NR. Inregistrare ANEXA 1 /HCL nrdata · Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei...

Consiliul local al comunei ASAU - 1-

STATUTUL COMUNEI ASAU Judeţul BACAU

1

NR. Inregistrare......................... ANEXA 1 /HCL nr....................data ...............



2



3

Capitolul I: CADRUL LEGAL SI PRINCIPII GENERALE I.1. CADRU LEGAL :

Constituţia României Ordonanţa Nr. 53 din 16 august 2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-

teritoriale/MONITORUL OFICIAL NR. 633 din 27 august 2002 Legea Nr. 96 din 18 martie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 53/2002 privind

Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale Legea nr. 215/2001 republicată, privind administraţia publică locală /Monitorul Oficial nr. 123

din 20 februarie 2007 Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali /Monitorul Oficial nr. 912 din 7 octombrie

2004 Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică/Monitorul Oficial

nr.70 din 3 februarie 2003 Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ /Monitorul Oficial nr. 1154 din 7

decembrie 2004 Legea nr. 340/2004 privind instituţia prefectului cu modificările şi completările

ulterioare/Monitorul Oficial nr. 658 din 21 iulie 2004 Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale Legea nr. 571/2003 – Codul fiscal şi normele metodologice de aplicare a acestuia Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică Legea nr. 51/2006 privind serviciile de utilitate publică Declaraţia Universală a Drepturilor Omului Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea

demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi combaterea corupţiei;

Cartea Europeană a Autonomiei Locale şi Descentralizării Legea nr.339/12.07.2004 privind descentralizarea administrativă Legii nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional



4

I.2. PRINCIPII GENERALE Art.1 COMUNA ASAU este Unitatea Administrativ Teritorială din judeţul Bacau, România, formată din satele : ASAU, APA ASAU,LUNCA ASAU,STRAJA ,CIOBANUS SI PALTINIS si cuprinde populaţia rurală reunită prin comunitate de interese şi tradiţii. Comuna Asau este persoană juridică de drept public cu capacitate juridică deplină, care deţine un patrimoniu propriu format din domeniul public şi domeniul privat, exercitându-şi, în condiţiile legii, autoritatea pe teritoriul anume delimitat prin lege. Comunitatea şi autorităţile sale reprezentative asigură condiţii optime ca fiecare dintre satele care o compun să-şi păstreze şi să-şi promoveze identitatea exprimată prin valorile, obiceiurile şi tradiţiile proprii în condiţiile stabilite de legile ţării, de prezentul statut şi de celelalte acte de autoritate locală. Art.2. Comuna Asau este subiect juridic de drept fiscal, titular al codului de înregistrare fiscală şi al conturilor deschise la unitatea teritorială de trezorerie, precum şi la unităţile bancare. In justiţie, Comuna Asau este reprezentata de primar. Acesta poate intra în raporturi juridice cu alte autorităţi sau instituţii publice, cu persoane juridice române sau străine, indiferent de natura acestora, precum şi cu persoane fizice, în condiţiile legii. Primaria Asau are ca obiectiv fundamental : Asigurarea capacităţii Primăriei Asau de a soluţiona şi de a gestiona necesităţile publice, în numele şi în interesul cetăţenilor comunei . Art.3. . Comuna Asau este clasificata ca făcând parte din categoria localităţilor rurale de rangul IV, potrivit prevederilor Legii nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi. Satul Asau este sat reşedinţă de comună de Rangul IV cu obligativitatea asigurarii urmatoarelor dotări minime necesare în vederea servirii tuturor satelor din cadrul comunei ( sediu de primărie; grădiniţă, şcoală primară şi gimnazială; dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic; poştă, servicii telefonice; cămin cultural cu bibliotecă; magazin general, spaţii pentru servicii; teren de sport amenajat; parohie; cimitir; staţie/haltă C.F. sau staţie de transport auto; dispensar veterinar; sediu al serviciului de pompieri; puncte locale pentru depozitarea controlată a deşeurilor;alimentare cu apă prin cişmele stradale.) . Satele componente ale comunei Asau sunt de Rangul V si acestea sunt : APA ASAU,LUNCA ASAU, STRAJA ,CIOBANUS SI PALTINIS Capitolul II: DATE ŞI ELEMENTE SPECIFICE

1.. GEOGRAFIA TERITORIULUI ADMINISTRATIV SI DELIMITAREA TERITORIALĂ,

Art.4 Comuna Asău se învecinează la nord cu judeţul Neamţ, la vest cu comuna Brusturoasa, la sud-vest cu comuna Agăş, la sud cu oraşele Dărmăneşti şi Comăneşti, la sud-est cu oraşul Moineşti, iar la est cu comuna Zemeş.Comuna Asau are o lungime de aproape 40 km si este asezata in partea de vest a judetului Bacau, la o distanta de 63 km de orasul Bacau, la 25 km de orasul Tg. Ocna la 15 km de orasul Comanesti.



5

Coordonatele geografice ale comunei Asău sunt: 47,5 grade latitudine nordică şi 25,26 grade longitudine estică, având în vatra satului Asău o altitudine de 560 m, iar în ansamblu între 351 m şi 1523 m.Prin acest ţinut(pasul Ghimes - Palanca) trece calea ferată de legătură între Transilvania si Moldova. Suprafaţa comunei Se întinde spre nord pe o lungime de aproape 40 km, de o parte şi de alta a apei Asăului, iar spre sud pe o lăţime de 8 km, de o parte şi de alta a şoselei comunale şi naţionale dintre Goiasa şi Comăneşti. Ca mărime teritorială, comuna se întinde pe o suprafaţă de 30.745 ha, astfel:

păduri: 27.063 ha păşuni, fâneţe: 2.365 ha arabil: 265 ha livezi: 2 ha

Suprafata comunei de 30.745 ha este dispusa astfel:

- 497 ha teren intravilan - 30.248 ha teren extravilan

Fond forestier

Total suprafaţă UAT (ha)

Pasuni si finite Ha Suprafaţă fond forestier (ha)

30.745 2365 27.063

Teritoriul comunei Asau, în suprafaţă totală 30.745 ha este unitar, indivizibil şi inalienabil. Limitele teritoriului administrativ al comunei Asau sunt cele stabilite prin legile ţării iar modificarea lor nu se poate realiza decât dacă este aprobată prin referendum local organizat în condiţiile legii. Delimitarea intravilanului satelor, evidenţa proprietăţilor şi a folosinţei terenurilor, disciplina şi modul de amplasare a construcţiilor se stabilesc prin planul de amenajare a teritoriului, Planul Urbanistic General şi Regulamentul local de urbanism, cadastrul general şi celelalte documente sau forme de evidenţă stabilite prin lege, întocmite prin grija compartimentelor de specialitate şi aprobate de către autoriţăţile publice locale potrivit competenţelor legale. 2 ISTORICUL LOCALITATII

Art. 5. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, câteva din satele actuale (Lunca Asău, Asău, Straja și Gura Ciobănușului) făcând parte din comuna Comănești din plaiul Muntelui al județului Bacău.[5] Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei Asău, formată atunci din satele Apa Asău, Asău,



6

Lunca Asău, Ciobănuș, Păltiniș și Straja și cătunul Gura Ciobănușului, având în total 3120 de locuitori și făcând parte din plasa Comănești a aceluiași județ.[6] În 1931 din comuna vecină Agăș s-a separat comuna Goioasa, căreia i s-au alipit și satele Ciobănuș și Gura Ciobănușului.[7]În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat, tot atunci satele Gura Ciobănușului și Leorzeni (foste în comuna Goioasa) fiind desființate și comasate cu satul Ciobănuș.[8][9

Art. 6. Primul document care atestă denumirea localităţii Asău îl găsim la data de 16 decembrie 1442 pe timpul Domnitorului Ştefan al Ţarii Moldovei şi Voievodului Ilie. Existenţa populaţiei de pe valea Trotuşului din cele mai vechi timpuri, este demonstrată de culturile materiale vechi care au o arie de răspândire foarte largă. Extrem de importante sunt descoperirile arheologice din anii nostri, referitoare la cetatea de la Răcătău şi cea de la Brad, precum şi asezările dacice de la Malu-Oneşti, Floceşti, Oneşti, Comăneşti, Agăş.S-a descoperit o asezare preistorică la Asău, în punctul Cetăţuia, aflată pe un promontoriu la N de staţia de apă si la cca. 150 m de soseaua naţională. Această asezare aparţine culturii Horodistea-Foltesti, datată în bronzul timpuriu (cca. 2400-2000 î.Hr.).

3.RELIEFUL Art. 7..Relieful comunei Asau este în întregime muntos, presarat doar de câteva podisuri intra-montane. În partea de nord, muntii Tarcaului sunt despartiti de râul Trotus. Aspectul general este de munti cu altitudini medii între 1100-1300 m, ca orientare generala a culmilor pe directia NNV-SSE. În muntii Tarcau se identifica si unele forme de eroziune spre valea Trotusului sub forma unor culmi netede, la o altitudine de circa 800-900 m. 4 .CARACTERISTICI GEOTEHNICE . Art.8. Din punct de vedere geomorfologic, comuna Asau se dezvolta pe depozitele de vârsta tertiara si sarmatiana. Astfel, în muntii Tarcaului predomina solurile brune eumezobazice raspândite pe culmile mai joase si în treimea inferioara a versantilor; pe culmile înalte se întâlnesc soluri brune acide iar la peste 1600 m, soluri brune feriiluviale (podzolice) si podzoluri brune. În general, stabilitatea terenurilor din intravilan este buna; se produc frecvente prabusiri ale deluviului din extremitatea cornisei care margineste valea Trotusului si a Asaului, dar acestea nu sunt periculoase. Pe versantul drept al vaii Asaului s-au produs în trecut alunecari extinse. Aceste alunecari au fost reactivate ca urmare a ploilor abundente si a defrisarilor de păduri pe pantele care sunt orientate spre râu, creind astfel, riscuri maxime pentru viituri, inundaţii si eroziuni. 5 .CLIMA Art. 9. Temperatura se caracterizeză printr-un regim moderat al oscilaţiilor temperaturii aerului, prin amplitudini termice medii anuale cuprinse între 18-20 grade. E o zonaă cu contraste de temperatură destul de mici, precipitaţii abundente chiar şi în perioadele secetoase. Umiditatea aerului fiind între 80-90%. Art.10.Regimul Eolian-Precipitaţiile . Iernile lungi şi aspre se caracterizează cu precipitaţii bogate sub formă de zăpadă şi ploaie. Ploi cu caracter torenţial se semnalează mai rar, vara în lunile iunie şi iulie, având loc sub forma de averse însoţite de descărcări electrice, localizate mai ales la obârsia apelor Asău şi



7

Comăneşti. Un alt aspect al circulaţiei atmosferice la munte este acela al vânturilor feonice, iar în părţile munţilor nostri bate vântul dinspre Nemira.Vântul predominant este cel din N-V. 6.RETEAUA HIDROGRAFICA Art.11. Este bogat reprezentata prin cele trei ape curgatoare pe teritoriul comunei Asau, Trotusul,Ciobanusul si Apa-Asaului, ale caror bazine hidografice ocupa cca. 90% din suprafata comunei. În zona muntoasa, bogate pânze de apa freatica alimenteaza apele curgatoare în proportie de 30%. -Trotusul este cea mai mare apa ce uda partea de sud a comunei pe o lungime de 8 km. Trotusul izvorăște din Munții Ciucului și se varsă în râul Siret.Prima apa curgatoare ce o primeste Trotusul pe dreapta, este Ciobanusul. Debitul Trotusului este de cca 30 mc pe secunda . -Pîrâul Asău traversează comuna Asău de la nord la sud, colectând apele altor pâraie de munte de mai mică importanţă ca: Izvorul Alb, Asăul Mic, Tulbureaa, Iacob, Pietrosul, Sociuri, Santa Mare, Agăstini,Nogea. -Pîrâul Ciobănus izvorăste din munţii Ciucului si primeste multe pârâiase de munte, până la vărsarea în Trotus: Muierus, Drăgotei, Lapos, Cocozis, Năstase. 7. RESURSE NATURALE Art.12.Principalele resurse naturale care se găsesc pe teritoriul comunei sunt : -produsele ecologice specifice pădurii(fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale, plante aromatice, etc.) -produse de balastiera (pietris si nisip din albia riului Trotus ,Asau,etc) -produse energetice din subsol ( petrol, gaze naturale şi cărbuni) -lemnul -cea mai mare parte a pădurilor este alcătuită din conifere, tot felul de foioase, care pe alocuri se întrepătrund cu masivele de brad. Ponderea coniferelor, molid, brad, pin reprezintă un procentaj de 64%, iar a foioaselor, fag, mesteacăn, stejar reprezintă numai 36%. 8.FLORA SI FAUNA Art.13. În păsuni si fâneţe speciile erboase sunt reprezentate de:păiurou (Festuca rubra), taposica (Nardus stricta), iarba vântului (Agrostis tenuis),sânziene de munte (Asperula capitata), etc. Datorită condiţiilor foarte diverse de habitat, fauna pădurilor este foarte diversificată , cuprinzând numeroase specii de insecte,reptile, amfibieni, păsări si mamifere, dintre care unele sunt specii endemite, rare, periclitate, vulnerabile, ocrotite la nivel comunitar/sau naţional. -Păsări: cocoul de munte (Tetrao urogallus), ierunca sau găinusa de munte (Tetrastes bonasia), mierla (Turdus merula), forfecuţa (Laxia curvirostra), piţigoiul de brădet (Parus ater), ciuful de pădure (Asio otus), cucuveaua (Athene noctua), bufniţa (Bubo bubo), ciocănitoarea pestriţă(Dendrocpus major), cucul (Cucullus canorus), pupăza (Upupa epops), coţofana (Pica pica), sitarul (Scolopacs rusticela), mierla (Turdus nerula), sturzul (Turdus viscivorus), privighetoarea (Luscinia luscinia), etc. -Mamifere: urs (Ursus arctos), mistreţ(Sus scrofa), jder (Martes martes), râs (Lynx lynx), lup (Canis lupus), vulpe (Vulpes vulpes),veveriţă(Sciurus vulgaris), cerb carpatin (Cervus elaphus), căprior (Capreolus capreolus), iepure (Lepus europaeus) -În apele Trotusului, Ciobanusului si Asaului traiesc: pastravi de munte, cleni, lipani, mrene precum si alte specii mai mici ca: boisteni (craiesti), beldite, svârlugi, moaca de namol (babe).



8

9 .POPULATIA Art.14.Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Asău se ridică la 6.698 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.512 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,46%), cu o minoritate de romi (3,14%). Pentru 3,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,13%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (3,27%). Pentru 3,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]Conform recensamantului din anul 2011, populatia comunei Asau este de 6698 persoane , din care 3392 masculin si 3306 feminin Componența etnică a comunei Asău

Români (93.46%)

Romi (3.13%)

Necunoscută (3.32%)

Altă etnie (0.07%)

Componența confesională a comunei Asău

Ortodocși (92.13%)

Ortodocși de rit vechi (3.26%)

Necunoscută (3.32%)

Altă religie (1.26%)

Evolutia . Populatiei / locuitorilor in perioada 2006-2011 :

An An 2006 An 2007 An 2008 An 2009 An 2010 An 2011

Nr. populatie 7417 7316 7300 7208 7188 6698

Masculin 3786 3744 3747 3707 3681 3392



9

Feminin 3631 3572 3553 3501 3507 3306

Populatia comunei Asău pe sate conform datelor din registrul agricol al comunei la nivelul anului 2015, este repartizata astfel:

Asău: 2.401 locuitori Apa Asãu: 1.674 locuitori Ciobanus: 587 locuitori Lunca Asãu: 818 locuitori Paltinis: 692 locuitori Straja: 1.361 locuitori

Capitolul III: AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

Art.15. Centrul administrativ cu sediul consiliului local şi al primăriei comunei se află în satul Asau. Art.16.Autorităţile reprezentative ale colectivităţii locale din comuna Asau sunt: Consiliul local şi Primarul. Primarul şi consilierii locali se aleg prin votul liber exprimat, egal, direct şi secret al cetăţenilor care au domiciliul stabil în comună, din rândul cetăţenilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Constituţie şi de legile în vigoare. 1.CONSILIUL LOCAL

Art.17. Consiliul local al comunei Asau este autoritatea deliberativă, fiind format din consilieri locali, alesi prin vot universal, egal, secret, direct şi liber exprimat de către cetăţenii comunei Asau şi constituit în conformitate cu prevederile legale. Art.18. (1) Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale, exercitând următoarele atribuţii: a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local; b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei; c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei; d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni; e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern. (2) În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a), consiliul local: a) aprobă Statutul comunei, Regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local ;



10

b) aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea (Organigrama si Regulamentul de organizare şi funcţionare al aparatului de specialitate al primarului)şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local; c) exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii.

Art.19. CONSILIUL LOCAL este constituit din 15 consilieri şi a fost validat în urma alegerilor locale din 10 iunie 2012. Structura politică a Consiliului Local, la data validării, a fost următoarea: PSD = 6, PNL = 3.APB= 4, PPDD = 2,

Numele si prenumele consilieriilor in functie si Apartenenta politica 1.Birzan Razvan-Partidul Social Democrat 2. Bobeica Nelu-Partidul National Liberal 3.Dirlau Ciprian-Alianta pentru Bacau 4.Dogariu Marian-Alianta pentru Bacau 5.Gherasim Ioan-Partidul Social Democrat 6.Luca Ionel-Alianta pentru Bacau 7.Murariu Lenuta-Partidul Social Democrat 8.Mustafa Ion-Partidul Social Democrat 9.Nicodin Vasile-Partidul Poporului Dan Diaconescu 10.Nicodim Costel-Partidul National Liberal 11.Nistor Gheorghe-Partidul Social Democrat 12.Potoroaca Dan Paul-Alianta pentru Bacau 13.Stanciu Marinica-Partidul Poporului Dan Diaconescu 14.Taslaoanu Toader-Partidul National Liberal 15.Ungurasu Florea-Partidul Social Democrat Art.20.CONSILIUL LOCAL este organizat pe trei comisii de specialitate, astfel: Comisia nr.1 – Program cde dezvoltare economica ,Buget, finanţe, administrarea domeniului public şi privat şi agricultură; Comisia nr.2 - Sănătate, cultură, învăţământ, protectie sociala ,sport şi turism Comisia nr. 3 - Administraţie publică locală, juridica, aparare si ordine publica ,apararea si respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti.

2.PRIMARUL ŞI VICEPRIMARUL

Art.21. Funcţia de autoritate publică executivă la nivelul comunei Asau este exercitată de către primar în condiţiile legii. Art.22.Înlocuitorul de drept al primarului, subordonat acestuia, este viceprimarul comunei, care este ales în condiţiile stabilite de lege. Art.23 (1) Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică şi exercită, la nivelul comunei Asau, următoarele atribuţii: a) Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi



11

ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii. b) Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa prin actele normative prevăzute la alin. (2), primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce. c) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcţionale, în condiţiile legii. Compartimentele funcţionale ale acestuia sunt încadrate cu funcţionari publici şi personal contractual. d) Primarul conduce serviciile publice locale. Art.24 (1) Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie. (2) Semnul distinctiv al primarului este o eşarfă în culorile drapelului naţional al României. (3) Eşarfa va fi purtată, în mod obligatoriu, la solemnităţi, recepţii, ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor. (4) Modelul eşarfei se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. Art. 25(1) Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii: a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii; b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local; c) atribuţii referitoare la bugetul local; d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor; e) alte atribuţii stabilite prin lege. Art.26 Atribuţiile de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară pot fi delegate şi secretarului unităţii administrativ-teritoriale sau altor funcţionari publici din aparatul de specialitate cu competenţe în acest domeniu, potrivit legii. Art. 27 Primarul poate delega pe întreaga durată a mandatului sau pe o perioadă determinată prin dispoziţie scrisă, viceprimarului, dintre atribuţiile legale care îi revin:

a) conduce şi răspunde de asigurarea serviciilor de utilitate publică; b) conduce direct sau are în subordine compartimente funcţionale din cadrul Primăriei, răspunzând de activitatea acestora: Pe durata mandatului, viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local.

3 APARATUL DE SPECIALITATE AL PRIMARULUI COMUNEI ASAU, INSTITUŢIILE ŞI SERVICIILE PUBLICE DE INTERES LOCAL

Art.28 Consiliul local şi primarul sau viceprimarul (pentru atribuţiile delegate) îşi exercită atribuţiile şi răspunderile legale prin intermediul aparatului de specialitate, al instituţiilor şi serviciilor publice de interes local care sunt înfiinţate, funcţionează, sunt gestionate şi finanţate şi se organizează în conformitate cu legislaţia în vigoare, ţinându-se cont de particularităţile şi condiţiile specifice ale comunei Asau.

APARATUL DE SPECIALITATE AL PRIMARULUI Art.29 a) Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului formează Primăria comunei Asau care duc la îndeplinire hotărârile consiliului local soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.



12

b) Primăria comunei Asau îşi desfăşoară activitatea curenta pe baza Regulamentul de organizare şi funcţionare al aparatului de specialitate al primarului aprobat de către consiliul local si a Regulamentului intern aprobat de către Primar. Art.30 (1) Aparatul de specialitate al primarului cuprinde funcţii publice de execuţie sau de conducere si personal contractual, conform statului de funcţii. a) Numărul de personal, statul de funcţii şi organigrama primăriei se aprobă prin hotărâri ale consiliului local, la propunerea primarului, cu luarea în consideraţie a necesarului de resurse umane şi a fondurilor alocate, prin bugetul local, pentru acoperirea cheltuielilor de personal; b) Dintre funcţiile publice, următoarele sunt funcţii de conducere: - secretar - şef structură urbanism - şef compartiment financiar-contabil .

c) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcţionale a căror configuraţie se stabileşte anual prin organigrama propusă de primar şi aprobată de către consiliul local. f) Modul de organizare si funcţionare, obiectivele, sarcinile si responsabilităţile ce revin fiecărui

compartiment funcţional din cadrul primăriei se stabilesc, potrivit legii prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al aparatului de specialitate al primarului, de către primar si se aproba de catre consiliului local;

g) Sarcinile ce revin fiecărui funcţionar public sau angajat pe bază de contract de muncă se stabilesc prin fişele posturilor care se întocmesc de către fiecare şef de compartiment care are şi competenţa de a evalua, stimula, propune sancţiuni etc. pentru activitatea desfăşurată de aceştia. Personalul contractual şi funcţionarii publici exercită obligatoriu toate atribuţiile şi sarcinile date prin lege, hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului. h) Şefii de compartimente din cadrul primăriei, au obligaţia de a întocmi, prezenta şi susţine rapoartele

de specialitate la proiectele de hotărâri ale consiliului local, răspunzând de exactitatea şi de corectitudinea informaţiilor furnizate, de respectarea normelor tehnice şi juridice aplicabile cu privire la punctele de vedere exprimate şi soluţiile propuse.

Capitolul IV: INSTITUŢIILE ŞI SERVICIILE PUBLICE DE INTERES LOCAL

Art.31 a) La nivelul comunei Asau, întreaga activitate a autorităţilor şi instituţiilor, a organizaţiilor şi a

agenţilor economici, a societăţii civile şi a cetăţenilor este organizată şi se desfăşoară cu respectarea Constituţiei Romăniei, a legilor ţării, şi a actelor de autoritate emise de către consiliul local sau de către primar. b) În raport de competenţele, atribuţiile şi răspunderile pe care le au, consiliul local ca autoritate deliberativă şi primarul ca autoritate executivă, emit acte de autoritate(hotărârile consiliului local si dispoziţiile primarului) care reglementează viaţa şi activitatea comunităţii, a subsistemelor care o compun şi a cetăţenilor, care au putere de lege locală, a căror respectare este obligatorie pentru persoanele juridice şi fizice din comuna Asau.

1.INSTITUŢIILE PUBLICE DE INTERES LOCAL Art.32 a)Instituţiile de interes local se află în slujba comunităţii şi au ca scop fundamental al activităţii lor slujirea nevoilor, aspiraţiilor şi valorilor individuale sau colective ale oamenilor ”cetăţii” prin furnizarea serviciilor specifice.



13

2. SERVICIILE PUBLICE LOCALE Art.33 a) Serviciile publice locale reprezintă acele activităţi şi prestaţii pe care autorităţile publice locale sau instituţiile publice de interes local le desfăşoară sau le oferă cetăţenilor în scopul satisfacerii nevoilor lor. Capitolul V: DEZVOLTARE LOCALA , RESURSE, ACTIVITATI SI SERVICII

1.AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Art.34.În toate statele membre UE, agricultorii mențin vitalitatea zonelor rurale și păstrează stilul de viață rural. Dacă nu ar exista exploatații agricole și agricultori,cătunele, satele și târgurile noastre ar fi profund afectate.Multe locuri de muncă din zonele rurale sunt legate de agricultură. Agricultorii au nevoie de mașini, construcții, combustibil îngrășăminte și îngrijiri medicale ,etc. Multe persoane lucrează în aceste sectoare „din amonte”. Alte persoane realizează operațiuni „în aval”, precum repararea, prelucrarea și ambalarea alimentelor. Există, de asemenea, cei care sunt implicați în stocarea,transportul și vânzarea cu amănuntul a produselor alimentare.În concluzie, agricultura și producția de alimente reprezintă elemente esențiale ale economiei și societății noastre. Agricultura durabilă din punct de vedere al mediului,care folosește resursele naturale cu prudență, este esențială pentru producerea hranei și pentru calitatea vieții noastre. Comuna Asau dispune de 2416 gospodarii, 2344 locuinte si de o suprafaţa administrativă totală 30745 ha din care;

-suprafata intravilan 497 de ha si extravilan 30248 ha . Dintre acestea, 265 ha erau terenuri arabile, 1396 ha erau păşuni, 999 ha fâneţe

Art.35. Zona se încadrează în categoria zonelor cu profil preponderent zootehnic, specifice zonei montane, în condiţiile în care cea mai mare parte a terenurilor sunt ocupate de păşuni şi fâneţe.

Activitati specifice zonei:

Creşterea animalelor Tăierea şi rindeluirea lemnului Comerţ

Art.36.Conform rezultatelor finale ale Recensământului General Agricol din anul 2010, la nivelul comunei există un număr de 1500 exploatații agricole individuale (gospodării ale populației).

Recensământul a evidențiat existența următoarele efective de animale la nivelul comunei Asau: 870 de bovine; 5199 ovine; 1036 de caprine; 297 de porcine; 5897 de păsări 230 de cabaline;etc

2. SERVICIILE DE PROTECŢIA ŞI REFACEREA MEDIULUI;

MEDIUL -GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR



14

Art.37. Comuna Asau este membru al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău (ADIS). Asociaţia are ca scop înfiinţarea, organizarea, reglementarea, finanţarea,exploatarea monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciilor de salubrizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional, destinate înfiinţării, modernizării şi dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente Serviciului pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Acum este in curs de implementare proiectul “Sistem integrat de management al deseurilor solide in judetul Bacău”- proiect finantat prin POS Mediu. Proiectul constă în investiţii în sectorul de gestionare a deşeurilor si va fi implementat de către Consiliul Judeţean Bacău, la nivelul întregului judeţ. Obiectivul general al proiectului este de a dezvolta un sistem durabil de gestionare al deşeurilor cu reducerea impactului asupra mediului în judeţul Bacău, prin îmbunătăţirea serviciului de gestionare a deşeurilor şi reducerea numărului de depozite neconforme existente în conformitate cu practicile şi politicile UE. Proiectul cuprinde măsuri privind colectarea, transportul, tratarea şi depozitarea deşeurilor. Proiectul va fi sprijinit de un cadru instituţional bazat pe gestionarea regională şi va avea în vedere un grad ridicat de conştientizare în vederea reducerii cantităţii de deşeuri sau separarea materialelor reciclabile la sursă..Surse de poluare din comuna Asau sunt: -gospodării ale populatiei, ca sursa generatoare de deseuri menajere, emise de noxe de la sistemele de încalzire ale locuintelor (emisii de oxizi de azot, oxizi de sulf, oxizi de carbon) in strânsa legatura cu natura combustibililor, inaltimea cosurilor si nivelul de concentrare pe unitatea de suprafata traficul rutier care genereaza emisii de gaze de esapament de la autovehiculele aflate in trafic. -Noxele emise (oxizi de sulf si azot, acroleina, plumb si metale grele, compusi organici volatili) sunt determinate cantitativ de nivelul valoric de trafic inregistrat, tipul motoarelor si distanta fata de arterele rutiere -unitati prestatoare de servicii (baruri) -latrinele de tip uscat si puturile absorbante din gospodarii pot afecta panza freatica pe langa gospodarii sunt amplasate depozite de gunoi provenit din activitatea zootehnica, fara a respecta reglementarile in domeniu pentru evitarea poluarii solului si a apei freatice, in conditiile in care alimentarea cu apa se face exclusiv din puturi si izvoare. -existenta unor zone neautorizate de depozitare a deseurilor menajere (pe vai, la marginea intravilanelor etc.) -existenta gaterelor care isi depozitează deseurile rezultate in urma prelucrării lemnului in albia majoră a râurilor

3.TURISMUL

Art.38. In zonă există un potenţial ridicat pentru practicarea următoarelor tipuri de turism rural:

- turismul montan (drumeţii montane);

- turismul istoric şi cultural (circuitul bisericilor şi mănăstirilor din zonă),

- turism ecologic si gastronomic;

- turism de relaxare/agrement (pescuit, vânătoare, sportiv etc.);



15

31.Turism montan: - pe Valea Asăului -Asău-Apa Asau-Ardeluta, face legatura cu barajul hirocentralei de la Bicaz, respectiv comuna Tarcău, judeţul Neamţ, se remarcă prin peisajul natural de păduri de răşinoase, foioase, pescuit şi vânatoare. Locuri de cazare pe traseu la privaţi şi cantaoane silvice. -pe Valea Ciobănuşului Asău-Ciobănuş-Offa, face legatura cu staţiunea Tuşnad, respectiv comuna Sânmartin, judeţul Harghita, se remarcă prin peisajul natural de păduri de răşinoase, foioase, pescuit şi vânătoare. În punctul Cărunta s-a amenajat un frumos bazin piscicol populat cu peşte (păstrăv) şi o microhidrocentrala care alimentează toată zona cu energie electrică. Locuri de cazare la pensiune Agroturism cu destinatie de vânatoare şi pescuit pe valea Asăului şi Ciobănuşului.Lac Simbeteanu, se află pe izlazul comunei Asău la o distanţă de 3 km de satul Asău, este un lac natural fiind amenajat pentru pescuit şi agrement. 32.Turismul religios: Bisericile Ortodoxe din comuna Asău Mănăstirea pe stil vechi - Sat Apa Asău 33.Obiective turistice

-Moara Mazilas - Sat Asău -Rezervaţie de pin roşu (zona sat Straja si zona sat Lunca Asău) -Monument istoric al veteranilor de război din 1877, 1914-1918 construit în 1937

4.INFRASTRUCTURA SI CĂILE DE COMUNICAŢIE 4.1 INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT Art.39. La nivelul comunei Asau in fras t ru c tu ra de t ranspo r t e s te fo rm ata d in : -Calea ferata care trece prin comuna Asãu, cu statie în localitatea Ciobanus, este o linie secundara Adjud-Ciceu, care leaga doua magistrale: CF 500 Bucuresti- Suceava si 300 Bucuresti- Brasov-Sibiu. -Drumul national care face legatura între localitatile comunei Asãu: Straja, Ciobanus cu localitatea Comanesti si comuna Agas, având o lungime de cca 5,6 km. Are doua benzide circulatie, iar suprastructura este din beton si covor asfaltic. -Drumul judetean 116 B care face legatura între sat Straja , sat Asãu si localitatea Comanesti, având o lungime de cca 2,6 km. Reteaua de drumuri comunale însumeaza 38 km. Transportul rutier. Transportul în comun.

Art.40. Legătura cu localităţile rurale învecinate se realizează pe transportul rutier prin drumurile judeţene 116 B, care leagă oraşul Comanesti de satul Straja prin ASAU , si DN care face legatura între localitatile comuna Agas ,comuna Asãu , localitatea Comanesti si respectiv,în partea de sud-est, asigurând legătura cu DE 574 : Bacău-Onești-Brașov.

Transportul public local din comuna Asãu este asigurat de către Consiliul Judetean PRIN un operator privat . Acesta operează 2 trasee în interiorul comunei Asãu, respectiv:



16

Traseul 1: Comanesti– Apa Asau ;

Traseul 2: Comanesti– Straja

Transportul interurban este asigurat de operatori privaţi, existând curse regulate din Comănești catre următoarele localităţi : București;Bacău-Iași; Târgu Ocna-Slănic Moldova, Brașov

Transportul aerian

Comuna Asãu este se află la o distanţă redusă (circa 50 km) de Aeroportul Internațional ”George Enescu” Bacău. De aici sunt operate zboruri regulate către Milano, Bologna, Paris, Bruxelles, Torino, Dublin, Roma, Londra și Timișoara – operate de către companiile private .Mulți dintre locuitorii copmunei care lucrează în străinătate folosesc serviciile acestui aeroport.

4.2 INFRASTRUCTURA DE TELECOMUNICATII

Art.41.La nivelul localităţii este bine dezvoltată, în zonă fiind disponibile toate reţelele de telefonie mobilă funcţionale în România (ORANGE, VODAFONE, COSMOTE,). Serviciile de telefonie fixă digitală sunt, de asemenea, disponibile, prin operatorii TELECOM, UPC, însă numărul de posturi telefonice fixe a scăzut în ultimii ani, în favoarea telefoniei mobile. În ceea ce priveşte internetul, operatorii privaţi (TELECOM, UPC, etc.) asigură internet în bandă largă, inclusiv pe terminale mobile, în sistemul 4G.

5. SERVICIILE COMUNITARE DE UTILITATE PUBLICĂ

a) ALIMENTAREA CU APA Art.42.La nivelul comunei Asau infrastruc tura de apa este formata din o retea de alimentare cu apa în localitatile Asãu, Ciobanus, Straja si Lunca Asãu, având o lungime de 15,7 km si dispunând de un bazin de înmagazinare de 250 mc. Serviciul de alimentare cu apa este contractat si prestat de Apa Serv Comanesti .Compania S.C. COMPANIA REGIONALĂ DE APĂ BACĂU S.A. derulează un proiect în valoare de circa 18,5 mil. de Euro pentru extinderea rețelei de distribuție a apei potabile și a celei de canalizare, cu co-finanțare din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, prin Programul Operațional Sectorial Mediu 2007-2013. In cadrul acestui proiect, pe lângă extinderea rețelei de apă-canal, vor fi reabilitate și extinse liniile de presiune, 3 stații de pompare a apelor uzate

b) CANALIZAREA Art.43.Comuna Asau nu dispune in prezent de o retea de canalizare. Populatia foloseste latrine cu bazine vidanjabile, iar apele pluviale se scurg prin rigole in santuri cãtre pâraie si apoi, în Trotus sau Asau.

c) SALUBRIZAREA Art.44.Comuna Asau face parte din „Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău”. Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitara pentru Salubrizare Bacau are ca scop înfiinţarea, organizarea, reglementarea, finanţarea, exploatarea, monitorizarea şi gestionarea în comun a serviciilor de salubrizare pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale membre, precum şi realizarea în



17

comun a unor proiecte de investiţii publice de interes zonal sau regional, destinate înfiinţării, modernizării şi dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilităţi publice aferente Serviciului pe baza strategiei de dezvoltare a acestuia. Exploatarea şi gestionarea serviciului de salubrizare pe raza comunei Asau este asigurata in acest moment prin contract de S.C. Eco Valea Muntelui S.R.L.Comanesti . Monitorizarea desfasurarii activitatii este asigurata de autoritatea locală Asau prin intermediul serviciului public comunal din aparatul de specialitate al Primarului . d)ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA

Art.45.La nivelul comunei Asau nu există un sistem centralizat de producţie şi distribuţie a energiei termice. Aceasta este asigurată pentru consumatorii publici şi privaţi prin sisteme individuale de încălzire ce folosesc ca şi combustibil lemnul, peleţi sau, în puţine cazuri, surse alternative precum pompele de căldură şi panourile solare.

Agenţii economici locali îşi asigură energia necesară proceselor tehnologice în instalaţii proprii care funcţionează în general pe bază de combustibil solid sau deşeuri din lemn. e)ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA –ILUMINATUL PUBLIC Art.46. In prezent, Comuna Asau prin autoritatea publică locală dispune de un serviciu de iluminat public local. Monitorizarea desfasurarii activitatii serviciului de iluminat public local este asigurata de Serviciul public comunal –compartimentul iluminat public din aparatul de specialitate al Primarului. Sistemul de iluminat public,pe teritoriul comunei consta in instalatii electrice de joasa tensiune, in montaj aerian, pe stalpi, pentru alimentarea la tensiune joasa, a obiectelor social-culturale si a iluminatului public.Reţeaua de distribuţie din Sistemul de distribuţie a energiei electrice este in proprietatea E.ON MOLDOVA DISTRIBUȚIE S.A. ca operator si se asigură acoperirea integrală a gospodariilor din teritoriul comunei Asau iar in baza Ordinului comun nr. 5/93/2007 emis de ANRE si ANRSC privind Contractul privind folosirea infrastructurii sistemului de distributie a energiei electrice pentru realizarea serviciului de iluminat public se asigura iluminatul public stradal. În prezent, comuna Asău este traversată parţial (în extravilan) de o line electrică aeriană (L.E.A) de înaltă tensiune, de 110 KV. Alimentarea posturilor de transformare aeriene existente din comuna Asău se face prin reţeaua aeriană de medie tensiune de 20 KV, echipate cu transformatoare de puteri cuprinse între 63 100 KVA alimentate la tensiune de 20/0,4 KV. Reţeaua electrică de medie tensiune este aeriană, pe stâlpi de beton amplasaţi pe marginea drumului sau trecând prin grădini şi terenuri cu altă destinaţie. Pentru gospodăriile individuale, alimentarea cu energie electrică se face din reţeaua de joasă tensiune aeriană (montată pe stâlpi de beton şi parţial de lemn).

6.MUNCA, SĂNĂTATEA, PROTECŢIA POPULAŢIEI ŞI SOLIDARITATEA UMANĂ

Art.47. 1) În comuna Asau prevenirea îmbolnăvirilor, protectia populatiei,asigurarea serviciilor medicale şi ameliorarea stării de sănătate a populaţiei reprezintă un obiectiv fundamental, o prioritate şi o obligaţie



18

atât pentru fiecare individ sau familie, cât şi pentru comunitatea locală şi autorităţile publice reprezentative.

SANATATEA- ASIGURAREA SERVICIILOR MEDICALE Comuna Asau are 2 cabinete medicale individuale-medicina de familie, 1 cabinet stomatologic si 2 farmacii umane: -Cabinet medical - Dr. Birzan C. Razvan -Cabinet medical - Dr. Ferent M. Marius -S.C. Badent S.R.L. -farmacia S.C. Vasiliada - farmacia S.C. Tominvest PROTECTIA SOCIALA- ASIGURAREA SERVICIILOR SOCIALE PENTRU PROTECŢIA COPILULUI, A PERSOANELOR CU HANDICAP, A PERSOANELOR VÂRSTNICE, A FAMILIEI ŞI A ALTOR PERSOANE SAU GRUPURI AFLATE ÎN NEVOIE SOCIALĂ;

Art.48.Asistenta sociala presupune un ansamblu complex de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, in vederea prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenta pentru prevenirea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii vietii .Pe plan local, rezultatele obtinute in domeniul asistentei sociale sunt bune, urmarindu-se cu prioritate ca toate cazurile sa fie rezolvate la nivelul Primariei Asau fara a depasi termenele legale de solutionare a petitiilor .Primaria Asau se preocupa ca in preajma sarbatorilor religioase , prin atragerea de sponsorizari si din alte surse legal constituite, sa ofere un sprijin material familiilor aflate in dificultate . ASIGURAREA LINISTII SI ORDINII PUBLICE Art.49.La nivelul comunei Asau , ordinea si linistea publica sunt asigurate prin activitatile desfasurate de Postul local de politie Asau si BIROUL DE Politia locala Asau . ASIGURAREA SERVICIUL VOLUNTAR PENTRU SITUATII DE URGENTA SI PROTECTIE CIVILA Art.50.Organizarea şi funcţionarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă se bazează pe principiile legalităţii, autonomiei,responsabilităţii, corelării cerinţelor şi resurselor, cooperării şi solidarităţii, în vederea pregătirii preventive şi protecţiei prioritare a populaţiei; În comuna Asau s-a înfiinţat din anul 2007 Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă, al cărui preşedinte este primarul comunei, care are în subordine Serviciul Voluntari pentru Situaţii de Urgenţă, format dintr-un număr de 34 de persoane, din care 1 angajat şi 33 de voluntari, structurat pe 5 echipe de intervenţie, dupa cum urmeaza: -Compartiment pentru prevenire. -Echipă specializată pentru intervenţie în caz de incendiu. -Echipă specializată în domeniul înştiinţare-alarmare. -Echipă specializată în domeniul evacuare. -Echipă specializată în domeniul sanitar.



19

Capitolul VI. EDUCATIA ,VIAŢA SPIRITUALĂ ŞI CULTURA COMUNITĂŢII

Art.51. 1) Educaţia libertăţii, emanciparea prin cultură şi înălţarea spirituală a oamenilor din

comuna Asau reprezintă preocupări de bază şi priorităţi ale activităţii autorităţilor, instituţiilor, familiei şi ale întregii comunităţi. - Comunitatea şi autorităţile publice locale sunt obligate să asigure condiţii optime pentru educaţia unitară, în condiţii de libertate, a tuturor fiilor ei în sensul formării, dezvoltării şi afirmării libere a personalităţii fiecăruia şi al pregătirii lor pentru a face faţă, atât individual, cât şi cu întreaga « cetate », nevoilor vieţii într-o societate şi o lume aflate în permanenţa schimbare. - Autorităţile publice locale sunt obligate sa promoveze valorile, principiilor şi virtuţilor morale autentice, inclusiv a celor religioase şi cultivarea pe această bază a sentimentelor, a convingerilor şi a unei motivaţii superioare pentru o viaţă morală pusă în slujba binelui şi a progresului. EDUCAŢIA Art.52.Educaţia copiilor, a tineretului şi a tuturor fiilor săi, în spiritul unui patriotism local şi naţional şi al integrării europene, reprezintă o datorie fundamentală a părinţilor, a educatorilor, a instituţiilor şi a întregii comunităţi. În conţinutul lecţiilor de specialitate, al orelor educative sau al activităţilor extracurriculare desfăşurate în şcoli vor fi cuprinse elemente privind geografia, istoria, economia, cultura, obiceiurile şi tradiţiile locale.In comuna Asau functioneaza Reţeaua de învăţământ formata din unitatile scolare repartizate astfel: ŞCOALA GIMNAZIALĂ ASAU cu clasele I_VIII avand un numeric de 356 de elevi si 27 cadre didactice .Scoala fost fondata in 1890 in casele preotului Simion Popovici. Primul invatator a fost Ioan Socoleanu cu un numar de 145 de elevi inregistrati, dar in realitate numai 28 frecventau cursurile scolii. La inceput a fost doar scoala gimnaziala. In 1917 scoala a fost transformata in spital militar in timpul Primului Razboi Mondial pana in 1919. In 1926 a fost fondata o scoala de fete, intr-o locatie separata, dar in 1926 ea a fost mutata in aceeasi cladire cu scoala de baieti. SCOALA GIMNAZIALA DIN SAT APA ASAU avand un numeric de 186 de elevi si 12 cadre didactice In comuna Asau mai functioneaza si urmatoarele unitati scolare : -Scoala primara sat Ciobanus : 32 prescolari si 2 cadre didactice -Gradinita cu program normal sat Apa Asau : 13 prescolari si 1 cadru didactic -Gradinita cu program normal sat Paltinis : 21 prescolari si 1 cadru didactic -Gradinita cu program normal sat Lunca Asau : 12 prescolari si 1 cadru didactic RELIGIA Art.53.Bisericile din comuna Asau participă în mod liber, cu metodele şi mijloacele specifice, la formarea şi dezvoltarea personalităţii fiecărui locuitor al comunei, colaborând pentru cultivarea şi promovarea valorilor spirituale autentice şi pentru realizarea şi menţinerea unităţii sufleteşti a comunităţii.

Preoţii care işi desfăşoară activitatea pe raza comunei Asau conduc la echilibrul şi asigurarea armoniei sociale, al dezvoltării şi afirmării comunităţii.

Biserica din satul Asau



20

Art.54.Biserica actuala din Asau, cu hramul “Pogararea Sfantului Duh” , a fost construita intre anii 1892-1899 din piatra de cariera, in stil bizantin, in forma de cruce, cu absida altarului si a celor doua strane in semicerc. Deasupra pronausului se afla turla mare, zidita din caramida, clopotnita adapostind 3 clopote. Pictura murala a bisericii, pictata in ulei, a fost realizata in anul 1911 de catre pictorul Pavlu, ajutat de Dumitrescu din Bacau. In anul 1925 s-a adaugat pridvorul cu geamlac de la intrare si acoperit in forma semicilindrica cu tabla.In ultimii ani (dupa 2000) la aceasta biserica s-au adaugat urmatoarele investitii: strani sculptate in lemn de stejar, casa praznicala din caramida si respectiv casa parohiala . Se confirma existenta in satul Asau a unei biserici din lemn din anul 1790. Batranii satului isi aduc aminte de existenta unei bisericute cu cerdac in cimitirul din Asau. Aceasta biserica era construita din lemn de stejar, podita cu lespezi de piatra, acoperita cu dranita si avand hramul ”Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” Biserica din satul Lunca Asau



21

Art.55.Biserica actuala din Lunca Asau, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” este zidita in anul 1813 de catre calugarii veniti de la manastirea Bistrita - Neamt. Biserica este construita din piatra de cariera si de riu, avind zidurile groase de 1 m, in stil traditional moldovenesc avind forma de cruce. In anul 1916 s-a construit un pridvor si s-a inaltat turnul clopotnitei.Catapeteasma cu cele 5 rinduri de icoane pictate pe scanduri de tei in anii 1906-1908 de catre pictorii Ghe. Constantinescu si Tache din Galati in stil neobizantin. La aceasta biserica au slujit preotii de la biserica din satul Asau incepand cu anul 1894.In ultimii ani la aceasta biserica s-au executat cateva imbunatatiri: - 1990 s-a marit corpul bisericii si sa adaugat pridvor nou - 1998 s-a finalizat pictura interioara - 2003 s-a construit o clopotnita deasupra portii

-2007 s-au inlocuit straniile cu altele sculptate in lemn de stejar. Inaintea bisericii actuale a existat o bisericuta din lemn cladita in anul 1750 de catre monahul Vasile Bintu avind regim de manastire. Biserica din satul Apa Asăului



22

Art.56.Biserica actuala din Apa Asau, cu hramul “, "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil” Denumirea satului la început a fost “ Dealul Popii”, denumire luată de la numele mănăstirii ce s-a zidit în această localitate de către călugarii veniţi de la mănăstirea Bistriţa – Neamţ, care şi-au ales acest loc încântător, împrejmuit de păduri nesfârşite. Începutul schitului se pierde în negura istoriei, dar se constată că în anul 1623, acesta exista, având în anul 1750 un număr de 10 călugări . În anul 1800 se confirmă d către documentele timpului că pe Apa Asăului exista o Biserică din lemn pe dealul numit “Dealul Popii”, având ca ctitor pe Vasile Bânţu, şi ca hram “Intrarea în Biserică”. Până astăzi se mai vad urmele a doua beciuri, bucăţi mari de piatră şi moloz, de la biserica veche, deoarece în 1802 la poalele muntelui – dealului, părinţii vor zidi un nou lăcaş din piatră, nisip şi var cu acelaşi hram până în 1940, când acesta este schimbat în “Sfinţii Voievozi Mihail şi Gavril”.Biserica este zidită din piatră de râu, cu un zid gros de un metru, în stil moldovenesc, în formă de cruce. În turlă este aşezat un clopot, unde se urcă pe un gang cu trepte; sub turlă se află o cameră îngustă, probabil a unui monah ce dormea aici, cu misiunea de a trage mereu clopotele, chemând pe monahi la rugăciune. La început Biserica era folosită de călugării adunaţi în acest loc, ce-şi aveau chiliile în jurul mănăstirii. Cu timpul călugării au plecat şi locul lor a fost luat de locuitorii satului, care şi-au construit locuinţe de o parte şi de alta a râului, iar Sfânta Biserică a devenit locul de închinare a acestora. În decursul timpului, sfântul locaş a fost supus mai multor reperaţii – 1909, 1922, 1937, 1950. Pictura a fost executată în frescă, stil bizantin, de către pictorul Andrei Răileanu din Bucureşti- 1962. Vechea catapeteasmă datează din anul 1870. Acoperişul din draniţă a fost înlocuit în 1969 cu tablă zincată. Biserica din Ciobănuş – Straja



23

Art.56.Biserica actuala din satul Ciobanus, cu hramul “Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” Parohia a luat fiinţă prin Decizia Nr. 3222 din 29 septembrie 1995, a Episcopiei Romanului şi Huşilor, având în componenţă 200 familii desprinse de la Parohia Asău şi 150 familii desprinse de la Parohia Goioasa; conform proceselor verbale ale celor două parohii. Mai târziu, 60 de familii, din cele 200, s-au întors la Parohia Asău. Parohia nou înfiinţată, are în construcţie o biserică, acum fiind la finisaje, iar slujbele se ţin în casa praznicală. Inventarul parohiei mai cuprinde o clopotniţă de lemn de dimensiuni 3-3-10, având un clopot de 30 kg, donat de Parohia Goioasa; cimitirul se află lângă biserică, pe un teren de 8000 m.p. dat în concesiune de Consiliul Local Asău. Casa parohială se află în stadiul de proiect şi se va construi pe un teren donat de S.C. Acvila S.R.L. Comăneşti, în suprafaţă de 2190 m.p. Pe acest teren s-au construit 2 case socio-filantropice în colaborare cu Arhiepiscopia Sucevei şi Episcopia Romanului în urma inundaţiilor din anii 2005-2006. Biserica din satul Paltinis



24

Art.57.Biserica cu hramul “Schimbarea la Fată a Domnului” este situată pe malul drept al râului Asău, în satul Păltiniş, comuna Asău, judeţul Bacău. Piatra de temelie a acestei biserici a fost pusă în anii imediat de după Revoluţie la dorinţa enoriaşilor de a avea o biserică în satul lor. La slujba de sfinţire a locului a participat Preasfintitul episcop Ioachim Vasluianul, pe atunci vicar al Episcopiei Romanului şi Huşilor. Lucrarile de constructie ale noii biserici au fost coordonate la început de către P.C. Preot Bejan Petru în timpul caruia s-au efectuat lucrarile de intocmire a proiectului şi de turnare a fundatiei. După opt ani de zile, adica din anul 1998 aceste lucrări au fost continuate. În anul anul 2005 satul Păltiniş a avut de suferit de pe urma inundaţiilor. Atunci, pe lângă gospodăriile oamenilor (şi menţionez cele 6 gospodării luate de apă plus alte nenumărate pagube), a avut de suferit şi biserica.O parte din terenul destinat cimitirului a fost luat de ape, punând în pericol mormintele din apropiere, iar podul de acces la biserică, proprietatea parohiei, a fost distrus. De atunci şi până în luna ianuarie 2008, când a fost inaugurat noul pod ridicat pe cheltuiala primăriei, morţii satului erau trecuţi prin apă. În prezent, lucrările de construcţie la biserică sunt spre finalizare, urmând a se executa pictura interioară, în frescă, catapeteasma şi strănile. Numărul mic al enoriaşilor, dar şi lipsa mijloacelor băneşti, îngreunează considerabil finalizarea acestor lucrări. CULTURA Art.58. Autorităţile publice locale promoveaza valorile locale , instituţiile şi personalităţile locale cu scopul declarat de a promova noi talente interpretative din rândul tinerilor, de a pune în valoare cuvantul, cântecul, dansul popular şi costumul tradiţional românesc, de a facilita comunicarea interculturală. Instituţiile şi personalităţile locale continua cercetările privind evoluţia organizării sociale şi a vieţii oamenilor din comuna Asau, rezultatele obţinute urmând a fi publicate, in o nouă ediţie a cărţii Monografia comunei Asau scrisa de preot Albu. Manifestari culturale : -Festivalul «Zestrea asauanilor». Centrul judeţean, pentru Cultură şi Educaţie prin Asociatia Culturala "Ca la noi", desfăşura activitati atât la nivelul comunei, cât şi în plan judeţean, pentru cultura şi viaţa spirituală a comunităţii locale impreuna cu ,,Ansamblul Gospodarii de pe Valea Asăului”, " si Ansamblul Bradatelul" din Asau. Scopul festivalului este de a descoperi, stimula si promova noi talente interpretative din rândul tinerilor, de a pune în valoare cântecul, dansul popular şi costumul tradiţional românesc, de a facilita comunicarea interculturală. Festivalul «Zestrea asauanilor»promovează iniţiativele locale de păstrare şi transmitere mai departe a obiceiurilor strămoşeşti, a ocupaţiilor săteşti şi a meşteşugurilor populare. Prin astfel de manifestări se doreşte dezvoltarea şi promovarea vieţii culturale băcăuane în mediul rural, acolo unde pătrunde mai greu informaţia despre cultură, prin organizarea unor activități cu temă folclorică. Tema de nuntă este cea mai completă temă de folclor: cuprinde cântece, dansuri, recuzită, mesteşuguri, obiceiuri şi superstiţii, regie, oratorie, frumuseţe, iertare, dragoste, religie“ -Manifestarile traditionale de sarbatorile de iarna , desfasurate intre Craciun si Anul Nou prezinta obiceiurilor strămoşeşti,datinile din zona Asaului si cuprind: - Plugusorul gospodarilor -Dansul ursilor din Asau, -Banda haiducului Bujor Slujba religioasa de Inaltare pentru pomenire a eroilor cazuti in Primul Razboi Mondial la Asau.



25

Capitolul VII. ECONOMIA LOCALĂ, PATRIMONIUL, FINANŢELE ŞI LUCRĂRILE PUBLICE 1.ECONOMIA LOCALĂ

Art.59. Autorităţile publice locale şi fiecare generaţie de locuitori ai comunei au datoria de a apăra, spori şi diversifica averea comunei, de a o utiliza raţional şi eficient pentru a asigura traiul bun şi un viitor sigur pentru toţi membrii comunităţii. Economia comunei Asau se bazează pe principiile economiei de piaţă, libera iniţiativă şi concurenţa, şi are ca scop fundamental dezvoltarea generală a localităţii şi creşterea calităţii vieţii oamenilor.

Mediul de afaceri si principalele activitati economice

Art.60.Domeniile principale de activitate specifice comunei Asău sunt creşterea animalelor ( agricultură), si prelucrarea laptelui ,tăierea şi rindeluirea lemnului (industria ) şi comerţul cu produse din lemn. Prima este materializata prin "Asociaţiei crescătorilor de animale - Valea Asăului" şi prelucrarea laptelui din zonă la o unitate în satul Asău realizată prin SAPARD. Tăierea şi rindeluirea lemnului este realizată de existenţa de gatere şi banzice aflate în cele 6 sate ale comunei.

Comerţul este reprezentat prin Târgul săptămânal ( se ţine în ziua de vineri) unde locuitorii comunei noastre împreună cu cei din vecinătate au ocazia de a-şi comercializa produsele proprii.

La nivel de comună, există, de asemenea,60 unităţi comerciale sub formă de mici magazine.Functie de numarul de locuitori din sate la nivel de comună există societati de tipul IMM,,AF ,SRL astfel:

Asau - 2401 locuitori – 21 firme

Lunca Asau - 818 locuitori - 5 firme Straja - 1361 locuitori - 7 firme Apa Asau - 1675 locuitori - 19 firme Ciobanus - 587 locuitori - 8 firme Paltinis - 692 locuitori - 8 firme

Exemplificare :

PIU COM SRL 305 Jud. BACAU, Loc. ASAU

RATNYK SRL Jud. BACAU, Loc. ASAU

BADENT SRLStr. Principala 69 Jud. BACAU, Loc. ASAU



26

AZD EVENIMENT GRUP SRL47 Jud. BACAU, Loc. ASAU

AZD EVENIMENT COMPANY SRL 47 Jud. BACAU, Loc. ASAU

AGROFARM MOLDOVA SRL 205 B Jud. BACAU, Loc. ASAU

2.PROPRIETATEA

Art.61 1) În comuna Asau se respectă principiul pluralismului formelor de proprietate în sensul coexistenţei proprietăţii publice si private a comunei cu proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice. 2) Proprietatea comunei Asau este formată din proprietatea publică şi proprietatea privată. 3) Proprietatea publică a comunei Asau este formată din : - drumurile comunale, vicinale şi străzile ; - pieţele publice, comerciale, târgurile, oboarele , precum şi zonele de agrement ; - lacurile care nu sunt declarate de interes public naţional sau judeţean ; - reţele de alimentare cu apa, - terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoara activitatea consiliul local şi primăria, precum şi instituţiile publice de interes local, cum sunt : - bibliotecile, dispensarele şi altele asemenea ; - locuinţele sociale ; - statuile şi monumentele, dacă nu au fost declarate de interes public naţional ; - terenurile cu destinaţie forestieră, dacă, nu fac parte din domeniul privat al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat ; - cimitirile comunale ; - alte bunuri de utilitate publică, aflate în proprietatea comunei Asau.

4) Bunurile care alcătuiesc domeniul public al comunei Asau sunt imprescriptibile, insesizabile şi inalienabile .Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al Comunei Asau se întocmeşte şi se actualizează de către comisia specială, constituită în conformitate cu prevederile Legii 213/1998 6) Proprietatea privată a comunei Asau este formată din acele bunuri care au fost dobândite de aceasta pe căile prevăzute de lege şi care nu sunt cuprinse in lista bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ- teritoriale.

Trecerea bunurilor comunei Asau din domeniul public in domeniul privat al acesteia sau invers poate fi aprobată, in condiţiile legii, numai de către consiliul local.

Hotărârile pe care consiliul local le ia cu privire la administrarea sau operaţiunile privind bunurile care alcătuiesc domeniul public sau privat al comunei se adoptă cu votul a două treimi din numărul consilierilor în funcţie. 8) Reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor se realizează cu respectarea condiţiilor şi procedurilor stabilite prin legislaţia în vigoare. Comisia locală de stabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor îşi exercită competenţele în limitele stabilite de lege, documentaţiile supuse aprobării acesteia fiind întocmite de către serviciul pentru cadastru şi agricultură, care gestionează terenul aflat la dispoziţia comisiei, şi avizate pentru legalitate de către secretar. Anual, odata cu raportul privind situaţia şi modul de administrare a patrimoniului, primarul, în calitate de preşedinte al Comisiei locale de fond funciar prezintă consiliului local balanţa fondului funciar al comunei, cu justificarea modificărilor faţă de situaţia prezentată anterior.



27

9) Fiecare persoană fizică sau juridică este obligată să-şi declare şi să probeze proprietăţile pe care le deţine pe raza comunei Asau pentru a fi inregistrate în evidenţele fiscale şi agricole ale primăriei. Orice modificare survenită cu privire la regimul juridic al proprietăţilor va fi, de asemenea, adusă la cunoştinţă şi probată cu acte, compartimentelor de specialitate ale administraţiei publice locale pentru a fi operate corespunzător. Proprietaţile deţinute în alte unităţi administrativ teritoriale se declară la primăriile respective, asupra acestora fiind informată şi primăria locală. Art.62 Concesionarea, darea în administrare şi delegarea gestiunii unor bunuri sau servicii publice se face numai prin licitaţie publică, pe baza unor studii de oportunitate care justifică un interes major al comunităţii locale, în condiţiile legii. Schimbul sau vânzarea unor terenuri şi a oricăror altor bunuri din domeniul privat al comunei pot fi aprobate de către consiliul local cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie numai pe baza studiilor de oportunitate prevăzute la alineatul precedent şi numai în cazul în care vânzarea este necesară pentru asigurarea finanţării unor obiective de investii prin care să rezolve probleme fundamentale ale comunităţii, dacă nu există alte posibilităţi de asigurare a fondurilor.Se interzice supunerea spre aprobare a consiliului local a proiectelor de hotărâre care vizează probleme de patrimoniu fără asigurarea transparenţei decizionale ; în cazul vânzărilor de terenuri este obligatorie consultarea cetăţenilor prin organizarea adunărilor publice pe sate, înainte de adoptarea hotărârilor consiliului local privind scoaterea la licitaţie a imobilelor în cauză. 3. FINANTELE PUBLICE LOCALE

Art.63 1) Formarea, administrarea, utilizarea şi controlul resurselor financiare ale comunei Asau şi

ale instituţiilor sau serviciilor publice locale se realizează cu respectarea principiului autonomiei locale, administrative şi financiare, reglementarea acestora făcându-se prin hotărâri ale consiliului local, în condiţiile Legii finanţelor publice locale şi a celorlalte norme legale în vigoare.

2) Bugetul local anual şi bugetele speciale sunt aprobate prin hotărâri ale consiliului local, proiectele acestora fiind promovate de către primar, pe baza datelor furnizate de către compartimentul financiar- contabil, respectiv a solicitărilor primite din partea compartimentelor de specialitate, a instituţiilor şi serviciilor de interes public local în condiţiile legii.

3) Sursele din care se constituie veniturile bugetului local sunt cele stabilite prin legea finanţelor publice locale.

4) Impozitele şi taxele locale în comuna Asau se stabilesc prin hotărâri ale consiliului local, în limitele şi în condiţiile stabilite de lege, ţinându-se cont de posibilităţile reale ale contribuabililor de a le achita şi de nevoile comunităţii. Capacitatea de cofinanţare-Intervenţiile prin proiecte concrete asupra dezvoltării socio-economice a comunei Asau pot fi realizate prin susţinerea financiară din bugetul local, din fonduri nerambursabile guvernamentale, din fonduri nerambursabile europene, din fonduri rambursabile (de genul creditelor). Finanţare nerambursabilă din fonduri europene-Fondurile nerambursabile prezintă dezavantajul costurilor (financiare şi temporale) aferente documentanţiilor pentru cererea de finanţare şi raportărilor tehnice şi financiare. În plus, este necesară cofinanţarea locală a proiectelor şi finanţarea în totalitate a cheltuieluilor neeligibile (printre care şi TVA), ceea ce pentru administraţia publică poate reprezenta o problemă, mai ales în cazul programelor de finanţare care prevă cote mari ale contribuţiei locale. Dar marele avantaj al surselor de finanţare nerambursabilă prin programe ale Uniunii Europene este că, pentru administraţiile publice locale, procentul de cofinanţare este relativ redus (pentru majoritatea programelor), iar valorile investiţiilor sunt mari şi chiar foarte mari, raportat la nevoile comunităţilor şi la posibilitatea



28

de cofinanţare.Finanţarea din fonduri europene nerambursabile este, în mod cert, cea mai recomandată modalitate de susţinere financiară a proiectelor cuprinse de Strategie. 4 ACHIZITIILE SI LUCRARILE PUBLICE

Art.64 1) Angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare în comuna Asau se realizează cu respectarea normelor, procedurilor şi competenţelor stabilite prin actele autoritaţilor publice locale şi legile ţării. 2) Planul anual de achiziţii publice, lista de investiţii şi documentaţiile tehnico-economice corespunzătoare se întocmesc prin grija compartimentelor de specialitate din cadrul aparatului şi se supun aprobării primarului si consiliului în condiţiile legii. 3) Atribuirea contractelor de achiziţii produse, servicii şi lucrări în comuna Asau se face cu respectarea cerinţelor şi procedurilor legale, pe baza documentaţiilor întocmite de către compartimentele de specialitate din cadrul primăriei, care au obligaţia de a urmări execuţia contractelor, de a face recepţia bunurilor, serviciilor sau lucrărilor contractate şi de a le gestiona şi utiliza în scopul pentru care au fost achiziţionate. 4) Obiectivele de investiţii cuprinse în strategia şi programele de dezvoltare a comunei Asau se evidenţiază în mod corespunzător în P.AT.J, P.U.G. şi în celelalte documentaţii care reflectă perspectiva dezvoltării şi modernizării urbanistice a localităţii, aprobate de către consiliul local. 5) Execuţia lucrărilor de construcţii se poate realiza numai după obţinerea autorizaţiei emise de către factorii în drept şi cu respectarea cerinţelor impuse. 6) Pentru finanţarea obiectivelor de investiţii cuprinse în programele de dezvoltare a comunei Asau, primarul, viceprimarul, consilierii locali şi funcţionarii publici cu atribuţii în domeniu au obligaţia de a promova proiectele şi documentaţiile pe baza cărora se pot obţine fonduri guvernamentale şi europene cu respectarea normelor aplicabile. 7) În vederea finanţării şi realizării unor acţiuni, servicii sau lucrări de interes public local, consiliul local poate aproba cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau straine. 8) Lucrările de construcţii şi reparaţii de interes public, finanţate de la bugetul local al comunei Asau se execută numai pe baza unor documentaţii tehnico-economice aprobate de către consiliul local, contractele de execuţie fiind atribuite numai cu respectarea legislaţiei privind achiziţiile publice. 9) Obiectivele de investiţii realizate cu fonduri de la bugetul local se includ, prin hotărâri ale consiliului local, în patrimoniul public sau privat al comunei Asau, după caz, evidenţa contabilă, administrarea, gestionarea şi utilizarea lor realizându-se de către compartimentele de administrare a patrimoniului şi financiar-contabil din primărie, în condiţiile stabilite prin hotărâri ale consiliului local şi legile ţării. 10) Documentaţiile de atribuire a contractelor de achiziţii, lucrări, construcţii sau de reparaţii, respectiv de materiale în vederea realizării unor astefel de lucrări, servicii de proiectare, de consultanţă, juridice, de contabilitate sau de pază, se supun aprobării consiliului local sau după caz, consiliilor de administraţie de la instituţiile ai căror directori au statut de ordonatori de credite.Se interzice încheierea de acte adiţionale la aceste contracte cu încălcarea procedurilor şi a limitelor stabilite de lege.

Capitolul VIII . PARTICIPAREA CETĂŢENILOR LA VIAŢA POLITICĂ, ECONOMICĂ, SOCIALĂ ŞI CULTURAL-SPORTIVĂ A COMUNEI



29

Art.65.Pe teritoriul comunei Asau îşi poate stabili domiciliul sau reşedinţa orice persoană sau familie care îndeplineşte condiţiile prevăzute de Constituţia României şi de legile ţării. Art.66. Calitatea de cetăţean al comunei Asau se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare. Art.67. Autorităţile publice locale îşi exercită exercită atribuţiile legale privind evidenţa populaţiei, starea civilă, autoritatea tutelară prin compartimentele de specialitate, care se află în subordinea secretarului comunei.Autorităţile publice locale sprijină menţinerea şi întărirea legăturilor comunităţii cu toţii fii ei care trăiesc şi muncesc în alte localităţi din ţară sau din străinătate şi care contribuie la promovarea valorilor locale şi naţionale, la integrarea europeană şi la schimbul internaţional de valori. Art.68.Cetăţenii comunei Asau pot fi consultaţi şi prin adunări cetăţeneşti organizate pe sate. Convocarea şi organizarea adunărilor cetăţeneşti se fac de către primar, la iniţiativa acestuia ori a unei treimi din numărul consilierilor în funcţie. Convocarea adunării cetăţeneşti se face prin aducerea la cunoştinţă publică a scopului, datei şi a locului unde urmează să se desfăşoare aceasta. Adunarea cetăţenească este valabil constituită în prezenţa majorităţii reprezentanţilor familiilor şi adoptă propuneri cu majoritatea celor prezenţi. Propunerile se consemnează într-un proces-verbal şi se înaintează primarului, care le va supune dezbaterii consiliului local în prima şedinţă, în vederea stabilirii modalităţilor concrete de realizare şi de finanţare, dacă este cazul. Soluţia adoptată de consiliul local se aduce la cunoştinţă publică prin grija secretarului. In afara referendumului local sau a adunarilor cetatenesti, in statut se pot prevedea si alte forme de consultare directa a cetatenilor, potrivit unor eventuale traditii locale, si se va descrie modul de organizare si desfasurare a acestora. Art.69. Organizaţiile locale ale partidelor politice îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia în vigoare contribuind la definirea şi exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi la împlinirea aspiraţiilor şi idealurilor acestora, cu respectarea suveranităţii naţionale, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept, a principiilor democraţiei şi ale autonomiei locale.Locuitorii au dreptul de a participa, prin modalităţile prevăzute de lege, la viaţa politică, economică, socială şi cultural-sportivă a comunei. 1.TITLUL DE FIU/FIICA A COMUNEI Art.70.Cetăţenii comunei Asau, la împlinirea vârstei de 18 ani primesc titlul şi certificatul de cetăţean al municipiului, în cadrul unei festivităţi organizate de către Consiliul local sau de Primar. 2. RECUNOASTEREA CONTRIBUŢIEI CETĂŢENILOR LA REZOLVAREA PROBLEMELOR COLECTIVITĂŢII Art.71.Consiliul local poate conferi în semn de cinstire titlul de „Cetăţean de Onoare al comunei Asau” unor personalităţi cu o contribuţie deosebită în dezvoltarea comunei pe plan cultural, sportiv, social, ştiinţific, economic sau politic, etc. Criteriile potrivit cărora se pot conferi aceste titluri sunt următoarele:

- contribuţii la promovarea comunei în afara ţării; - contribuţii la extinderea relaţiilor economico-sociale, culturale şi de orice fel ale cu

străinătatea; - contribuţii la dezvoltarea mişcării sportive locale, în domeniul vieţii sociale, economice si

culturale, - activităţi publicistice remarcabile; - merite deosebite în activitatea de gospodărire, înfrumuseţare şi dotare a municipiului.



30

3.RELAŢII CU ALTE COLECTIVITĂŢI Art.72. Autorităţile administraţiei publice locale au dreptul ca, în limitele competenţelor lor, să coopereze şi să se asocieze cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate, în condiţiile legii. Pentru protecţia şi promovarea intereselor lor comune autorităţile administraţiei publice locale au dreptul de a adera la asociaţii naţionale şi internaţionale, în condiţiile legii.Protocoalele sau actele de înfrăţire şi colaborare se adoptă de consiliul local. Comuna Asau poate coopera sau se poate asocia cu alte unităţi administrativ teritoriale din ţară sau din străinătate în scopul şi în condiţiile stabilite prin Legea administraţiei publice locale şi prin alte acte normative în vigoare. Art.73. Comuna Asau este membru al: -Asociaţiei Comunelor din România; -Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară a ADIS; -Asociaţia Intercomunitară Apă-Canal- ADIB a Judeţului Bnacau ; -Comuna Asau face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est a României. -Comuna Asau este membru fondator al GAL « Valea Muntelui ». GAL Valea Muntelui este constituit din 8 unităţi administrativ teritoriale situate în partea de N–V a judeţului Bacău, în zona montană si de deal si în bazinul râului Trotus.Spre vest, unde se învecinează cu judeţele Harghita si Covasna, hotarul urmăreste în general cumpăna de ape dintre bazinul hidrografic al Trotusului, iar spre nord, se învecinează cu judeţul Neamţ.Suprafaţă GAL: 140.380, 57 ha (1.403,80 km²)

4. IDENTITATEA , ÎNSEMNELE COMUNEI ASAU SI ATRIBUIREA SAU SCHIMBAREA DE DENUMIRI Art.74.Pe teritoriul comunei Asau se folosesc, în condiţiile legii, cu ocazia sarbatorilor legale următoarele simboluri:

- naţionale: - Drapelul României (tricolor) - Imnul Naţional al Românie – „Deşteaptă-te române” - Stema ţării – stabilită prin lege organică - europene: - Drapelul Uniunii Europene - Stema Uniunii Europene - Imnul Uniunii Europene - Ziua Uniunii Europene - locale: - Ziua comunei Asau – în Ziua de 16 decembrie Art.75.O colectivitate locală se identifică prin simbolurile sale. Parlamentul României a adoptat Legea nr.141/2015, care reglementează condiţiile privind aprobarea, arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii, ca simbol local. În eforturile de constituire a identităţii comunei, un prim pas in realizarea acestui deziderat pentru stabilirea stemei localităţii – blazonul şi cartea de vizită a oamenilor ce convieţuiesc pe aceste meleaguri este initierea PROIECTULUI DE REALIZARE A STEMEI, DRAPELULUI ŞI FANIONULUI



31

COMUNEI care pot fi folosite cu prilejul manifestărilor de interes local, în acţiuni protocolare sau festive şi pot fi reproduse pe insigne, embleme, tipărituri şi alte obiecte destinate să contribuie la cunoaşterea specificului local Art.76.Atribuirea şi schimbarea denumirii unor instituţii publice de interes local, a străzilor, pieţelor şi a altor obiective locale se poate face în baza ORDONANTEI nr. 63 din 29 august 2002 (*actualizata*)privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, a rapoartelor Compartimentelor de resort a avizelor Comisiilor de specialitate şi în baza altor avize prevăzute de lege. Hotărârea privind propunerea de schimbare a denumirii se ia potrivit competenţelor legale în urma dezbaterii în Comisia de specialitate de atribuire sau schimbare de denumiri. La atribuirea şi schimbarea de denumiri se va ţine seama de tradiţii, de istoria localităţii, de propunerile cetăţenilor, precum şi de perspectivele de dezvoltare ale localităţii. Consiliul local asigură tinerea evidentei denumirii instituţiilor şi obiectivelor existente pe raza comunei Asau. Art.77.. Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice ale comunei Asau (Primar sau Consiliul local) şi autorităţile de nivel judeţean sau central se bazează pe principiile autonomiei locale, descentralizării competenţelor, legalităţii, responsabilităţii, solidarităţii şi cooperării, în condiţiile şi în limitele stabilite de legislaţia în materie şi de normele Uniunii Europene. Art.78. Se interzice primarului, consiliului local al comunei Asau şi oricăror structuri din subordinea acestora să emită hotărâri, dispoziţii, autorizaţii, certificate etc. care exced competenţele lor teritoriale. Capitolul IX : DREPTURILE, LIBERTĂŢILE ŞI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE CETĂŢENILOR COMUNEI ASAU 1. DISPOZITII GENERALE Art.79. a) Cetăţenii comunei Asau beneficiază de drepturile şi libertăţile consacrate prin Constituţia României şi prin alte legi, având obligaţiile şi drepturile prevăzute de acestea.

b) Cetăţenii comunei Asau sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări.

c) Dispoziţiile prezentului statut privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu prevederile Constituţiei României şi ale legilor ţării, cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi celelalte tratate în care România este parte.

d) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

e) Limitele exercitării drepturilor şi libertăţilor individuale se stabilesc prin legi, astfel încât să nu permită încălcarea drepturilor şi libertăţilor altora, a ordinii publice sau a bunelor moravuri.

Capitolul X: DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII

Art.80. Prin grija Primarului se vor organiza festivităţi în cadrul cărora persoanele născute în comună vor primi, la împlinirea vârstei de 18 ani, titlul şi certificatul de fiu/fiică al/a comunei.



32

Art.81. Titlul de cetăţean de onoare al comunei se acordă prin hotărâre a consiliului local după următoarele criterii :

a) contribuţia majoră la realizarea unor obiective de maximă importanţă pentru viaţa comunităţii locale: construcţii sau modernizări ale unor obiective social-culturale, asigurări de fonduri şi investiţii privind infrastructura localităţii (alimentare cu apă, aducţiune gaze naturale, modernizări de drumuri etc.) b) îndeplinirea cu rezultate notabile a unor funcţii de demnitate publică (primar, consilier local) sau/şi a unor funcţii de conducere la nivelul instituţiilor fundamentale, toate de la nivelul comunei pe o durată mai mare de 10 (zece) ani. c) obţinerea unor rezultate deosebite în activitatea culturală şi educativă, sportivă, ştiinţifică, tehnică etc, concretizată în activităţi, lucrări apreciate pe plan intern şi extern, în promovarea la etape superioare ale unor concursuri, în obţinerea unor premii etc d) săvârşirea unor fapte de excepţie care au ca efect preîntâmpinarea unor dezastre, salvarea de vieţi omeneşti, apărarea comunităţii sau a unor membri ai acesteia în faţa unor pericole, apărarea proprietăţii publice şi private a comunei. e) activitate îndelungată, consecventă şi perseverentă pentru soluţionarea unor probleme majore ale comunei, pentru punerea în valoare a resurselor umane şi materiale locale, pentru armonizarea relaţiilor interumane şi pentru creşterea prestigiului comunei Asau Drepturile persoanelor care deţin titlul de cetăţean de onoare al comunei Asau se stabilesc prin hotărâre a consiliului local. Titlul de cetăţean de onoare al comunei Asau se poate pierde sau retrage în urma condamnării printr-o sentinţă definitivă a instanţelor judecătoreşti pentru săvârşirea unor fapte penale sau la solicitarea persoanei în cauză. Art.82. Prezentul statut se aproba prin hotărâre a consiliului local Asau si este in conformitate cu atributiile Consiliului Local din legea 215/2001 actualizata ,art,36 alin (3), pct a). Art.83. Cu data intrării în vigoare a prezentului statut se abrogă orice hotărâre a consiliului local şi orice alte dispoziţii ale actelor de autoritate locale care contravin acestuia.. 10.11.2015 INTOCMIT CONSILIER LOCAL ING. BOBEICA NELU

NR. Inregistrare ANEXA 1 /HCL nrdata · Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei...

Documents

Transcript of NR. Inregistrare ANEXA 1 /HCL nrdata · Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei...