Revista Regio nr. 18

nr. 18, ianuarie 2013

R E v i S t A

iNtERNEtUl BROADBAND, O PRiORitAtE PENtRU DEzvOltAREA DURABilă

iNOvAțiilE it DAU ROADE și îN DOMENiUl PUBliciNtERviU cU DOAMNA clAUDiA URSățEANU, DiREctOR gENERAl ROMSOFt

SIbIu bAROc uPDAte SAu cuM Se fAbRIcă un bRAnD De SucceS

MERcy StREEt: PRiMUl lUNg MEtRAj DE ANiMAțiE 3D PRODUS îN ROMâNiA

cEA MAi DOtAtă şcOAlă DiN ORADEA, PRiN PROgRAMUl REgiO

Tehnologia DezvolTă,inovează şi DisTrează

www.inforegio.ro2

2013 - ultimul an de contractare regio

Iată-ne ajunşi şi în 2013 şi, drept urmare, trebuie să ne apucăm, din nou, de treabă, iar anul care tocmai a început se anunţă unul extrem de important. Avem sarcina de a duce mai departe negocierile pentru bugetul european, de a atrage, în continuare, uriaşele fonduri nerambursabile pe noile axe ce vor fi deschise pentru anii 2014 – 2020, de a face tot posibilul ca rata de absorbţie să crească, astfel încât să nu ne trezim, noi, ca ţară, că rămânem cu miliarde de euro în visterie, pe care nu ştim, nu putem sau nu suntem capabili să le cheltuim. Revista Regio vă atrage atenţia, în fiecare număr, prin exemple, analize, interviuri sau ştiri, cât de importanţi sunt banii europeni, mai ales pentru o economie ca cea a României, vulnerabilă, dar totuşi în uşoară creştere. Orice euro nerambursabil adus dinspre bătrânul continent spre România poate însemna un loc de muncă în plus, diferenţa dintre un fali-ment şi o afacere prosperă, şi, de ce nu?, chiar o ţară mai puţin birocratică. În sensul ultimei afirmaţii, în paginile actualului număr al revistei Regio puteţi citi un interviu interesant şi dinamic cu Claudia Ursăţeanu, director general al companiei RomSoft, unul dintre liderii în domeniul IT din România, care, cu ajutorul Programului Operaţional Dezvol-ta rea Capacităţii Admi nis tra tive a dezvoltat soluţii de software

pentru a uşura înda toririle cetă-ţenilor şi pentru a eficientiza activitatea funcţionarilor publici. De asemenea, numărul dedicat dezvoltării IT şi comunicaţiilor ne introduce şi în lumea companiei After Hours Shop, care a produs primul lung metraj de animație 3D autohton. Mână în mână cu tehnologia merge şi dezvoltarea infrastructurii, aceasta fiind marcată de modernizarea tron-so nului Segarcea – Cârna, din ju-deţul Dolj, cunoscut şi sub nu me-le de DJ 561.Două oraşe pot fi şi ele date ca exemple, în dorinţa lor de a-şi respecta blazonul câştigat: Timişoara – pune accent pe in-formarea cetăţenilor, instalând, cu ajutorul fondurilor neram-bursabile, 29 de panouri in-formative pe străzile oraşului şi Sibiu – pune în scenă cele mai multe evenimente de stradă din ţară, atrăgând influenţele baroc şi medievale, specifice regiunii. Cele două reportaje de la faţa locului ale colegelor Adela Mohanu şi Carmen Ivanov, sunt sigur, vă vor convinge.Sunt doar câteva exemple. Reuşitele din banii europeni sunt, însă, tot mai multe şi vă las să descoperiţi o parte dintre ele chiar în acest număr al revistei Regio.

Lectură plăcută!

Editorial

RedactoR-şef: Mihai CRAIURedactoRi: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCUfotoGRaf: Dinu TARNOVANGRaficiaN: Cristian SCUTELNICUSPeciaLiSt dtP: Lioara MAREŞ

R e V i S t a R e G i owww.inforegio.ro; e-mail: [email protected]; tel.: 0372 11 14 09

ISSN 2069 – 8305 2069 – 8305

TIpĂRIT LA SC TIpOMAR pROD COM IMpEx SRLStr. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,

Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.ro

cooRdoNatoR PRoiect aM PoR: Daniela SURDEANU

Vlad IONESCU www.inforegio.ro

IANUArIe 2013 3

Sumar

REgIO ÎN ROMâNIA

04 INTERNETUL bROADbAND, O PRIORITATE PENTRU DEzVOLTAREA DURAbILă

07 „FăRă ECONOMIA DIgITALă, EUROPA AR FI ÎN RECESIUNE”

08 SIbIU bAROC UPDATE SAU CUM SE FAbRICă UN bRAND DE SUCCES

12 MERCy STREET: PRIMUL LUNg METRAJ DE ANIMAțIE 3D PRODUS ÎN ROMâNIA

14 CEA MAI DOTATă şCOALă DIN ORADEA, PRIN PROgRAMUL REgIO

16 INFORMAțIA CIRCULă MAI REPEDE CU REgIO

18 DRUMURI MAI bUNE ÎN DOLJ, CU AJUTORUL REgIO

20 CENTRUL DE AFACERI ROMEX DIN TâRgU-MUREş - UN SPRIJIN ESENțIAL PENTRU IMM-URI șI AFACERI LA ÎNCEPUT DE DRUM

22 şTIRI REgIONALE

24 INOVAțIILE IT DAU ROADE șI ÎN DOMENIUL PUbLIC

bANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANă

26 INTERNET DE MARE VITEză ÎN REgIUNEA KOzANISPRIJIN FINANCIAR EUROPEAN PENTRU DEzVOLTAREA REțELELOR wIRELESS DIN MUNțII gRECIEI

28REPUbLICA CEhă – CENTRUL PENTRU EXCELENță ÎN TEhNOLOgIA INFORMAțIEIUN SUPERCOMPUTER ÎN TOP 100 MONDIAL

30 AgENDă

31 Să MAI şI zâMbIM!

www.inforegio.ro4

Regio în RomâniaAnaliză

Bogdan IONESCU

internetul broadband, o prioritate pentru dezvoltarea durabilă

50% dintre companiile românești au prezență pe web

Țin minte ziua în care tehnicianul de la poștă a instalat primul

telefon în casa părinȚilor mei. noul gadget – termen complet necunoscut în vremea aceea – mi-a acaparat interesul imediat. am învârtit discul cu cele zece găuri până am obosit. am dus receptorul la ureche de zeci de ori și ascultam tonul de apel până mă deconecta centralista. nu îndrăzneam să formez un număr, nici nu cred că știam vreunul. telefonul mi-a deschis apoi ușa unei lumi întregi. puteam vorbi cu prietenii, cu rudele din alte orașe, din alte Țări, puteam afla ora exactă, formând numai trei cifre sau timpul probabil, formând altele trei.

Astăzi e greu de imaginat că cineva s-ar mai entuziasma la fel în faţa aparatului devenit, vai, atât de banal, când numărul liniilor telefonice fixe a depăşit patru milioane, iar numărul cardurilor SIM a depăşit numărul locuitorilor României. Astăzi, telefonul ni se pare un bun de la sine înţeles, ca electricitatea sau apa curentă, la care oricine poate avea acces.În anii nouăzeci ai secolului trecut, o nouă invenţie a reuşit să entuziasmeze, la fel ca invenţia lui graham bell, cu câteva decade mai devreme: Internetul de bandă largă (broadband). După 15 ani, pentru mulţi dintre noi, accesul la Internetul broadband a devenit la fel de banal şi de la sine înţeles ca

accesul la telefonie. Din păcate, comparaţia se limitează doar la atât. Serviciile de Internet de bandă largă sunt, potrivit EUROSTAT, accesibile doar pentru 47% dintre români (date din 2011), comparativ cu 73% media europeană. Întârzierea în ceea ce priveşte prezenţa pe Internet se regăseşte şi la nivelul mediului de afaceri, mai puţin de 50% dintre companiile româneşti având site-uri web. La capitolul informare publică, situaţia este şi mai dezamăgitoare: numai 15% dintre utilizatorii români, comparativ cu 50% la nivelul UE, au obţinut informaţii de pe paginile web ale autorităţilor publice. Din acest punct de vedere, România ocupă ultimul loc la interacţiunea

online cu administraţia publică: doar 10% dintre utilizatori au descărcat diverse formulare de pe paginile web ale autorităţilor.

„Pe segmentul comerțului elec tro nic, foarte popular în Europa, impli când peste 80% dintre utilizatori, în România suntem abia la 13%. Veniturile din e-commerce ale com paniilor româneşti sunt sub 5%, de două ori mai puțin decât media europeană. Accesul scăzut şi temerea de a folosi plățile cu cardul online frânează dezvoltarea co merțului electronic”,

a declarat, într-o conferinţă, ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica.

IANUArIe 2013 5

Potrivit statisticilor la nivel naţio-nal, în 2009, în 27 dintre judeţele ţării, un procent din populaţie cu-prins între 40 şi 80 la sută nu avea acces la conexiuni de Internet în banda largă. Situaţia exactă poate fi găsită în tabelul de mai sus, publicat în Strategia guvernamentală de dezvoltare a comunicațiilor electro nice în bandă largă în România pentru perioada 2009 – 2015.„Astfel, luând în considerație informațiile din tabelul de mai sus şi faptul că trebuie să existe o definire exactă a zonelor în care accesul la serviciile de comunicații electronice în bandă largă este limitat din diferite circumstanțe, vom defini zona dezavantajatã din punctul de vedere al accesului ca fiind orice localitate cu cel mult 10.000 de locuitori, unde sunt prezenți cel mult doi furnizori de servicii de internet”, se spune în strategia guvernamentală.Cifrele sunt alarmante în context european şi mondial. Dar devin şi mai alarmante dacă ne gândim că aproximativ 50% din creşterea economică la nivelul Uniunii Euro-pene este dată de industriile infor maţionale. Iar ca acestea să prospere, este absolut necesar un acces cât mai larg al cetăţenilor la infrastructura broadband.

Pentru a atinge acest deziderat, România doreşte să utilizeze fon-durile structurale alocate prin Pro gra mul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Econo-mice”, prin intermediul proiectului „RO-NET - Sprijin pentru înfiinţarea reţelelor de bandă largă în zonele insuficient deservite, zonele albe”. În urma analizării modelelor de implementare a infrastructurii de comunicaţii în bandă largă realizate prin cooperare interinstituţională, a consultării pieţei de comunicaţii şi a asociaţiilor de profil, precum şi a consultărilor avute cu reprezentaţii Comisiei Europene, s-a luat decizia utilizării fondurilor structurale dis-po nibile pentru dezvoltarea unei infrastructuri, proprietate a sta-tului, care să fie pusă la dispoziţia operatorilor de comunicaţii, pe baze comerciale şi fără restricţionarea accesului. Acest proiect, în valoare totală de aproximativ 84 de milioane de euro, constituie, după criteriile Comisiei Europene, un proiect major, pen-tru care va trebui elaborată docu-mentaţia cores pun zătoare (studiu de fezabilitate, proiect tehnic, do-cumentaţie de mediu, docu mentaţii de avizare, etc).

obiectivele generale ale proiectului ro-net

Proiectul îşi propune să dezvolte o infrastructură de reţele electronice, care să asigure capabilităţile tehni-ce necesare furnizării de servicii de bandă largă în zonele rurale din România, care nu sunt în prezent deservite şi pentru care nu există planuri de investiţii private în urmă-torii trei ani (zone albe).Obiectivul general urmărit de auto-rităţile române este de a îmbunătăţi disponibilitatea servi cii lor în bandă largă pentru cetăţenii români şi întreprinderile din zonele rurale prin realizarea unei infrastructuri de bandă largă. Constituirea reţe lelor

în zone care nu sunt deservite în prezent va reduce costurile iniţiale de investiţii pentru operatorii co-merciali şi îi va încuraja în extin-derea acoperirii cu reţelele proprii a acestor zone rurale defa vorizate comunicaţional, creând faci lităţi în oferirea de servicii la preţuri accesibile. Cu scopul de a reduce cheltuielile de investiţie ini ţială, precum şi cheltuielile de ope-rare ulterioare implementării, se propune ca autorităţile locale care deţin spaţii/sedii în zonele albe, să pună la dispoziţie spaţii de colocare şi distribuţie, beneficiind, în schimbul acestor facilităţi, de resurse de comunicare, destinate asigurării serviciilor de e-guvernare.Acest lucru constituie o prioritate

Regio în RomâniaAnaliză

Planul „Mecanismul de conectare a Europei”

prevede un buget de

50 de miliarde de euro, destinat investițiilor

în rețelele de transport, energie și digitale

procentul de populaţie fără acces la conexiuni în bandă largă

procent Judeţ număr de Judeţe

50%-80%Vâlcea, Vaslui, Mehedinţi, Sălaj, Neamţ,

gorj, Olt, buzău, brăila, Vrancea, giurgiu, bacău, botoşani, Covasna, Argeş

15

40%-50%Iaşi, Dâmboviţa, Prahova, Ialomiţa,

Caraş-Severin, bihor, Satu Mare, Teleorman, Alba, Suceava, bistriţa-Năsăud, Cluj

12

20%-40%Tulcea, Mureş, Călăraşi, Dolj, Arad,

hunedoara, Timiş, galaţi, Sibiu, harghita, Maramureş, Constanţa, braşov

13

13% Ilfov 1

www.inforegio.ro

Regio în România

6

Analiză

înţeleasă şi de organismele europene (Uniunea Europeană fiind depăşită în acest domeniu de Statele Unite şi China, ca ritm de creştere şi pene trare a Internetului de bandă largă). Astfel, Comisia Europeană a aprobat planul „Mecanismul de conectare a Europei”, care prevede un buget de 50 de miliarde de euro, destinat investiţiilor în reţelele de transport, energie şi digitale. Dintre aceştia, 9,2 miliarde de euro sunt alocate investiţiilor în reţelele de bandă largă rapide şi ultrarapide şi în serviciile digitale paneuropene. Aceste fonduri vor mobiliza alte fonduri private şi publice, care vor avea, drept rezultat, dezvoltarea mai multor segmente ale economiei. Pe baza unor estimări prudente, Comisia consideră că finanţarea infra structurii de reţea ar putea stimula investiţii în valoare de peste 50 miliarde de euro.O altă propunere de finanţare este planul Horizon 2020, în cadrul căruia au fost solicitate 80 miliarde de euro pentru investiţii în cercetare şi inovaţie (ICT – Tehnologia Co-mu nicaţiei şi Informaţiilor – repre-zentând un important segment).În sincron cu strategia europeană, Ministerul pentru Societatea Infor-

maţională urmează o strategie na ţională care are următoarele obiective:l creşterea ratei de penetrare, la nivelul gospodăriilor, a conexiunilor de bandă largă până la 80%, până în 2015;l creşterea gradului de acces la serviciile de comunicaţii electronice de bandă largă la nivelul populaţiei de 100%, până în 2015;

l conectarea şi creşterea gradului de utilizare a serviciilor de bandă largă la nivelul IMM-urilor;l creşterea ratei de penetrare a serviciilor de comunicaţii elec ro-nice de bandă largă, pentru zonele dezavantajate din punct de vedere al accesului;l creşterea ofertei de servicii on-line pentru sectorul guverna mental şi cel de afaceri.Luând în consideraţie dezvoltarea rapidă, în pofida startului luat mai târziu, a serviciilor de comunicaţii broadband în România, de preocu-parea factorilor de decizie pentru introducerea acestor servicii în zo-nele defavorizate, în special în mediul rural, şi de intenţia acestor factori de a include comunicaţiile de bandă largă în cadrul serviciului universal, este de aşteptat ca tendinţele de creştere rapidă să se menţină şi în viitor, iar decalajul faţă de alte state din Uniunea Europeană să dispară în următorii câţiva ani. O caracteristică încurajatoare a României, comparativ cu alte state, este receptivitatea populaţiei la noile tehnologii şi adoptarea rapidă a acestora.

IANUArIe 2013 7

Regio în RomâniaEuropa digitală

„Fără economia digitală, europa ar fi în recesiune”

Bogdan IONESCU

„ziua de ieri nu contează în lumea digitală – automulţumirea e un ucigaş. și Europa nu mai are timp. Economia digitală creşte de şapte ori mai repede decât restul eco-nomiei. Fără economia digitală, Europa ar fi în recesiune. Mesajul meu este că trebuie să ne asumăm riscuri şi să împingem lucrurile înainte. Europa nu-şi poate permite să fie leneşă.2013 este un an al acţiunii. În loc să elaborăm şi mai multe legi, putem obţine mai multe doar adu-cându-i pe oameni împreună. Să nu consideraţi lipsa de regulamente şi directive ca pe o slăbiciune sau o lipsă de ambiţie: este doar un semn că minţile noastre lucrează. Trebuie să vedeţi Agenda Digitală Europeană ca pe o reţea de reţele, precum conferinţele antreprenorilor web, precum companiile furnizoare de servicii broadband la sate, precum Campionii Digitali.și dacă tot vorbim de campionii digitali, iată câţiva lideri care ne

pot inspira: Martha Lane Fox din Marea britanie, care a câştigat milioane din afaceri online. gergana Passy din bulgaria şi Paul baran* din România sunt la fel de buni. Veţi înţelege de ce sunt convinsă că lumea digitală oferă posibilităţi nelimitate şi de ce cred că putem atinge succesul economic în Europa, dacă aplicăm o gândire fără frontiere. De ce să nu înfiinţăm un concern digital după modelul Airbus? Aceasta este măsura succe-sului atunci când elimini graniţele şi lu crezi în parteneriat.Vreau, de asemenea, să ştiţi că Internetul creează locuri de muncă. Probabil, patru milioane, dacă reuşim să implementăm integral Agenda Digitală. Cuvintele nu sunt destul de încăpătoare să descrie energia pe care o simt atunci când lucrez cu antreprenorii web şi cu activiştii din lumea digitală a Europei. Sunt hotărâtă să îi spijin, ca vocile lor să se audă în dezbaterile europene, ca şi ceilalţi

actori implicaţi să expe rimenteze această energie.Cu toţii ne dorim motive de speranţă în momentele acestea. Nu le căutaţi în clădirile oficiale, căutaţi-le la aceşti antreprenori. Ei construiesc viitorul şi se dezvoltă mai repede decât China. Iar ideile lor pentru politicile europene sunt excelente. Oricare ar fi specificul ideilor, vă rog să fiţi atenţi la momentul acestei mişcări. Aceasta este energia de care are nevoie Europa. Aceasta este ceea ce doreşte să ofere Agenda Digitală Europeană”.

Cuvintele de mai sus îi aparțin lui Neelie Kroes, Vicepreședinte al Comisiei Europene, responasbil cu Agenda Digitală, și au fost spuse în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc în decembrie 2012. Neelie Kroes are 71 de ani și este o militantă neobosită pentru dezvoltarea digitală a Uniunii Europene. Politiciana olandeză servește în organismele europene din anul 2004 și a apărut de șase ori în lista celor mai puternice 100 de femei din lume a revistei Forbes.

*) Paul-Andre baran este directorul biblionet Romania şi conduce un proiect de reformare a bibliotecilor publice din România cu un buget de 26,9 milioane dolari, finanţat de Fundaţia bill şi Melinda gates.

www.inforegio.ro8

Regio în România

Adela MOHANU

Eveniment

baroc, Sibiu eSte numele tău

Sibiu baroc update Sau cum Se Fabrică un brand de succes

calendar 2012

Au fost peste 50 de evenimente la Sibiu, în anul cultural 2012 - şi vorbim aici doar despre cele incluse şi co-finanţate din bugetul programului cultural. Multe altele s-au petrecut cu surse proprii de finanţare. Dacă mai punem la socoteală şi faptul că evenimente mari, ca festivalurile de teatru şi film, propun cel puţin 10 reprezentaţii zilnic, putem spune că, în Sibiu, nu a fost zi în care să nu se petreacă ceva.„Evenimentele de stradă, cam 80% ca şi procentaj, au atras vizitatori nu numai din Sibiu, ci şi din țară şi

dor i-a mai fost sibiului de un an atât de plin, încât să-i amintească de 2007, cel al capitalei culturale europene.

n-a fost nevoie decât să se uite în oglindă și a găsit răspunsul pentru frământările sale: sibiul baronului brukenthal, al rochiilor masive, al clădirilor bogat ornamentate și al balurilor fastuoase. sibiul baroc. dar sibiul este și al tinerilor care dorm pe caldarâm, al bicicliștilor, al turiștilor care vin cu avionul și al muzicii rock. este, vorba englezului, up-to-date. și din această oglindă cu două feȚe, în care s-a privit singur, sibiul s-a descoperit pe sine baroc update. și așa i-a rămas numele anului cultural 2012, în unul dintre cele mai bogate în evenimente și cele mai dinamice orașe din românia.

IANUArIe 2013 9

Regio în RomâniaEveniment

de peste hotare”, spune purtătorul de cuvânt al Primăriei Sibiu, Mirela gligore.Luna aprilie a anului 2012 avea să aducă în faţa marelui public de pe străzile Sibiului, care deja a devenit un fin cunoscător al spectacolelor de stradă, o paradă cum nu s-a mai văzut. Parada barocă a marcat intrarea în oraş a baronului Samuel von brukenthal cu un spectacol monumental. Care alegorice, peste 600 de actori, costume, muzică şi animaţie s-au perindat în centrul istoric al oraşului, prin faţa a peste 20.000 de spectacori. În a cincea lună a anului baroc, la Sibiu a fost o aglomerare de evenimente care s-au întrecut pe ele însele în prestaţie. sibiu Jazz festival, cu tema „De la baroc la Jazz şi înapoi”, a dat tonul unei dezbateri îndrăzneţe despre cât de departe se poate merge cu tema baroc. Aşa cum şi-au dorit organizatorii, ordinea universală pe care caută s-o ilustreze muzica baroc s-a asociat cu aparenta „dezordine” a jazzului, în concerte electrizante. La „huet urban goes baroc”, pu blicul a fost invitat să guste, lite ral mente, din baroc: un Mare bal în costume, o cină barocă pur tând toate exagerările şi tot fastul protocolar şi gastronomic al perioadei, de-mon straţii de măiestrie oferite de atelierele stradale meş te şu gă reşti care folosesc prac tici şi mij loace specifice, un spec ta col de videomapping (proiectarea unor imagini pe suprafeţe neregulate) care a ani-mat arhitectura pieţei, concer te, spectacole dramatice şi dans.noaptea muzeelor, organizată în toată lumea pe 19 mai, a avut, în 2012, la Sibiu, musafiri de vază. Actori întruchipându-i pe baronul Samuel von brukenthal şi pe Sophia Katherina von brukenthal, aşa cum sunt înfăţişaţi şi în portretele lor, dar şi personalul casei (cameristă,

www.inforegio.ro10


lacheu, etc.), îmbrăcaţi în costume reconstituite cu cea mai mare atenţie pentru detaliu, au însoţit vizitatorii muzeului prin palat.Piesa de rezistenţă a anului a fost, ca întotdeauna, festivalul inter naȚional de teatru. Pe parcursul a zece zile, oraşul s-a transformat într-o scenă uriaşă, care a reunit peste 2.500 de artişti, din toate colţurile lumii.Sunt doar câteva dintre evenimen-tele care au marcat anul baroc 2012, însă vizitatorii au putut găsi la Sibiu, în anul baroc, şi cea mai mare

convenţie de tatuaje din România, un tur unic de vizitare a orgilor din bisericile din Sibiu, festivaluri de modă şi de interpretare muzicală, un festival rock, târguri de carte, un bâlci împrumutat din tradiţia saşilor şi spectacole de cultură populară transilvăneană.

rezultatele, în cifre

Anul baroc al Sibiului nu ar fi avut succesul scontat fără aportul fon-durilor structurale, prin programul

Regio, care au finanţat promovarea pachetului turistic propus de Sibiu în 2012.

„Pentru promovarea turismului cultural pe această temă, Sibiu Baroc Update, municipalitatea a accesat fonduri structurale. Proiectul, practic, a însumat peste 700.000 de lei, fondurile fiind folosite pen tru promovarea celor şapte trasee turistice propuse pentru anul 2012”,

explică purtătorul de cuvânt al primăriei, Mirela Gligore.

banii s-au tradus în peste 21.000 de broşuri, machete în mass-media, panotaj outdoor în marile oraşe ale ţării, printre care braşov, bucureşti şi Constanţa, 3.000 de DVD-uri multimedia şi 14.000 de calendare cu evenimentele culturale lunare.A fost cheia unui succes care a venit şi cu satisfacţia creşterii numărului de turişti.

„La Centrele de Informare Turistică – deci ne referim aici doar la acei turişti care au intrat în centrele noastre solicitând informații, dar au fost mulți alții care nu au intrat în aceste birouri şi pe care nui putem contabiliza – au fost foarte mulți turişti care au venit din țară. Peste 7.000 de turişti români sau înregistrat la Centrele noastre, alți 8.500 din Germania, au fost 2.000 de vizitatori din Franța, o cifră similară şi de vizitatori din Spania şi alți peste 1.500 din Marea Britanie. Dar am avut turişti şi țări mult mai îndepărtate, ca Japonia, Malaezia sau Iordania”, mai spune Mirela gligore.

IANUArIe 2013 11


cele şapte traSee turisticeAnul 2012 a adus pentru Sibiu un concept nou de promovare, care a beneficiat de finanţare europeană. Turiştii care vin în oraşul din inima Transilvaniei descoperă nu numai o aşezare medievală per-fect conservată. Lor li se oferă nu mai puţin de şapte variante de trasee turistice, fiecare dintre ele reprezentând una dintre identităţile pe care Sibiul şi le-a asumat: tra-seul Muzeul brukenthal, traseul Cen trului Istoric, traseul Turnul Sfatului, traseul Fortificaţiilor, tra-seul Ecumenic, traseul Muzeul Astra şi traseul Verde.„Turiştii care vin în centrele noastre de informare, pe lângă facilități de cazare, de transport şi aşa mai departe, întreabă şi de obiectivele turistice ale Sibiului. Cele şapte trasee, practic, includ obiectivele de cel mai mare interes”, explică purtătorul de cuvânt al Primăriei, Mirela gligore.traseul muzeul brukenthal - Este cel dintâi muzeu din România şi din Centrul Europei (deschis pentru public din anul 1817), datorându-şi existenţa uneia dintre cele mai importante personalităţi ale Transilvaniei: baronul Samuel von brukenthal, guvernator al acestei provincii în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Puţini ştiu, însă, că muzeul brukenthal poate fi cu adevărat considerat un traseu şi din alt motiv: sub tutela sa funcţio-nează nu numai Palatul brukenthal, ci şi alte cinci facilităţi, care poartă paşii vizitatorilor prin aproape tot centrul istoric. Muzeul de Istorie, situat în vecinătatea Palatului brukenthal, funcţionează în sediul fostei Primării a oraşului, din epoca medievală. Muzeul de Istorie a Farmaciei din Piaţa Mică reprezintă, prin profilul său, o rari tate în peisa-jul muzeografic româ nesc, dar şi

european. Înfiinţa rea muzeului în Sibiu nu este întâm plătoare: aici a funcţionat prima far macie de pe teritoriul ţării noastre, atestată documentar în anul 1494. În traseu mai sunt incluse Muzeul de Istorie Naturală de pe strada Cetăţii, muzeul de Vânătoare de pe strada şcoala de Înot şi galeria de Artă Contemporană, din Piaţa Mare.traseul centrului istoric - Centrul istoric al Sibiului înglobează cele trei pieţe centrale – Piaţa Mare, Piaţa Mică şi Piaţa huet – cu cele mai importante obiective turistice ale oraşului. În afară de emblemele arhitecturale ale oraşului: Turnul Sfatului, Podul Minciunilor şi biserica Evanghelică, harta mai conţine alte 14 puncte de interes.traseul turnul sfatului - Urcând scările până în vârf, Turnul Sfatului oferă o minunată panoramă a întregului oraş. Privind înspre nord, Sibiul dezvăluie râul Cibin, oraşul de sus fiind dominat de Turnul bisericii Evanghelice Parohiale.traseul fortificaȚiilor - Fortifi-carea Sibiului a început în secolul al XIII-lea, însă o parte dintre zidurile vechii cetăţi se păstrează şi astăzi. Traseul fortificaţiilor este extrem de ofertant şi include nu mai puţin de 15 obiective din epoca medievală, printre care Turnul Scărilor, zidul exterior de apărare, Turnul Dulghe-rilor şi Turnul Pulberăriei.traseul ecumenic - Include 12 biserici ortodoxe, romano-catolice, e van ghelice, reformate, unitariene, dar şi o capelă a Ordinului Călugă-

rilor Dominicani, biserica unei foste mănăstiri a călugăriţelor franciscane şi o sinagogă.traseul muzeul astra - Complexul Naţional Muzeal Astra este cea mai importantă aşezare etnomuzeală din România şi se întinde pe aproape 100 de hectare. O plimbare pe acest traseu nu este numai un izvor de cultură populară tradiţională, dar şi un prilej perfect de relaxare, într-un cadru natural în care casele ţărăneşti sunt puse în valoare de grădini atent îngrijite, un lac natural şi alei împădurite pe care turiştii se pot plimba în caleşti sau sănii – în funcţie de anotimp – trase de cai.traseul verde - Traseul le propune turiştilor o plimbare prin cele patru parcuri ale Sibiului, cel mai vechi dintre acestea, Parcul Sub Arini, datând din anul 1856. Pasionaţii de natură pot închiria bicilete de la unul dintre centrele din oraş şi pot parcurge acest traseu într-un mod ecologic, pentru că toate aceste obiective sunt legate între ele de piste pentru biciclişti.

Foto: Sebastian MARCOVICI

Sibiul propune şi în 2013 o temăumbrelă. Sibiu SMART, adică Sibiul academic, este principiul după care vor fi organizate cele mai multe dintre evenimentele care vor avea loc anul acesta în oraş. Cu cei 15.000 de studenți înscrişi la cele cinci uni versități din oraş, există toate premisele ca agenda culturală 2013 să le depăşească în originalitate pe predecesoarele sale.

www.inforegio.ro12

Regio în RomâniaDezvoltare pe mai multe planuri

Bogdan IONESCU

fondurile europene în sprijinul artelor vizuale

mercy street: primul lung metraj de animație 3d produS în românia

pentru ca ochiul omenesc să fie „minȚit” este nevoie de 24

de fotograme pe secundă. astfel, percepem imaginile ca fiind în mișcare, fie că suntem spectatori de cinema sau telespectatori. adău gaȚi la aceasta grafica tri-di mensională și multele planuri ale imaginii și veȚi înȚelege cât de laborioasă este producȚia unui film de animaȚie 3d. veȚi bănui, de asemenea, de câtă putere de calcul este nevoie ca acȚiunea sim-paticelor personaJe să devină film.

Acestea au fost provocările cărora a trebuit să le facă faţă Radu Nicolae şi echipa sa de la After hours Shop. Ideea exista: un lung metraj original, având ca eroi un grup de copii care înfruntă un personaj malefic ce vrea să fure sunetele şi, odată cu ele, întreaga muzică din lume. Premisele de succes existau şi ele: era primul lung metraj de animaţie pentru copii care ar fi fost

produs, după o lungă perioadă, iar scenariul a fost notat cu un punctaj excelent de către Centrul Naţional al Cinematografiei. În ciuda auspiciilor favorabile, obstacolul major de care s-a lovit echipa de realizatori a fost lipsa aparaturii de producţie: staţii grafice, servere, computere, dispozitive de stocare.La îndemnul unui prieten, Radu

Nicolae, managerul de proiect, a înaintat spre selecţie o cerere de finanţare prin Programul Opera-ţional Regional, axa 4, Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri re gional şi local, domeniul de fi-nanţare 4.3, Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor. Valoa-rea întregului proiect a fost de 767.693 de lei, din care fonduri

IANUArIe 2013 13

nerambursabile, 581.734 de lei. Cu ajutorul acestei finanţări, firma a reuşit să achiziţioneze staţii gra-fice, servere, dispozitive de sto-care, imprimante profesionale, o microtipografie şi toate pachetele de aplicaţii software şi sistemele de operare necesare.L-am rugat pe Radu Nicolae să le ofere cititorilor noştri un sfat cu privire la procesul de obţinere a fondurilor europene. „Inițial am fost sceptic, eram convins că fondurile se dau pe pile. Mam convins de

contrariu. Până la implementarea proiectului, am comunicat cu cei de la Agenția pentru Dezvoltare Regională BucureştiIlfov numai prin email. Un lucru însă este foarte important: trebuie să fii foarte bine organizat, să ai toate documentele în perfectă ordine. Această experiență a fost benefică şi pentru mine, ca manager. A fost, dacă vreți, un curs intensiv de managementul afacerilor”.beneficiile directe ale proiectului au fost imediate şi evidente: fil-mul mercy street este aproape de finalizare, urmând să aibă premi-era peste numai câteva luni. Regi-zorul şi scenaristul vor face curând o deplasare în Croaţia, pentru a lucra muzica filmului cu renumitul compozitor Ozren glaser, ultima etapă înainte de montajul final. Au fost create cinci locuri de muncă în cadrul societăţii After hours Shop SRL. și, nu în cele din urmă, prin dotările de specialitate achiziţionate, After hours Shop este capabilă să pună la dispoziţia clienţilor externi un studio pentru producţia de animaţie compute-rizată, echipat la standarde pro-fesionale.Realizarea acestui film de animaţie

3D îi va face pe micii spectatori să (re)descopere cinematografia autohtonă, care i-a cam ignorat în ultimele câteva decade. Dar lucru-rile nu se vor opri aici. mercy street va fi dublat în engleză, franceză, rusă, poloneză, ucraineană şi sârbo-croată şi va fi distribuit interna- ţional, după cum ne-a spus Radu Nicolae. Totodată, această pro-ducţie a oferit o oportunitate dese-natorilor români şi, probabil, va deschide o poartă artiştilor grafici care nu şi-au putut exercita până acum profesiunea în proiecte de anvergură.

Foto: Victor DUMITREL

Regio în RomâniaDezvoltare pe mai multe planuri

Fişa teHnică a proiectului

Proiect: Dezvoltarea şi modernizarea societăţii SC After hours Shop SRL prin achiziţionarea de echipamente tehnologice, licenţe software

Sursa de finanţare: Programul Operaţional Regional, AXA 4, Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local, DMI 4.3, Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor

Valoare totală: 767.693,00 lei

Valoare nerambursabilă UE: 581.734,00 lei

Valoarea totală a proiectului

este de

767.693lei

www.inforegio.ro14

Regio în RomâniaMihai CRĂCIUN

Educaţie

cea mai dotată şcoală din oradea, prin programul regio

într-o Țară în care diplomele de liceu sau de facultate se tipăresc

pe bandă rulantă la instituȚii cu sau fără dotări sau având cadre didactice insuficiente, colegiul tehnic Andrei șAgunA din oradea face notă discordantă. această instituȚie este una dintre cele mai bine dotate şcoli tehnice din zona bihor. tinerii care aleg să își facă pregătirea profesională aici vor avea parte de echipamente de ultimă generaȚie, care îi vor aJuta să se pregătească pentru domeniile cu cea mai mare căutare pe piaȚa muncii din românia, din acest moment, cum sunt: alimentaţia publică, mecanică, electronică, electrotehnică sau sudură.

un viitor mai frumos, cu regio

Pentru Primăria Municipiului Oradea fondurile europene nu sunt un mit.

Reprezentanţii instituţiei, prin Di-recţia de Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, au depus la Agenţia pentru Dezvoltare Regio nală Nord-Vest proiectul cu titlul Reabilitarea, modernizarea şi do tarea Grupului Şcolar „Andrei Şaguna” din Oradea, spre finanţare prin in termediul Programului Opera-ţio nal Regional, axa prioritară 3, Îmbunătăţirea infrastructurii sociale.Proiectul de reabilitare a acestui grup şcolar a beneficiat de o finanţa-re nerambursabilă de 4.573.784,26 lei. Durata de implementare a proiectului a fost de 18 luni,

între noiembrie 2010 şi mai 2012. Contribuţia de la bugetul local a fost de 262.088 lei.

regio a reabilitat cea mai bună şcoală de meSerii

De aceste investiţii se bucură peste 1.400 de elevi care urmează cursurile Colegiului Tehnic Andrei șaguna şi care vor putea studia, la standarde europene, materiile de bază predate în această instituţie. „În municipiu există o lipsă evidentă de specialişti în domeniul tehnic, astfel încât orice investiție în ateliere sau în laboratoare de specialitate, care vor pregăti specialişti în acest domeniu, este mai mult decât binevenită. Sper ca, de acum încolo, sălile acestei instituții să fie pline cu tineri dornici să învețe meserie”, a declarat fostul viceprimar din Oradea, Florica Cherecheş.Prin programul Regio au fost reabi-litaţi peste 1.000 de metri pătraţi de clădire din corpurile b şi b1 şi din hala numărul 5 a Colegiului Tehnic Andrei șaguna. De asemenea, au fost dotate cinci ateliere şi nouă

laboratoare, deja existente, cu echipamente de ultimă generaţie şi au fost construite trei noi laboratoa-re pentru specializarea tinerilor în domeniul IT.

regio - un proiect pentru o nouă generaţie de Specialişti

Majoritatea tinerilor care au obţi-nut o specializare în România şi au performat în domeniile lor op-tează pentru locuri de muncă în străinătate, mai bine plătite, astfel

că, după mai mulţi ani de exod de specialişti, ţara noastră a ajuns în stadiul în care una dintre marile nevoi este aceea de oameni care ştiu meserie. În zona Oradea există un parc industrial care are nevoie de oameni tineri, specializaţi, pentru a putea fi profitabil. Colegiul Tehnic Andrei șaguna este pepiniera care alimentează întregul municipiu cu personal specializat.

„Peste 60% din totalul chel-tuielilor au fost folosite pentru dotări. Când sa depus acest proiect, justificarea a fost că avem nevoie de forță de muncă pentru investitorii din Parcul Industrial. Nu există alt proiect în țară care să fi luat atâția bani pentru dotări”, a explicat fostul viceprimar din Oradea, Florica Cherecheş.

IANUARIE 2013 15

Regio în RomâniaEducaţie


Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale, Domeniul major de intervenţie 3.4 – Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă

Finanţare nerambursabilă UE: 4.573.784,26 lei

Contribuţia bugetului local: 262.088 lei

Durata proiectului: 18 luni

Timişoara. Acestea măsoară 2/3 metri, respectiv 3/4 metri. Al treilea panou gigant este montat la stadionul „Dan Păltinişanu” şi este cel mai mare dintre cele 29, măsurând 6/8 metri.

inFormația înSeamnă bani

Timişorenii spun că, după imple-mentarea acestui sistem de infor-mare pentru cetăţeni sunt nu doar mai informaţi, ci sunt de părere că şi faţa oraşului s-a schimbat. „Toate cele 29 de panouri pornesc deodată şi funcționează prin intermediul unei rețele”, au declarat reprezen-tanţii Primăriei Timişoara. Pe aceste panouri, instalate prin programul REgIO, nu vor putea rula clipuri pu-blicitare, însă timişorenii vor primi informaţii despre plata taxelor, noile hotărâri ale Primăriei, eve-

nimente organizate de către insti-tuţiile statului sau despre şedinţele ogranizate de Consiliul Local.Restul de 26 de panouri sunt cu afişaj electronic monocolor şi au dimensiunea de 1,5/1 metri.Prin proiect, administraţia locală îşi propune să pună la dispoziţia cetăţenilor un nou mijloc de infor-mare şi comunicare, uşor accesibil şi la îndemâna oricărui cetăţean.

„În acest fel, ne dorim o transparentizare mai mare a administrației publice locale, cât şi o mai bună şi mai rapidă informare a cetățenilor, referitor la administrația publică şi la viața comunității”,

afirmă managerul de proiect, Violeta Mihalache.

Aceste panouri vor fi folositoare nu doar localnicilor din Timişoara, ci şi celor care tranzitează oraşul sau se

www.inforegio.ro16

Regio în RomâniaInformare urbană

Carmen IVANOV

inFormația circulă mai repede cu regio

dacă, în vremuri nu foarte îndepărtate, pentru ca

cetăȚenii să fie la curent cu tot ce se întâmplă în urbea natală, trebuia fie să cumpere ziarul local, fie să plătească abonamente de cablu pentru a viziona programele televiziunilor locale sau regionale, astăzi, cel puȚin pentru locuitorii timișoarei, totul este mult mai simplu și, în același timp, gratuit. asta pentru că primăria timișoara a montat panouri informative uriașe în întregul oraș. timișorenii află, astfel, care sunt drumurile în lucru, ce spectacole sau concerte vor avea loc în orașul lor, pe ce străzi și la ce ore vor avea loc întreruperi de apă sau de curent și sunt anunȚaȚi de toate dezbaterile publice.

fii informat cu regio

Primăria Timişoara a reuşit să obţină fonduri nerambursabile în valoare de 4.522.865 lei pentru proiectul „Sistem de Informare şi Comunicare Facil pentru Cetăţeni; Panouri in-formative”, prin Programul Opera-ţional Regional 2007-2013, axa prioritară 1, Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor; poli urbani de creştere, domeniul de intervenţie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană. Durata de implementare a proiectului a fost de 12 luni.Pe străzile Timişoarei sunt amplasate 29 de panouri informative, în cele mai aglomerate zone ale oraşului. Primele panouri instalate au fost în Piaţa 700 şi în parcarea Primăriei

Imagine panoramică a oraşului Timişoara noaptea, cu accent pe Catedrala Ortodoxă

IANUArIe 2013 17

află în vizită. Ei pot afla informaţii despre traficul rutier din zonă şi despre eventualele străzi blocate sau impracticabile. De asemenea, aceştia pot afla detalii despre con-certele organizate de Primărie în

oraşul Timişoara.Implementarea proiectului a fost supervizată de Unitatea de Ma-nagement a Proiectului, o structură constituită la nivelul Municipiului Timişoara, în colaborare cu Minis-

terul Dezvoltării Regionale şi Admi-nistraţiei Publice - Autoritatea de Management pentru Programul Ope-raţional Regional şi Organismul In-termediar pentru Programul Opera-ţional Regional în Regiunea de Vest.

Regio în RomâniaInformare urbană


Programul Operaţional Regional 2007-2013, axa prioritară 1, Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor; poli urbani de creştere; domeniul de intervenţie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbană poli de creştere


Durata de implementare a proiectului: 12 luni

piaţa Unirii, Timişoara

www.inforegio.ro18

Regio în RomâniaInfrastructură

Mihai CRĂCIUN

drumuri mai bune în dolj, cu ajutorul regio

Cele mai grave probleme cu care se confruntă şoferii care circulă pe drumurile publice din România sunt chiar drumurile, mai bine spus, calitatea acestora. Asta pentru că, pe cele mai multe dintre drumurile

naţionale şi judeţene, după căderea primei zăpezi, apar gropi de adân-cimi şi mărimi diferite, suficient de mari, însă, pentru a distruge parţial sau total maşinile care circulă pe acolo. Chiar şi turiştii care vin în

România spun că drumurile sunt proas te şi că infrastructura rutieră reprezintă un disconfort cu care se confruntă în ţara noastră. Mai mult, utilizatorii celebrului forum de infrastructură şi construcţii, skyscrapercity.com, au realizat o hartă a celor mai proaste drumuri din România, pe care şoferii din ţară, dar şi din străinătate ar trebui să le evite. Pe această hartă, cu siguranţă, nu se regăseşte şi drumul judeţean 561, tronsonul Segarcea-Cârna (Dunăreni), judeţul Dolj, pen tru că această porţiune de drum a fost reabilitată şi moder-ni zată cu fonduri europene, prin programul Regio, axa prioritară 2, Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale.

drumuri de calitate Superioară, prin regioConsiliul Judeţean Dolj a reuşit să obţină bani europeni pentru

IANUArIe 2013 19

reabilitarea tronsonului Segarcea-Cârna, în valoare totală de 45.495.007 lei, din care valoarea nerambursabilă este 35.997.452 de lei. Proiectul a început în anul 2007 şi se va încheia anul acesta, în

luna aprilie, timp în care aproape 27 de kilometri vor fi reabilitaţi. Drumul Judeţean 561 va îmbunătăţi conexiunea la reţeaua TEN-T, dar şi la reţeaua de drumuri naţionale, pentru că acesta se intersectează cu două drumuri naţionale DN56 (E79) Craiova-Calafat şi DN55A bechet-Calafat. Totodată, peste 170 de drumuri laterale care se

interesctează cu DJ 561 vor fi amenajate pe o lungime de 25 de metri, lucrările pornind de la intersecţia cu drumul judeţean. Peste 40.000 de locuitori din zona centrală a judeţului vor beneficia de acest drum.

Regio în RomâniaInfrastructură

Proiect în valoare de

45.495.007lei


Programul Operaţional Regional, Axa 2: Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale şi locale

Valoarea totală a proiectului: 45.495.007 lei

Finanţare nerambursabilă UE: 35.997.452 lei

www.inforegio.ro20

Regio în RomâniaMediul de afaceri

Bogdan IONESCU

centrul de aFaceri romeX din târgu-mureş

un SpriJin eSențial pentru imm-uri și afaceri la început de drum

în lumea întreprinzătorilor există o zicală: „cel mai greu este

începutul”. și toȚi cei care au pornit o afacere de la zero pot confirma adevărul acesteia. un întreprinzător aflat la început de drum este pus în faȚa multor provocări: lipsa capitalului, lipsa experienȚei, lipsa conexiunilor în piaȚă. compania romex din târgu mureș a înȚeles aceste provocări și a iniȚiat deschiderea unui centru de afaceri.

Început în mai 2011 şi finalizat în septembrie 2012, centrul de afaceri constă într-un sediu modern, cu o suprafaţă de 725 metri pătraţi, care pune la dispoziţia IMM-urilor 11 birouri, cu suprafaţa între 20 şi 40 metri pătraţi, dotate cu mobilier şi aparatură IT, sală de conferinţe, spaţiu de recepţie, oficii şi 20 de locuri de parcare.Astfel, o firmă aflată la începutul activităţii poate închiria spaţiile de care are nevoie, fără grija inves-tiţiilor în amenajări, în dotarea cu echipament şi în angajarea perso-

nalului pentru recepţie şi secre-tariat. Acest lucru este extrem de benefic pentru micii întreprinzători din domenii cum ar fi: servicii finan-ciare, tehnologia informaţiei şi co-municaţiilor, asigurări, asistenţă tehnică şi proiectare, construcţii, activităţi de producţie, activităţi de formare profesională, de recrutare a forţei de muncă în scopul dezvoltării afacerilor.Dincolo de spaţiile pentru desfă-şurarea activităţilor, Centrul de afa ceri Romex le oferă benefi cia-rilor servicii de recepţie şi se cre-

IANUArIe 2013 21

tariat, care includ primirea şi în-dru marea vizitatorilor, transmi-tere/recepţie fax, e-mail, cores-pondenţă, procesare texte, tipă-rire şi multiplicare documente, servicii de consultaţă în investiţii (elaborarea planului de investiţii şi identificarea surselor de finanţare), marketing şi management, şi servi-cii juridice (înfiinţarea firmelor, în-tocmirea contractelor, etc.). Având acoperite aceste servicii esenţiale, întreprinzătorii se pot concentra pe ceea ce este important: dezvoltarea afacerilor.Impactul pozitiv al acestei iniţiati-ve în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii de afaceri a munici-piului Târgu-Mureş şi, implicit, dez-voltarea economică durabilă a jude-ţului Mureş şi a Regiunii Centru, a făcut ca acest proiect să fie selectat în cadrul Regio şi a beneficiat de finanţare nerambursabilă, în valoare de peste 1,4 milioane de lei, prin axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local, domeniul de intervenţie 4.1 – Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de impor-tanță regională şi locală.Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. La numai câteva luni de la finalizarea implementării proiectului, gradul de ocupare a centrului a atins 90%, au fost create opt locuri de muncă, a crescut cu 5% rata de supravieţuire a întreprinderilor mici şi mijlocii care beneficiază de serviciile centrului.

Regio în RomâniaMediul de afaceri


Titlul proiectului: Înfiinţare Centru de afaceri de către S.C. ROMEX S.R.L.

Valoarea totală a proiectului: 2.781.286,12 lei


Asigurarea accesului IMM-urilor din domeniul serviciilor la o structură modernă de sprijinire a afacerilor, reprezentată de Centrul de afaceri înfiinţat prin prezentul proiect;

Asigurarea accesului IMM-urilor la facilităţile oferite de Centrul de afaceri şi la serviciile integrate furnizate companiilor, care să ducă la creşterea competitivităţii pe piaţă a acestora;

Asigurarea dotărilor necesare Centrului de afaceri, proiectul contribuind la introducerea tehnologiilor şi mijloacelor informatice moderne în procesul de prestare de servicii;

Valorificarea resurselor umane prin crearea de locuri de muncă: opt locuri de muncă necesare funcţionării Centrului de afaceri şi 15 locuri de muncă permanente în cadrul firmelor găzduite de Centrul de afaceri.

Obiectivul general al proiectului îl constituie dezvoltarea infrastructurii de afaceri a municipiului Târgu-Mureş, care să contribuie la dezvoltarea economică durabilă a judeţului Mureş şi a Regiunii Centru.

obiectivul general al proiectului

obiectivele specifice ale proiectului

www.inforegio.ro22

Ştiri regionale

Regio în RomâniaHartă digitalăPentru o cât mai bună promovare a proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Regional la nivelul regiunii, în subsecţiunea dedicată programului, din cadrul site-ului www.adroltenia.ro, a fost realizată o hartă digitală care va da posibilitatea tuturor celor interesaţi să obţină informaţii privind proiectele implementate. Informaţiile vor fi actualizate în mod constant, cu noi date privind stadiul proiectelor în derulare.Acest instrument va susţine promovarea proiectelor de succes, fiind în acelaşi timp o modalitate de a disemina exemplele de bună practică din regiunea Sud-Vest Oltenia.

Formare proFeSională continuăÎncepând cu anul 2013 Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est îşi completează oferta de programe de formare profesională continuă cu două noi pachete de instruire, care, împreună cu cele deja existente, formează un produs educaţional integrat în Regiunea Nord-Est. Astfel, alături de cursurile certificate ANC oferite de Centrul Regional de Studii Nord–Est în domeniile: manager de proiect, expert achiziţii publice şi manager resurse umane, cei interesaţi pot obţine acum o specializare în management strategic şi leadership şi management financiar.Pentru detalii, vizitaţi www.adrnordest.ro.

întâlniriADR Sud-Est a organizat, în luna decembrie 2012, în municipiile buzău, brăila, galaţi, Constanţa, Focşani şi Tulcea, întâlniri cu membrii reţelei comunicatorilor Regio. Scopul întâlnirii a fost discutarea stadiului de implementare a Programului Operaţional Regional în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est şi la ni ve-lul fiecărui judeţ în parte. Participanţilor le-au fost distribuite materiale promoţionale, printre care „Revista Regio” realizată de Autoritatea de Ma-nagement pentru Programul Operaţional Regional şi broşura „Proiecte Regio Sud-Est”, realizată de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est.

sud-vest oltenia

nord-est

sud-est

comunicarea instrumentelor structurale

Ministerul Fondurilor Europene, prin Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale (CIIS), a organizat, în luna decembrie, la bucureşti, conferin-ţa naţională cu tema „Comunicarea Instrumentelor Structurale – principii şi strategii”. La eveniment au fost invitaţi să participe comunicatori din cadrul instituţiilor cu atribuţii în gestionarea fondurilor structurale şi de coeziune, precum şi reprezentanţi ai beneficiarilor, iar subiectul discutat s-a concen-trat pe punctarea standardelor şi bunelor practici folosite în comunicarea on-line, atât de către autorităţi, cât şi de către beneficiari.

IANUARIE 2013 23

Ştiri regionale

Regio în Româniadrumuri noi în Staţiunea covasna Primăria oraşului Covasna a primit finanţare de 29,75 milioane lei pentru proiectul de reabilitare a infrastructurii rutiere din localitate, asigurată prin domeniul major de intervenţie 5.2 al Regio, ce alocă finanţare pentru crearea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice. Proiectul prevede reabilitarea a 8,2 km de carosabil, amenajarea a 12,2 km de trotuare noi, reabilitarea a 7,9 km de reţea de canalizare menajeră şi amenajarea a 7,5 km de canalizare pluvială şi 8,3 km de reţea de alimentare cu apă potabilă.

întâlnire cu mass-mediaADR Sud Muntenia a organizat, în luna decembrie, un eveniment de informare dedicat reprezentanţilor mass-media din regiune. În cadrul întâlnirii au fost punctate rezultatele implementării Regio - Programul Operaţional Regional 2007 – 2013 în Sud Muntenia, dar şi procesul de programare a perioadei 2014 – 2020. Până în luna decembrie, ADR Sud Muntenia a înregistrat un număr de 888 de proiecte, din care s-au semnat contractele de finanţare pentru 464 de cereri, aflate în prezent în implementare, acestea având o valoare nerambursabilă solicitată de două miliarde de lei.

instruireADR Nord-Vest a organizat prima întâlnire din 2013 cu beneficiarii proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Regional. Invitaţii au fost reprezentanţii autorităţilor publice locale şi ai firmelor care au semnat contracte de finanţare. Scopul întâlnirii a fost de ai instruii pe beneficiarii proiectelor pe subiecte precum: informare şi publicitate, managementul de proiect, monitorizarea şi evaluarea proiectului, implementare, achiziţiile publice în cadrul proiectului, precum şi instrucţiuni de prefinanţare şi rambursare a cheltuielilor. beneficiarii au primit şi Manualul de Implementare REgIO, care îi va ajuta pe aceştia să îşi consolideze strategia de abordare a proiectelor vizate.

oiadrbi porneşte în caravana regio Organismul Intermediar pentru implementarea Regio la nivelul Regiunii bucureşti-Ilfov are prevăzut pentru luna ianuarie organizarea unei caravane cu următoarele destinaţii:1. Asociaţia pentru Dezvoltare Intercomunitară bucureşti-Ilfov, vizită care are scopul de a identifica şi dezbate problemele şi oportunităţile implementării proiectelor Regio de mare amploare.2. Federaţia Comunităţii Evreieşti, întâlnire în urma căreia se vor identifica o parte dintre problemele comunităţii şi oportunităţi pentru investiţii Regio şi se vor promova rezultatele Regio.Pentru detalii despre calendarul şi agenda eveni men-tului, vă rugăm vizitaţi: http://www.regioadrbi.ro/.

nord-vest

sud-muntenia

centru bucureşti-ilFov

www.inforegio.ro24

Interviu

Regio în RomâniaVlad IONESCU

inovațiile it dau roade și în domeniul public

așa cum era de așteptat, odată cu intrarea în uniunea

europeană, românia trebuie să se alinieze standardelor impuse de alianȚă, prin urmare, pe lista de priorităȚi este și modernizarea sistemelor informatice. cu acest prileJ, se dezvoltă parteneriate solide între sectorul public și cel privat, scopul fiind dezvoltarea soluȚiilor de software care să vină în aJutorul cetăȚenilor și al statului, prin utilizarea tehnolo-giilor de ultimă generaȚie în colec-tarea taxelor și modernizarea de-par tamentelor administrative.doamna claudia ursăȚeanu, di-rector general romsoft, ne-a răspuns la câteva întrebări legate de implementarea proiectelor de dezvoltare it cu fonduri europene și ne-a oferit un punct de vedere al unui operator economic în ceea ce privește parteneriatul public-privat.

1. consideraţi că finanţările externe pot aduce un suflu

nou în economia românescă şi, în special, pe piaţa it locală?

În condiţiile aderării la structurile europene, accesul la sursele de finanţare nerambursabile creează pre misele unei revigorări a pieţei locale de IT. Importanţa deosebită rezidă nu numai din ajutorul financiar acordat structurilor organizaţio-nale din toate sectoarele de acti-vitate ale economiei româneşti, cât şi din expertiza acordată prin intermediul procedurilor de

lucru europene. Asistenţa tehni-că, obligativitatea respectării stra-tegiilor de forma re profesională, accesul la infor maţie, la experienţa de refor mă a administraţiei locale din alte state membre, accesul fără costuri la studiile privind dezvol-tarea sistemelor informatice în scopul sprijinirii activităţilor de mo-nitorizare şi evaluare a investi ţiilor, generează, în mod cert, un suflu nou în economia românească şi, implicit, în piaţa locală de IT.

2. de curând, romsoft a implementat proiectul

„dezvoltarea unui sistem de monitorizare a indicatorilor

de performanţă în sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice” prin programul operaţional „dezvoltarea capacităţii administrative” în colaborare cu ministerul administraţiei şi internelor. ce aduce nou acest proiect?

Proiectul implementat de RomSoft, confinanţat din Fondul Social Euro-pean, a avut ca scop general acce-lerarea serviciilor comunitare de utilităţi publice, în conformitate cu prevederile tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană. Proiectul a inclus consultanţă, audit, informare şi publicitate, în scopul

IANUArIe 2013 25

Interviu

Regio în Româniastabilirii a şase seturi de indicatori de monitorizare a performanţelor în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice. Soluţia a adus o abordare centralizată din punct de vedere informatic şi infor-ma ţional a monitorizării indi ca-torilor de performanţă şi a stra-te giilor locale. Proiectul a re-pre zentat o provocare, atât prin durata scurtă de implementare - patru luni - cât şi prin distribuţia teritorială, aplicaţia implementată fiind utilizată, iniţial, de unitatea centrală, 145 de autorităţi locale şi 42 de compartimente prefecturale selectate pentru faza pilot.

3. care sunt beneficiile proiectului pentru omul

simplu şi/sau pentru antreprenorii din românia?

Obiectivul general al proiectului l-a reprezentat creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor comunitare de utilităţi publice, prin introducerea unui sistem de evaluare pe bază de indicatori a modului în care autorităţile publice locale se preo-cupă de dezvoltarea unui manage-ment performant al acestor servicii şi de promovarea unui program coerent de investiţii şi modernizare a infrastructurii aferente.Creşterea nivelului transparenţei autorităţilor publice privind calita-tea şi eficienţa serviciilor comunitare de utilităţi publice, prezenţa unui sistem informatic de monitorizare la nivel naţional a acestor servicii, respectarea standardelor de cost şi calitate, optimizarea comunicării, duc la îmbunătăţirea calităţii servi-ciilor oferite cetăţenilor. În urma implementării acestui proiect, au-to rităţile locale şi centrale vor ob-ţine informaţii sintetizate privind necesarul de finanţare, utilizând in-strumente obiective pentru alo carea eficientă a resurselor financiare către autorităţile administraţiei

publice locale, generând proiecte de investiţii cu impact direct asupra dezvoltării mediului antreprenorial din România.

4. care sunt, în opinia dumneavoastră, aspectele

neplăcute ale informatizării sectorului public şi ce ar trebui îmbunătăţit?

Simplificarea procedurilor de lucru din cadrul proiectelor, în general, şi, în mod specific, în cadrul celor cu fonduri europene, ar duce la creşterea numărului de proiecte. În acest sens, ar fi benefică stan-dardizarea şi stabilirea unor machete pentru toate documentele necesare livrării pe faze, pentru toate tipurile de proiecte. Analiza activităţii informaţionale din sectorul public, printr-un management adecvat, constituie una din valorile sigure de progres, de schimbare orga-nizatorică eficientă, prin aplicarea de tehnologii moderne. Sunt con-vinsă că, în condiţiile economiei de piaţă, sectorul public va face faţă cu succes schimbării strategice, aliniindu-se într-un termen scurt la nivelul entităţilor similare din Europa.

5. „elaborarea de mecanisme/instrumente/proceduri

pentru îmbunătăţirea sistemului de colectare a taxelor, inclusiv crearea unei interfeţe pentru bazele de date existente” – este unul dintre punctele esenţiale ale proiectului despre care vorbeam mai sus. de altfel, colectarea incorectă a taxelor şi impozitelor este şi una dintre marile probleme ale fiecărei guvernări, problemă ce afectează, an de an, bugetul naţional. care este soluţia?

Cea mai bună soluţie pentru creşte-rea nivelului de colectare a taxelor

şi impozitelor este implementarea unui sistem informatic integrat, la nivelul structurilor care participă la viaţa economică a României.

alte soluȚii pot viza: l implementarea unor mecanisme

de verificare încrucişate; l optimizarea colectării de taxe de

la cetăţeni, prin obligativitatea utilizării reţelei naţionale integrate, iar acolo unde nu există conectivitatea la nivel de cetăţean, să existe posibilitatea conectării la nivelul primăriilor;

l crearea unor puncte de informare şi de colectare a taxelor prin dispozitive specifice, până la cea mai mică formă de organizare teritorială care poate fi conectată la reţeaua de internet;

l eliminarea, prin mecanisme de control, a economiei subterane şi reducerea gradului de infracţionalitate informatică;

l o bună informare a plătitorilor asupra efectelor generate de neplata taxelor.

6. cum pot fi implementate iniţiativele de reducere a

duratei de livrare a serviciilor publice?

Înfiinţarea unui birou unic elec-tronic, de tip infochiosc, ar duce la reducerea timpului de furnizare a serviciilor publice către populaţie. Este foarte importantă instruirea personalului administraţiilor locale în gestiunea achiziţiilor publice, co municării interpersonale, utili-za rea calculatorului, limbi străine, management de proiect.Implementarea de sisteme infor-matice centralizate duce la creşte-rea vitezei de soluţionare a cererilor şi solicitărilor cetăţeanului, totoda- tă, îmbunătăţind munca funcţio-narului public şi, de asemenea, con-duce la optimizarea fluxului docu-mentelor şi informaţiilor.

Bani europeni în Uniunea EuropeanăExemplu european

Bogdan IONESCU

www.inforegio.ro26

internet de mare viteză în regiunea Kozani

sprijin financiar european pentru dezvoltarea rețelelor wireleSS din munții greciei

macedonia de vest, cu o populaȚie de 300.000 de

locuitori, ocupă o poziȚie izolată în nord-vestul greciei, peste 80% din teritoriul acestei regiuni fiind reprezentat de formaȚiuni muntoase. ca urmare a acestor condiȚii geografice, regiunea a suferit mari deficienţe în ceea ce privește infrastructura, acest lucru descuraJând dezvoltarea afacerilor locale și înfiinȚarea firmelor noi.

Autorităţile locale din Kozani au identificat soluţia la această pro-blemă şi au iniţiat un proiect de racordare a regiunii la Internetul de mare viteză. Consecventă prin-cipiilor sale, potrivit cărora fiecare cetăţean trebuie să aibă acces neîngrădit la şanse şi oportunităţi, Uniunea Europeană a finanţat, prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 75% din costul proiec-tului.Reţeaua, denumită „bridge Me”, este una dintre cele mai mari re-ţele wireless din Europa. bazată pe tehnologii wi-Fi şi wi-Max,

acoperă o arie de peste 3.500 de kilometri pătraţi în regiunea muntoasă a Macedoniei de Vest şi este constituită din 72 de puncte de acces care oferă, fiecare, o viteză de transfer de 108 Mbps, pe o rază de doi kilometri. Lărgimea de bandă este suficientă atât pentru transferul video şi de date, cât şi

pentru conexiunile Voice over IP, care permit realizarea convorbirilor telefonice. Tehnologiile şi aparatura folosite permit transferul de date, indiferent de condiţiile meteo, într-o zonă în care ceaţa, vântul şi precipitaţiile sunt foarte frecvente, iar iarna temperaturile coboară până la minus 28 de grade Celsius.

Reţeaua „Bridge Me”

acoperă 3.500 km2 şi are

72 de puncte de acces

scopurile principale ale proiectului au fost:l să ofere acces la Internet de bandă largă ariilor izolate;l să susţină autorităţile locale în oferirea de servicii electronice;l să permită cetăţenilor accesul la serviciile publice prin intermediul

Internetului;l să creeze infrastructura şi sistemul pentru prevenirea incendiilor de

pădure;l să dezvolte sisteme de e-learning şi e-health (învăţare la distanţă şi

educaţie sanitară);l să stimuleze invovaţia şi crearea de locuri de muncă;l să crească competitivitatea întreprinderilor locale;l să familiarizeze populaţia cu tehnologia informaţiei şi a

comunicaţiilor (ICT);l să creeze o reţea de telefonie Voice over IP, care să conecteze toate

administraţiile locale din regiune.

beneficiile proiectului, selectat pentru o finanţare nerambursabilă prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 care se derulează în

grecia, nu au întârziat să apară. Reţeaua „bridge Me” conectează as tăzi autoritatea municipală a re-giunii Kozani şi toate cele 200 de administraţii locale. De asemenea, lo cuitorii regiunii au acces la o pa-letă largă de servicii electronice: plăţi prin internet, vot electronic în alegerile locale, acces la documente oficiale, acces la băncile de locuri de muncă, acces la sistemul de pre-venire a incendiilor de pădure, etc.Proiectul a îndeplinit una din eta-pele strategiei pentru dezvoltare regională care include creşterea eficienţei sectorului public, dezvol-tarea durabilă, îmbunătăţirea me-diului de afaceri şi creşterea com-petitivităţii sectorului de între-prinderi mici şi mijlocii.


IANUARIE 2013 27


Proiect: Internet de bandă largă peste munţi, Kozani, grecia

Finanţare: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 2007 -2013

Cost total: 355.000 euro

Contribuţie nerambursabilă UE: 266.250 euro


Bogdan IONESCU

www.inforegio.ro28

republica ceHă – centrul pentru eXcelență în teHnologia inFormației

un supercomputer în top 100 mondial

supercomputerele rămân un mister pentru noi, oamenii

obișnuiȚi. aflăm despre ele, cel mult, din câte o știre de la rubrica faptelor diverse, atunci când mai înving câte un mare maestru la șah. utilitatea unui supercomputer depășește, însă, cu mult graniȚele unui Joc de șah. de fapt, supercomputerele lucrează la frontierele cunoașterii uma-ne. sunt folosite în cele mai di-verse domenii, de la simularea fenomenelor meteo, la cea a lan-Țurilor moleculare complexe; de la simularea dezastrelor naturale, la cea a exploziilor nucleare.

IT4Inovations este proiectul care îşi propune să aducă primul super-computer în Republica Cehă, Regiu-

nea Moravia. Iniţiat de cinci institu- ţii cu reputaţie în cercetarea uti-litară şi academică – Universitatea din Ostrava, Universitatea Tehnică din Ostrava, Universitatea Tehnică din brno, Universitatea din Opava şi Institutul Ceh de geologie, proiectul va consta în înfiinţarea unui Centru de excelenţă în IT care va combina trei arii majore de cercetare: IT4People (dedicat cercetării în do-meniul îmbunătăţirii calităţii vie-ţii), IT4Industry (focalizat pe ştiinţa materialelor, nanotehnologie, cer-cetare biomoleculară, ştiinţele na-turii) şi Tehnology4IT (cercetare fundamentală şi metode de pro-gramare non-tradiţionale).Proiectul, în valoare totală de aproape 78 milioane de euro, a fost selectat şi aprobat de Comisia Europeană, pe data de 21 iunie 2011, pentru o finanţare de peste 66 milioane de euro prin Programul Operaţional Regional din Cehia.

„Avem oameni talentați, cercetători de excepție şi locuitori care au nevoie de sisteme medicale, de transport şi servicii sociale de calitate. Pentru aceasta, trebuie să susținem tehnologiile şi inovația în toate domeniile, săi conectăm pe cei care furnizează inovația cu cei care au nevoie de ea. Haideți să oferim suportul necesar cercetării şi inovației, prin punerea la dispoziție a fondurilor pentru cercetarea şi inovația de vârf pentru găsirea de soluții, pentru crearea de locuri de muncă. Am propus un buget de 80 miliarde de euro pentru Orizontul 2020 şi cred că aceşti bani ne vor oferi toate acestea”,

a spus Neelie Kroes, Vicepreşedinte al Comisiei Europene, responsabil cu Agenda Digitală, adresându-se

parlamentului European în octombrie 2012.

Conştienţi de necesitatea şi impor-tanţa Centrului de excelenţă în IT, instituţiile iniţiatoare au con-tractat construcţia sediului, care a început în a doua jumătate a lunii decembrie 2012, iar pe 9 ia-nuarie 2013 a fost lansată cererea de ofertă pentru achiziţionarea supercomputerului. Acesta va avea un set de caracteristici care îl vor plasa între cele mai puternice 100 de supercomputere din lume.Centrul de excelenţă va concentra elita cercetării în domeniul Tehno-logiei Informaţiei sub un singur acoperiş. Acest lucru va creşte efi-cienţa cercetării şi va da un impuls major competitivităţii antrepre-noriale cehe. Odată inaugurat, în anul 2014, centrul va deveni locul de muncă a cel puţin 300 de cercetători. În plus, vor fi create peste 200 de locuri de muncă pentru personal de înaltă calificare şi peste 400 de doctoranzi vor fi atraşi în cele 28 de proiecte de cercetare ale centrului. Comunităţile locale din Regiunea Moravia vor fi, de asemenea, bene-ficiare directe şi indirecte ale acestui proiect. Cinci zone din oraşele Ostrava şi brno, totalizând o suprafaţă de peste 11.000 de metri pătraţi, vor beneficia de investiţii substanţiale în infrastructură, unul dintre proiectele de cercetare ale centrului fiind axat pe eficientizarea transportului în comun din Ostrava, al treilea oraş al ţării.


IANUARIE 2013 29

Peste

300 de cercetătorivor lucra în cadrul

centrului


Proiect: Primul centru de supercomputere din Republica Cehă

Finanţare: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, 2007 - 2013

Cost total: 77.955.880 euro

Contribuţie nerambursabilă UE: 66.262.498 euro

www.inforegio.ro30

autoritatea de management pentru por (am por) - miniSterul dezvoltării regionale şi adminiStraţiei publiceStr. Apolodor nr. 17, bucureşti, Sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09E-mail: [email protected], website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro

organisme intermediare por

agenţia pentru dezvoltare regională nord-est (adr nord-est)Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072E-mail: [email protected]: www.adrnordest.ro

agenţia pentru dezvoltare regională sud-est (adr sud-est)Str. Anghel Saligny nr. 24, brăila, judeţ brăila, cod poştal 810118Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017E-mail: [email protected]: www.adrse.ro

agenţia pentru dezvoltare regională Sud muntenia (adr sud muntenia)Str. general Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, RomâniaTelefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167

E-mail: [email protected]: www.adrmuntenia.ro

agenţia pentru dezvoltare regională sud-vest oltenia (adr sv oltenia)Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780E-mail: [email protected]: www.adroltenia.ro

agenţia pentru dezvoltare regională vest (adr vest)Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054Tel/Fax: 0256 491923E-mail: [email protected]: www.adrvest.ro

agenţia pentru dezvoltare regională nord-vest (adr nord-vest)Sat Rădaia nr. 50, comuna baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222E-mail: [email protected]: www.nord-vest.ro

agenţia pentru dezvoltare regională centru (adr centru)Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,

judeţ Alba, cod poştal 510093Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613E-mail: [email protected]: www.adrcentru.ro

agenţia pentru dezvoltare regională bucureşti ilfov (adr bucureşti ilfov)Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, bucureştiTelefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665E-mail: [email protected]: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

organism intermediar pentru turism (direcţia gestionare Fonduri comunitare pentru turism)blvd. Dinicu golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001Email: [email protected]

centrul de informare pentru instrumente structurale (autoritatea pentru coordonarea instrumentelor structurale)bd. Iancu de hunedoara nr. 54b, Sector 1, bucureşti hELP DESK: Număr scurt 021 9340 (număr cu tarif normal) Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00E-mail: [email protected]

organiSmele de implementare şi monitorizare a programului operaţional regional

bruxelles, belgia, 28 ianuarie 2013 Reuniunea Consiliului pentru Agricultură şi Pescuit – AgRI FISh

Consiliul AgRI FISh se ocupă cu politica privind agricultura: pesticide, siguranţa alimentară, silvicultură, problemele veterinare, dar şi cu politica comună din domeniul pescuitului (PCP) şi afacerilor maritime. Reuniunea este alcătuită din miniştrii tuturor statelor membre ale UE, care sunt responsabile pentru aceste probleme. Întâlnirea are loc o dată pe lună, iar preşedinţia este asigurată prin rotaţie.Pentru detalii: http://www.eu2013.ie/events/event-items/eurogroupmeeting-20130121/

bruxelles, belgia, 31 ianuarie 2013 Reuniunea Consiliului Afaceri Externe (CAE)

Consiliul Afaceri Externe se întruneşte o dată pe lună şi se ocupă cu toate aspectele legate de politica externă a Uniunii Europene. De asemenea, CAE tratează probleme precum: politica externă şi de securitate comună (PESC), de securitate şi apărare comună (PSAC), politica comercială externă şi de cooperare pentru dezvoltare. Este prezidat de baroneasa Catherine Ashton, iar statele membre sunt reprezentate de miniştrii de dezvoltare sau de miniştrii de apărare.Pentru detalii: http://www.eu2013.ie/events/event-items/meetingofforeignaffairscouncilfac-20130131/

dublin, irlanda, 04-05 februarie 2013 COFACE şi conferinţa Asociaţiei Internaţionale a Femeilor din mediul rural „Familii vulnerabile - Ce poate face Europa?”

Asociaţia Internaţională a Femeilor din mediul rural va reuni organizaţii ale societăţii civile, cercetători, factorii de decizie politică şi autorităţile publice, pentru a reflecta împreună asupra problemelor şi provocărilor aduse de efectele negative ale măsurilor de austeritate. Pentru detalii: http://www.eu2013.ie/events/event-items/cofaceandicaconference/

bucureşti, românia, 18-22 Februarie 2013 Conferinţa Camerei de Comerţ Româno-germane despre managementul deşeurilor

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-germană va organiza, la bucureşti, în luna februarie, conferinţa despre managementul deşeurilor, iar la discuţii va fi invitată o delegaţie germană. Proiectul se desfăşoară în cadrul programului Ministerului Federal al Economiei din germania pentru accesarea de pieţe noi. Pentru detalii: http://rumaenien.ahk.de/ro/evenimente/event/events/deutsche-loesungen-fuer-die-rumaenische-entsorgungswirtschaft-geschaeftsanbahnungsprojekt-im-rahmen-des-bmwimarkterschliessungsprogramms2013/?chash= a63e0c5a83ed3aa7b0816efeddf0d662

Agendă

IANUARIE 2013 31

Să mai şi zâmbim!

Moare un gamer şi, după moarte, ajunge în Iad. După o săptămână, sună Satana la Dumnezeu:- Doamne, ce nebun mi-ai trimis, a distrus toate cazanele, a ucis toţi dracii, aleargă prin tot Iadul şi strigă în gura mare „Unde-i ieşirea spre nivelul 2 ?!”

Într-o benzinărie, un programator se uită derutat la pompe şi murmură: - 95?... 98?... 95!... 98!Văzându-l pierdut, un angajat al benzinăriei se apropie şi îl întreabă:- Cu ce vă pot ajuta? Cu o rază de fericire în privire, răspunde:- Benzină XP sau Vista aveţi?

- Care este asemănarea dintre un Windows şi un submarin?- Cum deschizi o fereastră, cum ai o problemă!

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei PubliceStr. Apolodor nr.17, Sector 5, BucureştiWebsite: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Investim în viitorul tău!Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.

www.inforegio.roe-mail: [email protected]

0372 11 14 09

Doriţi mai multe informaţii?

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Data publicării: ianuarie 2013

Revista Regio nr. 18

Documents

Transcript of Revista Regio nr. 18