECTIVELOR
DACĂ PERFORMANŢA ESTE DACĂ PERFORMANŢA ESTE
MAI MARE DECÂT MAI MICĂ DECÂT AŞTEPTĂRILE
AŞTEPTĂRILE
43
Eexmple de instrumente de evaluare
CLIMATUL ÎN ŞCOALA GIMNAZIALĂ GHEORGHE GUGA RACASDIA
SONDAJ DE OPINIE
A. CONDIŢII MATERIALE
1.a. Vă place felul în care arată şcoala noastră ?
(interior, exterior)
b. De ce nu vă place?
-zugrăveala
-mobilierul
- aranjarea spaţiului
- altele
c. Aţi fi de acord să suportaţi o parte din cheltuielile pentru alte amenajări?
Pentru ce anume ?
2.a. Vă simţiţi bine în şcoală ?
b. Dacă nu, ce vă deranjează cel mai mult ?
-zugrăveala
-murdăria
-frigul
-căldura
-lipsa unor dotări
-altele
3. V-ar place să fie muzică pe coridoare în pauză ?
4. a. Vă simţiţi în siguranţă în şcoală ?
b. Dacă nu, de ce ?
B. RELAŢIILE PROFESOR-ELEV
5. Cum ati caracteriza relaţiile dintre profesori şi elevi în şcoala noastră ?
-foarte bune- bazate pe înţelegere reciprocă
- bune-respect
- acceptabile-colaborare
- rele-tensionate
- foarte rele-alte caracterizări
6. Ce credeţi că influenţează relaţia profesor/elev?
-atitudinea profesorilor
-atitudinea elevilor
-indisciplina elevilor
-altele
7. Cum aţi caracteriza atmosfera la ore (în general)?
-plăcută
44
-propriu studiului
-tensionată
8. Cum apreciaţi nivelul de disciplină al elevilor (la ore şi în pauza) ?
-foarte bune
-bune
-acceptabile
-slabe
-inacceptabile
9. Ce determină indisciplina elevilor ?
10. Consideraţi că vă bucuraţi de libertate de expresie(ore şi în afara orelor) ?
11. Credeţi că părerea voastră contează ?
12. Aţi fi de acord cu introducerea uniformei în şcoala noastră ?
C. RELAŢIILE ÎNTRE ELEVI
13. Cum caracterizezi relaţia ta cu colegii ?
-foarte bune
-bune
-acceptabile
-slabe
-inacceptabile
14. Ce te deranjează la unii colegi ?
D. CONCLUZIE
15. Cum aţi caracteriza climatul în şcoala noastră ? Ce notă i-aţi da ?
COTAREA ŞI INTERPRETAREA REZULTATELOR
Setul majoritar de afirmaţii selectate pe grupuri de către şapte întrebqri reflectă preferinţa sau dominanţa dv. emisferică şi reprezintă în acelaşi timp viziunea
personală asupra eficacităţii actului de conducere la nivel organizaţional- stil de conducere. Nu există stiluri bune şi stiluri mai puţin bun. Este important să
înţelegi că este foarte important modul în care dv. vă raportaţi la activitate, vă organizaţi propria muncă şi pe a altora.
- Stilul de conducere centrat pe analiză şi control. Elementele specifice acestui stil sunt structura, programarea, ordonarea şi controlul tuturor activităţilor.
Expresia dominaţiei emisferice stângi tipice, cei caracterizaţi prin acest stil de conducere vor proceda prin structurarea şi planificarea secvenţială strictă,
atât a vieţii şi activităţii personale, cât şi a celor care depind de ei.
- Stil expresiv –comunicativ. Acest stil exprimă şi el preferinţa de a opera şi în registrul cognitiv al emisferei stângi, dar într-o manieră mai atenuată.
Acest stil de conducere se va sprijini pe acelaşi tip de strategii folosite de analizatori-controlori; dar spre deosebire de aceştia comunicarea cu dublul
sens şi personalizarea rolurilor vor fi preferate.
- Stilul productiv-afectiv este caracteristic celor cu dominanţă emisferică dreaptă. Deşi comunicarea şi planificarea continuq să joace un rol însemnat şi în
cadrul acestui stil de comportament şi conducere,aceste activităţi se realizează în modalităţi mai puţin structurale, în care imaginea joacă un rol esenţial.
Mentorizarea este partea preferată a activităţii de conducere, eficacitatea acestuia fiind de regulă apreciată după influenta exercitată asupra integrării şi
adaptării organizaţiilor.
- Stilul permisiv-intuitiv. Expreie a dominanţei emisferei drepte extreme, acest stil va opera prin excelenţă pe baza intuiţiei, va lăsa subordonaţilor
libertatea de a-şi alege şi negocia termenele, strategia de realizare a sarcinii, va încuraja autocontrolul şi autoevaluarea.
CHESTIONAR
45
Alegeti varianta de răspuns pe care o consideraţi dv. potrivită la întrebările care urmează
1. Ce anume vă motivează cel mai mult din punct de vedere profesional:
a. ambiţia
b. satisfactia de a face parte dintr-o echipă
c. banii
d. posibilitatea conducerii unei echipe
e. nevoia de a fi cel mai bun
2. Care dintre aceste opinii se apropie cel mai mult de opinia dv. ?
a. Un conducător adevărat ştie să-şi delege atribuţiile
b. Un conducător adevărat se ocupă de toate detaliile
c. Un conducător adevărat este cel care are cel mai multe diplome
3. Ce credeti despre un eşec :
a. Poate fi uşor depăşit
b. Este stimulator, te ambiţinează
c. Este un subiect de reflectie
d. Este demoralizant
4. Stiti să întrerupeţi un vorbitor fără să-l faceţi să se simtă jignit ?
a. Da, dar nu vă place să procedaţi aşa
b. Da, nu este nici o problemă
c. Nu, vi se pare ceva foarte neplăcut
5. Când observaţi că un colabortor devine o frână în activitatea pe care o conduceţi cum procedaţi ?
a. Încercaţi să aflaţi un compromis
b. Îi desfaceţi contractul de muncă
c. Înainte de a lua o decizie analizaţi situaţia personală şi familială a subordonatului
6. Cum vă organizaţi timpul liber, concediile ?
a. Vă planificaţi întâlniri utile activităţii dv.(mese la restaurant, partide de tenis etc.)
b. Profitaţi de ore libere pentru a vă rezolva din problemele de serviciu presante.
c. Vă dedicaţi familiei
d. Vă izolaţi pentru a citi, pentru a vă relaxa
7. Care credeţi că este calitatea esentială pentru un coducător ?
a. Competenţă profesională
b. Inteligenţă
c. Intuiţia şi flerul
d. Puterea de caracter
e. Dorinţa puterii
8. Când vreti să obţineţi de la cineva ceva ce metodă folosiţi?
a. Persuasiunea(puterea de convingere)
b. Umorul dezarmant
c. Elocvenţa(praf în ochi)
d. Farmecul personal
46
e. Dramatizarea
9. Când daţi un material la dactilografiat, tehnoredactat cum procedati ?
a. recitiţi sistematic textul
b. aveţi încredere în secretară şi atenţia ei
c. revedeti doar personalele cheie
10. Dacă aveţi de făcut un drum lung cu trenul cum vă ocupaţi timpul?
a. totdeauna vă luaţi un dosar de studiat
b. citiţi un roman poliţist uşor
c. citiţi presa cotidiană
d. dormiţi, vă relaxaţi
11. Ceprofesor v-aţi alege pentru a învăţa să vorbiţi în public ?
a. un psiholog
b. un profesor renumit
c. un actor
d. un specialist în comuncare
12. Când angajezi un colaborator, care sunt detaliile la care sunteti atent
a. pantofi curaţi
b. detalii de bun gust(cravată, bijuterii)
c. îmbrăcămintea pătată sau şifonată
d. cromatică, culorile îmbrăcămintei
13. Pentru a amâna o întrunire sau a încheia o afacere credeţi că este util :
a. să fiţi în formă
b. să aveţi dosarul bine pregătit
c. să vă [păstraţi moralul ridicat
d. să porniţi cu ideea reruşitei
e. să dovediţi inteligenţă
14. Doi colaboratori sunt în conflict ?
a. îi convocaţi în biroul dv. şi jucati rolul arbitrului
b. îi convocaţi separeat şi îi ascultaţi pe fiecare
c. nu acordaţi atenţie şi aşteptaţi să se atenueze conflictul cu timpul
15. Înainte de a lua o decizie importantă pentru unitatea dv. ce faceţi ?
a. vă consultaţi colaboratori
b. vă consultaţi superiorii
c. lăsati să tracă o noapte înainte de a hotărî
d. aveţi nevoie doar de o oră de reflecţie
e. cereti părerea unor apropiaţi de încredere
47
VIII.NOTE BIBLIOGRAFICE
NOTE BIBLIOGRAFICE
i Brătianu, C., Management strategic, Ed. Bucureşti, 2000, p.12-15 ii Ibidem, p. 23 iii Ibidem, p. 55 iv XXX, Managementul educational pentru instituţiile de învăţământ, ISE, Bucureşti, p.170-171 v XXX, Legea învăţământului (modificată şi adăugită) vi Ibidem
Top Related