Nr. 55 I An X I septembrie - octombrie 2017

SEALPAC seria PRO –

Khaled El SOLH, director general CAROLI Foods Group:

„Ne consolidåm pozi¡ia de lider pe pia¡å prin investi¡ii în portofoliul de produse“

Nr. 55 I An X I septembrie - octombrie 2017

Maşini de ambalat:- maşini cu termoformare- traysealer- flowpack- maşini de ambalat în vid

Sisteme de etichetare- etichetatoare cu bandă- etichetatoare online pe maşini de ambalat

Sisteme de încărcare automată

Sisteme de dozare

Materiale de ambalat- filme flexibile multistrat- filme rigide termoformare- filme traysealer- filme flowpack- filme imprimate- caserole

Detectoare de metale

Str. Oxigenului nr. 4B, comuna Cernica, jud. Ilfov, cod poştal 077035Tel.: +40-21-528 01 18 ; Fax: +40-21-528 01 19

E-mail: office@pentapac.ro; Website: www.pentapac.ro

SEALPAC seria PRO – doar pentru profesioniști

www.darimex-techno.ro

Firma VEMAG prezintå linia de por¡ionare pe lungime LPG 209 cu magazie de membrane.

Legåtura dintre magazia de membrane complet automatizatå ¿i capul dublu de umplere dotat cu 2 ¡evide råsucire permite un ritm rapid de a¿ezare pe ¡evi a membranelor celulozice, colagenice sau poliamidice. Este vorba de membrane pentru cârnåciori fier¡i sau cruzi în calibru de 14-40+ mm, ¡evi care pot fiîncårcate automat pentru tipul de membrane colagen-poliamid ¿i celulozice.

�HP 20�LPG 209�AH 212

Linia de porţionare

Linia de por¡ ionare pe lungime

www.darimex-techno.ro

Linia de por¡ ionare ¿i separare cârna¡i

�VEMAG FSL 210

FSL 210 este destinatå por¡ionårii flexibile ¿i precise, råsucirii¿i separårii cârna¡ilor în membrane preponderent naturaledar ¿i artificiale. FSL 210 calculeazå automat lungimeapor¡iilor, pentru o por¡ionare exactå. Viteza de lucru este de pânå la 800 de por¡ii pe minut. Cârna¡ii sunt por¡iona¡i în lan¡uri sau individual.

ªoseaua Berceni nr. 96, Corp B, Et. 2, Ap. 7, Sector 4, Bucure¿tiTel./Fax: 021-450.50.63 / 64E-mail: office@industriacarnii.rowww.industriacarnii.ro

Director General: Eugen CAPRÅeugen@industriacarnii.ro

Director Executiv: Dorinel NICULAEdorinel@industriacarnii.roMobil: 0728.086.130

Redactor ªef: Alina CONSTANTINalina@industriacarnii.ro

Redac¡ia: Florentina CIOBANUflorentina@industriacarnii.ro

Gabriela PLEªgabriela.ples@industriacarnii.ro

Sales Manager: Loredana RUJAloredana.ruja@industriacarnii.roMobil: 0728.210.249

Sales:Ana Maria MIHAIanamaria.mihai@industriacarnii.ro

Flavius MARINflavius.marin@industriacarnii.ro

Layout & DTP: Mihaela HARALAMBIEdtp@industriacarnii.ro

Nicio parte a revistei nu poate fi reproduså sautransmiså în orice formå sau pe orice dispo -zitiv electronic sau mecanic, inclusiv fotogra -fiere, înre gistrare sau informa¡ie înmagazinatåsau prin sistemul de redare, fårå acordul scrisal editurii. Cu toate cå editura a considerat, lamomentul tri m i terii pu bli ca¡iei la tipar, cå informa¡iile din cuprins sunt corecte, aceastanu-¿i asumå råspunderea ¿i nici nu poate fitraså la råspundere pentru orice inacurate¡esau pierdere suferitå direct sau indirect de cåtrecititor, ca rezultat al vreunei reclame, articol,fotografii sau oricårui alt mate rial pu blicat înrevista INDUSTRIA CARNII.RO.

ISSN 2066-7043

Editura: ADDOR MEDIA PRESS

www.industriacarnii.ro2

2017 a început provocator pentru industria cårnii din România ¿i s-a men¡inut în aten¡ia mediului de business chiar la nivel european, cu investi¡ii importante. Pe lângå noile achizi¡ii ¿i investi¡iile în noi capacitå¡i de produc¡ie, modernizate cu echipamente de ultimå genera¡ie, marii jucåtori ai industrieiau schimbat regula jocului ¿i s-au adaptat tendin¡elor, care î¿i facsim¡itå prezen¡a tot mai mult ¿i pe pia¡a din România.

Etichete curate, mesaje subliminale, ambalaje inteligente,etichete transparente, materii prime ¿i ingrediente naturale, alåturi de cererea în cre¿tere pentru produse ecologice sunt doar câteva dintre fråmântårile care dominå în ultima perioadåindustria cårnii. Atât în zona de produc¡ie carne, cât ¿i în cea de procesare, subiectul principal de discu¡ie este atragerea ¿i câ¿tigarea încrederii consumatorului.

Antrena¡i în lupta pentru cota de pia¡å pe plan local, pu¡ini suntcei care privesc dincolo de grani¡ele ¡årii, chiar foarte aproape, lavecinii no¿tri, unde deja produc¡iile ating cifre impresionante. Nueste greu de presupus, cå cei care reu¿esc så-¿i asigure materiaprimå din surse proprii, vor dicta pre¡ul produselor. Mai multdecât atât, investi¡iile în capacitå¡i noi de produc¡ie pare så fienoul trend, care se dezvoltå foarte aproape de România.

Poate cå nu întâmplåtor, asiståm la mutåri strategice care ar putea schimba în anul urmåtor raportul de for¡e, inclusiv pe plan local în industria cårnii. Infuzii puternice de capital intråpe zona de cre¿tere a animalelor ¿i påsårilor, iar în acela¿i timpcre¿te concuren¡a în segmentul de produse procesate. Liderii î¿i consolideazå pozi¡ia în pia¡å prin investi¡ii consistente ¿i noi strategii de abordare a consumatorilor.

Consumul de carne în România este mai mic fa¡å de cel din alte ¡åri europene, dar încå mai existå posibilitå¡i de cre¿tere a afacerilor în aceastå industrie. Pe de altå parte, un studiu GFKrealizat în luna septembrie 2017 aratå cå dorin¡a de cumpårare a crescut în România, iar înclina¡ia cåtre consum a popula¡iei din cele 28 de ¡åri ale Uniunii Europene ¿i-a continuat tendin¡aascendentå, fiind la cel mai înalt nivel din ultimii 9 ani.

Indiferent dacå vorbim despre pia¡a localå sau accesarea unor noi pie¡e de desfacere, România are poten¡ial ¿i trebuie exploatat, depinde doar de oamenii cu viziune în afaceri ¿i experien¡å în management.

Alina ConstantinRedactor ªef INDUSTRIA CARNII.RO

IC 55

Editorial I

https://www.facebook.com/industriacarnii.ro

www.industriacarnii.ro

www.carnexpo.ro

Cre¿te consumul, apar investi¡iile strategice în industria cårnii

ªtefan V¥RTACI Petru ALEXEMary PANÅ

Consilieri de specialitate

www.industriacarnii.ro4

Sumar I

Cre¿te consumul, apar investi¡iile strategice în industria cårnii ................................2

Românii din mediul urban preferå alimentele de origine româneascå ...................... 8

România, negocieri pentru exportul de carne în Arabia Sauditå ...............................10

Producåtorii de vitå Kobe din UE ar putea întâmpina restric¡ii .............................12

BERD preia 13% din ac¡iunile Agricover Holding pentru 32 milioane de lei ....................15

INTERVIU: Khaled El SOLH, director general CAROLI Foods Group: „Vom continua så ne consolidåm pozi¡ia de lider pe pia¡å prin investi¡ii în portofoliul de produse“ ............ 18

INDAGRA FOOD & CARNEXPO 2017 aratå ora exactå în industria alimentarå ........... 24

Stock-Meat.com – Viitorul industriei cårnii, aståzi ......................... 28

Anuga 2017 stabile¿te noile trenduri de consum ................................. 30

România, bine reprezentatå la Anuga 2017 ...... 38

Carmangeria Moldovan va folosi doar carne din România ..................... 50

INTERVIU: Mihai CIOBANU, director general ULMA Packaging România: „Fabrica din Cluj este un plus pentru grupul Ulma Packaging pe pia¡a mondialå” ................ 52

Salamul presat, apreciat de consumatori datoritå con¡inutului mare de carne .................. 58

Radicstar: un brand menit så reziste timpului ¿i dezastrelor ..................... 64

În inima fabricii Salbac lucreazå instala¡iile Vemag ............................. 70

Spartan, parteneriat eficient pentru carne de cea mai bunå calitate .............. 74

Salbac investe¿te într-o sta¡ie pilot de cercetare .......................... 78

Vir¿li, de la brand local la brand na¡ional .......... 80

INTERVIU: Johan Mari SCHOUTEN, pre¿edinte DARIMEX International: „Inten¡ionåm så dublåm vânzårile de membrane naturale în România, în urmåtorii trei ani” .................... 86

Best Austrian Cut ............................................ 90

Darimex Techno .............................................. 96

INTERVIU: Bogdan Buzu VASILACHE, director compania Balkanica Distral: „Exportåm lunar din România peste 100 de tone de preparate din carne” ............. 100

Südpack – folii inovative de termoformare, flowpack ¿i traysealer........... 108

Genera¡ia Milenarå ¿i obiceiurile de consum în raport cu ambalajele ................ 110

Respectarea normelor HACCP cu instrumente certificate de la Testo .............. 120

Zdravån Moldovenesc, primul pui din România cu certificat Beter Leven ............. 122

Agricola Interna¡ional a sårbåtorit 25 de ani de la înfiin¡are .............................. 124

Instala¡iile modulare: o solu¡ie pentru punctele desacrificare, conform noului ordin 140/2016 .... 128

Belgian Meat 2017. Focus pe atitudinea consumatorului de carne ............................... 130

CSB-System: În cinci pa¿i cåtre trasabilitate .... 134

Linde Gaz România lanseazå spiral-freezerul Cryoline XF .............. 136

Convenience pentru industria preparatelor din carne ¿i gastronomie ............. 138

Dezvoltarea Politicii de Produs, element de bazå al managementului Politicii de Produs, în programarea ¿i planificarea ac¡iunilor comerciale pe pie¡ele externe .......... 140

Pia¡a interna¡ionalå a cårnii de porc – evolu¡ie, cota¡ii ¿i tendin¡e ............................ 142

Tendin¡e ¿i perspective în ambalarea cårnii ..... 144

Insolven¡ele care au lovit industria cårnii ........ 150

Eurostat: În 2016, România a importat carne de peste 276 milioane de euro ...................... 154

Tehnologii moderne pentru tratarea apelor de proces .................... 158

Una din douå conserve de ton are pe¿te contaminat cu Cesiu 137 ................. 160

Producåtorii de pe¿te doresc certificarea capturilor realizate în Deltå ........... 160

Bruna de Maramure¿ ar putea fi puså în conservare ........................ 162

Tendin¡e ¿i perspective în genetica bovinå, la SPACE ¿i Sommet de l’Élevage ................... 164

Karpaten Meat a investit 20 milioane de euro pe pia¡a localå, 7.000 bovine rasa Angus cresc la Sibiu ................................................ 170

Vânzarea de carne de vitå în Europa cere un angajament de calitate înaltå ............ 172

Eveniment Pe¿te

Zootehnie

AbatorizareProcesare

Cover Story

ªtiri

Editorial

www.industriacarnii.ro6

WebsiteSite-ul www.industriacarnii.ro este o platformå de marketing ¿i comunicare, vizibilå în fiecare zi, acolo unde sunt prezen¡i ¿i clien¡ii dumneavoastrå. Råmâne¡iconecta¡i cu mediul online exact în momentul în care partenerii de business ¿i viitorii clien¡i î¿i cautå informa¡iile necesare.

Autoritå¡ile române, implicare activåîn clarificarea dublului standard

� Autoritå¡ile din România, prezentela Summitul Consumatorului de laBratislava, s-au implicat în clarificareastandardelor duble de calitate a ali-mentelor, stabilind un mod de cola -borare pentru a identifica produselecare ar putea prezenta parametri decalitate diferi¡i. Conform unui comunicat al Ministeru-lui Agriculturii, exper¡ii români vorlucra împreunå cu europarlamentariipentru reglementarea domeniului. Ministerul reaminte¿te cå, în Româ-nia, în vederea analizårii ¿i depiståriieventualului dublu standard înprivin¡a calitå¡ii alimentelor produseîn Vestul Europei, s-a constituit, la fi-nalul lunii februarie a.c., un grup delucru format din reprezenta¡i ai Ministerului Agriculturii ¿i DezvoltåriiRurale (MADR), ai Autoritå¡iiNa¡ionale Sanitare Veterinare ¿i pen-tru Siguran¡a Alimentelor (ANSVSA) ¿iai Autoritå¡ii Na¡ionale pentru Pro-tec¡ia Consumatorilor (ANPC).

Mihai Vi¿an, secretar de stat în cadrulMinisterului Agriculturii, a participatla Bratislava, în Slovacia, la un Summit pe tema calitå¡ii hranei în Eu-ropa de Est, în data de 13 octombrie2017. Din partea României a partici-pat, de asemenea, pre¿edintele Au-toritå¡ii Na¡ionale pentru Protec¡iaConsumatorilor, Bogdan Pandelicå. Ini¡iativa reuniunii a apar¡inut Slova-ciei ¿i Cehiei, iar obiectivul a fost iden-tificarea modalitå¡ilor de combatere astandardelor duble ale produselor alimentare. Potrivit comunicatului, Româniaagreeazå ¿i sus¡ine ideea cå, la nivelulUniunii Europene se impune stabilireaunei baze legislative clare, a unormetodologii de control specifice cu ca racter unitar ¿i a cooperårii întrestatele membre ¿i Comisia Europeanå,astfel ca statele membre så poatåråspunde la problematica dubluluistandard într-un mod eficient.

industriacarnii.ro

ªtiri I

� Federa¡ia Na¡ionalå PRO AGRO ¿i Asocia¡ia Oamenilor de AfaceriMoldoveni de Pretutindeni – A.O.A.M.au încheiat un protocol de colaborare. Parteneriatul urmåre¿te determinareaprogreselor în domeniul agriculturii per-formante în Republica Moldova ¿iRomânia, întårirea colaborårii antre-prenorilor agricoli din ambele ¡åri pen-tru valorificarea oportunitå¡ilor deinvesti¡ii în agriculturå, facilitareaschimbului de bune practici precum ¿idezvoltarea rela¡iilor de cooperare,bazate pe principiile de egalitate ¿iavantaj reciproc. Mai mult, în cadrul proiectului „Partene-riat pentru dezvoltarea durabilå a

mediului rural din România ¿i Repu blicaMoldova” va fi creatå ¿i lansatå primaplatformå comunå pentru promovarea ¿icooperarea agricultorilor din RepublicaMoldova ¿i România, Uniunea Fermie -rilor din Republica Moldova ¿i România(www.ufmr.ro).

Parteneriat între PRO AGRO ¿i Asocia¡ia Oamenilor de Afaceri Moldoveni

� Ministerul Agriculturii vrea så înregistreze la Bruxelles alte 14 pro-duse române¿ti cu indica¡ie ge-ograficå, pe lângå cele patru pentrucare România a ob¡inut deja re-cunoa¿terea europeanå, a declaratministrul de resort, Petre Daea. „Unul dintre obiectivele programuluide guvernare este de a intra pe pia¡aeuropeanå cu produse cu înregistraregeograficå recunoscutå sau cu denu-mire de origine recunoscutå. Avem olistå de 14 produse pe care le pregå-tim. Sunt cârna¡ii de Ple¿coi în con-

tinuare ¿i multe alte produse”, a spus¿eful MADR. Pânå acum, România a ob¡inut recunoa¿terea a patru produse: ma giunul de Topoloveni, salamul deSibiu, novacul afumat din ºara Bârsei¿i telemeaua de Ibåne¿ti. „Îi protejåm pe producåtori prin a legira acest drept de a-¿i påstra produsulrespectiv ¿i care nu poate fi preluat dealt producåtor. Marca res pectivå se respectå, produsul nu poate fi multi-plicat ¿i nu poate fi luat de o altå per-soanå ¿i apoi så intre într-o concuren¡åneloialå”, a mai spus Daea. „Au fost luate måsuri, sunt foartemul¡i producåtori cårora li s-a retrasautoriza¡ia, dreptul de a produceatunci când re¡eta a fost falsificatå. Seîntâmplå ¿i aceste lucruri, când oa-menii vor så câ¿tige rapid ¿i så în¿ele,dar dacå o fac o datå, a doua oarå numai apucå”, a adåugat ministrul.

Daea: „Pentru 14 produse române¿ti vrem så ob¡inem protec¡ie europeanå“

www.industriacarnii.ro8

Românii din mediul urban preferåalimentele de origine româneascå

� Cei mai mul¡i români din mediulurban preferå ca alimentele pe care leconsumå så aibå origine româneascå,aratå un studiu realizat de iSense So-lutions. Astfel, dintr-o listå de 14 categorii deproduse evaluate, consumatoriiopteazå pentru cele de origineromâneascå, în primul rând când vinevorba de alimentele perisabile (carne,lactate, fructe, legume etc.), cele cutermen de valabilitate mare (conserve,fåinå etc.), dulciuri, snack-uri, îm-bråcåminte (inclusiv pentru copii),båuturi alcoolice ¿i mobilå. Cele mai apreciate produse române¿tisunt cele din Ardeal (30%) ¿i dinMoldova (11%), în timp ce pentru43% dintre consumatori nu conteazåregiunea din care provin acestea, semen¡ioneazå în studiu.

„Observåm cå, în ultimii ani,ata¿amentul românilor pentru pro-dusele fabricate în România semen¡ine. Spre exemplu, 72% dintreromânii din mediul urban declarå cå seregåsesc mai mult în mårcile cu pro-duse locale fa¡å de cele stråine (28%),ceea ce aduce un poten¡ial importantpentru retailerii care se pozi¡ioneazå cumårci construite în zona de autenticromânesc”, a declarat Andrei Canda,managing partner iSense Solutions. Potrivit studiului, principalele motivepentru care consumatorii preferå pro-dusele locale sunt încurajarea micilorproducåtori (77%), contribu¡ia laeconomia na¡ionalå (57%), faptul cåau mai multå încredere în ele (48%),achizi¡ionarea lor îi face så se simtåmai bine (41%) sau le considerå maibune (40%). industriacarnii.ro

ªtiri I

� Senatul a aprobat recent un proiectde lege care prevede cå operatorii dinsectorul alimentar vor fi obliga¡i så li mi teze con¡inutul de acizi gra¿i trans-nesatura¡i (AGTN) la 2 grame/100 degrame de ulei sau de gråsime dincon¡inutul acestora ¿i så eticheteze pro-dusele care con¡in AGTN. Proiectul a fost aprobat cu 92 de voturifavorabile. „Efectul legii va fi, probabil, scådereamortalitå¡ii cardiovasculare în România(...) Vorbim de 2500-3000 de vie¡ianual”, a spus senatorul Adrian Weiner,ini¡iatorul proiectului de lege. Legea privind con¡inutul de Acizi gra¿itrans-nesatura¡i (AGTN) în produsele

alimentare destinate consumului uman,depuså de senatorul Adrian Wiener, laSenat, obligå operatorii din sectorul alimentar ca, în produsele alimentareprelucrate, con¡inutul de AGTN så nudepå¿eascå 2 grame/ 100 de grame de ulei sau de gråsime din con¡inutulacestora.

Legea privind con¡inutul de acizi gra¿i trans-nesatura¡i din alimente, aprobatå

� Asocia¡ia Fermierilor cu Investi¡ii înSectorul Suin (AFISS) a organizat, în pe-rioada 4-6 octombrie, ac¡iunea„Povestea Porcului”, care a presupusvizite la ferme de porci din jude¡eleVrancea, Bacåu ¿i Suceava. Turul a început în comuna Gologanu,Vrancea, cu ferma Pig Elita, a continuatcu ferma de reproduc¡ie a suinelor Sil-ram Prest, situatå în localitatea Cleja,Bacåu, ¿i s-a încheiat în comuna Moara,Suceava, la Agrosuin, fermå cu produc¡ieintegratå.

„Au fost trei zile pline în care am doritså aråtåm tuturor cine sunt ace¿ti fer-mieri mici în realitate, cum muncesc ¿icum vor så se dezvolte. Am prezentataceste afaceri de familie care s-au con-struit cu mari sacrificii, în urma unorinvesti¡ii frumoase. Am vrut så aducemîn aten¡ia consumatorului ¿i au-toritå¡ilor cå fermele mici trebuie pro-tejate. E adevårat, în condi¡iile uneipie¡e libere, nu este normal ca fer-mierul så solicite protec¡ie, dar trebuieså luåm în calcul cå fermierii mici aunecesitå¡i aparte, nu au acela¿i accesla capital, fac investi¡ii ¿i continuå såråmânå pe pia¡å cu sacrificii foartemari, au nevoie de plå¡ile compen-satorii”, a declarat Larisa Ene, pre¿e - dinte AFISS. Asocia¡ia Fermierilor cu Investi¡ii în Sec-torul Suin are aproximativ 70 de mem-bri, fermieri mici care cresc în total500.000 de porci.

„Povestea Porcului”, tur ini¡iat de AFISSîn ferme de cre¿tere a suinelor

� Agen¡ia pentru Finan¡area Investi¡iilor Rurale (AFIR) a contractatpeste 36.000 de proiecte de investi¡iiprin PNDR 2020, în valoare totalå de2,16 miliarde euro, în timp ce plå¡ileefectuate au depå¿it 1,75 miliarde deeuro. De asemenea, valoarea plå¡ilorefectuate de AFIR în luna august cåtrebeneficiarii proiectelor de investi¡ii

finan¡ate prin PNDR 2020 se ridicå la147,97 milioane euro, în marja ¡inteide absorb¡ie propuså pentru august.Centrul regional 5 Vest ¿i Centrul re-gional 6 Nord- Vest) au înregistrat celmai mare grad de solicitåri de platåaferente lunii august 2017, respectiv118,12% ¿i 130,39%.

industriacarnii.ro

AFIR: Plå¡ile efectuate prin PNDR 2020 au depå¿it 1,75 miliarde de euro

� Expozi¡ii cu vânzare de produse agroalimentareromâne¿ti au avut loc în perioada 10-15 octombrie,în toate col¡urile ¡årii, cu ocazia „Zilei na¡ionale a pro-duselor române¿ti”.La Bucure¿ti, un târg de produse agroalimentareromâne¿ti a avut loc în Parcul Heråstråu, unde maibine de 100 de producåtori autohtoni din diferiteregiuni ale ¡årii au atras publicul cu produsetradi¡ionale care mai de care mai gustoase. La târg am întâlnit-o ¿i pe Cecilia Istrate, din Fun-data, jud. Bra¿ov. În familia sa, de cinci genera¡ii în-coace se transmite pasiunea pentru cre¿tereaanimalelor ¿i me¿te¿ugul prelucrårii cårnii ¿i trans-formårii ei în produse gustoase ¿i sånåtoase. La târg,femeia vindea pastramå de vi¡el ¿i de berbecu¡,cârna¡i de oaie ¿i vitå, urdå ¿i brânzå. Sunt toate pro-duse tradi¡ionale, atestate de MADR ¿i apreciate deto¡i cei care le-au gustat måcar o datå. „Ziua na¡ionalå a produselor agroalimentareromâne¿ti” a fost instituitå prin legea 168/2017, ce

oferå diferitelor autoritå¡i publice centrale ¿i locale,dar ¿i celorlalte institu¡ii ale statului sau societå¡iicivile ¿ansa de a organiza programe ¿i manifeståri alcåror scop este acela de a promova produse agroali-mentare române¿ti. Articolul 2 al legii men¡ioneazåcå, în sensul prezentei legi, „prin produs agroali-mentar românesc se în¡elege produsul ob¡inut pe teritoriul na¡ional din materii prime de bazå prove niteîn propor¡ie de 100% din fermele din România ¿i areinscrip¡ionat pe etichetå drapelul României”.

septembrie - octombrie 2017

Târguri de produse autohtone române¿ti, în toatå ¡ara

� Inspirat de cele mai noi tendin¡e culinare, Chef Foaa lansat noua gamå de produse gata-preparate „7 Minutes”, create împreunå cu nutri¡ionistul CristianMårgårit, pentru Kaufland România. Gama „7 Minutes” creatå de Chef Foa este disponibilåexclusiv în Kaufland, momentan în magazinele din Bucure¿ti, ¿i oferå ¿ase tipuri de produse gata-preparate,cu servire rece sau caldå: tabbouleh cu linte ¿i ro¿ii

uscate; salatå mexicanå cu mix de fasole, ardei copt,jalapenos ¿i coriandru proaspåt; chilli con carne cu orezbasmati; salatå de nåut cu pui ¿i sos dulce-iute; cremåde brânzå blue cheese cu nuci ¿i legume rådåcinoasela cuptor; wok cu legume, piept de curcan marinat cughimbir, tåie¡ei de orez, arahide ¿i lemongrass. „Am fost foarte fericit så descopår cå majoritatea miilornoastre de clien¡i sunt interesa¡i ¿i foarte aten¡i la ceeace månâncå. Ei sunt cei care ne-au învå¡at care suntcele mai importante criterii în luarea deciziei: ingredi-ente de calitate, tehnici sånåtoase de preparare princare så ob¡inem un gust grozav, urmårirea unei dietebalansate cu eficacitate doveditå ¿i, nu în ultimul rând,rapiditate. All you need is 7 Minutes”, explicå Chef Foa. Produsele sunt ultra fresh ¿i au termenul de valabilitatede maxim 7 zile. Prin acest proiect, Kaufland România continuå demer-sul strategic de a colabora cu producåtori români, de aidentifica ¿i fructifica toate mijloacele de parteneriat,investind în acela¿i timp în ini¡iative care sus¡in dez-voltarea lor ¿i a produselor române¿ti.

Kaufland a lansat gama de produse gata-preparate „7 Minutes”

www.industriacarnii.ro10

ªtiri I

� Silozurile, grajdurile ¿i serele dincadrul proiectelor implementate cu fon-duri europene din Programul Na¡ionalde Dezvoltare Ruralå 2014 - 2020(PNDR 2020) ar putea fi achizi¡ionatede cåtre beneficiarii PNDR, în mod di-rect, fårå a mai parcurge nicio altå pro-cedurå de achizi¡ie, a afirmatAdrian-Ionu¡ Chesnoiu, directorul ge neral al Agen¡iei pentru Finan¡areaInvesti¡iilor Rurale (AFIR).„Dupå modelul bazei de date cu pre¡uride referin¡å pentru ma¿ini, utilaje ¿iechipamente specializate, pe care AFIRa implementat-o încå din 2014, amdecis så realizåm un instrument de lucrusimilar ¿i pentru silozuri, grajduri ¿i sere.Astfel, elementele care se vor regåsi înaceastå bazå de date vor putea fiachizi¡ionate de cåtre beneficiarii PNDR,

în mod direct. Mai mult, beneficiariiPNDR vor avea la îndemânå solu¡ii lacheie pentru realizarea unui sistem in-tegral de depozitare a cerealelor. Deasemenea, atrag aten¡ia asupra faptuluicå în baza de date se vor introducepre¡urile de vânzare cåtre beneficiariiPNDR, nu pre¡urile recomandate de pro-ducåtori”, a subliniat Chesnoiu.

Beneficiarii PNDR vor putea cumpåra în mod direct silozurile, grajdurile ¿i serele

� Autoritå¡ile române din domeniulsanitar-veterinar au ini¡iat negocie -rile tehnice privind deschiderea ex-portului de animale, de carne ¿iproduse din carne de ovine, bovine ¿ide pasåre, în Regatul Arabiei Saudite,a anun¡at Autoritatea Na¡ionalå Sa -nitarå Veterinarå ¿i pentru Siguran¡aAlimentelor (ANSVSA). Exper¡ii saudi¡i au evaluat, în pe-rioada 18 - 22 septembrie, activi-tatea serviciilor veterinare dinRomânia în domeniul supravegherii¿i controlului bolilor la rumegåtoare,precum ¿i a condi¡iilor de bunåstare ¿ibiosecuritate din centrele de colectarebovine, ovine ¿i caprine. Printre obiectivele vizitate pe parcur-sul desfå¿urårii misiunii saudite s-auaflat: Postul de Inspec¡ie la Frontierå

din Midia, jude¡ul Constan¡a, trei ex-ploata¡ii comerciale de rumegåtoarecare au ¿i centre de colectare (bovine,ovine) din jude¡ele Constan¡a, Tulcea¿i Prahova, laboratorul din cadrulDirec¡iei Sanitare Veterinare ¿i pentruSiguran¡a Alimentelor din Constan¡a¿i Institutul de Diagnostic ¿i SånåtateAnimalå din Bucure¿ti. „La ¿edin¡a finalå de evaluare a rezul-tatelor ob¡inute în cadrul misiunii, s-aconcluzionat de cåtre partea sauditå cåRomânia întrune¿te condi¡iile referitoarela sånåtatea animalå, bunåstarea ¿ibiosecuritatea din exploata¡iile comer-ciale ¿i centrele de colectare animale vii,pentru demararea activitå¡ilor comer-ciale de export de rumegåtoare dinRomânia în Regatul Arabiei Saudite”,precizeazå ANSVSA.

România, negocieri pentru exportul de carne în Arabia Sauditå

Mega Image a lansat gama Le Boucher By Chefs� Le Boucher By Chefs este o nouå linie de produselansatå de Mega Image, carecuprinde mai multe sorti-mente de carne gata marinatåpentru grill.Este vorba despre 15 produsedin carne - coaste, cotlet,ceafå, piept de pui, cârna¡i,burgeri ¿i frigårui – ob¡inutedupå re¡etele unor chefi celebri de lanoi, precum Alex Iacob, Joseph Hadad,Adrian Hådean, Sorin Bontea ¿i AshlieDias. Toate aceste produse vin înso¡ite¿i de recomandårile chefilor cu privirela modul de preparare a acestora. Printre produsele care fac parte dinaceastå gamå se numårå cârna¡i cubusuioc din carne de porc ¿i vitå, scåri-cicå de porc marinatå cu aromå de

fum, chiftelu¡e aråbe¿ti (Kefta), frigåruide vi¡el ¿i berbecu¡, ceafå ¿i frigårui demânzat Black Angus, dar ¿i cotlet deporc marinat. Le Boucher este o marcå proprie MegaImage cu produse gourmet din carne,lansatå în 2011. Metodele de selec¡ie,tran¿are ¿i pregåtire a cårnii sunt tes-tate ¿i perfec¡ionate în peste 140 deani de experien¡å a producåtorului.

industriacarnii.ro

� Aproape 17 tone de rapane, peste200 de kilograme de pe¿te ¿i setci înlungime totalå de peste un kilometruau fost indisponibilizate de poli¡i¿tiiServiciului de Poli¡ie „Delta Dunårii”,în urma unei ac¡iuni pentru prevenireabraconajului piscicol. „La jumåtatea lunii septembrie,poli¡i¿tii Serviciului de Poli¡ie DeltaDunårii au ac¡ionat în Delta Dunårii ¿ipe Marea Neagrå pentru protejarea

fondului piscicol ¿i prevenirea bra-conajului. În urma ac¡iunilordesfå¿urate, echipele de control auconstatat 4 infrac¡iuni prevåzute deOUG 23/2008 privind pescuitul ¿i ac-vacultura, fapte pentru comitereacårora sunt cercetate 12 persoane, ¿iau aplicat 6 sanc¡iuni contra ven -¡ionale”, informeazå IGPR. Potrivit sursei citate, au fost in-disponibilizate ¿i confiscate 16.850 kgde rapane, 202,6 kg de pe¿te, 3beam-trawl (unealtå de pescuitmarin), o setcå din plaså tip monofi -la ment în lungime de 40 m, 26 desetci din plaså de fir textil în lungimede 1.040 m, 3 vintire de baltå ¿i 3nave de pescuit comercial maritim.

industriacarnii.ro

17 tone de rapane ¿i peste 200 kg de pe¿te,confiscate de poli¡i¿ti în Deltå

www.industriacarnii.ro12

ªtiri I

� Capacitatea de produc¡ie a unitå¡iiMULTIVAC Marking & Inspection dinEnger, Germania, va fi extinså ¿i mo der -nizatå, ceea ce va permite optimizareaproceselor logistice ¿i de asamblare. Lucrårile de construc¡ie au început deja,iar data planificatå pentru punerea înfunc¡iune a noii hale de produc¡ie esteaprilie 2018. Investi¡ia se ridicå la 2,5milioane de euro. „Ne-am propus extinderea capacitå¡ii deproduc¡ie în sectoarele benzilor trans-portoare pentru etichetare ¿i a sistemelorde inspec¡ie, astfel încât så putemacoperi cererea în continuå cre¿tere pen-tru aceste solu¡ii”, explicå Volker Gerloff,CEO al MULTIVAC Marking & Inspection. Aceastå investi¡ie vine în urma cre¿teriinumårului de comenzi pentru ma¿ini cu

25% în perioada 2014-2016, ¿i a coteide export a afacerii, care s-a situat la77% anul trecut. În prezent, în unitatea din Enger lu-creazå 197 de angaja¡i. Odatå cu con-struc¡ia noii clådiri, zona curentå deoperare va fi mai mare cu 1.600 m²,ajungând la aproximativ 5.800 m². Înplus, vor fi create în jur de 30 de spa¡iinoi de birouri pe o suprafa¡å de 370 m²la ultimul etaj al clådirii.

MULTIVAC extinde capacitatea de produc¡ie la unitatea din Enger

� România ar putea introduce, pânåla sfâr¿itul anului, de la Uniunea Europeanå, pentru agriculturå sumeîn valoare de 3,2 miliarde de euro, adeclarat ministrul Agriculturii, PetreDaea. „Din fondul european din care se ac-ceseazå sumele pentru plata pesuprafa¡å, România a accesat99,03%. Este fårå precedent. Tot fåråprecedent este ¿i faptul cå am accesatde la Uniunea Europeanå fondurile

rezervate României ¿i întrezårim ca,pânå la sfâr¿itul anului, în agricultura¡årii române¿ti så putem introducesume de la Uniunea Europeanå învaloare de 3,2 miliarde euro. Ace¿tibani sunt destina¡i pe de o parte fer-mierilor, iar pe de altå parte zonei ru-rale, în a¿a fel încât satul românescså fie altfel, iar randamentele la uni-tatea de suprafa¡å în agriculturå såcreascå ¿i fermierii så poatå benefi-cia de câ¿tiguri suplimentare ¿i unconfort financiar rezonabil”, a de-clarat Daea. Ministrul Agriculturii a mai subliniatfaptul cå anul acesta a fost pentruprima datå când în agricultura dinRomânia s-au dat subven¡iile la timp¿i tot pentru prima datå când s-audepus cererile pentru subven¡ii pe anulagricol 2017 - 2018 pânå la 15 mai.

3,2 miliarde de euro, bani europeni pentru agricultura româneascå

� Producåtorii de carne de vitå dinUniunea Europeanå s-ar putea con-frunta cu restric¡ii privind utilizareaunor denumiri celebre precum Kobe ¿iTajima la comercializarea în spa¡iulUE, dupå ce a fost pus în aplicare unacord de liber schimb între UE ¿iJaponia. Restric¡iile vor veni prin reguli reciprocconvenite în cadrul acordului de pro-tejare a produselor cu indica¡ie geograficå (IGP). Ca parte a în¡elegerii,Japonia a transmis Comisiei Europeneo listå cu 39 de produse cu indica¡iegeograficå protejatå, care sunt fabri-

cate ¿i în afara ¡årii de origine, fårå ase folosi înså tehnicile tradi¡ionale deproduc¡ie. Printre produse se numåråcarnea de vitå Kobe ¿i carnea de vitåTajima, care se bucurå de recunoa¿terela nivel mondial pentru aroma spe-cialå. ªi Uniunea Europeanå a trans-mis Japoniei propria listå, care includeProsciutto Toscano ¿i Jambon d’Ar-denne. Mi¿carea urmåre¿te crearea în Japoniaa unui sistem IGP pentru propria pia¡åinternå, lansat de Ministerul Agricul-turii, Pådurilor ¿i Pescuitului în 2015.

industriacarnii.ro

� Lan¡ul de restaurante fast-food McDonald’s ia în calcul reducerea uti-lizårii antibioticelor în cazul puilor pecare îi serve¿te în unitå¡ile din toatålumea, la scurt timp dupå ce a adop-tat deja måsuri similare în StateleUnite ale Americii, informeazå AFP. „Începând din 2018, vom începe såpunem în aplicare o nouå politicåprivind utilizarea antibioticelor în cazulpuilor de crescåtorie de pe toate pie¡eledin lume”, a anun¡at compania. Începând de anul trecut, McDonald’s numai serve¿te pui de gåinå trata¡i cu an-tibiotice în restaurantele sale din SUA.

Planul anun¡at de grupul american derestaurante la nivel mondial este însåmai pu¡in ambi¡ios decât cel aplicat înSUA, deoarece se referå numai la an-tibioticele considerate critice de Orga-niza¡ia Mondialå a Sånåtå¡ii (OMS)pentru sånåtatea umanå. McDonald’s nu va mai servi pui expu¿ila astfel de antibiotice începând din2018 în Brazilia, Canada, Japonia ¿iCoreea de Sud ¿i de la sfâr¿itul anului2019 în Europa, Rusia ¿i Australia. Dela începutul anului 2027, måsura seva aplica ¿i în China.

industriacarnii.ro

McDonald’s anun¡å reducerea administrårii de antibiotice la pui

Producåtorii de vitå Kobe din UEar putea întâmpina restric¡ii

www.industriacarnii.ro14

ªtiri I

Mu¿chiul File Crud Uscat Feliat de la Vascar, Produsul Anului 2017� Mu¿chiul File Crud Uscat Feliat din gama Moldova în Bucate, de la Vascar, a câ¿tigatpremiul Produsul Anului 2017la categoria Specialitå¡i dincarne. În cadrul competi¡iei Produsulanului au fost premiate produsedin 18 categorii. Premiile aufost acordate pe baza rezultatelor uneicercetåri de pia¡å realizate pe un e¿an-tion reprezentativ la nivel na¡ional, for-mat din 6.000 de persoane, cu vârstacuprinså între 18 ¿i 54 de ani. Princi-palele criterii luate în considerare aufost inova¡ia – la nivel de func¡iona -litate, design ¿i ambalaj – dar ¿inivelul de satisfac¡ie pe care îl oferåprodusul ¿i modul în care contribuie laîmbunåtå¡irea vie¡ii consumatorilor. „Premiul Produsul Anului înseamnåmult pentru noi. Ne bucuråm cå

gustul savuros ¿i calitatea produselornoastre sunt apreciate de to¡iromânii, indiferent de regiune.Mu¿chiul File Crud Uscat Feliat esteo specialitate premium cu un gustfin. Se adreseazå acelui segment deconsumatori ce cautå produsesavuroase, dar ¿i sånåtoase, prezen-tate într-un ambalaj modern, u¿or demanevrat, care så permitå un con-sum rapid, comod ¿i eficient”, spuneVlad Ciuburciu, director de marke tingVascar.

industriacarnii.ro

� Fermierii cehi au redus utilizareaantibioticelor la porci cu 27,8% în ul-timii ani, ajungând så foloseascå maipu¡ine medicamente pentru animaledecât fermierii din Germania, Poloniasau Belgia, a afirmat ministrul Agriculturii din Cehia. „Fermierii cehi au condi¡ii stricte pen-tru reproducerea porcinelor, fiecare animal trebuie så se afle sub atentasupraveghere a unui veterinar, iar fer-mierul trebuie så ¡inå o eviden¡å a tu-turor medicamentelor pe care i leadministreazå. În plus, trebuie så leasigure porcilor condi¡ii optime, atâtîn ceea ce prive¿te spa¡iul, curå¡enia,dar ¿i hrana.

În acest fel, sunt capabili så producåcarne de calitate, fårå så foloseascåsubstan¡e nedorite“, a declarat Marian Jurečka, ministrul Agriculturiidin Republica Cehå.Potrivit acestuia, dupå câ¡iva ani de lapunerea în aplicare a politicii stricteprivind antibioticele, Republica Cehåse situeazå printre ¡årile din UniuneaEuropeanå cu un consum descrescåtorde antibiotice. Calitatea porcilor esteconfirmatå de faptul cå nicio substan¡åinterziså, cum ar fi antibioticele, hor-monii sau dioxinele, nu a fost gåsitåîncå în carnea de porc provenitå dinaceastå ¡arå.

industriacarnii.ro

Fermierii din Cehia au redus cu 27,8% utilizarea antibioticelor la porci

� Danish Crown a achizi¡ionat producåtorul de porci din Marea Britanie Easey Holdings, prin inter-mediul Tulip, cea mai mare companiedin sectorul alimentar care face partedin grupul danez. Tranzac¡ia ur-måre¿te sprijinirea produc¡iei de carnede porc în Regatul Unit, în contextulBrexit. „Tulip se concentreazå acum pe con-solidarea progreselor semnificative în-registrate în ultimul an ¿i î¿i stabile¿te

planurile de viitor. Acesta este con-textul achizi¡iei, care se înscrie toto-datå într-o serie de måsuri menite såreziste Brexitului”, a declarat JaisValeur, CEO la Crown Danish. Easy Holdings este o afacere de familie ¿i are în componen¡å patru di-viziuni cheie: reproduc¡ie (scroafe),cre¿terea porcilor, un sector veterinar¿i un sector de transport animale. „Cererea clien¡ilor este în cre¿terepentru carnea de porc produså lastandarde înalte de bunåstare,sus¡inute de acreditåri de prove-nien¡å. Aceastå achizi¡ie face partedin obiectivul strategic al companieiTulip Ltd. de a sprijini în continuareindustria cre¿terii porcilor din MareaBritanie, permi¡ându-ne så ne folosimmai eficient abilitå¡ile ¿i expertiza“,a mai spus Jais Valeur.

Danish Crown achizi¡ioneazå producåtorul de porci Easey Holdings

� Fondurile europene pe care estimåmcå le vom accesa în acest an pe dez-voltare ruralå se ridicå la 1,4 miliardede euro, de aproape trei ori mai multdecât anul trecut, a declarat ministrulAgriculturii, Petre Daea. „Este un câ¿tig, o realizare pe care tre-buie så o procesåm cu aten¡ie, cu calm,¿i cu foarte multå ambi¡ie. Trebuie så nea¿ezåm la masa de lucru, motiv pentrucare am solicitat AFIR så prezinte câtmai repede cu putin¡å ce s-a realizat înRomânia pânå în prezent. Suma esti-matå din analizele pe care le-am fåcut,iar aceste analize vor continua, este caRomânia så acceseze întreaga sumå dinPNDR, indiferent câ¡i ani facem, 17 - 18ani. În orizontul 2020 acesta este

obiectivul: întreaga sumå a Românieitrebuie repatriatå. Acesta este obiectivulpe care ni l-am asumat ¿i la care trebuieså lucråm indiferent câte sårbåtoriri vomface. Acesta este obiectivul pe care îl are Ministerul Agriculturii ¿i obiectivul ¡årii,la care trebuie så lucråm to¡i indiferentde locul de muncå sau de pozi¡ia pe careo avem într-o structurå sau alta”, a pre-cizat Daea.

Anul acesta vom primi 1,4 miliarde de europrin PNDR 2020

septembrie - octombrie 2017

� BERD va investi 32 milioane de lei (echivalentul a 7 milioane euro) în capitalul companiei pentru a sub-scrie unei participa¡ii de 13%. Finalizarea tranzac¡ieieste supuså aprobårilor statutare, iar tranzac¡ia este dea¿teptat så se încheie pânå la sfâr¿itul anului 2017. Agricover Holding SA este un jucåtor important în sec-torul agricol românesc, care oferå servicii financiare ¿ide agribusiness fermierilor, printr-un model de busi-ness integrat ¿i original, centrat pe satisfacereanevoilor esen¡iale ale fermierilor. Cu o experien¡å de 17ani în agricultura româneascå ¿i 850 de angaja¡i, Agri-cover sprijinå peste 4.500 de fermieri prin intermediulcelor douå filiale principale, Agricover SRL ¿i AgricoverCredit IFN. În 2016, compania a raportat o cifrå deafaceri de 1,2 miliarde lei ¿i a acordat credite în va loa re de 1 miliard de lei. „Ne unim for¡ele cu BERD pentru a accelera sprijinuloferit dezvoltårii unei agriculturi moderne în România.Împreunå cu banca, vom continua så oferim fermierilor solu¡ii inovatoare pentru cre¿terea perfor-man¡ei activitå¡ilor agricole”, a subliniat pre¿edinteleAgricover Holding SA, Jabbar Kanani. Investi¡ia BERD va sus¡ine cre¿terea uneia dintre celemai importante companii române¿ti ce oferå servicii

fermierilor din toate sectoarele agricole. Fondurile vorpermite companiei så råspundå nevoilor de finan¡areîn cre¿tere ale fermierilor români ¿i så ofere acces latehnologii moderne ¿i la pie¡e de desfacere unui numårmai mare de ferme mici ¿i mijlocii. Compania va con-tinua så sus¡inå fermierii din zootehnie ¿i så î¿i dez-volte investi¡iile recente din domeniul procesårii cårniide porc. „Am urmårit cu mare interes dezvoltarea Agricover peparcursul ultimilor ani. Compania a dezvoltat o struc-turå unicå care s-a dovedit a fi rezistentå la riscurileinerente din sectorul agricol. Speråm ca, prin sprijinuloferit, modelul Agricover så devinå un exemplu deurmat ¿i pentru alte ¡åri în care agricultura primaråeste o parte importantå a economiei”, a declarat Miljan Zdrale, Coordonator Regional BERD pentruAgribusiness în Europa Centralå ¿i de Sud-Est. La rândul såu, Matteo Patrone, Director Regional BERDpentru România ¿i Bulgaria, a declarat: „Fermierii mici¿i mijlocii sunt for¡a care mi¿cå agricultura româneascå.Suntem încânta¡i så colaboråm cu Agricover ¿i avemîncredere cå investi¡ia noastrå va întåri încrederea fer-mierilor ¿i va demonstra angajamentul pe termen lungal BERD fa¡å de sectorul agricol din România”.

BERD este unul dintrecei mai mari investitori institu¡ionali dinRomânia, cu investi¡iiîn ¡arå de 7,6 miliardeeuro în peste 400 deproiecte. Totalul in-vesti¡iilor în sectorulagroalimentar este de10,3 miliarde euro în624 proiecte în ¡årileîn care opereazå BERD,din care 700 mi li oaneeuro investi¡i în Româ-nia în 36 de proiecte.

BERD preia 13% din ac¡iunile Agricover Holding pentru 32 milioane de lei

Banca Europeanå pentru Reconstruc¡ie ¿i Dezvoltare (BERD) a semnat un acordcu Agricover Holding SA, prin care

î¿i confirmå inten¡ia de a deveni ac¡ionar în cadrul companiei române¿tidin domeniul agribusiness-ului.

www.industriacarnii.ro16

ªtiri I

România, printre ¡årile cu celemai mici pre¡uri la carne din UE

� Danemarca a avut în anul 2016cele mai mari pre¡uri la carne dinrândul statelor membre ale UniuniiEuropene (UE), cu aproape 40% maimari decât media din UE, la polulopus cele mai mici pre¡uri la carnedin UE fiind în Polonia, cu 47% maimici decât media europeanå, urmatåde Bulgaria, cu 44% mai mici decâtmedia, ¿i România, unde pre¡urile lacarne sunt cu 41,1% sub media dinUE, aratå datele publicate de Eurostat. Alte state membre unde pre¡urile lacarne sunt semnificativ mai mari decâtmedia din UE sunt Austria, cu 37%

peste medie, Suedia, cu 34,5% pestemedie, ¿i Fran¡a, 31,1% peste medie. Dacå sunt luate în calcul toate ¡åriledin Europa, nu numai statele membreUE, cele mai mari pre¡uri la carne suntîn Elve¡ia, cu 157% peste media dinUE, iar cele mai mici sunt în conti nuareîn Polonia, mai mici chiar decât în Albania sau Macedonia. Un studiu publicat anterior de Caterwings a confirmat cå Elve¡ia arecele mai mari pre¡uri la carne dinlume, 49,68 de dolari pentru un kilo-gram de carne de vitå, cu aproape150% peste media globalå.

industriacarnii.ro

� Modificårile aduse Legii 321/2009privind comercializarea produselor alimentare, care sunt în concordan¡å cusolicitårile Comisiei Europene, ar puteafi aplicabile de la 1 ianuarie 2018. Pre-viziunea a fost lansatå de pre¿edinteleComisiei pentru agriculturå din CameraDeputa¡ilor, Ioan Munteanu. Printre modificårile aduse legii, dupåce Comisia Europeanå a lansat proce-duri de infrigement împotrivaRomâniei ¿i Ungariei în privin¡a

comer¡ului cu amånuntul al produseloragricole ¿i alimentare, se numåråeliminarea publicitå¡ii gratuite pentruproducåtori în parcårile comercian¡ilor¿i înlocuirea termenului „produs româ-nesc” cu „produs autohton”. Ioan Munteanu a precizat cå modi-ficårile propuse vor mai fi analizate odatå cu factorii interesa¡i, dupå carevor fi trimise Ministerului Economiei ¿iMinisterului de Externe.

industriacarnii.ro

Modificårile Legii 321 ar putea fi aplicabile din 2018

� Peste 257 de milioane de porci au fost sacrifica¡i, anul trecut, în Uniunea Europeanå (UE), cu douåmilioane mai mul¡i decât în 2015 ¿icu 5,2 milioane mai mul¡i decât înurmå cu zece ani, aratå datele publi-cate recent de Oficiul European deStatisticå (Eurostat). În 2016, produc¡ia de carne de porcîn UE s-a ridicat la 23,4 milioane detone, reprezentând 45,9 kilograme

pentru fiecare locuitor al UE, cu unkilogram ¿i jumåtate mai mult decâtîn 2006. Totu¿i, în ultimele luni se observå undeclin al produc¡iei de carne de porc. În primul semestru din acest an, aufost sacrifica¡i în UE cu 2,7 milioanemai pu¡ini porci decât în perioadasimilarå din 2016 (minus 2,1%).Jumåtate din aceastå scådere a fostdeterminatå de reducerile de consumînregistrate în Germania (minus700.000), Fran¡a (minus 426.000)¿i Marea Britanie (minus 296.000). Cu 59,4 milioane ¿i, respectiv, 47,7milioane de porci sacrifica¡i, Germania¿i Spania au fost anul trecut cei maimari producåtori de carne de porc dinUniunea Europeanå.

Eurostat: Consumul de carne de porc a crescut anul trecut în UE

� Agen¡ia Na¡ionalå pentru Pescuit ¿iAcvaculturå (ANPA) va începe, în pe-rioada urmåtoare, simulårile pentruopera¡ionalizarea Bursei de pe¿te de laTulcea. „Lucrårile de amenajare a Bursei depe¿te sunt aproape finalizate ¿i cred cåpânå la sfâr¿itul acestui an vom puteaîncepe simulårile pentru opera¡io na -lizarea bursei, iar anul viitor aceasta vafi deschiså“, a declarat pre¿edinteleANPA, Ion Dimulescu. Acesta s-a întâlnit recent,la Tulcea, cu pre¿edinteleConsiliului Jude¡ean, HoriaTeodorescu, ¿i conducereaAdministra¡iei Rezerva¡ieiBiosferei Delta Dunårii. Proiectul Bursei de pe¿te dela Tulcea a fost anun¡at în

urmå cu aproape nouå ani de condu -cerea de la acea vreme a ANPA, înså lucrårile de amenajare a obiectivului auînceput în urmå cu aproape trei ani. Proiectul are ca obiective eliminareaevaziunii fiscale din domeniul piscicol,monitorizarea capturilor reale de pe¿tedin Delta Dunårii, sprijinirea pescarilorale cåror capturi nu sunt primite de cher-hanale, precum ¿i protejarea resurseipiscicole.

Tulcea: Simulåri pentru lansarea Bursei de pe¿te

septembrie - octombrie 2017 19

Cover I Story

� Parteneriatul cu Sigma nu este o noutate. Care este istoria acestui parteneriat si cum s-a desfå¿urat el de-a lungul anilor?

Caroli Foods Group s-a înfiin¡at în România în 1994 pentru a oferiproduse de calitate pentru toate tipurile de consumatori, iar în anul2010 a semnat un parteneriat de tipul joint-venture cu CampofrioFoods Group, cel mai important producåtor de carne procesatå dinEuropa ¿i un nume important la nivel mondial, devenind liderulpie¡ei de carne procesatå din România, atât în valoare, cât ¿i învolum. În 2014, dupå expansiunea companiei mexicane SigmaAlimentos („Sigma“) în Europa prin achizi¡ia Campofrio, Sigma adevenit ac¡ionarul majoritar în compania Campofrio, având astfel¿i o legåturå directå cu Caroli Foods Group – ¿i un pachet minori-tar de ac¡iuni –, datoritå joint-venture-ului dintre cele douå com-panii. Începând cu 1 septembrie 2017, Caroli Foods Group adevenit în totalitate parte integrantå din Sigma, ca urmare aachizi¡ionårii de cåtre compania mexicanå a pachetului de 51% deac¡iuni, adi¡ional celor 49% deja de¡inute prin intermediul

Campofrio Foods Group. Aceastå mutarestrategicå a fost fåcutå de cåtre CaroliFoods Group cu scopul cre¿terii standar -delor proceselor, deschiderii de noi opor-tunitå¡i pentru pia¡a din Europa Centralå¿i de Sud-Est ¿i pentru a beneficia ¿i maimult de know how-ul grupului Sigma.

� Cât plåte¿te Sigma pentru 51%din ac¡iunile Caroli? Ce etapepresupune ¿i în cât timp se faceefectiv preluarea?

Asocia¡ii au decis så påstreze confiden¡ialitatea asupra infor-ma¡iei privind valoarea tranzac¡iei. În ceea ce prive¿te preluarea,aceasta este mai degrabå un exerci¡iu colaborativ, un proces deintegrare în urma fuziunii celor douå companii. Acesta a începutla data de 1 septembrie ¿i prima etapå se va încheia pânå lafinele acestui an.

� Ce schimbåri vor fi în România dupå aceastå preluare? Sigma î¿i propune så schimbe strategia pentru pia¡a din România?

Nu trebuie så uitåm faptul cå Sigma a fåcut parte din Caroli încådin 2014, fiind astfel aproape de business-ul nostru, fåcândparte din consiliul de administra¡ie al Caroli Foods Group. Deaceea, business planul Caroli este deja aliniat celui al Sigma.Drept urmare, strategia Caroli va råmâne aceea¿i: ne vom con-centra aten¡ia ¿i în continuare pe identificarea ¿i satisfacereanevoilor clien¡ilor no¿tri ¿i respectarea standardelor atât de înaltepe care ni le-am stabilit. Pe termen lung, cu siguran¡å cå

La 1 septembrie 2017, Caroli Foods Group, companie careactiveazå în industria produselor din carne ambalate, a fostpreluatå de Sigma Alimentos, dupå ce compania mexicanåa cumpårat 51% din ac¡iunile Caroli, adåugându-le lapachetul de 49% pe care îl de¡inea deja prin CampofrioFood Group. Khaled El Solh, care råmâne directorul generalal Caroli Foods Group, a vorbit, într-un interviu pentruINDUSTRIA CARNII.RO, despre perspectivele pe care le aduce aceastå mutare strategicå pe pia¡å.

Text:

Alina CONSTANTIN

Khaled El SOLH, director general CAROLI Foods Group:

„Vom continua så ne consolidåm pozi¡ia de liderpe pia¡å prin investi¡ii în portofoliul de produse“

TALON PENTRU ABONAMENTE

Denumire firmå: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Persoanå de contact: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Func¡ie: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Adresa: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Telefon: Mobil: Fax: E-mail:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Doresc så må abonez la revista pentru departamentele:INDUSTRIACARNII.RO

*Numår total de exemplare dorite: . . . .

Administra¡ie

�

Achizi¡ii

�

Marketing

�

Produc¡ie

�

Vânzåri

�

Logisticå

�

ABONEAZÅ-TE LA REVISTAINDUSTRIA CARNII.RO!

2 0 1 7