Nr.18[1]

6
Ziarul Consiliului Raional Dubăsari 3 mai 2012 Nr. 18 (234) pag. 4 pag. 2 pag. 3 pag. 5 Tricolorul faţa naţiunii noastre „Cîntecul Popular pascal 2012” Locuitorii din Cocieri nu dispun de apă potabilă Hai Moldova – Hai să fim mai buni N u numai la sărbători, dar şi în zilele obişnuite pe parcursul a mai multor ani din diferite colţuri ale fostei URSS vin oaspeţii aici, la noi, unde au avut loc lupte crîncene pentru curăţirea acestor plaiuri de sub ciuma fascistă. Feciori şi fiice, nepoţi şi prieteni apropiaţi vin la Coşniţa, Pîrîta, Doroţcaia şi Pohre- bea, pentru a se închina cu pietate osemintelor şi a cinsti memoria eroilor, apărători ai Patriei. Pentru săteni, monu- mentele eroilor căzuţi în marele Război pentru Apărarea Patriei sunt lo- curi sfinte, tot timpul sunt flori şi coroane închinate sufletelor omeneşti care şi-au dat viaţa pentru Pat- rie. Mulţi ostaşi căzuţi ar fi fost necunoscuţi pînă în în timpul de faţă, dar datorită cercetărilor (красные следопыты), numele lor au fost aflate şi slăvite prin înscripţia pe plăcile de granit a monumentelor dedicate faptelor lor ero- ice. Cînd vin aici oame- ni, pentru a cinsti me- moria eroilor, ce ne-au apărat meleagurile, şi a le da onorul celor care pe pămîntul nostru au făcut ultimul pas, ultima suflare spre victorie. Ei ni-au dat ziua de azi, mîine şi vii- torul luminos.În memoria lor, în fiecare an pe monu- mentele unde îşi odihnesc somnul bine meritat cresc munţi de flori. 5167 de ostaşi şi ofiţeri sovetici şi 3232 de persoane s-au pierdut fără veste în crîncenele lupte pentru eliberarea satelor din capul de pod de la Coşniţa în primăvara (13- 12 mai) a anului 1944. Vreau să menţionez cu fermitate că acestea pe de- parte nu sunt date finale ... Pe 9 Mai marcăm cu adevărat cea mai luminoasă şi dragă sărbătoare. E ziua pe care o aşteptaţi poate cel mai mult în fiecare an şi este cea mai scumpă, chiar dacă vă aminteşte de clipele grele, de rănile care mai sîngerează şi azi, căci anume în acea zi, graţie Dumneavoastră în anul 1945 a fost biruit fascismul şi a fost întronată pacea pe pămînt. Anul curent se îm- plinesc 67 de ani din ziua, cînd ostaşii sovietici au arborat Drapelul Biruinţei deasupra Reihstagului, cînd a fost pus ultimul punct victorios în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Astfel s-a încheiat cel mai groaznic măcel, cea mai crudă şi sîngeroasă conflagraţie din istoria omenirii. În pofida timpului ce s-a scurs, nu dispare şi nu se învecheşte memoria despre acest mare eveni- ment. În aceste zile de mai, reamintim cu deosebită recunoştinţă şi caldură sufletească pe toţi acei care au plătit cu viaţa lor pentru pace, libertate şi independenţa Patriei noas- tre. Legătura dintre generaţii Nimic nu este uitat, nimic Dragi Compatrioţi ! Ziua Victoriei, 9 mai, a devenit pentru noi toţi un simbol al mîndriei şi memoriei naţionale. Această zi mare a dat o semnificaţie şi un conţinut spe- cial istoriei noastre, culturii noastre, vieţii societăţii noastre. Prin faptele Dumneavoastră aţi dovedit că sunteţi modele de devota- ment, onoare şi credinţaă pe care generaţia de azi trebuie să se sprijine pentru a construi un prezent şi un vii- tor mai bun pentru ţara noastră. Noi, generaţiile mai tinere, ne exprimăm nemărginita recunoştinţă faţă de Dumneavoastră, făuritorii Vic- toriei, faţă de milioanele de ostaşi, care au luptat şi au căzut pe front, faţă de cei care nu şi-au cruţat puterile în spatele frontului pentru a apropia Ziua Biruinţei. Prin eroism şi trudă neobosită Dumneavoastră aţi redat popoarelor lu- mii pacea, libertatea, bucuria de a trăi şi de a munci pentru viitorul copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor. Nu vom da uitării anii de grea cumpănă, cînd pe cîmpurile de luptă şi în spatele frontu- lui se dobîndea Marea Victorie asupra fascismului. Dragi Veterani! Din numele Con- siliului raional, Aparatul preşedintelui raionului, Vă adresez cele mai sincere felicitări cu ocazia Zilei Victoriei şi comemorarea ostaşilor căzuţi pentru independenţa Patriei. Memoria despre Marele Război îm- potriva fascismului, despre Marea Vic- torie, despre eroismul Dumneavoastră va trăi veşnic! Permiteţi-mi să Vă mulţumesc pentru curajul, vitejia şi rezistenţa Dumneavoastră. Vă dorim sănătate, energie inepuizabilă, atenţie din partea celor dragi. Cu mult respect, Preşedintele raionului, Grigore POLICINSCHI ai Marelui Război pentru Apărarea Patriei ! cercetarea acontinuă. Astăzi vreau să amintesc despre predecesorii cercetaşilor anilor 50- 60 ai secolului trecut, celor care au asigurat cauza apariţiei mormintelor frăţeşti din localităţile noastre. Mă refer la cei care în vara anului 1944, au îndeplinit un lucru de foarte mare importanţă, responsabilitate morală şi sufletească. Acelora care cu mîini- le lor grijulii au înhumat osemintele eroilor căzuţi în lupte. Au adunat corp cu corp, os cu os, au strîns doc- umentele de la fiecare şi au transpor- tat cadavrele la mormintele frăţeşti. Şi cum se cuvine din cele mai vechi timpuri erau înmormîntaţi cu toate onorurile militare. Cîte 16-17 ani aveau în ‘44 – Lidia Constantin Isacov, Maria Carp Cătărău, Maria Nichifor Alecseev, Elena Oprea, Evdolia Alehandru Gazea, Evdocia Melenti Oprea – toate fiind din echipa „Osoviahim”, pe dezminare a raionului Dubăsari, instructoarea lor fiind – Florea Ana Nichifor. În documentele lor era scris: „Personal al descoperirii şi dezminării - 1.150 de mine”. Li s-a revenit fetelor să se ocupe şi cu o altă ocupaţie nu mai puţin periculoasă sănătăţii lor, exhumarea şi înmormîn- tarea cadavrelor. Vorbesc oamenii în etate că pe atuni copiii întorcîndu-se după evacuare în valea de la „Troian Stimaţi Veterani 67 de ani de la victoria asupra fascismului (consacrată tuturor pămîntenilor mei, care nu au uitat de necesitatea acestui legămînt) nu se uită

description

 

Transcript of Nr.18[1]

Ziarul Consiliului Raional Dubăsari 3 mai 2012 Nr. 18 (234) pag. 4pag. 2 pag. 3 pag. 5

Tricolorul faţa naţiunii noastre

„Cîntecul Popular pascal 2012”

Locuitorii din Cocieri nu dispun

de apă potabilăHai Moldova – Hai să

fim mai buni

Nu numai la sărbători, dar

şi în zilele obişnuite pe parcursul a mai multor ani din diferite colţuri ale fostei URSS vin oaspeţii aici, la noi, unde au avut loc lupte crîncene pentru curăţirea acestor plaiuri de sub ciuma fascistă. Feciori şi fiice, nepoţi şi prieteni apropiaţi vin la Coşniţa, Pîrîta, Doroţcaia şi Pohre-bea, pentru a se închina cu pietate osemintelor şi a cinsti memoria eroilor, apărători ai Patriei.

Pentru săteni, monu-mentele eroilor căzuţi în marele Război pentru Apărarea Patriei sunt lo-curi sfinte, tot timpul sunt flori şi coroane închinate sufletelor omeneşti care şi-au dat viaţa pentru Pat-rie. Mulţi ostaşi căzuţi ar fi fost necunoscuţi pînă în în timpul de faţă, dar datorită cercetărilor (красные следопыты), numele lor

au fost aflate şi slăvite prin înscripţia pe plăcile de granit a monumentelor dedicate faptelor lor ero-ice.

Cînd vin aici oame-ni, pentru a cinsti me-moria eroilor, ce ne-au apărat meleagurile, şi a le da onorul celor care pe pămîntul nostru au făcut ultimul pas, ultima suflare spre victorie. Ei ni-au dat ziua de azi, mîine şi vii-torul luminos.În memoria lor, în fiecare an pe monu-mentele unde îşi odihnesc somnul bine meritat cresc munţi de flori.

5167 de ostaşi şi ofiţeri sovetici şi 3232 de persoane s-au pierdut fără veste în crîncenele lupte pentru eliberarea satelor din capul de pod de la Coşniţa în primăvara (13- 12 mai) a anului 1944. Vreau să menţionez cu fermitate că acestea pe de-parte nu sunt date finale ...

Pe 9 Mai marcăm cu adevărat cea mai luminoasă şi dragă sărbătoare. E ziua pe care o aşteptaţi poate cel mai mult în fiecare an şi este cea mai scumpă, chiar dacă vă aminteşte de clipele grele, de rănile care mai sîngerează şi azi, căci anume în acea zi, graţie Dumneavoastră în anul 1945 a fost biruit fascismul şi a fost întronată pacea pe pămînt.

Anul curent se îm-plinesc 67 de ani din ziua, cînd ostaşii sovietici au arborat Drapelul Biruinţei deasupra Reihstagului, cînd a fost pus ultimul punct victorios în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Astfel s-a încheiat cel mai groaznic măcel, cea mai crudă şi sîngeroasă conflagraţie din istoria omenirii.

În pofida timpului ce s-a scurs, nu dispare şi nu se învecheşte memoria despre acest mare eveni-ment. În aceste zile de mai, reamintim cu deosebită recunoştinţă şi caldură sufletească pe toţi acei care au plătit cu viaţa lor pentru pace, libertate şi independenţa Patriei noas-tre.

Legătura dintre generaţii

Nimic nu este uitat, nimic

Dragi Compatrioţi !

Ziua Victoriei, 9 mai, a devenit pentru noi toţi un simbol al mîndriei şi memoriei naţionale. Această zi mare a dat o semnificaţie şi un conţinut spe-cial istoriei noastre, culturii noastre, vieţii societăţii noastre.

Prin faptele Dumneavoastră aţi dovedit că sunteţi modele de devota-ment, onoare şi credinţaă pe care generaţia de azi trebuie să se sprijine pentru a construi un prezent şi un vii-tor mai bun pentru ţara noastră.

Noi, generaţiile mai tinere, ne exprimăm nemărginita recunoştinţă faţă de Dumneavoastră, făuritorii Vic-toriei, faţă de milioanele de ostaşi, care au luptat şi au căzut pe front, faţă de cei care nu şi-au cruţat puterile în spatele frontului pentru a apropia Ziua Biruinţei. Prin eroism şi trudă neobosită Dumneavoastră aţi redat popoarelor lu-mii pacea, libertatea, bucuria de a trăi şi de a munci pentru viitorul copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor. Nu vom da uitării anii de grea cumpănă, cînd pe cîmpurile de luptă şi în spatele frontu-lui se dobîndea Marea Victorie asupra fascismului.

Dragi Veterani! Din numele Con-siliului raional, Aparatul preşedintelui raionului, Vă adresez cele mai sincere felicitări cu ocazia Zilei Victoriei şi comemorarea ostaşilor căzuţi pentru independenţa Patriei.

Memoria despre Marele Război îm-potriva fascismului, despre Marea Vic-torie, despre eroismul Dumneavoastră va trăi veşnic! Permiteţi-mi să Vă mulţumesc pentru curajul, vitejia şi rezistenţa Dumneavoastră. Vă dorim sănătate, energie inepuizabilă, atenţie din partea celor dragi.

Cu mult respect,Preşedintele raionului, Grigore POLICINSCHI

ai Marelui Război pentru Apărarea Patriei ! cercetarea acontinuă.

Astăzi vreau să amintesc despre predecesorii cercetaşilor anilor 50-60 ai secolului trecut, celor care au asigurat cauza apariţiei mormintelor frăţeşti din localităţile noastre. Mă refer la cei care în vara anului 1944, au îndeplinit un lucru de foarte mare importanţă, responsabilitate morală şi sufletească. Acelora care cu mîini-le lor grijulii au înhumat osemintele eroilor căzuţi în lupte. Au adunat corp cu corp, os cu os, au strîns doc-umentele de la fiecare şi au transpor-tat cadavrele la mormintele frăţeşti. Şi cum se cuvine din cele mai vechi timpuri erau înmormîntaţi cu toate onorurile militare.

Cîte 16-17 ani aveau în ‘44 – Lidia Constantin Isacov, Maria Carp Cătărău, Maria Nichifor Alecseev, Elena Oprea, Evdolia Alehandru Gazea, Evdocia Melenti Oprea – toate fiind din echipa „Osoviahim”, pe dezminare a raionului Dubăsari, instructoarea lor fiind – Florea Ana Nichifor. În documentele lor era scris: „Personal al descoperirii şi dezminării - 1.150 de mine”. Li s-a revenit fetelor să se ocupe şi cu o altă ocupaţie nu mai puţin periculoasă sănătăţii lor, exhumarea şi înmormîn-tarea cadavrelor. Vorbesc oamenii în etate că pe atuni copiii întorcîndu-se după evacuare în valea de la „Troian

Stimaţi Veterani

67 de ani de la victoria asupra fascismului

(consacrată tuturor pămîntenilor mei, care nu au uitat de necesitatea acestui legămînt)

nu se uită

pag. 2 Noutăţi Nistrene 3 mai 2012

” spre fabrica de conserve nu putea merge căruţa de atîtea cadavre.

Astăzi, pentru a scri de-spre acestea nu e prea plăcut. Dar trebuie să ne amintim şi să cunoaştem pe cei care şi-au dat viaţa pentru a fi posibil traiul nostru în pace. Cît e de important să înveşnicim faptele eroice ale oamenilor, eroilor predecesorilor, servind călăuză generaţiilor următoare. Din primăvara anului 1944, la 13 august 1968 pe postamentul de ”Înălţimea Gloriei„ de la traseul Dubăsari-Tiraspol, a fost insta-lat un tanc „T-34”, în echipajul căruia erau şi doi eroi a URSS – Grigore Corneev, Ivan Şicunov,

precum şi mecanicul C. Mitro-fanov şi A. Macsimov. Două străzi din s. Coşniţa astăzi le poartă numele lui G. Corn-eev şi I. Şicunov. Foarte multe cercetări s-au făcut de către pi-onerii de la şcoala medie din Coşniţa şi tabăra de odihnă pen-tru copii „Sputnic” de la Pîrîta. Conducător a cercetaşilor din Republica Moldova era Evgh-eniu Crasovschi- colonel în rezervă, veteran al Marelui război pentru apărarea Patriei (1941-1945), el a fost ajutat de mai mulţi săteni în cercetarea locului, unde s-a înecat tancul, dar şi de Valeriu Cibuc cu care în copilărie săream de pe ţavă cu capul în jos în r. Nistru.

În luptele pe viaţă şi moarte de la 20 mai 1944, într-o luptă crîncenă aeriană cu avioanele fas-ciste pentru eliberarea satelor Doroţcaia, Coşniţa, Pohrebea şi Pîrîta, eroic a căzut aviatoarea Ma-ria Culchina cu avionul „IAC-1” în valea Tamaşlîc, care este înmormîntată la „Înălţimea Gloriei”, la 24 august 1975. La aprecierea şi stabilirea locului, unde a căzut aviatoarea au ajutat mecanizatorii de la brigada de tractoare în frunte cu brigadirul Sofron Zolotcov,

Nacul Semion Anisin – care au ajutat şi la scoaterea tan-cului din r. Nistru. Semion Nacul şi-a adus aminte cum după război păştea oile cu buneii pe locurile acestea şi ei i-au arătat unde a căzut avionul.

Astăzi o stradă din s. Coşniţa îi poartă numele. Pe meleagurile natale şi pămînturile străine se înalţă aceste monumente a eroilor căzuţi în Marele război pentru apărarea Patriei (1941-1945), ca amintire despre furtuna trecutului.

G.Vatav, vice-preşedinte a Asociaţiei istoricilor”Meleag Natal ” din R. Moldova

A ceastă vizită a servit drept scop evaluarea

stării tehnice atît a monumen-telor cît şi a mormintelor din satul Marcăuţi, Molovata şi Cocieri, la care au participat şi primarii localităţilor, respec-tiv, ajutînd grupul de lucru la acumularea informaţiei şi materialelor necesare. O isto-rie deosebită are monumen-tul de la Marcăuţi, situat în vale din afara localităţii, unde au fost trei cele mai crîncene lupte din acele împrejurări. Atunci în localitatea Marcăuţi se adăposteau nemţii, iar ruşii veneau dinspre Oxentea, primele doua lupte ruşii au fost nimici de către nemţi, iar la a treia luptă nemţii nu au mai putut ţine pieptul. Osemint-ele lor sunt înmormîntate sub monumentul Eroilor căzuţi în al doilea război Mondial, construit pentru prima data în anul 1946 şi reconstruit în anul 1989. Acum acest monument este într-o stare defavorabilă şi necesită stricta implicare a

Ministerului întru menţinerea memoriei eterne printr-o a treia reconstrucţie.

Actul cu privire la starea tehnică a monumentelor şi a mormintelor ostăşeşti, inclusiv fotografiile ostaşilor sovietici căzuţi, au fost prezentate la comisia organizaţiei „VECE”, la iniţiativa căreia este orga-nizat acest proiect şi pe data de 5 mai curent, materialele vor fi examinate la Conferinţa internaţională „Interacţiunea publicului cu autorităţile pub-lice locale şi diferite regiuni din CSI pentru reconstrucţia şi amenajarea monumentelor mil-itare şi mormintelor ostăşeşti de pe teritoriul Moldovei”. Scopul acestuia fiind realizarea eficientă a Acordului privind eternizarea memoriei despre curajul şi eroismul popoare-lor statelor-membre ale Comunităţii Statelor Indepen-dente, semnat la 3 septembrie 2011 la Duşambe.

Irina Glod, redactor şef

a curajului şi eroismului popoarelor statelor-membre ale comunităţii

În ultima săptămînă a lunii aprilie curent, de către grupul de lucru iniţiat de Maria Jimbei, vicepreşedintele raionului, în componenţa dlui Morarenco Gheorghe, arhitector şef, Valentina Semionov, şef Direcţie cultură şi turism, Iurie Isacov, specialist principal Direcţia construcţii şi dezvoltare regională, Miţcul Andrei, Secţia administrativ - militară a fost efectuată o vizită la monumentele militare şi mormintele ostăşeşti a trei localităţi din raionul Dubăsari, care au nevoie de spon-sorizarea lucrărilor de reconstrucţie şi amenajare.

Întru eternizarea memoriei

Independente

Conform progra-mului de ac-

tivitate al Preşedintelui raionului Dubăsari, dl Grigore POLICIN-SCHI, miercuri, 2 mai curent, un grup de 8 persoane, locuitori din satul Cocieri, au fost primiţi în audienţă de către domnul preşedinte.

În cadrul audienţei, aceştia au abordat prob-lema aprovizionării cu apă potabilă a gospodăriilor, fiind deconectaţi de la reţea deja de cîteva luni. Localnicii au solicitat implicarea autorităţii executive raionale întru soluţionarea problemei privind aprovizionarea celor 100 gospodării cu apă şi susţinerea financiară pentru procu-rarea unei pompe de apă.

În cadrul discuţiilor, petiţionarii au menţionat că problema dumnealor a apărut odată cu procura-

Locuitorii din Cocieri nu dispun

rea lotului de pămînt, unde este amplasat turnul de apă de către Ursul Aliona. În urma procurării terenului, dna Ursu pretinde că şi turnul, respectiv, este pro-

prietatea dumneaei, care însă de facto este la balanţa Primăriei Cocieri. Astfel, fiecare gospodărie locală, pentru a se alimenta de la turnul de apă respectiv, este obligată să achite suma de 1200 lei aşa-numitului pro-prietar al turnului de apă.

În cadrul întrevederii, s-a propus de a organiza în zilele următoare o întîlnire lărgită a Preşedintelui raionului cu locuito-rii satului Cocieri pentru a putea fi discutate şi întreprinse măsurile întru încercarea de a soluţiona problemele ce au fost expuse în cadrul audienţei.

Serviciul relaţii cu publicul

de apă potabilă

M iercuri, 25 aprilie în in-cinta sălii mari de ședințe

a Consiliului raional a avut loc seminarul “Implementarea Legii nr. 48 din 22.03.2012 privind sistemul de salarizare a funcționarilor pub-lici”, organizat de către Direcția generală finanțe de comun cu Direcția juridică și resurse umane. Aici au participat secretarii consili-ilor locale, contabilii-șefi și contabilii din cadrul primăriilor din teritoriul

raionului.În cadrul seminarului au fost discutate mai

multe subiecte și anume: - Implementarea Legii nr. 155 din 21.07.2011

și a Hotărîrii Guvernului 1001 din 26.12.2011; - Aspecte privind completarea statelor de per-

sonal. - Elaborarea și prezentarea schemelor de în-

cadrare. - Implementarea Legii nr. 48 din 22.03.2012 privind

sistemul de salarizare a funcționarilor publici. Astfel, funcționarilor din cadrul primăriilor li s-a pr-

ezentat şi explicat paşii care urmează a fi întreprinşi pentru a aduce statul de personal în concordanţă cu prevederile cadrului normativ și ulterior pentru a putea fi avizat cu succes de către Comisia pentru avizarea statelor de personal, după care vor putea trece la salarizarea prevăzută în noua lege.

I. Danilov, şef-adjunct DJRU

Seminar instructiv cu funcționarii

din cadrul primăriilor

Statelor

3 mai 2012 Noutăţi Nistrene pag. 3

continuare pag.4

Activitatea sus numită a avut ca obiectiv: educaţia militaro–patriotică a efec-tivului, formarea la militari a conştiinţei înalte de pa-triotism, a sentimentului de responsabilitate pentru des-tinul patriei, a stimei şi re-spectului faţă de simbolurile de stat a Republicii Mol-dova. La acestă sărbătoare au fost prezenţi oaspeţi de onoare: vicepreşedintele raionului Dubăsari, dna Ma-ria Jimbei, preotul comunei Coşniţa Veaceslav, şeful batalionului, maiorul Ilie Ciocoi şi eleva L.T. „Ion Creangă”, Valentina Nico-laev.

„Drapelul RM este un tricolor cu benzi ver-ticale albastrul, galben şi roşu. Culorile semnifică: Libertate – cerul albastru, Dreptate – ogoarele aurite şi Frăţie – sîngele poporu-lui”, cu o explicaţie amplă despre provenienţa şi semnificaţia tricolorului a relatat Valentina Nicolaev, eleva L.T. „”Ion Creangă”. Cu un mesaj de felicitare a venit dna Maria Jimbei, aducînd la cunoştinţa mili-tarilor importanţa şi drumul anevoios parcurs de tri-color, pentru a deveni sim-bolul naţiunii noastre.„O sărbătoare foarte importantă pentru noi, pentru neamul nostru, care a fost pentru

Tricolorul faţa naţiunii noastre

La sfîrşitul lunii aprilie curent, pe teritoriul Batalionului Nr.3 de Infante-

rie Independentă a Forţelor Armate de Menţinere a Păcii din Republica Moldova a

prima oară arborat pe data de 27 aprilie în anul 1990 de către un patriot al neamului nostru Grigore Ghimpu. Pe data de 23 aprilie 2010, legislativul RM a decis ca ziua tricoloru-lui sa fie sărbătorită pe data de 27 aprilie în fiecare an. Acest tricolor reprezintă trecutul, pr-ezentul şi viitorul ţării noastre, este şi un simbol al demnităţii ţării noastre. Vreau să ne felicităm reciproc cu această sărbătoare, să deveniţi din plin patrioţi ai tării noastre, să fiţi gata oricînd să staţi la straja liniştii neamului moldav”, a spus vicepreşedintele raionu-lui Maria Jimbei.

Şeful Batalionul Nr. 3 de Infanterie Independenţă a Forţelor de Menţinere a Păcii din Republicii Moldova, maiorul Ilie Ciocoi deaseme-nea şi-a felicitat discipolii, ac-

centuînd: „ Ar vrea să marcăm acest eveniment nu doar sim-bolic, dar şi printr-un com-portament în spiritul valorilor naţionale. Motto-ul armatei naţionale este: ” Pentru Patrie, pentru tricolor, pentru onoare”, aceste noţiuni sunt sfinte pentru militari şi mi-aş dori ca cetăţenii noştri să aibă acelaşi respect pentru drapelul ţării. Vreau să îndemn pe toţi la continuarea promovării valorilor naţionale şi educaţia patriotică a tineretu-lui de astăzi”.

Manifestarea respectivă s-a finisat cu sfinţirea drapelului de stat şi arborarea lui în mod solemn sub imnul Republicii Moldova.

Natalia Ivanov, redactor

avut loc ceremonia festivă consacrată

Zilei drapelului de stat al Republicii

Moldova.

A sociaţia Bibliotecarilor din Repub-lica Moldova (ABRM) a organizat

la 24 aprilie 2012 evenimentul, care a re-liefat importanţa bibliotecilor în societate, a demonstrat interesul şi sprijinul pentru Bibliotecă şi Bibliotecar în contextul Zilei Internaţionale a Cărţii şi a Drepturilor de Autor. În cadrul activităţii desfăşurată în incinta Filarmonicii Naţionale Serghei Lunchevici, au fost prezentate rezultatele Concursurilor Naţionale “Cel mai bun Bib-liotecar al anului 2011”şi Cele mai reuşite lucrări în domeniul Biblioteconomiei şi Ştiinţei Informării din anul 2011.

Concursul Naţional „Cel mai Bun Bibliote-car al anului”, fiind la cea de-a 21-a ediţie, este o modalitate eficientă de promovare a celor mai buni specialişti în informare şi docuemn-tare. Acest concurs este organizat anual de către Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova (ABRM) în scopul identificării şi valorificării potenţialului creativ al resursel-or umane din biblioteci, amplificării imag-inii şi poziţiei bibliotecarului în comunitatea profesională.

Bibliotecari din toata ţara au fost omagiaţi în cadrul şedinţei festive, avînd parte şi de un program de divertisment. 9 bibliotecari din ţară au fost numiţi ,,Cel mai bun Bibliotecar al anului 2011”.

Diploma de Excelenţă, în cadrul Con-cursului national ,,Cel mai bun Bibliotecar

“Cel mai bun Bibliotecar al anului 2011”

Concursul Naţional

al Anului 2011”, editia a XXI a fost conferit şi doamnei Valen-tina Verlan, şef. Biblioteca publica Molovata Nouă, raionul Dubăsari pentru iniţiativă şi creativitate, ac-tivitate informaţională, bibliotecară prodigioasă, contribuţii la formar-ea/promovarea imaginii pozitive a bibliotecarului şi a bibliotecii în comunitate.

Valentina Verlan, şef. Biblioteca publica Molovata Nouă, raionul Dubăsari

La 3 mai, ora 10.00, în incinta casei

de Cultură din locali-tatea Coşniţa a avut loc întrunirea generală cu toţi angajaţii din domeniul Culturii.

Evenimentul s-a axat pe mai multe întrebări, şi anume:

Ordinea de zi:1. Informaţia cu privire la lan-

sarea proiectului „Liga Naţională a Lucrătorilor din Cultură din Republica Moldova”.

Raportor: Gh. Nicolaescu, directorul cabinetului metodic, Ministerul Culturii

2. Analiză, sugestii şi idei privind concursul raional de in-terpretare instrumentală “Mu-sica Vivat Ornat”, organizat la 8 aprilie în comuna

Coşniţa Raportor: Gh. Nicolaescu,

directorul cabinetului metodic, Ministerul Culturii

3. Informaţie cu privire la

Întrunire generală cu angajaţii din domeniul culturii

programele de acţiuni organizate la 9 mai- 68 ani de la Marea Victorie în cel de-al II Război Mondial pentru apărarea Patriei „1941-1945”; 1 iunie-Ziua Mondială a Protecţiei Copilului; acţiunile desfăşurate de asociaţia „Memorial” şi Organizaţia pentru Apărarea Drepturilor Slavilor “Vece” din Republica Moldova.

Raportor: V. Semionov, şef Direcţi cultură şi turism

4. Informaţie cu privire la organizarea evenimentului consacrat „Zilei lucrătorului din domeniul Culturii”-20 mai 2012

Raportor: V. Semionov, şef Direcţie Cultură şi Turism

5. Informaţie cu privire la organizarea şi desfăşurarea Festivalului raional al Or-

chestrelor de Fanfară „Marşul Victoriei”, ediţia a IV-a, organizat în localitatea Ox-entea.

Raportor: V. Semionov, şef Direcţie Cultură şi Turism

În cadrul şedinţei a participat şi vicepreşedintele raionului dna M. Jim-bei, care a adus la cunoştinţă obiectivele principale de activitate ale lucrătorilor din domeniul culturii pentru luna mai, dar şi pentru îmbunătăţirea activităţilor culturale pînă la finele anului, solicitînd şi propuneri în acest scop de la conducătorii instituţiilor de cultură din raion.

Direcţia cultură şi turism

La solicitarea preşe-dintelui raionului Dubăsari, dl Gr. Policinschi, antrenorul Valeriu Grosu împreună cu cei mai performanţi 5 discipoli a venit la Consiliul raional pen-tru a se împărtăşi cu succesele

Tenisiştii de la Dubăsari se bucură de succese împreună cu noi

Pe data de 2 mai, Consiliul raional Dubăsari a primit în vizită 5 elevi a şcolii de sport din Dubăsari, specializată la tenis de masă. În urma mai multor suc-cese, aceşti elevi au devenit cunoscuţi atît în ţară cît şi în toată Europa.

lor, pentru a face cunoştinţă cu conducerea raionului şi cu reprezentanţii Direcţiei generale învăţămînt tineret şi sport. Întîlnirea a durat

pag. 4 Noutăţi Nistrene 3 mai 2012

în jur la două ore, în care sportivii au avut posibili-tatea să povestească în de-talii despre calea succesului lor. Medaliile din pieptul lor străluceau a glorile, cîntăreau a succes şi strigau a valoare.

Muncă enormă, depusă la competiţiile atît naţionale cît şi internaţionale ale sportivilor şi antrenorului lor, este demonstrată prin profesionalismul aplicat la fiecare întrecere sportivă a tenisului de masă, unde au participat. Tenisistul Denis Ţerna, participant în echipă la Campionatul Mondial între seniori din oraşul Dortmund(Germania) 2012 şi campion al R. Moldova la proba dublu în anul 2012.

El a povestit despre im-presiile sale, lăsate în urma campionatelor cîştigate şi la care a participat pentru prima dată. „ Mi-a plăcut foarte mult, am luat ceva nou pentru mine, am acu-mulat experienţă, acum iar mă pregătesc pentru Cam-pionatul European, ca să particip demn. La Campio-natul Mondial am întîlnit participanţi foarte puternici, de la care am luat ce e mai bun”, ne spune Denis foarte emoţionat.

Olga Blizneţ s-a abonat la titluri de clasă internaţională, membră a echipei selecţionatee europene, cîştigătoare a locului V la primele jocuri olimpice dintre juniori din

Singapore, în anul 2010, cîştigătoare a medaliei de argint la Campionatul Mondial între Continen-tele or. Haidarabad(India), cîştigătoarea medaliei de bronz la Campionatul Eu-ropei din or. Istambul (Tur-cia), candidată la a XXX jocuri Olimpice pe anul 2012 din London. „Sper în continuare să aduc cîştiguri semnificative în ţară, chiar anul acesta avem şansa să luăm locurile de frunte, un fapt demonstrat de locul care-l ocup la moment în raitingul european, unde sunt plasată pe locul 12 pe juniori. Avem toate calităţile de a deveni campi-oni”, spune Olga, încrezută în forţele proprii.

Elizaveta Medveţchi, campioană a Eu-ropei între mini-juniori în anul 2010 or. Strasbourg (Franţa), a luat parte din echipa selecţionatei Europene în anul 2011, la con-tonament în or. Pechin (China), campionă a al V-lea Campionat al R. Moldova între şcolile sportive în anul 2012. „În afara orelor şcolare fac tenis de masă. Acest hoby îmi place foarte mult”, spune Eliza, împărtăşinduse cu emoţiile sale primite la campionate, de unde a învăţat tehnici noi şi s-a bucurat din plin de locurile văzute.

Alina Sandul, participantă la Campio-natul Mondial între seniori în or. Rotterdam (Olanda) –în anul 2011 şi în or. Dortmund (Germania) în anul 2012, deţinătoare Cu-pei R. Moldova în anul 2012, campioană a al V-lea Campional al R. Moldova între şcolile sportive pe anul 2012, campioană a Republicii Moldova la proba dublu- anul 2012.

Ecaterina Şmîganovscaia, deţinătoarea

medaliei de bronz la Campionatul Euro-pean între mini-juniori din or. Strasbourg (Franţa) în anul 2011, campioană la tal-antele europene „Eurokids” din or. Buzău (România)- anul 2012, campioană la al V-lea Campionat al R. Moldova între şcolile sportive pe anul 2012.

Elevii şcolii sportive de la Dubăsari au reuşit să impresioneze conducerea raionu-lui cu cele mai frumoase victorii, care duc faima raionului Dubăsari în întreaga lume. Dl. Gr. Policinschi, preşedintele raionului şi dna Maria Jimbei, vice preşedintele raionu-lui Dubăsari, au ţinut să menţioneze că o colaborare între sportivii noştri şi ei va fi un mare beneficiu pentru raion, „Ne bucurăm de performanţele înregistrate de sportivi şi sperăm la un continuu succes şi la o colab-orare flexibilă, încadrîndu-se în activitatea Consiliului raional”, spune dumneaei.

Irina Glod, redactor şef

C uvânt lângă cuvânt, notă lângă notă şi au

apărut din coardele lirei cuvân-tul ce era în stare cu puterea-i să trezească fiorii creştinităţii în fiece suflet fie de copil sau adult. Cuvântul chemării di-vine întotdeauna a pătruns ca un balsam mirific peste spir-itul eternităţii divine.

La 28 aprilie a.c. s-a desfăşurat Concursul raional al cântecului popular Pascal 2012,ediţia a IX-a. Toate 15 nstituţii preuniversitare din r.Dubăsari au participat cu mare entuziazm la concursul susnumit. Membrilor juriului le-a revenit cea mai dificilă misiune – de a aprecia. Cum să apreciezi când toate instituţiile au avut câte un număr artistic „forte” ce a trezit admiraţie atât pentru membrii juriului cât şi spectatorilor? Dar, con-cursul e concurs, şi, reieşind din condiţiile regulamentu-lui, trebuie să fie învingători şi învinşi. Conform hotărârii comitetului organizatoric, membrilor juriului:Jimbei Maria, vicepreşedintele raion-ului Dubăsari ,Rozneriţa Ni-colae –şef centru metodic, preşedintele juriului, Bra-

ducean Larisa, şef DGÎTS Dubăsari, Iaviţa Tatiana spe-cialist- metodist coordonator şi Tolstenco Violeta, sp. principal în problemele învăţământului preuniversitar care au ajuns la un numitor comun. De cea mai bună pregătire au dat dovadă echipele din L.T. „Ştefan cel Mare şi Sfînt” Grigoriopol, gimn.Pîrîta, care s-au clasat pe locul I, o pregătire bună au demonstrat-o colectivele din L.T. „M.Eminescu” Dubăsari şi gimn.Marcăuţi care s-au clasat pe locul II, iar pe locul III s-au clasat colectivele din L.T. „Ion Creangă” Coşniţa, L.T.Doroţcaia şi L.T. „Vlad Ioviţă” Cocieri. Atât alegerea textelor originale interpretate la un nivel afectiv, cultura scenică,autenticitatea şi verid-icitatea materialului interpre-tat cât şi uniforma prezentată au demonstrat competenţe şi buna pregătire la toate colec-tivele , oferindu-li-se pentru locul I, o primă de 400 lei şi o diplomă pentru merite, locul II- 375 lei, locul III 200 lei şi colectivele cu diplome de par-ticipare li s-au oferit premii de 150 lei .

La fel Festivalul de cîntec

festivalului raional - „O lumînare - aprinsă, o rugăciune-n şoaptă, O bucurie - n suflet, în viaţa ce ni-i dată... Acum, la miez de noapte, cînd clopotele bat,Vă spunem Tuturora: „ Hristos a Înviat!”„Cîntecul Popular pascal 2012”

Moldoveanul, indiferent de împrejurări, a fost cu cântecul pe buze. A cântat de dor şi

jale, a cântat de haiducie şi cătănie, a cântat ca să-şi aline sufletul creştin.

popular Pascal a fost apreciat foarte mult de părintele Radion, parohul bisericii din s.Pîrîta, dascălul Dumitru,biserica Coşniţa, părintele Veaceslav,parohul bisericii Coşniţa şi părintele Oleg, parohul bisericii Corjova care a venit cu un cadou creştinesc deose-bit (icoane şi iconiţe,calendare) ce l-a înmînat tuturor colectivelor învingătoare şi participante la concursul raional .

DGÎTS Dubăsari aduce sincere mulţumiri grupu-lui de manageri şi întregului corp didactic şi nondi-dactic al L.T. „Ion Creangă” Coşniţa pentru receptiv-itate şi organizarea condiţiilor optime de desfăşurare a Concursului cântecului popular Pascal 2012,ediţia a IX –a.

Generaţiile ce ne urmează sunt în drept de a cunoaşte trecutul, cultura, neamul; valorile.

Toate cunoştinţele vin odată cu dezvoltarea in-teresului la elevi, deci, să trezim în elevi dorinţa de cunoaştere, de a descoperi frumosul. Nu doar lecţiile de istorie şi limbă română ar putea educa elevilor bunătate, devotament şi credinţă adevărată creştinească de marile sărbători de Paşti, ci şi orele de clasă şi activităţile extracurriculare cum ar fi con-cursurile raionale, republicane.

Oare nu e o datorie a noastră, a tuturor, de a dez-volta la viitorii copii simţul devotamentului şi a bu-nei credinţe în baza faptelor creştinelor oglindite în cîntecele populare ?

„ ... Moldova e a urmaşilor urmaşilor noştri.”

N. Rozneriţa, şef Centru metodic

În luminatele zile de Paşti, s-a văzut magia

3 mai 2012 Noutăţi Nistrene pag. 5

Misiunea profesorului e de-a mînui cu dibăcie arme spiri-

tuale, alimentînd gîndirea prin co-municare şi observaţie, prin excursii ce îmbogăţesc cunoştinţele reale leg-ate de natură, care împreună sporesc satisfacţia sufletească.

La 27 aprilie 2012, în incinta gimnazi-ului Roghi a avut loc seminarul teoretico-practic al profesorilor de geografie, semi-narul dat a avut scop efectuarea excursiei la rezervaţia naturală „Iagorlîc” din s. Goian, r.Dubăsari, organizat de către profesoara de geografie Supţarel Olga din gimnaziul Roghi, dirijat de către Rozneriţa Nicolae, şef Centru Metodic DGÎTS.

Ambianţa caldă şi plăcută, atitudinea grijulie a dnei directoare de gimnaziu Roghi, Ghidirimschi Nadejda, a colec-tivului de profesori şi elevilor prezenta-tori ne-a creat dispoziţie plăcută pentru desfăşurarea seminarului şi colaborare colegială.

Invitaţii au avut posibilitatea să meargă într-o excursie visată de mulţi ani, dar care s-a transformat într-o lecţie foarte bine pregătită şi reuşită.

O lecţie-excursie constituie un bun prilej pentru a consolida colectivul de elevi şi profesori, este o ocazie în care

Comunicare prin excursie

Excursia este experienţafundamentală de cunoaştere

timizii cîştigă încredere în sine, cei dornici de afirmare au nenumărate posibilităţi de evidenţiere a calităţilor personale mai puţin re-marcabile la şcoală.Toţi participanţii la exursie au avut de completat o fişă (anul creării, suprafaţa, sec-toarele vizitate, obiectivul creării, specii de plante şi animale întîlnite şi incluse în „Cartea Roşie”, tipul solu-lui, valorificarea şi protecţia lui, colecţii strînse, imag-ini) ce ţine de rezervaţia naturală „Iagorlîc”- eco-sistem cu valoare de unicat în R.Moldova.

Evaluarea excursiei a avut loc la întoarcere în gim-naziu, etapă care vizează prelucrarea informaţiei şi a diferitor materiale colectate, după care se procedează la elaborarea de referate, comunicări ale elevilor ce vor fi prezentate şi folosite în explicarea unor unităţi de învăţare în cadrul lecţiilor de geografie.

Lecţia - excursie organizată la rezervaţia ştiinţifică „Iagorlîc”a de-venit într-adevăr un com-plex de situaţii de învăţare în care elevii dar şi profe-sorii, exersează atitudini, recepţionează informaţii şi trăiesc stări de mare emoţie pentru buna proiectare a acesteia, deoarece s-a ţinut cont de obiectivele edu-cative clar formulate şi o monitorizare a activităţilor şi cu feedback adecvat.

O excursie reuşită, ce a marcat în memoria profeso-rilor de geografie şi a ele-vilor, momente emoţionante, au văzut locuri de neuitat, au dobîndit cunoştinţe inte-resante, utile şi au realizat

ceva în plus pentru autodesăvîrşire.Pe altarul acestei excursii, profesoara

de geografie Supţarel Olga, a jertfit pasi-une, timp, energie, dar micul său sacrificiu face ca roadele pe care le culeg elevii pe parcursul a unei lecţii-excursie să fie mai bogate decît cele adunate în timpul unor nenumărate lecţii.

Activităţile practice la geografie, in-clusiv cele de pe teren, au obiectivul de a-i apropia pe elevi de natură, determinîndu-i să-i cunoască mai profund fenomenele şi să-i ocrotească bogăţiile.

Excursiile în natură întregesc efectul instructiv al activităţii didactice, pr-ezentîndu-se drept liant între teorie şi practică.

N.Rozneriţa, şef Centru Metodic

Alături de alte 100 de ţări şi milioane de iubitori ai naturii, în 2012 Moldova va mai face curăţenie în ţară încă o dată.

Pe 12 mai se planifică să aibă loc cea mai grandioasă acţiune social-ecologică din istoria Republicii Moldova - curăţirea întregului teritoriu al ţării de gunoaie menajere. Cine il va curaţi? Tu, eu, şi fiecare om ce trăieşte în această ţară!

La acţiunea de anul trecut, “Hai Moldova” s-a adunat peste 100,000 de voluntari care au strîns aproape 7,000 t de gunoi din natură.

Spre cea mai mare fericire, anul acesta ca şi anul trecut locuitorii raionului Dubăsari au deosebita ocazie de a participa la curaţenie într-o singură zi, în cadrul proiectului imple-mentat de Asociaţia Obştească “Medium” cu genericul “Hai Moldova”. Din cauza nepăsării oamenilor, unele locuri ale raionu-lui nostru s-au transformat într-o enormă ladă

de deşeuri, care doar cu ajutorul nostru, a lo-cuitorilor va putea fi golită.

Cel mai mult are de suferit natura, dar nu în ultimul rînd şi noi. Fiecare fir de iarbă strigă disperat la salvare şi iată că salvarea l-a auzit datorită proiectului “Hai Moldova”. Noi iubim natura, satul şi ţara, de aceea vă îndemnăm ca împreună cu noi să ieşiţi pe 12.05.2012 să salvăm acest colţişor de rai - din estul republicii.

Raionul Dubăsari mereu a fost în fruntea tuturor raioanelor din Republică, astfel rugăm totate primăriile de a nu fi indiferente şi de a se implica activ în cadrul acestui proiect eco-logic, căci un mediu curat dezvoltă o soci-etate sănătoasă.

La 12 mai 2012 (sîmbătă), vă invităm pe toţi sa facem curăţenie în localităţile noastre. Ora şi locul întîlnirii rămîne să fie coordonate de către fiecare primărie în parte.

Gîndim universal şi acţionăm local!

Hai Moldova – Hai să fim mai buni

Î n conformitate cu preved-erile Legii nr. 158-XVI din

04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public şi Hotărîrea Guvernu-lui Republicii Moldova nr. 201 de punere în aplicare a legii menţionate, la începutul lunei mai au fost confirmaţi în funcţie publică 2 funcţionari publici debutanţi din cadrul Direcţiei generale finanţe.

Aceştia au depus Jurămîntul Funcţionarului Public în faţa simbolurilor de stat, în prezenţa preşedintelui raionului Dubăsari, dl Grigore Policinschi şi Comisiei pen-tru confirmare în funcţie publică. În perioada de probă, funcţionarii pub-lici debutanţi au făcut cunoştinţă cu specificul şi exigenţele administraţiei publice locale dînd dovadă de cunoştinţe şi abilităţi necesare întru îndeplinirea funcţiei publice.

Astfel, s-a conferit gradul de cal-ificare „Consilier de clasa a III-a”, următorilor funcţionari publici:

1. Gîncu Marina – specialist principal pentru prognozarea şi administrarea veniturilor,

2. Agatiev Tamara – special-ist principal pentru elaborarea bugetului.

Domnul Grigore Policinschi, preşedintele raionului a felicitat

Noi membri în familia funcţionarilor publici din cadrul Consiliului raional Dubăsari

În perioada de 26-29 aprilie 2012, în or. Soroca s-a

desfăşurat “Cupa primarului or. Soroca 2012 la kickboxing”, ver-siunea K-1. La acest Campionat au participat 225 de sportivi din 20 de localităţi ale Republicii Moldova. Organizatorii au fost : Primăria or. Soroca, Federaţia Naţională Oriental –Kickboxing şi Clubul Sportiv din localitate “TAURUS”. Campionatul s-a desfăşurat sub deviza :“Kickboxingul împotriva cancerului”.

Acest Campionat, care este un Turneu de nivel naţional, este la a 3-a ediţie şi este printre cele mai puternice din Republică. Pentru a participa la acest eveniment, ma-joritatea antrenorilor şi sportivilor s-au dezis de vacanţa de Paşti şi s-au implicat în antrenamente. Turneul a fost condus de secretarul principal al competiţiilor - Puiu Eduard şi sec-retarul general al turneului – Coltuc Petru. Echipa Şcolii sportive raionale Dubăsari, care practică Kikboxingul şi lupta naţională Voievod, a fost reprezentată la turneu de 2 sportivi:-Boşcanean Igor în categoria de 28 kg (categoria de vîrstă “copii”) şi Dar-mancev Dumitru - 81 kg (categoria de vîrstă “elevi”).

Boşcanean Igor s-a clasat pe locul I, la acest turneu fiind decorat cu diploma de gradul I şi medalie. Darmancev Dumitru în semifinale l-a învins pe reprezentantul Şcolii sportive din Ciadîr–Lunga. În final s-a întîlnit cu reprezentantul Clubu-lui sportiv “Lion-Club”, însă din cauza traumei n-a putut continua lupta, clasîndu-se pe locul II, la fel a fost decorat cu medalie şi diplomă.

funcţionarii publici dorindu-le succes şi mari realizări în activitatea profesională.

I. Danilov, şef-adjunct DJRU

Cupa primarului or. Soroca la kickboxing

Turneul s-a dovedit a fi foarte puter-nic, au fost mai multe stiluri de lupte: muai thai, kickboxing şi taecwondo.

Sportivii au fost primiţi foarte bine, cazaţi la o bază de odihnă, amplasată pe un mal pitoresc al rîu-lui Nistru. Seara se organizau ruguri, unde se cîntau cîntece la chitară şi se discutau luptele. În ultima zi a Campionatului am organizat o ex-cursie la cetatea lui Ştefan cel Mare, unde ne-am familiarizat cu istoria poporului nostru. Echipa or. Soroca s-a clasat la acest Turneu pe loc I pe echipe, avînd în palmaresul său 10 medalii de aur, 9 de argint, 9 de bronz – demonstrînd că este cea mai puternică la aceste competiţii.

Echipa noastră, deşi puţin numeroasă, a arătat rezultate bune. Mulţumim tuturor care ne-au ajutat să participăm la acest turneu - în special preşedintelui r-lui Dubăsari, d-lui Grigore Policinschi, directoru-lui ŞSRJT-d-lui Vasile Nagalisov şi nu în ultimul rînd tuturor celor care cred în noi şi ne susţin. Succes şi sănătate la urmatoarele campionate.

Campionii noştri: Boşcanean Igor-locul 1, locuitor al satului Pîrîta şi Darmancev Dumitru-locul II, lo-cuitor al satului Coşniţa.

Andrian Gherlac, antrenorul ŞSRJT, proba kickboxing

pag. 6 Noutăţi Nistrene 3 mai 2012

Tel.: 43-410 Redactor.: Irina Glod, Natalia IvanovTipografia “Universul” Comanda Nr. 5748 Tiraj:2000 ex.

Beşleaga Alexandra, director al Muzeului de istorie şi etnografie din satul Molovata Nouă

La data de 02.05.12 a încetat din viaţă dna. Gazea Lidia, lucrător social în cadrul Direcţiei asistenţă socială în s. Molo-vata Nouă.

Soţie iubitoare, mamă şi bunică grijulie, gospodină excelentă, specialist extraordinar, om cu suflet mare. Mereu binevoitoare, veselă, mărinimoasă, a ştiut a asculta durerea celorlalţi, a dat o mînă de ajutor celor care aveau nevoie , a avut un sfat şi o vorbă bună pentru fiecare.

Colegii din cadrul Direcţiei asistenţă socială exprimă CONDOLEANŢE FAMILIEI ...DUMNEZEU SĂ O ODIHNEASCĂ ÎN ÎMPĂRĂŢIA LUI...

În scopul integrării persoanelor neangajate, inclusiv a tinerilor pe piaţa muncii, Agenţia pentru Ocu-parea Forţei de Muncă vine cu un şir de servicii gratuite. Serviciile de mediere a muncii, informare şi consiliere profesională, pregătire profesională, antrenare la măsuri ac-tive pe piaţa muncii ca: tîrgul locurilor de muncă, lucrări publice remuner-ate, stimularea angajatorilor pentru încadrarea absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt, studiile cărora au fost

Integrarea pe piaţa forţei de muncă

Actualmente derulează un proiect al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţiune şi unul din obiectivele specifice este orientat spre promovarea pregătirii profesionale cu scop de crearea oportunităţilor la angajarea în cîmpul muncii, inclusiv susţinerea la elabo-rarea planurilor de afaceri, precum şi lansarea activităţilor proprii. Drept beneficiari ai proi-ectului este identificat grupul-ţintă - tineri ai căror părinţi (sau unul din părinţi) au emi-grat peste hotarele Republicii Moldova, in-clusiv ţările CSI, care au vîrsta cuprinsă între 16 şi 22 ani şi care doresc să treacă un curs de formare profesională la una din profesiile: bucătar-cofetar (6 luni), chelner-barman (4

Socializarea tineretului din familiile migranţilor

finanţate de la bugetul de stat, ş.a. Tîrgul locurilor de muncă are drept scop ocuparea lo-

curilor vacante şi angajarea populaţiei în cîmpul muncii. Astfel, la 24 mai 2012, în incinta căminului cultural din comuna Coşniţa se va desfăşura Tîrgul locurilor de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv pentru tinerii din localităţile Coşniţa, Doroţcaia, Pogrebea, Pîrîta şi alte localităţi ale raionu-lui. Se invită la tîrg agenţii economici, care vor prezenta locuri de muncă libere, reprezentanţii instituţiilor de învăţămînt, absolvenţii claselor 9, 12. Pentru o amploare mai mare de organizare a acestei măsuri, se solicită im-plicarea şi altor subiecţi ai pieţei muncii – administraţia publică locală, structurile sindicale şi patronale din teri-toriu, organizaţiile nonguvernamentale, organizaţiile de tineret. Participanţii la tîrg vor contribui la angajarea în cîmpul muncii şi facilitarea acelor tineri care întîlnesc greutăţi în căutarea unui loc de muncă.

V. Micu, director AOFM

Lectura mă învaţă să trăiescŞi să nu plîng amarnic în zadar.În noapte viaţa-mi plină s-o găsesc,Să nu cunoască sufletul hotar.Lectura mă învaţă să – nţeleg,

Din creatia cititoruluiluni), frizer (6 luni). Acei tineri care sunt maxim afectaţi în rezultatul migraţiei părinţilor (sărăcie, ambii părinţi plecaţi ş.a.) vor beneficia de unul din pachetele sociale (pachet alimentar, pachet igienic, mijloace băneşti).

În contextul celor menţionate Agenţia pen-tru Ocuparea Forţei de Muncă a raionului Dubăsari, în colaborare cu Direcţia asistenţă socială raională, selectează persoane din catego-ria dată, care doresc instruire profesională la una din profesiile menţionate mai sus. Persoanelor corespunzătoare agenţia le v-a elibera recoman-dare pentru a urma procedura de înmatriculare la cursuri.

În cazul apariţiei unor întrebări, persoanele pot contacta la tel. 52-462

V. Micu, director AOFM

Ce nimănui nu-i este de –nţeles.Mă-nvaţă taina lumii s-o dezleg,Să – mbrăţişez întregul univers.Cuvîntul mă învaţă să citesc,Ce pîn-acum era nedesluşit.Greşeala în iertare s-o numescŞi să sfîrşesc sfîrşitul nesfîrşit.Lectura mă învaţă să gândesc,Cîntarea plîngerii din versuri s-o culeg.Şi clipa-mi în mîndrie s-o trăiesc,Iar jumătatea fi-vă un întreg.Lectura mă învaţă să trăiescŞi să nu-mi scald păcatu- n mir.Lectura mă învaţă să iubesc,Lectura mă învaţă să respir.

Bejenari Ion, LT „Mihai Eminescu”, Dubăsari

Lectura mă învaţă să trăiesc...

Un adevăr poate să existe,Un adevăr e tot cătat întruna,Şi fiecare le aşează-n liste,Şi sînt eliminate cîte una.Din lista-ntreagă de-adevăruri,Lasate sînt numai ca să-i convină.Iar cele ce-s ştiute doar în ceruri,Sînt transformate toate în minciună.Minciuna poate fi adevărată,Iar adevăr să fie o minciună.Năsăditura poate să nu doarăŞi să te frigă ce nu-i pălitură.Te-ntrebi şi nu poţi da răspunsul,Că poţi să rîzi atunci cînd vine plîn-sul.Şi o minciună este adevărată,

Cînd şi dreptatea e abandonată.O poţi găsi doar pe la fundul mării,Acolo n-a s-ajungă-n veci nici unul,Dar poate n-au s-o caute vre-o data,Că nimenea nu-i văd în viaţă sensul.Aşa că adevărul nu-i minciună,Iar o minciună nu-i adevărată.La adevăr doar nimeni nu pretinde,Iar de minciună viaţa lui depinde.Nu au nevoie ei de adevăr,Dar şi minciuna sufletul apasă.Ce să alegi o viaţă de amar,Sau una în minciună îngropată…

Veaceslav Burlac

Care-i dreptatea ... sau cine are nevoie de ea

Naivă clipă ce numai una este…Tăcere, amintiri şi gînduriClipa ce-a fost şi azi nu este…Plîns şi cuvinte printre rînduri.Tot spre vecie se măreşte,Spre zarea caldului vis şi vînturiNaivă clipă ce numai una este...Tăcere, amintiri şi gînduriDe ce fugiţi, de cine vă ascundeţi ?

Credeţi că numai voi pe lume sunteţi Mai e şi dragostea, speranţa şi ier-tarea,Zîmbetul blînd, uitarea.Naivă clipă ce numai una este...

Rusu Cristina, eleva cl.aX-a, real

L.T. “ Ion Creangă” Coşniţa

Rondelul lumii contemporane

CONDOLEANŢE

Muzeul de Istorie şi Etnografie Molovata Nouă

N e mîndrim că trăim într-un sat fru-mos de pe malul stîng al Nistrului.

Zicem frumos, pentru că şi consătenii ne sunt frumoşi la suflet, muncitori, iubitori de frumos.Oameni care respectă tradiţii populare şi obi-ceiuri creştine,considerîndu-le parte integră a vieţii adevărate. Deaceea în sat sunt edificii care adevereşte acest fapt: biserica „Adormirea Maicii Domnului”, o Casă de Cultură modernă, primăria recent inovată, grădinţa încăpătoare, punct medi-

cal, gimnaziul „Anatol Codru”. Şi pe lîngă toate acestea, la începutul anului 2012 după reparaţie capitală a fost redeschis Muzeul de Istorie şi Etnografie a ţinutului natal, care a fost fondat în 2006.Pe lîngă cele 3 mii de ex-ponate aranjate tematic în 9 odăi, culegerea folclorului, obiceiurilor şi tradiţiilor oame-nilor din sat, colectarea materialelor pentru descrierea istoriei satului, în anul 2009 în cadrul muzeului şi-a început activitatea o trupă de artişti amatori a aşazisului Teatru de satiră şi umor.Regizor şi scenaristul aces-

„Să mă nasc încă odată Tot aici aş vrea ,La Nistru la mărgioară...Scumpă Molovata mea”

tei trupe Pahomea Rusanda, absolventă a Universităţii de Stat, facultatea Geografie şi Turism, facultatea suplimentară de Arte Frumoase (teatrul de revistă).Conducător artistic Beşleaga Alexandra, directoarea Muzeului din localitate.Colectivul şi-a început activitatea în cadrul concerte-lor organizate la Casa de Cultură, unde participăm cu doar un număr –două.Aşa au fost înscenate : „Soacra cu trei nurori-deIon Creangă, „Frizeriţa” de A.Marinat, „Trei femei şi doar dreptatea”ş.a.În pr-ezent organizăm spectacole, care durează de la o oră-două.Tura numără doar 10 per-soane :Beşleaga Sandul, Gazea Andrei, Beşleaga Corina, Socolovschi Versavia, Nicolaev Cristina, Gazea Ecaterina, Isa-cov Cristina, Gaivas Nina, Pahomea Ru-sanda, Beşleaga Alexandra.Toţi actorii fac parte din diferite domenii profesionale: elevi ai claselor gimnaziale şi liceale, pro-fesori, lucrători medicali, studenţi.Pînă ce toate spectacolele le prezentăm pe scena Casei de cultură din sat bucurîndu-ne de mari succese.Aşa bunăoară la 29 aprilie am prezentat spectacolul de dare de seamă „Seara femeilor”.Au fost invitaţi con-ducerea APL de nivelul I şi II.Acţiunea spectacolului se petrece în încăperea unui mic restaurant unde sunt puse în discuţie

problemele, grijele, ocupaţiile femeilor.În cadrul spectacolului au fost prezentate scenetele”Ura, a venit bunica”, „Soacra vrea zefire roze”,”Un ceai”, „Trei femei şi doar dreptatea”. Au fost interpretate cîntece de Gaivas Nina şi Nicolaev Cris-tina.Frumos a fost interpretat de Pahomea Rusanda valsul din filmul „Tandra şi mîndra mea fiară” de Eugen Doga pe ver-surile proprii.Corina Beşleaga a bucurat spectatorii cu un dans modern frumos in-terpretat.Cristina Isacov, Ecaterina Gazea, Socolovschi Versavia şi Gazea Andrei au arătat o frumoasă măiestrie în actorie.Cu o deosebită căldurăde către spectatori a fost apreciatăNina Gaivas în rolul soa-crei din sceneta „Soacra vrea zefire roze”. Spectacolul a durat o oră şi 40 de minute, timp în care spectatorii au avut parte de odihnă sufletească şi plăcere.Nu ştim care va fi soarta acestei trupe dar planuri şi speranţe avem multe.Dorim să extindem numărul de actori doritori, fiindcă sunt mulţi tineri din localitate.Avem nevoie de sfaturi profesioniste, de a vizita spec-tacole ale artiştilor profesionali pentru a ne ridica nivelul de cunoaştere a artei ar-tistice.Necesităm deplăsări pe scenele al-tor localităţi pentru schimb de experienţă şi încercarea forţelor proprii.