111MIC ATLAS AL JUDEŢULUI TIMIŞ

BALINŢ

Sediul consiliului local: Balinţ nr. 135, tele-fon 0256/333201;Coordonate: 45°45′47″ lat. N; 21°51′03″ long. E;Repere isto ri ce:-1488-1510 - localitatea Balinţ este atestatădocu mentar atunci când contele Ferenc Ha -raszti do nează moşia Felső-Bályncz fi iceisale;-1604 - în jurul localităţii Balinţ se dau lupteîn tre trupele lui Gheorghe Rákóczi, pe de oparte, şi cele rebele ale lui Ştefan Bocskay(viitor principe al Transivaniei şi rege alUngariei) şi Gabriel Bethlen, pe de altăparte; -1739 - aşezarea Balinţ a fost incendiată detru pele habsburge conduse de gene ralul deori gine elve ţiană Robert de Lentulus, mo ti -vându-se că în sat erau bande de lotri (hoţila drumul mare);-1880 - 1890 în satul Bodo se aşază 60 defamilii de maghiari din zona De breţin;-1892 - Bodo este colonizat cu familii deun guri de re ligie reformată din localitateaMacău (Makó);-1896 - este inaugurat oficiul poştal din Ba -linţ;-1925 - Balinţul avea 1 250 de locuitori;-22 mai 1925 - se naşte la Balinţ LidiaFülöp, poetă şi prozatoare;-18 august 1936 - se naşte la Balinţ ViorelMuntean, medic primar, fost director al In sti -tului de Sănătate Publică Timiş (Sanepid);-în comună existau şcoală primară, grădiniţăde copii, medic de circumscripţie, cor băr-bătesc, moară, oficiu poştal şi gară;-11 mai 1941 - se naşte la Balinţ CrişuDascălu, poet şi eseist;-2002 - comuna Balinţ avea 1 671 de locu i -

tori;2010 - este finalizat Planul Urbanistic Zonal(PUZ), în care este prevăzut şi un lot de

parcele destinat construirii de locuinţe pen-tur cei mai tineri dintre localnici;Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2010 - total:1 582 persoane, dintre care:- masculină = 762 de persoane- feminină = 820 de persoaneNumărul locuinţelor la 1 ianuarie 2010:830Sate componente: Balinţ, Bodo (1344, pre -diul Bodov), Fădi mac (1488, Fadimach),Târ go viş te (1690-1700, Tergovişte);Instituţii şcolare:Şcoală cu clasele I-VIII: Balinţ; Şcoli cuclasele I-IV: Bodo, Fădimac şi Târgovişte;Grădiniţe cu program normal: Balinţ, Bodo şiTârgovişte;Instituţii sanitare:Cabinete medicale: Balinţ; Farmacie uma nă:Balinţ; Cabinet sanitar-veterinar: Ba linţ;Punct farmaceutic sanitar-veterinar: Balinţ;Instituţii culturale: Cămine culturale:Balinţ, Bodo, Fădimac şi Târ govişte;Bibliotecă: Balinţ (fondată în 1965);Biserici şi alte lăcaşe de cult:- Biserici ortodoxe române: Balinţ (1890);Fă di mac (1897) şi Târgovişte (1926); Bise -rică refor mată: Bodo (1903); Bise rică greco-catolică: Balinţ (1910); Biserica penti cos tală:Balinţ; Ruga: - Balinţ şi Târgovişte (a doua zi de SfintelePaşte); Fădimac (8 septembrie); Bodo (pri -ma săptămână din octombrie);Cetăţeni de onoare: Ioan Montane, Ionel Petrescu, AntonKubasak.

Craşovan Dănuţ primarBekeszy Iuliu viceprimar Balint Ştefan, consilier UDMRCuzman Dănuţ Vasile, consilier PRMGăman Ion, consilier IND Garaş Petru, consilier PSD

Ionescu I. Ioan, consilier PSDLaichici Vasile, consilier PDLMoş Ioan, consilier PDLPopa Emil Fănel, consilier PDLTăpărdău Liviu Adrian, consilier PCVarga Silvia, consilier UDMR

PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BALINŢ

111-152 Atlas Ed II - Cap Comune si sate - 30 MARTIE . 2011:Layout 1 28.03.2011 10:16 Page 111

112 MIC ATLAS AL JUDEŢULUI TIMIŞ

BALINŢ

Covaciul din TârgovişteÎn anul 1924, Anuarul „Socec" al Ro mâniei

con sem na existenţa în co muna Balinţ a fie -raru lui Fried lander Bernhard. Aces ta era şico mer ciant, având în sat un magazin mixt.Cova cii bănăţeni foloseau ca unelte nico va -la, un cio can, un baros, un auflinger (lin gurăde cu ră ţat copita), un rundhamer (ciocanrotund pentru netezirea copitei), un spiţ ha -mer (ciocan ascuţit pentru făcut găuri pentrucaie le), un falthamer (ciocan de în co voiat fie -rul potcoavei), un bandhamer (ciocan de pre -lucrat fie rul incandescent), raşpile şi un faiel -bac (tre pied de potcovit calul).

Dacă azi la Ba linţ nu mai are cine potcovicaii, în satul apar ţinător, Târgo vişte, meseriade fierar - covaci - s-a păs trat încă, dar mais -

torul din sat nu mai e la prima tinereţe. Celmai tâ năr potcovar din judeţul Timiş pare a fiCon stantin Seculin din satul Giarmata Vii(co muna Ghiroda), care la cei 35 de ani aisăi lă sa se deja în urmă 17 ani de covăcie!

MOVILA LUI CORDOŞ Este vorba de un tumul (movilă) care a fost

cercetat sistematic, mai ales de arheologiilugojeni. Se află localizat în Lunca Be ghe -iului, pe marginea drumului judeţean Balinţ -Bethausen - Făget, la 1,5 km nord-vest desat. Aici s-au descoperit materiale ceramicecontemporane culturii Coţofeni (neolitic), dar

şi din epoca bronzului. De for mă circulară, cuun diametru de 44 metri şi o înălţime de 3,5metri, tumulul conţinea în centrul său unsche let înhumat pe un pat de nisip presăratcu ocru şi care a aparţinut, cel mai probabil,unui conducător de trib din epoca bronzului.Alte morminte similare, cu ocru, au fost gă si -te doar în câteva aşezări din Moldova, în zo -na Dunării de Jos şi în Oltenia de Sud.

„MOARA CUNOROC”

Moara din Balinţ pentru mă -cinat ce reale este ac ţio na tăde for ţa apei, fiind singura deacest gen din ju deţ. Lo cal ni ciiau bote zat-o după numele ro -

ma nu lui scris de Ioan Sla vici: „Moara cu no roc". Afuncţionat peste o sută de ani, necesitând o reabi litare temeinică. Locuri cu care se mândrescbalinţenii sunt şi „Iazul”, un baraj pe râul Bega, dar şi pădurea de nuc american şi cer roşu.

CRIŞU DASCĂLUPoetul şi eseistul Crişu Dascălu s-a năs-

cut la 11 mai 1941 în Balinţ. A urmat cursurilelice u lui „C. Brediceanu" din Lugoj, apoi aleFa cul tăţii de Filologie a Universităţii din Ti mi -şoara, secţia română-germană (1959-1964).Doctor în ştiinţe filologice din anul 1979. Afost cercetător ştiinţific la Filiala din Timişoa -ra a Academiei Române. Director al In sti tu -tului de Cercetări Socio-Umane „Titu Maio -res cu" al filialei Academiei. Colaborează lare vistele „Orizont", „Tribuna", „România lite -ra ră", „Ateneu", „Ramuri", „Limbă şi literatu -ră", „Meridianul Timişoara", „Lumina" (Pan -ce vo) etc. Autor al volumelor: „Mânie şi mar - mură“, „Încercare asupra bucuriei“ (1978);

„Didactica limbajului poetic. Stu diu depoetică“ (1986); „Cicatricele bu cu riei“(1995); „Mutaţii paradigmatice în evo luţialimbajului poetic românesc“ (1998); „Poe -zie şi limbaj“ (2000); „In su recţia res pec -tuoasă. Eseu despre individualul şi su -praindividualul poetic“ (2000); „O călăto-rie spre centrul poeticului“ (2000); „Poe -tikon“ (2007); „Zeii lo cuiesc lângă Olimp“(2007). Are numeroase volume în colabo-rare, cele mai multe având-o coautor pe soţiasa, Doina Dascălu. A obţi nut Premiul UniuniiScriitorilor din Ro mânia, Filiala Timişoara(1978).

Fiul poetului Crişu Dascălu, Mihai BogdanDascălu, este poet, prozator, dramaturg, cri -tic şi traducător.

111-152 Atlas Ed II - Cap Comune si sate - 30 MARTIE . 2011:Layout 1 28.03.2011 10:16 Page 112

113MIC ATLAS AL JUDEŢULUI TIMIŞ

BALINŢ

Perioada aprilie-iunie a anului 1946 a fostmarcată în Banat de confruntări violente în -tre simpatizanţii partidului co munist şi ai ali-aţilor săi, pe de o parte, şi adepţii par tideloristorice (PNŢ şi PNL), pe de altă parte. Ast -fel, Fondul de arhivă al In spec toratului deJan darmi Timi ş“ara, în dosarul 250/1946, lafila 4 arată că “La data de 2 iunie 1946, încomuna Balinţ (pe atunci în judeţul Severin,n.a.) a avut loc o întrunire politică a naţional-ţă ră niştilor, Gruparea Maniu. În timp ce se ţi -neau cuvântările, a sosit - de la Lugoj - unca mion cu membri ai partidului comunist. Oparte din aceşti membri au început să punăîntrebări şi să întrerupă pe conferenţiar, mo -

tiv pentru care a luat naştere o busculadă în -tre membrii ambelor partide”. În urma con -flic tului, din cauza loviturilor primite în timpulîncăierării, „în aceeaşi zi, la orele 18-19, aînce tat din viaţă – la Spitalul de Stat Lugoj –tânărul Gheorghe Fran ţescu, şe ful plaseipolitice Lugoj din partidul comunist”. Cazul afost cercetat de Le gi u nea de Jandarmi Se -ve rin, care a în tocmit acte lega te de crimăavocaţilor Ioan Târziu şi Alex andru Jucu,inginerului Ver ni che scu, ti ne rilor Ioan To -mescu, Dami nescu, Lugo jeanu şi al ţii, toţidin Gruparea Maniu, aceş tia fiind predaţiPar chetului de pe lângă Tri bu nalul Lu goj.Ulterior, acu za ţii au fost puşi în liber tate...

FRANCISC KáDáR -ZIDAR, ARTIST LIRIC, SCULPTOR

Satul Bodo a devenit în ultimele deceniireşedinţă de vară pentru numeroşi timişo -reni. Pen tru artistul liricFrancisc Kádár de la OperaRomâ nă din Timi şoara,Bo do a fost locul în care şi-a pe trecut ani buni dinviaţa-i tu mul tuoasă. Auscris cro ni ca rii la des păr -ţirea de maestrul Kádár:„S-a stins pe veci vo cea

renumitului cântăreţ Fran -cisc Ká dár şi, odată cu ea,se stinge o lume. O lume aîn tem eie to rilor Operei Ro -mâne din Ti mi şoara, căciFran cisc Ká dár a fost, vre- me de doi ani şi jumătate,director al scenei lirice, suc -ce dân du-i ilustrei fon da -toare Aca de Bar bu. Ca ri -

era muzicală a ma estrului Kádár a lăsat locunei cât se poate de merituoase peri oade casculptor, figu ri nele sale multe şi originaletrădând un umor secuiesc consistent, de lacare n-a ab dicat până-n ultima clipă, deşi

via ţa l-a ţinut din scurt cubune şi cu duium de rele.Născut în 11 mar tie 1923 însatul Dum bră vi oa ra din ju -deţul Mu reş, cân tă reţul s-apre gătit întâi pen tru meseriade zi dar, a poi a dat admiterela Facu ltatea de Arte Plas -tice, iar la 31 de ani a ab -solvit Con ser va torul. Carie rasa mu zica lă extrem de con -sis ten tă s-a bizuit pe un re -perto riu vast de roluri mari.Anii bătrâ ne ţii i-a petre cutîn satul Bodo: sculp tând,lucrând şi… exis tând, do - vadă blândă a u nei lumispec ta culoase”.

SIGILIUL COMUNEI BALINŢ

MOARTEA LUI GHEOR GHE FRANŢESCU

LocalitateaBalinţ

la începutulsecolului

XX

FOTODOCUMENT

111-152 Atlas Ed II - Cap Comune si sate - 30 MARTIE . 2011:Layout 1 28.03.2011 10:16 Page 113