nr. 8, februarie 2011isujbv.ro/file/repository/revista-pompierii-brasoveni/Re... · 2016-01-16 ·...

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Ţara Bârsei” al judeţului Braşov

nr. 8, februarie 2011

În caz de urgenţă, sunaţi la 112!

ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” - BRAŞOV

Ziua Protecţiei Civile din România28

2 ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV

POMPIERII februarie 2011

Revistă editată de către Asociaţia Pompierilor „Ţara Bârsei” – Braşov în colaborare şi cu sprijinul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Ţara Bârsei” al judeţului Braşov

Braşov, str. Mihai Viteazu, nr. 11, tel. 0268/42.88.88

Colectiv redacţional:

Col. Drd. Stelian RECHIŢEAN Col. Lucian BOGDANCol. Mircea ŞOGLU,

Lt. Col. Valentin LEPĂDATULt. Col. Marian SANDULt. Col. Viorel MĂZĂRELLt. Ciprian SFREJASg. Maj. Mircea Costăchescu

Ziua Protecţiei Civile din România3445568

11

12

1519

212326

30

Mesajul Inspectorului General ......................................................Mesajul Guvernului României ......................................................Mesajul Preşedintelui Consiliului Judeţean ....................................Mesajul Primarului Municipiului Braşov ........................................Mesajul Inspectorului Şef .............................................................Protecţia civilă în Europa ..............................................................File de istorie - Protecţia populaţiei Braşovului contra atacurilor cu gazeResponsabilităţile consiliilor locale şi judeţene conform Strategiei Naţionale de Prevenire a Situaţiilor de Urgenţă .............................Măsuri preventive, operative şi de refacere la nivel local în cazul fenomenelor meteorologice şi hidrologice periculoase ...................Contribuţia pompierilor militari în domeniul apărării pasive, în perioada interbelică .....................................................................Activitatea de pregătire a populaţiei .............................................Activitatea serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă .......................................................................................Autospecială de intervenţie nuclear, biologic, chimic şi radiologic ..Cutremurul de pământ, o permanentă ameninţare ........................Prevenirea situaţiilor de urgenţă la unitatiile sanitare, spitale, policlinici si dispensare ................................................................

ASOCIAŢIA POMPIERILOR „ŢARA BÂRSEI” BRAŞOV 3

www.

isujb

v.ro

BARSEI” ,

febru

arie

2011

f

ˆ

Ziua

Pro

tecţie

i Civi

le din

Rom

ânia

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELORINSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE

URGENŢĂ

78 de ani de la 28 februarie 1933 - zi în care Regele Carol al II-lea aproba Regula-mentul Apărării Pasive, legiferând înfi inţarea primelor structuri cu atribuţii de protecţie civilă din România.

Momentul aniversar este un prilej de rememorare a activităţilor desfăşurate de specialiştii protecţiei civile care, de-a lun-gul timpului, s-au afl at permanent la dato-rie, împreună cu celelalte componente ale sistemului naţional de apărare şi siguranţă naţională, intervenind în sprijinul cetăţenilor ameninţaţi de dezastre naturale şi catastrofele care au afectat cuprinsul ţării.

Mereu prezente acolo unde datoria le-a ce-rut-o, cadrele protecţiei civile au demonstrat profesionalism şi devotament în intervenţiile desfăşurate în condiţii de risc, pentru preveni-rea pierderilor de vieţi, diminuarea pagubelor şi asigurarea securităţii cetăţenilor.

Această tradiţie trebuie continuată, prin implicare şi muncă pusă în slujba celor afl aţi în pericol sau afectaţi de diversele calamităţi naturale. Activitatea protecţiei civile solicită un înalt standard de operativitate şi viteză de reacţie, sub semnul solidarităţii umane, şi o

reală responsabilitate civică, aceste eforturi fi -ind răsplătite cu recunoştinţa semenilor noştri.

Răspunzând standardelor de ţară membră a Uniunii Europene şi NATO, protecţia civilă din România trebuie să continue procesul de modernizare şi fl exibilizare instituţională, pentru a asigura servicii profesioniste şi efi ci-ente şi a fi , la nevoie, un furnizor de asistenţă umanitară internaţională.

La această aniversare adresez specialiştilor protecţiei civile calde urări şi succes în activi-tatea profesională, sănătate şi împliniri în viaţa personală.

La Mulţi Ani!

Împuternicit Inspector General,Colonel Marcel LUCACIU

Marcel LUCACIU

Ordin de Zila aniversarea

Zilei Protecţiei Civile din România



MESAJUL PREŞEDINTELUI CONSILIULUI JUDEŢEAN

La 28 februarie sărbătorim 78 de ani de la înfi inţarea Protecţiei Civile în România.

Apărută ca o necesitate în asigurarea protecţiei forţelor necombatante, după prima confl agraţie mondială, Protecţia Civilă şi-a extins permanent domeniul de activitate, justifi cându-şi pe deplin titulatura de „armă a celor fără apărare”. „Cu viaţa mea apăr viaţa” – deviză rămasă înscrisă în tradiţia armei – a fost onorată şi consacrată prin misiunile difi cile executate pentru salvarea vieţii şi înlăturarea efectelor distrugătoare pro-duse de dezastrele naturale şi catastrofele care au marcat de atâtea ori ultimii zeci de ani. În condiţiile existenţei riscului producerii unor de-zastre, cutremure, inundaţii, alunecări de teren, accidente sau epidemii, cetăţenii au dreptul la

protecţia şi siguranţa asigurate cu profesional-ism şi dăruire de colectivul Inspectoratului pen-tru Situaţii de Urgenţă. Angajaţii din structurile acestei instituţii merită recunoştinţa noastră pentru intervenţiile pe care le fac indiferent de ora din zi sau din noapte când accidentele sau catastrofele ne pun viaţa în pericol. Suntem conştienţi că siguranţa noastră, a braşovenilor, se afl ă în mâinile dumneavoastră.

Cu ocazia acestei aniversări, transmitem conducerii şi tuturor angajaţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” Braşov aleasa noastră consideraţie pentru eforturile pe care le fac pentru apărarea şi salvarea vieţii no-astre, cu preţul vieţii lor.

La mulţi ani şi misiuni reuşite!

Cu consideraţie,Aristotel CĂNCESCU,

preşedintele Consiliului Judeţean Braşov

Aristotel CĂNCESCU

GUVERNUL ROMÂNIEI Instituţia Prefectului – Judeţul

Braşov.

În România, protecţia civilă a luat fi inţă prin Decretul regal din 28 februarie 1933 sub de-numirea de “apărare pasivă” având ca scop “limitarea efectele bombardamentelor aeriene asupra populaţiei sau resurselor teritoriului, prin protecţie directă sau micşorând efi cacitatea atacurilor aeriene”.

Astăzi, după 78 de ani de activitate, protecţia civilă este o componentă a sistemului securităţii naţionale şi reprezintă un ansamblu efi cient de prevenire şi reducere a riscurilor de producere a dezastrelor.

În condiţiile existenţei riscului producerii unor dezastre, cutremure, inundaţii, alunecări de teren, accidente diverse, epidemii, cetăţeanul are dreptul la protecţie, care trebuie să-i fi e asigurată de oameni competenţi.

În calitate de preşedinte al Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, pot afi rma cu certitudine că structurile protecţiei civile şi-au dus întotdeauna la bun sfârşit, cu devota-ment şi profesionalism, atribuţiile ce le revin, în numeroasele acţiuni de intervenţie pentru com-baterea efectelor inundaţiilor, a accidentelor tehnice, a înzăpezirilor sau accidentelor rutiere şi a intervenţiilor in numeroase zone de risc.

Acum la moment aniversar gândurile noastre se îndreaptă spre cei care, acţionând sub deviza “cu viaţa mea apăr viaţa”, se găsesc permanent în slujba cetăţenilor pentru a-i preveni, ocroti, salva şi ajuta să învingă stihiile naturii sau orice pericole majore.

Vreau să vă mulţumesc pentru înaltul profe-sionalism de care daţi dovadă, stând de strajă 24 de ore din 24, pentru ca noi să putem să ne desfăşurăm viaţa în siguranţă. Am convingerea că veţi continua să cinstiţi, prin fapte demne, memoria înaintaşilor dumneavoastră.

La mulţi ani!Prefect, Ion GONŢEA

Ion GONŢEA


www.

isujb

v.ro

BARSEI” ,

febru

arie

2011

f

ˆ

Ziua

Pro

tecţie

i Civi

le din

Rom

ânia

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

“ŢARA BÂRSEI” AL JUDEŢULUI BRAŞOV

Mesajul Inspectorului Şef Ca in fi ecare an, ziua de 28 februarie este

dedicata Protectiei Civile, data la care a fost aprobat Regulamentul de functionare al Aparari Pasive contra Atacurilor Aeriene printr-un decret regal. Protecţia Civilă a apărut ca o necesitatate în asigurarea protecţiei forţelor combatante, îndeosebi după prima confl agraţie mondială şi şi-a extins domeniul de activitate odată cu fo-losirea armelor de distrugere în masă, cu efecte distrugătoare nu numai asupra militarilor ci şi asupra populaţiei civile.

La 8 noiembrie 2004, Parlamentul României a adoptat Legea nr.481 prin care Protecţia Civilă din România devine o componentă importantă a sistemului securităţii naţionale, iar în decembrie 2004, prin fuzionarea Inspectoratului Judeţean de Protecţie Civilă cu Grupul de Pompieri ”Ţara Bârsei” Braşov a luat fi inţă Inspectoratul pen-tru Situaţii de Urgenţă „Tara Barsei” al judeţului Braşov.

Lucrătorii acestei nobile profesii s-au afl at în permanenţă acolo unde semenii noştri au fost în

suferinţă, ameninţaţi de numărul tot mai mare al dezastrelor naturale şi tehnologice care s-au produs din nefericire tot mai des pe tot cuprin-sul ţării. În decursul celor 78 de ani de existenţă, multitudinea, însemnătatea şi amploarea acţiunilor Protecţiei Civile au lăsat urme adânci în viaţa societăţii şi în conştiinţa cetăţenilor.

Cu ocazia zilei Protecţiei Civile din România, adresez felicitări pentru rezultatele deosebite tuturor specialiştilor din domeniul Protecţiei Civile, solicitând în continuare îmbunătăţirea permanentă a activităţilor desfăşurate pentru creşterea continuă a siguranţei cetăţeanului si a comunitaţii.

La mulţi ani!Inspector Şef Colonel

Drd. Stelian RECHIŢEAN

Stelian RECHIŢEAN

MESAJUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI BRAŞOV

78 de ani de excelenţă în Apărare civilă

ISUJ Braşov

Aniversarea a 78 de ani de Apărare Civilă este un bun prilej pentru a onora Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru activitatea desfăşurată şi pentru modul în care acesta îşi face datoria faţă de cetăţeni.

Pentru Municipalitate, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Ţara Bârsei - Braşov a fost şi este unul dintre partenerii noştri de încredere, este acea instituţie care prin profesionalismul de care dă dovadă în fi ecare zi se bucură de respectul comunităţii.

Indiferent de momentul şi situaţia în care le-am solicitat ajutorul, ei ne-au acordat tot spri-jinul necesar, ceea ce spune foarte mult despre modul în care ISU ştie şi are capacitatea de a rezolva orice problemă care apare.

Le mulţumesc pentru tot ceea ce fac pentru cetăţenii acestui oraş, pentru siguranţa fi ecărui

dintre noi şi îi asigur că vor găsi în Munici-palitate un partener de încredere, care ştie să preţuiască această instituţie.

Felicitări şi La Mulţi Ani!

Primarul Municipiului BraşovGeorge SCRIPCARU

George SCRIPCARU



Ne c e s i t a t e a unui mod

de abordare mai vast a protecţiei civile din Eu-ropa a căpătat un nou sens de urgenţă: statele membre au conştientizat faptul că Uniunea are nevoie de o strategie coordonată de reacţie împotriva dezastrelor, în cazul în care un atac similar ar avea loc într-un stat membru. Comisia Europeană a reacţionat la aceste preocupări şi, în noiembrie 2001, a elaborat un raport detaliat sugerând iniţiative concrete. Raportul a subliniat măsurile ce pot fi luate pentru a preveni atacurile asupra amplasamentelor sensibile, cum arfi fabricile chimice sau centralele nucleare, şi a sugerat modalităţi de coordonare a reacţiilor Europei în cazul în care ar avea loc un asemenea atac. A propus de asemenea modalităţi de abordare şi de a face faţă unei situaţii de atac terorist cu arme chimice, biologice sau nucleare.

Înainte de toate, NATO a realizat schimbări ale modului de abordare folosit în perioada războiului rece şi a plasat pe podium protecţia populaţiei civile alături de misiunile sale mili-tare, analizând propriile misiuni în contextul posibilei utilizări a CBR împotriva populaţiei civile în interiorul şi în afara ariei sale de re-sponsabilitate.

Pe de altă parte, UE a trebuit să îşi schimbe mentalitatea în ceea ce priveşte rolul şi importanţa protecţiei civile în cadrul uniunii, în momentul actual aceasta fi ind în subor-dinea Direcţiei Generale de Mediu, iar fondu-

rile alocate pen-tru dezvoltarea

componen-tei cu mult mai mici decât cele alocate pen-

tru scopurile propuse în do-

meniul mediului. Evident, protecţia

populaţiei civile este acum o prioritate pe agenda Alianţei şi a UE,

refl ectând preocuparea în asigurarea unui me-diu sigur în teritoriile lor.

Instrumente şi mecanisme în domeniul protecţiei civile.

Uniunea Europeană -UEEuropa este expusă în mod regulat la deza-

stre majore, cum ar fi inundaţiile şi incendiile de pădure, la fel ca şi accidentele tehnologice, cum ar fi exploziile din fabrici sau deversările chimice, Ca rezultat, diferitele state membre au realizat treptat expertize de reacţie la de-zastre pentru diferite domenii, de aceea coop-erarea în problemele de protecţie civilă în in-teriorul Comunităţii este atât de importantă. Direcţia Generală de Mediu este structura Comisiei Europene responsabilă cu probleme de mediu, protecţie civilă şi protecţia împotri-va radiaţiilor. Direcţia Generală de Mediu pro-duce rapoarte regulate şi publicaţii acoperind întregul spectru pe teme de mediu, incluzând protecţia civilă. Prin schimbul de experienţă şi de puncte de vedere, experţii din domeniul protecţiei civile de pe teritoriul Uniunii pot învăţa unii de la alţii cele mai bune practici şi îşi pot îmbunătăţi capacitatea globală pentru a face faţă catastrofelor.

PROTECŢIA CIVILĂ ÎN EUROPA Col. Lucian BOGDAN


www.

isujb

v.ro

BARSEI” ,

febru

arie

2011

f

ˆ

Ziua

Pro

tecţie

i Civi

le din

Rom

ânia

Guvernele din cadrul UE au fost de acord ofi cial pentru prima dată să-şi coordoneze strategiile de protecţie civilă la o întâlnire la nivel ministerial la Roma, în 1985.

Toate iniţiativele în domeniul protecţiei ci-vile la nivelul UE sunt implementate pe baza principiului de subsidiaritate, iar Comisia Europeană a avut întotdeauna ca scop spri-jinirea şi încurajarea eforturilor făcute la nivel local, regional şi naţional. în octombrie 2001 guvernele ţărilor UE au căzut de acord asu-pra creări unui nou mecanism pentru a fa-cilita cooperarea în intervenţiile pentru acor-darea de asistenţă civilă. Mecanismul este bazat pe un plan extins prezentat de Comisia Europeană în septembrie 2001 şi stabileşte strategii detaliate pentru preîntâmpinarea urgenţelor majore care pot necesita reacţia urgentă, clasifi cându-se de la dezastrele în timp de pace, cum ar fi cutremurele, până la ameninţări sau atacuri teroriste. Noul plan a fost adoptat în ciuda unui context favorabil dezastrelor majore care au afectat UE şi în-treaga lume în ultimii ani. Printre acestea s-au numărat cutremurele din Grecia şi Turcia, fur-tunile ce au cauzat pagube majore în multe dintre ţările europene şi naufragiul petrolieru-lui care a poluat 400 km de linie de coastă în Franţa. în 2000 deversările chimice de la Baia Mare au otrăvit fl uviul Dunărea atât pe teritoriul României, cât şi pe cel al Ungariei, iar o fabrică de artifi cii a explodat în Olanda provocând decesul a 20 de persoane.

La baza noului mecanism stă înfi inţarea unui Centru de Informare şi Monitorizare-MIC al protecţiei civile din cadrul UE, coordonat de Comisia Europeană de la Bruxelles şi, la fel ca şi structura operaţională pentru protecţia civilă existentă în cadrul Comisiei, va funcţiona 24 de ore din 24, 365 de zile pe an. Centrul poate să atragă o reţea de expertize oricând şi, în general, să reunească o echipă de reacţie la dezastre şi să asigure prezenţa echipei la locul catastrofei, oriunde în lume, în 12 ore. Manualul de operare conţine, pentru Statele Membre, ţările EEA şi ţările în curs de aderare, puncte de contact pentru autorităţile compe-tente, puncte de contact operaţionale şi punc-te de contact pentru corespondenţă naţională. Pentru implementarea programului de acţiune şi pentru ca mecanismele Comunităţii să faci-liteze consolidarea cooperării în intervenţiile de asistenţă civilă, Comisia este asistată de Comitetul pentru Programul de Acţiune şi de

mecanismele din domeniul protecţiei civile, compus din reprezentanţi ai statelor membre şi conduse de către Comisie în sine.

Naţiunile Unite-UNÎn decembrie 1991 Adunarea Generală a

O.N.U. a adoptat Rezoluţia 46/182, menită să întărească modalităţile de reacţie atât în cazul urgenţelor complexe, cât şi în ca-zul dezastrelor naturale. Pe lângă aceasta, a lansat îmbunătăţirea efi cacităţii globale a operaţiunilor umanitare din O.N.U. în acest domeniu. Hotărârea a creat de asemenea cea mai înaltă poziţie - de Coordonator pen-tru Ajutor la Urgenţe-ERC. Aceasta funcţie ar trebui să îmbine în cadrul unui singur punct focal funcţiile îndeplinite de reprezentanţii Secretarului General pentru urgenţe majore şi complexe, la fel ca şi funcţiile din domeniul dezastrelor naturale, care au fost îndeplinite de Coordonatorul pentru Ajutor la Dezastre din cadrul Naţiunilor Unite. UNDORO. A fost creat Serviciul pentru Coordonarea Relaţiilor Umanitare-OCHA. Mandatul său a fost extins pentru a include coordonarea reacţiilor uman-itare, a politicilor de dezvoltare şi a asistenţei juridice umanitare. OCHA îndeplineşte înainte de toate funcţia de coordonare prin interme-diul Comitetului Permanent Inter-Agenţii, care este condus de către ERC. Participanţii sunt toţi partenerii umanitari, de la agenţiile O.N.U., fonduri şi programe, până la Crucea Roşie şi ONG-uri. Col. Lucian BOGDAN

Va urma



Atacurile aeriene cu bombe explozi-ve şi incendiare executate de armata

germană asupra localităţilor de pe teritoriul naţional, atacurile cu gaze de luptă şi agenţi microbieni au generat sute de mii de victi-me şi în rândul populaţiei civile. Lipsa unor măsuri elementare de pregătire şi protecţie a populaţiei civile, anterior intrării ţării în război, a amplifi cat numărul victimelor, su-ferinţelor umane şi pierderilor materiale.

Există toate motivele obiective ca situaţia creată în primii ani după încheierea războ-iului, când se fac tot mai auzite voci autori-zate dintr-un şir de state europene, despre caracterul unui eventual viitor război, ca au-torităţile vremii din România să întreprindă măsuri privind instruirea şi protejarea popu-laţiei civile în situaţii de război.

Debutul în această importantă problemă de stat, l-au făcut unele cadre din armată, care au propus organizarea unui comparti-ment de gaze cu atribuţii de studiere, orga-nizare, pregătire de specialitate şi înzestrare

cu mijloace de protecţie antichimică a unor unităţi chimice din compunerea armatei.

Întreaga perioadă 1920-1939 este carac-terizată de preocupări asidue pentru pre-gătirea armatei şi a populaţiei civile pentru cunoaşterea concepţiei în care se va purta un viitor război: mijloace tehnice de purtare a războiului aerochimic; urmările atacurilor aeriene cu bombe brizante, incendiare, chi-mice biologice; comportarea şi acţiunile po-pulaţiei în cazul atacului aerian; cunoştinţe în legătură cu alarmarea, protecţia individu-ală şi colectivă, acordarea primului ajutor în caz de arsuri, rănire şi contaminare cu gaze toxice de luptă; pregătirea psihologică, etc

Pregătirea teoretică a populaţiei din toate mediile se realizează prin conferinţe organi-zate în şcoli şi instituţii, prin broşuri şi con-ferinţe la radio, prin presă, prin reviste de specialitate, manuale, lecţii, şedinţe practi-ce, etc

Preocuparea principală în anii 1923-1924, la nivelul conducerii armatei româ-

Col. Lucian BOGDAN

File de istorie


www.

isujb

v.r

BARSEI” ,

febru

arie

2011

f

ˆ

Ziua

Pro

tecţie

i Civi

le din

Rom

ânia

ne, a fost organizarea trupelor chimice, dar fără a neglija protecţia populaţiei împotriva urmărilor atacului cu gaze de luptă într-un eventual război. În această perioadă se fac demersuri pentru constituirea unui orga-nism specializat, destinat pregătirii persona-lului de comandă şi a trupei pe linia gazelor de luptă. Astfel, la 20 noiembrie 1924 se înfi inţează Şcoala Apărării Contra Gazelor menită să răspândească în armată, dar şi în rândul populaţiei civile toate cunoştiinţele în legătură cu domeniul gazelor de luptă, iar în 1926 se elaborează Instrucţiuni provizorii asupra protecţiei, contra gazelor de luptă, care pun bazele organizării şi funcţionării armei chimice în armata română. Referitor la protecţia populaţiei civile, instrucţiunile prevedeau „Răspunderea protecţiei popu-laţiei civile nu e în sarcina armatei”. Totuşi Comandamnetul dă autorităţilor civile cel mai mare ajutor pentru punerea în aplicare a protecţiei populaţiei, făcându-le cunoscut zonele în care s-au asigurat măsuri de pro-tecţie contra gazelor de luptă şi asigurarea cu instructori (ofi ţeri cu gazele, specialişti, medici) pentru pregătirea populaţiei.

Instrucţiunea prevedea, de asemenea, pro-tecţia populaţiei din zona de operaţiuni ale armatei pe o adâncime de 5 km de la linia frontului prin evacuare în special a copiilor şi femeilor. Ca mijloace de protecţie individuală se prevedea că din stocul armatei să se dis-tribuie populaţiei civile în proporţie de 10%, măşti contra gazelor, iar pentru restul, se indi-ca confecţionarea unor mijloace simple de protecţie a căilor respiratorii şi a ochilor.

La începutul anului 1927 apare Revista Antigaz – buletin ofi cial al Serviciului Apără-rii Contra Gazelor din Ministerul de Război. Pe linia pregătirii populaţiei civile, revista va deveni de-a lungul întregii perioade inter-belice şi pe timpul celui de-al doile război mondial, organul de presă în care periodic se vor prezenta articole privind organizarea, pregătirea şi protecţia populaţiei civile îm-potriva efectelor gazelor de luptă.

Anii 1930, continuă să fi e marcaţi de preocupări intense ale statelor pentru dez-

voltarea doctrinei războiului total, dar şi de semne evidente ale unui eventual război. Pe acest fond o atenţie cuvenită se acordă pre-gătirii şi protecţiei populaţiei civile în caz de război.

La 23 martie 1933 apare Regulamentul Apărării Pasive contra atacurilor aeriene, care instituia răspunderea prefecţilor şi pri-marilor referitor la protecţia populaţiei civile. De asemenea, se stabileau sarcini concrete autorităţilor pu-blice locale, măsuri pre-ventive desti-nate să prote-jeze populaţia civilă contra gazelor de lup-tă şi bombar-dementelor şi apare ca d o c u m e n t Planul Apă-rării Pasive.

În Braşov autorităţile au organizat activi-tăţi în acest sens. Asfel, în ziua de 26 ianua-rie 1933 Comitetul de Protecţie a Populaţiei Civile din judeţul Braşov s-a întâlnit la Pre-fectura judeţului Braşov şi a dezbătut Planul e protecţie a populaţiei civile din judeţul şi municipiul Braşov contra atacurilor cu gaze de luptă, care cuprindea:

1. Planul organizării serviciului de pândă şi alarmă pe raza municipiului şi judeţului Braşov.

2. Planul organizării adăposturilor pen-tru personal şi materiale.

3. Planul organizării camufl ajului4. Planul organizării serviciului sanitar.5. Planul organizării stingerii incendiilor.6. Planul evacuărilor7. Planul organizării serviciului de poliţie şi control.

8. Propuneri pentru realizarea instrucţiei personalului şi populaţiei civile

Ţinând cont că sub un bombardament cu gaze toxice, populaţia trebuie să cunoască mijloacele de protecţie individuală şi să

,pu-, --e-ţia tra p--


POMPIERII februarie 2011fi e pregătită a se apăra, Comitetul P.P.C. judeţean Braşov, prin colonelul Slomnescu, a prezentat direcţiile de acţiune pentru anul 1933:

• conferinţe ţinute de ofi ţerii cu ga-zele la şcolile şi autorităţile din oraşul Braşov

• întocmirea de instrucţiuni pentru co-mune privind apărarea contra gazelor, care să ţină loc conferinţelor

• instrucţia practică a cercetaşilor, per-sonalului pompierilor, personalului poştei, personalului poliţiei, stabilind program pentru fi ecare

• tipărirea şi răspândirea revistei Anti-gaz şi constituirea Ligii Antigaz.

• înfi inţarea unui muzeu în oraşul Braşov în scopul popularizării cunoştiinţelor referitoare la gazele de luptă, în care populaţia să vadă diferite aparate de apărare individuală precum şi date cu privire la apărarea colectivă

Prefectul judeţului Braşov, Gh. Cuteanu, a recomandat:

• pentru a obişnui populaţia cu prob-lemela apărării contra gazelor, să se arate la cinematografe reclame cu acest subiect

• să se scrie articole instructive cu privire la apărarea contra gazelor

• prefectura şi primăria Braşov să prevadă în buget o sumă de 50.000 – 60.000 lei, pentru procurarea mate-rialeor de protecţie.

Pentru punerea în aplicare a direcţiilor de acţiune stabilite s-a tipărit broşura

„Apăraţi-vă de gaze”, care a fost editată în 5.000 de exemplare.

S-au organizat conferinţe şi şedinţe prac-tice la şcolile secundare din oraşul Braşov .

Programul general al conferinţelor se referea la:

Conferinţa nr.1 – durata 50 min.• evoluţia gazelor de luptă• clasifi carea gazelor de luptă• noţiuni asupra gazelor toxice (efecte şi tratament)

Conferinţa nr.2 – durata 50 min.• mijloace de atac cu gaze• mijloace de apărare individuale şi col-

ective• aparate fi ltrante şi izolanteConferinţa nr.3 – durata 50 min.Protecţia colectivă, baza protecţiei

populaţiei civile• pe ce se bazează protecţia populaţiei

civile• simplifi carea problemei referitoare la

protecţia populaţiei civile• organizarea adăposturilor• întocmirea planului de mobilizare• acticitatea Comitetului P.P.C. judeţeanConferinţa nr.4 – durata 50 min.Şedinţă practică – portul măştii contra

gazelorConferinţa nr.5 – durata 50 min.O trecere prin camera de gaze.Concomitent cu prefecţionarea cadru-

lui organizatoric, cu amplifi carea măsurilor de pregătire şi protacţie a populaţiei civile în caz de război, are loc un amplu proces de producere de mijloace de protecţie, în special măşti contra gazelor şi complete de protecţie. Această operaţiune deosebit de importantă arată grija autorităţilor pentru protejarea populaţiei dar şi a soldaţilor din armată.

Rezultatele acestor eforturi s-au văzut la sfârşitul războiului când numărul victimelor, din rîndul populaţiei civile, datorită efec-telor gazelor de luptă a scăzut considerabil.

Col. Lucian BOGDAN

ssspmppaa

ssddtt

ţţ pp şşssspippaa

ssddtt


www.

isujb

v.ro

BARSEI” ,

febru

arie

2011

f

ˆ

Ziua

Pro

tecţie

i Civi

le din

Rom

ânia

Conform Strategiei Nationale de preveni-re a situatiilor de urgentă aprobată prin

HG 762/2008 autorităţile administraţiei pub-lice locale trebuie sa fi e pregătite să facă faţă gestionării situaţiilor de urgenţă prin comite-tele judeţene sau, după caz, locale pe care le conduc, ele fi ind primele care iau contact cu fenomenul şi care asigură aplicarea măsurilor din planurile proprii, până la intervenţia altor autorităţi şi structuri. Răspunsul la factorii de risc trebuie să urmeze principiul gradualităţii, astfel că deciziile iniţiale trebuie luate la acest nivel, context în care creşterea capacităţii de prevenire şi răspuns locale constituie prioritatea esenţială.

Principalele lor responsabilităţi, pe fazele de-zastrului sunt: a) în faza pre -dezastru :1 instituie măsurile de prevenire a situaţiilor de

urgenţă, analizează anual şi ori de cate ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia;

2 aprobă organizarea activităţii de apărare îm-potriva situaţiilor de urgenţă la nivelul unităţii administrativ-teritoriale;

3 hotărăsc înfi inţarea serviciilor voluntare pen-tru situaţii de urgenţă, aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora, asigură încadrarea cu personal, dotarea şi fi nanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionarea acestuia în condiţii de operativitate şi efi cienţă în conformitate cu criteriile minime de performanţă;

4 aprobă planurile anuale şi de perspectiva pen-tru asigurarea resurselor umane, materiale şi fi nanciare destinate prevenirii şi gestionarii situaţiilor de urgenţă;

5 elaborează planurile urbanistice generale, corelate cu hărţile de risc şi asigură respectarea prevederilor acestor documentaţii;

6 determină necesităţile comunităţii locale privind resursele mobilizabile, materiale, utilaje şi fi nanciare in caz de dezastre;

7 asigură mobilizarea populaţiei la acţiunile de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă şi

organizează exerciţii şi aplicaţii, sub condu-cerea organelor abilitate in vederea pregătirii intervenţiei operative;

8 asigură organizarea şi instruirea grupurilor de voluntari în vederea participării la acţiunile de salvare-evacuare a populaţiei afectate de dezastre.

b) pe timpul dezastrului :1 desfăşoară activităţile cuprinse în legislaţia în

vigoare privind managementul situaţiilor de urgenţă;

2 menţine în stare de funcţionare drumurile şi accesele în zonele calamitate;

3 coordonează acţiunile de ajutor; 4 înfi inţează centre de informare în zona în care

s-a produs dezastrul care să îndeplineascăşi funcţia de transmitere a avertizării individ-uale a cetăţenilor în cazul în care sistemele de înştiinţare -alarmare nu sunt disponibile, pe durata situaţiei de urgenţă;

5 asigură condiţiile necesare pentru acordarea asistenţei medicale;

6 asigură evacuarea persoanelor sau bunuri-lor periclitate potrivit planurilor întocmite şi condiţiile corespunzătoare de trai, evidenţa populaţiei evacuate, asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate, instalarea ta-berelor de evacuaţi, recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate, securitatea şi paza zonelor evacuate;

7 coordonează acţiunile pentru asigurarea necesităţilor esenţiale ale persoanelor sau comunităţilor izolate.

c) post dezastru: 1 participă la acţiunile de înlăturare a efec-

telor dezastrelor, de refacere a locuinţelor şi gospodăriilor afectate de dezastre;

2 coordonează acţiunile de aprovizionare cu hrană şi îmbrăcăminte şi de distribuire a acestora, precum şi pentru cazarea în locuinţe temporare;

3 asigură condiţiile pentru asistenţa sanitară; 4 coordonează activităţile de reconstrucţie şi res-

taurare a activităţii normale; 5 organizează activităţi de ajutor fi nanciar.

Responsabilităţile consiliilor locale şi judeţene conform Strategiei Naţionale de

Prevenire a Situaţiilor de UrgenţăInspector Şef Colonel Drd. Stelian RECHIŢEAN



Teritoriul judeţului Braşov are o suprafaţă de 5363 km², respectiv 2,2% din suprafaţa ţării şi cu o populatie de 589.000 de locuitori (din care 436 mii în mediul urban şi 153 mii în mediul rural).

Trăsăturile generale ale climei din judeţul Braşov sunt puternic modifi cate de infl uenţa reliefului muntos. Astfel se realizează o com-partimentare a climatului general şi o etajare evidentă a fenomenelor climatice. Începând cu cele mai joase trepte ale reliefului depre-sionar şi până pe crestele cele mai înalte ale munţilor înconjurători se întâlnesc numeroase etaje şi compartimente climatice: etajul clima-tic depresionar, premontan, montan şi alpin.

Regimul precipitaţiilor atmosferice în judeţul Braşov prezintă o mare variabilitate. Astfel, sectorul cel mai de jos al depresiunii Bârsei, din zona Feldioara-Bod, primeşte cele mai mici cantităţi anuale de precipitaţii (500-600 mm).

În depresiunea Făgăraşului, în sectorul braşovean al colinelor Târnavelor şi în în-treaga zonă piemontană din sudul şi sud-estul judeţului, cantitatea anuală de precipitaţii variază între 600-750 mm. Pe versanţii munţilor, cantităţile anuale de precipitaţii cu-nosc o evidentă variaţie altitudinală.

În etajul premontan, cantităţile de precipitaţii cresc de la 750 la 950 mm, în etajele climatice montane ajung până la 1200 mm, iar de la 1800 m altitudine în sus, în etajele alpine, precipitaţiile anuale depăşesc 1400 mm.

Cantităţile anuale de precipitaţii prezintă şi o accentuată variabilitate în timp, de la un an la altul. Astfel, în anii cu o activitate ciclonică intensă, la toate staţiile meteorologice din judeţul Braşov s-au înregistrat cantităţi anuale de precipitaţii mai mari de 1000 mm (Bod

Cantităţile maxime de precipitaţii înregistrate în ultimii ani, capabile să provoace apariţia viituri-lor pe râuri, au atins următoarele valori:Localizare Data Cantitatea (l/mp) Localizare Data Cantitatea (l/mp)Braşov iulie.1981 142.0 (40 min) Predeal iulie.1994 162,1Cristianul Mare iunie.1988 178.3 Ghimbav august.2005 93,6Poiana Braşov iunie.1988 127.5 Dumbrăviţa iulie.1994 106.0Postavarul august.2005 122,6 Holbav mai.1998 80.0 (7 ore)Dâmbu Morii iunie.2001 127,5 Teliu iunie.1988 117.7Babarunca martie.2007 110,5 Feldioara mai.2003 91.2Moieciu august.2007 89,7 Şercaia iunie.2001 113.8Zărneşti iunie.2001 112.3 Dacia august.2005 84,0 (12 ore)Tohanu Nou iulie.2009 110,5 Felmer august.2005 48,0 (20 min)

Măsuri preventive, operative şi de refacere la nivel local în cazul fenomenelor meteorologice şi hidrologice periculoase

Lt.col. ing. Daniel CROITORU


www.

isujb

v.ro

BARSEI” ,

febru

arie

2011

f

ˆ

Ziua

Pro

tecţie

i Civi

le din

Rom

ânia

1060 mm, Făgăraş 1166 mm, Vârful Omu 2401 mm).

În anii defi citari, când persistă sistemele barice anticiclonice, cantităţile anuale de precipitaţii nu au depasit 400-500 mm în şesul depresionar al Bârsei şi 900 mm pe vârfurile alpine. În ultimul deceniu se constată o di-minuare a cantităţilor anuale de precipitaţii în toate zonele geografi ce din judeţ, cu creşterea frecvenţei ploilor de tip torenţial ce produc spălări ale versanţilor şi degradări de terenuri.

Regimul vântului prezintă de asemenea importante particularităţi. Culmile cu altitu-dini peste 2000 m sunt supuse permanent acţiunii vânturilor de nord-vest şi vest a căror frecvenţă anuală depăşeşte 45% pu-tând atinge viteze de 25-30 m/s.

Istoricul evenimentelor hidrometeoro-logice deosebite înregistrate în ultimii ani pe cursurile de apă din judeţ, având ca efecte formarea de viituri cu creşteri importante ale cotelor şi debitelor, se prezintă astfel: 1970 (mai), 1975 (mai-iunie), 1977 (aprilie-mai şi august), 1984 (iulie), 1998 (mai-iunie-iulie), 1999 (martie-aprilie), 2000 (martie-aprilie), 2001 (iunie şi august), 2002 (ianuarie-februa-rie, iulie şi august), 2003 (martie-aprilie şi iulie), 2004 (aprilie şi iulie), 2005 (februarie, martie, aprilie, mai, iulie, august şi septembrie), 2006 (martie-aprilie), 2007 (martie şi august), 2009 (iulie).

Se remarcă o creştere a frecvenţei feno-menelor hidrologice periculoase de scurge-re pe versanţi, mult accentuate în zonele fără perdele forestiere de protecţie (comu-nele Şoarş, Cincu, Jibert, Sâmbăta de Sus, Moieciu şi oraşele Braşov, Săcele, Predeal etc). Deasemenea, datorită fenomenelor meteorologice extreme (precipitaţii cu ca-racter torenţial, însemnate cantitativ) se înregistrează tot mai frecvent viituri rapide cu amplitudine mare, îndeosebi pe cursurile de apă din zona montană.

În ultimul deceniu se constată o accentuare a fenomenului de spălare a versanţilor şi eroziuni în albiile râurilor, care au drept urmare depunerea unor cantităţi mari de material aluvionar în zonele cu pantă mică sau la baza versanţilor, ce pot afecta obiectivele din zonă.

Zona Hoghiz-Făgăraş, mai des afectată de viituri în ultimii ani, se caracterizează printr-o creştere rapidă a nivelurilor şi debitelor (în 10-12 ore se depăşesc pragurile de apărare la Hoghiz), cauza principală fi ind afl uenţii de pe partea dreaptă a râului Olt în compunere cu viitura dinspre amonte, la care se adaugă şi colmatarea albiei minore.

În aceste condiţii se impune cunoaşterea la nivel local a măsurilor preventive, operative şi de refacere în cazul fenomenelor meteorolo-gice şi hidrologice periculoase

CODUL VERDENu indică nicio precauţie particulară pentru

perioada imediat următoare, dar nu implică o vreme frumoasa sau neapariţia în următoarele zile a unor fenomene meteorologice pericu-loase ce pot perturba diverse activităţi.

Sub incidenţa acestui cod trebuiesc luate următoarele:

MĂSURI PREVENTIVE1. Realizarea periodică a acţiunilor de sa-

lubrizare a cursurilor de apă (îndepărtarea depozitelor de material lemnos şi de deşeuri de pe malul şi din albiile cursurilor de apă) realizarea şi întreţinerea şanţurilor şi rigolelor de scurgere în localităţi. Organizarea acţiunii se va face cu prioritate în perioada februarie – martie a fi ecărui an.

2. Constituirea stocurilor de materiale şi mijloace de intervenţie operativă.

3. Instruirea periodică, a consilierilor lo-cali şi şefului serviciului voluntar asupra atribuţiilor ce le revin pentru diminuarea pagubelor produse de inundaţii în localităţi.

4. Pregătirea membrilor serviciului volun-tar pentru participare la acţiuni operative de intervenţie (supravegherea secţiunii podu-rilor şi podeţelor, îndepărtarea plutitorilor, supraînălţarea malurilor, supraînălţarea şi consolidarea digurilor).

5. Organizarea periodică a adunărilor cetăţeneşti pentru conştientizarea asupra ris-cului pe care îl prezintă inundaţiile şi asupra măsurilor ce se întreprind de fi ecare cetăţean în situaţii de urgenţă.

6. Elaborarea şi actualizarea planului lo-cal de apărare împotriva inundaţiilor.


POMPIERII februarie 20117. Afi şarea la sediul primăriei a planu-

lui de situaţie al localităţii cu amplasarea zonelor inundabile, căilor şi zonelor de evacuare a populaţiei şi animalelor.

CODUL GALBENÎn cazul producerii de fenomene me-

teorologice temporar periculoase pentru anumite activităţi, dar altfel obişnuite pentru perioada respectivă sau zona specifi cată. Se recomandă urmărirea periodică a evoluţiei fenomenelor meteorologice pentru detalii cu privire la intensitatea fenomenelor în zilele urmatoare. Acest cod este similar unei atenţionări meteorologice.

În cazul producerii de fenomene hidro-logice periculoase, acest cod corespunde situaţiei de atenţie şi nu reprezintă neapărat un pericol. Efectele posibile ale mesajelor de avertizare pot fi următoarele:

risc de viituri sau creşteri rapide ale nive-lului apei, neconducând la pagube semnifi ca-

tive, dar care necesită o vigilenţă sporită în cazul desfăşurării unor activităţi sezoniere şi/sau expuse la inundaţii.

În cazul prognozării atingerii pragurilor cri-tice sau la atingerea intempestivă a acestora, comitetele locale pentru situaţii de urgenţă ia următoarele măsuri:

MĂSURI OPERATIVEA. La prognozarea fenomenelor hidro-

meteorologice periculoase – COD GALBEN1. Asigurarea permanenţei la sediul

primăriei în vederea primirii prognozelor şi avertizărilor hidrometeorologice, a deciziilor Comitetului judeţean şi pentru transmiterea informaţiilor privind evoluţia fenomenelor periculoase, efectelor lor, măsurilor luate şi măsurilor suplimentare necesare.

2. Avertizarea populaţiei din zone poten-ţial afectabile din revărsări de pâraie locale, revărsări de văi nepermanente, scurgeri de pe versanţi.

3. Folosirea mijloacelor existente pentru avertizarea obiectivelor afl ate în zonele de risc la inundatii din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanţi şi accidente la con-structii hidrotehnice.

4. Verifi carea construcţiilor cu rol de apărare şi urmărirea asigurării condiţiilor de scurgere a apelor mari.

5. Îndepărtarea materialului lemnos şi a deşeurilor din albiile şi de pe malurile cur-surilor de apă şi asigurarea scurgerii apelor pluviale prin şanţuri şi rigole.

6. Îndepărtarea materialului lemnos re-zultat din exploatarea perdelelor de protec-ţie), a utilajelor şi animalelor din zonele dig-mal şi de pe insule.

Informarea popuaţiei despre posibilitatea producerii poluărilor accidentale.

B. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice – COD GALBEN

1. Supravegherea cursurilor de apă, diguri-lor, barajelor mici.

2. Elaborarea şi transmiterea, conform fl ux-ului, a rapoartelor operative privind efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase.

Lt.col. ing. Daniel CROITORU


www.

isujb

v.ro

BARSEI” ,

febru

arie

2011

f

ˆ

Ziua

Pro

tecţie

i Civi

le din

Rom

ânia

În Regulamentul Apărării Pasive Contra Atacurilor Aeriene, aprobat prin Decretul

Regal nr. 468 din 28 februarie 1930, publicat în Monitorul Ofi cial nr. 69 din 23 martie 1933, se prevăd sarcini de apărare pasivă pentru forma-ţiunile de pompieri militari. În afară de stinge-rea incediilor, misiune la fel ca în timp de pace, acestea au primit alte misiuni de apărare pasivă şi anume:

- descoperirea şi semnalizarea incendiilor care se pot produce în urma unui atac aerian; - dezinfectarea localurilor şi străzilor contaminate,- curăţirea de dărâmături a străzilor şi imo-bilelor;- ridicarea proiectilelor neexplodate.Aceste misiuni se realizau de către personal

recrutat şi pregătit din timp de pace.Legea nr. 815 din 3 aprilie 1936, privind or-

ganizarea pompierilor militari, clarifi că şi stabi-leşte organizarea şi misiunile de apărare pasivă a unităţilor militare de pompieri. În statele de organizare la război se prevedeau constituirea şi înzestrarea în cadrul unităţilor militare de pom-pieri, de pe întreg teritoriul ţării, a unor subu-nităţi militare de pompieri de apărare pasivă în specialităţile:

- veghe (observare);- cercetare gaze: determinarea şi identifi carea

gazelor de luptă, prin echipe de cercetaşi cu ga-zele (primele elemente de intervenţie, ce intrau în zona incendiată în urma bombardamentelor aeriene, pentru stabilirea naturii STL);

- dezinfectare teren şi clădiri;- prim ajutor sanitar gazaţilor şi răniţilor;- salvare de sub dărâmături;- înlăturarea dărâmăturilor de pe străzi;- ridicarea şi distrugerea bombelor de avion

neexplodate.Aceste misiuni au impus înfi inţarea în cadrul

Corpului Pompierilor Militari a Şcolii de Gaze proprie pentru instruirea tuturor cadrelor ac-tive şi de rezervă de pompieri. În anul 1936, din iniţiativa colonelului POHRIB GHEORGHE, comandantul Corpului Pompierilor Români, în cadrul comandamentului Corpului Pompierilor Militari se înfi inţează un Birou pentru Apărare Pasivă şi Gaze de Luptă. De asemenea, în cadrul serviciului de stingere a incendiilor, de la muni-cipii şi oraşe, se constituite formaţii de pompi-eri de apărare pasivă, din specialităţile mai sus menţionate, cu personal fără obligaţii militare la decretarea mobilizării.

La sfârşitul anului 1936 apărarea pasivă trece din subordinea Ministerului de Interne în a Mi-nisterului Aerului şi Marinei, unde se constituie un Comitet de Coordonare al Apărării Pasive. Se-cretarul acestui comitet era şeful de stat major al Comandamentului Artileriei Antiaeriene a Terito-riului, ajutat de personalul Biroului de Apărare Pasivă, nou înfi inţat în cadrul comandamentului.

Legea Apărării Antiaeriene Active şi Pasive a Teritoriului din 6 martie 1939 stabilea organiza-rea de Centre de Instrucţie de Apărare Pasivă la principalele ministere, judeţe, municipii şi ora-

Pavilionul pompierilor Steaua Dorobanţului, Braşov

Contribuţia pompierilor militari în domeniul apărării pasive, în perioada interbelică

Lt.col. Sandu Marian


POMPIERII februarie 2011şe. Astfel ofi ţerii de pom-pieri, de la toate treptele ierarhice, erau prezenţi în organizarea şi desfăşurarea cursurilor de apărare pasi-vă, ca lectori, cu materiale, şi în pregătirea şi desfăşu-rarea unor exerciţii demon-strative.

În fi ecare judeţ, pom-pierii militari au înfi inţat un Centru de instruire de apărare pasivă, pe care l-au asigurat cu o echipă de in-structori şi materiale nece-sare. Aceştia se deplasau, săptămânal, în fi ecare reşe-dinţă de plasă unde ţineau cursuri de apărare pasivă la care participau pretorii, primarii, preoţii, secretarii comunali, agenţii sanitari, şefi i de echipe ai formaţii-

lor de apărare pasivă de pompieri săteşti, care la rândul lor, pregăteau locuitorii din comunele de care aparţineau.

O formă de concretizare a măsurilor de apă-rare pasivă şi de instruire practică a personalului de conducere şi formaţiilor de apărare pasivă, la care participa şi populaţia civilă, desfăşurate de unităţile militare de pompieri militari, au fost exerciţiile demonstrative:

- în data de 25 aprilie 1935, la Postul Cen-tral de Pompieri din Bucureşti a fost organizată o demostraţie de apărare pasivă, la nivel naţio-nal, la care au participat 150 secretari generali şi secretari ai comisiilor de apărare pasivă de la ministere, judeţe, municipii şi oraşe, reprezen-tanţi ai unor întreprinderi de categoria I, ofi ţeri cu gazele de la Cercurile de recrutare judeţene, inspectori de gaze ai Comandamentelor de Corp de Armată Teritoriale, ofi ţeri şi subofi ţeri din Comandamentul Corpului Pompierilor Români, ofi ţeri şi subofi ţeri din Compania centrală de Pompieri din Bucureşti, elevii (ofi ţeri, subofi ţeri) din seria a cincea a şcolii de cadre a Corpului Pompierilor militari.

- în data de 9 mai 1935, la Pavilionul ex-poziţional din Parcul Carol a fost organizat un exerciţiu de apărare pasivă de amploare în faţa regelui Carol al II-lea.

- în data de 29 septembrie 1938, Serviciul de Apărare Pasivă din cadrul Comandamentului Apărării Antiaeriene a Teritoriului organizează un exerciţiu naţional. Acest exerciţiu, la toate nivelurile, este pregătit cu participarea activă a tuturor unităţilor şi formaţiunilor de pompieri militari şi civili.

În anul 1936, Comandamentul Corpului Pompierilor înfi iţează o Şcoală de Apărare Pa-sivă, unde toţi comandanţii de unităţi militare de pompieri din ţară participă, în perioada 1936-1938, la cursurile de apărare pasivă. Aici se învaţă cum să se organizeze şi să se desfăşoare exerciţii demonstrative. Astfel începând cu anul 1937, după modelul şi învăţămintele reţinute de cursanţi la Şcoala de cadre de Apărare Pasivă a Coman-damentului Corpului Pompierilor Militari, subu-nităţile militare de pompieri au organizat exerciţii la judeţe, municipii, oraşe şi comune, la care au participat autorităţile locale cu atribuţii pe linie de apărare pasivă, cadre militare ale unităţilor arma-tei, un număr mare de reprezentanţi ai întreprin-derilor şi instituţiilor locale.

Pentru comunele rurale, s-a organizat mai în-tâi la nivel judeţean un exerciţiu demonstrativ de apărare pasivă, apoi fi ecare primar, a trebiut să organizeze asemena exerciţii, cu ajutorul for-maţiilor de pompieri comunali. Un exerciţiu de-monstrativ la nivel judeţ a fost organizat în data de 16 octombrie 1937, în comuna Hălchiu, de către Grupul V de Pompieri Militari.

În anul 1940, conform ordinul nr. 55980 al Marelui Stat Major, se înfi inţează, în cadrul Cor-pului de Pompieri Militari, un Batalion de Pom-pieri de Apărare Pasivă format din 3 companii pompieri de apărare pasivă şi 1 companie pio-nieri de apărare pasivă.

În darea de seamă pe anul 1940 comandantul Corpului Pompierilor Români, colonelul LUPAŞ-CU NERON, evidenţiază activitatea pompierilor militari în domeniul apărării pasive14 prin:

- întărirea formaţiilor de apărare pasivă prin concentrări de rezervişti specializaţi pe tipuri de misiuni;

- dotarea cu mijloace şi materiale de apărare pasivă: autocamionete Ford, pentru deplasarea rapidă la locul intervenţiei a echipelor de salvare şi dezinfecţii; motociclete cu ataş, pentru echipe-le de detecţie; maşini „Tempo”, pentru posturile mobile de ajutor medical şi pentru echipele de ridicare a dărâmăturilor; aparate izolante, tăr-gi metalice pliante, costume sanitare, corturi de dezinfectare pentru toate unităţile de pompieri;

- instruirea în cadrul Centrului de Instrucţie al Corpului Pompierilor Militari, în colaborare cu Pirotehnia Armatei, a ofi ţerilor şi subofi ţerilor pentru ridicarea şi distrugerea bombelor neex-plodate. Lt.col. Marian SANDU


,

Ziua

Pro

tecţie

i Civi

le din

Rom

ânia


www.

isujb

v.ro

BARSEI” ,

febru

arie

2011

f

ˆ

Ziua

Pro

tecţie

i Civi

le din

Rom

ânia

În anul 2010, Compartimentul Pregătirea Populaţiei a organizat şi desfăşurat o serie

de activităţi specifi ce care au avut ca scop :- conştientizarea populaţiei cu privire la riscu-rile naturale şi antropice la care pot fi expuşi, modul de prevenire a situaţiilor de urgenţă şi modul corect de comportare la producerea acestora;- pregătirea autorităţilor administraţiei pu-blice locale în managementul situaţiilor de urgenţă;- creşterea capacităţii de intervenţie şi a ope-rativităţii serviciilor voluntare şi private pen-tru situaţii de urgenţă constituite la nivelul consiliilor locale şi al operatorilor economici.În acest sens au fost organizate şi desfăşurate

11 convocări de pregătire în domeniul situaţi-ilor de urgenţă, astfel: cu primarii (preşedinţii comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă), cu secretarii localităţilor din judeţ, cu şefi i serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, cu şefi i ser-viciilor private pentru situaţii de urgenţă, cu re-prezentanţii cultelor religioase, cadrele tehnice p.s.i., preşedinţii celulelor de urgenţă de la ope-ratorii economici sursă de risc, preşedinţii asoci-aţiilor de proprietari amplasate în clădiri înalte şi cu coordonatorii de proiecte şi programe din cadrul unităţilor de învăţământ din judeţ.

S-au organizat două cursuri de pregătire a personalului de specialitate din cadrul servicii-lor voluntare pentru situaţii de urgenţă, la care

au participat 58 de persoane, din mai multe lo-calităţi din judeţ. Cele două cursuri au comple-tat seria de pregătire începută din anul 2008, având ca scop pregătirea voluntarilor pentru a desfăşura activităţi de prevenire (controale la gospodăriile populaţiei pentru a verifi ca modul în care sunt respectate regulile de prevenire a in-cendiilor şi a altor situaţii de urgenţă şi activităţi de informare preventivă) în localităţile unde îşi au domiciliul.

S-au organizat şi desfăşurat 4 exerciţii com-plexe de alarmare şi evacuare în situaţii de ur-genţă, la SC TohanSA Zărneşti, SC Viromet SA Victoria, Fabrica de Pulberi – Depozitul Dejani şi Nitroporos SA Făgăraş. La aceste exerciţii au participat structurile pentru situaţii de urgenţă de la operatorii economici şi localităţile implica-te precum şi pompierii militari de la Secţia Zăr-neşti, Detaşamentul 1 Braşov, Secţia Victoria şi Detaşamentul Făgăraş.

În anul 2010 s-a continuat campania de in-formare preventivă „O casă sigură, o viaţă în plus”, cu Proiectul 2 „Cutremurul”. Aceasta se adresează copiilor din învăţământul preşcolar şi şcolar, cu vârste cuprinse între 3 şi 14 ani şi are ca obiective principale conştientizarea de către populaţie a riscurilor la care se pot expune în caz de cutremur şi crearea spiritului preventiv prin cunoaşterea şi asigurarea măsurilor corecte pre-mergător, pe timpul şi după cutremur. Publicul ţintă a fost astfel ales deoarece se consideră că,

ACTIVITATEA DE PREGĂTIRE A POPULAŢIEI

Lt. Began Cristiana


POMPIERII februarie 2011o dată educaţi şi informaţi de la vârste fragede, copiii pot constitui vectori de diseminare a in-formaţiei în rândul familiilor lor şi există garan-ţia că vor avea un comportament preventiv la maturitate.

Pentru derularea proiectului cadrele compar-timentului au fost sprijinite de cadre din subu-nităţile de intervenţie ale Inspectoratului, astfel încât mesajul campaniei să ajungă la cât mai mulţi copii şi, în general, să fi e conştientizat de un număr cât mai mare de populaţie. Acţiunea se desfăşoară până la sfârşitul anului şi constă în vizite ale cadrelor Inspectoratului pentru Situa-ţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov la unităţile de învăţământ din judeţul nostru, prezentări de fi lme educative, de tehnică de intervenţie şi mijloace de protecţie, dezbateri având ca temă regulile şi măsurile de preveni-re în domeniul situaţiilor de urgenţă şi exerciţii practice de comportare în cazul producerii unui cutremur sau al unui incendiu. Până la această dată, proiectul s-a derulat în 116 de unităţi de învăţământ din judeţul nostru, având ca parti-cipanţi 13535 de copii şi 1007 cadre didactice.

Pentru creşterea receptivităţii şi diversifi carea formelor de pregătire a populaţiei în domeniul situaţiilor de urgenţă, în lunile mai şi iunie au fost organizate şi s-au desfăşurat 4 concursuri cu elevii şi cu personalul serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, după cum ur-mează:

1. Concursul cu tematică de protecţie civilă „Cu viaţa mea apăr viaţa”, la care au participat 48 de copii si 12 cadre didactice, de la mai mul-te unităţi de învăţământ din judeţ. Concurenţii, împărţiţi pe două categorii de vârstă, au parcurs trei probe, una teoretică, constând în 30 de în-trebări din domeniul protecţiei civile şi două probe practice.

2. Concursul „Prietenii Pompierilor”, la care

au participat un număr de aproximativ 60 de elevi şi 6 cadre didactice. Concurenţii, elevi de gimnaziu, au parcurs o probă teoretică, con-stând în 10 întrebări referitoare la măsurile şi mijloacele de prevenire a incendiilor şi două probe practice, Pe primele trei locuri sunt urmă-torii:

3. Pentru prima dată, în acest an, Inspecto-ratul pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei” al judeţului Braşov a răspuns invitaţiei adresate de Asociaţia Austriacă de Protecţie Civilă de a parti-cipa, cu un lot de elevi, la concursul internaţio-nal „Safety Tour”. Pentru aceasta, cadrele com-partimentului au pregătit, teoretic, practic, dar şi cu bază materială constând în găleţi-stingător şi panouri metalice pentru antrenamente, un echipaj de 25 de elevi de la Şcoala nr.2 Râşnov. Echipajul a reprezentat ţara noastră la Viena, în luna iunie, clasându-se pe locul 11.

4. La concursurile profesionale ale serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă, au participat 7 servicii voluntare şi 6 private pentru situaţii de urgenţă, cel mai bine pregătite din judeţ, iar câştigătorii – serviciul voluntar pen-tru situaţii de urgenţă Prejmer şi serviciul privat pentru situaţii de urgenţă Andiva - au participat la etapa interjudeţeană, desfăşurată în luna iulie în municipiul Alba-Iulia.

În data de 13.10.2010 a fost sărbătorită Ziua Internaţională pentru Reducerea Riscului Dezastrelor Naturale. Cu această ocazie, cu sprijinul Detaşamentului 2 Pompieri Braşov au fost organizate o serie de activităţi care au reunit un număr de aproximativ 160 de copii de la 5 unităţi de învăţământ din judeţ: Colegiul Naţional Andrei Şaguna, Colegiul Tehnic de Transporturi, Grădiniţa nr. 9, Grădiniţa nr. 24 şi Centrul şcolar pentru educaţie incluzivă de recuperare Hipoacuzici.

Cu această ocazie au fost executate de cadre-le detaşamentului mai multe aplicaţii practice, a fost prezentată tehnica de intervenţie la dezas-tre, mijloacele de protecţie şi au fost prezentate fi lme educative pentru copii cu tematică privind modul de comportare în situaţii de urgenţă şi modul de prevenire şi reducere a efectelor dez-astrelor naturale. Lt. Cristiana BEGAN

Clasamentul la ciclul gimnazial (grupa de vârstă 10 – 14 ani) a fost următorul:Locul I Liceul Teoretic Zărneşti, cu 98 de puncte

Locul II Şcoala Generală nr. 11 Braşov, cu 93 de puncte

Locul III Liceul Teoretic „I.C. Drăguşanu” Victoria, cu 92 de puncte.

Clasamentul la ciclul liceal (grupa de vârstă 15 – 18 ani) a fost următorul:Locul I Liceul Teoretic Zărneşti, cu 91 de puncte;

Locul II Colegiul de Ştiinţe „Grigore Antipa” Braşov, cu 90 de puncte;

Locul III Colegiul Tehnic „Al. Bărbat”, cu 89 de puncte.

Locul I Şcoala Generală Prejmer

Locul II Şcoala Generală nr. 31 Braşov

Locul III Şcoala Generală nr. 11 Braşov


www.

isujb

v.ro

BARSEI” ,

febru

arie

2011

f

ˆ

Ziua

Pro

tecţie

i Civi

le din

Rom

ânia

În ultimii ani România a fost afectată grav de situaţii de urgenţă, cauză pentru care

s-a intensifi cat preocuparea pentru îmbunătă-ţirea capacităţilor sale tehnice şi instituţionale actuale de prevenire, protecţie şi intervenţie.

În acest context, prin Ordinul ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 718/2005, au fost aprobate Criteriile de performanţă pri-vind structura organizatorică şi dotarea ser-viciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă. Acest ordin a fost modifi cat şi completat de Ordinul ministrului Administraţiei şi Interne-lor nr. 195/2007, ordin ce vine cu precizări şi modifi cări importante. În plus, prin Ordi-nul ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 158/2007, au fost aprobate Criteriile de performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor private pentru situaţii de urgenţă. Conform prevederilor acestor re-glementări serviciile voluntare se constituie în comune, oraşe şi municipii în subordinea consiliilor locale, iar serviciile private în cadrul operatorilor economici şi institutiilor publi-ce sau ca societăţi comerciale prestatoare de servicii. Serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă desfăşoară atât activităţi specifi ce de prevenire a situaţiilor de urgenţă cât şi activităţi de intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestora.

Pe teritoriul judeţului Braşov sunt constitu-ite 57 de servicii voluntare pentru situaţii de urgenţă, 35 de servicii private pentru situaţii de urgenţă, constituite în cadrul operatorilor economici şi 1 serviciu privat constituit ca so-cietate comercială.

Serviciile voluntare pentru situaţii de ur-genţă (SVSU) se clasifi că în patru categorii, în funcţie de dotarea cu autospeciale şi tehnică de intervenţie, iar în judeţul nostru îşi desfă-şoară activitatea 31 de servicii de categoria I-a, 2 servicii de categoria a II-a, 18 servicii de categoria a III-a şi 6 servicii de categoria a IV-a. Acestea sunt dotate în total cu 32 de au-

tospeciale pentru stingerea incendiilor şi 5 au-tospeciale de alt tip (autosanitare şi autospe-ciale pentru descarcerare). Sunt încadrate cu 112 persoane angajate şi 2933 de voluntari, constituiţi în compartimentul de prevenire, grupe sau echipe pentru stingerea incendiilor, echipe specializate de înştiinţare-alarmare, evacuare, cercetare-căutare, deblocare-salva-re, protecţie CBRN şi sanitare.

Din evidenţele Direcţiei Judeţene de Statis-tică Braşov referitoare la numărul de gospo-dării/locuinţe individuale existente în unităţile administrativ - teritoriale unde nu fi inţează subunităţi ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bârsei „ al Judeţului Braşov, pentru respectarea Criteriilor de performan-ţă privind structura organizatorică şi dotarea seviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă,

ACTIVITATEA SERVICIILOR VOLUNTARE ŞI PRIVATE PENTRU SITUAŢII DE

URGENŢĂLt. Began Cristiana


POMPIERII februarie 2011rezultă că sunt necesare minim 61 autospecia-le pentru stingerea incendiilor.

În vederea asigurării unui specialist de pre-venire, voluntar, pentru 500-1000 de locuinţe individuale /gospodării din mediul urban, re-spectiv pentru 200 gospodării cetăţeneşti din mediul rural sunt necesare 355 persoane, în prezent existând 296 specialişti de prevenire. În baza Ordinului MIRA nr. 483/2008 Inspec-ţia de Prevenire din cadrul Inspectoratului Ju-deţean pentru Situaţii de Urgenţă „Ţara Bâr-sei” al judeţului Braşov a organizat 9 cursuri de pregătire a specialiştilor de prevenire în şase zone ale judeţului, iar prin aceste cursuri au fost pregătiţi 240 de specialişti.

Serviciile private pentru situaţii de urgenţă (SPSU) se clasifi că în cinci categorii, iar în ca-drul operatorilor economici din judeţul Braşov funcţionează 11 servicii de categoria a II-a, 6 servicii de categoria a III-a, 10 servicii de cate-goria a IV-a, dintre care unul este constiutit ca societate comercială şi 6 servicii de categoria a V-a . Acestea sunt dotate cu 204 instalaţii pen-tru stingerea incendiilor, 22 motopompe, 21 autospeciale pentru stingerea incendiilor şi 7 autospeciale de alt tip. Sunt încadrate cu 313 persoane angajate şi 1333 de voluntari.

În acest an, la concursurile profesionale ale serviciilor voluntare şi private au participat 7 servicii voluntare şi 6 servicii private pentru situaţii de urgenţă. Câştigătorii locurilor I la fi ecare dintre cele două categorii – SVSU Prej-mer şi SPSU Andiva – au reprezentat judeţul nostru la etapa interjudeţeană a concursurilor, desfăşurată în municipiul Alba Iulia, judeţul Alba.

În anul 2010 se constată o creştere a ope-rativităţii SVSU şi SPSU, acestea intervenind la

106 situaţii de urgenţă, cu aproximativ 25% mai multe decât în anul trecut, astfel:

Serviciile voluntare au intervenit în 70 de acţiuni pentru stingerea incendiilor, dintre care 17 au fost lichidate fără sprijinul pompie-rilor militari, 28 de arderi necontrolate, dintre care 25 fără sprijinul pompierilor militari, la 4 inundaţii, la 2 dintre ele intervenind singure, au acordat asistenţă pentru 2 persoane şi au salvat 2 animale.

Dintre serviciile private pentru situaţii de urgenţă care au intervenit în diferite situaţii de urgenţă, serviciul privat al SC Viromet SA Victoria s-a remarcat prin lichidarea cu forţe proprii a unui incendiu şi prin intervenţia, în cooperare cu pompierii militari, pentru înlă-turarea efectelor produse de un accident de transport în care au fost implicate substanţe periculoase.

Rolul şi locul serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă în cadrul comunită-ţilor locale este de importanţă deosebită, de-oarece ele trebuie să asigure prima intervenţie în cazul producerii oricărei situaţii de urgenţă şi să se supună principiului conform căruia serviciile profesioniste vin în sprijinul servici-ilor voluntare şi private. De aceea consiliilor locale, respectiv conducătorilor operatorilor economici, le revine sarcina legală de a crea toate condiţiile materiale şi fi nanciare pentru dotarea cu autospeciale şi utilaje şi încadra-rea cu personal califi cat a serviciilor voluntare/ private în conformitate cu prevederile criterii-lor de performanţă. Lt. Cristiana BEGAN


www.

isujb

v.ro

BARSEI” ,

febru

arie

2011

f

ˆ

Ziua

Pro

tecţie

i Civi

le din

Rom

ânia

Autospeciala este destinată intervenţiei în cazul accidentelor nucleare, biolo-

gice, chimice şi radiologice şi pentru deconta-minarea personalului de intervenţie şi a celui afectat.

Autospeciala are capabilitatea de a monito-riza chiar în timpul deplasării, zone cu poten-ţial ridicat de contaminare (chimic, biologic, nuclear si radiologic), astfel: - monitorizarea chimica a aerului;- analiza probelor de aer, sol si lichide, in regim staţionar. Baza de date permite pe lân-gă identifi carea compuşilor chimici şi identifi -carea drogurilor şi a explozivilor;- monitorizarea substanţelor toxice de lup-tă (spectrometrul de mobilitate ionică RAID M) - monitorizarea radiaţiilor gamma şi a fl u-xului de neutroni (detectorul SVG2).

Aceste doua echipamente, RAID M si SVG2 funcţionează independent, dar rezultatele se citesc într-un software comun instalat pe un calculator. În cabină este montat un monitor secundar astfel încât echipajul de intervenţie să aibă în permanenţă rezultatele monitorizării afi şate. Acesta va asigura vizualizarea tuturor datelor preluate de la echipamentele afl ate în compartimentul de lucru. Conectarea acestui calculator la sistemul de comunicaţii din dotare permite transmisia de date în timp real.

Software-ul de analiză şi prognoză CBRNE

Response permite obţinerea unei prognoze, în timp foarte scurt (sub un minut), prin introdu-cerea unui număr restrâns de informaţii de la locul evenimentului. CBRNE Response permi-te integrarea senzorilor în vederea transmisiei automate de date către un terminal comun. Autospeciala în confi guraţia sa permite integra-rea în sistemul naţional de supraveghere NBC, echipamentele si software-ul folosit fi ind com-patibile cu echipamentele din dotarea MApN şi IGSU.

COMPONENŢA AUTOSPECIALEIA. ECHIPAMENT NUCLEARDetector de radiatii alfa, beta, gamma si

fl ux de neutroni - tip SVG 2 - este un instru-ment pentru detecţia şi măsurarea radiaţiilor γ şi a fl uxului de neutroni şi a contaminării radio-active α, β, γ (în cazul conectării unei sonde externe). SVG 2 poate fi utilizat ca instrument staţionar sau mobil, putând fi montat pe mij-loace de transport.

Analizor radionuclizi multicanal Model: LB 125 - analizor portabil, de mână, utiliza-bil pentru identifi carea şi măsurarea surselor gamma în teren, cât şi pentru măsurarea doze-lor produse de acestea în teren (Cs, Sr, Am, U, I, Ba, Co, Ra, etc) software incorporat pentru analiza spectrală.

B. ECHIPAMENT CHIMICAparat de detecţie gaz cromatograf cu-

plat cu spectrometru de masă - spectrometru de masă este portabil, se montează pe vehicul şi funcţioneză în timpul mişcării. Acesta asigură detecţia, identifi carea şi cuantifi carea compuşi-lor chimici toxici industriali, substanţelor toxice de lupta, explozivi, droguri, pesticide, etc. Apa-ratul este funcţional pentru efectuare de anali-

CHIMIC, BIOLOGIC, RADIOLOGIC ŞI NUCLEAR Lt. col. NEGOIŢĂ LUCIAN

AUTOSPECIALĂ DE INTERVENŢIE


POMPIERII februarie 2011ze din lichide, aer, sol: sistem prelevare aer; asi-gură înregistrarea cromatogramelor mixturilor complexe şi identifi ca substanţele cu ajutorul librăriilor furnizate sau ale utilizatorului.

Analizor gaze multipid - este un aparat de detecţie şi măsură, utilizat pentru substan-ţele organice volatile din aer, care foloseşte ca principiu de funcţionare proprietatea de foto-ionizare a substanţelor. Se utilizează pentru: detectarea scăpărilor din rafi nării şi industria chimică, detectarea scurgerilor din rezervoare, punerea în evidenţă a substanţelor după acci-dente şi investigarea cauzelor incendiilor.

Pompa accuro cu tubusoare colorimetrice - pompă manuală pentru tuburi colorimetri-ce cu timp scurt de răspuns cu deschizător de tuburi.

Spectrometru pentru detecţia si identifi -carea STL şi STI - RAID M 100

Instrumentul este conceput pentru detec-ţia, alarmarea, identifi carea rapi-

dă şi determinarea nivelului de concentraţie a substanţelor

toxice de luptă (STL) şi a substanţelor toxi-ce industriale (STI). Se utilizează pentru: detectarea prezentei substanţelor chimice

periculoase în aer, sub forma de vapori, mo-nitorizarea contaminării personalului şi a echi-pamentului, detecţia, clasifi carea, identifi carea şi determinarea cantitativă a agenţilor chimici de război şi a substanţelor toxice industriale, precum si monitorizarea nivelului de concen-traţie a acestora, monitorizarea în timp real a substanţelor chimice industriale periculoase.

Analizor gaze CO, O, LEL (senzori inter-schimbabili) - este un detector de gaze de generaţie nouă, speci-al proiectat pentru monitorizarea personală; măsoară gazele şi va-porii substanţelor combustibile

Senzori:1 senzor Ex 1 senzor electrochimic O2 1 senzor electrochimic CO 1 senzor electrochimic H2S1 senzor electrochimic NH4

C. ECHIPAMENT BIOLOGIC1.Trusă prelevare probe biologice din aer

- sistem de prelevare destinat monitorizării ni-velului de contaminare biologica în aer (fabrici, spitale, laboratoare, spaţii industriale, etc).

2. Hota microbiologică transport probe clasa de protectie 3 - asigură protecţia opera-torului, a probei şi a mediului, atunci când se lucrează cu agenţi biologici activi şi materiale toxice. Se montează pe autospecială, asigurând protecţie la transportul probelor biologice, evi-tând contaminarea interiorului autospecialei, a mediului şi a echipajului de intervenţie.

3. Trusă prelevare apă – pentru prelevarea probe apă.

4. Trusă prelevare sol – pentru prelevarea probe sol.

5. Ph – METRU - destinat măsurării pH-ului apei6.Trusă meteo portabilă - aparatul este o

unitate compactă, ce permite măsurarea inten-sităţii luminoase, umidităţii, temperaturii şi a vitezei curenţilor de aer. Este necesar pentru

introducerea fac-torului meteo

în calculul pro-gnozelor.

D. ECHIPAMENT LOGISTIC ŞI PENTRU DECONTAMINARECort de decontaminare personal – este

un sistem modular, conceput pentru a asigu-ra decontaminarea a minim 80 persoane/ora. Structura gonfl abilă este din poliuretan de în-altă rezistenta, ignifugă, sistemul având astfel o greutate scăzuta (800g/mp) şi putând fi ridicat in timp foarte scurt fi ind complet funcţional în aprox. 10 min de la sosirea la locul evenimen-tului. Structura modulară poate fi montată pe orice tip de suprafaţa, datorită sistemului de fi -xare cu balast de apă (pentru suprafeţe dure), în plus fata de sistemul tradiţional de ancorare cu frânghii şi cuie.

2. Complet marcare – este destinat marcării zonei contaminate conform STANAG 2002NBC şi include: banda marcare inscripţionată, su-porţi fi xare banda, semne de avertizare (sim-boluri din fi ecare (nuclear, chimic, biologic).

ţiţiia,a aalalarmrmarareedăă ş şi i dedetete

coconcnceetox

aaccSddss

r

inntrtrooddduucerreae ffacactotorururului mmeteteoo

în calcuuulululull l prproognnnnozozozozelelelelorororor.. .


www.

isujb

v.ro

BARSEI” ,

febru

arie

2011

f

ˆ

Ziua

Pro

tecţie

i Civi

le din

Rom

ânia

3. Cabină decontaminare – este un sistem compact pentru decontaminare personal, utili-zabil în cazul contaminării cu substanţe chimice periculoase sau agenţi biologici. Cabina de de-contaminare tip 2000 este proiectată pentru a răspunde cerinţelor operaţionale ale echipelor de intervenţie rapidă care trebuie să acţione-ze în medii contaminate sau zone „fi erbinţi”, unde este nevoie de decontaminare personală.

4. Cort logistic - cort gonfl abil, pe structura pneumatică, dotat cu folii interioare, iluminat interior, panou electric, sisteme ancorare etc. Se poate folosi pentru cazare sinistraţi, punct de comandă, spaţiu relaxare şi recuperare, me-dical, etc.

E. COMPONENŢA AUTOSPECIALEI1. Platforma auto cu cabina dublă -

Model: MERCEDES-BENZ 813D A/4250 Vario BM 67045313 Producător: MERCEDES Germa-nia, Cabina: 1+3 locuri. Instalaţie de avertiza-re opto-acustica şi comunicaţii permit punerea în evidentă a autospecialei atât pe timpul de-plasării cât şi la locul intervenţiei.

2.Remorca-cuprinde partea de echipa-mente destinate decontaminării: cabina de-contaminare personal, corturi decontaminare populaţie precum si cort logistic. Remorca este carosata tip furgon, uşi rabatabile la partea din spate şi jaluzele laterale pentru acces uşor la descărcarea/incărcarea corturilor şi a compo-nentelor lor.

F. ECHIPAMENTE DE PROTECŢIEEchipament de de protecţie chimică şi bi-

ologică de nivel ACostum dintr-o singură piesă cu protecţie la par-

ticule solide, lichide şi gazoase, cu manşetă de faţă sau mască integrată. Ideal pentru lucrul în medii agresive cu agenţi lichizi, solizi, gaze sau bacterii.

2. Echipament de protecţie chimică şi bi-ologică de nivel B

Costumul de protecţie NBC asigura: protec-ţie împotriva căldurii convective şi/sau radian-te, precum şi de infl uenţa directă a armelor incendiare (Napalm, etc.); protecţie împotriva infl uentelor mecanice; rezistenţa la produse petroliere; protecţie împotriva agenţilor chi-mici specifi ci.

3. Echipament de protectie chimica si biologica pentru antrenament si instructie

Costum într-o singură bucată cu glugă. În talie, la baza mânecii a piciorului şi la margi-nea glugii sunt prevăzute cu elastice pentru o mai bună izolare. Costumul se închide cu un fermoar plasat pe faţă în mijloc şi protejat cu o bandă din acelaşi material prevăzută cu un arici de fi xare. Se poartă împreună cu o masca completă cu fi ltru.

Domeniul de utilizare: Medii care conţin: lucrări cu pesticide, chi-

mie agrară, deşeuri de asbest, lucrări de dezin-fecţie, lucrări cu răşini şi fi bre de sticlă, protec-ţie împotriva viruşilor şi a sângelui.

4. Măşti de protecţie NBC cu cartus fi ltrant - compatibilE cu Echipamente de de protecţie chimică şi biologică de nivel A şi B

5. Aparate de respirat cu aer comprimat - ARIAC-PLUS este un aparat de protecţie re-spiratorie, autonom, cu circuit deschis, cu aer comprimat.

6. Dozimetre individuale - permit setarea a câte două praguri de alarmare şi prealarmare pentru doza echivalentă şi debitul dozei cumu-late echivalente. La depăşirea acestora se aver-tizează sonor astfel încât personalul de inter-venţie poate fi protejat. .

7.Echipamente de comunicaţii - terminale portabile şi mobile TETRA-Motorola – permit executarea comunicaţiilor radio între membrii echipajului sau cu alte formaţiuni participante la intervenţie.

La sfârşitul anului trecut prin accesarea unor fonduri europene la nivelul Regiunii 7 Cen-tru, s-a reuşit achiziţionarea pentru Inspecto-ratul pentru Situaţii de Urgenţă ”Ţara Bârsei” al Juţului Braşov a 7 autospeciale echipate complet pentru intervenţii în situaţii de urgen-ţă dintre care şi o autospecială de cercetare NBCR (nuclear, biologic, chimic şi radiologic).

Lt. col. Lucian NEGOIŢĂ



Cutremurul este unul dintre cele mai terifi ante fenomene care se produc în

natura. În general credem ca pământul pe care stăm este extrem de solid şi stabil. Un cutremur poate spulbera instantaneu acest mod de gândire, de cele mai multe ori intr-un mod extrem de violent. În secolul trecut, s-au făcut mari progrese: oamenii de ştiinţă au identifi cat forţele care cauzează cutremure-le şi au dezvoltat tehnologia necesară pentru a afl a magnitudinea şi originea acestora. Astăzi, înţelegem acest fenomen mult mai bine de-cât am făcut-o cu 50 de ani în urmă, dar încă nu putem să ne împotrivim cutremurelor. Ele sunt provocate de procese geologice puterni-ce şi fundamentale, care nu pot fi controlate. Aceste procese sunt destul de imprevizibile, astfel încât nu este posibil în acest moment ca oamenii sa fi e anunţaţi exact când va avea loc un cutremur. Primele unde seismice detectate ne vor spune ca vor sosi vibraţii mai puterni-ce, însă acest fapt ne avertizează cu cel mult câteva minute înainte de momentul produce-rii cutremurului.

Cutremur sau seism sunt termenii folosiţi pentru mişcările pământului, ce constau în vibraţii originale în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibraţii rezultă din mişcările plăcilor tectonice, fi ind des cauzate de o activitate vulcanică. În unele ţări, cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mişcări ale plăcilor tectonice care provoacă daune majore şi seism sau mişcări se-ismice pentru cele care trec neobservate

Cutremurele pot avea diverse cauze: erupţii vulcanice, impactul cu meteoriţi, explozii sub-terane (un test nuclear subteran, de exemplu), edifi cii care se surpă (de exemplu o mină).

Însă majoritatea cutremurelor naturale sunt cauzate de plăcile tectonice. Învelişul extrem al Pământului este format din placi tectoni-ce mobile. Cele mai puternice cutremure se produc în interiorul pământului, la marginile acestor placi. Mişcarea plăcilor nu este uni-formă, se acumulează o tensiune de-a lungul marginilor, până când rocile se rup, iar plăcile intră în balans. Energia acumulata se elibe-rează sub forma unor cutremure mai mici sau mai mari.

Efectul depinde de intensitatea cutremu-rului, de adâncimea la care se produce şi de natura rocilor de la suprafaţa. Pământul se poate ridica, deschide sau surpa. În munţi se pot produce avalanşe, alunecări de teren, chiar şi pe pantele mai puţin abrupte, solul argilos se poate scurge asemenea lavei topite. Amestecul afânat de nisip si argilă este supus unei forţe atât de mari, încât se lichefi ază şi se transformă în nisipuri mişcătoare. Sursa seismi-că este partea din interiorul pământului unde are loc ruperea sau modifi carea stării de tensiuni şi de unde încep să se propage undele seismice. Simpli-fi cat, succesiunea fenomenelor este următoarea: roca (placa) este supusa unor forte (tectonice, vul-

Cutremurul de pământ, o permanentă ameninţare

Lt. col. NEGOIŢĂ LUCIAN


www.

isujb

v.ro

BARSEI” ,

febru

arie

2011

f

ˆ

Ziua

Pro

tecţie

i Civi

le din

Rom

ânia

canice, magmatice) care o deformează, energia de deformaţie se acumulează în placă până când starea de eforturi care se creează produce o rupere bruscă şi violentă, iar energia eliberată se disipea-ză local sau se transforma in unde seismice.

Sursele seismice se pot împărţi în trei mari categorii:

• inter-placi - la contactul dintre plăcile tec-tonice;

• intra-placi - în interiorul plăcilor tectonice (regiuni continentale stabile);

• intermediare - intre cele doua categorii precedente.

Severitatea unui cutremur poate fi expri-mată în mai multe feluri, atât prin intermediul magnitudinilor cât şi prin cel al intensităţilor. Cu toate ca aceşti doi parametri sunt foarte diferiţi, ei sunt de foarte multe ori confundaţi.

Magnitudinea unui cutremur, exprimată de obicei pe scară Richter, este o măsură a tă-riei cutremurului sau a energiei eliberate din focar sub forma de unde seismice. Este o mă-rime specifi că unui cutremur, şi se determină instrumental folosind amplitudinea maximă şi frecvenţa oscilaţiilor, măsurată pe seismogra-mele înregistrate.

Scară Richter este folosită pentru a evalua magnitudinea unui cutremur – cantitatea de energie eliberata. Este numită astfel după Dr. Charles F. Richter de la California Institute of Technology şi este cea mai cunoscută scară de măsură a magnitudinilor. Richter a inventat aceasta scară in 1935 ca instrument matema-tic pentru compararea mărimilor cutremure-lor. Aceasta este calculată folosind informaţiile adunate de un seismograf. Scara este logarit-mică, astfel încât o înregistrare de gradul 7 (de exemplu) indică o mişcare a solului de 10 ori mai mare decât cea corespunzătoare

unui cutremur de grad 6, respectiv o energie de circa 30 de ori mai mare. Cutremurele de magnitudine mai mica decât 2 sunt numite microcutremure, nu sunt simţite de oameni şi sunt înregistrate doar de seismografele locale. Cutremurele cu magnitudinea mai mare sau egala cu 4,5 sunt destul de puternice pentru a putea fi înregistrate de seismografele sensi-bile de pe întregul glob, fi ind simţite de oa-meni de cele mai multe ori. Cutremurele cu magnitudinea mai mare de 6 sunt considerate cutremure mari, iar cele mai mari de 8 grade, majore. Cu toate ca scară Richter nu are, teo-retic, limita superioara, exista totuşi o limita şi anume aceea a celui mai mare cutremur pro-dus până în prezent: 8,8.

Evaluările făcute pe baza scării Richter nu dau decât o idee generală despre impactul real al unui cutremur. Forţa de distrugere a unui cutremur variază în funcţie de compo-ziţia solului dintr-o anumită zonă şi în funcţie de arhitectura, respectiv localizarea structuri-lor realizate de om.

Intensitatea, exprimată de obicei pe scară Mercalli modifi cată, este o măsură subiectivă care descrie cât de puternic a fost simţit un soc într-un loc dat. Ea se bazează pe efectele ob-servate ale mişcărilor produse de un cutremur asupra oamenilor, clădirilor, terenului etc.

Cuantumul daunelor este evaluat de scara Mercalli. Gradele Mercalli, care se prezintă sub forma unor cifre romane, se bazează pe o apreciere mult mai subiectivă. Un cutremur de intensitate mică, mai precis unul în care doar unii oameni simt vibraţiile şi în urma că-rora nu rezultă pagube materiale importante, este considerat a fi de gradul II. Cel mai înalt grad, XII, se aplică doar cutremurelor în care sunt distruse construcţii, pământul se crapă şi


POMPIERII februarie 2011sunt iniţiate şi alte dezastre naturale, cum ar fi alunecări de teren sau tsunami-uri.

Evaluarea numărului de grade pe scară Ri-chter se face imediat după un cutremur, de îndată ce seismologii pot compara datele din diferite locaţii ale seismografelor. Pe de alta parte, evaluarea făcută pe baza scării Mercal-li, nu poate fi făcuta până când cei care inves-tighează nu au avut timp să vorbească cu cât mai mulţi martori oculari, pentru a afl a ce s-a întâmplat în timpul cutremurului. Odată ce şi-au făcut o părere despre pagubele produse, sunt folosite criteriile Mercalli pentru a stabili numărul de grade pe care le-a avut cutremu-rul pe aceasta scară.

Din punct de vedere al scărilor utilizate in istoria seismologiei menţionam scările Rossi-Forel (1873), Mercalli (1883), Mercalli-Cancani-Sieberg (MCS 1903-1923), Mercalli Modifi cata (MAI-1931), Mendvedev-Sponheuer-Karnuk (MSK-1964), scară Japoneza etc.

Cea mai veche scară de intensităţi este Ros-si-Forel, RF, creata in 1873, scară cu 10 grade de intensitate. Ea a fost ulterior înlocuită de scară de intensităţi Mercalli, utilizata mai ales în forma ei modifi cata in 1931 MMI (Modi-fi ed Mercalli Intensity), modifi care propusa de cercetătorii americani pe baza experienţelor din California. Scară MMI are 12 grade.

In Europa Centrala si de Est in 1964 a fost creata scară MSK (Medvedev- Sponheuer-Kar-nik), tot de 12 grade. Ea a fost recomandata de Comisia Seismologica Europeana ESC (Eu-ropean Seismological Commission) si utilizata intensiv in Europa. O forma uşor modifi cata a MSK a fost introdusa in 1981, iar recent, in 1992, in cadrul celei de a XXIII-a Adunări gene-rale a ESC s-a defi nitivat Scară Macroseismică Eu-ropeana EMS (European Macroseismic Scale), ba-zata pe scara MSK. Scară EMS are tot 12 grade, dar introduce şi aprecieri cantitative ale efectelor cutremurelor evaluând cantitativ (în procen-te) gradul de avariere a construcţiilor prin clasele:

puţine (0-20%), multe (10-60%) si majoritatea (50-100%). O corespondenţă între cele mai im-portante scări este prezentată în tabel.

Nimeni nu poate pronostica exact momen-tul declanşării cutremurului. Câteva cutremu-re mari şi-au “anunţat” sosirea printr-o serie de cutremure mai mici. Modifi cările fi ne ale formelor de suprafaţă, precum si unduirile locale ale câmpului magnetic al Pământu-lui sunt studiate ca posibile prevestitoare ale cutremurelor. Cercetătorii studiază şi apele fântânilor în zonele seismice. Imediat îna-inte ca rocile subterane să se sfărâme în bu-căţi, structura lor cristalină devine deschisă, apoi se închide din nou, eliberând radon în apele freatice; radonul ajunge şi în fântâni. Creşterea concentraţiei radonului în apele de fântână, poate fi un semnal de avertizare al cutremurului. Imediat înainte de seism se pot elibera şi gaze cu încărcare electrică, acestea sunt slab incandescente; se numesc “lumini seismice”. Cercetătorii au observat că înainte de cutremur, concentraţia de hidrogen poate fi de 10 ori mai mare lângă liniile de refrac-ţie. În 1975, locuitorii unui oraş chinezesc au observat mai multe semne ale cutremurului, printre care comportamentul ciudat al ani-malelor, părăsindu-şi locuinţele cu câteva ore înainte de cutremur Schimbarea comporta-mentului animalelor poate semnala apropi-erea unui cutremur. Câinii scheaună, caii se sperie, păsările devin neliniştite şi zboară în cerc. Lt.col. Lucian NEGOIŢĂ


www.

isujb

v.ro

BARSEI” ,

febru

arie

2011

f

ˆ

Ziua

Pro

tecţie

i Civi

le din

Rom

ânia

MER

CALL

I-M

OD

IFIC

ATA

(M

AI)

MED

VED

EV-S

PON

HEU

ER-K

AR

NIK

(M

SK 6

4)Fo

rma

scur

tă a

scă

rii E

MS-

98M

AGN

ITU

DIN

E(în

gra

de R

icht

er)

I - In

stru

men

tal

Cutr

emur

ul

nu

este

pe

rcep

ut

decâ

t de

puţin

e pe

rsoa

ne

afl a

te

in

cond

iţii

favo

rabi

leI -

Impe

rcep

tibi

lCu

trem

urul

est

e im

perc

eptib

il, ia

r int

ensit

atea

se afl ă

sub

limita

sen

sibili

tăţii

oam

enilo

rI -

Nes

esiz

atN

eres

imţit

.În

tre

1 şi

2 gr

ade

II –

Sla

b se

sizab

ilSe

sim

te d

e puţin

e pe

rsoa

ne,

in s

peci

al

de c

ele

ce s

e gă

sesc

la e

taje

le s

uper

ioar

e al

e clăd

irilo

r

II –

Gre

u pe

rcep

tibi

l (

foar

te s

lab)

Mişc

area

foa

rte

slaba

, re

simţită

num

ai d

e pe

rsoa

nele

ca

re lo

cuie

sc la

eta

jele

sup

erio

are

.II

- Puţi

n se

siza

tSi

mţit

num

ai d

e fo

arte

puţ

ine

pers

oane

ind

ivid

uale

, în

st

are

de re

paos

în c

ase.

Într

e 2 şi

3 gr

ade

III -

Per

cept

ibil

Se p

erce

pe i

n in

terio

rul

clăd

irilo

r, m

ai

pron

unţa

t la

eta

jele

sup

erio

are.

Dur

ata

poat

e fi

apre

ciat

a.II

I - S

lab

Se

prod

uc

osci

laţii

sla

be,

simila

re

celo

r pr

odus

e de

ci

rcul

aţia

au

toca

mio

anel

or

uşoa

re, fi i

nd

sesiz

at

de

maj

orita

tea

pers

oane

lor d

in in

terio

rul l

ocui

nţel

or.

III -

Sla

bSi

mţit

în in

terio

r de

puţin

i oam

eni.

Pers

oane

le c

ulca

te si

mt

o le

găna

re s

au o

uşo

ară

trep

idaţ

ie.

Într

e 3 şi

4 gr

ade

IV -

Mod

erat

In t

impu

l zi

lei

este

res

imtit

de

mul

te

pers

oane

ca

re

se

afl a

in

in

terio

rul

clăd

irilo

r. In

ext

erio

r put

in p

erce

ptib

il.IV

- M

oder

atCu

trem

urul

est

e de

stul

de

pute

rnic

, vib

raţii

sim

ilare

cel

or

prod

use

de c

ircul

aţia

aut

ocam

ioan

elor

gre

le.

Obi

ecte

le

susp

enda

te, p

recu

m s

i lic

hide

le d

in v

ase

osci

lează.

IV -

Obs

erva

t pe

sc

ară

largă

Simţit

în

inte

rior

de m

ulţi

oam

eni,

în e

xter

ior

de f

oart

e puţin

i. Puţin

e pe

rsoa

ne s

unt

trez

ite.

Fere

stre

le,

uşile

şi

vese

la tr

epid

ează

.4

grad

e

V - S

erio

sEs

te

simţit

ap

roap

e de

toţi

oam

enii.

Uşo

are

degr

adăr

i al

e te

ncui

elilo

r, ia

r un

ele

obie

cte

inst

abile

se

răst

oarnă.

V - S

ufi c

ient

de

pute

rnic

Se p

erce

pe d

e to

ate

pers

oane

le d

in in

terio

rul l

ocui

nţel

or

si de

maj

orita

tea

celo

r di

n ex

terio

r. O

biec

tele

uşo

are,

nefi x

ate,

se

răst

oarnă.

V - P

uter

nic

Simţit

în

inte

rior

de c

ei m

ai m

ulţi,

în

exte

rior

de p

uţin

i. M

ulţi

oam

eni

care

dor

m s

e tr

ezes

c. U

nii

sunt

spe

riaţi.

Clăd

irile

tr

epid

ează

în

an

sam

blu.

O

biec

tele

at

ârna

te

osci

lează

cons

ider

abil.

O

biec

te

mic

i al

unecă.

Uşil

e şi

fere

stre

le s

e le

agănă,

se

desc

hid

sau

se în

chid

.

Într

e 4 şi

5 gr

ade

VI -

Pute

rnic

Mişc

area

est

e simţită

de t

oată

lum

ea

prod

ucân

d pa

nică

. Te

ncui

ala

cade

, clăd

irile

sufe

ră a

varii

. Ava

rii n

eîns

emna

te

la c

lădi

rile

slab

exec

utat

e.

VI -

Pute

rnic

Mişc

area

est

e simţită

în î

ntre

gim

e pr

oduc

ând

pani

ca.

Obi

ecte

le g

rele

se

depl

asea

ză.

Deg

radă

ri m

oder

ate

in

elem

ente

le n

estr

uctu

rate

ale

con

stru

cţiil

or.

VI -

Prod

ucăt

or

de a

varie

re

uşoa

ră

Mulţi

oam

eni s

unt s

periaţi şi

fug

afară.

Une

le o

biec

te c

ad.

Mul

te c

ase

sufe

ră a

varie

re n

estr

uctu

rală

uşo

ară,

ca fi s

uri

subţ

iri ş

i căd

eri d

e m

ici b

ucăţ

i de

tenc

uială.

Într

e 5 şi

6 gr

ade

VII –

Foa

rte

pute

rnic

Prod

uce

pani

ca,

iar

oam

enii

pără

sesc

lo

cuinţe

le.

Avar

ii uş

oare

pâ

nă

la

mod

erat

e la

st

ruct

urile

de

re

zist

enta

ob

işnui

te.

Avar

ii co

nsid

erab

ile

la

cons

trucţii

le

slab

exec

utat

e sa

u ne

core

spun

zăto

r pr

oiec

tate

. Coşu

rile

se

prăb

uşes

c.

VII –

Foa

rte

pute

rnic

Cutr

emur

ul p

rodu

ce p

anic

a, i

ar m

ajor

itate

a oa

men

ilor

pără

sesc

locu

inţe

le. I

n clăd

irile

slab

exe

cuta

te a

par a

varii

im

port

ante

sau

chia

r dist

ruge

ri. În

con

stru

cţiil

e pr

oiec

tate

şi

exec

utat

e co

resp

unză

tor

se î

nreg

istre

ază

degr

adăr

i m

oder

ate.

Coş

urile

de

fum

se

dislo

ca p

uter

nic

sau

cad.

VII –

Pro

ducă

tor

de a

varie

re

Maj

orita

tea

oam

enilo

r su

nt

sper

iaţi şi

fug

în

exte

rior.

Mob

ila e

ste

depl

asată,

iar

obi

ecte

le c

ad d

e pe

raf

turi

în

număr

mar

e. M

ulte

clă

diri

bine

rea

lizat

e su

feră

ava

riere

m

oder

ată:

mic

i fi s

uri

în p

ereţ

i, că

deri

de t

encu

ială

, pă

rţi

ale

coşu

rilor

cad

, clăd

iri m

ai v

echi

pot

pre

zent

a crăpăt

uri

pron

unţa

te în

per

eţi ş

i rup

eri d

e pe

reţi

de u

mpl

utură.

6 gr

ade

VIII

- D

estr

ucti

v

Avar

ii uş

oare

la

st

ruct

urile

pr

oiec

tate

se

ismic

. Av

arii

cons

ider

abile

la

clăd

irile

ob

işnui

te.

Prăb

uşire

a st

ruct

urilo

r de

re

zist

enta

def

ectu

os e

xecu

tate

. D

islocăr

i al

e zi

dărie

i de

um

plut

ura,

că

dere

a coşu

rilor

înal

te, m

onum

ente

lor e

tc.

VIII

- D

istr

ugăt

or

Pani

ca

are

cara

cter

ge

nera

l. To

ate

cons

trucţii

le

sunt

af

ecta

te. S

e pr

oduc

ava

rii m

ajor

e si

dist

ruge

ri la

clă

diril

e ��

��

��

�ără

as

igur

are

antis

eism

ica

sau

defe

ctuo

s ex

ecut

ate.

Str

uctu

rile

proi

ecta

te i

n co

ncep

t se

ismic

pot

su

feri

avar

ii m

oder

ate.

VIII

- Pr

oducăt

or

de a

varie

re g

ravă

Mulţi

oam

eni s

imt d

ifi cu

ltate

în a

sta

în p

icio

are.

Mul

te c

ase

prez

intă

cră

pătu

ri m

ari

în p

ereţ

i. U

nele

clă

diri

obişn

uite

bi

ne r

ealiz

ate

prez

intă

dist

ruge

ri se

rioas

e al

e pe

reţil

or,

în

timp

ce s

truc

turi

mai

vec

hi, s

labe

, se

pot p

răbuşi.

Într

e 6 şi

7 gr

ade

IX –

Rui

năto

r

Avar

ii în

sem

nate

la

st

ruct

urile

de

re

zist

enta

pr

oiec

tate

an

tisei

smic

. Se

pr

oduc

inc

linăr

i al

e clăd

irilo

r cu

sch

elet

de

rez

isten

ta b

ine

proi

ecta

te.

Dist

ruge

ri al

e clăd

irilo

r sla

b ex

ecut

ate.

Cră

pătu

ri in

pă

mân

t. Co

nduc

tele

sub

tera

ne s

e ru

p.

IX –

Dev

asta

tor

Se

prod

uc

avar

ii în

sem

nate

in

st

ruct

urile

pr

oiec

tate

an

tisei

smic

. Con

stru

cţiil

e cu

asig

urar

e se

ismic

a m

oder

ata

se d

istru

g pa

rţia

l sa

u se

pră

��

��

��

��

��

��

��tu

rnur

ile

izol

ate,

m

onum

ente

le

etc.

se

pră�

��

��

Crăpăt

uri i

n pă

mân

t.

IX –

Dist

rugă

tor

Pani

că g

ener

ală.

Mul

te c

onst

rucţ

ii sla

be se

pră

buşe

sc. C

hiar

clăd

iri o

bişn

uite

bin

e re

aliz

ate

prez

intă

ava

riere

foar

te g

rea:

di

stru

geri

serio

ase

de p

ereţ

i şi c

edar

e st

ruct

urală

parţ

ială

.7

grad

e

X - D

ezas

truo

s

Maj

orita

tea

cons

trucţii

lor

proi

ecta

te

antis

eism

ic se

dist

rug

odată

cu fu

ndaţ

iile.

Pă

mân

tul

se c

rapă

put

erni

c. S

e pr

oduc

al

unecăr

i de

tere

nuri.

X - N

imic

itor

Cons

trucţii

le p

roie

ctat

e an

tisei

smic

se

pră�

��

��

�ţia

l sa

u in

tota

litat

e. D

egra

dări

impo

rtan

te in

bar

aje şin

ele

de

cale

fera

tă s

e de

form

ează

. Mas

ive

alun

ecăr

i de

tere

nuri.

X - P

uter

nic

di

stru

găto

rM

ulte

clă

diri

obişn

uite

bin

e re

aliz

ate

se p

răbuşe

sc.

Într

e 7 şi

8 gr

ade

XI –

Foa

rte

deza

stru

os

Puţin

e st

ruct

uri

de

rezi

sten

ta

răm

ân

nedi

stru

se.

Apar

fa

lii

la

supr

afaţ

a pă

mân

tulu

i. Co

nduc

tele

su

bter

ane

com

plet

dist

ruse

. Prăb

uşiri

si

alun

ecăr

i pu

tern

ice

ale

tere

nulu

i.

XI –

Cat

astr

ofal

Se

dist

rug

maj

orita

tea

cons

trucţii

lor

core

spun

zăto

r pr

oiec

tate

si e

xecu

tate

(clăd

iri, p

odur

i, ba

raje

, cai

fera

te

etc.

). di

stru

gere

a co

nduc

telo

r su

bter

ane.

Fr

actu

ri si

depl

asăr

i ale

tere

nuril

or p

e to

ate

dire

cţiil

e.

XI –

Dev

asta

tor

Maj

orita

tea

clăd

irilo

r bi

ne r

ealiz

ate

se p

răbuşe

sc,

chia

r un

ele

cu o

bună

proi

ecta

re a

ntise

ismică

sunt

dist

ruse

.8

grad

e

XII -

Cat

astr

ofi c

Dist

ruge

re to

tala

. Obi

ecte

le su

nt a

runc

ate

asce

nden

t in

aer.

XII –

Foa

rte

cata

stro

fal

Dist

ruge

rea

tota

la a

con

stru

cţiil

or. M

odifi

care

a ra

dica

la a

fo

rmei

sup

rafeţe

i păm

ântu

lui.

XII -

Com

plet

de

vast

ator

Apro

ape

toat

e clăd

irile

sun

t dist

ruse

.M

ai m

are

de 8



Spitalele adapostesc un mare numar de persoane, iar in incinta cladirilor sale se

gasesc persoane suferinde, bunuri materiale, instalatii si aparate de mare valoare.

Dupa cum se cunoaste, in orice spital se ga-sesc instalatii electrice si de incalzire, magazii cu medicamente, laboratoare, farmacii, salii de operatii, sectii de urgenta si saloane care adapostesc bolnavi, in toate acestea se pot produce incendii daca nu se respecta regulile si masurile de prevenire a incendiilor.

Cladirile mai vechi sunt construite in ma-rea lor majoritate din elementele de construc-tii combustibile, in care incalzirea se face cu lemne, existand sobe si cosuri pentru evacu-area fumului care strabat pe verticala o parte din elementele combustibile ale constructiei respective, putand produce o situatie de ur-genta.

In prezent insa orientarea generala este de a se realiza constructii de locuinte in majori-tatea din materiale si elemente de constructii incombustibile.

In cladirile combustibile incendiul se dez-volta in primul rand datorita materialelor combustibile, a instalatiilor si dotarii existente in interiorul incaperilor. Pot arde pardoselile combustibile, usile, tocurile si ferestrele din materiale combustibile, elementele acope-risului, mobilierului si obiectele de uz casnic din interiorul cladirilor destinate locuintelor.

Incendiul se propaga rapid in toate directiile prin golurile existente in elementele de con-structie, pe canalele de ventilatie, golurile as-censoarelor, ferestrelor si caselor scarilor.

In caz de incendiu elementele de construc-tie din beton armat isi pierd rezistenta din cauza deteriorarii stratului exterior de beton sub efectul temperaturilor ridicate. In afara de aceasta, la racirea elementelor de constructie incalzita, datorita jeturilor de apa, refulate asupra lor, se produc variatii de temperatura la suprafata, crapaturi si desprinderi de beton din aceste elemente.

Instalatiile electrice de forta si iluminat con-stituie surse de pericol, in principal datorita eventualelor suprasolicitari de catre un numar foarte mare de aparate electrice folosite in di-ferite sectii ca cele de fi zioterapie, operatii etc

In salile de operatie trebuie asigurata o perfecta ventilatie, care se verifi ca cu atentie inainte de inceperea operatiilor.

Depozitarea si manipularea recipientelor de oxigen se va face conform normelor spe-cifi ce.

În încaperea în care se depozitează cliseele radiografi ce, fumatul si folosirea focului des-chis sunt interzise

Evacuarea bolnavilor din spitale este una din problemele de baza care trebuie efectu-ata rapid si in deplina siguranta. Aceasta nu este posibila fara a exista un plan de evacuare,

Prevenirea situaţiilor de urgenţăla unităţile sanitare, spitale,

policlinici şi dispensareSlt. Ing. Dragoş VOICA


www.

isujb

v.ro

BARSEI” ,

febru

arie

2011

f

ˆ

Ziua

Pro

tecţie

i Civi

le din

Rom

ânia

care trebuie cunoscut de catre tot personalul muncitor. Faptul ca starea fi zica a bolnavilor este diferita, unii dintre ei fi ind netranspor-tabili, necesită luarea tuturor măsurilor ce se impun pentru a se asigura la nevoie salvarea lor, fără pericole. Pentru fi ecare incapere in parte trebuie stabilite trasee de evacuare, lo-cul unde vor fi adapostiti, mijloacele cu care sunt evacuati cei ce nu se pot deplasa singuri. O atentie deosebita trebuie acordata evacuarii persoanelor din spitale neuro-psihiatrice, pre-cum si a celor de pediatrie, unde problema evacuarii trebuie rezolvata in conformitate cu conditiile specifi ce.

In clădirile pentru sănătate in care sunt spi-talizate persoane care nu se pot deplasa sin-gure, sunt interzise din faza de proiectare scari cu rampe curbe sau cu trepte balansate, iar scarile deschise se admit doar intre două nive-luri succesive.

Un rol deosebit în desfasurarea evacuarii il are calmul si autoritatea personalului insarci-nat cu anuntarea si salvarea bolnavilor.

Dupa evacuare se impune un control atent al tuturor incaperilor, in special la spitalele de copii si la cele de neuro-psihiatrie.

Intocmirea unui judicios plan de evacuarea, stabilindu-se cai sigure de evacuare pe verti-cala si orizontala, cu responsabilitati precise, plan care trebuie cunoscut de tot personalul si verifi cat periodic in practica.

Dotarea cladirii cu mijloace de stingere, in conformitate cu normele in vigoare, asiguran-du-se buna lor functionare in permanenta.

Executarea de controale periodice la ni-velurile tehnice, urmarindu-se respectarea in permanenta a tuturor regulilor si masurilor de prevenire a incendiilor specifi ce instalatii-lor montate in incaperile respective (instalatii electrice, ventilatie incalzire, aer conditionat, motoare electrice etc.). O atenţie deosebita se va acorda calculatoarelor electronice, precum si altor instalatii tehnice la care se va urmari respectarea riguroasa a masurilor de prevenire specifi ce.

Pe linia protectiei civile, conducătorii insti-tuţiilor publice, patronii şi managerii agenţilor economici, indiferent de forma de proprieta-te, au următoarele obligaţii principale:

a) asigură identifi carea, monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc specifi ci, genera-tori de evenimente periculoase;

b) stabilesc şi urmăresc îndeplinirea măsu-rilor şi a acţiunilor de prevenire şi de pregătire

a intervenţiei, în funcţie de încadrarea în cla-sifi carea de protecţie civilă;

c) organizează şi dotează, pe baza criterii-lor de performanţă elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, servicii de urgenţă private şi stabilesc regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora ori înche-ie convenţii sau contracte cu alte servicii de urgenţă voluntare ori private, care dispun de forţe şi mijloace capabile să intervină operativ şi efi cace în cazul situaţiilor de protecţie civilă;

d) participă la exerciţii şi aplicaţii de pro-tecţie civilă şi conduc nemijlocit acţiunile de alarmare, evacuare, intervenţie, limitare şi în-lăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă des-făşurate de unităţile proprii;

e) asigură gratuit forţelor de intervenţie chemate în sprijin în situaţii de urgenţă echi-pamentele, substanţele, mijloacele şi antido-turile adecvate riscurilor specifi ce;

f) organizează instruirea şi pregătirea per-sonalului încadrat în muncă privind protecţia civilă;

g) asigură alarmarea populaţiei din zona de risc creată ca urmare a activităţilor proprii desfăşurate;

h) prevăd, anual, în bugetul propriu, fon-duri pentru cheltuieli necesare desfăşurării ac-tivităţilor de protecţie civilă;

i) înştiinţează persoanele şi organisme-le competente asupra factorilor de risc şi le semnalează, de îndată, cu privire la iminenţa producerii sau producerea unei situaţii de pro-tecţie civilă la nivelul instituţiei sau agentului economic;

j) stabilesc şi transmit către transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor regulile şi măsurile de protecţie specifi ce, corelate cu riscurile previzibile la utilizare, manipulare, transport şi depozitare;

k) încheie contracte, convenţii sau proto-coale de cooperare cu alte servicii de urgenţă profesioniste sau voluntare;

l) menţin în stare de funcţionare mijloace-le de transmisiuni-alarmare, spaţiile de adă-postire şi mijloacele tehnice proprii, destinate adăpostirii sau intervenţiei, ţin evidenţa aces-tora şi le verifi că periodic;

m) îndeplinesc alte obligaţii şi măsuri sta-bilite, potrivit legii, de către organismele şi or-ganele abilitate.

Organizarea, conducerea şi asigurarea acţi-unilor de evacuare se stabilesc prin planurile de evacuare. Slt.ing. Dragoş VOICA

ASOCIAŢIA POMPIERILOR “ŢARA BÂRSEI” - BRAŞOV

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Ţara Bârsei” al judeţului Braşov

nr. 8, februarie 2011isujbv.ro/file/repository/revista-pompierii-brasoveni/Re... · 2016-01-16 ·...

Documents

Transcript of nr. 8, februarie 2011isujbv.ro/file/repository/revista-pompierii-brasoveni/Re... · 2016-01-16 ·...