Nr. 58, Septembrie 2018 Speranță peNtru o româNie...

Nr. 58, Septembrie 2018

Speranță peNtru o româNie

defavorizată

tipuri de zoneurbane marginalizate

finanțare printr-un instrument nou

„Lipsa educației reprezintă unul dintre marii determinanți ai marginalizării în românia”

GeorGiana BLAJ, cercetător al Centrului Român de Modelare Economică

foto

: Shu

tters

tock

www.inforegio.ro2

Dan L. Brumar

e-mail: [email protected] [email protected]

tel.: 0372 11 14 09

iSSn 2061-2251

www.inforegio.ro

redaCtori: Alice-Claudia Gherman Elena ALEXA Vlad BÂRLEANU Dan L. BRUmAR SpeCiaLiSt dtp & GrafiCă: Dănuț-Sorin IoNELCoreCtor: Pompiliu L. DUmITRESCUCoordonator de proieCt: Andreea StoeNeScu

22 3 Ați întrebat? Vă răspundem!

24 3 Clădirile abandonate au devenit motoare ale regenerării oraşelor

Editorial

Cum Luptăm, de fapt, Cu SărăCia?

Se zice că un om sărman, care cerșește mila trecătorilor pe stradă, se mulțumește cu puțin. Covrigul cu mac ar fi indicatorul bunăstării sale, iar tot ce obține în plus vine ca un bonus. Cât de greșit e acest mod de gândire o dovedesc

politicile de până acum de reducere a decalajelor dintre clasa de mijloc și populația săracă.

36% din populația româniei este în risc de sărăcie și excluziune socială, iar pentru asta ar trebui să schimbăm armele cu care mergem la luptă contra acestui flagel necruțător. Combaterea sărăciei necesită un război neconvențional, prin implementarea unor strategii integrate care să urmărească atât satisfacerea nevoilor primare (hrană, locuri de muncă, adăpost), cât și sporirea accesului la educație și servicii medicale și sociale. românia are o strategie privind combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, iar cheia atingerii obiectivelor de țară ar putea fi implicarea comunităților defavorizate în proiecte care vizează scoaterea lor din această spirală a eșecului personal.

dezvoltarea Locală plasată sub responsabilitatea Comunității (dLrC) este un instrument pus la dispoziția statelor membre ue în perioada 2014-2020, care are ca scop stimularea grupurilor țintă să participe efectiv la planificarea și implementarea intervențiilor finanțate din fonduri comunitare. În cadrul dezvoltării locale plasate sub responsabilitatea comunității, populația locală preia controlul asupra posibilităților de dezvoltare a zonei defavorizate din care face parte, formând, în acest scop, un parteneriat local care elaborează și pune în aplicare o strategie de dezvoltare integrată. Strategia este concepută astfel încât să valorifice mai degrabă punctele forte sau „atuurile” sociale, de mediu și economice ale comunității, decât să compenseze problemele cu care se confruntă aceasta. În numărul de față veți putea afla care este filosofia Grupurilor de acțiune Locală (GaL) și cum se poate obține finanțare prin axele dedicate dLrC.

totodată, veți putea înțelege mai bine care sunt visurile și aspirațiile oamenilor care trăiesc la limita supraviețuirii în ghetourile urbane din românia și cât este de importantă pentru economie integrarea pe piața muncii a populației active din zonele defavorizate.

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul European deDezvoltare Regională






septembrie 2018 3

4 3 Ştiri din regiuni

6 3 multiple posibilități de finanțare printr-un instrument nou – dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității

9 3 Tipuri de zone urbane marginalizate

11 3 Interviu cu sociolog Georgiana Blaj, cercetător al Centrului Român de modelare Economică

14 3 Ferentari, cartierul în care şi bucureştenii sunt străini

17 3 Fondurile europene, o provocare pentru oNG-urile active în zona excluziunii sociale

20 3 România, polarizată de sărăcie

25 3 Viitor mai bun pentru Nordstadt prin programele „URBAN“

26 3 Agenda

27 3 Gastronomia iberică, aşa cum nu o ştiați

SumAr

www.inforegio.ro4

ecoLogizAre LA izvoruL muNteLui

Autoritățile locale şi voluntarii din Neamț şi-au unit forțele pentru o importantă acțiune de mediu. După o muncă titanică, pe parcursul unei săptămâni, peste 92 de tone de deşeuri au fost adunate de pe lacul de acumulare Izvorul muntelui. Potrivit Consiliului Judeţean Neamţ, acțiunea va continua până când luciul apei va fi complet curățat. Dintre deşeurile colectate, peste 6,5 tone au fost bidoane din plastic, ceea ce arată cât de puțin le pasă românilor de reciclare şi de grija pentru mediu. Potrivit estimărilor specialiştilor, pe lacul de acumulare Izvorul muntelui ar fi circa 250 tone de deşeuri din plastic şi lemn, aduse de viiturile produse în urma ploilor torenţiale din luna iunie.

meSe cALDe peNtruoamenii nevoiașiProiect de suflet inițiat la Timişoara. Un grup de bucătari s-a gândit să ajute persoanele sărace şi bolnave şi să le aducă acasă mâncare caldă, proaspăt gătită. Totul se va face pe cheltuiala lor, dar şi a partenerilor locali. Sebastian Paul, inițiatorul proiectului „Bucătăria lui Paul”, şi-a dorit dintotdeauna să pună capăt risipei alimentare, aşa că, după fiecare demonstrație culinară dona mâncarea rămasă. Aşa a apărut şi ideea unui proiect mai amplu, în care se vor implica circa 20 de tineri voluntari din Asociația „Sf. Ştefan”. Cu sprijinul autorităților locale, vor fi identificate persoanele aflate în nevoie, ținta acestui proiect fiind 1.000 de porții de mâncare.

cALitAteA AeruLui,verifiCată În aLba

Suntem ceea ce respirăm, spun specialiştii care trag frecvent semnale de alarmă în

legătură cu nivelul poluării. În Alba, se iau măsuri concrete în acest sens: până la sfârşitul anului, județul

va avea un autolaborator mobil de măsurare a calităţii aerului. Conform reprezentanților ministerului mediului, aparatura va fi funcțională până cel mai târziu pe 15 octombrie. Concret, împreună cu stațiile de m o n i t o r i z a r e de la Sebeş, laboratorul va măsura parametrii importanți şi va identifica zonele cu probleme, astfel încât să fie luate urgent măsurile necesare în cazul în care anumite valori ar fi depăşite.

coNcurS peNtru iLumiNAtuL feStivÎn anul în care România sărbătoreşte 100 de ani de la marea Unire, şi luminițele festive de sărbători vor avea forme şi culori speciale. La Cluj Napoca, de exemplu, se organizează un concurs anume pentru iluminatul festiv al Pieței Avram Iancu, iar tema este „Centenarul”. Specialiştii vor trebui să găsească idei originale care să aibă legătură cu tradițiile şi istoria românilor. Proiectul câştigător al concursului „Lights oN” va fi desemnat de un juriu de profesionişti din care fac pare arhitecți, designeri, fotografi, ingineri şi reprezentanți ai autorităților locale. Bugetul este de 150.000 de lei, la care se adaugă TVA, iar de implementare se va ocupa autoritatea publică. No

rD

-veSt NorD-eSt

veStceNtru

DiN regiuNi

septembrie 2018 5

Cărți peNtruromâNii din afara țăriiCampanie de suflet, la Drobeta-Turnu Severin. La inițiativa Asociației „Eudava”, s-au strâns cărți pentru românii din afara granițelor țării, în special din nordul Bucovinei, Herța şi nordul Basarabiei. În ultimele două luni, inițiatorii proiectului „o carte pentru un frate” au primit, din toată țara, colete care conțin inclusiv desene realizate de copii şi scrisori cu mesaje adresate românilor din străinătate. Cărțile strânse în această campanie au fost oferite în cadrul evenimentului „Ziua Limbii Române în Anul Centenarului marii Uniri”, care a adunat la Drobeta-Turnu Severin români din toate provinciile istorice.

tabără eduCativăpeNtru voLuNtAri40 de tineri au avut parte recent de o experiență inedită: drumeții, concursuri, cățărare, ecologizare. Totul s-a desfăşurat într-o tabără educativă cu acţiuni specifice de voluntariat, în domeniul turismului montan specializat, de educaţie civică şi implicare socială, sub formă de concurs,

în munţii Bucegi-zona Padina. Evenimentul a fost organizat de către Asociaţia Chindia Jurasic Park, în parteneriat cu Asociaţia Ecologică Floare de Colţ, cu finanţare din partea ministerului Tineretului şi Sportului. După cele cinci zile de tabără, toţi tinerii au primit titlul de „Cel mai tare voluntar“, pentru faptul că au reuşit să-şi depăşească limitele şi să parcurgă cu succes toate provocările.

„șanSe La o nouă viață” pentru

paCienți fără veNituri

Pacienții fără venituri şi asigurări medicale primesc acum şansa de a se integra social şi de a începe o viață nouă.

Prin programul „Şanse la o nouă viață”, demarat de Fundația Inovații Sociale Regina maria în parteneriat cu un important supermarket, 350 de persoane înscrise la Policlinica Socială Baba Novac din Bucureşti vor beneficia de diverse servicii. Programul se va derula până în vara anului viitor şi îşi propune acordarea a aproximativ 1.500 de consultații şi tratamente stomatologice complexe, dar şi şedințe de psihoterapie şi consiliere.

SuD-

veSt

oLteNiA SuD-eSt

SuD muNteNiA Bucureșt

i- iLf

ov

DiN regiuNi

„fabriCă de povești” La bibLioteCăActivități mai variate şi mai interesante, personal mai bine pregătit. Acestea sunt doar câteva din punctele forte ale proiectului „Fabrica de poveşti”, implementat la Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” din Brăila. Proiectul finanțat prin programul Erasmus+ are ca scop principal îmbunătăţirea performanţelor profesionale ale angajaţilor Bibliotecii, în ceea ce priveşte storytelling-ul (arta de a povesti), ceea ce va conduce la realizarea unor activităţi mai atractive pentru publicul brăilean. Angajaţii vor deveni formatori pentru un grup mai mare de persoane, iar, în plus, vor fi realizate mai multe produse intelectuale, gen broşuri, un festival, o expoziţie foto.

www.inforegio.ro6

SteLuța JaLia

care sunt elementele de noutate ale acestui instrument? Experiența implementării LEADER a arătat că atunci când comunitățile locale

sunt direct implicate în planificarea şi im-plementarea intervențiilor finanțate din fonduri comunitare, ele pot influența în mod direct procesul de dezvoltare locală.

Astfel, abordarea gestionată de comuni-tate poate fi foarte eficientă, cu condiția de a reuşi să stabilească o relație de în-credere între părțile interesate care să fie susținută de structuri locale stabile, ce dețin experiența şi expertiza necesare. În cadrul dezvoltării locale plasate sub res-ponsabilitatea comunității, populația lo-cală preia controlul asupra posibilităților de dezvoltare a zonei, formând, în acest

scop, un parteneriat local care elaborează şi pune în aplicare o strategie de dezvol-tare integrată. Strategia este concepută astfel încât să şi valorifice punctele forte sau „atuurile” sociale, de mediu şi eco-nomice ale comunității, dar, mai ales, să soluționeze problemele cu care se con-fruntă aceasta. În acest scop, parteneri-atul beneficiază de finanțare pe termen lung şi deține puterea de decizie cu pri-

muLtipLe poSibiLități de finanțare printr-un inStrument nou – dezvoLtare LoCaLă pLaSată Sub reSponSabiLitatea Comunității pentru perioada 2014-2020, Comisia europeană a pus la dispoziția Statelor membre un instrument nou de finanțare, și anume dezvoltare Locală plasată sub responsabilitatea Comunității (dLrC). având în vedere că implementarea acestuia oferă posibilitatea obținerii unei rate de cofinanțare mai mari din fedr (cu alte cuvinte, mai mulți bani de la bugetul uniunii europene), românia a optat, și ea, alături de alte state membre (precum bulgaria, ungaria ș.a.) pentru implementarea dLrC. deși în alte state membre (franța, Germania, marea britanie ș.a.) acest instrument are o istorie îndelungată de implementare, în românia el este relativ nou, fiind precedat doar de măsurile de tip Leader, finanțate încă din perioada 2007-2013, prin programul național de dezvoltare rurală.

Sintezăfo

to: C

risti

Gage

a

septembrie 2018 7

vire la proiectele ce vor fi elaborate şi finanțate.

Concluzionând, se poate spune că elementele-cheie ale DLRC sunt zona, parteneriatul (materializat în Grupul de Acțiune Locală - GAL) şi strategia (respec-tiv strategia de Dezvoltare Locală, elabo-rată de GAL pentru un teritoriu cu zone sărace).

Pentru a obține finanțare prin axele dedicate DLRC, un proiect trebuie să vi-zeze o zonă geografică clar identificată. Trebuie, de asemenea, să se realizeze în mod ascendent, pornind de la o inițiativă locală autonomă. Trebuie să se dezvolte prin parteneriate locale ce reunesc diver-se categorii de actori din sectorul public şi cel privat, fără vreo excludere prealabilă. Aceasta permite actorilor locali să îşi asu-me şi să se implice mai intens în proiecte, putând astfel utiliza cât mai eficient resur-sele locale. Pentru a fi cu adevărat „plasat sub responsabilitatea comunității”, se re-comandă ca parteneriatul local să îndepli-nească următoarele criterii:

• să fie incluziv, adică să includă sec-torul public, sectorul privat şi societatea civilă şi să reflecte natura şi direcția stra-tegiei; implicarea sectorului privat este crucială în ceea ce priveşte asigurarea sustenabilității şi cofinanțării din fonduri private a proiectelor.

• structura decizională a GAL trebuie să asigure echilibrul de gen şi o reprezen-tare echitabilă a grupurilor țintă vizate de strategia de dezvoltare locală, precum ti-nerii, minoritățile etnice, persoanele dez-avantajate, categoriile vulnerabile etc.

• procedurile de lucru, regulile şi structurile decizionale existente trebuie să se asigure că procesul de selecție a proiectelor ține cont de obiectivele stra-tegiei, se desfăşoară într-o manieră ne-discriminatorie şi transparentă.

• membrii şi personalul GAL trebu-ie să dețină competențele, abilitățile şi resursele adecvate pentru a demara şi gestiona procese de dezvoltare la nivel local. Personalul trebuie, de aseme-nea, să aibă studii şi/sau experiență în managementul administrativ al proiectelor locale

• pentru mobilizarea comunităților e nevoie de personal cu abilități de comunicare şi organiza-torice. Sarcina acestuia este aceea de a încuraja în special membrii şi zonele pasive ale comunității să participe la pro-cesul de dezvoltare locală, să identifice

posibile proiecte, să stimuleze potențialii beneficiari şi să asiste pe cei ce au idei de proiecte locale să le transforme în proiec-te eligibile pentru finanțare.

Valoarea adăugată a utilizării DLRC derivă din considerentul că permite per-soanelor care se confruntă cu nevoi sau provocări să preia controlul. Strategiile şi proiectele sunt concepute şi selecta-te de entitățile locale: astfel, strategi-ile sunt elaborate - într-un larg proces participativ cu comunitatea locală - de grupurile de acțiune locală care, ulteri-or, selectează proiectele dezvoltate de alte entități locale, cum ar fi oNG-urile, reprezentanții mediului privat, membre sau nu ale GAL-urilor. Aceasta este o tră-

sătură distinctivă a DLRC şi avantajul său cel mai important. În comparație cu alte abordări locale clasice, cei care, în trecut, erau „beneficiarii” pasivi ai unei politici devin parteneri activi şi promotori ai dez-voltării acesteia.

Implicând comunitatea, această abordare duce la rezultate mai bune în practică, mai ales în cazul provocărilor complexe, aşa cum este fenomenul sără-ciei, ale cărui cauze şi efecte sunt multi-ple şi se întrepătrund.

Comunitățile sărace locuiesc, ade-sea, în condiții improprii, au o educație precară, „calificându-le” la a fi o sursă sigură de şomeri. Din acest motiv, aces-te comunități nu au surse sigure şi sta-bile de venit, ceea ce le face să nu poa-tă susține şcolarizarea copiilor, care, la rândul lor, vor intra în acest cerc vicios al sărăciei, adâncind spirala generațiilor condamnate la o viață de lipsuri.

În vederea posibilității de a obține fonduri pentru acest instrument, Comisia Europeană a solicitat furnizarea de date concrete care să ateste dimensiunile re-ale ale fenomenului sărăciei în România. Pentru aceasta, a fost realizat un amplu

studiu, care a urmărit identificarea, cât mai exactă, a tuturor comunităților săra-ce din oraşele României, menționate şi descrise în Atlasul Zonelor Urbane margi-nalizate. Acest studiu a arătat o realitate îngrijorătoare: aproape 40% dintre copii

Sinteză

Pentru a obține

finanțare prin axele dedicate DLRC, un

proiect trebuie să vizeze o zonă geografică clar

identificată. Trebuie, de asemenea, să se realizeze în

mod ascendent, pornind de la o inițiativă

locală.

foto

: Shu

tters

tock

www.inforegio.ro8

Sinteză

sunt expuşi riscului de sărăcie. Având în vedere dimensiunile fenomenului sără-ciei în țara noastră, dar şi avantajul unei cofinanțări sporite din fonduri europene, România a optat pentru folosirea instru-mentului DLRC, în speranța posibilității de a oferi finanțări multiple (atât din Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDR , cât şi din Fondul Social European - FSE), pentru aceste provocări complexe.

Astfel, prin intermediul Axei 9 a PoR (finanțat din FEDR) şi al Axei 5 a PoCU (finanțat din FSE) s-au alocat fonduri pentru finanțarea DLRC. În timp ce, prin Axa 9 se pot finanța proiecte de infrastructură (locuințe sociale, clădiri, utilități, spații verzi degradate etc.), prin PoCU sunt finanțabile, în general, pro-iectele de servicii (de perfecționare a cadrelor medicale, didactice, a lucrăto-rilor ş.a.).

Pasul următor a constat în coope-rarea celor două autorități de mana-gement (Autoritatea de management pentru PoR şi Autoritatea de manage-ment pentru PoCU), în vederea punerii la dispoziția viitorilor beneficiari, re-spectiv a Grupurilor de Acțiune Locală, a unor linii directoare care să-i ajute în implementare, dată fiind, atât nou-tatea, cât şi complexitatea DLRC. A existat chiar şi un model orientativ de strategie, menit a veni în ajuto-rul acelor grupuri de acțiune loca-lă nou-înființate, fără experiență în acest domeniu. În vederea posibilității susținerii cheltuielilor de înființare şi elaborare a strategiilor, GAL-urile au putut accesa, prin intermediul Axei 5 a PoCU, fondurile necesare.

Ce e SpeCifiC În StrateGiiLe de dezvoLtare LoCaLă (SdL)?

Elaborarea SDL-urilor, condiție esențială a obținerii de fonduri prin acest instrument, a fost necesară din varii mo-tive, dintre care enumerăm: posibilitatea implicării comunității în „desenarea” strategiei, a priorităților acesteia, în sta-bilirea viitoarelor proiecte şi concentra-rea lor în zonele cele mai sărace dintr-un teritoriu bine delimitat - pe baza unor date concrete şi exacte (recensământ, sondaj etc.) - în vederea îmbunătățirii situației din acele zone.

Efortului beneficiarilor de elaborare a SDL-urilor i-a urmat efortul autorităților de management de selectare a acestor stra-tegii. S-a remarcat utilizarea unor metode inovative (ex. photo voice) în implicarea comunității, dar şi efortul comunităților locale, din toate regiunile țării, de a rea-liza strategii cât mai bine elaborate din punct de vedere al conținutului şi

mai competitive. Astfel, au fost selectate 37 de strategii, respectiv 8 în regiunea Centru, 7 în regiunea Sud-muntenia, 6 în regiunea Vest, 5 în regiunea Nord-Est, 4 în regiunea Sud-Est şi tot atâtea în regiunea Nord-Vest, 2 în regiunea Bucureşti-Ilfov şi 1 în regiunea Sud-Vest.

Selecția strategiilor, proces complex realizat în mai multe etape, a ținut cont de numeroase criterii:

• strategia este echilibrată din punct de vedere al investițiilor (clădiri + servicii),

• are un plan de acțiune care include măsuri din cât mai multe domenii din cele finanțabile prin cele două programe (lo-cuire, educație, sănătate, ocupare etc.),

• bugetul strategiei este distribu-it proporțional între măsurile propuse ş.a.m.d.

Nu au fost omise nici aspecte care țin de evitarea măsurilor ce pot produce segregare, discriminare etc., strategiile fiind evaluate de către structuri compe-tente şi din această perspectivă.

Ulterior, GAL-urile ale căror strategii au câştigat procesul de selecție, au avut posibilitatea de a obține (din FSE) fonduri suplimentare pentru a-şi acoperi chel-tuielile de funcționare, dat fiind că, de acum demarează munca de implemen-tare propriu-zisă a strategiilor, respectiv: lansarea, de către GAL-uri a apelurilor de proiecte, selecția proiectelor (atât a celor finanțate din FEDR, cât şi a celor finanțate din FSE), depunerea proiectelor selectate la organismele Intermediare în vederea unei reverificări, semnarea contractului de finanțare, implementarea proiectelor, monitorizarea implementării acestora şi a efectelor strategiei.

La începutul lunii august, s-a finali-zat consultarea publică privind ghidul specific dedicat apelurilor de proiecte din cadrul priorității de investiții 9.1, şi, în prezent, este în lucru varianta finală a acestuia, urmând ca apelurile de proiec-te să fie lansate în perioada noiembrie- decembrie 2018.

În urma implementării proiectelor cu-prinse în strategiile de dezvoltare locală selectate pentru finanțare, ne aşteptăm ca oamenii din comunitățile vizate de aceste strategii să iasă din „cercul vicios”

al sărăciei şi să beneficieze de condiții mai bune de viață, în sensul de a avea locuințe decente, posibilitatea de a-şi şcolariza co-piii, de a avea un loc de muncă, o stare de sănătate mai bună, şi, în general, acces mai uşor la diverse alte servicii.

Implicând

comunitatea, această abordare duce la rezultate

mai bune în practică, mai ales în cazul provocărilor complexe,

așa cum este fenomenul sărăciei, ale cărui cauze și

efecte sunt multiple și se întrepătrund.

foto

: Cris

ti Ga

gea

septembrie 2018 9

zoNe De tip ghetou cu BLocuri

• Blocuri de locuințe de proastă ca-litate, construite înainte de 1990 pen-tru muncitorii din fostele întreprinderi socialiste.

• Foste cămine de nefamilişti sau blocuri cu apartamente cu un confort redus.

• Zona poate include un singur bloc sau un grup de două sau mai multe blocuri.

• Apartamentele sunt în proprietatea primăriei sau în proprietate privată.

Locuitorii acestor zone se confruntă cu probleme numeroase, pe mai multe dimensiuni:

• supra-aglomerare• condiții proaste de locuire• lipsa sau accesul redus la

infrastructură• lipsa veniturilor sau venituri reduse• poziții marginale şi vulnerabile pe

piața muncii• educație formală scăzută sau deloc

în rândul adulților• rate ridicate ale abandonului şcolar,

părăsire timpurie a şcolii, absente-ism şcolar în rândul copiilor.

zoNe De tip ghetou În foSte CoLonii De muNcitori

• Locuințe de proastă calitate, construite înainte de 1990 pentru muncitorii din fostele întreprinderi socialiste.

Locuitorii acestor zone se con-fruntă cu probleme numeroase, pe mai multe dimensiuni:

• condiții proaste de locuire• lipsa sau accesul redus la

infrastructură• lipsa sau venituri reduse• poziții marginale şi vulnerabile pe


în rândul adulților• rate ridicate ale abandonului şcolar,

părăsire timpurie a şcolii, absente-ism şcolar în rândul copiilor.

anaLiză

tipuri De zoNe urBANe mArgiNALizAte Comunitățile urbane marginalizate se referă la șase tipuri de zone: zone de tip ghetou cu blocuri, zone de tip ghetou în foste colonii de muncitori, zone de tip mahala cu case, zone de tip mahala cu locuințe improvizate, zone de locuințe sociale modernizate și zone de locuințe sociale sau clădiri ocupate abuziv în zone istorice.

foto

grafi

i: Cr

isti G

agea

www.inforegio.ro10

anaLiză

zoNe De tip mAhALA cu cASe

• Cartiere periferice vechi, care s-au extins după 1990 cu comunități sărace.

• Case sărăcăcioase alături de care au fost ridicate cocioabe/ adăposturi improvizate.

• Comunitățile ocupă teritorii întinse. • În multe cazuri, aceste zone includ

comunități tradiționale de romi, vorbi-tori de limba romani.

problemele locuitorilor:• condiții proaste de locuire • lipsa sau accesul redus la



în rândul adulților• rate ridicate ale abandonului şco-

lar în rândul copiilor (în special în cazul fetelor) .

probleme specifice: lipsa actelor de identitate şi a certificatelor de proprietari.

zoNe De tip mahaLa Cu LoCuințe improvizAte

• Cartiere periferice, care s-au extins după 1990 cu comunități foarte sărace.

• Locuințele sunt de foarte proastă calitate fiind, în principal, cocioabe/ adă-posturi improvizate.

• Locuințele sunt amplasate haotic, una lângă alta, cu foarte puțin spațiu în-tre ele.

• De obicei sunt situate în apropierea unui râu, pe linii de tren dezafectate sau în apropierea gropilor de gunoi.

problemele locuitorilor din aceste zone:

• lipsa infrastructurii• condiții de locuire mizerabile• sărăcie extremă• educație formală scăzută sau deloc

în rândul adulților• rate ridicate ale abandonului şcolar

în rândul copiilor .problemă specifică: locuințele sunt

construite ilegal pe spațiul public.

zone de LoCuințe SociALe moDerNizAte

• Dezvoltarea acestor zone a fost fă-cută prin proiecte integrate, care au pre-supus investiții ridicate în clădiri şi infra-structură şi o serie de intervenții sociale.

Sunt constituite din:• blocuri sau case nou construite • blocuri sau alte tipuri de clădiri

renovate• containereproblemele locuitorilor:• lipsa sau venituri reduse• poziții marginale şi vulnerabile pe

piața muncii• datorii mari la plata chiriilor şi a

utilităților• teama constantă a locuitorilor că

vor fi mutați „undeva în afara ora-şului” de către primărie

zone de LoCuințe SoCiaLe Sau CLădiri oCupate abuziv În zone iStoriCe

• Zone de case naționalizate în peri-oada comunistă, aflate în prezent într-un stadiu avansat de degradare.

problemele locuitorilor:• condiții proaste de locuire• lipsa sau accesul redus la



în rândul adulților• rate ridicate ale abandonului şcolar

în rândul copiilor.o problemă specifică a acestor zone

se leagă de restituirea fostelor case nați-onalizate; actualii locatari ai acestor zone riscă să fie evacuați din casele retroceda-te foştilor proprietari.

foto

grafi

i: Cr

isti G

agea

foto

: Cris

ti Ga

gea

septembrie 2018 11

iNterviu

SoCIoLog gEoRgIAnA BLAJ, CERCETăToR AL CEnTRuLuI RoMân DE MoDELARE EConoMICă:

„LipSa eduCației reprezintă unuL dintre marii determinanți ai marGinaLizării În românia“Condiții proaste de locuire, lipsa sau accesul redus la infrastructură, lipsa totală sau venituri reduse, poziții vulnerabile sau marginale pe piața muncii, rate ridicate ale abandonului școlar. iată doar câteva dintre problemele grave cu care se confruntă oamenii din zonele urbane marginalizate. Ce șanse are românia deforizată? Ce măsuri trebuie luate? acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care a răspuns, pentru regio, sociolog Georgiana blaj.

REgIo: Care sunt, la ora actuală, principalele comunități defavorizate din România?

Georgiana blaj: Cel mai recent şi în profunzime studiu privind zonele urbane marginalizate din România a fost realizat de Banca mondială în 2013-2014 pentru ministerul Dezvoltării Regionale şi Admi-nistrației Publice - mDRAP. metodologia dezvoltată de manuela Sofia Stănculescu care utilizează informațiile disponibile în Recensământul populației şi locuințelor din 2011 a arătat că marginalizarea în România urbană îmbracă multiple for-me, de la zone dezavantajate pe diferite dimensiuni (cum ar fi locuirea, ocuparea forței de muncă, capitalul uman), la ade-vărate „pungi” de marginalizare în interi-orul oraşelor şi municipiilor.

Comunitate defavorizată în România este şi comunitatea care locuieşte într-o zonă a oraşului în care infrastructura ur-bană (drumuri asfaltate, canalizare, apă curentă) lasă de dorit, care stă în blocuri de locuințe şi case precare pe care loca-tarii nu mai au posibilitatea să le întrețină sau renoveze; şi comunitatea care gru-pează persoane cu educație medie sau sub medie care nu îşi mai găsesc locul pe piața muncii, fie pentru că oportunitățile sunt limitate, fie pentru că nu au pregăti-rea necesară să facă față cererilor de pe piața muncii.

Adevărata marginalizare este, însă, acolo unde dimensiunile menționate mai sus converg. Sunt acele zone descri-se de populația locală ca fiind „focare de infecție”, unde familii sărace cu copii locuiesc în blocuri în stare avansată de degradare sau în adevărate mahalale cu acces limitat la instrastructura urbană şi

Cine eSte GeorGiana bLaJGeorgiana blaj este sociolog, cercetător al Centrului român de modelare economică din 2008, consultant local al băncii mondi-ale în diferite proiecte începând cu 2011 și doctorand al facultății de Sociologie și asis-tență Socială, universitatea din bucurești. a făcut parte din echipa de cercetare a băn-cii mondiale atât în proiectul privind zone-le urbane marginalizate, cât și în cel privind zonele rurale marginalizate din românia.

teza de doctorat a Georgianei blaj propu-ne o analiză a locuirii sociale din românia, din perspectiva beneficiarilor acestui tip de serviciu. Georgiana are o bogată experien-ță de cercetare, acumulată în peste 40 de proiecte, finalizate cu multiple rapoarte de cercetare și/ sau lucrări publicate. dome-niile de cercetare de interes sunt locuire, sărăcie și incluziune socială și management strategic în dezvoltarea socială.

foto

: arh

iva

pers

onal

ă

www.inforegio.ro12

iNterviu

la servicii sociale. Aşa cum arăta Atlasul zonelor urbane marginalizate, realizat printr-un proiect cu Banca mondială, peste 3% din populația urbană din Ro-mânia locuieşte în astfel de zone. Sunt familii numeroase cu mulți copii, persoa-ne cu nivel de educație scăzut (aproape jumătate dintre adulții din aceste zone au 8 clase sau mai puțin), persoane care nu sunt ocupate în sectorul formal şi care locuiesc în condiții improprii.

marginalizarea, atât ca distribuție geografică, cât şi ca proces, nu discrimi-nează: este prezentă în toate tipurile de oraşe (şi mici şi mari) şi în toate regiunile țării. o găsim în ghetourile din fostele co-lonii muncitoreşti şi în blocurile de proas-tă calitate construite înainte de 1990, în mahalale sau în zone care grupează adăposturi improvizate, în zone istorice ale localităților care au ajuns ruine sau în cartiere noi de locuințe sociale sau pen-tru tineri.

REgIo: Care sunt problemele cu care se confruntă aceste comunități?

Georgiana blaj: Problemele cu care se confruntă comunitățile defavoriza-te sunt similare, indiferent de contextul geografic în care ne situăm sau tipologia de marginalizare în care ne încadrăm: condiții proaste de locuire, lipsa sau ac-cesul redus la infrastructură, lipsa totală sau venituri reduse, poziții vulnerabile sau marginale pe piața muncii, educație formală scăzută sau deloc în cazul adulților, rate ridicate ale abandonului şcolar, părăsire timpurie a şcolii sau ab-senteism şcolar în rândul copiilor.

Dincolo de acestea, una dintre cele mai mari dificultăți este că de multe ori, nevoile lor reale sunt trecute cu vederea, pierdute într-un discurs public care bla-mează mai degrabă alegerile individuale

şi pierde din vedere aspectele structurale care au condus la apariția acestor zone (în multe dintre situații, autoritățile pu-blice, prin acțiunile sau lipsa de acțiune, jucând un rol activ în acestă direcție).

REgIo: Dintre toate acestea, care sunt cele mai stringente trei nevoi, iden-tificate de membrii acestor comunități? I-a întrebat cineva ce-și doresc ei cel mai mult?

Georgiana blaj: Este dificil de priori-tizat între nevoi care reflectă, în realita-te, drepturi fundamentale ale omului: dreptul la o locuință adecvată, drep-tul la educație sau dreptul la sănătate. Toate sunt interconectate şi adevăratul potențial de dezvoltare nu poate fi atins, nici la nivel individual, nici la nivel co-munitar, atâta timp cât accesul la aceste drepturi este limitat.

Am întrebat oamenii care sunt nevo-ile lor, ce îşi doresc. Din acest motiv am lăsat deoparte bazele de date cu indica-tori şi informații culese la Recensământ şi ne-am dus în comunități, să vedem cu ochii noştri cum se traduce margina-lizarea din date seci în poveşti umane şi reale. oamenii îşi doresc un acoperiş deasupra capului prin care să nu curgă apa şi din care să nu le fie teamă că vor fi evacuați (fie pentru că nu au acte şi ocu-pă „abuziv spațiul public”, fie pentru că au adunat datorii prea mari la plata chi-riei şi a utilităților). Îşi doresc un loc de muncă, care să le pună pe masă o pâine şi din care să plătească factura la curent;

îşi doresc să poată să îşi trimită copiii la şcoală fără teama de a fi refuzați (pen-tru că „put” sau pentru că din cauza lor, ceilalți membri ai comunității nu îşi vor mai da copiii la aceeaşi şcoală) sau să îi vadă jucându-se într-un spațiu amenajat, frumos colorat, nu între resturile de la groapa de gunoi.

În general, oamenii îşi doresc decență. Din păcate, nu au întotdeauna instrumentele adecvate pentru comu-nicarea acestor nevoi simple şi, cu atât mai puțin, o voce în jurul căreia să se coaguleze comunitatea. Comunicarea cu autoritățile publice locale este, de obicei, legată de situații de criză punctuale sau de alegeri electorale. Nu există un me-canism proactiv clar în care să se discute planurile pentru viitor, priorități, reguli, schimbări de comportament. De regulă, atunci când comunitățile marginalizate au o problemă, autoritățile au soluția de-a gata, iar asta va fi una dintre marile provocări în implementarea instrumen-telor de tip dezvoltare locală plasată în responsabilitatea comunității (DLRC).

REgIo: De ce trebuie să înțeleagă românii că dezvoltarea locală trebuie să fie cu adevărat plasată în responsabili-tatea comunității?

Georgiana blaj: Ar arăta că putem învăța din greşeli sau din experiența internațională care, până în acest mo-ment, a demostrat că dezvoltarea urbană se face cu oamenii, nu pentru oameni. Un fel de a învăța oamenii să pescuias-

„Marginalizarea, atât ca distribuție geografică, cât și ca proces, nu discriminează: este prezentă în toate tipurile de orașe și în toate regiunile țării”

Foto

grafi

i rea

lizat

e de

ech

ipa

de c

erce

tare

a B

ănci

i mon

dial

e în

cad

rul s

tudi

ului

cal

itativ

de

val

idar

e a

met

odol

ogie

i priv

ind

zone

le u

rban

e m

argi

naliz

ate,

mai

-iuni

e 20

13

septembrie 2018 13

că. Pentru a fi reală, dezvoltarea locală nu poate fi crescută într-un laborator şi implantată în comunitate. Ea trebuie să crească şi să fie asumată de comunitate.

Comunitățile marginalizate sunt ca-zuri „extreme“ care necesită acțiuni concentrate, pe termen mediu sau lung. Însă, succesul pe termen lung al unei intervenții într-o comunitate marginali-zată este dat de măsura în care comuni-tatea interiorizează direcția şi obiectivul final.

oamenii care trăiesc în comunitățile marginalizate sunt foarte creativi. De fapt, ei reuşesc să supraviețuiască în condiții foarte aspre, în care mulți din-tre noi nu ar rezista nici măcar o zi. Ei văd lumea prin lentile de supraviețuire şi adesea prioritățile lor pot să se abată semnificativ de la ceea ce ar recomanda teoria şi planificare ştiințifică. Cu toate acestea, prin perseverență şi comunica-re continuă, aceştia pot reprezenta un partener în schimbarea condițiilor lor de trai. În România, în cele mai multe cazuri, primăriile, împreună cu specialiştii lor şi cu experții externi, decid în birou că ştiu ei ce este mai bine. Cu toate acestea, singura modalitate de a avea un impact efectiv şi durabil asupra comunităților marginalizate este de a le vorbi, de a le asculta şi de a colabora cu acestea şi nu de a face lucruri pentru ei sau a lua decizii în numele lor. Implicarea şi res-ponsabilizarea comunității ar trebui să se afle la temelia oricăriei intervenții de dezvoltare locală. Şi pentru ca asta să se întâmple, autoritățile publice locale tre-buie să renunțe la acțiuni care infantili-zează comunitatea. odată creată puterea comunității, aceasta poate creşte şi ge-nera schimbare în bine fără intervenție exterioară.

REgIo: Cum pot fi convinse autoritățile locale și ong-urile să cola-boreze pentru formarea grupurilor de Acțiune Locală (gAL)?

Georgiana blaj: Colaborarea din-tre autoritățile publice locale şi diverşii actori din sectorul non-guvernamental trebuie susținută prin campanii de infor-mare derulate de autoritățile centrale, dar şi printr-o mai mare atractivitate a

fondurilor europene care finanțează înființarea GAL-urilor şi proiectele propuse de acestea. Dincolo, însă, de relația dintre actorii instituționali (guvernamentali şi non-guvernamentali), încrederea în autoritățile publice, dar şi în oNG-uri trebuie câştigată şi la nivelul simplilor cetățeni din comunitățile margi-nalizate. Instrumentele de tip DLRC sunt menite să construiască aceste punți între toți actorii locali.

Participarea la proiectele de dezvol-tare comunitară depinde în mare măsu-ră de încrederea pe care oamenii o au în primărie. Această regulă a fost dovedită empiric de mai multe studii sociologice: cu cât este mai mare încrederea în pri-mărie, cu atât este mai mare participarea cetățenilor la proiecte de dezvoltare co-munitară. Din acest motiv, este foarte im-portant ca oamenii să fie bine informați şi ar trebui să înțeleagă cum să utilizeze aceste informații în mod semnificativ pentru viața lor.

REgIo: Cât de importante sunt fondurile europene pentru aceste comunităti?

Georgiana blaj: Fondurile europene joacă un rol vital în asigurarea resurselor de intervenție în aceste comunități, dar impactul lor depinde de o serie complexă de factori care trebuie mobilizați eficient.

În general, populația asociază comunitățile marginalizate cu aşa numiții undeserving poor (sărăcia este văzută doar ca rezultat al acțiunilor lor, sunt leneşi, răi etc.), iar acțiunile întreprin-se de către autoritățile publice locale în aceste zone sunt văzute adesea ca o formă de discriminare pozitivă. Astfel, din perspectiva decidenților, investițiile punctuale în zonele marginalizate au ca rezultat pierderea capitalului politic. Prin urmare, primarii şi consilierii locali au mai mult de câştigat dacă ignoră zo-nele marginalizate decât dacă investesc în ele. Disponibilitatea fondurilor pen-tru investiții în zone marginalizate, cu impact pe o arie mai mare, poate spori cu adevărat interesul autorităților locale pentru aceste zone. Şi acesta este primul pas pentru ieşirea acestor comunități din marginalizare.

REgIo: Care ar trebui sa fie principalele strategii de integrare a comunităților urbane marginalizate ?

Georgiana Blaj: Nu există rețeta per-fectă, universal valabilă. Cheia instru-mentelor de tip DLRC este tocmai aple-carea către nevoile reale, stringente ale comunității şi dezvoltarea de mecanisme de răspuns la situațiile de vulnerabilita-te în mod sustenabil. Există intervenții punctuale în zone marginalizate care au dovedit rezultate pozitive pe termen me-diu şi care pot servi ca bune practici, cel puțin în abordarea anumitor dimensiuni.

REgIo: Prin Axa 9 din programul

Regio 2014-2020 se finanțează investiții în educația copiilor din zonele urbane sărace. Este educația șansa României defavorizate?

Georgiana blaj: Educația, sau mai bine spus, lipsa educației reprezintă unul dintre marii determinanți ai marginaliză-rii în România. Copiii trebuie să fie cen-trul tuturor acestor intervenții, deoarece sunt cei care ar putea avea şanse reale să spargă cercul vicios al sărăciei, atâta timp cât beneficiază de protecția şi sprijinul adecvat. Dar, pentru aceasta, trebuie să existe un răspuns adecvat şi integrat din partea întregului sistem de servicii soci-ale din România. Aceasta presupune im-plementarea unei viziuni strategice care să coordoneze prioritățile de dezvoltare care dau cu adevărat şansa României la o creştere inteligentă, incluzivă şi durabilă.

iNterviu

„Fondurile europene joacă un rol vital în asigurarea resurselor de intervenție în aceste comunități”

www.inforegio.ro14

reportaJ

DAN L. BrumAr

D acă nu te opreşti să analizezi cauzele, ci doar constați efec-tele, vei spune că acest carti-er e ruşinea Sectorului 5 şi a

Bucureştiului, un loc rău famat şi mizera-bil. măcar o dată în viață, priveşte pro-blema din alt unghi, în ansamblul ei. Cu toții suntem produsul societății noastre, la fel cum suntem copiii părinților noştri. Ce primim de la ei, asta ne defineşte o bună parte din viață, dacă nu întrea-ga existență. Iar în Ferentari, ca în orice ghetou din această țară, societatea nu a oferit nimic acestor oameni, de care le e ruşine. De aceea nici ei nu dau nimic societății. Să-i cunoaştem pe oamenii din ghetou şi poveştile lor! Pe mine nu m-a

rugat nimeni, dar tot m-am dus în Feren-tari. Trecuseră opt ani de la ultima mea vizită aici şi voiam să văd ce s-a schimbat. Dacă te încumeți să porneşti într-o astfel de aventură trebuie să ai răbdare cu tine şi să o iei metodic: nu te îmbraci țipător, nimic fancy, nu porți ochelari de soare de firmă, căci sunt semn al unei bună-stări pe care oamenii de aici nu o cunosc şi care le repugnă. De la ultima stație de metrou accesibilă, Eroii Revoluției, m-am îmbarcat în autobuzul 323, care duce fix unde trebuie. De pe Şoseaua Giurgiului, vehiculele RATB cotesc pe Toporaşi, o stradă îngustă şi relativ lungă, înțesată de case puțin mai răsărite decât cele de la țară. Apoi, autobuzul face stânga la Vadul Nou, un punct de reper pentru locuitorii din Ferentari, unde găsesc şi farmacie, şi

buticuri, şi săli de jocuri de noroc. Peisa-jul se schimbă pe măsură ce te afunzi în cartierul „ferentarilor”: pe nesimțite ma-gazinele dispar, farmaciile sunt istorie, iar blocurile dărăpănate ale ghetoului se ițesc în zare, ca nişte monumente ale decăderii umane. Doar o şcoală gimna-zială (136) stă mândră între toate cele, semn că pentru copiii de aici mai e ceva speranță.

poLicy ceNter for romA and minoritieS (CentruL de poLitiCi pentru romi și minorități)

La şcoală mă aşteaptă Elena Fe-raru, asistent educațional în cadrul organizației non-guvernamentale Policy

fereNtAri, cArtieruL În Care și buCureștenii Sunt Străini

ferentari e locul acela unde nu te duci nici dacă te roagă cineva. e ghetou, miroase urât și e populat de toată pleava societății, „oameni care nu vor să muncească”, ci doar să se înfrupte din munca altora. „niște asistați social”. dacă l-ai privit cu acești ochi, atunci nu ai atins decât tangențial problema.

foto

: Dan

L. B

rum

ar

septembrie 2018 15

reportaJ

Center for Roma and minorities. De zece ani, această asociație este legătura prin-cipală dintre „noi” şi „ei”, sprijinul princi-pal al comunității greu încercate din ghe-toul Ferentari. Nu m-ar fi lăsat niciodată să merg singur pe străzile uitate de lume din cartier. Aici, până şi bucureştenii sunt considerați străini, fiindcă n-au nici cea mai vagă idee ce se petrece la câțiva ki-lomentri distanță de locuințele lor fru-moase şi liniştite, cu ghivece de flori în balcon şi cu farmacie la parterul blocului. „Nu eşti unul de-al lor, nu vei fi niciodată. De aceea, când văd pe cineva nou, fie îl privesc circumspecți, fie îl iau la ochi cre-zând că e de la primărie. Li s-au promis atâtea şi nu au primit nimic”, îmi spune Elena Feraru.

Suntem pe Aleea Livezilor, buricul ghetoului ferentarilor, un loc amenajat parcă pentru un film indian cu Amitabh Bachchan. Nu vă gândiți la India ori Con-go (sau orice țară africană), nu suportă nici o comparație! Ați jigni India şi Africa. Aici greu faci diferența între şosea şi tro-tuar; ambele sunt pline de gunoaie care zac cu săptămânile până se încumetă ci-neva să le dea foc. De regulă, mirosul e cel care-i determină pe oameni să recurgă la soluția finală. Dar mirosul e o problemă generală în ghetou, de la canalizările care refulează periodic şi inundă apartamen-tele de la parter. Duhoarea îi urmăreşte peste tot pe aceşti oameni. Pentru copiii lor, acesta e un motiv serios de abandon şcolar sau subiect de batjocură inocentă în recreație. Gândacii şi ploşnițele colcăie prin casele şubrede ale nefericiților loca-tari, care fac întrecere între ei la umplut borcane de 800 g. Şobolanii sunt ca la ei acasă şi mişună nestingheriți printre frigiderele celor mai săraci oameni din Bucureşti.

În acest focar de infecție, mii de oa-meni trăiesc în fiecare zi sub amenințarea unei epidemii. Şi totuşi, asta nu e decât una dintre marile lor probleme. Sunt patru mari nevoi pe care aceşti oameni le au şi pe care le poți afla chiar de la ei, dacă sunt dispuşi să te considere de în-credere. Dar niciodată unul de-al lor.

LoCuințe miCi și inSaLubre

În triunghiul format din străzile Iacob Andrei, Radu Constantin şi Brăniştari sunt 18 blocuri dărăpănate, fiecare cu câte 80 de apartamente. Înainte de Revoluție,

ele aparțineau ICPB - Intreprinderea de construcții prefabricate beton Bucureşti. Azi nimeni nu mai ştie cui plăteşte chirie şi de ce. Unii au apucat să cumpere foste-le cantine-cazări şi au devenit proprietari, dar spațiul de locuit este insuficient pen-tru familiile lor extinse. „Chiar aici, foarte aproape de noi, locuieşte o familie cu opt copii. mai încolo e una cu zece copii. Sunt 12 persoane care trăiesc într-o cămăruță de 15 metri pătrați. mai au o baie de un metru şi jumătate şi o bucătărie care are aceeaşi aerisire cu baia. Dorm unul lângă altul, pe jos. Cel mai mult, aceşti oameni îşi doresc să aibă un spațiu de locuit mai mare”, îmi spune Elena Feraru.

Lipsa spațiului vital îi determină să-şi extindă apartamentele, cu încălcarea legislației în construcții. La fiecare bloc, cel puțin jumătate din locatari şi-au zi-dit un balcon ori şi-au ataşat o cameră, ridicată din cărămizi aruncate de alții pe câmp. Autoritățile locale cunosc situația, dar se feresc să aplice legea, fiindcă ştiu că n-ar avea ce să le ia acestor năpăstuiți. Poate doar speranța că mâine va fi o zi mai bună. Nici un bloc din ghetoul fe-rentarilor nu mai e racordat la sistemul centralizat de încălzire, motiv pentru care oamenii nu au apă caldă. Cei mai norocoşi şi-au instalat boilere, însă cei mai mulți se spală cu apă rece.

„Cel mai mare vis al meu este să-mi aduc fata cu nepoții acasă. Sunt plecați cu toții în Spania, din cauza spațiului mic pe care l-am avut aici. Îi vreau înapoi lân-gă mine, că sunt singură. Ce mănânc eu, mănâncă şi ei. mi-e dor de fiica mea şi va veni timpul când n-oi mai fi şi eu nu m-am săturat de ea”, ni se confesează doamna mina, o femeie de 63 de ani din ghetou.

LoCuri de munCă cu termeN De vaLabiLitate SCăzut

Cei mai mulți dintre cei care au un job sunt zilieri. muncesc la negru în construcții, pe bani de pâine, țigări şi o butelcă de bere ieftină. Copiii sunt atât de numeroşi, încât capul familiei nu le poate cumpăra niciodată ceva la toți. Trebuie să-şi aştepte rândul. Femeile fac curat în scările de bloc, însă nu în ale lor, fiindcă acolo nu le plăteşte nimeni. Ici-co-lo, câte una mai tinerică reuşeşte să se angajeze ca vânzătoare la buticul de la strada mare. E cam tot ce poate spera o fo

to: D

an L

. Bru

mar

foto

: Dan

L. B

rum

arfo

to: D

an L

. Bru

mar

www.inforegio.ro16

reportaJ

femeie fără carte din ghetou. Cei care nu au un loc de muncă nu sunt nici asigurați la fondul de sănătate, ceea ce le blochea-ză accesul la cele mai elementare servicii medicale.

„Unii aleargă zi-lumină după PET-uri, pe care le duc la reciclat pentru a face un ban. Le-ar plăcea de o mie de ori mai mult să aibă un serviciu, unde ar petre-ce mai puține ore decât aleargă ei acum scormonind prin gunoaie. Dar cum să-i primească cineva pe ei, când miros atât de urât, când sunt nespălați? Am avut cazuri de oameni pe care i-am ajutat cu îmbrăcăminte, cărora le-am oferit po-sibiltatea să facă o baie, ca să se poată prezenta în fața angajatorilor, la inter-viu”, spune Feraru. Veniturile insuficiente pe care le generează munca lor lunar le conferă un standard de viață foarte scă-

zut. Cu toate acestea, oamenii din ghe-tou au şi ei visuri, iar cel mai mare este ca odraslele lor să învețe suficient de bine la şcoală şi să părăsească, nu doar mahala-ua, ci şi oraşul şi țara care îi privesc ca pe nişte erori ale naturii, nişte rebuturi ale societății.

infraCționaLitate, vioLență, proStituție, Droguri

Copiii din ghetou renunță adesea la şcoală fiindcă părinții nu au cu ce să-i îm-brace sau cu ce să-i încalțe. Însă, sunt şi cazuri în care celor mici li se refuză drep-tul la educație din cauza discriminării. „Am avut un caz, al unei fetițe dintr-o familie foarte sărmană, care nu s-a mai dus la ore după ce inclusiv învățătoarea, nu doar colegii, a râs de ea în clasă fi-indcă mirosea urât. Copiii care ajung în astfel de situații se închid în ei, nu mai comunică şi dezvoltă nişte frustrări care se vor vedea mai târziu. Unele fete au ajuns să practice prostituția, din dorința de a câştiga bani şi a-şi creşte nivelul de trai”, spune asistentul educațional al organizației.

Fetele îşi fac mendrele pe strada Brăniştari, la doi paşi de blocurile în care locuiesc. Clienții lor sunt tineri de tot felul, fie din cartier, fie din îm-prejurimi. membrii Policy Center le mai dau prezervative şi le explică la ce riscuri se expun. Lângă acest tablou

macabru ni se dezvăluie un altul: o lume interlopă în plină ascensiune, în care îşi fac loc tineri de vârste tot mai mici. Ei vând droguri în plină stradă, la adăpostul întunericului, şi nimeni nu ştie de unde le procură. Clienții lor sunt oameni din pături sociale diferite, din diverse zone ale Capitalei, cu maşini luxoase care fac coadă în inima ghetoului.

SoLuții miCi LA proBLeme mAri

De zece ani, oamenii ghetoului au parte de un sprijin nesperat din partea asociației neguvernamentale. Cu ajutorul lor, locatarii blocurilor părăginite din Fe-rentari s-au racordat legal la rețeaua de electricitate şi şi-au făcut acte de identi-tate. Policy Center le facilitează accesul la consiliere juridică în orice problemă pe care o au cu autoritățile publice locale sau în cazul conflictelor interne care se nasc în cartier. mai mult, peste o sută de copii din ghetou, care au renunțat la şcoală sau au dificultăți în a ține pasul cu ceilalți elevi, participă la cursuri af-terschool, găzduite de Şcoala Gimnazială 136 din Prelungirea Ferentari. Pentru a-i încuraja să aibă inițiative, reprezentanții asociației obțin finanțări private cu aju-torul cărora oamenii îşi cumpără mate-riale de construcții pentru a-şi renova locuințele. Şi o fac singuri, foarte mândri că cineva are încredere în alegerea lor în construirea unei vieți mai bune. fo

to: D

an L

. Bru

mar

foto

: Pol

icy

Cent

er fo

r Rom

a an

d m

inor

ities

septembrie 2018 17

anaLiză

foNDuriLe europeNe, o provoCare pentru onG-uriLe aCtive În zona exCLuziunii SoCiaLeorganizațiile non-guvernamentale au experiența și expertiza necesare pentru a lucra în comunitățile defavorizate, dar solicită reducerea birocrației și implicarea autorităților locale în proiecte.

vLAD BârLeANu

c omunități dezavantajate există în toată lumea şi nici măcar statele cele mai dezvoltate nu fac excep-ție. Ce înseamnă, de fapt, o co-

munitate dezavantajată? În mod evident, criteriul economic este cel care contea-ză. mai exact, persoanele care alcătuiesc aceste comunități au dificultăți în a-şi asigura un nivel de trai decent. Câțiva factori cumulativi pot defini o comunita-te dezavantajată: acces extrem de redus la piața muncii, un nivel educațional scă-zut şi acces îngreunat la servicii de bază,

inclusiv lipsa condițiilor decente pentru locuit. De cele mai multe ori, aceste lip-suri antrenează şi alte probleme: un nivel crescut de criminalitate, izolare socială sau fenomenul de gheto-izare, care în-depărtează şi mai mult comunitatea de valorile şi beneficiile civilizației.

România are un număr important de comunități dezavantajate, cu atât mai mult cu cât țara încă se află în stadiul de economie emergentă, şi nu una dezvolta-tă. Populația romă şi locuitorii din mediul rural sunt cele mai expuse categorii la ris-cul de sărăcie şi excluziune socială. Însă şi persoanele cu dizabilități, femeile expuse

violenței domestice, copiii orfani sau bă-trânii singuri pot intra în această catego-rie. Fiecare dintre ele poate resimți feno-menul marginalizării. Atunci când există o concentrare semnificativă de persoane sărace sau expuse riscului de sărăcie şi excluziune socială putem vorbi despre o comunitate dezavantajată.

de La dorință La putință

În noiembrie 2008, organizația ne-guvernamentală motivation România începea implementarea a trei proiecte strategice cu finanțare din Fondul Social

foto

: Cris

ti Ga

gea

www.inforegio.ro18

European (FSE), prin Programul opera-țional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (PoSDRU) 2007-2013. Proiectul „Start pentru egalitatea de şanse a per-soanelor cu dizabilități pe piața muncii” îşi propunea să faciliteze accesul per-soanelor cu dizabilități pe piața muncii şi acoperea trei regiuni de dezvoltare: Nord-Vest, Nord-Est şi Sud-Vest. El s-a în-cadrat într-un parteneriat transnațional, al cărui scop a fost crearea a trei centre regionale pentru incluziune socială şi an-gajare. Una dintre activitățile programate a fost furnizarea de servicii de consiliere şi mediere a angajării pentru 1.400 de persoane cu dizabilități, în colaborare cu Agențiile Județene de ocupare a Forței de muncă (AJoFm) şi Direcțiile Generale de Asistență Socială şi Protecția Copilului (DGASPC) din județele-țintă. De aseme-nea, proiectul a inclus servicii de infor-mare, mediere, recrutare de personal cu dizabilități şi servicii post-angajare pen-tru peste 300 de angajatori.

Un alt proiect finanțat din FSE a vi-zat dezvoltarea de servicii educaționale şi sociale, pentru o mai bună inserție socială şi pe piața muncii a persoanelor

neşcolarizate, cu dizabilități, sau care au abandonat de timpuriu şcoala. În 2009, alte două proiecte cu finanțare FSE erau aprobate. Potrivit reprezentanților oNG-ului, implementarea a cinci contracte de finanțare FSE a fost o provocare impor-tantă. Cu toate acestea, Fundația a iden-tificat soluții, astfel că în fiecare an a re-uşit să-şi treacă în raportul de activitate cel puțin un proiect implementat sau în curs de implementare şi finanțat din bani europeni.

Structuri De eConomie SoCiaLă

În 2014, motivation România lansa proiectul „Abilitățile contează şi econo-mic”, finanțat de FSE prin PoSDRU, care a reprezentat o premieră națională, propu-nându-şi să crească participarea grupuri-lor vulnerabile pe piața muncii, precum şi în viața economică şi socială. Astfel, au fost înființate 8 noi structuri de econo-mie socială (SES) care furnizează servicii pentru persoanele cu dizabilități. Până în 2016 au fost angajate 38 de persoane de grupuri vulnerabile.

Natalia Ungureanu, director execu-tiv al Fundației Touched România spune că, în zonele urbane mici şi mijlocii, exis-tă un „cerc vicios al sărăciei şi lipsei de educație”. „Se copiază şablonul din fa-milie – vorbim aici de abuz, de violență domestică, dezinteres față de educație – şi astfel copilul devine vulnerabil, cre-ează la rândul său o familie cu probleme. Noi încercăm să rupem acest cerc vicios şi ajutăm femeile care provin din aceste medii oferindu-le acces la educație, la cursuri profesionale, în cadrul unor pro-iecte de lungă durată”, arată Natalia Un-gureanu. Explicația este că femeile sunt cel mai bun motor al schimbării, fiind mame, soții, surori, cu o putere mare de influență asupra mediului din jur.

Între proieCte și efeCte

măsurile aplicate până acum, în Ro-mânia, pentru combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale au avut o eficiență redusă. În continuare, modul de imple-mentare ținteşte mai degrabă indivizii în parte, nu comunitățile, lucru remarcat şi în rapoartele organizațiilor neguver-namentale. România şi-a asumat, prin Programul Național de Reformă – con-ceput pentru atingerea obiectivelor la nivel european – reducerea numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială cu 580.000 până în 2020. Abordarea acestei ținte este una integrată, în condițiile în care acțiunile prevăzute pentru acest obiectiv se im-plementează aplicând instrumentul de dezvoltare locală plasată sub responsabi-litatea comunității (DLRC).

Astfel, sunt elaborate strategii de dezvoltare locală – inclusiv identifica-rea şi dezvoltarea proiectelor relevante pentru soluționarea problemelor comu-nității vizate, urmate de implementarea lor efectivă. Intervențiile beneficiază de sprijin prin Programul operațional Capi-tal Uman (PoCU), axa prioritară 5, şi prin Regio, axa prioritară 9.

două axe, obieCtiv Comun

PoCU are acțiuni de investiție speci-fice: îmbunătățirea accesului şi participă-rii în sistemul de învățământ, creşterea calității educației şi a participării pe piața muncii, îmbunătățirea competențelor profesioniştilor în domeniul serviciilor sociale şi de sănătate etc. PoCU este

anaLizăfo

to: C

risti

Gage

a

septembrie 2018 19

principalul program pentru susținerea activităților premergătoare strategiei de dezvoltare a comunității şi pentru asi-gurarea implementării şi sustenabilității măsurilor propuse. Regio, pe de altă par-te, va susține finanțările necesare infra-structurii relevante (infrastructura socia-lă, de sănătate şi educațională, investiții care vizează îmbunătățirea condițiilor de locuit pentru comunitățile defavorizate, locuințe sociale etc.) pentru implemen-tarea eficientă a măsurilor PoCU.

reSpoNSABiLizAreA Comunității

Fundația Împreună îşi bazează activi-tatea pe principiul dezvoltării comunitare participative, în care principalul indicator este o comunitate mai activă, capabilă să îşi decidă singură prioritățile şi să îşi susțină interesele în fața autorităților. „Comunitatea decide şi implementează, noi doar punem cap la cap resursele şi, dacă este cazul, suplimentăm şi noi”, spu-ne Gelu Duminică, director al Fundației Împreună.

„Nu există comunitate care să nu aibă resurse, solidaritatea este o resursă care poate fi folosită. oamenii trebuie să înțeleagă că au obiective comune. În zona urbană oamenii sunt mai puțin deschişi către o astfel de abordare, pentru că timpul petrecut în comun este mai puțin decât în comunitățile rurale. Însă, urba-nul mic sau mahalaua din oraşele mari funcționează similar cu ce se întâmplă în mediul rural. Lucrăm cu comunitatea, cu familiile, cu bisericile. Principiul este că dacă vecinul lui o duce mai bine, implicit o duce şi el mai bine. Astfel, ei sunt aduşi la un loc şi puşi să decidă care este prio-ritatea pentru ei – canalizare, refacerea unui drum, un parc de joacă. Noi îi dăm omului încredere, nu îl tratăm ca pe un dependent, este partenerul nostru, pen-tru că el trebuie să înțeleagă că trebuie să îşi schimbe viața”, spune Duminică.

Fundația lucrează în cele mai vulne-rabile comunități, care, în mediul urban, pot fi o stradă sau un bloc. Finanțările se bazează pe donații obținute în apelurile de proiecte, în proporție de 98%. Cu un buget anual de 600-700.000 de euro, Fundația Împreună lucrează activ în 80 de comunități. Gelu Duminică spune, însă, că refuză să mai acceseze proiecte cu finanțare europeană, din câteva mo-tive, având şi experiența unui proiect

PoSDRU, dus cu bine la final: „Birocrația fondurilor europene te împie-dică să lucrezi cu adevărat pentru nevoile comunității. În plus, realitatea de azi este alta decât cea care va fi peste un an, când proiectul va fi aprobat. De asemenea, în-târzierile în plăți ne pot aduce în incapa-citate de plată, avem furnizori de plătit. Nu în ultimul rând, jumătate din oamenii noştri ar trebui să facă numai hârtii”.

pLuSuri și minuSuri

Flavia Preda, coordonator de proiecte la Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe) spune că fondurile eu-ropene pot fi un instrument important pentru reducerea sărăciei, mai ales în contextul bugetelor locale modeste, însă autoritățile locale ar trebui să fie preo-cupate de această problemă socială şi în afara unor apeluri de proiecte standard. „E nevoie de viziune, iar acea viziune nu este livrată pe tavă de strategii naționale sau programe operaționale. Ea trebuie să vină la nivelul comunității şi împreună cu aceasta. Sigur, nu este nevoie să rein-ventăm mereu roata, ci putem învăța din lecțiile altor localități, altor primării, altor țări chiar. Trebuie doar să existe voință şi deschidere”, spune Flavia Preda.

P o t r i -vit unei analize a CeRe, proiectele de tip Dezvoltare Locală In-tegrată, parte din PoCU, şi cele de tip DLRC au potențialul de a schimba în bine modul în care sunt gestionate fondu-rile în zona educației, integrării sociale şi ocupării, în comparație cu proiecte-le din cadrul financiar anterior. Aceste programe se bazează pe apropierea de comunitate, pe implicarea oamenilor în stabilirea priorităților şi pe parteneriatul interinstituțional dintre oNG, autoritate locală, şcoală etc. În privința proiectelor care vizează dezvoltarea locală integrată, marele avantaj este că prevăd obligația ca cererile de finanțare să aibă la bază o analiză a nevoilor. De asemenea, este relevant că se vor raporta la nevoile gos-podăriilor, nu doar ale indivizilor. Astfel, problemele copiilor care trebuie să bene-ficieze de educație e necesar să fie abor-date în contextul cauzelor - veniturile insuficiente în familie, condițiile precare de locuire sau lipsa actelor de identitate.

CeRe atrage atenția că lansările ape-lurilor de proiecte şi evaluările au durat foarte mult, din cauza „bâlbâielilor ad-ministrative şi încărcăturii birocratice excesive”.

anaLiză

foto

: Cris

ti Ga

gea

www.inforegio.ro20

anaLiză

româNiA, poLarizată de SărăCieun drum dinspre oltenia spre transilvania, prin valea Jiului, ne dezvăluie un tablou cu două românii: una săracă, aparent fără șanse de dezvoltare, și una dinamică, unde se vede potențialul de a recupera diferențele față de statele avansate ale ue.

vLAD BârLeANu

Sărăcia din România are câteva caracteristici specifice: o puter-nică dimensiune geografică, ni-velul ei este mai puțin influențat

de gradul de educație al cetățenilor în comparație cu statele din Vest şi este mult mai răspândită în mediul rural. De pildă, potrivit datelor biroului european de statistică, discrepanța între săraci şi bogați, în Vest, este cu atât mai mare cu cât diferențele de educație sunt mai mari. Prin educație se înțelege nivelul de studii, acesta fiind singura pârghie de măsurare cu relevanță statistică. În România, nivelul de educație nu ga-rantează venituri mai mari, aşa cum o educație mai precară nu te condamnă la sărăcie.

Printr-o evoluție atipică a urbanizării în România, oraşele mici şi medii cunosc şi ele, în prezent, un grad semnificativ de sărăcie. mai exact, populația rurală din România este, în continuare cea mai ex-pusă riscului de sărăcie şi excluziune soci-ală. Însă, pe locul imediat următor se află populația oraşelor mici şi mijlocii. Asta spre deosebire de statele mai dezvolta-te din UE, unde oraşele mari au cei mai mulți cetățeni expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială.

o privire StatiStiCă

Potrivit celor mai recente date Eu-rostat, aproximativ 36% din populația României se afla, în 2017, în risc de sără-cie sau excluziune socială. Totuşi, față de anul 2007, când țara a aderat la UE, acest

indicator s-a redus cu peste 76%. Chiar şi aşa, procentul rămâne extrem de ridicat în comparație cu restul statelor membre UE, unde doar Bulgaria stă mai prost, iar Grecia (33%) este şi ea extrem de aproa-pe de România. Un alt aspect care trebu-ie menționat este că, în contextul recen-tei recesiuni economice, mai multe țări ale blocului comunitar se confruntă cu o creştere a numărului cetățenilor care se află în risc de sărăcie şi excluziune socială. În acelaşi timp, România este – după Po-lonia – țara cu cei mai mulți cetățeni ieşiți din această categorie, în 2016 raportat la 2008, după Polonia. mai exact, în urmă cu doi ani, 1,4 milioane de români ieşeau din această categorie, respectiv 3,2 mili-oane de polonezi.

Tendința a continuat şi anul trecut în cazul celor două state, astfel că față de

foto

: Shu

tters

tock

septembrie 2018 21

anaLiză

2008, în România, peste 2 milioane de cetățeni ieşiseră din categoria celor aflați în risc de sărăcie şi excluziune socială. La polul opus, Italia (+3 milioane), Spania (+2 milioane) şi Grecia (+743.000) îşi spo-reau, în 2016, numărul de cetățeni aflați în risc de sărăcie şi excluziune socială față de 2008.

SăraCii de La oraș

Când ne referim la sărăcie, în Româ-nia, există variații importante în mediul urban la acest capitol, oraşele mici fiind cele mai dezavantajate. Sunt vizate mai ales cele al căror statut s-a modificat din rural în urban în ultimii 15 ani. Cu toate acestea, oraşele medii au şi ele probleme la acest capitol, iar oraşele mari dețin, la rândul lor, zone şi comunități margi-nalizate. Între 1998 şi 2010, prin HG nr. 813/1999, autoritățile au declarat 160 de localități ca zone defavorizate, ceea ce a creat premisele unor programe de investiții accelerate, scutite de la plata unor taxe şi impozite, pentru a dezvolta comunitățile. În 2007, odată cu aderarea României la UE, statul român a căpătat alte pârghii prin care să alinieze econo-mic zonele defavorizate, având în vedere programele europene care fac posibile reducerea disparităților, reintegrarea comunităților defavorizate şi reducerea excluziunii sociale. De pildă, în actuala perioadă de programare bugetară, axa 9 din programul Regio vizează sprijinirea regenerării economice şi sociale a comu-nităților defavorizate din mediul urban.

Potrivit Institutului Național de Sta-tistică (INS), în 2011, 3,2% din populația urbană totală se afla în zone marginali-zate. De asemenea, rezultatele cercetă-rilor derulate printr-un proiect derulat de ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, cu sprijinul Băn-cii mondiale, arată că zone marginalizate sunt prezente în toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, inclusiv în regi-unea mai dezvoltată Bucureşti-Ilfov, cel mai mare procent aflându-se în județe-le Tulcea, Hunedoara, mureş, Botoşani, Vaslui, Vrancea, Călăraşi şi Covasna (în-tre 8,58% şi 5,79%). În regiunea Bucu-reşti-Ilfov, acest procent ajunge la 47% în zona cuprinsă între Buftea şi Chitila, şi 12% în zona măgurele. Tot conform ace-luiaşi studiu, 40% din populația urbană marginalizată o reprezintă persoane de etnie romă.

Cum S-a aJunS Aici

În perioada comunistă s-a produs o nivelare a societății prin politici de uni-formizare economică specifice ideologi-ei. Nimeni nu avea voie să fie prea bogat, în afara nomenclaturii comuniste, iar în-cercarea de a creşte nivelul de trai al ce-lor săraci a dus la politici nocive, precum industrializarea forțată şi strămutarea populației din mediul rural în urban. Nu doar că această populație a fost smulsă din mediul cunoscut, care îi permitea măcar să-şi asigure existența din agricul-tură, dar a fost pusă în fața unor schim-bări artificiale, forțate. Un alt mecanism a fost transformarea satelor în comune şi a acestora din urmă în oraşe, în afara ori-cărei logici economice sau bugetare. Ast-fel, au fost create zone monoindustriale care, odată dispărut regimul etatist de subvenționare, s-au transformat în oraşe inactive economic, cu niveluri ridicate de sărăcie şi populație izolată din punct de vedere social.

uN feNomeN greu De erADicAt

Criza economică majoră care a afec-tat România după 1990 a dus la o „explo-zie” a sărăciei în anii de tranziție. Astfel, procentul populației aflate în sărăcie a crescut de la 4% în 1989, la 20% în 1993.

În anii 2000 a atins limita superioară, respectiv 36% din populația totală. În-tre 2000 şi 2006, fenomenul de sărăcie a cunoscut o reducere substanțială ca ur-mare a creşterii economice şi a iminentei aderări a țării la blocul comunitar. Rata sărăciei absolute s-a redus până la 13,8% din populația totală în 2006. Astfel, de la 8 milioane de români aflați în sărăcie absolută în 2000, numărul acestora s-a redus până la 3 milioane în 2006. Cu toa-te acestea, procentul populației aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială rămâ-ne unul dintre cele mai mari în Europa.

În timp ce oraşele mari au cunoscut o dezvoltare accelerată şi, în consecință, populația săracă s-a redus, oraşele mici se confruntă în continuare cu acest fe-nomen. El este potențat de o populație în scădere şi îmbătrânită şi de migrația accentuată a tinerilor în alte state euro-pene, în căutare de muncă.

Un rol extrem de important în dez-voltarea economică şi socială a Români-ei, după Revoluție, l-au avut programele PHARE, ISPA şi SAPARD, cele trei instru-mente de pre-aderare finanțate de către UE pentru a asista țările candidate din Europa Centrală şi de Est. Acestea au ofe-rit o susținere externă importantă pentru evoluția economico-socială în intervalul 2000-2010, prin efectele pozitive pe ter-men lung.

foto

: Shu

tters

tock

www.inforegio.ro22

utiL peNtru BeNeficiAri

Președintele gru-pului de Acțiune

Locală (gAL) poate fi an-gajat ca facilitator în ca-drul structurii echipei de implementare, dacă Actul constitutiv nu precizeazănimic despre incompati-bilitate?

La depunerea stra-tegiei de dezvoltare

locală (SDL) pentru evalu-are şi selecție, GAL a de-pus o serie de documen-te, precum: procedura de selecție a facilitatorului, CV acestuia etc. GAL-ul a prezentat documente justificative prin care să facă dovada că selecția facilitatorului s-a făcut în mod transparent, pe baza experienței aces-tuia în ceea ce priveşte comunitățile marginaliza-te/ grupurile vulnerabile.

De asemenea, în modelul cadru SDL este menționat: „în faza de implementare a SDL (Etapa a III-a a mecanismului DLRC), personalul GAL ar putea să crească prin angajarea altor specialişti, precum ex-pert romi, asistentă medicală comunita-ră, mediator şcolar ş.a., care să furnizeze diverse servicii sociale în teritoriul SDL, în

special în zona urbană marginalizată.”În acest context, în situația în care

GAL consideră a fi necesar ca în perioa-da de implementare să angajeze un alt facilitator (i) poate face acest lucru dacă expertiza/ competențele acestuia pot să contribuie la implementarea SDL/ ani-marea comunității şi a respectării tutu-ror prevederilor legale privind angajarea personalului GAL.

Dacă președintele gAL este funcționar public,

există incompatibilități cu funcția de baza și cu noua funcție pe care dorim să i-o atri-buim din proiect?

Având în vedere calitatea de funcționar public, aces-

ta se supune rigorilor legislației aferente. De asemenea, tre-

buie avute în vedere evitarea incompatibilităților şi a conflictelor

de interese, conform procedurii referi-

toare la evitarea conflictului de interese, procedură pe care fiecare GAL trebuie să o elaboreze şi să o respecte.

Procedurile ce urmează a fi pre-gătite și publicate se vor referi

doar la preselecția propunerilor de pro-iect sau la întreg procesul de selecție și cum?

GAL are obligația de a elabora propriile proceduri de evaluare şi

selecție a propunerilor de proiecte, în ve-derea înaintării către cele două autorități de management – PoR şi PoCU a pache-tului de proiecte (pre)selectate de către GAL, astfel încât beneficiarii selectați (ale căror proiecte au primit avizul Co-mitetului Comun de Selecție(CCS) să poată introduce cererile de finanțare în mySmIS, în cadrul apelurilor PoR/PoCU dedicate. În acest sens, documentul ori-entări generale - capitolul 1.2 Elaborarea procedurii de selecție a propunerilor de proiecte de către GAL (pag.3) descrie

ați Întrebat? vă răSpundem!axa prioritară 9 a noului regio 2014-2020 este extrem de importantă deoarece, grație proiectelor care pot fi depuse, se fac pași importanți pentru scoaterea din sărăcie a comunităților urbane marginalizate. Specialiștii vă explică tot ce trebuie să știți despre Grupurile de acțiune Locală (GaL).

foto

: Cris

ti Ga

gea

septembrie 2018 23

utiL peNtru BeNeficiAri

modalitatea în care acest proces ar trebui să se desfăşoare.

De asemenea, pentru a vă asigura că proiectele selectate de către GAL res-pectă prevederile celor două Programe operaționale, la pag. 5 subcapitolul 2.1.2 Criteriile minime de eligibilitate sunt prezentate elemente, precum: tipuri de intervenții, grup țintă, indicatori etc.

În organizarea apelurilor de proiecte, GAL va ține seama de o serie de elemen-te, precum: Lista de intervenții, perioada de implementare a proiectelor, comple-mentaritatea dintre proiectele PoR-Po-CU etc.

Astfel, apelurile pentru selecția pro-punerilor de proiecte cu perioada de im-plementare de 5 ani, ar trebui organizate de către GAL şi derulate cel târziu până la finalul anului 2018.

Ce rol va avea gAL în procesul de selecție a propunerilor de

proiecte complete încărcate pe platfor-ma MySMIS la AMPoR/AMPoCu?

GAL-ul este direct responsabil cu selecția propunerilor de proiecte,

inclusiv a beneficiarilor (Atenție! Aceştia trebuie să fie eligibili pe PoR/PoCU). Cele două autorități de management – PoR şi PoCU verifică doar ca proiectele selectate de GAL să fie în conformitate cu prevederile celor două programe, să respecte Lista intervențiilor prevăzute la nivelul SDL aprobate. Pachetul de proiec-te este înaintat Am-urilor de către GAL.

Proiectele care primesc avizul vor fi încărcate în sistemul mySmIS de către beneficiarul selectat anterior de GAL.

GAL-ul se va asigura ca implementa-rea proiectelor să se facă conform calen-darului propus.

Va trebui gAL să asigure costu-rile pentru serviciile de evalua-

re/ contractare pentru aceste propuneri complete după ce acestea au fost încăr-cate/ depuse pe platforma MySMIS la AMPoR/AMPoCu?

Proiectele încărcate în mySmIS sunt evaluate de către experți Am PoCU/

Am PoR iar contractarea acestora se face la nivelul celor 2 Am. Prin urmare, GAL-ul nu va fi implicat în procesul de evaluare/ contractare a cererilor de finanțare încăr-cate în mySmIS.

Ce obligații îi revin gAL în raport cu o terță persoană (juridică)

care va fi selectată pentru finanțare de către AMPoR/ AMPoCu? Se va afla gAL în vreo relație contractuală cu aceasta?

Selecția beneficiarului pentru pro-iectele aferente SDL este făcută

exclusiv de către GAL conform propriei proceduri de evaluare şi selecție, dar contractul de finanțare pentru benefici-arii selectați de către GAL este încheiat direct între aceştia şi cele 2 Am după ce proiectele depuse în mySmIS au fost ve-rificate şi aprobate.

Relația dintre GAL şi beneficiarii selectați trebuie definită la nivelul proce-durilor interne GAL şi în conformitate cu modalitatea avută în vedere pentru mo-nitorizarea implementării SDL.

Achizițiile în proiect - pe ce pro-cedură se organizează? gAL

este asimilat categoriei autorităților contractante sau nu, proiectul în cadrul prezentului apel nefiind depus în parte-neriat cu o instituție publică?

Având în vedere faptul că GAL-uri-le sunt sunt constituie pe baza unui

parteneriat public – privat pentru deru-larea procedurilor de achiziții în cadrul proiectului trebuie respectate prevede-rile ordinului comun mDRAPFE/ANAP nr.

6712/890/2017 din 7 noiembrie 2017 privind apro-barea modului de efectuare a achizițiilor în cadrul proiectelor cu finanțare euro-peană implementate în parteneriat.

Administrarea schemelor de grant (dezvoltare ghiduri, admi-

nistrare listă întrebări și răspunsuri frec-vente, mobilizare experți evaluare și constituire comisie de evaluare, întoc-mire rapoarte aferente procesului de evaluare de proiecte, administrare contestații etc.) poate fi un serviciu subcontractat?

Ghidul Solicitantului Condiții Spe-cifice „Sprijin pentru funcționarea

grupurilor de acțiune locală pentru im-plementarea strategiilor de dezvoltare locală la nivelul oraşelor cu peste 20.000 locuitori” prevede, ca şi cheltuieli eligibi-le, printre altele, „Cheltuieli aferente di-verselor achiziții de servicii specializate, pentru care beneficiarul nu are expertiza necesară”. Este responsabilitatea GAL ca beneficiar al proiectului de sprijin pentru funcționare să definească activitățile ce urmează a fi subcontractate şi activitățile ce urmează a fi efectuate cu experți proprii.

foto

: Cris

ti Ga

gea

www.inforegio.ro24

iDei europeNe

aLiCe-CLaudia Gherman

La Torino, capitala regiunii Piemont din nord-vestul Italiei, proiectul Co-City a transformat terenurile şi clă-dirile neutilizate în „spații urbane”

deținute şi întreținute de comunitate. Scopul proiectului a fost încă de la înce-put acela de a încuraja participarea soci-ală, coeziunea comunitară, dar şi dezvol-tarea întreprinderilor şi crearea de locuri de muncă, astfel încât să se rupă cercul vicios al sărăciei şi excluderii sociale în cartierele defavorizate. „Co-City consti-tuie o oportunitate extraordinară de a sprijini noi forme de participare activă a cetățenilor la regenerarea oraşului. Sper că vor fi create noi întreprinderi în jurul acestui model de relație dintre sectorul public şi cel privat, generând noi oportu-nități de angajare şi locuri de muncă în Torino”, a declarat Chiara Appendino, primarul oraşului Torino.

Între 2008 şi 2013, numărul locuitori-lor din Torino lipsiți de cele mai elemen-tare mijloace de trai a crescut la 7% din populație. Rata şomajului a fost de 13% şi a crescut mai repede decât în multe alte oraşe italiene. municipalitatea a lan-sat o serie de acțiuni pentru combaterea excluziunii sociale. Dar reducerea fondu-rilor publice a făcut dificilă satisfacerea cererii privind serviciile de asistență soci-ală determinând neîncrederea crescută a oamenilor în comunitate şi în instituțiile publice.

Excluziunea socială este direct legată de declinul urban, unul dintre semne-le cele mai vizibile fiind numărul mare de clădiri abandonate, multe dintre ele rămânând din trecutul industrial al ora-şului Torino. Din aproximativ 1.600 de clădiri deținute de municipalitate, 6,5% erau neutilizate sau utilizate insuficient. Cu toate acestea, Primăria Torino a văzut oportunitatea reabilitării acestora şi a re-cunoscut potențialul de regenerare urba-nă chiar şi acolo unde abandonul părea ireversibil.

În 2016, această recunoaştere a de-terminat consiliul să adopte un regula-ment privind comunele urbane ca mijloc de regenerare a acestor spații. Astăzi, ca-sele de cartier (case del quartiere) situate

în Torino formează o rețea de cen-tre multifuncționale care colabo-rează pentru a sprijini co operarea comunității şi regenerarea urba-nă. În cadrul Co-City, aceştia ajută asociațiile locale şi cetățenii activi să lanseze acțiuni care vizează re-generarea spațiilor abandonate. Proiectul este susținut de platfor-me informatice inovatoare, cum ar fi rețeaua socială urbană First Life dezvoltată de Universitatea din Torino. First Life a construit şi ges-

tionează un storyboard online despre Co-City ca mijloc de a implica diferite grupuri în dezbaterea privind gestionarea comu-nelor urbane. În prezent, Universitatea din Torino elaborează un set de instru-mente legale pentru a sprijini utilizarea regulamentului şi editarea unui manual privind punerea în aplicare a Co-City.

În combinație cu noul cadru juridic, proiectul ajută la implicarea actorilor rezidenți în procesul de schimbare ur-bană, în timp ce autoritățile locale se transformă din furnizori de servicii, în parteneri, care facilitează implicarea în schimbarea urbană. După implementa-rea proiectului spațiile goale au devenit mai degrabă o oportunitate, fiind evalu-ate pe baza utilizării lor potențiale, nu pe cea a valorii de vânzare. Proiectul Co-City a transformat îngrijirea oraşului într-o sarcină colectivă.

CLădiriLe abandonate au DeveNit motoAre aLe reGenerării orașeLor oferă o imagine dezolantă, dar arată și calitatea vieții celor care trăiesc în preajma lor. terenurile și clădirile abandonate, o adevărată „piatră de moară” pentru torino, s-au transformat din locuri mizere în spații urbane extrem de apreciate, grație proiectului Co-City finanțat de uniunea europeană.

FIŞA TEHNICĂ A PRoIECTULUI2 titlul proiectului: „Co-City - Managementul colaborativ al comunelor urbane pentru a contracara sărăcia și polarizarea socio-spațială” 2 beneficiar: Primăria Torino - Direzione Decentramento Giovani e Pari Opportunità2 buget total: 5,15 milioane de euro2 Contribuție fedr: 4,12 milioane de euro

italia

foto

: coo

pera

tivec

ity.o

rg

foto

: coo

pera

tivec

ity.o

rg

septembrie 2018 25

iDei europeNe

viitor mAi BuN peNtru NorDStADt priN proGrameLe „urban“Comisia europeană a lansat acum câțiva ani inițiativa urban i și urban ii, prin care au fost finanțate programe de îmbunătățire a calității vieții în diferite zone urbane din europa. În Germania, de exemplu, 29 de proiecte finanțate din programul urban ii au fost selectate în zona dortmund-nordstadt. ele au condus la crearea a 60 de noi afaceri și 400 de locuri de muncă.

aLiCe-CLaudia Gherman

S ituat la est de bazinul Ruhr, Dort-mund continuă procesul de trans-formare dintr-un oraş de oțel într-o metropolă de înaltă tehnologie.

Procesul este în curs de desfăşurare, dar nu toate zonele oraşului au beneficiat în mod egal de acesta. De pildă, Nordstadt, o zonă situată la nord de centrul oraşului Dortmund, a pierdut multe locuri de muncă atunci când o mare fabrică a fost închisă. În plus, peste 40% din cei 54.000 de locuitori ai oraşului Nordstadt sunt la origine imigranți, o populație deosebit de vulnerabilă la pierderea locurilor de muncă din industrie. Din aceste motive, cartierul a fost ales drept beneficiarul programului URBAN II. Programul a ajutat la o reinserție socială a persoanelor mar-ginalizate, chiar excluse din societate, şi la o salvare a oraşului în sine.

Nordmarkt este probabil zona cea mai emblematică a strategiei implemen-tate şi a rezultatelor obținute de URBAN II în Dortmund-Nordstadt. Ceea ce ni se înfățişează astăzi ca o piață frumoasă şi

o zonă verde, plăcută, în inima unei zone dens populate, a fost, înainte de imple-mentarea proiectului, un loc frecventat de alcoolici, prostituate şi dependenți de heroină. Fondurile UE au făcut posi-bilă îmbunătățirea locației, menținerea ei şi asigurarea că va rămâne pe termen lung un loc sigur prin angajarea a ceea ce nemții au numit „administratorii urbani”. mai exact, o echipă de 18 oameni a fost angajată în programul federal de readu-cere a oamenilor la lucru pentru a se asi-gura că străzile adiacente şi piața Nord-markt rămân curate, sigure şi, în general, plăcute. o întreprindere de inserție so-cială a făcut posibilă schema. Sarcinile cerute oamenilor fără un loc de muncă au fost simple, dar simbolice. De pildă, li s-a cerut să aibă grijă ca toți cetățenii să-şi arunce gunoiul în coşuri sau să ajute copiii să treacă strada. Nimic dificil, dar totuşi util. Asemenea cerințe i-au ajutat pe aceşti foşti membri excluşi ai societății să-şi recapete stima de sine şi încrederea că se poate.

Helga Beckmann, unul dintre ma-nagerii celor trei birouri de vecinăta-

te Nordmarkt, explică: „Încercăm să le oferim oamenilor un impuls, să-şi îmbunătățească imaginea de sine şi fe-lul în care văd vecinătatea lor, pentru a-i convinge că paharul este pe jumătate plin şi că nu există niciun motiv pentru care nu poate fi complet plin. organizăm tot felul de evenimente, petreceri şi con-cursuri pentru cele mai bune idei. Toate acestea contribuie la generarea de pro-iecte şi conferă cartierului un profil mai atractiv, fără a costa o mulțime de bani.”

Cele trei birouri de vecinătate din Nordstadt acționează ca o interfață între populație şi autoritățile publice. Ei au un rol de mediere, facilitare şi organizare.

germania

FIŞA TEHNICĂ A PRoIECTULUI2 titlul proiectului: Programul URBAN II pentru Renania de Nord-Westfalia2 beneficiar: Primăria Dortmund-Nordstadt2 buget total: 28,8 milioane de euro din care 10 milioane de euro reprezintă fonduri prin intermediul URBAN Community Initiative

foto

: Shu

tters

tock

www.inforegio.ro26

viena, Austria, 2 octombrie

Conferința La niveL ÎnaLt: fonduL european de apărare, faCtor de ConduCere pentru CerCetarea și inovarea În domeniuL apărării. UE a lansat numeroase inițiative de consolida-re a securității şi apărării europene. Fondul European de Apărare (FEA), unul dintre elementele esențiale ale acestor inițiative, intră într-o etapă decisivă în timpul Preşe-dinției Austriece a Consiliului UE, care va or-ganiza o conferință în acest scop, la Viena. Evenimentul este conceput pentru a oferi o perspectivă completă asupra potențialu-lui specific, oportunităților şi provocărilor acestei inițiative. Acesta va convoca toți ac-torii relevanți care reprezintă instituțiile UE, statele membre ale UE, industria şi comuni-tatea de cercetare şi tehnologie. https://www.edf-vienna2018.at

bilbao, Spania, 3-5 octombrie

Conferința europeană anuaLă pentru miCrofinanțare. Institu-tul Băncii Europene de Investiții (Institu-tul BEI), împreună cu Banca Europeană de Investiții (BEI) şi Fondul European de Investiții (FEI), sponsorizează conferința anuală a asociației dintre Centrul de micro-

finanțare (mFC) şi Rețeaua Europeană de microfinanțare (EmN) pe tema „Promova-rea misiunii noastre sociale prin interme-diul tehnologiei”, care va avea loc între 3 şi 5 octombrie, la Bilbao.http://www.eib.org

praga, Cehia, 11-12 octombrie

horizon 2020, Spațiu de informare SpațiaLă și eveniment de brokeraJ. Agenția Europeană pentru Sistemele Globa-le de Navigație prin Satelit (GSA) şi Rețeaua Persoanelor Naționale de Contact H2020 - CoSmoS2020 organizează un eveniment internațional de informare spațială Horizon 2020 şi un eveniment de brokeraj în Praga. Scopul evenimentului este informarea asu-pra oportunităților spațiale sub umbrela Ho-rizon 2020/orizont 2020 şi dincolo de aces-tea şi de a furniza informații de primă mână cu privire la următorul apel spațial H2020, cu un accent deosebit pe apelurile Galileo. Participanții vor avea ocazia să fie informați şi să discute cu autorii Programului de lucru spațial 2019-2020, dar şi să învețe din su-gestiile şi sfaturile date în cadrul H2020. https://europa.eu/newsroom/events

Lisabona, portugalia, 18 octombrie

Conferința privind tranSforma-rea diGitaLă a aChizițiiLor pubLiCe. Transformarea digitală este următoarea frontieră pe care o vor trece achizițiile publi-ce. Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană organizează o conferință pen-tru a discuta problemele pe această temă

la Lisabona, în Portugalia, în Pátio da Galé, Praça do Comércio. Transformarea digitală a achizițiilor publice va aduce schimbări uri-aşe acestui sector, dar şi o competitivitate sporită a economiilor țărilor UE. Aceasta va îmbunătăți eficiența serviciilor publice şi va face achizițiile publice mai atractive pentru întreprinderi. Lectori la conferință vor fi politicieni, înalți funcționari din UE, dar şi reprezentanți ai sectorului privat vor obține o imagine de ansamblu a ultimelor evoluții în materie de politici sau vor învăța dintr-o serie de experiențe şi proiecte concrete legate de transformarea digitală.https://ec.europa.eu

madrid, 29-31 octombrie

Conferința aeSa-aaCC privind SiGuranța aviației. Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA) şi Administra-ția Aviației Civile din China (AACC) anunță Conferința EASA-CAAC privind siguranța aviației, conferință programată în perioada 29-31 octombrie 2018, la madrid, în Spa-nia. Industria aeronautică chineză şi cea europeană, precum şi autoritățile de regle-mentare se vor reuni pentru a discuta des-pre ultimele evoluții în domeniul siguranței aviației. Subiectele vor include certificarea aeronavelor, operațiunile aeriene, analiza siguranței şi a datelor, gestionarea traficului aerian şi aeroporturile. Conferința este găz-duită de Agenția Spaniolă pentru Siguranța şi Securitatea Aviației.https://www.eu-china-app.org/safetyconference

aGendă

orGaniSmeLe de impLementare și monitorizare a proGramuLui operaționaL reGionaL

AutoritAteA De mANAgemeNt peNtru por 2014-2020 (am por) — miniSteruL dezvoLtării reGionaLe și adminiStrației pubLiCebd. Libertății, nr. 16, bucurești, Sector 5telefon: (+40 37) 211 14 09Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.rofacebook: https://www.facebook.com/inforegio.ro

orgANiSme iNtermeDiAre poragenția pentru dezvoltare regională nord-est (adr nord-est)Str. Lt. drăghescu nr. 9, piatra neamț, județ neamț, cod poștal 610125telefon: 0233 218071, fax: 0233 218072e-mail: [email protected], Website: www.adrnordest.ro

agenția pentru dezvoltare regională Sud-est (adr Sud-est)Str. anghel Saligny nr. 24, brăila, județ brăila, cod poștal 810118telefon: 0339 401018, fax: 0339 401017e-mail: [email protected], Website: www.adrse.ro

agenția pentru dezvoltare regională Sud muntenia (adr Sud muntenia)Str. General Constantin pantazi nr. 7a,cod poștal 910164 Călărași, româniatelefon: 0242 331769, fax: 0242 313167e-mail: [email protected], Website: www.adrmuntenia.ro

agenția pentru dezvoltare regională Sud-vest oltenia (adr Sv oltenia)Str. aleea teatrului nr. 1, Craiova, județ dolj, cod poștal 200402telefon: 0251 418240, fax: 0251 412780e-mail: [email protected], Website: www.adroltenia.ro

agenția pentru dezvoltare regională vest (adr vest)Str. proclamația de la timișoara nr. 5,timișoara, județ timiș, cod poștal 300054tel/fax: 0256 491923

e-mail: [email protected], Website: www.adrvest.ro

agenția pentru dezvoltare regională nord-vest (adr nord-vest)Calea dorobanților nr. 3, Cluj napoca, județ Cluj, cod poștal 400118telefon: 0264 431550, fax: 0264 493222e-mail: [email protected]: www.nord-vest.ro

agenția pentru dezvoltare regională Centru (adr Centru)Str. decebal nr. 12, alba iulia, județ alba, cod poștal 510093tel: 0258 818616/int. 110, fax: 0258 818613e-mail: [email protected], Website: www.adrcentru.ro

agenția pentru dezvoltare regională bucurești ilfov (adr bucurești ilfov)Str. mihai eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poștal 020076, bucureștitelefon: 021 313 8099, fax: 021 315 9665e-mail: [email protected],Website: www.adrbi.ro

septembrie 2018 27

GaStronomia iberiCă, așa Cum nu o știațieste celebră pentru preparatele mediteraneene ușoare și meniurile de vară care abundă în fructe de mare și pește. Cu toate acestea, însă, Spania are în meniu și alte specialități, mai „complicate” și mai potrivite pentru anotimpul rece. vă prezentăm în ediția actuală a revistei regio două preparate interesante care dezvăluie o altă latură a gastronomiei iberice.

„Callos” în spaniolă înseamnă burtă de vită şi chiar mai mult de atât. Este o mâncare tradițională în zona madridului, aflându-se pe masa familiilor spaniole vreme de secole şi fiind servită în toate tavernele. Este o masă consistentă pen-tru zilele anotimpului rece.

inGrediente: 1 kg de burtă de vită, 60 ml de oțet de vin alb, 2 cepe medii, o căpățână de usturoi, un picior de vițel sau porc, tăiat în jumătate, 2 foi de dafin, 10 boabe de pier, 150 g de şuncă ser-rano, 225 g de cârnați chorizo, 225 g de morcilla (un fel de sângerete), o linguriță de paprica, 3 linguri de ulei de măsline, o cană de năut (opțional).

preparare: Curățați burta în apă rece cu oțet. Tăiați-o în bucăți de aproxi-mativ 8 cm. Tocați una dintre cepe şi deco-jiți jumătate de căpățână de usturoi. Într-o cratiță mare puneți în apă rece bucățile de

burtă şi piciorul de vițel/ porc, apoi fierbeți. Adăugați ceapa tocată, usturoiul, frunzele de dafin, boabele de piper şi fierbeți timp de trei ore. Separat, tăiați mărunt cealaltă ceapă şi restul de usturoi. Tăiați şunca ser-rano în pătrate mici, chorizo şi morcilla în

rondele. Încingeți uleiul şi căliți-le pe toate timp de 5 minute. Apoi amestecați totul cu paprica şi turnați, împreună cu boabele de năut, peste bucățile de burtă. Fierbeți timp de 15-20 de minute. Callos este gata! Serviți-l cald, cu pâine rustică. Poftă bună!

poftiți La maSă... europeană!

Leche frita este unul dintre cele mai delicioase şi mai populare deserturi spaniole. Puteți să-l găsiți atât în resta-urante, cât şi în magazinele de patiserie din întreaga Spanie, după cum la fel de distractiv este să îl faceți acasă. Traduce-

rea Leche frita este un pic cam ciudată, „lapte prăjit” - avem, de fapt, o budincă delicioasă, dulce, fermă şi rece, dar înve-lită într-o coajă prăjită, caldă şi crocantă.

inGrediente: 3 ½ linguri de ami-don de porumb, 7 linguri de făină, o

jumătate de ceaşcă de zahăr, 1 litru de lapte, 2 ouă mari, ¼ ceaşcă de ulei de măsline pentru prăjit, 2 linguri de unt, 1 lingură de pudră de scorțişoară.

preparare: Într-un castron mare amestecați amidonul, făina şi zahărul. Peste ele adăugați o ceaşcă de lapte şi bateți bine cu telul. Într-o cratiță mare încălziți restul de lapte, amestecat cu puțină scorțişoară, până când începe să fiarbă. Apoi dați deoparte şi turnați pu-țin câte puțin peste compoziția de făină. Amestecul îl turnați înapoi în cratiță, timp în care continuați mixarea cu te-lul. Ţineți la foc mic, timp de 10 minute. Compoziția o turnați într-un vas de sti-clă termorezistentă, uns cu ulei, apoi o dați la frigider pentru 3 ore. Crema soli-dificată o tăiați pătrățele. Acestea le dați prin puțină făină şi ou bătut şi le prăjiți în ulei încins cu unt. Serviți reci sau cal-de cu un moț de frişcă. Poftă bună!

LEChE FRITA

CALLoS MADRILEnoS

foto

: Shu

tters

tock

foto

: Shu

tters

tock

https://www.facebook.com/inforegio.ro

$

Autoritatea de management pentru Programul operațional Regionalministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice

Bd. Libertății nr. 16, Sector 5, BucureştiTelefon: 0372 11 14 09

Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro, www.fonduri-ue.ro

investim în viitorul tău!proiect selectat în cadrul programului operațional regional și co-finanțat de uniunea europeană prin fondul european pentru dezvoltare regională

Numele Proiectului:

„Sprijin pentru autoritatea de management pentru programul operațional regional în vederea implementării, managementului, evaluării, informării și promovării programului operațional regional 2014-2020, pentru perioada 2015-2019“

editor: autoritatea de management pentru programul operațional regional 2014-2020 - ministerul dezvoltării regionale și administrației publice

Data publicării: Septembrie 2018

Nr. 58, Septembrie 2018 Speranță peNtru o româNie...

Documents

Transcript of Nr. 58, Septembrie 2018 Speranță peNtru o româNie...