Nr. din Formular USAMV 0305010101

1. Date despre program 1.1. Instituia de învmânt superior Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca 1.2. Facultatea Zootehnie i Biotehnologii 1.3. Departamentul tiine fundamentale 1.4.Domeniul de studii Zootehnie 1.5.Ciclul de studii1) Master 1.6.Specializarea/ Programul de studii Managementul creterii animalelor i acvacultur 1.7. Forma de învmânt IF
2. Date despre disciplin
2.1. Denumirea disciplinei
BAZELE FIZIOLOGICE ALE PRODUCIILOR LA ANIMALELE DE FERM I A ORGANISMELOR ACVATICE
2.2. Titularul activitilor de curs Conf.dr. Constantinescu Radu 2.3. Titularul activitilor de seminar/ laborator/ proiect Conf.dr. Cocan Daniel 2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul I
2.6. Tipul de evaluare Examen
2.7. Regimul disciplinei
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activitilor didactice)
4. Precondiii (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum Anatomie, histologie, embriologie ; Biologie celular i molecular ; Biochimie animal i Biofizic animal 4.2. de competene -
5. Condiii (acolo unde este cazul)
5.1. de desfurare a cursului Orele de curs se desfoar sptmânal în plenul anului, cursul se desfoar în plen. Cursul este interactiv , studentii pot adresa intrebari referitoare la continutul expunerii. Disciplina universitara impune respectarea orei de incepere si terminare a cursului. Nu sunt tolerate nici un fel de alte activitati pe durata prelegerii, telefoanele mobile sa fie inchise.
5.2. de desfurare a seminarului/ laboratorului/ proiectului
Lucrrile practice se desfoar sptmânal în plenul anului în laboratoare pe grupe de studeni. Lucrrile practice se axeaz pe aspectele aplicative ale noiunilor teoretice i const în însuirea de ctre studeni a cunotiinelor necesare pentru înelegerea fenomenelor vii, mecanismelor care controleaz coordonarea funciilor diferitelor organe, integrarea lor într-un sistem funcional unitar i integrarea organismului în mediul su de via. La lucrarile practice este obligatorie consultarea indrumatorului practic, fiecare student va desfasura o activitate individuala cu materialele de laborator puse la dispozitie si descrise in indrumatorul de Lucrari practice. Disciplina academica se impune pe toata durata de desfasurare a lucrarilor.
3.1. Numr de ore pe sptmân– forma cu frecven 4 din care: 3.2. curs 2 3.3. seminar/ laborator/ proiect 2
3.4.Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.seminar/laborator 28 Distribuia fondului de timp ore 3.4.1.Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 40 3.4.2. Documentare suplimentar în bibliotec, pe platformele electronice de specialitate i pe teren 50 3.4.3. Pregtire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii i eseuri 24 3.4.4.Tutoriala 15 3.4.5.Examinri 15 3.4.6. Alte activiti - 3.7. Total ore studiu individual 144 3.8. Total ore pe semestru 200 3.9. Numrul de credite4 8
2
- Aplicarea cunotiinelor teoretice la aciunea hormonilor asupra funcionrii aparatelor i sistemelor din organsimele mamiferelor; - Asigurarea serviciilor în domeniul aciunii sistemului nervos central i periferic asupra funciilor fiziologice de ctre acestea; - Aplicarea principalelor procese i transformri ce le sufer organismele de la natere (metabolismul de cretere cu tot ce implic el) i pân la maturitate; abordarea i dirijarea funciei de reproducie la mamifere; - Elaborarea, implementarea i coordonarea proceselor tehnologice specifice creterii animalelor i a organismelor acvatice
C om
pe te
n e
tra ns
ve rs
al e
- însuirea cunotiinelor privind procesele fiziologice ale tuturor celulelor din organismul mamiferelor; - înelegerea influenei i a modului de aciune al unor factori interni i externi asupra organismului
mamiferelor ca un tot unitar; - înelegerea metodelor i tehnicilor utilizate în domeniul fiziologic pentru depistarea unor afeciuni
patologice ale metabolismelor care duc la stari patologice ale organismelor; - aplicarea unor tehnici eficiente de comunicare în activitile specifice muncii în echip.
7. Obiectivele disciplinei (reieind din grila competenelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Obiectivul disciplinei const în predarea i însuirea de ctre studeni a cunotiinelor necesare pentru înelegerea fenomenelor vii, mecanismelor care controleaz coordonarea funciilor diferitelor organe, integrarea lor într-un sistem funcional unitar i integrarea organismului în mediul su de via. În final, scopul disciplinei de fizilogie este acele de a asigura baza teoretic pentru înelegerea i aplicarea tehnologiilor de cretere a animlelor domestice.
7.2. Obiectivele specifice - Însuirea i utilizarea adecvat a notiunilor de fiziologie, a aparatelor i sistemelor mamiferelor; - înelegerea fenomenelor vii, mecanismelor care controleaz coordonarea
funciilor diferitelor organe, - înelegerea sistemului funcional unitar al organismului în mediul su de
via. 8. Coninuturi
8.1.CURS Numr de ore – 28 Actualiti i persepctive în fiziologia produciilor la animalele de ferm i organismele acvatice Particularitile digestiei la rumegtoarele mari i mici în funcie de direciile de exploatare – carne – lapte; lân – pielicele. Specificul digestiei la suine i psri – particularitile acesteia pe direcii de producie. Bazele morfofiziologice ale procesului de cretere la bovine i ovine pe direcia produciei de carne. Bazele morfofiziologice ale procesului de cretere la suine i psri pe direcia producie de carne. Fiziologia glandei mamare: dezvoltarea glandei mamare; mecanismele de reglare a morfogenezei. Factorii care influeneaz întensitatea proceselor secretorii din glanda mamar i producia de lapte. Activitatea motorie a glandei mamare i reglarea neurohormonal a secreiei i ejeciei laptelui.
Metode de predare
Prelegere
1prelegere 1prelegere 1prelegere
8.2.LUCRRI PRACTICE Numr de ore – 28 Particulariti anatomice i structuri histologice ale aparatului digestiv pe specii i vârst la animale i organisme acvatice. Identificarea componenilor chimici ai salivei în funcie de structuri furajere; înregistrri grafice a masticaiei în funcie de mrimea particulelor de furaje. Recoltarea coninutului gastric i a celui rumenal; examenul organoleptic i chimic a acestora în funcie de specie i vârst. Identificarea genurilor i a speciilor de simbioni rumenali; evoluia microecosistemului rumenal în funcie de vârst i specie i de furajul administrat. Determinarea formrii de gaze în rumen. Studiul histologic a unitilor morfofuncionale a esuturilor din muchi somatici. Evoluia structurii histologice a esuturilor în funcie de vârst i specie. Aspecte comparative ale structurii histologice a esuturilor în funcie de orientrile în direcia produciei de carne. Aprecierea marmorrii i perselrii crnii în funcie de starea de îngrare. Structura morfofiziologic a glandei mamare. Efectul unor hormoni asupra esutului mamar izolat. Lactograma ca experesie a sntii glandei mamare; metode de depistare a mamitei. Examenul histologic al dezvoltrii foliculilor piloi în funcie de vârst, sex, anotimp, alimentaie. Structura anatomohistologic a evoluiei aparatului genital la galinacee i palmipede cu influen asupra produciei i calitii oulor.
Demonstraie practic i activitate individual Demonstraie practic i activitate individual Demonstraie practic i activitate individual
2 lucrri laborator 2 lucrri laborator 2 lucrri laborator 2 lucrri laborator 2 lucrri laborator 2 lucrri laborator 1 lucrare laborator 1 lucrare laborator
Bibliografie Obligatorie: 1. Akers R. (2002) – Lactation and the Mammary gland. Iowa State Press. 2. Constantin N. i col. ( 1998) – Fiziologia animalelor domestice. Ed. Coral Sanivet, Bucureti. 3. Miclea Mihai, Vioara Mirean, Miclu Viorel (1998) - Anatomie,Histologie, Embriologie . Ed. Genesis, Cluj –
Napoca. 4. Miclea V. i colab. (1997) – Biologia reproduciei animalelor de ferm. Cluj-Napoca. 5. Mirean Vioara (1997) – Anatomia i fiziologia animalelor domestice. Ed. ``Genesis`` Cluj-Napoca, 308 pag.; 6. Mirean Vioara (1997) – Anatomie, histologie, embriologie. Curs Tipo Agronomia, 398 pag.; 7. Mirean Vioara (2001) – Fiziologia animalelor domestice – funcii de relaie. Ed. AcademicPres, Cluj –
Napoca, pag. 246. 8. Mirean Vioara, (2004) – Anatomie, Histologie, Embriologie. Ed. Risoprint Cluj-Napoca, pag. 392. 9. Mirean Vioara, Adel Ersek, Maria Camelia Rducu (2003) – Fiziologia animalelor domestice. Ed. Risoprint Cluj-
Napoca, pag. 380. 10. Mirean Vioara, Eugen Mirean (1997) – Producerea crnii de tineret ovin. Ed. ``Genesis`` Cluj-Napoca, 203 pag.; 11. Nicula Mrioara (2004) – Fiziologia organismelor acvatice- Fiziologia petilor. Ed. Mirton. Timioara 12. Papuc Ionel, Cristina Paca, Mirean Vioara (2001) – Anatomie comparat i histologie - Aparatul cardiovascular,
vol. I i II, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, pag. 562. 13. Popescu Al., St. Crânganu, C-tin Sptaru, Mirean Vioara (2001) – Aparatul de susinere i micare, Aparatul
respirator, Aparatul digestiv. Vol I i II. Ed. Pro-Consul International, Bucureti. 14. Popovici, GH. Dimitrie (1964) – Fiziologia produciei de lapte. Ed. Agrosilvic. 15. Srbulescu i col. (1987) – Tehnologia i valorificarea produselor animale. Ed. Did. i Ped. Bucureti. 16. Velea C. (1999) – Producia, reproducia i ameliorarea taurinelor. Vol I i II. Ed. Tehnic Agricol, Bucureti. 17. Mirean Vioara – notie de curs.
4
9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitilor epistemice, asociailor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
In vederea identificrii unor ci de modernizare i îmbuntire continu a predrii i a coninutului cursurilor, cu cele mai actuale teme i probleme practice, cadrele didactice particip la simpozioane naionale i internaionale din domeniul de specialitate, conducere doctorat în specialitatea Fiziologie animal, director sau membru în teme de certcetare.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3.
Pondere din nota final
Examen oral
Sunt prevazute: 2 teste pe parcurs i
1 examen practic final.
10.6. Standard minim de performan Stapanirea informatiei stiintifice transmisa prin prelegeri si lucrari practice la nivel acceptabil. Obtinerea notei de trecere la colocviu i examen este conditie de promovabilitate.
1 Ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta/Master/Doctorat 2 Regimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD ( disciplina din domeniu), DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complementara). 3 Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele – DI ( disciplina obligatorie) DO ( disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa). 4 Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu ( activitati didactice si studiu individual).
Data completrii 14 Septembrie 2020
Titular curs Conf.dr. Constantinescu Radu
Titular lucrari laborator/seminarii Conf.dr. Cocan Daniel
Data avizrii în departament .......................
1. Date despre program 1.1. Instituia de învmânt superior Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca 1.2. Facultatea Zootehnie i Biotehnologii 1.3. Departamentul tiine Tehnologice 1.4.Domeniul de studii Zootehnie 1.5.Ciclul de studii1) Masterat 1.6.Specializarea/ Programul de studii MANAGEMENTUL CRETERII ANIMALELOR I ACVACULTURA 1.7. Forma de învmânt IF
Procedee optimizate de producere a furajelor
2.2. Titularul activitilor de curs Prof. dr. SIMA NICUSOR - FLAVIUS 2.3. Titularul activitilor de seminar/ laborator/ proiect
Prof. dr. SIMA NICUSOR - FLAVIUS
2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul I
2.6. Tipul de evaluare Continua
VP
4.1. de curriculum Agricultur general, Botanica, Ecologia i protecia mediului, Biochimie, Agricultur general, Producerea i conservarea furajelor, Alimentaie i nutriie animal, Management i Economie
4.2. de competene Masterandul trebuie sa aiba capacitatea de a integra cunostintele dobândite anterior, astfel incat sa poat inelege recomandarea/necesitatea aplicarii diferentiate a anumitor msuri/inputuri tehnologice in tehnologia de cultura a unei specii.
5.1. de desfurare a cursului Cursul se desfoar interactiv si se bazeaz pe metode euristice. In cadrul activitatii de la cursuri studentii se vor conforma Regulamentului privind Activitatea Profesional a Studenilor aflat in vigoare. În cazul activitii didactice desfurate on-line metodele de predare se adapteaz acestei situatii. Lucrarile practice se desfoar pe grupe iar activitatea in cadrul orelor presupune atât activitate individuala, cat si activitate in grupuri de lucru Activitatile prevazute a fi efectuate in cadrul acestor ore se vor derula atât in laborator, cât si pe teren, iar dupa caz se vor utiliza materiale i metode specifice pentru studiul in laborator, respectiv pentru studiul in teren - METODELE DE LUCRU VOR FI ADAPTATE DISPOZITIIILOR LEGALE IN VIGOARE PRIVIND EVITAREA RASPANDIRII BOLILOR. Pe parcursul orelor de lucrari practice, studentii se vor
3.1. Numr de ore pe sptmân– forma cu frecven 3 3.2. din care: curs 1 3.3. laborator 2
3.4.Total ore din planul de invatamant 42 3.5. din care: curs 14 3.6. laborator 28 Distribuia fondului de timp ore 3.4.1.Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 70 3.4.2. Documentare suplimentar în bibliotec, pe platformele electronice de specialitate i pe teren 30 3.4.3. Pregtire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii i eseuri 20 3.4.4.Tutoriala 8 3.4.5.Examinri 5 3.4.6. Alte activiti - 3.7. Total ore studiu individual 133 3.8. Total ore pe semestru 175 3.9. Numrul de credite4 7
2
conforma Regulamentului privind Activitatea Profesional a Studenilor aflat in vigoare, DISPOZITIIILOR LEGALE IN VIGOARE PRIVIND EVITAREA RASPANDIRII BOLILOR, precum si REGULAMENTULUI DE ORDINE INTERIOARA DE FUNCTIONARE AL DISCIPLINEI. În cazul activitii didactice desfurate on-line metodele de predare se adapteaz acestei situatii.
6. Competene specifice acumulate
S cunoasc terminologia de specialitate caracteristic activitii productiei agricole vegetale –producerii de furaje; S îneleag structura si funcionarea agroecosistemelor i implicit a cerinelor ecologice ale plantelor din cadrul acestora; S îneleag ratiunile aplicrii unor msuri tehnologice specifice unui anumit sistem de cultura in vederea obinerii unei productii de furaje, cantitativ si calitativ corespunztoare.
C om
pe te
n e
tra ns
ve rs
al e
S-i dezvolte capacitatea de analiz risc-beneficiu din perspectiva financiara si de mediu în alegerea unor specii/hibrizi noi, respectiv a unor structuri de culturi adaptate noilor condiii climatice; S-i dezvolte capacitatea de implementarea unor msuri tehnologice noi în cadrul productiei agricole vegetale; S-si dezvolte capacitatile: de munca in echipa, de abordare si rezolvare interdisciplinara si transdisciplinara a problemelor tehnologice i organizatorice aprute. S dobândeasc capacitatea organizatoric si decizionala privind conducerea unei exploataii agricole mixte în condiiile unei piee concurentiale; Sa demonstreze preocupare privind perfectionarea profesionala.
7.1. Obiectivul general al disciplinei S-si insuseasca cunostintele referitoare la particularitile morfologice i fiziologice ale principalelor specii de plante furajere anuale i perene, precum i cerinele ecologice si tehnologice; S-i dezvolte capacitile de analiz i decizie necesare conducerii unei tehnologii de cultur la speciile furajere; Dezvoltarea simului de responsabilitate pentru mediul înconjurtor i constientizarea asupra importanei practicrii unui sistem de agricultur durabil; Înelegerea caracterului multifuncional al agriculturii.
7.2. Obiectivele specifice S ineleag interrelaiile ce se pot stabili între particularitatile morfologice, biologice, fiziologice i cerinele ecologice, tehnologice ale speciilor furajere anuale i perene; S dobândeasc competene care s le permit punerea în practic a celor mai adecvate soluii tehnologice în cele mai variate condiii ecologice; S cunoasc fundamentele diferitelor de msuri de management impuse de obinerea diferitelor tipuri de subvenii pentru sectorul vegetal; S cunoasc posibilitile de valorificare a produciei vegetale obinute în principale agroecosisteme anuale i perene.
8. Coninuturi
8.1.CURS Numr de ore – 28 OBIECTUL DISCIPLINEI. Obiectivele agriculturii românesti in contextul PAC. Scurt istoric al activitii de cercetare i producere a furajelor. AGRICULTURA DURABIL ÎN CONTEXTUL DEZVOLTRII SUSTENABILE. Conceptele: Agricultur durabil - Agricultur multifuncional - High Nature Value (HNV) – Înalt Valoare Natural. Tipuri de teren agricol i sisteme HNV existente în România.
FACTORII CE CONCUR LA OBTINEREA PRODUCTIEI FURAJERE Cadrul natural, fondul funciar al României i potenialul terenului agricol pretabil produciei de furaj. Pajitea i i producerea furajelor în contextul schimbrilor climatice. Cadrul organizatoric al procesului producie vegetale în România. Sisteme de agricultur practicate în
Metode de predare
Observaii
activitatea de producere a furajelor – concepte si obiective. Factori abiotici, biotici si tehnologici. Specia, soiul/hibridul, smâna factori biologici ai productiilor vegetale. Ciclul biogeochimic al unor elemente in natura – particularitati in cazul agroecosistemelor. Bilanul N, P – în cadrul unei exploataii agro-zootehnice. Cerine de eco-condiionalitate i msuri de management în sistemul producerii de furaje în zonele cu handicap natural i în zonele vulnerabile la nitrai.
SISTEME FURAJERE UTILIZATE ÎN CRETEREA BOVINELOR. Pajiti versus culturi anuale în producerea furajelor complementaritate sau alternativ în structura de culturi furajere. Sistemul bazat pe producia de masa verde din pajiti. Multifuncionalitatea pajitilor. Pajiti cu Înalt Valoare Natural (HNV). Sistemul furajer porumb – iarb. Sistemul furajer bazat predominant pe porumb.
Plante furajere de tip C3 i C4 – particulariti fiziologice, tehnologice (ex. folosirea eficient a apei - water use efficiency) i fenologice – utilizri în actualele condiii climatice. Amestecurile de graminee i leguminoase furajere perene. Influena factorilor tehnologici – specie, soi, hibrid, sistem de fertilizare, fenofaza de recoltare asupra particularitilor morfologice, fiziologice i asupra compoziiei chimice i a calitii la graminee i leguminoase.
Cereale – posibiliti de utilizare ca i mas verde, siloz. Sortimentul de plante, particulariti morfologice i fiziologice i influena factorilor tehnologici – specie, soi, hibrid, sistem de fertilizare, fenofaza de recoltare asupra compoziiei chimice i a calitii diferitelor tipuri de furaj.
Optimizarea structurii de culturi furajere în acord cu nevoile de furaj, condiiile ecopedologice ale unei zone i cerinele de management impuse atât de Bunele Condiii Agricole, i de Mediu cât i de Cerinele de eco-condiionalitate.
Managementul punatului – corelarea cu sisteme de punat. Particulariti morfologice, biologice, fiziologice i biochimice ale plantelor consumate prin punat.
Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Expunere interactiv; prezentare Power Point
2 prelegeri 2 prelegeri 2 prelegeri 2 prelegeri 2 prelegeri
8.2.LUCRRI PRACTICE Numr de ore – 28
1 Aprecierea în câmp a respectrii calitii i execuiei unor lucrri tehnologice specifice culturilor agricole de toamn, incluse în SCHEMELE DE PLAT I MSURILE DE SPRIJIN i în conformitate cu Bunele Condiii Agricole i de Mediu i cu Cerinele de ecocondiionalitate.
2 Recunoasterea unor specii de plante furajere anuale si perene pe baza unor caractere morfologice în stadiile vegetativ i generativ. Aprecierea calitii pajitilor permanente. Bonitarea pajitilor.
3 Cunoaterea etapelor realizrii AMENAJAMENTULUI PASTORAL i
Lucrare practic în teren Lucrare practic în teren Lucrare practic în teren
2 lucrri practice (4h) 1 lucrare practic (2h) 1 lucrare practic (2h)
4
stabilirea msurilor de management în acord cu bonitatea pajitilor i cu msurile impuse de angajamentele pentru SCHEMELE DE PLAT I MSURILE DE SPRIJIN asumate de fermieri
4 Alctuire unor amestecuri de poacee si fabacee perene in scopul realizarii unor pajiti temporare cu diferite moduri de folosire – cosit, punat. Intocmirea fiei tehnologice a pajitei temporare.
5 Stabilirea calendarului de fertilizare a
culturilor furajere. Calculul compoziiei chimice a gunoiului de grajd la diferite specii de animale în N, P, K. Conversia diferitelor specii de animale în UVM. Bilanul global al unor elemente N, P, C la nivelul exploataiei.
6 Proiectarea unor structuri de culturi furajere anuale i perene în vederea asigurrii necesarului de furaje suculente, fibroase, concentrate i grosiere. Intocmirea unor fie tehnologice.
7 Prezentarea structurii bazei furajere pentru o exploataie zootehnic i analiza tehnic a elementelor proiectate.
Lucrare de laborator Lucrare de laborator Lucrare de laborator-Studiu de caz – dezbatere. Prezentarea rezultatelor studiului de caz
1 lucrare practic (2h) 1 lucrare practic (2h) 1 lucrare practic (1h) 1 lucrare practic (1h)
Bibliografie Obligatorie:
1. Barnes R., et al., 2007, Forages, The science of grassland agriculture. Vol II, 6-th edition. Blackwell Publishing. 2. Bhatti J.S. et al., 2006, Climate change and managed ecosystems. CRC. 3. Huyghe C., 2005, Prairies et cultures fourrageres en France-entre logiques des production et enjeux territoriaux. Editions INRA. 4. Loustau- Vignau L. et C. Huyghe, 2008, Strategies fourrageres. Editions France Agricole. 5. Mathieu M., 2003, Luzerne- culture, recolte, conservation utilisation. Editions France Agricole.Muntean L. S., colab., 2005 – Baz
ecologice. Ed. Risoprint, Cluj Napoca. 6. Muntean L. S., colab., 2010 – Fitotehnie. Ed. Didactic i Pedagogic, Bucureti. 7. Puia I., si colab., 2001 – Agroecologie si ecodezvoltare. Ed. AcademicPres Cluj Napoca 8. Rotar I., Roxana Vidican, N. Sima, 2005 – Cultura pajistilor si a plantelor furajere – Ghid practic. Ed. Risoprint Cluj Napoca 9. Sima N., 2006 – Ecopratologie. Ed. Accent, Cluj – Napoca 10. Sima N., 2015, Obinerea i valorificarea produciilor vegetale – Manual didactic. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca. 11. Sima N., 2015, Valorificarea pajitilor permanente. Pajiti de Festuca rubra din Munii Cindrel. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca. 12. Sima N., 2016-2017, note de curs.
Bibliografie Facultativ:
1. Berca M., 2004 – Managementul integrat al buruienilor. Ed. Ceres Bucureti. 2. Calvet R., i colab., 2005 – Les pesticides dans le sol. Consequences agronomiques et environnementales. Editions France Agricole. 3. Carlier L., si colab., 1998 – Pentru productii mai bune de furaje. Ed. Risoprint Cluj Napoca. 4. Gu P., i colab., (2004) – Sisteme de semnat, fertilizat i întreinere a culturilor. Ed. Risoprint, Cluj Napoca. 5. Moga I., Maria Schitea, 2005 – Tehnologii moderne de producere a seminelor la plante furajere. Ed. Ceres Bucureti.
www.madr.ro 9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitilor epistemice, asociailor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Coninutul curriculei disciplinei este actualizat pe msura apariiei noutilor tiinifice, respectiv odat cu apariia unor
modificri legislative în domeniul produciei vegetale- producerea furajelor. în acest sens se desfoara o activitate
continu de documentare i cercetare în cadrul unor proiecte de cercetare ce prezint, atât un caracter interdisciplinar, cât
i transdisciplinar. Rezultatele acestor activiti sunt prezentate în cadrul unor manifestri tiinifice naionale i
internaionale, precum i în cadrul unor workshop-uri organizate la solicitarea fermierilor sau a instituiilor interesate.
10. Evaluare
10.4. Curs Situatia actuala si perspectivele agriculturii pe plan mondial si in Verificare 70%
ROMANIA. Factorii ce influenteza obtinerea productiei vegetale. Factori abiotici, biotici si tehnologici. Specia, soiul/hibridul, smâna factori biologici ai productiilor vegetale. Ciclul biogeochimic al unor elemente in natura – particularitati in cazul agroecosistemelor. Sisteme furajere utilizate în creterea bovinelor. Sistemul bazat pe producia de masa verde din pajiti. Sistemul furajer porumb – iarb. Sistemul furajer bazat predominant pe porumb. Amestecurile de graminee i leguminoase furajere perene. Influena factorilor tehnologici – specie, soi, hibrid, sistem de fertilizare, fenofaza de recoltare asupra particularitilor morfologice, fiziologice i asupra compoziiei chimice i a calitii la graminee i leguminoase. Cereale – posibiliti de utilizare ca i mas verde, siloz. Sortimentul de plante, particulariti morfologice i fiziologice i influena factorilor tehnologici asupra compoziiei chimice i a calitii diferitelor tipuri de furaj. Managementul punatului. Sisteme de punat. Particulariti morfologice, biologice, fiziologice i biochimice ale plantelor consumate prin punat.
10.5. Laborator Aprecierea calitii pajitilor permanente. Bonitarea pajitilor. Alcatuire unor amestecuri de poacee si fabacee perene in scopul realizarii unor pajiti temporare cu diferite moduri de folosire – cosit, punat. intocmirea fiei tehnologice. Proiectarea unor structuri de culturi furajere anuale i perene în vederea asigurrii necesarului de furaje suculente, fibroase, concentrate i grosiere. Intocmirea unor fie tehnologice. Prezentarea structurii bazei furajere pentru o exploataie zootehnic i analiza tehnic a elementelor proiectate.
Prezentare studiului de caz. 30%
10.7. Standard minim de performan Cunoaterea particularitilor biologice, a cerinelor ecologice la speciile studiate i a etapelor unei tehnologii cadru de cultur pentru speciile furajere anuale i perene. Capacitatea de a întocmi o structur de culturi furajere în vederea asigurrii necesarului de mas verde pentru una dintre speciile de rumegtoare. Obtinerea notei de trecere la verificarile pe parcurs este conditie de promovabilitate.
6
Titular lucrari laborator/seminarii Prof. Dr. Nicuor – Flavius SIMA
Data avizrii în departament
1
2.2. Titularul activitilor de curs Conf.dr.ing. Daniela Ladoi 2.3. Titularul activitilor de proiect Conf.dr.ing. Daniela Ladoi 2.4. Anul de studiu
I 2.5. Semestrul
Continut2 DS
Obligativitate3 DI
4.1. de curriculum Acvacultur
4.2. de competene
Masterandul trebuie s dein cunotine referitoare la tehnologiile de cretere i reproducere a petilor i la metodologia de obinere i procesare a produselor acvatice
5.1. de desfurare a cursului
Curs interactiv între parteneri profesor-masterand. În cazul activitii didactice desfurate on-line se adapteaz metodele de predare.
5.2. de desfurare a proiectului Activitate individual de elaborare a proiectului conform tematicii abordate i a modalitilor de derulare a fazelor proiectului. În cazul activitii didactice desfurate on-line se adapteaz metodele de predare.
3.4.Total ore din planul de invatamant 28 din care: 3.5.curs 14 3.6.seminar/laborator 14 Distribuia fondului de timp 3.4.1.Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 35 3.4.2. Documentare suplimentar în bibliotec, pe platformele electronice de specialitate i pe teren 15 3.4.3. Pregtire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii i eseuri 25 3.4.4.Tutoriala 7 3.4.5.Examinri 15 3.4.6. Alte activiti 3.7. Total ore studiu individual 97 3.8. Total ore pe semestru 125 3.9. Numrul de credite4 5
2
2
Masterandul trebuie s cunoasc terminologia de specialitate aferent managementului de cretere i exploatare a petilor i a celorlalte organisme acvatice care intr în hrana omului. S fie în msur s proiecteze obiective piscicole în toate sistemele de cretere i exploatare S stpâneasc elaborarea, implementarea i monitorizarea proceselor tehnologice specifice exploatrii petilor i a altor organisme acvatice.
C om
pe te
n e
tra ns
ve rs
al e S fie în msur s managerieze o exploataie piscicol indiferent de sistem sau nivel productiv
S demonstreze abiliti pentru asigurarea serviciilor de consultan i extensie în domeniul exploatrii petilor i a altor organisme acvatice S fie la curent cu noile realizri în domeniul acvaculturii
7.1. Obiectivul general al disciplinei
S-i însueasc cunotinele referitoare la proiectarea unei exploataii piscicole i a tehnologiilor performante la nivelul exigenelor actuale
7.2. Obiectivele specifice
S cunoasc condiiile necesare pentru înfiinarea unei exploataii piscicole S fie în msur s asigure un management performant S poat implementa o tehnologie modern la nivel de exploataie piscicol S poat asigura servicii de consultan i extensie în domeniul acvaculturii
8. Coninuturi
8.1.CURS Numr ore- 14 Direcii, orientri i perspective în domeniul acvaculturii pe plan mondial i naional Cele mai noi performane realizate în domeniul acvaculturii Posibiliti de valorificare superioar a bazinelor acvatice naturale i artificiale prin creterea petilor i a altor organisme acvatice Implementarea Planului Naional Strategic pentru Pescuit i Acvacultur în conformitate cu politica comun de pescuit (PCP) Creterea, exploatarea i valorificarea petilor prin sistemele superintensive Extinderea exploataiilor sturionicole i a altor specii în curs de aclimatizare în bazinele acvatice sistematice Creterea petilor în condiii de mediu controlate i recircularea apei în spaii închise Posibiliti de cretere a productivitii în piscicultur prin executarea unor operaiuni agrotehnice moderne la nivelul fiecrui bazin în parte Posibiliti de cretere a unor specii de peti rpitoari în sistemul de monocultur prin adoptarea celor mai moderne tehnologii Tendine i metode de conservare a materialului seminal în vederea ameliorrii rapide a materialului biologic Utilizarea vaccinurilor de ADN în vederea reducerii pierderilor cauzate de diferite boli Implementarea metodei HACCP în circuitul produselor acvatice Trasabilitatea în lanul alimentar al organismelor acvatice de la recoltare la procesare i valorificare Sistemul de management pentru sigurana alimentelor de origine acvatic
Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere Prelegere
1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere
3
8.2. PROIECT Numr de ore – 14 Nominalizarea temelor de proiect pe sistem de exploataii i specii de organisme acvatice Stabilirea condiiilor de ordin geologic, topografic, hidrologic i economic necesare pentru înfiinarea unei exploataii acvacole Elaborarea fluxului tehnologic în funcie de dimensiunea i sistemul de exploatare a unitilor cu profil acvatic Alegerea i implementarea principalelor amenajri i construcii, în funcie de tematica fiecrui masterand în parte Stabilirea cheltuielilor pentru proiectele de investiii la unitile nou construite sau extinderea i modernizarea celor existente Întocmirea necesarului de furaje i medicamente i stabilirea programului i modalitilor de distribuire Echipamente i instalaii noi care conduc la îmbuntirea calitii produselor acvatice Stabilirea bilanului economic estimativ pe fiecare exploataie în parte Finalizarea proiectelor
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
Proiect
1 lucrare 2 lucrri 2 lucrri 2 lucrri 1 lucrare 2 lucrri 2 lucrri 1 lucrare 1 lucrare
1. Bud I., M., Bura, A., Bud, Daniela Ladosi, Alina Totoianu-(2001) Pestii si tainele umbrelor subacvatice,
Editura Ceres, Bucureti. 2. Bud I. i col. (2010) – Tratat de creterea petilor. Ed. Texte. 3. Jurc I. (2006) – Procesarea i controlul calitii produselor acvacole. Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. 4. Ladosi Daniela , Ladosi Ioan (2005)- Acvacultura speciala, Editura Risoprint, Cluj-Napoca 5. Man C. (2006) – Igien piscicol. Ed. Risoprint Cluj-Napoca. 6. teca Gh., I. Bud, V. Vldu (2009) – Igiena i controlul calitii produselor acvatice. Ed. Risoprint Cluj-Napoca.
1. Baba A.I., C. Ctoi (2003) – Morfopatologie general. ed. AcademicPres, Cluj-Napoca. 2. Munteanu Gabriela (2003) – Tratat de ihtiopatologie. Ed. Excelsior Art, Timioara. 3. Metaxa Isabelle (2003) – Asigurarea i controlul calitii mîn acvacultur. ed. Pax Aura Mundi, Galai. 4. Nicolescu Carmen (2002) – Microbiologia apelor i a produselor acvatice. Ed.Ccetatea de Scaun, Târgovite. 5. ara A. (2007) – Alimentaia raional a animaleor de ferm. Ed. Risoprint Cluj-Napoca. 6. Vlaic A. (2007) – genetica petilor. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca.
In vederea identificarii unor cai de modernizare si imbunatatire continua a predarii si a continutului cursurilor, cu cele mai actuale teme, cadrele didactice participa la diferite întruniri anuale din cadrul simpozioanelor naionale i internaionale în domeniul acvaculturii unde se intalnesc cu cercettori în domeniul zootehniei i acvaculturii precum si cu fermieri i oameni de afaceri interesai de acvacultura.
10. Evaluare
10.4. Curs S poat implementa o tehnologie modern la nivel de exploataie piscicol S cunoasc condiiile necesare pentru înfiinarea unei exploataii piscicole
Test scris În funcie de situaie, metodele
de evaluare vor fi on-line
70 %
Întocmirea i susinerea proiectului
30%
4
4
date impuse. de evaluare vor fi on-line 10.6. Standard minim de performan: Stpânirea la nivel acceptabil a cunotinelor de specialitate.
Data completrii Sept. 2020
Titular proiect
1. Date despre program 1.1. Instituia de învmânt superior Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar din Cluj-Napoca 1.2. Facultatea Zootehnie i Biotehnologii 1.3. Departamentul tiine Tehnologice 1.4.Domeniul de studii Zootehnie 1.5.Ciclul de studii1) Masterat 1.6.Specializarea/ Programul de studii Managementul creterii animalelor i acvacultur 1.7. Forma de învmânt IF
2.2. Titularul activitilor de curs ef lucr.dr. Mihai-Iacob Benea 2.3. Titularul activitilor de laborator ef lucr.dr. Cristian-Ovidiu Coroian 2.4. Anul de studiu I
M 2.5. Semestrul I
4.1. de curriculum Nutriia i alimentaia animalelor, Nutriia i alimentaia organismelor acvatice, Fiziologie animal, Producerea i conservarea furajelor, Informatic, Biochimie animal.
4.2. de competene Masterandul trebuie sa aib cunostine referitoare la procedeele moderne de producere i conservare a furajelor, cerinele nutriionale la animalele de ferm i peti, utilizarea de noi resurse furajere i aditivi cu efecte de biostimulare în alimentaia animalelor de ferm i a petilor.
5.1. de desfurare a cursului Cursul este interactiv, masteranzii pot adresa întrebri referitoare la continutul expunerii. Deasemenea profesorul adreseaz întrebri masteranzilor cu privire la tematica cursului. Disciplina universitara impune respectarea orei de începere i terminare a cursului. Nu sunt tolerate nici un fel de alte activiti pe durata prelegerii, telefoanele mobile s fie închise. În cazul cursurilor desfurate on-line se adapteaz metodele de predare.
5.2. de desfurare a laboratorului La lucrrile practice fiecare masterand va desfaura o activitate individual cu privire la modelele matematice i de programare destinate optimizrii nutriiei i alimentaiei animalelor pe specii, categorii de vârst i sisteme de exploatare; calculul necesarului de substane nutritive i aditivi furajeri pentru diferite specii i categorii de animale i efectuarea unor analize chimice de mare finee a nutreurilor i controlul de calitate a lor. Disciplina academic se impune pe toat durata de desfurare a lucrrilor.
3.1. Numr de ore pe sptmân– forma cu frecven 4 din care: 3.2. curs 1 3.3. laborator 3
3.4.Total ore din planul de invatamant 56 din care: 3.5.curs 14 3.6. laborator 42 Distribuia fondului de timp ore 3.4.1.Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 40 3.4.2. Documentare suplimentar în bibliotec, pe platformele electronice de specialitate i pe teren 25 3.4.3. Pregtire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii i eseuri 25 3.4.4.Tutoriala 14 3.4.5.Examinri 15 3.4.6. Alte activiti 3.7. Total ore studiu individual 119 3.8. Total ore pe semestru 175 3.9. Numrul de credite4 7
2
În cazul lucrrilor practice desfurate on-line se adapteaz metodele de predare. 6. Competene specifice acumulate
C om
pe te
n e
pr of
es io
na le
Aplicarea unor metode moderne i eficiente de preparare a unor categorii de nutreuri i producere a nutreurilor combinate pentru diferitele specii de animale, categorii de vârst i sisteme de exploatare. Evaluarea efectelor unor factori antinutriionali din furaje asupra produciei, calitii i siguranei alimentare a omului. Aplicarea celor mai noi tehnologii de nutriie i alimentaie la animalele de ferm i peti.
C om
pe te
n e
tra ns
ve rs
al e
Elaborarea celei mai eficiente metode de stabilire a cerinelor nutriionale pentru diferite specii de animale i peti. Aplicarea unor metode moderne i eficiente de evaluare a calitii nutreurilor în scopul obinerii unor produse animaliere de calitate cu efecte benefice asupra sntii omului. Elaborarea celor mai eficiente metode de utilizare de noi resurse furajere în scopul biostimulrii produciei animaliere.
7.1. Obiectivul general al disciplinei Introducerea studenilor în domeniul procedeelor eficiente de recoltare, prelucrare, conservare i administrare a furajelor în funcie de specie, vârst i starea fiziologic a animalelor; cunoaterea metodelor moderne i eficiente de producere a nutreurilor combinate complete i de completare; utilizarea amestecurilor furajere unice; utilizarea unor aditivi furajeri în alimentaia animalelor i a petilor. Însuirea metodelor actuale de evaluare a calitii nutreurilor destinate animalelor de ferm i petilor. Cunoaterea efectelor factorilor antinutriionali din furaje asupra produciei, calitii i siguranei alimentare a omului i a metodelor moderne de stabilire a cerinelor nutriionale la animale i peti.
7.2. Obiectivele specifice Cunoaterea concepiilor i orientrilor noi în producerea, conservarea, administrarea i controlul calitii furajelor. Orientri de actualitate i perspective în nutriia i valorificarea hranei la speciile de animale de ferm i peti.
8. Coninuturi
8.1.CURS Numr de ore – 14 Concepii i orientri noi în producerea, conservarea i administrarea furajelor Procedee eficiente de recoltare, prelucrare i administrare a furajelor verzi, fibroase, boabelor de cereale i leguminoase în funcie de specie, vârst i stare fiziologic Metode moderne i eficiente de producere a nutreurilor combinate complete i de completare (concentratele P.V.M. i premixurile) la diferite specii de animale i peti Actualiti în producerea i administrarea unor aditivi furajeri în alimentaia animalelor i a petilor Metode actuale de evaluare a calitii nutreurilor destinate animalelor de ferm i peti (metode chimice i biologice) Metode actuale de stabilire a cerinelor nutriionale pentru diferite producii la animalele de ferm i peti. Orientri de actualitate i perspective în nutriia i valorificarea hranei la diferitele specii i categorii de animale i peti.
Metode de predare
Observaii
1 prelegere 1 prelegeri 1 prelegeri 1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere
3
8.2.LUCRRI PRACTICE Numr de ore – 42 Controlul chimic al calitii nutreurilor (determinarea coninutului în animoacizi, vitamine, macro i microelemente, acizi grai) Controlul micologic al nutreurilor (controlul infestrii nutreurilor cu mucegaiuri i efectuarea controlului micologic) Controlul micotoxicologic i al contaminrii nutreurilor cu pesticide (metode chimice) Tehnica preparrii amestecurilor unice de nutreuri pentru taurine i ovine Stabilirea necesarului de aditivi furajeri pe specii i categorii de vârst. Optimizarea pe calculator a nutritiei si alimentatiei la diferite specii i categorii de animale (taurine, ovine, porcine, psri i peti) în diferite sisteme de cretere i exploatare.
Efectuarea de analize de laborator Examen microscopic i analize de laborator Efectuarea de analize de laborator Efectuare calcule Efectuare calcule Optimizare pe calculator
4 lucrari laborator 3 lucrari laborator 3 lucrri laborator 2 lucrare laborator 3 lucrari laborator 6 lucrri laborator
1. Guillaume J., 1999 Nutriia i alimentaia petilor i crustaceelor INRA Paris 2. Halga P. i col. 2005 Nutriie i alimentaie animal, Ed. Alfa Iai 3. Jeroch H, i col. 2008, Bazele nutriiei i alimentaiei animalelor de ferm, Ed. Solness Timioara 4. Pop M.I., 2006, Aditivi furajeri, Ed. Tipo Moldova Iai 5. Pop M.I., P.Halga, Teona Avarvarei 2006, Nutriia i alimantaia animalelor, vol. 1, 2, 3,Ed. Tipo Moldova Iai 6. ara A., Antonia Odagiu, 2005, Controlul calitii nutreurilor, Ed. Academic Press Cluj-Napoca
7. ara A., Benea M.,2013, Alimentaia animalelor, ediia a II revizuit i adugit, Ed. Risoprint Cluj-Napoca 8. tef Lavinia, 2008, Nutreurile combinate în alimentaia suinelor i a psrilor, Ed. Mirton Timioara 9. Surai P., 2006, Selenium in nutrition and health, Ed. Nottingham University Press
1. Drînceanu D., 2000 Biotehnologii în alimentaia animalelor, Ed. Eurobit Timioara 2. Pan C., 2000 Biotehnologii în nutriia i alimentyaia animalelor, Ed. Coral Sanivet Bucureti
3. Srndan H., Drânceanu D., 1996 Fiziologia nutriiei i alimentaia la rumegtoare, Ed. Mirton Timioara 4. Stoica I., 2001, Nutriia i alimentaia animalelor, Ed. Coral Sanivet Bucureti
În vederea modernizrii i îmbuntirii tematicii cursului i a lucrrilor practice, cadrele didactice particip la simpozioanele internaionale organizate la Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare pentru Biologie i Nutriie animal Baloteti, fiind dezbtute aspecte actuale i de perspectiv privind folosirea procedeelor moderne de producere a furajelor i utilizarea de noi resurse furajere biostimulatoare în alimentaia animalelor de ferm i a petilor.
10. Evaluare
10.4. Curs Cunoaterea procedeelor eficiente de recoltare, prelucrare, conservare i administrare a furajelor în funcie de specie, vârst i stare fiziologic. Însuirea metodelor moderne i eficiente de producere a nutreurilor combinate complete i de completare, a amestecurilor unice de furaje i a unor aditivi furajeri.
Examen scris
70%
4
Cunoaterea metodelor actuale de evaluare a calitii nutreurilor la diferite specii de animale i peti i a metodelor actuale de stabilire a cerinelor nutriionale. Cunoaterea orientrilor de actualitate i perspective în nutriia i valorificarea hranei la diferite specii de animale i peti.
10.5. Laborator Controlul calitii nutreurilor (controlul chimic, micologic i micotoxicologic i al contaminarii cu pesticide). Stabilirea necesarului de aditivi furajeri pentru diferite specii de animale i peti. Însuirea tehnicilor de optimizare pe calculator a raiilor i reetelor furajere pentru animalele de ferm i peti.
Este prevazut un colocviu cu privire la criteriile de evaluare
prezentate
30%
10.6. Standard minim de performan Însuirea cunotinelor predate la curs i lucrri practice la un nivel acceptabil. Obinerea notei de trecere la curs i lucrrile practice este condiie de promovabilitate.
Data completrii 09.09.2020
Titular lucrri laborator ef lucr.dr. Cristian-Ovidiu Coroian
Nr.__________din _________ Formular USAMV 0305010106
Biotehnologii aplicate în reproducia la animale i acvacultur
2.2. Titularul activitilor de curs Prof. dr. Marius Zhan 2.3. Titularul activitilor de seminar/ laborator/ proiect
Prof. dr. Marius Zhan
2.6. Tipul de evaluare Continua
4.1. de curriculum Reproducia animalelor, Însmânri artificiale, Reproducia organismelor acvatice, Ameliorarea animalelor, Anatomie, histologie, embriologie, Ihtiologie, Genetic animal, Biochimie, Fiziologie animal, Limbi moderne
4.2. de competene Utilizarea fundamentelor teoretice de specialitate pentru înelegerea i dirijarea proceselor biologice din sfera genital la mamifere i peti.
5.1. de desfurare a cursului Cursul se desfoar on-line i se bazeaz pe expunerea oral i prezentare Power Point pe platforma Google Meet. Studenii pot adresa întrebri referitoare la coninutul expunerii i au obligaia de a ine camerele video deschise pe toat durata cursului.
5.2. de desfurare a seminarului/ Seminariile se desfoar on-line i se bazeaz pe expunerea oral i prezentare
3.4.Total ore din planul de invatamant 42 din care: 3.5.curs 14 3.6.seminar/laborator 28 Distribuia fondului de timp ore 3.4.1.Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 40 3.4.2. Documentare suplimentar în bibliotec, pe platformele electronice de specialitate i pe teren 20 3.4.3. Pregtire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii i eseuri 40 3.4.4.Tutoriala 10 3.4.5.Examinri 22 3.4.6. Alte activiti 3.7. Total ore studiu individual 132 3.8. Total ore pe semestru 175 3.9. Numrul de credite4 7
laboratorului/ proiectului Power Point pe platforma Google Meet. Studenii pot adresa întrebri referitoare la coninutul expunerii i au obligaia de a ine camerele video deschise pe toat durata seminarului.
6. Competene specifice acumulate
Dirijarea ciclurilor sexuale la animale. Utilizarea metodelor biotehnologice pentru îmbuntirea performanelor de reproducie la diferite specii de peti. Obinerea de ovulaii multiple la animale. Aplicarea metodelor specifice pentru obinerea, cultivarea, micromanipularea i conservarea germoplasmei animale.
C om
pe te
n e
tra ns
ve rs
al e Realizarea unui plan de aciune pe baze economice pentru planificarea i coordonarea activitii din domeniul
reproduciei animalelor i petilor. Planificarea necesarului privind resursa uman în reproducia animalelor.
7.1. Obiectivul general al disciplinei Însuirea cunotinelor teoretice i crearea aptitudinilor practice pentru dirijarea ciclurilor sexuale, recoltarea, aprecierea i transferul embrionilor la femelele receptoare; Motivarea pe aceast baz a interveniilor tehnologice, realizarea deprinderilor practice, motivate teoretic privind dirijarea reproducerii.
7.2. Obiectivele specifice Cunoaterea i aplicarea metodelor de conservare de lung, respectiv scurt durat a germoplasmei animalelor; Obinerea embrionilor in vitro: recoltarea i cultivarea ovocitelor, prepararea materialului spermatic, fecundaia in vitro, cultura embrionilor preimplantaionali. Dirijarea reproduciei la pesti
8. Coninuturi
8.1.CURS Numr de ore – 14 Biotehnica dirijrii ciclurilor estrale la femelele animalelor de ferm Inducerea poliovulaiei i insiminarea femelelor donatoare de embrioni Recoltarea i aprecierea calitii embrionilor produi in vivo Recoltarea maturarea i aprecierea calitii ovocitelor destinate programelor FIV Prepararea materialului spermatic destinat producerii in vitro a embrionilor- Procese implicate în activarea spermatozoizilor Sisteme de cultur i dezvoltarea embrionilor produi in vivo sau in vitro pân la stadiul de blastocist eclozat Bazele biologice ale programelor FIV. Evaluarea i interceptarea rezultatelor Biotehnici de conservare a ovocitelor i embrionilor Biotehnici de transfer a embrionilor la femelele receptoare Alte biotehnologii asociate transferului de embrioni Inducerea ovulaiei i spermiaiei prin manipulare endocrin a petilor Tehnici asistate de fecundaie in vitro la peti Crioconservarea fondului genetic la peti Micromanipularea embrionilor
Metode de predare
1 prelegere
8.2.LUCRRI PRACTICE / SEMINARII Numr de ore – 28 Aprecierea, selecia i managementul femelelor incluse în programele de transfer de embrioni. Scheme practice pemtru dirijarea cioclurilor estrale la femelele animalelor de ferm. Practica recoltrii embrionilor prin metode nechirurgicale Aspecte practice privind prepararea materialului spermatic. Tehnici de laborator pentru capacitarea spermatozoizilor. Practica recoltrii, maturrii i aprecierii calitii ovocitelor destinate programelor FIV. Tehnici de fertilizare in vitro. Aprecierea reuitei fertilizrii , a calitii ovocitelor i embrionilor. Tehnici e cultur i cocultur a emmbrionilor pân la stadiul de blastocist eclozat. Aplicaii practice ale tehnicilor de conservare a ovocitelor i embrionilor. Practica transferului de embrioni. Produse hormonale utilizate în dirijarea funciei de reproducie i utilizarea lor la diferite specii de peti. Realizarea fecundaiei in vitro la peti utilizând tehnica ICSI. Metode de crioconservare a icrelor embrionate. Tehnici de micromanipulare a embrionilor.
Metode de predare
2 ore 1 lucrare de laborator
1 lucrare de laborator 1 lucrare de laborator
1 lucrare de laborator
1 lucrare de laborator
1 lucrare de laborator 1 lucrare de laborator 1 lucrare de laborator
Bibliografie Obligatorie: 1. Ladoi I. (1999) - Embriotehnologie animal, Ed. Victor Melenti, Cluj 2. Pcal N. (1998) - Transferul de embrioni la mamifere, Ed. Helicon, Timioara 3. Vintil I. (2005) - Transfer de embrioni i biotehnologii asociate, Ed. Orizonturi Universitare, Timioara Bibliografie Facultativ: 1. Cean A. i A. Ivan (2011) - Biotehnologii asociate embrionului. Ed. Orizonturi Universitare, Timioara 2. Curtis L. John (1991) - Cattle embryo transfer procedure. Academic Press Inc. San Diego 3. Day G. John, Stacey G. (2007) - Cryopreservation and freeze-drying protocols – Second edition. Humana Press
Inc., Totowa, New Jersey 4. Gordon I. (1994) - Laboratory producion of cattle embryos, CAB International, UK 5. Groza I. (1996) - Actualiti i perspective în biotehnologia transferului de embrioni la specia ovin, Ed. Ceres,
Bucureti 6. Sandor ., M. Checiu, I. Fazakas-Todea (1984) - Embriologia i teratologia experimental a mamiferelor de
laborator, Ed. Academiei, Bucureti 9. Coroborarea coninuturilor disciplinei cu ateptrile reprezentanilor comunitilor epistemice, asociailor profesionale i angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Pentru îmbuntirea continu a predrii i a coninutului cursului, cu cele mai actuale teme i probleme practice, cadrele didactice particip la reuniuni ale European Society for Domestic Animal Reproduction i la Simpozioanele anuale organizate de facultile de profil din consoriul USAMV, unde se dezbat aspecte actuale i de perspectiv ale transferului de embrioni în context naional i internaional.
10. Evaluare
10%
Însuirea cunotinelor Verificare pe parcurs 50% 10.5. Seminar/Laborator Mod de lucru Evaluare formativ (observare 10%
curent) Colocviu Referate de specialitate (întocmire
i prezentare) 30%
10.6. Standard minim de performan Coordonarea activitii de reproducie la o specie de interes din domeniul zootehnic pe baza teoriilor i metodelor specifice.
1 Ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta/Master/Doctorat 2 Regimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF ( disciplina fundamentala), DD ( disciplina din domeniu), DS ( disciplina de specialitate ), DC ( disciplina complementara). 3 Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele – DI ( disciplina obligatorie) DO ( disciplina optionala) DFac ( disciplina facultativa). Un credit este echivalent cu 25 de ore de studiu ( activitati didactice si studiu individual).
Titular lucrari laborator/seminarii Prof. dr. Marius Zhan
Etic i integritate academic
2.2. Titularul activitilor de curs ef lucr. dr. Mihai uteu 2.3. Titularul activitilor de seminar ef lucr. dr. Mihai uteu 2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul I
2.6. Tipul de evaluare VP
4.1. de curriculum Nu 4.2. de competene Nu
5.1. de desfurare a cursului Sal de curs dotat cu videoproiector. Cursul se deruleaz conform orarului, respectându-se ora de începere i de final a acestuia. Acesta este interactiv, studenii prezeni având posibilitatea de a pune întrebri pe parcursul cursului. Totodat studenilor le vor fi adresate întrebri pentru a se obine un feedback în timp real privitor la activitatea de predare. În cazul activitii didactice desfurate on-line se adapteaz metodele de predare.
Seminariile se desfoar atât în laborator, precum i în biblioteca universitii. În cazul activitii didactice desfurate on-line se adapteaz metodele de predare.
3.1. Numr de ore pe sptmân– forma cu frecven 2 din care: 3.2. curs 1 3.3. seminar 1
2
C om
pe te
n e
pr of
es io
na le
Competene de elaborare i implementare a codurilor etice i de conduit profesional.
C om
pe te
n e
tra ns
ve rs
al e
Competene de lucru în echip, competene de comunicare, competene de diseminare a informaiilor.
7.1. Obiectivul general al disciplinei Însuirea conceptelor specifice domeniului eticii i integritii academice. Aplicarea celor învate în domeniul eticii pentru dezvoltarea profesional i moral.
7.2. Obiectivele specifice Dezvoltarea capacitilor de cunoatere a principalelor puncte de vedere privind etica academic. Formarea abilitilor de identificare i soluionare a problemelor cu implicaii de natur etic (dileme etice). Dobândirea cunotinelor i a abilitilor necesare pentru intelegerea, respectarea, implementarea codurilor de etic si integritate profesional. S cunoasc legile i reglementrile referitoare la plagiat.
8. Coninuturi
8.1.CURS Numr de ore – 14 Prezentarea tematicii, obiectivelor, metodelor; Introducere. Ce este etica? Ce este integritatea? Abordri interdisciplinare i integrative Tradiii etice Recunoaterea propriilor valori Drepturi i obligaii academice Plagiatul- identificare, forme, sanciuni Etic aplicat-discuii asupra anumitor teme-saracie, avort, corupie, eutanasie Etic aplicat pe domeniul de biotehnologii, ce facem bine, ce greim în profesia noastr Etica i internetul Verificarea cunotinelor
Metode de predare
1 prelegere
1 prelegere
1 prelegere
1 prelegere
2 prelegeri
2 prelegeri
2 prelegeri
2 prelegere
1 prelegere
1 or
8.2. SEMINARII Numr de ore – 14 ore Vizitarea bibliotecii universitii Etica publicaiilor cu caracter academic/tiinific (introducere)
Vizit de studiu
Prezentare i discuii
Cutare în baze de date (PubMed, Web of Science, Scopus, Science Direct) Citarea în text i întocmirea listei bibliografice Managementul referinelor Funcionaliti ale editorului de text Microsoft Word indispensabile redactrii materialelor cu caracter academic Revizuirea unui text cu caracter tiinific Ghidul USAMV de redactare a lucrrilor de licen Evitarea plagiatului Verificarea cunotinelor
Prezentare i exerciiu
Prezentare i exerciii
Prezentare i exerciiu
Prezentare i exerciii
10. Evaluare
10.4. Curs Stpânirea limbajului. Prezena la curs. Rspunsuri cât mai corecte i mai complete la testele de verificare periodic. Abordarea obligatorie a tuturor subiectelor de pe fia de examinare i tratarea lor corespunztoare.
Examen scris 50%
Referat pe o tem dat 50%
10.6. Standard minim de performan Însuirea informaiilor transmise la curs i seminar la un nivel care s permit promovarea formelor de verificare prevzute. Obinerea notei de trecere la seminar este conditie de promovabilitate.
1 Ciclul de studii- se alege una din variantele- Licenta/Master/Doctorat 2 Regimul disciplinei (continut)- pentru nivelul de licenta se alege una din variantele- DF (disciplina fundamentala), DD (disciplina din domeniu), DS (disciplina de specialitate ), DC (disciplina complementara); CA (Cunoatere avansat) 3 Regimul disciplinei ( obligativitate)- se alege una din variantele – DI (disciplina obligatorie) DO (disciplina optionala) DFac (disciplina facultativa). 4 Un credit este echivalent cu 25-30 de ore de studiu (activitati didactice si studiu individual).
Titular lucrari laborator/seminar ef lucr. dr. Mihai uteu
Data avizrii în
1
1. Date despre program 1.1. Instituia de învmânt superior Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj-Napoca 1.2. Facultatea Zootehnie i Biotehnologii 1.3. Departamentul II tiine tehnologice Zootehnie 1.4.Domeniul de studii Zootehnie 1.5.Ciclul de studii1) Masterat 1.6.Specializarea/ Programul de studii Managmantul creterii animalelor i acvacultur 1.7. Forma de învmânt IF
2.2. Titularul activitilor de curs Prof.dr. Grigore Onaciu 2.3. Titularul activitilor de seminar/ laborator/proiect ef.lucr.dr.ing. Eugen Jurco 2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul II
2.6. Tipul de evaluare Evaluare
sumativ
4.1. de curriculum Cresterea bovinelor 1, 2 si P, Cresterea ovinelor si caprinelor 1, 2 si P 4.2. de competene Masterandul trebuie sa detina cunostinte referitoare la tehnologiile generale de crestere a
animalelor de ferma producatoare de lapte i metodologia de obtinere si procesarea productiilor animaliere
5.1. de desfurare a cursului Cursul este interactiv , masteranzii pot adresa intrebari referitoare la continutul expunerii. Disciplina universitara impune respectarea orei de incepere si terminare a cursului. Nu sunt tolerate nici un fel de alte activitati pe durata prelegerii, telefoanele mobile sa fie inchise. În cazul activitii didactice desfurate on-line se adapteaz metodele de predare.
La lucrarile practice este obligatorie consultarea indrumatorului practic, fiecare masterand va desfasura o activitate individuala cu materialele de laborator i animale puse la dispozitie si descrise in indrumatorul de Lucrari practice. Disciplina academica se impune pe toata durata de desfasurare a lucrarilor practice. În cazul activitii didactice desfurate on-line se adapteaz metodele de predare.
2
Sa cunoasca limbajul i terminologia de specialitate specifica managementului de cresterea bovinelor si ovinelor Sa inteleaga bunstarea i biosecuritatea animal la standarde i prevederi legislative din PAC- UE i RO Sa cunoasca metodele moderne de planificare, monitorizare i control al activitii de producerea materialului bilologic la specia bovin si ovine-caprine Sa proiecteze indicii care influeneaz ritmul de sporire a efectivelor de bovine, ovine-caprine Sa cunoasca metodica si etapele de proiectare a activitatii de reproductie S îneleag factorii care influeneaz creterea i dezvoltarea tineretului taurin, ovin si caprin Sa-si insuseasca temeinic tehnologiile de cretere a tineretului de prsil S stpâneasc elaborarea, implementarea, coordonarea i monitorizarea proceselor tehnologice specifice creterii bovinelor, ovinelor si caprinelor pentru productia de lapte
C om
pe te
n e
tra ns
ve rs
al e
Sa demonstreze capacitatea de-a implementa multidisciplinar, tehnologia de cretere a bovinelor si ovinelor Sa poata gandi activitati de sintez referitoare la cresterea bovinelor si ovine-caprine de înalt performan S poat manageria o exploataie de cretere a bovinelor si ovine-caprine, indiferent de nivel productiv Sa poata gandi i elabora protocoale experimentale în vederea desfurrii unor activitati stiintifice în domeniul creterii bovinelor si ovine-caprine pentru lapte S demonstreze abiliti pentru asigurarea serviciilor de consultant i extensie în domeniul cresterii bovinelor si ovine-caprine pentru lapte Sa participe la activitatile de cercetare derulate în ferme (didactic) i laboratoarele de cercetare ale disciplinei Sa demonstreze preocupare privind perfectionarea profesionala continu cu noutile din domeniul bovinelor
7.1. Obiectivul general al disciplinei Sa-si insuseasca cunostintele referitoare la proiectarea sistemele de management al tehnologiilor de cretere a bovinelor, ovinelor si caprinelor la nivelul exigentelor tehnice i economice actuale
7.2. Obiectivele specifice Sa cunoasca factorii care influenteaza calitatea si productivitatea animalelor Sa inteleaga interferena i influena multifactorial în tehnologia de cretere obinere i de cretere a tineretului S cunoasc metodologia de asigurare a unui management performant Sa poata implementa, audita i interpreta o tehnologie la nivel de ferma Sa poata proiecta tehnologii optimizate pentru cresterea bovinelor, ovinelor si caprinelor pentru productia de lapte S poat întocmi un bussines-plan tehnologic S poat asigura servicii de consultant i extensie în domeniul cresterii bovinelor si ovine-caprine pentru lapte
8. Coninuturi
8.1.CURS Numr de ore – 28 Situatia actuala mondiala si nationala a productiei de lapte de bovine PAC din cadrul UE i strategii nationale în sprijinul productiei de lapte bovine Elemente generale de management al productiei de lapte i carne în corelatie cu proiectare tehnologic Particularitile în tehnica de hrnire a vacilor de lapte cu nivele ridicate de productie Criteriile necesare pentru evaluarea i adoptarea sistemelor de cazare a vacilor de lapte Tehnologii moderne de exploatare a bovinelor pentru productia de lapte Tehnologii moderne de exploatare a bovinelor pentru productia de carne Auditul tehnologiilor de cretere a taurinelor pentru productia de lapte Auditul fermelor productoare de carne Auditul tehnologiilor de cretere a bubalinelor pentru productia de lapte Metodologia i etape de proiectare i optimizare a tehnologiei de cretere a bovinelor pentru lapte si carne Tehnica de valorificare integrat a productiei de lapte i carne obtinuta de la bovine
Metode de predare
Observaii
1 prelegere 1 prelegere 1 prelegere 1 prelegeri 1 prelegeri 2 prelegere 1 prelegeri 1 prelegeri
1 prelegere 1 prelegere 2 prelegere 1 prelegere
3
8.2.LUCRRI PRACTICE Numr de ore – 28 Definire tema de proiect si a metodologiei pe etape de proiectare i optimizare a tehnologiei de cretere a bovinelor pentru producia de lapte i carne Proiectarea efectivelor de bovine i a structurii de reproducie pe direcii de producie Planificarea sistemului de mont i ftri Programarea creterii i micarea efectivelor pe categorii de vârst pentru producia de lapte i carne Proiectarea sistemului de hrnire difereniat pe categorii de animale pentru producia de lapte i carne Calculul necesarului de furaje, balan furajer Elaborarea planului si devize de producerea furajelor Proiectarea sistemului de întreinere difereniat pe categorii i direcii de producie Calculul de optimizare a indicatorilor de eficien economic în sistemul tehnologic proiectat în corelaie cu PAC din cadrul UE i strategii nationale în sprijinul productiei de lapte i carne de bovine
Lucrare de proiectare Lucrare de proiectare Lucrare de proiectare Lucrare de proiectare Lucrare de proiectare Lucrare de proiectare Lucrare de proiectare Lucrare de proiectare Lucrare de proiectare
1 lucrari laborator 2 lucrari laborator 2 lucrari laborator 2 lucrari laborator 1 lucrare laborator 1 lucrari laborator 1 lucrare laborator 2 lucrare laborator 2 lucrare laborator
Bibliografie Obligatorie: 1. Acatinci S., (2004) – Produciile bovinelor, Ed. Mitron, Timioara 2. Georgescu G., i col. (1988 – 1989 – 1995) – Tratat de creterea bovinelor, vol. I, II i III, Ed Ceres, Bucureti. 3. Onaciu G., (2001) – Aprecierea vârstei i exteriorului la bovine, Ed. Casa Crii de tiin, Cluj – Napoca. 4. Onaciu G., Velea C., (2002) – Evaluarea performanelor de producie la bovine, Ed. Casa Crii de tiin, Cluj – N. 5. Onaciu Grigore (2006) – Proiectare i inginereie tehnologic la bovine- Ed. Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca, 6. Onaciu G. (2010) – Creterea bovinelor-ghid practic- Ed. Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca, 7. Onaciu G. (2013) – Creterea bovinelor, partea I-a - Ed. Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca, 8. Stanciu G., (1999) – Tehnologia creterii bovinelor, Ed. Brumar, Timioara. 9. Velea C. (1983) – Tehnologia creterii bovinelor, Ed. Dacia, Cluj – Napoca. 10. Velea Constantin i col. (1983) Creterea bivolilor, Ed. Ceres, Bucureti. 10. Velea C., i col. (2012) – Tratat de creterea bovinelor, vol. I, II, Ed. Risoprint, Cluj Napoca. Bibliografie Facultativ: 1. Georgescu Gh., Velea C., Mrgineanu Gh., Alexoiu A.,(2001)– Monografia rasei Blat româneasc, Ed. Triton,Buc 2. Drânceanu D., (2000) – Biotehnologii în alimentaia animalelor, Ed. Eurobit, Timioara. 3. Halga P., (2000) – Nutriie animal, Ed. Dosoftei, Iai. 4. Mirean Vioara- 2003 - Fiziologia animalelor domestice, Ed. Risoprint, Cluj - Napoca. 5. Oroianu T., Vlaic A. (2001) – Ameliorarea genetic a populaiilor de animale domestice , Ed. Academic Pres, Cluj-Napoca 6. ara A. (2001) – Alimentaia animalelor de reproducie, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca 7. Stanciu G., 1999, Tehnologia creterii bovinelor, Ed. Brumar, Timioara 8. Tafta V., 1997- Productiile, ameliorarea si productiile ovinelor, Ed. Creres, Bucuresti 9. Velea C., i col., 1985, Îndrumtor de creterea i îngrarea tineretului taurin, Ed. Ceres Bucureti.
In vederea actualizrii cunotinelor din domeniul creterii bovinelor, identificarii unor ci de modernizare si imbunatatire continua a predarii si a continutului cursurilor, cu cele mai actuale teme si probleme practice, cadrele didactice vor participala la manifestrile tiinifice organizate în ar i strintate, la manifestri expoziionale i reuniuni ale Asociaiei Cresctorilor de Bovine si Ovine din Romania, la mese rotunde de profil i vizite în ferme de referin în creterea bovinelor si ovinelor, din ar, UE.
10. Evaluare
10.4. Curs Elemente specifice de management al productiei de lapte în corelatie cu proiectare i ingineria tehnologic Tehnologii moderne de crestere a taurinelor si bubalinelor pentru productia de lapte Tehnologii moderne de exploatare a ovinelor si caprinelor pentru productia de lapte Auditul fermelor productoare de lapte
Examen
oral
60%
4
Tehnica de valorificare superioara a productiei de lapte obtinuta de la bovine
si ovine 10.5. Seminar/Laborator - Intocmire si sustinere
proiect 40%
10.6. Standard minim de performan Stapanirea informatiei stiintifice transmisa prin prelegeri si lucrari practice la nivel acceptabil. Obtinerea notei de trecere la verificarile pe parcurs este conditie de promovabilitate.
Data completrii Septembrie 2020
Titular lucrari laborator/seminarii ef.lucr.dr.ing. Eugen Claudiu Jurco
1. Date despre program 1.1. Instituia de învmânt superior Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca 1.2. Facultatea Zootehnie 1.3. Departamentul tiine tehnologice Zootehnie 1.4.Domeniul de studii Zootehnic 1.5.Ciclul de studii1) Masterat 1.6.Specializarea/ Programul de studii Managementul creterii animalelor i acvacultur 1.7. Forma de învmânt IF
2.2. Titularul activitilor de curs Prof.dr. ing. Draban Stelian Vasile 2.3. Titularul activitilor de seminar/ laborator/proiect Prof.dr. ing. Draban Stelian Vasile 2.4. Anul de studiu I 2.5. Semestrul II
2.6. Tipul de evaluare Sumativa
4.1. de curriculum Cresterea ovinelor si caprinelor 1, 2 si P 4.2. de competene Masterandul trebuie sa detina cunostinte referitoare la tehnologiile generale de crestere a
animalelor de ferma producatoare de carne, lapte i metodologia de obtinere si procesarea productiilor animaliere
În aceste condiii deosebite, activitatea didactic on-line este susinut de adaptarea metodelor de predare astfel încât studenii s beneficieze de eficien maxim în întelegerea coninutului i acumularea facil a acestuia.
5.1. de desfurare a cursului Cursul este interactiv , masteranzii pot adresa intrebari referitoare la continutul expunerii. Disciplina universitara impune respectarea orei de incepere si terminare a cursului. Nu sunt tolerate nici un fel de alte activitati pe durata prelegerii, telefoanele mobile sa fie inchise.
La lucrarile practice este obligatorie consultarea indrumatorului practic, fiecare masterand va desfasura o activitate individuala cu materialele din disciplin. Disciplina academica se impune pe toata durata de desfasurare a orelor de proiect.
2
Sa cunoasca limbajul i terminologia de specialitate specifica managementului de crestere a ovinelor i caprinelor Sa inteleaga bunstarea i biosecuritatea animal la standarde i prevederi legislative din PAC- UE i RO Sa cunoasca metodele moderne de planificare, monitorizare i control al activitii de producerea materialului bilologic la specia bovin si ovine-caprine Sa proiecteze indicii care influeneaz ritmul de sporire a efectivelor de ovine-caprine Sa cunoasca metodica si etapele de proiectare a activitatii de reproductie S îneleag factorii care influeneaz creterea i dezvoltarea tineretului ovin si caprin S-i insueasc temeinic tehnologiile de cretere a tineretului de prsil S stpâneasc elaborarea, implementarea, coordonarea i monitorizarea proceselor tehnologice specifice creterii ovinelor si caprinelor pentru producia de carne i lapte
C om
pe te
n e
tra ns
ve rs
al e Sa demonstreze capacitatea de-a implementa multidisciplinar, tehnologia de cretere a ovinelor i caprinelor
S poat gândi activitati de sintez referitoare la cresterea speciilor ovine-caprine de înalt performan S poat manageria o exploataie de cretere a bovinelor si ovine-caprine, indiferent de nivel productiv S poat concepe i elabora protocoale experimentale în vederea desfurrii unor activitati stiintifice în domeniul creterii ovinelor-caprinelor pentru carne i/sau lapte S demonstreze abiliti pentru asigurarea serviciilor de consultant i extensie în domeniul cresterii speciei ovine/caprine pentru carne, lapte S participe la activitatile de cercetare derulate în ferme (didactic) i laboratoarele de cercetare ale facultii S demonstreze preocupare privind perfectionarea profesionala continu cu noutile din domeniul rumegtoarelor mici.
7.1. Obiectivul general al disciplinei Sa-si insuseasca cunostintele referitoare la proiectarea sistemele de management al tehnologiilor de cretere a ovinelor si caprinelor la nivelul exigentelor tehnice i economice actuale
7.2. Obiectivele specifice Sa cunoasca factorii care influenteaza calitatea si productivitatea animalelor Sa inteleaga interferena i influena multifactorial în tehnologia de cretere obinere i de cretere a tineretului S cunoasc metodologia de asigurare a unui management performant Sa poata implementa, audita i interpreta o tehnologie la nivel de ferma Sa poata proiecta tehnologii optimizate pentru cresterea ovinelor si caprinelor pentru productia decarne i lapte S poat întocmi un bussines-plan tehnologic S poat asigura servicii de consultant i extensie în domeniul cresterii speciilor ovine/caprine pentru carne i/sau lapte
8. Coninuturi
8.1.CURS Numr de ore – 28 Probleme actuale i de perspectiv în creterea rumegatoarelor mici pentru carne i lapte. Rase de ovine i caprine exploatae pentru producia de carne Progrese în creterea i reproducia ovinelor i caprinelor de carne Progrese în creterea i reproducia ovinelor i caprinelor de lapte Optimizarea reproduciei ovinelor i caprinelor cale de sporire a produciei cantitative de de carne i lapte. Sisteme de ameliorare a ovinelor i caprinelor exploatate pentru producia de lapte si carne. Factorii care influeneaz producia cantitativ i calitativ de carne i lapte la ovine i caprine – implicaiile tehnologice ale acestora. Tehnologii de îngrare a ovinelor i caprinelor. Tehnologii de îngrare a mieilor, iezilor i tineretului ovin i caprin Tehnologia recondiionrii ovinelor i caprinelor adulte
Metode de predare
3
Aprecierea i valorificarea animalelor pentru producia de carne. Actualiti în profilaxia i combaterea bolilor în fermele de cretere i îngrare a animalelor pentru carne. Politici de valorificare i promovare a produciei de lapte la ovine i caprine
Prelegere
Prelegere
2 prelegere
1 prelegere
8.2.LUCRRI PRACTICE/PROIIECT Numr de ore – 14 Definire tema de proiect si a metodologiei pe etape de proiectare i optimizare a tehnologiei de cretere a ovinelor i caprinelor pt. productia de carne/lapte. Proiectarea efectivelor de rumegatoare mici i a structurii de reproducie Planificarea sistemului de mont i ftri Programarea creterii i micarea efectivelor pe categorii de vârst Proiectarea sistemului de hrnire difereniat pe categorii de animale Calculul necesarului de furaje, balan furajer Elaborarea planului si devize de producerea furajelor Proiectarea sistemului de întreinere difereniat pe categorii i specii de animale Calculul de optimizare a indicatorilor de eficien economic în sistemul tehnologic proiectat în corelaie cu PAC din cadrul UE i strategii nationale în sprijinul productiei de lapte bovine, ovine i caprine
Lucrare de proiectare
2 lucrari
Bibliografie Obligatorie: 1. Daraban, S., 2006 – Tehnologia cresterii ovinelor, Ed. Risoprint Cluj Napoca 2. Daraban S., Miresan, M., 2002- Optimizarea cresterii-exploatarii si valorificarea productiilor de la ovine, Ed. Risoprint, Cluj Napoca 3. Daraban, S., 2006 – Tehnologia cresterii ovinelor, Ed. Risoprint Cluj Napoca 4. Daraban S., Miresan, M., 2002- Optimizarea cresterii-exploatarii si valorificarea productiilor de la ovine, Ed. Risoprint, Cluj Napoca 5. Mierli D., (2001) - Nutriia i alimentaia ovinelor supuse îngrrii. Ed. AcademicPres, Cluj-Napoca; 6. Mirean Vioara, Mirean E., (1997) - Producerea crnii de tineret ovin. Ed. Genesis, Cluj-Napoca; 7. Pop A., Mirean E., (1991) - Îndrumtor pentru creterea i îngrarea tineretului ovin. Ed. Ceres, Bucureti Bibliografie Facultativ: 1. Drânceanu D., (2000) – Biotehnologii în alimentaia animalelor, Ed. Eurobit, Timioara. 2. Halga P., (2000) – Nutriie animal, Ed. Dosoftei, Iai. 3. Mirean Vioara- 2003 - Fiziologia animalelor domestice, Ed. Risoprint, Cluj - Napoca. 4. Oroianu T., Vlaic A. (2001) – Ameliorarea genetic a populaiilor de animale domestice , Ed. Academic Pres, Cluj-Napoca 5. ara A. (2001) – Alimentaia animalelor de reproducie, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca 6. Tafta V., 1997- Productiile, ameliorarea si productiile ovinelor, Ed. Creres, Bucuresti 7. Velea C., i col., 1985, Îndrumtor de creterea i îngrarea tineretului taurin, Ed. Ceres Bucureti.
In vederea actualizrii cunotinelor din domeniul creterii bovinelor, identificarii unor ci de modernizare si imbunatatire continua a predarii si a continutului cursurilor, cu cele mai actuale teme si probleme practice, cadrele didactice vor participala la manifestrile tiinifice organizate în ar i strintate, la manifestri expoziionale i reuniuni ale Asociaiei Cresctorilor de Bovine si Ovine din Romania, la mese rotunde de profil i vizite în ferme de referin în creterea bovinelor si ovinelor, din ar, UE.
10. Evaluare
10.4. Curs Elemente specifice de management al productiei de carne i lapte în corelatie cu proiectare i ingineria tehnologic. Hibrizi de carne la ovine i caprine. Tehnologii moderne de crestere a ovinelor i caprinelor pentru productia de carne i lapte Tehnica de valorificare superioara a
Examen oral
50 %
4
productiei de carne i lapte obtinuta de la ovineine i capr
10.5. Seminar/Laborator /proiect
10.6. Standard minim de performan Stapanirea informatiei stiintifice transmisa prin prelegeri si lucrari practice la nivel acceptabil. Obtinerea notei de trecere la verificarile pe parcurs este conditie de promovabilitate.
Data completrii Septembrie, .2020
Titular lucrari laborator/seminarii Prof. dr. ing. Drban Stelian Vasile
1
1. Date despre program 1.1. Instituia de învmânt superior Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca 1.2. Facultatea Zootehnie i Biotehnologii 1.3. Departamentul tiine fundamentale 1.4.Domeniul de studii Zootehnie 1.5.Ciclul de studii1) Master 1.6.Specializarea/ Programul de studii Managementul creterii animalelor i acvacultur 1.7. Forma de învmânt IF
Bioeconomie aplicat i antreprenoriat
2.2. Titularul activitilor de curs Sef lucr.dr. Anamaria Vâtc 2.3. Titularul activitilor de seminar/ laborator/ proiect
Sef lucr.dr. Anamaria Vâtc
2.6. Tipul de evaluare continua
4.1. de curriculum Nu e cazul 4.2. de competene Nu e cazul
5.1. de desfurare a cursului Studenii masteranzi audiaz cursul cunoscând din timp tematica abordat i bibliografia aferent acesteia. Astfel vor participa activ prin întrebrile formulate i susinerea referatelor. La sfâritul cursului sau în sptmâna urmtoare studenii beneficiaz de notele de curs în vederea multiplicrii. În cazul desfurrii activitilor didactice on-line, metodele de predare vor fi adaptate.
Seminariile încep cu trecerea în revist noiunilor parcurse la curs, iar la unele teme cu explicaii necesare aprofundrii unor noiuni specifice. În cadrul fiecrui seminar vor fi dezbtute studii de caz. Disciplina academica se impune pe toata durata de desfasurare seinariilor. În cazul desfurrii activitilor didactice on-line, metodele de predare vor fi adaptate.
3.4.Total ore din planul de invatamant 28 din care: 3.5.curs 14 3.6.seminar/laborator 14 Distribuia fondului de timp ore 3.4.1.Studiul dup manual, suport de curs, bibliografie i notie 15 3.4.2. Documentare suplimentar în bibliotec, pe platformele electronice de specialitate i pe teren 10 3.4.3. Pregtire seminare/ laboratoare

Nr. din Formular USAMV 0305010101

Documents

Transcript of Nr. din Formular USAMV 0305010101