~n primii ani, ce i se întîmpla unui pacientaveam impresia c\ mi se întîmpl\ mie

Cine nu dorește să se vindece tot va fi pradă

unor suferinţe | PAGINILE 8-9

Mai ales în perioadele electorale,diverși politicieni reaprind temaunirii între România și RepublicaMoldova, după cum le serveșteintereselor. Cum luna noiembrie afost deosebită și intensă din punctulăsta de vedere, parlamentarele dinMoldova venind la doar douăsăptămîni după al doilea tur alprezidențialelor de aici, am fost dinnou martori la acest fenomen.

Și e trist și scîrbos în același timpsă vezi cum politicienii se folosesc desubiectul ăsta cînd au nevoie șialimentează astfel speranțele unoroameni ușor de manipulat cuminciuni pentru a mai cîștiga cîtevavoturi. Candidatul de stînga, VictorPonta, a folosit asta chiar în sloganulsău electoral, „Președintele careunește”. N-a spus niciodată clar pecine cu cine unește, dar este evidentcă mesajul făcea trimitere și la granițade pe Prut. Însă adevărul trist, pe careabsolut toți politicienii îl cunosc, oricîtde sinceri și onești ar părea cîndvorbesc despre unirea României cuRepublica Moldova, este că aceastacel mai probabil n-o să se întîmpleniciodată. Din simplul motiv cănumărul celor care și-o doresc estemai mic decît numărul celor care nu odoresc.

Motivele pentru care cei mai mulțioameni de partea dreaptă a Prutuluinu-și doresc o astfel de unire sîntmultiple. Principala cauză ar finepăsarea, generată în parte denivelul jalnic la care a ajuns sistemulde învățămînt (cum să-și dorească

unirea un popor care

pe zi ce trece e tot mai slab educat, înconsecință își cunoaște istoria tot maipuțin?), dar și de situația economică(oamenii au probleme mai presante șimai urgente ca să le mai pese de„același neam, același sînge”). PestePrut populația este împărțită aproapela jumătate, am văzut asta și larecentele alegeri parlamentare, undepartidele pro-europene au obținut 55de locuri în Parlament iar cele douăpartide pro-ruse 46 de locuri. Nu egreu de ghicit cum ar vota cei maimulți dintre cei care în noiembrie auales un partid pro-Rusia în caz că s-arorganiza vreodată un referendum înprivința unirii cu România.

Bineînțeles că nici politicienii, ceimai mulți dintre ei, nu-și doresc ounificare teritorială și administrativăîntre cele două țări, pentru că asta arînsemna mai puține locuri călduțepentru mai mulți dintre ei. Și, în fine,e și chestiunea tragi-comică a întregiiorganizări, în situația deloc probabilăcă o majoritate de oameni ar votapentru unire. La cum arată înmomentul actual spațiul public la noi,chiar nu văd cine ar putea-o înfăptui.Cine să-i unească pe români cumoldoveni, aceiași oameni care și-aubătut joc de regionalizare și care nu-sîn stare să construiască cîțivakilometri de autostradă? n

/opiniavechewww.opiniastudenteasca.ro telefon: (0746) 230 032

LUMEA PE JAR

De Cr\ciun, to]ioamenii viseaz\lini[te [i pace în lume

POVEȘTI FĂRĂ TIMBRU

EDITORIAL

Unirea, olozincă încampanieelectorală

l Aerul de sărbătoare al Crăciunului deinvadează încă din noiembrie | PAGINA  4

S\pt\mîna în careBucure[tiul a ren\scutca într-o libr\rie

Studenții de la teatru joacă în piese pentru experiență, nu pentru bani.

l Anul XL l 8 - 14 decembrie 2014 l IAȘI l Nr. 497 l GRATUIT l 5.000 de exemplare l apare lunea

La începutul anului universitar, actorul ieșean Tomiță Moraru s-a sinucis în Germania, prietenii și familia acestuia precizînd căs-a plîns de mai multe ori de faptul că nu reușea să se întrețină

din banii pe care îi cîștiga ca tînăr actor, căzînd adesea în depresie.Regizorii și colegii alături de care a lucrat spun că a fost unul dintretinerii cu cel mai mare potențial din domeniu. Însă situația lui Tomițănu este singulară. Studenții care ies de pe băncile facultății sîntadesea puși în situația de a avea cîte două joburi, pe lîngă actorie sau

muzică, cu care să se întrețină și trăiesc doar din colaborările curegizorii pe care i-au întîlnit în timpul facultății. Cei care seîncăpățînează să rămînă în profesia pentru care s-au format sînt pușiîn fața unui sistem închis, greu de pătruns, stăpînit de actorii care și-au făcut deja un nume, dar și de o piață prea-plină de tineri care îșilansează cîte o formație. Talentul și entuziasmul acestora se îneacăadesea chiar înainte de a termina facultatea.| PAGINA 5

Distru[i de sistem, tinerii arti[ti ajung din prin]i, cer[etori

În cadrul tîrgului a fost lansată și carteanoului președinte al României, KlausIohannis, „Pas cu pas” | PAGINA 11

”e‐mail:redactia@opiniastudenteasca.ro

ACADEMIA DE GARDĂ

Ligile studenţești iaulocul lui Moș Crăciunl asociațiile se mobilizează și strîng baniși haine pentru nevoiași | PAGINA 3

CAP ÎN CAP

Drumul Republicii Moldovae încă pavat cu rusismel tensiunile de după alegeri s-auliniștit, acum se așteaptă formareaGuvernului de către pro-europeni |PAGINA 13

PASTILA DE DUPĂ

Prietenii tăcuţi aicopilăriei noastrel jucăriile erau printre puținele care nețineau de urît și care făceau ca timpul sătreacă mai repede | PAGINA 6

Interviu cu prof. dr. Ion Poeată, președintele Societăţii Române de Neurochirurgie.««

Ioan STOLERUredactor-șef adjunct

ioan.stoleru@opiniastudenteasca.ro

2ACADEMIA DE GARDĂNumărul 497 | 8 - 14 decembrie 2014

Dou\ decenii de [tiin]\ [ieduca]ie la Facultatea deBioinginerie Medical\

Medicini[tii cer întoarcerea decanului

Facultatea de BioinginerieMedicală de la Universitatea deMedicină și Farmacie „GrigoreT. Popa” din Iași (UMF) a săr bă -to rit „20 de ani de Educație și Ști -in ță pentru Sănătate” vineri, 5de cembrie, în Aula „George EmilPalade”. În deschiderea evenimen -tului, primarul municipiului Iași,Gheorghe Nichita, a acordat fa -cul tății o diplomă de excelență dinpartea primăriei. „Dacă judecămîn contextul a ceea ce înseamnădezvoltarea tindem să spunemcă 20 de ani de activitate sînt pu -țini. Pe de altă parte, văzînd efor-turile oamenilor care au vrut săînființeze această facultate, cred

că sînt multe destine la mijloc.Im portant este că cei care au ve -nit la această facultate s-au gîn -dit că tehnicile chirurgicale moder -ne trebuie adaptate actului medi -cal”, a declarat acesta.

În cadrul manifestării a fostpre zentat un film documentar încare s-a vorbit despre evenimen -te le importante care au marcatdezvoltarea Facultății de Bioin -gi nerie Medicală, profesorii careau așezat temelia acesteia și isto-ria de la înființare pînă astăzi. „Oaltă perioadă grea pentru facul-tatea noastră după cum s-a văzutși din filmul documentar a fostcea în care a trebuit să facem

tranziția de la un sistem de în vă -ță mînt de șase ani la sistemul Bo -lo gna de patru ani ceea ce a în -sem nat o restructurare la nivel decadre didactice, a planurilor deînvățămînt și crearea ulterior aunor direcții de masterat”, a de-clarat conf. univ. dr. Dan Zaha -ria, decanul facultății.

De la înființarea sa din 1994,Facultatea de Bioinginerie Medi -ca lă a parcurs mai multe etape șia reușit să depășească reorga ni -ză rile cerute de conformarea ladinamica normelor europene aleînvățămîntului biomedical șitehnic. n

Societatea Studenților Mediciniști Iași a demarat o campanie desprijin a decanului suspendat din funcție, prof. univ. dr. DoinaAzoicăi, acuzată de către procurorii DNA că ar fi luat șpagă un ceainicși o tavă de argint pentru a facilita înmatricularea unui student maro-can la Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie„Grigore T. Popa” din Iași. „Am inițiat această campanie ca un sprijinpentru doamna decan. Momentan strîngem părerile studenților,facem cunoscut ceea ce s-a întîmplat, fiindcă sunt multe persoane carenu sunt la curent cu ancheta DNA și încercăm să facem cît mai clarăsituația aceasta”, a declarat Ioana Alexandra Benea, președinteleSSMI.

Momentan, studenții au lansat o comunitate pe Facebook inti tu -la tă „Doina Azoicăi - o vrem decană înapoi”, care a strîns pînă în pre -zent 600 de like-uri, majoritatea de la tineri și cadre didactice de laFacultatea de Medicină Generală. Momentan, studenții nu au duscampania mai departe, dar spun că în cazul în care se va ajunge la oanchetă mai amănunțită sau chiar la o condamnare, sunt dispuși săiasă în stradă pentru a protesta. „Sprijinul și vocea studenților suntfoarte importante, dat fiind faptul că doamna decan ne reprezintă,ne-a sprijinit și este normal ca studenți să facem și noi la rîndul nostruacest lucru, mai ales avînd în vede că acum suntem lăsați fără re pre -zentare. Dacă ulterior ancheta va avansa, sîntem dispuși să ieșim înstradă”, a adăugat președintele SSMI. n

de Doina SÎRBU | doina.sirbu@opiniastudenteasca.ro

de Cătălin HOPULELE |catalin.hopulele@opiniastudenteasca.ro

Aceasta a primit o diplomă de excelenţă dinpartea Primăriei municipiului Iași.

AM AUZIT CĂ...

Designul grafic, adus la CărtureștiAsociația Studenților la Relații Publice și Comunicare

(PRIME Iași) a organizat pe data de 3 decembrie o nouăediție a PR Tea de Iași la librăria Cărturești din PalasMall. Evenimentul a constat în interacțiunea partici pan -ților cu un specialist, tema ediției de anul acesta fiind„De signul produselor publicitare”, dezbătută de AdrianSerghei- fotograf, ilustrator și grafic designer.

Acesta a împărtășit invitaților din experiențele sale,despre culorile complementare, despre campania pu bli -citară agre si vă, designul publicitar, precum și desprepașii care trebuie avuți în vedere pentru a realizarea unuidesign.

„PR Tea de Iași este un proiect care își propune la fie -

ca re ediție să aducă în fața studenților specialiști dindomeniul comunicării și al relațiilor publice. Anul acestaeste o răspîntie pentru că am abordat o temă din dome-niul designului publicitar, al graficii publicitare”, a de-clarat Simona Poclid, coordonatorul proiectului PR TeaIași.

Programul s-a desfășurat în două etape: în prima aufost prezentate reguli despre aliniere, încheindu-se cu unbrainstorming prin care participanții trebuiau să real-izeze un logo pentru un magazin de lumînări, iar în ceade-a doua parte au fost prezentate ideile acestora.

PR Tea de Iași este un proiect bianual organizat dePRIME Iași, anul acesta aflîndu-se la a XII-a ediție. Laeveniment au participat aproximativ 30 de persoane.(S.P.)Ș

TIR

I P

E S

CU

RT

Fără zăpadă virtualăAcum că au apă caldă non-stop,

studenții din Campusul TituMaiorescu nu au decît să stea subduș să se mai încălzească. Din ce nepovestesc studenții, prin calorifereparcă ar curge bere rece ca gheața,care șuieră la presiune, decîtbinecuvîntata căldură. Iar ca să poatăsta liniștiți sub duș, au fost lăsați șifără net luni și marți. Asta numaiașa, ca să se bucure și de zăpada deafară, nu doar de cea din statusuri.În ritmul acesta, urmează să rămînăîntr-o zi și fără geamuri sau paturi,că în rest, dispar încet toate-toate.

Moș Neculai cu aripiÎn seara de Sfîntul Nicolae, echipa de

la Redbull a scos studenții la o vînătoarede comori în campusurile Maiorescu șiCodrescu. Tricourile, șepcile și stick-urileau fost ascunse peste tot, iar premiul celmare, doze de energizant pentru tot anul,a fost cîștigat de un tip de la Chimie.Oare ei nu își pot face singuri propriulenergizant?

Alegeri, din nouDe data asta în cămine. Nu mai

avem nici PSD, nici ACL sau PNL,dar în schimb avem candidați caremai degrabă ar renunța la postereleîn care pun virgulă între subiect șipredicat și ar încerca să convingăelectoratul cu bomboane. Sigur ar fimult mai eficient. Recomandămtotodată votcă Perfect cu lămîie,portocală sau coacăze negre, de lacolegii noștri de peste Prut.

Studenţii din Iași au semnat decalogul pentrueducaţie de la Alba Iuliade Ana-Maria BUCUR | anamaria.bucur@opiniastudenteasca.ro

Membrii asociațiilor studen ț-ești din cadrul Alianței Naționa lea Organizațiilor Studențești s-auîntîlnit la Alba Iulia între 29 no -iembrie și 2 decembrie unde ausus ținut o adunare extra-ordinarăîn care s-au discutat mai multepuncte. Temele principale aduseîn discuție au fost problemele pri -vind proiectele educaționale pro-puse Guvernului sau aflate în cursde desfășurare.

În plus, s-a adoptat un „Deca-log Studențesc” semnat de toțipreședinții ligilor mem bre și s-aluat în discuție și intenția Guver-nului de a schimba sistemul debugetare care prevede ca studen-tul care vrea să primească bur săeste obligat să meargă la o ban căparteneră statului să-și ia un cre -dit pentru studii.

Cinci reprezentanţi ai IașuluiDupă terminarea studiilor, stu -

dentul va fi nevoit să restituie stat-ului banii. „Nu sîntem de acord cusoluțiile pe care le propun ei. Arelogică, dar sistemul ar merge dacăar avea un prag, în sensul că stu-dentul trebuie să aibă un salariude peste 2.000 – 3.000 de lei ca să

poată returna banii. Doar în acestecondiții ar fi o soluție creditul.Momentan, aspectul este în discu -ție, dar anul acesta sau cel viitorsigur se va introduce. Am pus lacale propuneri în cazul în caremergem la negocieri”, a declaratLucian Mușat, președintele LigiiStudenților Economiști Iași (LSE).Tinerii nu vor ca aceste credite destudiu să înlocuiască bursele.

În „Decalogul Studențesc” secere Guvernului României, prin -tre altele, alocarea anuală a 6% dinPIB, eliminarea politicului din me -diul universitar, internaționa li za -rea sistemului de învățămînt su-perior, respectarea drepturilor stu -dentului în conformitate cu „Sta -tutul Studentului” și accesul aces-tora la toate deciziile importantedin universitate. Din partea Ia șu -lui, actul a fost semnat de cătrepre ședinții ligilor membre, pre-cum Lucian Mușat, președinteleLSE, Mirela Roșca, președinteleAsociația Studenților Bioingineri(ASB Iași), Alexandra Popa, preșe -din tele Asociației Stu den ților Fran -cofoni din Iași (ASFI) și VioletaDrăgoi, președintele Prime Iași.Adu narea generală ANOSR vaavea loc în martie 2015. n

A fost prezentat un film documentar despre bioinginerie.

ACADEMIA DE GARDĂ

Numai de sărbători neamintim de semenii noștrichinuiți de soartă. Parcă neizbește un val de simpatie încreștet și atunci ne îndreptăm cumic și mare către copii bolnavi,abandonați sau necăjiți. Parcă netrăsnește un fulger de bunătate îninimă și ne-apucă durerea pentruneajunsurile celuilalt aflat înmomente grele, chinuitoare.Deodată, de peste ochi ni seridică un văl greu și dinainteanoastră stau aliniate familiilenevoiașe măcinate de neajunsurimărunte. Le spunem generic„defavorizații” din cutare loc, deparcă numai de două-trei ori pean nu au ce mînca sau îmbrăca.

Oare copiii și familiile săracede la Țibănești, Rediu, Mădîrjacsau Hadîmbu s-au trezit azi, dis-de-dimineață, fără nimic în tigaie,în timp ce ieri și zilele trecuteaveau în cămară purcei umpluțiși viței la proțap? Sînt sigură cănici nu le-au simțit mirosul decurînd, poate doar peste gard lavecinii mai avuți. Oamenii, copiiisau familiile care ajung în atențianoastră de Crăciun și de Paștevăd un codru de pîine dintr-osărbătoare în alta și atunci trag deel măcar trei-patru zile. Cum ar fica bunătatea să ne viziteze maides și să ne uităm la ei și în altezile obișnuite de peste an? Depildă, pe la mijlocul luniifebruarie, cînd gerul le încolțeșteodaia sau în aprilie cînd, dacă dădezghețul, casa din chirpici stă săli se surpe.

Și în mijlocul verii, cînd ziua elungă ca de post, le-ar prindebine un bănuț sau niște alimenteproaspete, iar toamna cînd sunăclopoțelul o pereche de pantaloni

noi și o bluză dinbazar le-ar

aduce mai

multă bucurie decît „Moșul”însuși. Nu zic să-i luăm în brațe,pentru că ar însemna să-iîncurajăm să aștepte înpermanență să le sară cineva înajutor, dar nici să-i aducem pescenele mari din Iași doar atuncicînd la geam bate „spiritulCrăciunului” sau cel al Paștelui.Voi cum v-ați simți dacă vecinulsau prietenii v-ar saluta din An înPaște? Ca niște scamatorii scoasedin pălărie pentru ca rutina să numai fie așa de apăsătoare?

Prin urmare, zic să neamintim mai des de oameniinecăjiți și să nu-i punem pe afișdoar atunci cînd bat clopotele casă anunțe mari sărbători alecreștinătății. În tot timpul anuluiși ei și copiii internați pe secția deoncologie de la Spitalul de Copiii„Sfînta Maria” și adulții de laInstitutul Regional de Oncologiedin Iași - despre care văd că e lamodă să fie vizitată în aceastăperioadă - se află în același loc șiau aceleași nevoi cu care noiempatizăm abia în al 24 ceas.

Cu puțin înainte de 25decembrie. n

ȘAH-MAT

Tu dăruieștidin Crăciunîn Paști?

Iulia CIUHUredactor-șef adjunct

iulia.ciuhu@opiniastudenteasca.ro

Ligile studenţești iau locul lui Moș Crăciun

Majoritatea ligilor și asociațiilestudențești pregătesc în preajmasărbătorilor de iarnă evenimentecaritabile cu scopul de a-i sprijinipe bolnavii din spitale sau pe ie șe -nii care nu reușesc să se descurce cuveniturile pe care le au. Pe cont pro -priu sau în parteneriat cu ONG-urilocale, acestea organizează pe par-cursul lunii decembrie spectacole,concerte și jocuri. Astfel, AsociațiaStudenților Francofoni din Iași(ASFI) de la Universitatea „Alexan-dru Ioan Cuza” organizează, în pe-rioada 6-11 decembrie, cea de-a IX-a ediție a proiectului „Arată că-țipasă!”.

Evenimentul urmărește să ajutedouă familii nevoiașe, 23 de copiidefavorizați din satul Rediu și ofetiță bolnavă, internată la Spitalulde Copii „Sfînta Maria” din Iași.Pentru a-i ajuta, ASFI organizează,ca în fiecare an, trei concerte carita -bile la care vor cînta invitați și mem -brii asociației care acti vea ză în co rulacesteia. Primul concert va fi sus ți -nut pe 6 decembrie, la ora 16.00, laPalas Mall, în sala Atrium, al doileape 9 decembrie, la ora 19.00, la Uni-versitatea „A lexandru Ioan Cuza

din Iaşi”, în Aula Magna şi cel de-al treilea pe 11 decembrie la Cole-giul Na ţio nal „Costache Negru -zzi”, în Sala de festivităţi, începîndcu ora 19.00. Intrarea la concerteeste gratuită, însă participanții potdona ce sumă vor pentru ajuto ra -rea celor 24 de copii și a celor douăfamilii nevo ia șe. În cadrul eveni-mentului va fi or ganizată și o tom -bo lă, prețul unui bilet pentru în-scriere fiind în valoare de 3 lei. Înultima seară de concert, pe 11 de-cembrie, ASFI va desfășura extra -ge rile, iar cîștigătorii vor obține di-verse premii, acordate de cătresponsorii proiectului.

Studenţii dăruiesc deCrăciun

Asociația Studenților Chimiști„CHEMIS” de la Universitatea Teh -nică „Gheorghe Asachi” (TUIAȘI)organizează în fiecare an un spec-tacol caritabil în preajma Crăciunu-lui, campanie care se numeşte „Do-nează o hăinuţă, donează o ju că -rie”. Anul acesta, spectacolul vaavea loc după 12 decembrie și vaconsta într-un concert susținut de

corul asociației. „Oamenii au fostreceptivi şi au adus hăinuţe, jucării.Donăm în fiecare an la Caritas DonBosco, nu schimbăm locaţia pentrucă avem o colaborare foarte bunăcu ei, de 4 ani. Încă nu am stabilitlocul pentru spectacol, dar cel maiprobabil va fi în Coopers”, a de-clarat Cătălina Nistor, preşedinteCHEMIS. Colegii lor de la Aso cia -ția Studenților și Absolvenților Fa -cultății de Construcții si Instalațiidin Iași (ASAFCI) vor desfășuraînainte de vacanța de iarnă maimulte acțiuni caritabile. Astfel, pe11 decembrie, vor fi mai multe ac -ti vităţi în cadrul evenimentului„Dăruieşte de Crăciun!”. La ora18.00, în Coopers, vor fi organizatejocuri, apoi de la 22.00, va începe opetrecere unde va avea loc o li ci ta -ţie cu obiecte de Crăciun. Taxa deintrare este în valoare de 5 lei. Pe 14decembrie, la ora 12.00, în sala desport de la TUIAȘI va fi un meci defotbal între profesori şi membriiasociaţiei organizat în scop cari-tabil. Pe 17 decembrie, va avea locun bal în corpul de in sta la ţii alFacultăţii de Construcţii, începîndcu ora 17.00, ce va cuprinde mo-mente artistice şi colinde. „Banii

strînşi se vor duce sub formă debursă la studenţii cu probleme so-ciale, fără bani. Colaborăm în fie ca -re an cu cei de la ONION. Au ocam panie de strîns jucării şi mer -gem cu ei să donăm. O facem purşi simplu, punem banii în cont fărăsă îi scoatem în evidenţă pe cei pecare îi ajutăm pentru a nu se simţijigniţi. Cine sînt beneficiarii acestorburse ştiu doar eu şi cei care leprimesc”, a declarat Claudiu Că -prioa ră, preşedinte ASAFCI.

Pe 10 decembrie Asociația „Ar-tium” a Studenților Universitățiide Arte „George Enescu” organi -zea ză în parteneriat cu Asociația„Salvați copiii!” un eveniment careface parte din campania „Un gestpentru o viață”. Aceasta are ca scopstrîngerea de fonduri pentru sus ți -ne rea Programului național de redu -cere a mortalității infantile prin mo -nitorizarea maternităților și secții -lor de nou-născuți din România. Eve -nimentul va avea loc la Ateneul Tă -tă rași, iar biletul costă 10 lei. „Vompregăti un moment de teatru ce areca idee centrală obiceiurile și da-tinile de iarnă. Încercăm o com bi -na ție de mai multe stiluri, dar nuștim deocamdată cum să îl nu -mim”, a declarat Theona Sărățea -nu, președinta Artium. n

De cîteva luni, din copertina blocului la par-terul căruia se află Corpul B al Bibliotecii Cen-trale „Mihai Eminescu” din Iași, din Fundație, dinparcarea comună cu Casa de Cultură a Stu den -ți lor, stau să cadă bucăți de tencuială sau chiarde beton.

Conducerea bibliotecii a sesizat acest lucruîncă de la primele plîngeri și a fost dispusă săremedieze zona respectivă din fondurile propriiale instituției, însă probleme trenează din cauzaaprobărilor care trebuie obținute, zona cu prob-leme fiind semnalizată cu foi A4 pe care era tre-cut anunțul „Atenție, cade copertina”. „Ne pu -

nem problema că este posibil ca o bucată să sedesprindă și să lovească pe cineva. E suficientun singur astfel de eveniment nefericit, nu demai multe. Noi am mai avut probleme în trecutcu căldura acolo, dar le-am remediat. Acum amfăcut un proiect pentru ca să modificăm coper-tina, se ocupă o echipă de arhitecți și așteptămaprobările necesare”, a declarat prof. univ. dr.Gheorghe Teodorescu, directorul BCU Iași.

Acesta a precizat faptul că piedica pentru re-medierea zonei respective a pornit și de la fap-tul că aprobările nu este suficient să vină doardin partea Consiliului Local, de la Comisia de

Urbanism, ci și de la asociația de proprietari decare aparține imobilul.

„Am primit aprobarea de la Primărie, oechipă ne face un proiect de modificare în acestmoment, oricum, acel plan șeu e deja distrus.Din cîte am înțeles face parte chiar din structurade rezistență a clădirii. Vrem să o realizăm pebanii noștri, din fondurile bibliotecii, dar treabanu depinde doar de noi, mai așteptăm încă oautori-zație”, a declarat prof. univ. dr. Gheo-rghe Teodorescu. Corpul B al este sediu pentruFiliala Facultății de Filosofie și Științe SocialPolitice a Universității „Alexandru Ioan Cuza”din Iași. n

de Ana-Maria BUCUR | anamaria.bucur@opiniastudenteasca.roAncuţa CIOCOIU |ancuta.ciocoiu@opiniastudenteasca.ro

Asociaţiile se mobilizează și strîng bani și haine pentru nevoiași.

Noi metode de deprindere alimbii franceze

Între 4 și 6 decembrie 2014, în cadrul Centru-lui de Reușită Universitară (CRU) al Universitățiide Știinte Agricole și Medicină Veterinară „IonIonescu de la Brad” din Iași, Institutul Francezdin Iași a organizat un stagiu de per fec ționarecontinuă numit „Organizarea unui proiect de co-laborare on-line” pentru cursurile de limbăfranceză. Evenimentul a fost destinat profesorilorde franceză din învățămîntul primar, secundar șisuperior și celor care predau pentru secțiile bil-ingve francofone și pentru filierele universitare

francofone din regiunea Moldovei.Formatorul in-vitat a fost profesorul Claude Springer, cercetătorîn domeniul didacticii limbilor străine la Univer-sitatea din Aix-Marseille, din Franța. Acesta a vor-bit despre diverse metode de predare, de notare,de apreciere și de obținere a performanțelor îm -pre ună cu elevii, precizînd că, în prezent esteposibilă colaborarea online cu una sau mai multeclase de elevi aflate la distanță, în scopul de-prinderii comunicării în limba franceză. Profe-sorii au fost îndemnați să facă apel la mijloacelepedagogiei proiectului sau ale dialogului inter-cultural, prin utilizarea interfețelor oferite denoua generație web. Potrivit organizatorilor, „a -

cest stagiu de perfecționare oferă posibilitatea ca,plecînd de la exemple concrete, să se stabileascămaniera în care se poate redacta și pune în prac -tică un proiect construit în jurul tehnologiilor in -for mației și ale comunicării destinate predarii”.(D.G.)

Se va repara copertina Corpului B al Bibliotecii Centrale Universitarede Cătălin HOPULELE | catalin.hopulele@opiniastudenteasca.ro

3Numărul 497 | 8 - 14 decembrie 2014

Fie păgîne sau religioase la ori -gini, tradițiile cele mai neobișnuitepersistă și se amestecă pentru a seobține la sfîrșitul anului acel par-fum delicios de sărbători care nutrebuie ratat. În Anglia, în afară detradiționalul brad, casa se mai îm -po dobește cu crenguțe de vîsc. A -ces te buchete sînt agățate chiar șide lampă sau candelabru și dupăobicei, sub ele se sărută perechilepentru ca noul an să le aducă no -roc și fericire. În Scoția și Irlanda,cînd ceasul indică aproape ora 12.00,gospodarii deschid ușa și o lasă așapînă bate ultimul dangăt al oro lo -giului. Astfel ei lasă să plece Ve chiulAn și primesc în casă Anul Nou.

Majoritatea țărilor au mîn că rurispecifice acestui eveniment, dar cî -te va le acordă o atenție deosebită.Chinezii, de pildă, consideră mîn-carea cel mai important lucru încădin Antichitate, pentru că şi atuncițara avea mulţi locuitori. În Chinase crede că mîncarea are o forțămai mare decît cerul, iar fiecare felde la masa de Revelion sim bo li zea -ză o dorință. De exemplu, ciuperci -le înseamnă „perspective excelente”,limba de porc – „profit”, stridiile –„succes în afaceri”, și peștele lacuptor – „belșug în toate”.

Italienii și francezii sînt și ei bunigurmanzi de sărbători și pregătescmese copioase pe care tronează de - serturi savuroase. În noaptea deAnul Nou, numită „Capodanno”,italienii obişnuiesc să pună pemasă mîncăruri speciale, desprecare se spune ca aduc bogăţie şiabundenţă. Felul indispensabil de

pe masă este delicioasa buturugă.La vecinii din vest, în trecut, dar șiacum în unele regiuni ale Hexa go -nu lui se pregătește „Prăjitura celorTrei Magi”, care are ascunsă în eaun bob de fasole. Cine îl găsește de -vine Rege sau Regină pentru întrea -ga zi de Crăciun, iar ceilalți i se sub -ordonează. Tot la francezi în jurulbradului străjuiesc figurine ilumi-nate din lemn sau ceramică, iar„Père Noël”, (n.r. Moș Crăciun)vine aproape de Revelion și lasăcadouri în ciuboțelele copiilor. LaNapoli, în Italia, Anul Nou este în -tîmpinat printr-un obicei special,care constă în a arunca pe fereas trăobiecte vechi, simboluri ale anuluicare a trecut. Astfel, obiecte de mo -bilier, vase, haine etc. ajung în stra -dă, spre nefericirea gunoierilor, ca -re trebuie să treacă în timpul nop -ţii pentru a face curăţenie.

Minutele sărutărilorCei care aleg înainte de Anul

Nou „Regina Lumii” sînt copii sue -dezi. „Santa Lucia” este îm bră ca tăîntr-o rochie albă, purtînd o co roa -nă pe cap și cu lumînări aprin se înmînă. Lucia aduce cadouri pentrucopii și bunătăți pentru ani male,pentru pisică – smîntînă, cîi ne lui –os de zahăr, iar măgarului – mor-covi. Bulgarii sînt romantici la răs -cru cea anilor. Cînd se adună toți lamasa festivă, în toate casele, pentrutrei minute se sting lumi ni le. Aces teminute sînt numite „mi nu tele să -ru tărilor de Anul Nou”, iar tainalor este păstrată de întu ne ric. Re -

ve lionul este „udat” de columbie -ni și de către cei din capătul ce lă -lalt al lumii. Latino-ame ricanii înzi ua de 31 decembrie umplu toateborcanele, gălețile, oalele și bo lu ri -le cu apă și la miezul nopții le var -să pe fereastră. Astfel, anului tre -că tor îi urează cale luminată pre-cum e apa cristalină. Tot în Ame ri -ca de Sud, pînă ce ceasul bate de12 ori, trebuie să mănînci 12 bobițede poamă, pentru că doar atunci bu -nătatea, prosperitatea și pacea vaînsoți o persoană pe tot parcursulanului. Spiritul aprig al brazilieni -lor se manifestă și în noaptea din-tre ani. Anul Nou este celebrat prinîmpușcături, clopote, sirene, claxoa -ne, țipete, bocănituri în diverse o -biec te metalice. Toată lumea în -cear că să facă cît mai mult zgomotposibil și prin acest mod neo biș -nuit încercă să „îmblînzească” A -nul Nou.

Tot în mare gălăgie se săr bă to -reș te și în Panama și Libe ria. Ma -re le tam - tam îi întrunește pe uniicare sperie forțele răului, bocă -nind într-un castron, alții care în -cearcă să „strige greșelile din ul ti -mul an și tot cu voce tare laudăceea ce a fost bun”, iar ceilalți săr -bă toresc Anul Nou cu melodii ur -la te și asurzitoare. Dacă în majori-tatea țărilor Anul Nou este cel i do -latrizat, în Columbia, eroul prin -cipal al carnavalului de Re velioneste Vechiul An, care merge pe ca -talige prin centrul orașelor și po -vestește copiilor istorioare hazlii.Papa Pasquale - colum -bianul Moș Cră -ciun - orga ni zea zăfocuri de artificii

și jocuri. În Myanmar, Thai -lan da și Laos, Anul Nousosește în cea mai fierbinteperioadă a anului, de aceeavenirea lui se marchează prinașa numitul „festival al apei”,cînd oamenii se stropesc unulpe altul cu apă. Tradițiareprezină pentru ei, urăride bine pentru noul an.

Prognoza meteonemţească

Țara „Soarelui - Răsare”în noaptea de Anul Nou are otra diție a cifrelor și astfel se batclo po tele de 108 ori. Fiecare sunetde clopot corespunde unuia dintrevi cii. Există șase categorii: lăco mie,prostie, furie, frivolitate, indecizieși invidie, iar fiecare viciu dispunede 18 aspecte diferite, iar în totalse fac cele 108 dangăte. O expli ca -ție pentru sunetul clopotelor estecă are rolul de a detașa oamenii deacele defecte care le urîțesc per-sonalitatea. Nemții, pe lîngă mese-le bogate, bradul împodobit și ca -douri, alcătuiesc prognoza meteopentru întregul an. Poporul german,în special cei din zonele rurale,pune pe masă 12 bulbi de ceapă cuvîrfurile tăiate, iar în interiorul lorse face o adîncitură în care se toar -nă sare.

De îndată ce bate miezul nopții- prognoza este gata. Cepele încare se „consumă” toată sarea sîntlunile ploioase, iar cele în care

sarea rămîne sînt cele uscate. ÎnVietnam, Anul Nou este mar-cat în special pe timp denoapte. La amurg vietna -mezii adu nați în grupuri decîteva familii fac ruguri înparcuri, gră di ni sau pe

străzi, iar la focul în jurulcăruia stau, sînt pre gătitebunătăți speciale din orez. La

ei se obișnuiește ca în aceastăseară, toate certurile să fie uitate,iar insultele iertate.

Coreencele sar latrambulină

Pe masa de Anul Nou, la ve ci -nii noștri maghiari nu veți găsifeluri de mîncare preparate dinpă sări, deoarece se crede că îm pre -u nă cu ele, din casă, poate zbura șifericirea. În ajunul Anului Nou depe rafturile magazinelor maghiar-ilor dispar foarte repede fluierele

pentru co -pii, trom pe -

tele sau to be le.Po trivit credinței

populare, sunetul strident și nuîntotdeauna plă cut al acestorinstrumente muzicale alungă spi -ri tele rele din acasă și aduc gos po -dăriei lor bunăstarea și bucuria.Cea mai agreată distracție de AnulNou pentru femeile tinere din Co -reea de Sud este săritul la tram bu -lină. Vederea este spectaculoasă -femei în haine frumoase, festiveca re plutesc în aer ca o pasăre într-un penaj bogat.

La fel de neobișnuit petrec șigrecii. Invitații la Anul Nou vin cuo piatră mai mare, iar în pragulușii este aruncată peste umăr și sespune „fie ca bogăția gazdelor săfie la fel de grea precum aceastăpia tră”.

***Crăciunul poate varia foarte

mult după modul în care este per-ceput sau sărbătorit, dar în fapt nuasta contează. Este important cafiecare om să se bucure de atmos-fera încărcată de emoții pozitive,să-și întărească credința și noilesperanțe pentru anul care vine.

În fiecare țară, indiferent în ca -re par te a globului se situează, săr -bă to ri le de Crăciun sînt minunatemai ales cînd se respectă tradițiilestrăvechi. Peisajul de iarnă esteemoționant, căsuțele sînt lumi-nate, prin geamuri licăresc lumî -nări și globuri colorate, iar meselesînt pline de bunătăți tradiționale,ceea ce îi oferă omului o doză desperanță și optimism pînă în aju -nul Crăciunului viitor. n

4 LUMEA PE JARNumărul 497 | 8 - 14 decembrie 2014

De Crăciun, toţi oamenii visează liniște și pace în lume

Motiv de bucurie pentru toate magazineleși centrele comerciale, dar și oadevărată fericire pentru majoritatea

creștinilor,Crăciunul își trimite aerul desărbătoare încă de prin noiembrie. Reclamelecu moși crăciuni, coca-cola, reni, fulgi dezăpadă și multe beculeţe, aduc dulceaţasărbătorilor mult înainte de 25 decembrie.Acest lucru se întîmplă în mai mult de 160 deţări care sărbătoresc Crăciunul. Cîteva dintreele, precum Angola și Uruguay, asociazăsărbătoarea cu Ziua Familiei, iar alte ţări - cumar fi Iordania și Pakistan - desemnează data de25 decembrie ca o sărbătoare oficială numaipentru creștini. Totuși modul de a petreceaceastă perioadă festivă a anului nu esteacelași pe toate meridianele și uneori estediferit chiar și la cei mai apropiaţi vecini.

de Diana GAINA | diana.gaina@opiniastudenteasca.ro

Este valoarea celui mai scump brad din lume, din Emiratele Arabe Unite.

Cel mai înalt pom uman din lume, în Tegucigalpa, Honduras.

1milion de

dolari

2945de oameni

45 metricel mai înalt brad

de Crăciun deanul acesta este

în Dortmund

Într-o piaţă în care locurile demuncă sînt deja puţine, pentru ceicare urmează cursurile unei Uni -ver sități de Arte, cum este „GeorgeEnescu” în Iași, cercul se în gus tea -ză. În Iaşi, instituţiile în care s-arpu tea angaja absolvenţii de la Uni -ver sitatea de Arte „George Enescu”nu mai au locuri disponibile pentrucă sînt ocupate de actorii care lu -crea ză deja în instituție. „Domeniulartistic este unul prin definiție con -cu rențial. Deci trebuie să fii pre gă -tit pentru roluri puține pe care levor foarte mulți! Trebuie să fii me -reu în formă, să te individualizezidintr-o mulțime”, a declarat prof.univ. dr. Oltiţa Cîntec, critic de tea -tru şi director artistic la Teatrul „Lu -ceafărul” din Iaşi. Același lucru îlsu bliniază și Liviu Brătescu, direc-torul de la Ateneul Tătărași. „E des -

tul de greu, că pentru oricare altstu dent din ţară care termină o fa -cultate. Piaţa de muncă nu oferă foar -te multe opţiuni”, a precizat acesta.

Vise fără experienţăCei care termină Facultatea de

Tea tru se îndreaptă, astfel, cătrestand-up comedy, animarea clu bu -ri lor de teatru din școli, producțiade filme și reclame, pentru a avea osursă de venit. Puțini au norocul săobțină contracte de colaborare cu unanumit teatru care, din punct deve dere financiar, sînt mai avanta-joase. Dacă absolvenții reușesc să prin -dă un astfel de proiect cu un tea trude stat și joacă de două-trei ori pelună într-o piesă, atunci pot ajungesă cîștige cît un actor angajat, bene -ficiind de o mai mare libertate. Dardi rectorii teatrelor de stat sînt re ti -

cenţi în a colabora cu tinerii de oa -re ce susțin că aceştia sînt lipsiţi deexperienţă. Numai în cazul în careregizorul insistă să lucreze cu unanumit actor instituţia este dispusăsă facă compromisuri, asta depin -zînd și de influența pe care o areregizorul respectiv.

„Să îți găsești un loc de muncăeste într-adevăr o încercare astăzi.Dar, în egală măsură, cred că în cer -cările de tip freelance şi inițiativaprivată sînt mai potrivite în aceastăzonă decît în multe altele. Există de -ja un sistem destul de serios și coerentde teatru independent la nivel na -țio nal”, a precizat prof. univ. dr. Oc -tavian Jighirgiu de la UAGE, regi-zor şi actor la Teatrul Naţional „Va -si le Alecsandri”. Pentru tinerii ac tori,care îşi înfiinţează propria trupă,exis tă această şansă de a se promo-va în diferite cafenele şi pub-uri dinoraş. Teatru FIX sau Arte Bar sînt cî -te va dintre localurile care și-au des -chis uşile celor dornici de afirmare.

Aceste prestaţii le oferă şansa de a fivăzuţi întîmplător de regizori, opor -tunitate care le poate aduce rolulîntr-o piesă de teatru sau un film.

Aceeaşi modalitate de a acu-mula experienţă o întîlnim în cazulcelor de la Facultatea de Inter pre ta -re, Compoziție și Studii Muzicale Te -oretice și de la Facultatea de Com -po ziție, Muzicologie și PedagogieMuzicală, însă locurile în care aceş -tia îşi pot desfăşura activitatea par afi mai numeroase. Şi în acest dome-niu, practica este o problemă. „Pro -fe sorii predau foarte mult, însă prac -tica lasă de dorit. E foarte ciudat săieși din facultate tobă de carte, însăcu practica 10%. Practica și stră dui n -ța aduc succesul”, a explicat Bog danMarteș, absolvent al UAGE. Sin gu -rul loc în care studenții pot adunaexperienţă este corul universității,din care pot face parte și cei specia -li zaţi pe anumite instrumente, în săprimii acceptaţi sînt studenţii de laFacultatea de Interpretare, Com po -ziție și Studii Muzicale Teoretice.După terminarea facultății, absol ven -ţii pot concura pentru locurile dinorchestra Operei sau a Filarmoni -cii. „Întrecerea este mare. Se cautăaceste posturi mai ceva ca cele dinînvăţămînt şi sînt la fel de prostplătite”, a precizat Adrian Grădina -ru, care a absolvit UAGE în anul2000. Soluția acestuia după termi -na rea facultății a fost să înființeze otrupă de folk intitulată „Nu acum”,cu care și-a cîștigat pîinea timp de12 ani.

Proiecte cu miros de baniChiar dacă facultatea nu le o fe -

ră multe şanse de afirmare, stu den -ții susțin că trebuie să se bazeze pecreativitate pentru a „ieși din anoni -mat” şi să se plieze pe anumite pro -iecte la care nu s-ar fi gîndit altcine-va. Spre exemplu, Mihai Chelariu,student în ultimul an la UAGE, alansat proiectul „Mika Violin” și s-a alăturat conceptului Addictive

ELements, din care mai fac partedouă persoane, proiect în carecombină sunetele instrumen te lor,în special cele de la vioră și de lapian, cu muzică de club, făcînd șiremix-uri la piese celebre. „Depatru ani jumătate sînt deja băgatîntr-un proiect şi voi continua cu eldu pă absolvire, dacă va ţine”, a afir -mat violonistul. Încă de la început,proiectul a prins la public, iar Mi -hai Chelariu spune că nu are ne vo iede un al doilea job pentru că acestaîi aduce suficiente venituri. Înschimb, cei care nu sînt la fel de no -rocoşi au neapărată nevoie de do -uă slujbe pentru a se întreţine. „Ba -nii cîștigați de tineri sînt puțini şiau nevoie de mai multe surse devenit. În general, tuturor studen ţi -lor din România le este greu să seîntreţină cu o singură slujbă. Noiînsă am deschis porțile Ateneuluimereu pentru tinerii studenți de laArte care au dorit diferite cola bo -rări”, a menționat Liviu Brătescu.

La fel ca Mihai, mulți studențireușesc cu greu să se întrețină încădin timpul facultății, mai ales a -tunci cînd este vorba despre un altdomeniu decît cel pe care îl stu dia -ză, însă mulți dintre ei ajung săschimbe specializarea după termi -na rea studiilor. Bogdan Mar coș, ca -re a terminat Facultatea de Teatrude la UAGE, lucrează acum la unziar din Vaslui. „O persoana pe ca -re nu o cunoșteam a venit la mine șim-a întrebat dacă nu mi-ar plăceasă mă joc cu niște cuvinte într-unziar online. Am acceptat, deoarece -re îmi plac experiențele noi. Aveamsă constat că un semi-analfabet camine avea o șansă să facă cumvaceea ce credea el că era de cu viin -ță. Iar de aici toate au luat o în tor -să tură teribilă”, a declarat acesta.În cazul în care ar primi un rol în -tr-o piesă, Bogdan nu ar renunțala jurnalism, iar el este doar unexemplu al studenților care s-au ho -tărît ca ceea ce au studiat în fa cul -tate să ramînă doar o pasiune. n

Numărul 497 | 8 - 14 decembrie 2014

Distru[i de sistem, tinerii arti[ti ajung din prin]i, cer[etoriLa începutul anului universitar, actorul

ieșean Tomiţă Moraru s-a sinucis înGermania, prietenii și familia acestuia

precizînd că s-a plîns de mai multe ori defaptul că nu reușea să se întreţină din baniipe care îi cîștiga ca tînăr actor, căzîndadesea în depresie. Regizorii și colegiialături de care a lucrat spun că a fost unuldintre tinerii cu cel mai mare potenţial dindomeniu. Însă situaţia lui Tomiţă nu estesingulară. Studenţii care ies de pe băncilefacultăţii sînt adesea puși în situaţia de aavea cîte două joburi, pe lîngă actorie saumuzică, cu care să se întreţină și trăiescdoar din colaborările cu regizorii pe care i-au întîlnit în timpul facultăţii. Cei care seîncăpăţînează să rămînă în profesia pentrucare s-au format sînt puși în faţa unui sistemînchis, greu de pătruns, stăpînit de actoriicare și-au făcut deja un nume, dar și de opiaţă prea-plină de tineri care își lanseazăcîte o formaţie. Talentul și entuziasmulacestora se îneacă adesea chiar înainte de atermina facultatea. Studenții de la teatru joacă în piese pentru experiență, nu pentru bani.

de Adelina MEILIE | adelina.meilie@opiniastudenteasca.roAncuţa CIOCOIU | ancuta.ciocoiu@opiniastudenteasca.ro

Singurele surse de venit ale acestora, după terminareafacultăţii, ţin de creativitatea și originalitatea pe carele pot aduce pe o piaţă supra-saturată.

5HONORIS FĂRĂ CAUSA

Tomiță Moraru (stîngă) este un tînăr actor ieșean care s-a sinucis în luna noiembrie în Germania,apropiații săi spunînd că nu reușea să se întrețină din colaborările pe care avea.

6PASTILA DE DUPĂNumărul 497 | 8 - 14 decembrie 2014

Prietenii tăcuţi ai copilăriei noastreÎn vremea copilăriei noastre, erauprintre puţinii care ne ţineau de urîtși care făceau ca timpul să treacă

mai repede. Erau prietenii noștri tăcuţicare ne înţelegeau și ne aprobau fărăsă ne ceară explicaţii. Se stricau doardacă îi chinuiam prea mult sau dacăuitam să ne mai dezlipim de ei. Copiiide acum și-au ascuns jucăriile îndebara și uită să le mai șteargă depraf. Mai la îndemînă sînt prietenii vir-tuali, însă niciunul dintre ei nu vareuși să suplinească o lipsă. Cea a pri-etenului care e lîngă tine și care teînţelege chiar dacă nu îţi poate vorbi.

Pe cînd era o modă să co lec tezicartonașele de la guma de mestecat,iar bomboanele explodau în gură,jucăriile nu mă țineau mai mult dedouă săptămîni. Mașinuțele eraufără vreo roată ori în bucăți după ceîncercau să zboare de pe o masă pealta, iar soldățeii aveau toți măcarcî te-un braț sau picior amputat.Cînd ieșeam afară cu ceilalți „me ca -nici” jucăriile mele erau cele maiinventive. Oricine putea să aibă ofigurină cu Batman, însă nimeninu se găsea să vină cu capul luiGod zilla prinsă de trupul unui

pirat și cu roți de camion în loc de mîini.Totuși, într-un an cînd ai mei m-au lăsat să stau cu bunicii la țară, au

uitat să-mi aducă și laboratorul cu creații. Astfel a trebuit să caut alternati -ve, iar prima a fost o roabă veche și ruginită din atelier. După cîteva ajus tărica să meargă mai rapid, activitatea mea preferată era să terorizez oră tă ni iledin ogradă care se călcau una pe cealaltă să scape de tancul cu o singură roa -tă. Din fericire nu a existat vreo victimă, pînă ce, într-o zi, bunică-miu nu arespectat semaforul și s-a băgat în fața mini buldozerului meu. El s-a ales cuniște picioare învinețite iar eu cu niște dumnezei și fără gradele de militar.

Ca să nu mă plictisesc, am încercat să mă reprofilez către niște păpușiaproape cît mine de mari, lăsate la țară de către o verișoară. Toate erau așe -zate în cea mai elegantă cameră din casă, unde de obicei dormeau doar oas -peții. Una lîngă alta, acestea păreau că se uită urît la mine. Ca să rezolv pro -blema, am împrumutat șurubelnița din atelier și le-am scos la toate ochii,care săltăreți cum erau, îi foloseam mai apoi pe post de mingiuțe. Bunica cre -dea că le am de la Iași, pînă într-o după-amiază cînd a ieșit îngrozită din ca -mera pentru oaspeți.

Din nou, rămăsesem fără jucării, însă de data asta, speriată c-oi ajunge săscot și alți ochi, bunica mi l-a cumpărat pe „Puternicul”. Puternicul a fost pri -ma jucărie pe care n-am putut să o dezmembrez și de atunci am fost ne des -părțit de el. Pînă vreo cîteva luni mai tîrziu cînd l-am îngropat în pămînt șil-am lăsat peste noapte să văd dacă știe să iasă singur. Probabil că a reușit săscape și din această încercare căci mai apoi nu l-am mai găsit niciodată. n

Stricăciunile îmi erau cele maidra gi pe la doi-trei ani. Știu că pă pu -șile scăpau întregi numai cît mă pă -călea mama să nu le scot din am ba -laj pentru că vine „țiganu”, că du pămă prindeam eu de minciună, lescoteam piciorușele și le înfingeam înlocul lor roțile de la mașini care ză -ceau dezasamblate peste tot. Atuncivoiam să am păpuși teleghidate șima șini cu picioare că așa mi se pă reamai atrăgător. Azi nu știu dacă toțico piii mai adună jucării cu sacul,dar eu îmi amintesc amuzată că erao adevărată petrecere cînd ieșeamtoți prichindeii de pe uliță ca să nemîndrim cu ultimele nebunii cu ba -terie pe care le-am primit. Eu, de fie -care dată, ieșeam la poartă cu unfund de sac plin de jucării și-mi plă -cea să trag de el de parcă era maiplin decît ultima oară, chiar dacă mai

adăugasem în traistă numai o broas -că din carton. Cel mai clar îmi amin -tesc un coș verde-smarald pe care mil-a adus moșul pe la vreo patru-cin ciani și în care îmi puneam cărțile depo vești ca să plec la plimbare. L-amtîrîit la deal și la vale vreo trei luni pî -nă cînd într-o zi l-am uitat la poar tăcu tot cu „Albă ca Zăpada și cei șap - te pitici” și „Harap Alb” într-însul.De geaba mi-a adus mama alt coș,parcă și mai cochet decît primul, cănecazul nu a trecut cu o singură îm -păcare. M-am mai căpătat și cu un te -lefon roșu cu receptor de care eramtare mîndră pînă cînd a sfîrșit aban -donat din cauză că într-o dimi nea țăm-am trezit pe pernă cu un pian,mic, tot roșu care cînta mai frumosca la televizor dacă apăsam clapelecorecte. După șase-șapte ani, ju că -riile nu m-au mai fermecat. Păpușile,

anima lele din plastic și toate celelateobiec te în miniatură le-am lăsatdeoparte și am început să mă jocpe drum cu toți ceilalți copii„fugărita”, „as cun sa”, „lapte gros”,„ța ră, țară vrem os tași” sau „șo tro -nul”. „Vii de pe un drum și pleci pealtul”apuca ma ma să-mi spunăcînd eu ieșeam fugind pe poartă casă ne adunăm „la ră chi tă”, un fel desanctuar al nostru, al co piilor de pestradă, unde stabileam regulile jo -cu lui sau echipele care se vor în -trece.

De acolo plecam doar dacă numai puteam suporta să ne mănîncețînțarii sau dacă ne fu găreau bă trî -nii care nu puteau să doarmă de ți -pe tele noastre. Iar da că vreo mamăne chema acasă, ne as cun deam șită ceam mîlc pînă cînd renunța săne mai caute. Nu ca azi, cînd sone-ria de la telefon îi dă pe prichindeiîn vileag. n

Cînd ieșeamafară cuceilalţi „me ca -nici” jucăriilemele eraucele maiinventive.

Tancul cu o singură roatăde Iulian BÎRZOI| iulian.birzoi@opiniastudenteasca.ro

Țin minte mîinile și fața ei obo si - tă. După ce mi-a cusut primul ochi,m-a arun cat într-o cutie. Eram maimul te jucării, semănam, cred că eramfra ți. Un bărbat în uniformă al bas trăne-a încărcat într-o mașină cu roți,atunci am observat că cerul are maimulte lumini, poate erau niște ste le,am au zit acest cuvînt de la morma -nul de ursuleți de pluș. O fată seui ta la noi, analiza fiecare cusă tu ră,se uita la nă suc și guriță. Știu că unfrate a oftat cînd a fost aruncat în al -tă cutie, o cu tie urîtă de fier, iar noide acum a veam căsuța noastră decar ton. Era întuneric, am văzut lu mi -na cînd un tînăr mă aranja frumospe raft. O pă pușă mi-a explicat căsîntem la ma ga zin și că trebuie săașteptăm co pi la șul nostru. Mi seplîn gea că băiețeii nu se uită la ea,doar fetițele.

Îmi aduc aminte acea dimi nea ță,cred că a trecut o lună de cînd amajuns pe raft, dar nimeni nu a vrut sămă ia cu el acasă. Acel om micuț s-a

apropiat de mine, alături de mamalui care părea nemulțumită și l-a trasde mînă spre ea. Au plecat, dar înscurt timp s-au întors. Eram atît defericit cînd acel pui de om s-a apro pi -at de mine și m-a luat în brațe. Ammers cu mașina, din geam am vă zutașa de multe lucruri frumoase, darși mult gunoi. Nu înțeleg de ce oa -me nii nu păstrează curățenia, raf tulmeu era mereu șters cu o soluțiecare mirosea plăcut.

Ne-am jucat toată ziua, și a do uazi, și un an întreg. Eram cei mai bu niprieteni, ne împărtășeam toate du -rerile și trăiam împreună adevă ra teaventuri pînă în acea dimineață fa -tală. Tatăl i-a cumpărat o altă ju că rie.Era mai nouă ca mine, mai fru moa să.Prietenul meu cel mai bun a uitat demine, iar peste cîteva luni am ajunsîntr-o cutie sub pat. Știam că de po -zi tează acolo toate jucăriile de cares-a plictisit, dar nu mă gîndeam cămă va trăda și pe mine. n

Prieteni pîn\ la urm\toarea juc\rie

Azi, sacul cu juc\rii st\-n cui de Iulia CIUHU| iulia.ciuhu@opiniastudenteasca.ro

De mică mi-au plăcut jucăriile, iar această pasiu neîncă îmi lipește nasul de vitrinele magazinelor care autot felul de flocoșenii pentru copii. Am și acum plu șu -rile din care speram să obțin o colecție serioasă: cîte unanimal din fiecare specie. Fiecare avea propriul nu me,rang și loc în casă. Însă mama mi le-a îngrămădit pe toa -te pe dulapul din sufragerie sau a mai dus și la bunici.Dar acum stau și mă întreb oare ce a fost mai rău pentruele? Faptul că praful și păianjenii le acopereau sau că du -pă aproape 13 ani de adunat cu grijă jucării, mama aadus pe lume o mașinărie drăgălașă pentru ceilalți, darnocivă pentru pasiunea mea? Declar pe propria răs pun -dere că fratele meu a însemnat sfîrșitul colecției mele.

Le ronțăia, le tăvălea prin nisip, le rupea puful de peele cu ciudă, iar eu sufeream neputincioasă, căci în săși

mama veghea deasupra răului. Nu înțelegeam cum uncopil de unu - doi anișori poate crea atît dezastru cu mî -nuțele alea mici. Iar mama, la rîndul ei, nu înțelegea dece eu strîng atîtea „orătănii” și apoi le părăsesc pe mo -bilă. Și după ce distrugea tot, își ridica privirea se ni năîn care s-a înecat o mare întreagă, zîmbea și întindea bra -țele spre mine.

Mi-a luat cam doi ani să îmi dau seama că ju că ri ilemele vor fi în siguranță doar dacă voi ține ocupat mi culdistrugător. Acum conștientizez că plușul preferat a fostfratele meu. Nu doar că era mai amuzant decît pa pi țoiiaceia cu ochi de sticlă, dar era și ascultător. Nu trebuiasă îl pun la loc și nici nu trebuia să-l șterg de praf.

Plu șul meu a crescut și pentru că i-am povestitcum îmi strica lucrurile, mi-a adus cadou un pui de pi -sică. „Că tot voiai tu. Și ăsta e adevărat, ca să nu îl maipot strica”. n

Plușul meu cu ochii albaștride Ana-Maria BUCUR| anamaria.bucur@opiniastudenteasca.ro

de Doina SÎRBU| doina.sirbu@opiniastudenteasca.ro

„

1001 DE CHIPURI

Locuitorii t\rîmului cu desene animateCei care se costumează în mascote au suflet de copil.

Acolo unde sînt jucării și mascote este mereu bună dispoziție.

În jurul lor se adunăveselie ca într-ogrădiniţă. O bucurie

care stă imprimată și pechipurile lor imense deMinnie, Mickey Mousesau alte personaje dindesene animate. Cuajutorul măștilor șicostumelor pe care lepoar tă, pot fi în largullor fără să le fie frică deceea ce ar zice alţii.Chiar dacă unii copiiplîng atunci cînd îi văd,le trece imediat. Pentrucă menirea lor este săaducă zîmbete pechipurile care sîntîncruntate.

Cine ar fi ghicit că una dintre oi -țele Asociației Moldavia de la Casa deCultură a Studenților nu a ajuns în căla vîrsta majoratului? Loredana Pos -tolache, cea care îmbracă mascota aso -ciației împlinește 18 ani abia pe 30decembrie. Însă asta nu o îm pie di căsă fie prezentă la mai toate mani fes -tările, să amuze participanții și să fa -că poze cu ei. Odată cu costumul îm -bracă o lume unde poate fi exact cumvrea. Recunoaște că în mod normalnu îi place să fie în centrul atenției,dar din spatele bureților percepția es -te alta. „Nu mă cunoaște nimeni, numă știe nimeni și tocmai de aceea măpot desfășura în voie”, iar mîinile cucare gesticulează moderat cuprind ca -na albă cu ceai cald. Învelișul pufos cucap mare și ochii amuzanți este capunte de socializare, căci se poate ap -ropia de oameni mai ușor, iar ei sîntreceptivi și mereu se bucură de pre -zența oiței, mai ales copii. Însă ceea cea surprins-o și pe Lori, așa cum îispun prietenii, a fost un copil care aînceput să plîngă cînd a văzut-o încostum. „Împărțeam într-un parcplian te pentru G-Fest și am trecut pelîngă o mamă care împingea un că ruț.Brusc copilul a început să plîngă șim-am simțit prost, ce vină am eu căsînt așa mare?” și își acoperă chipulzîmbitor cu palmele. Fetei îi sînt dra -gi cei mici, mai ales cînd se strîng înjurul ei. Însă, de multe ori o chinuie șio trag de coadă, iar cînd se întoarcecu rioasă spre neastîmpărați, aceș tiase sperie.

Ochii mari și căprui se mic șo rea -ză într-o grimasă animată: „am pri -mit și replici de agățat de la tipi cînd

aveam costumul, dar cred că astfel depersoane au cu siguranță o prob le -mă”. Iar frații ei mai mici încearcăsă o tachineze întrebînd-o dacă maibehăie sau dacă dă lapte. Asta pro -ba bil din cauza faptului că mama odă mereu exemplu pozitiv pe Lore -da na care nu iese din cuvîntul lor.„Cred că ei fac totul ca să nu fie camine”, spune tînăra pe un ton serios.Însă da că relația cu frații este unamai re ce, colegii din asociație reu -șesc să îi mențină agățat un zîm betîn col țu rile gurii.

Picătura de energieSpre deosebire de membrii „Cru -

cea Roșie” unde a făcut o perioadăvoluntariat, ea spune că aici nimeninu are atitudine de superioritate, iarpărerile îi sînt ascultate. În plus, a în -ceput să iubească mascota. A mai pur -tat în cadrul festivalului „Street De -livery” un costum în formă de pi că -tură de sînge. „Toată lumea spuneacă sînt căpșună și nu îmi plăcea,era incomod”. Știind-o claus tro fo -bă, prima întrebare a părinților afost dacă nu se sufocă în costum.Chiar dacă îmbrățișarea bureților es -te uneori prea călduroasă, fata spu -ne că dansînd „cu lîna pe ea” reu șeș -te să se mențină în formă.

Părinții nu s-au opus niciodatăat racției ei pentru oiță, dar acum,fiindcă se apropie BAC-ul, Lore da natrebuie să jongleze cu ecuațiile peca re le învață la Liceul „Grigore Moi -sil” din Iași și mai puțin cu plian te leprin care face reclamă la „Rock’n’Iași”sau la alte festivaluri. n

Oiţa cu buletinde Ana-Maria BUCUR | anamaria.bucur@opiniastudenteasca.ro

Actor în pove[ti pentru copiide Diana GAINA|diana.gaina@opiniastudenteasca.ro

Numărul 497 | 8 - 14 decembrie 2014

Sacoul, cravata, cămașa sau cos -tumele la patru ace, nu sînt cele maipopulare în garderoba Alexandrei-Mihaela, studentă în anul doi la Fa -cultatea de Economie și Adminis tra -re a Afacerilor. Preferă un stil lejer,dinamic, iar de aproximativ șapte lu -ni poartă fără să se sfiască și costu-mul lui Olaf, Minnie, Mikey, Pluto,Puffy sau Goofy. A început să lu cre -ze ca mascotă pentru o grădiniță deprin luna iulie cînd a fost rugată de ocolegă să o înlocuiască în zilele deweekend pe terenul de joacă. I-a plă -cut și a rămas în continuare.

Fata cu părul roșu și ochii mari,al baștri zice că încă se mai uită cudrag la desene animate. S-a atașatmult de rolurile pe care le-a jucat pî -nă acum, chiar dacă firma la carelu crează are un număr mic de costu -me de mascote. Ar vrea cel mai multsă fie Donald Duck pentru că „esteamuzant, împiedicat și foarte aiurit,ceea ce mă descrie perfect, pentru căface multe prostii, cum fac și eu de alt -fel”. Îmi povestește cu entuziasmcă a visat să facă teatru, dar mama eis-a opus mereu. Economia și-a ales-oprin clasa a X-a, cînd și-a dat sea macă din artă nu-și va putea cîștiga exis -tența. „În ceea ce fac eu oricum portideea artistului, îmi plac copiii lanebunie și ador să văd lumea zîm-bind, această stare îmi dă o dozăpermanentă de energie”. Alexan draeste singură la părinți, a avut o co pi -lărie fericită și spune că asta o mo ti -vează cel mai mult să petreacă timpulcu copii. „Cred că-i iubesc și din mo -tivul că nu am avut cu cine să măjoc cînd eram mică” , spune Ale xan -dra cu zîmbetul larg și ochii plinide lumini jucăușe, dar și cu o oare-care nostalgie.

Tînăra povestește că a fost me reu

energică, se implica în multe acti vi - tăți, concursuri, concerte la școală,emisiuni televizate. Prin acestea s-aobișnuit de mică să fie în centrul aten -ției, to tuși își aduce aminte că îi erafri că de personajele mascate. În pe rio -ada co lindelor se temea de „Capră”,„cînd veneau mascați fugeam princasă, mă ascundeam pe sub paturi,pînă cînd mama m-a luat de mî nu -ță și l-a ru gat pe băiat să-și scoatămas ca de pe față, atunci m–ampotolit”. Această amintire o ajută

mult să coreleze ceea ce a trăit atunciși copilăria mi cu ți lor cu care sejoacă. „Este o fetiță, Mi ru na, careefectiv începe să țipe ca din gură deșarpe, să plîngă foarte tare cîndvede mascotele, așa că într-o zi i-am zis: uite-te Miruna la mînamea, acuș trebuie să mă maschez șica să mă recunoști îmi voi scoate mă -nușa, deși inițial tot a început săplîngă, după ce am făcut gestul, s-agîndit vreo două minute și a înce tat”.

Alexandra aprinde o țigară și-mizice scurt și cu vocea puțin ră gu și tăcă este foarte greu cînd copiii încep săplîngă sau cînd din cauza costumu -lui gigantic nu îi aude pe fiecare șitrebuie să se aplece pînă la gura lor,apoi să le dea atenție tuturor pen-

tru că scopul de bază este să distre zetoți copiii. Recunoaște că uneori es -te un chin să porți costumația grea șigroasă. „Vara efectiv mori de cald,transpiri, iarna este mai bine pentrucă nu-ți este frig, de asemenea, tre-buie să te miști, să ai grijă să nu-ți stri -ce co piii costumul”. Activitateaanimatorilor este bazată pe oenergie enor mă, entuziasm, in ven -ție și idei noi. „M-a întrebat o datăun băiețel de ce nu am coadă, eufiind cățelul Pluto, atunci i-am zis

că am lăsat-o în fri gi der, iar el segîndea de ce aș fi lăsat-o eu acolo”.

Se gîndește și la momentul cîndva avea proprii copii. Vrea mult săai bă o fetiță, pentru că este fas ci na tăde fetițe. „Ar fi o Minnie în minia -tu ră probabil, rozul e clasic pentrumine, ar fi o mică «fashion mo -del».” Pînă atunci, rămîne pe te -renul ju căriilor și al mascotelor,pen tru că simte că are un suf let decopil, dar și pentru că atunci cîndtrece printr-o perioadă mai dificilă,se gă seș te un copil care să o facă săiasă din stare. „Ceea ce fac este pen -tru plă ce rea mea, pentru spiritul ar -tistic din mine, pentru că mulți baninu ies din asta”. n

S-a atașat mult de rolurile pe care le-a jucatpî nă acum, chiar dacă firma la care lu creazăare un număr mic de costu me de mascote. Arvrea cel mai mult să fie Donald Duck pentrucă este amuzant, împiedicat și foarte aiurit,ceea ce o descrie perfect.

7

La cabinetul profesorului Ion Poeată,medic primar neurochirurg, - șefulsecţiei de Neurochirurgie III de la Spitalul

Clinic „Prof. Dr. N. Oblu” - bolnavii mereuașteaptă cîte un sfat, o interpretare deinvestigaţii sau măcar o a doua părere vizavide un diagnostic deja primit, pentru căspecialistul este cunoscut drept unul dintrecei mai buni neurochirurgi ieșeni. Cei peste500 de pacienţi operaţi anual pot confirmaacest lucru și o fac adesea îndemnîndu-șicunoscuţii să se lase tot în mîinile celui care i-a pus pe picioare chiar și atunci cînd credeaucă nu mai au șanse. Doctorul Ion Poeată a adusmicrochirurgia la Iași și odată cu ea în Spitalulde Neurochirurgie „Prof. Dr. N. Oblu” aînceput o nouă epocă în care pacienţii auprimit mai multe șanse la viaţă și mai multeșanse către o parcurs normal și sănătos.

Doctorul spune că nu și-a dorit dintotdeauna să facă medicina,dar că a avut mereu o pasiune pentru biologie.

Deși medicul (mijloc) nu se mai consumă ca la început, drama fiecărui pacient îl afectează și astăzi.

MICROFONUL DE SERVICIU8Numărul 497 | 8 - 14 decembrie 2014

Pe o anumită scarăierarhică, biologia este oștiinţă din ce în ce maicomplexă care începe săîși aibă matematizarea ei

Unii medici ascultă operă sau radioatunci cînd operează. Dumneavoastrăaveți vreun tabiet în sala de operație?

Probabil că tabietul meu esteli niștea pentru că nu suport muzi-ca în sală. Mă concentrez mai bineîn liniște și în general, dacă vreți,liniștea este un anti-tabiet.

Dintotdeauna ați dorit să mergețispre o carieră medicală? Cînd erațicopil vă vedeați tot medic?

Nu, nu chiar dintotdeauna, daratracții pentru biologie și științelebiologice am avut de copil. Atuncicu științele biologice aveai trei op -țiuni, puteai să faci biologie, să faciștiințe agricole - în speță zootehnie- și puteai să faci științe medicale.Astea erau direcțiile oarecum apro -piate de științele biologice pe carete puteai îndrepta și care în mareparte au rămas pînă în prezent, daracum s-au mai diversificat, a apă -rut medicina moleculară, gene ticași altele, care au o mai mare com -po nentă de chimie. Dar cu științebiologice stricto-senso cam în direc -țiile astea se putea alege și atuncipentru a avea un mod de viață șia-mi putea urma pasiunea sau vo -ca ția eu am optat să aleg medicină.În liceu, la „Costache Negruzzi”, amfăcut o clasă specială de fizică și ma -tematică, deși pasiunea mea erapentru biologie.

Ați avut un model anume pentru careați vrut să ajungeți și dumneavoastrădoctor?

Orice om are modele. Cînd tră -iești între oameni te uiți la ei și înfuncție de ce îți place sau nu îți mo -delezi activitatea ta. Dar stricto-senso, un model ca să spun că vreausă fiu medic cum este cutare saucu tare nu am avut. Nu a fost o de -cizie luată de împrejurări, ci a fostluată de faptul că mie îmi plăceabiologia, mai ales animalele, studiulcomportamentului, între compor-tamentul uman și cel animal. În toa -tă lumea aceasta vie sînt multe si -mi litudini și după cum organis-mele vii sînt formate din celule, totastfel este constituit și corpul ome-nesc - și dacă studieze anatomiagă sești aceste similitudini. Să oluăm invers. Cum credeți că ajun -ge cineva la medicină? Ca să ce? Săîi ajute pe ceilalți? Ei bine, eu sîntun om care, copil fiind, am îngrijitfoarte multe animale, am crescutinclusiv albine, pești, păsări și așamai departe. Or, această îndeletni-cire de a îngriji ceva este una carestă și la baza medicinei. Apoi, nuîngrijești o turbină sau o mașină sauceva, ci îngrijești un organism viu.În esență, cunoașterea ca să îngri -jești un organism viu este la ora ac -tuală una biologică, deși biologiaeste foarte complicată și se ba zea -ză pe fenomene fizice și chimicecomplexe, dar pe o anumită scarăierarhică biologie este o știință dince în ce mai complexă care începesă își aibă matematizarea ei. Num-a interesat ca știință, ci ca plă -cere, îmi plăcea să urmăresc ani-malele și să le îngrjiesc. Asta îmi

plăcea. Din păcate, a îngriji peș ti -șori și păsărele nu este ceva care săfie cu semnificație socială. Deci so -cietatea nu te plătește pentru așaceva ca să poți trăi și nici nu te plă -tește ca să înveți așa ceva. Și atunciîntre opțiunile care existau, ca săfaci Facultatea de Biologie, de Zoo -tehnie și de Medicină, am optatpen tru cea din urmă ca să studiezmai bine corpul omului. În plus,între timp am avut atracție pentrusistemul nervos. Pentru că este celmai complex lucru din biologie șidin structura omului. Astfel încît,dintr-o plăcere inițială pentru ani-male și comportamentul lor, s-atrans format într-o vocație pentru

sistemul nervos și pentru patolo-gia lui. În medicină, partea de pa -to logie a acestuia este diagnosti ca -tă și tratată de trei discipline. Neu -ro logia, psihiatria și neurochirur-gia. Fiind un om căruia i-a plăcutdin totdeauna acțiunea și activita -tea practică, între aceste trei ra -muri am optat pentru neuro chi rur -gie. Deci opțiunea pentru me di ci năa venit în ultima clasă de liceu, în -tre științele biologice posibile, iarcea către neurochirurgie de prinanul al IV-lea de facultate, cînd dealtfel am și venit în acest spital șimi-am luat teza de diplomă.

Într-un fel am fost un omnorocos, în sensul că,fiind dat la școală de lașase ani, am prins ultimultren din tot ce se puteaface pentru vocaţia pecare mi-o dezvoltasem

Am văzut că ați fost medic stagiarprin mai multe spitale din Iași. Cumvi se par spitalele de acum față de celede atunci?

Da, stagiatura era obligatorie șicuprindea șase stagii prin rotație.Pe vremea aceea, odată terminatăfacultatea de medicină intrai într-ostagiatură obligatorie de trei ani șirezidențiatul urma după aceastăeta pă obligatorie. Stagiatura se in -trodusese prin ’78 - ’79. Noi am fosta doua promoție sau chiar a treia demedici cu stagiatura obligatorie șiaceasta se făcea în lumina faptuluică Ceaușescu și sistemul de atuncipregătea medicii ca să meargă lața ră. Conducerea de atunci a con-siderat că după șase ani de facul-tate, tinerii medici nu sînt destulde pregătiți ca să meargă la țară casă asigure asistența medicală a po -pu lației, ceea ce părea un lucrureal. La ora actuală, toți medicii defamilie fac și ei un rezidențiat detrei - patru ani și atunci ne-au pussă facem aceste stagii obligatorii

de medicină internă, chirurgie ge -ne rală, infecțioase, pediatrie, servi -ciul de ambulanță și încă unul laalegere și apoi trebuia să mergemla țară. Ceea ce s-a și realizat, dardin fericire pentru mine, la un andupă ce am terminat eu. Într-unfel am fost un om norocos, în sen-sul că, fiind dat la școală de la șaseani, am prins ultimul tren din totce se putea face pentru vocația pecare mi-o dezvoltasem. Diferențadintre spitale de atunci și cele deacum este enormă.Vă dați seamacă am terminat medicina în ’80, sta -giatura în ’83, rezidențiatul l-amterminat în ’88. Cu alte cuvinte înperioada asta s-au întîmplat foarte

multe lucruri - au apărut calcula-toarele, totul este informatizat, ima -ginile sînt digitale, este un salt uriaș.Pe atunci, pentru un rezultat, pen-tru o hîrtie, trebuia să cauți un arti-col mult timp cu dificultate. Te du -ceai la bibliotecă unde nu era niciocarte, pentru că Ceaușescu la unmoment dat interzisese orice im portde material străin, inclusiv materi-al documentar. Apoi apăruse secu -ris tul spitalului să ne spună că da -că vrem să trimitem o scrisoare princare cerem un articol din străină ta -te trebuie să îi declarăm lui că scri -em această scrisoare. Era o perioa dăpe care nu cred că v-o puteți imagi -na voi. Față de această perioadăacum, în momentul în care ai uncaz care ți se pare dificil, intri penumeroase site-uri, unele gratuite,altele prin abonament, în care poțivedea sute de cazuri, sînt echipede experți cu care intrăm în cores -pon dență, și asta numai la oapăsare de buton. Răspunsul vinede multe ori într-o oră două de lacolegii respectivi, cel mai tîrziu adoua zi. Ori, pe vremuri, trebuiasă scrii o scrisoare, să faci niște co -pii după niște imagini, dacă voiaisă trimiți o angiografie.

Microchirurgia este piatra de hotar întreneurochirurgia clasică șicea modernă

Deci medicina de atunci din Românianu era dezvoltată deloc.

Atunci, în țară, imagistica medi -cală era foarte subdezvoltată. Niciîn străinătate nu era extrem de evo -luată, dar era mult mai sus decîtnoi. Așa că întrebarea dumnea voas -tră este extrem de dificilă, să mergicu 30 de ani în urmă. Omenirea în30 de ani a evoluat și din punctulmeu de vedere evoluția spectacu -loa să a fost datorită informati ză rii,a calculatoarelor. În al doilea rînd,această informatizare, aceas tă teh -nică avansată de calcul, a dat

~n primii ani, ce i se întîmpla unui pacientde Iulia CIUHU | iulia.ciuhu@opiniastudenteasca.ro

Interviu cu prof. dr. Ion Poeată, președintele Societăţii Române de Neurochirurgie.

Am avut atracţie pentru sistemul nervos.Pentru că este cel mai complex lucru dinbiologie și din structura omului. Astfel încît,dintr-o plăcere iniţială pentru animale șicomportamentul lor, s-a transformat într-ovocaţie pentru sistemul nervos și pentrupatologia lui.

MICROFONUL DE SERVICIUNumărul 497 | 8 - 14 decembrie 2014

9aveam impresia c\ mi se întîmpl\ mienaștere computerului tomograf(CT) rezonanței magnetice nuclea -re (RMN) și în general întregii ima -gistice moderne. La ora actuală caneurochirurgi, facem pe laptop mul -te prelucrari de imagini preluatede diverse modalități de investi-gare de la pacient pentru a stabiliindicația chirurgicală și calea opti -mă de abord. În urmă cu 30 de ani,ca să știi ce este în corpul omului,în speță în cutia craniană, aveai pu -ține investigații la îndemînă. Pu -teai să faci o encefalografie și o an -gio grafie. Cînd m-am dus la re zi -den țiat în București, aveau com-puter tomograf, era un pas mărețînainte. La Iași, acesta a ajuns abiaîn ’91 dacă țin bine minte. Și atuncipentru multe intervenții trebuia casă deschizi cutia craniană, să vezidacă judecată ta cu angio gra fia, cuexamenul neurologic, cu simp -tomele pacientului, corespun de cuceea ce găsești și sperai că ai săgăsești un hematom, o tumoră, pecare, scoțînd-o, ai să vindeci pa -cien tul. La ora actuală așa ceva nuse mai practică pentru că pacien tulface un RMN, te uiți pe imagi ne șiștii ce este în capul lui, știi undeeste, care e problema și ce trebuiefă cut. Diferențele deci sînt enor me.Apoi am reușit să aduc în spitaltehnica microchirurgicală, microsco -pul ope ra tor, care a schimbat multdin concepțiile neurochirurgicale.Pro ba bil că este piatra de hotarîntre neurochirurgia clasică și ceamo der nă. A vedea structurile dincu tiile craniene, vasele creierului,ner vii chiar, toate spațiile lichidie -ne mărite de 20-30 de ori înseamnăcă de acum intri într-o altă ana to -mie, într-o micro-anatomie. A muncicu instrumente la o mărire de 20de ori înseamnă că ceea ce miști capentru o deplasare de 1 cm, să fiede fapt o deplasare a mîinii de 0,5

mm. Aceasta a dat siguranță ope -ra țiilor pe creier, a permis operațiiîn zone considerate a fi inopera bi -le și s-au schimbat multe lucruri cutotul. Deci dacă vă referiți la neuro -chirurgie ca atare, ceea ce era a -cum 30 de ani și ce este acum con-stituie un salt enorm.

Am văzut că de fapt sînt mai bine dezece tehnici medicale pe care le-ațiintrodus în spital. Înseamnă că le-ațifolosit dumneavoastră pentru primadată în țară?

Unele le-am folosit pentru pri -ma dată în țară, dar nu toate pe ca -re le-ați văzut le-am folosit primul.Ca tehnici folosite în țară, probabilcă un protocol de a opera anevris-mele intracraniene pe baza angio -gra fiei computer-tomografice esteuna dintre realizările cu care echi -pa noastră se mîndrește. Nu amin trodus toate acestea singur, vădați seama că am avut echipe deoameni cu care am lucrat, pentrucă au fost foarte complexe toateaceste realizări. În general am avutrealizări în echipe, am avut oa -

meni foarte sufletiști, dedicați șiam avut norocul să găsesc un cîmpdacă vreți liber, pentru că era omeserie dificilă, puțini se încu me -tau să facă lucrurile acestea. A tre-buit să fac multe deplasări, să fac

multe stagii în spitalele din străi nă -tate, să lupt pentru tehnologie, pen -tru aparatură, am avut probabil șiun noroc înnăscut pentru că amavut această evoluție după cum v-am spus, de la faptul că am dat lașcoală de la șase ani și am prinsultimul rezidențiat, urmînd la fap-tul că am fost admis în Franța deun profesor care a insistat să in tro -ducă micro-neurochirurgia la Iașiși a susținut foarte mult această idee.Apoi prin faptul că am mers înstrăinătate am adus și mulți profe-sori care au vizitat țara, pe care i-am dus în Bucovina și le-au plăcutmeleagurile respective și au rămasatașați de România și de colectivulîn care am lucrat. Iar prin aceastaulterior am putut să trimit colegicare să se specializeze în străină ta -te. Oricum nu a fost un drum ne ted.

Pentru neurochirurgie,nicăieri nu se alocăsuficiente resurse, oricîtam dori noi

Mențineți legătura cu pacienții?Vă dați seama că în momentul

în care operez 500 - 700 de oamenipe an, am foarte mulți pacienți ca re

vin aici pentru că în satul lor maisînt trei-patru persoane operate demine. Sînt unii care îți rămîn în min -te, care au avut boli dificile, sauevoluții dificile, pentru care ai lup-tat foarte mult, zi și noapte, ca să îiscoți, să îi readuci la viață. Din pă -ca te patologia cerebrală este di fi ci -lă, uneori se vorbește doar de ame -lio rări, alterior doar de complica -ții, dar în general m-am bucurat deo simpatie a pacienților și de olegătură inter-umană bună. Sigur,sînt și excepții care te marchează,dar nu mi-am schimbat atitudineafață de pacienți.

Acum, după atîta timp, vă consumațidupă fiecare caz?

Da, fiecare caz este un consumși într-adevăr este o diferență pen-tru că în primii ani ceea ce se în -tîm pla rău unui pacient aveam sen -zația că mi se întîmplă mie personal.După atîția pacienți în comă tra tați,unii dificili, după această rutină dezi cu zi, după presiunea timpului,pentru că nu poți să aloci tot tim-pul unui singur pacient sau com -

pli cațiilor unui pacient, a difi cul tă -ți lor unui caz, probabil că este cevadiferit. Este ceva diferit și față demine, pentru că altfel țineam lami ne cînd eram tînăr și altfel acumla aproape 60 de ani.

Ați fost ales membru în Comisia deNeurochirurgie de la MinisterulSănătății în 2005. Credeți că de lacentru se alocă suficiente resursepentru acest domeniu?

Da, am fost în numeroase co -mi sii, dar nu am ținut niciodată săfiu acolo ca să am activitate ad mi -nistrativă care să îmi răpească dintimpul dedicat profesiei. Pentruneu rochirurgie, nicăieri nu se alo -că suficiente resurse, oricît am dorinoi. Probleme de dotare au chiarspitalele cele mai puternice din lu -me. Neurochirurgia este costisitoa -re. Ca să faci neurochirurgie devîrf, la ora actuală, prețurile sîntenorme. Deci ca să ai RMN intra-operator, gama knife, să ai săli deoperație presurizate cu toată apa -ra tura microchirurgicală, endosco -pi că, neuronavigație, truse pentruimplanturi și așa mai departe, cos-turile sînt foarte mari. Operația cupacient treaz, echipele de neuro fi -zio logi, este o investiție mare atîtca aparatură, cît și ca pregătireumană. O echipă de profesionișticare să știe să utilizeze toate acesteaparate, să cunoască toate proble -me le chirurgicale și neuropsiholo -gi ce, toată patologia sistemului ner -vos, examenele histologice în mo -men tul operației, este o echipă enor -mă. Dar ca să revin la întrebare,depinde cu cine te compari, cu ne -u rochirurgia din Somalia, dinBangladesh, din Kenya, sau cu ceadin India, din China, cu cea de laViena sau din Franța sau chiar cucea din Budapesta, Varșovia sau Cra -covia. În mod clar în țară s-au fă -cut progrese, în mod clar introduc-erea micro-neurochirurgiei este în -tr-un fel universal acceptată. Maimult sau mai puțin recent aproapetoate centrele au făcut achiziții demicroscoape operatorii și truse mi -cro-chirurgicale, iar asta a însem-nat un pas enorm. Dacă în mo men -tul în care făceam eu rezidențiatulla București exista un singur me -dic, profesorul Leon Dănăilă, carefăcea operații microchirurgicale, -dum nealui a introdus micro-neu-rochirurgia în România, în urmaunui stagiu în New York - acum si -tuația s-a îmbunătățit foarte mult.Dacă în ’84 multe cazuri se operaudupă o pneoumoencifalografie sauangiografie, acum majoritatea seo perează cu un RMN. Dacă atunciera o singură sală de operație în Ro -mânia unde se opera cu microscopoperator, acum se găsește în toatecentrele mari.

Deci în comparație cu țările dinOccident neurochirurgia dinRomânia se află la un nivelacceptabil?

Un răspuns sincer este dificilpentru că sînt mai multe aspecte.Dacă sîntem comparabili ca re zol -vare a unor cazuri, aici vă răs pundsincer, da. Eu mă văd de do uă oripe an - cel puțin - cu colegii dinmajoritatea centrelor euro pe ne, la

cursul european de neuro chi -rurgie, unde sînt lector din parteaRomâniei din 2004, cu două cur-suri pe an. Și bineînțeles că schim -băm impresii, ne vizităm, am viz-itat multe centre, le văd ope ra țiilelor, prezentările lor și este multmai bine acum decît în urmă cuzece ani chiar, cînd am începutacest schimb. Mult mai bine decîtacum 20 de ani, dar nu înseamnăcă ei stau pe loc. Centrele foarteavansate din Europa, cele foarte pu -ternice, merg și ele înainte, se in -tro duc tehnici noi, se fac progrese.Nu poți să urmărește progrese, une -ori ai impresia că i-ai ajuns, că eștichiar mai performant decît dînșii,dar această competiție, acest dia-log cu experții din Europa, te obli -gă să menții o anumită pregătire,un anumit standard. Unul care îți dăsatisfacție cînd vezi că un bolnav

de al tău nu este mai bine rezolvatîn Franța sau Austria decît în cen-trul neurochirurgical de la Iași.

Un pacient care nudorește să se vindece,indiferent de ce îi faci, vafi într-un fel sau altul totpradă unor suferinţe

Ce le spuneți pacienților cărora le estefrică de medic și de operație?

Nu am întîlnit pacienți care săle fie frică de medic, ci mai de gra -bă de o operație. La ora actualătre buie să le explici în mod clarbeneficiul și riscul. Trebuie să îilași să se liniștească, pe cei care auaceastă reacție psihologică, darnouă ne vin pacienți în stare atîtde gravă, încît uită de frică și îngeneral au această dorință de a sevindeca pe care noi încercăm să ocultivăm pentru că este cel maibine. Un om care luptă să se vin-dece are din start șanse mult maimari să o facă decît unul careabandonează lupta. Unul care nudorește să se vindece, indiferentde ce îi faci, va fi într-un fel saualtul tot pradă unor suferințe,chiar dacă numai psihologice. Prindispariția bolii reale va rămîne totun suferind.

Care ar fi definiția dumnea voastrăpentru acest domeniu după atîția anide practică?

Neurochirugia este ceva foartevast la ora actuală. Dacă vreți o de -finiție scurtă, pe care a dat-o Clo -vis Vincent, neurochirurgia este re -gina chirurgiilor. Dacă aș spuneas ta, ar însemna că ofensez poatenumeroși alți chirurgi din alte do -me nii care consideră că regina chi -rur giei este domeniul lor. Dar dinpunctul meu de vedere, neuro chi -rur gia este o vocație și este o me se -rie care trebuie făcută bine, res pon -sabil, care prezintă multe dificul -tăți și care îți oferă un cîmp foarteinteresant de acțiune. Neuro chi -rur gia te solicită și necesită de di -cație. n

În 30 de ani, omenirea a evoluat și dinpunctul meu de vedere evoluţiaspectaculoasă a fost din cauza informatizării,a calculatoarelor.

Prof. dr. Ion Poeată spune că neurochirurgia este o vocație și o meserie care trebuie făcută repsonsabil.

Ca să facineurochirurgie de

vîrf, la oraactuală, preţurile

sînt enorme. Casă ai RMN intra-operator, gamaknife, să ai săli

de operaţiepresurizate cu

toată aparaturamicrochirurgicală,

endoscopică,neuronavigaţie,

truse pentruimplanturi și așa

mai departe,costurile sîntfoarte mari.

„Operez 500 - 700 de oameni pe an, am foartemulţi pacienţi care vin aici pentru că în satullor mai sînt alte trei-patru persoane operate demine. Sînt unii care îţi rămîn în minte, care auavut boli dificile, sau evoluţii dificile, pentrucare ai luptat foarte mult, zi și noapte, ca să îiscoţi, să îi readuci la viaţă.

Drumul Iași - Platelia ne conduce spre vitralii pictate, turnuri șiclădiri de cărămidă.

10POVEȘTI FĂRĂ TIMBRUNumărul 497 | 8 - 14 decembrie 2014

Str\du]ele pietruite ale proiectului Erasmus+ aducRomânia mai aproape de orice punct din Europa

Am participat acumo lună la un proiectErasmus+ care s-a

desfășurat în Plunge, unorășel micuţ și curat dinLituania. Printreparticipanţii la «Youthexchange project„W.A.Y.”» se număraucîte opt tineri dinLituania, Slovacia șiRomânia. Cu aceastăocazie noi, românii, amreușit să vizităm douăcapitale ale ŢărilorBaltice, Riga și Vilnius, săpășim în catedralelecatolice, să facemcunoștinţă cu tradiţiilecelor două ţări, cubucătăria, limba și istoriaaltor naţiuni.

Un tînăr a lansat o afacere cu discuri de vinil modificate în ceasuri.

Drumul din Iași pînă în Pla te lia,un sătuc de lîngă Plunge în care amfost cazați pe perioada proiectului,a fost obositor și lung. Șase ore cutre nul pînă la București, trei ore cuavionul pînă la Riga și cinci ore pî năîn Plunge, unde ne aștepta mașinaspre Platelia. Avionul nostru deco-lat în zori și cum mai aveam multtimp de așteptat în gară, am pornitîntr-o excursie spontană prin Bu cu -rești cu bagajul în spate. Răsărituls-a făcut simțit imediat, iar cînd amajuns în Letonia, am constatat că iar -na venise de mult în Riga. Acolo amavut cîteva ore bune la dispoziție săvizităm capitala baltică cu drumuripavate și plină de turiști. Roțile dela bagajele noastre nu mai rezistausă fie purtate din autogară în cen-tru și din centru la autogară, iarmîinile ne-au înghețat bine de totchiar dacă dimineața era însorită.Soa rele însă doar își arăta dinții as -cu țiți cu care mușca din noi.

Căsuțele din Letonia sînt ca-npovești: mici și colorate pe toate păr -țile. Alături, peste tot vezi lăcașuriarhitecturale impresionantele carene-au desenat drumul pînă în Pia țaCentrală a capitalei, piață consi de -ra tă drept cea mai mare din Euro -

pa. În centru se află primăria, oclădire cu trei etaje care cuprinde șiun turn în care se găsește Ceasulorașului, ce datează din 1334, șistatuia lui Roland, fiul lui Carol I,ridicată de Wilhelm Neumann. Cutoate că gerul ne-a cicălit, am reușitsă vizităm o parte bună din oraș șiapoi am ajuns în Centrul Vechi.Acolo ne-a fascinat Casa CapetelorNegre, un simbol al orașului, carea rezistat în fața bombardamen te lortrupelor germane și a celor sovie ti -ce și care acum bucură ochii local-nicilor și ai turiștilor. Nu departede Casa Capetelor Negre a fost ri -di cată catedrala, o clădire impre -sio nantă din cărămidă al cărui turnspărgea norii albi și atingea cerul.Ferestrele turnului și ale cons truc -ției sînt împînzite de vitralii colo -ra te, iar intrarea este dominată deo ușă în formă de arcadă.

În Platelia, am fost cazați într-ocabană pe malul unui lac imens.Nici pînă în ultima zi nu am pututnumăra toate insulele scăldate deapa lacului. Încă din prima searăîmi știam vecinii: eu stăteam înace eași cameră cu o fată din Slo va -cia, Daska. Pe uși erau inscrip țio na -te și alte nume pe care, citindu-le,

le-am asociat cu diferite cuvinte,Laimonas cu o lămîie, Vilius cu ca -pitala Lituaniei, Domantas cu de -ter gentul Domestos și în cele dinur mă Egle, un nume frumos, careîn traducere înseamnă brad de Cră -ciun. De la ei, de la lituanieni, amînvățat că „labas” înseamnă salut,iar „ačiū” – mulțumesc. Slovacele, înschimb, repetau cuvîntul „krásny”ce înseamnă frumoasă, de fiecaredată cînd se uitau în oglindă.

Românca cu patru soţiDe-a lungul celor zece zile cît a

durat proiectul am avut parte dejo curi de încălzire dimineața, jo -curi de încredere, mîncare tra di țio -nală lituaniană, desert din Slo va -cia, seri de cultură românească, slo -vacă și lituaniană, în care am în vă -țat mișcări de dans, am gustat dinbucătăria și băutura tradițională șine-am lins pe degete de ciocolatăși tort. Acolo ne-am întîlnit cu oa -meni de afaceri, de la tineri careabia și-au început o afacere și al țiicare se ocupă de afaceri de mai bi -ne de 20 de ani. Am scris un „busi-ness plan” pe cele mai diverse te -me, de la deschiderea unei ca fe ne -le-cinema, florării, firmă de or ga -nizare a evenimentelor, pînă la i -

novații în industria modei - hainece te încălzesc iarna și care se ali -men tează de la energia solară saumingi de fotbal, baschet sau voleicare emană căldură.

Cînd ne-a venit rîndul să pre -zen tăm cultura și tradițiile din Ro -mâ nia, am constatat că am „degu-stat” încă din prima zi toată mînca -rea de acasă, iar sticla de vin amspart-o pe drum. Atunci am făcutcu noștință cu bucătăria, am cum -pă rat niște făină de porumb pen-tru o mămăliguță, niște ceapă și us -turoi pentru mujdei, am găsit nișteouă, am căutat prin geantă o za cus -că și am „împrumutat” niște pîi ne.Iar dacă mîncarea e sărăcăcioasă șibăutura nu există, am organizat jo -curi, întrebări despre România, le-amarătat niște filmulețe care spuneaucă o româncă poate avea patru soțiși că pe copacii din țara noastră crescpești. La final, le-am prezentat ma -gia adevărată în interpretarea unuitînăr care a dus de nas publicul șiîn alte seri cu diferite trucuri.

Printre cele mai frumoase lo curipe care le-am văzut în Lituania afost capitala Vilnius. Arhitectura sastrăveche reprezintă o îmbinare sa -vuroasă de stiluri cu influență scan -dinavă, rusă și germană, iar ames -te cul dat se încadrează bine pe stră -

duțele înguste, pietruite, ale Ve -chiu lui Cartier. În centrul vechi alorașului se ridică Catedrala Vil nius,care seamănă mai mult cu un tem-plu grecesc, decît cu o biserică or -to doxă, are sculpturi bine șlefuitece înfățișează oameni și sfinți, iaralături clopotnița. În piața catedra -lei se afla o dală inscripționată cucuvîntul „stebuklas”, despre carenoii noști prieteni ne-au explicatcă în traducere înseamnă „miracol”.Legenda spune că, daca îți pui o do -rință și te învîrți de trei ori pe dală,acea dorință se va împlini, iar noine-am încercat noro cul fără ezitare.

***Luna trecută, cu Erasmus +, am

vizitat două capitale europene, Ri -ga și Vilnius, am putut arunca o un -diță imaginară în oglinda laculuidin Platelia, am stat împreună cualți studenți lîngă cuptorul cu lem -ne și am gustat bucate tradiționaledin diferite țări în care ingredien-tele principale erau cartofii și car -nea de porc. Acum, de Crăciun, voigăti ceva special cu gîndul la prie -te nii noi agățați în proiect și voi zbu -ra, iar pînă la Riga, măcar cu gîn-dul, acum după ce am reușit să îiînvăț cîteva străduțe. n

de Doina SÎRBU | doina.sirbu@opiniastudenteasca.ro

Parcul central din Plunge, atracția turistică principală a orașului.

POVEȘTI FĂRĂ TIMBRUNumărul 497 | 8 - 14 decembrie 2014

11S\pt\mîna în care Bucure[tiul a ren\scut ca într-o libr\rie

Întregul complex ROMEXPOe ca un joc de puzzle. Unul cu piesemici care de la ora 8.00 dimineațaau în ce put să se lipească anevoie.Cei ca re vin de departe, ca noi, ie -ș enii care au plecat în miezul nop -ții la drum ca să poată ajunge di mi -neața să își instaleze standurile, sîntdeja în parcare. Bărbații, care au fostși șoferi pe durata drumului, acumși-au tras un fes pe cap și mănușipe mînă și cară cutiile cu cărți înă -un tru mai mult obosiți și nervoși,bombănind în legea lor. Pînă vorasambla și standurile, femeile stauînfofolite în mașini, trăgîndu-și ge -cile peste cap pentru două ore desomn. Cei de la editurile din Bucu -rești sau din apropiere apar abia maitîrziu, sărind sprinteni din mașini șifăcînd glume pe tot drumul de lamașini în pavilion.

În interior e frig la fel ca afară,ușile mari fiind permanent des chi -se în timp ce marfa intră și aș teap -tă să fie așezată. Ni se spune de di -mi neață că trebuie să ne grăbim capînă la ora 18.00 să fie toate stan-durile instalate și pline cu cărți pen -tru că urmează să se închidă com-plexul, iar mîine deja e des chi de -rea oficială. După ce ne ins ta lăm, îninteriorul fiecărui stand se fac miciședințe de organizare. În cazul nos -tru, trebuie să abordăm fiecare cli -ent încă din momentul în care in -tră în stand, după ce îi lăsăm cîtevasecunde la dispoziție să se dez me -ti cească și să tragă o privire de an -samblu, apoi să îl întrebăm directpentru ce vîrstă caută. Metodă ca -re de multe ori se lasă cu vînzărineaș teptat de mari din partea pă -rin ților care dau milioane pe cărțiinteractive ca și cum ar fi doar cîte-va zeci de lei, dar și cu răspunsuride genul „domnișoară, știu și sin-gur să citesc nu e nevoie să tot ve -niți după mine.” De obicei, oa me -nii care intră în standul nostru sîntgenul românilor grăbiți, abia ieșițide la serviciu, care ar da cît de mulțibani, doar să aibă copii deștepți șicuminți. Majoritatea spun că îi la săacasă cu bonele sau cu bunicile pen -tru că altfel timpul nu le permite. Iarcartea le mai ține cîteva ore locul.

Pe lîngă clasicele roll-up-uri peca re este scris numele editurii, afi -șe sau bannere care mai de care maicolorate și mai mari, fiecare edi tu -ră caută să se evidențieze. De di -mi neață, cei de la editura Litera 25se chinuie umflînd și meșterind un

balon în formă de avion pe care scrieun mesaj referitor la cei 25 de anide existență. În așa fel încît în fie -ca re zi umblă deasupra noastră „unsfert de secol de cărți”, care mereuse întoarce în dreptul editurii, adu -cînd și cîțiva clienți după el.

Dimineața, intrarea în pavilionse face doar pe baza unui ecusoncare să demonstreze că sîntem ex -po zanți. Ecuson care ne și induceîn eroare atunci cînd cîte un ex po -zant intră în stand. „Pe el îl con si -de răm client, vizitator sau mem-bru al concurenței care vrea să va -dă ce prețuri și ce produse avem?”,întrebăm noi nedumeriți, după ceîntîlnim privirile curioase ale ex -po zanților vecini. Răspunsul e căsînt și ei clienți, la fel ca oricine in -tră în stand, pentru că și noi ne vomface mai tîrziu cumpărături la alții.Pentru că reprezentăm o editură cuproduse editoriale pentru copii dela 0 la 10 ani, în standul nostru ru -lează timp de 12 ore un CD cu me lo - dii ale copilăriei precum „Oac oacdiri diridam” sau „Ceata lui piți goi”care îi scoate din sărite pe vecinii dealături, de la o editură de artă ba -ro că. Ne amenință că dacă mai audo singură zi aceleași melodii, ne re -clamă. Nu ne dăm seama dacă rău -tatea lor vine din faptul că la noime reu standul este plin și că nu fa -cem față clienților, iar ei stau devor bă sau stau pe Facebook pentru

că nu au altă activitate. Însă ne con -tinuăm ziua cu aceleași melodii pefundal. Le auzim de atîtea ori încîtși dimineața cînd ne ridicăm dinpat, tot asta ne răsună în cap.

Pas cu pas sprepreședinte

După-amiază, vînzoleala înce pesă se simtă. Inițial am crezut că a -glo merația și agitația este datoratădeschiderii oficiale de la ora 12.00.Însă în standul de la editura Cur teaVeche oamenii s-au adunat încă dedimineață ca să cumpere cartea nou -lui președinte ales, Klaus Ioha nnis,- Pas cu pas. În două ore, deja sto culeste epuizat, oamenii trecînd pe lîn -gă standul nostru cu brațe pline decărți. Pentru vecini, cunoștințe sauprieteni de la serviciu, toate să ai -bă semnătura autorului. „N-avețiun pix, eventual să fie unu cu roșusă se vadă mai bine?”, ne întreabăun bărbat care duce sub braț vreocinci cărți pe care le pune pe tej -ghea și începe să le semneze și săscrie declarații. „O să se bucuremai mult nevastă-mea cînd o să va -dă că am făcut rost și de autograf”,completează acesta văzînd că neuităm contrariați la el în timp ce îșisemnează singur cărțile. În spatelelui, se întinde un șir de oameni, lungde la parterul pavilionului și pînăla etaj. Oameni care și-au luat căr -

ți le de dimineață, acum așteaptă larînd să le și semneze președintele.„Vă rugăm nu vă mai împingeți șisă aveți răbdare, președintele a spuscă nu va pleca pînă nu va semnatoate cărțile. Repet, nu vă mai îm -pin geți, haideți să demonstrăm căsîntem civilizați”, se aude vocea uneifemei care vorbește la microfon cuo voce gîtuită de emoție. „Rog pre sasă fie înțelegătoare și să se retragă

puțin ca să lase loc celor care staula rînd”, continuă aceasta încercîndsă îi convingă pe cameramanii in -sta lați la etajul I să facă loc. Însăfie ca re dintre ei se uită la colegiide lîngă și nimeni nu schițează vreungest că ar renunța la cele mai bunecadre. Din afara standului se văddoar mîini pe sus sau oameni careies zîmbind și sunîndu-și rudele latelefon să se laude că l-au văzut peIohannis sau că au și dat mîna cu el.

Seara, în mod normal, stan-durile sînt ținute deschise pînă laora 20.00. Iar de multe ori, avîndîn vedere că porțile se închid de laora 19.00, valurile de cumpărători

sînt vizibil mai slabe. Însă în aceas -tă seară, deși luminile se sting șicărțile de pe tejghea se ascund dis-cret pe sub mese, coada de oameninu se clintește din loc decît atuncicînd mai fac cîte un pas mai a proa -pe de președinte. Iar el îi așteaptăpe fiecare cu un zîmbet și cu pixulpregătit pe fiecare, stîrnind uimi -re. În cinci ore de cînd semneazăcărți și vorbește cu oameni sau face

poze cu ei, vînzările noastre ne-auasigurat liniștea pe cîteva zile, pe n -tru că oamenii care ieșeau entu zias -mați de la Curtea Veche rămîneausă tragă un ochi și la noi. Iar en tu -zias mul i-a cam făcut să nu se uitela bani. Însă la ora 21.30 deja ne pier -dem cu toții răbdarea. Sîntem în pi -cioare de la ora 07.00, aranjăm stan -durile de la 9.00, iar programul tre -buia să se încheie la 20.00. Ne ui -tăm de jur împrejurul pavilionuluiși vedem un rînd ordonat de doi-trei oameni care se clatină de pe unpicior pe altul, avînd încă răbdaredupă cinci ore de stat. O răbdarecare amintește de cozile lungi de lamoaștele sfinților, în așteptarea vin -decării.

Noaptea petrecută pe drumpentru a putea ajunge marți di mi -nea ță să ne instalăm standurile, darși programul prelungit de lansa reade carte de la Curtea Veche ne-a dattuturor orarul stabilit peste cap. Ast -fel încît, în numărătoarea noastrăreferitoare la cîte zile mai avem destat în picioare cîte 12 ore zilnic, amrămas în urmă cu o zi. Credeam căe miercuri. Și nu a existat bucuriemai mare între expozanții care s-auîntîlnit la baie, singurul loc în carese mai schimbă cîteva vorbe și audescoperit împreună că au cu o ziîn minus. „Vai, doamne-ajută, azi edeja joi, cîteva zile și scăpăm”, vor -besc două expozante de la edituridiferite, analizînd graficul cură țe -niei la baie, pe care scrie cu literemari „verificat azi, joi, 20 noiembrie”.Încă 60 de ore și vom pleca fiecaredintre noi, în orașul nostru, cu maipuține cărți în cutii și cu mai mulțioameni pe retină. n

de Mădălina OLARIU | madalina.olariu@opiniastudenteasca.ro

În cazul nos tru, trebuie să abordăm fiecarecli ent încă din momentul în care in tră înstand, după ce îi lăsăm cîteva secunde ladispoziţie să se dez me ti cească și să tragă oprivire de an samblu.

Pentru cinci zile, în perioada 19-24 noiembrie, la Bucureștiediturile din ţară și din

străinătate „cu dichis” s-au întîlnit laTîrgul Internaţional Gaudeamus -Carte de învăţătură. Lansările decarte și întîlnirile dintre scriitori șipublic erau organizate la fiecare colţliber unde se puteau aduna cîţivaoameni. Uneori și fără microfon saureprezentanţi ai presei, pentru că latîrgul de carte Gaudeamus fiecare s-asimţit ca într-o bibliotecă, unde sîntdoar ei și cărţile. Excepţia a fostlansarea cărţii noului președinte ales,Klaus Iohannis, care i-a unit pebucureșteni la cinci ore de stat lacoadă pentru a primi autograf.

Pînă și expozanții cumpărau cărții unii de la ceilalți.

În cadrul tîrgului a fost lansată și cartea noului președinte alRomâniei, Klaus Iohannis, „Pas cu pas”.

Pe peronul gării din Iași, dra gos -tea își caută două trupuri pe caresă le căsătorească. Ea, Petronela, fatăde la sat, din Lețcani, cu dorințe șivise deprinse de la rudele și ve ci -nii ei. El, Frosinel, băiat care se în -dră gostește pe loc de ea și care adu -ce în discuție o eventuală căsătoriechiar dacă nici nu știe cum o chea -mă. În timp ce așteaptă următorultren către casă, cei doi hotărăsc ceculoare va avea costumul de mire,cum va arăta rochia de mireasă saucîți copii vor avea. Abia după cetrenul fetei pleacă își dau seama cănici măcar nu au făcut cunoștință.

Idealul„Ai fost mireasă, gata acuma

ești nevastă”, spune Frosinel pe unton destul de văduvit de dra gos te,atunci cînd se întorc de la nuntă. Șidacă tot a devenit nevastă, își amin -

tește să o întrebe și cum o cheamă.„Petronela, Petronela Ghimbir”, spu -ne ea cu un zîmbet larg, pînă la u -rechi, aranjîndu-și în vîrful capuluifunda mare, roșie. „Aa, bine, bine,eu sînt Frosinel Leuștean”, îi răs pun -de el plictisit, desfăcîndu-și nodulde la cravată. „Vai, da pînă și la nu -me ne potrivim”, spune ea dansîndși agitîndu-se, cerînd să o facă fe ri -ci tă. „Da’ tu ai vreun ideal în via ță?”Nu, ea nu are și spune că dacă eneapărat să aibă, cumpără unulvechi de la București.

Așa că se hotărăște el să îi facăun ideal, în funcție de programulzilnic. Scoate o agendă unde estescris un program care, de la șase di -mineața și pînă seara tîrziu, îl arepe el în prim-plan. Să îi aducă micdejun la pat, iar ea să stea în pi cioa -re lîngă el pînă termină, să îl tre -zeas că „într-un mod distractiv”,sărutîndu-l cît mai aproape de ure -

che și să-i spună vorbe alese, iar du -pă ce pleacă la serviciu, ea să facăapartamentul lună, insistînd pepar chet la care „să te poți uita doarcu ochelari”. Frosinel îi garanteazăcă programul lui de fericire nu vada greș, pentru că este un programfolosit de mai multe familii. Iar Pe -tronela scrie cuvînt cu cuvînt pe foa -ie așa cum i se dictează, apro bîndla fiecare idee.

OrizontulPetronela vrea să meargă la

mare, la munte, în excursii care săle facă invidioase pe toate rudeleei din Lețcani. El ar vrea să mear găseparați sau mai bine să stea acasăși să meargă toamna sau iarna cînde mai puțin aglomerat. La munte nuar fi bine să meargă, e periculos, sînturși și lupi. „Frosinele, da’ dacă vi -ne ursul mă prefac moartă și se re -

zol vă”, sare Petronela cu o idee sal -vatoare. „Hai lasă, vezi că s-a maiprefăcut unul mort și după ce aple cat ursul el a rămas la fel de mort,de frică de data asta”, o linișteșteel, încercînd să o convingă să lasedin mînă valiza pregătită pentruplecare.

Închisă zi de zi în casă, aș tep -tînd „bărbatul care aduce banii”, fă -ră să mai plece la munte sau mare,Petronela face curățenie în casă dan -sînd și cîntînd „Să-i amintiți, vă rogfrumos, adresa mea, cînd vă-ntîl nițicu fericirea”. Iar fericirea ei vine aca -să și doarme, fără să o bage în sea -mă. Începe să i se pară că Frosinelmiroase „a lăcrămioară” atunci cîndvine de la serviciu. Iar el găsește unfir de păr în cartea pe care i-o oferăcadou de ziua lui. „Eu am deja ocar te, de foarte mulți ani, și să știică sînt foarte mulțumit de ea, sîntabia la pagina trei. E numai bună sămă adoarmă”, îi taie repede el ori ce

replică drăgăstoasă. Hotărăsc că e mai bine să se des -

partă decît să se înșele reciproc,însă au nevoie de un avocat și deun motiv. „Aoleu, după ce îi dămși bani, vrea să-i dăm și motiv? Da’el ce are de făcut?”, îl repede Pe -tro nela cu vorba în timp ce își în -ghe suie în geantă papucii de casăpe care vrea să-i ia la Lețcani. Însăatunci cînd se pregătesc să plece laavocat, firul de păr nu mai e de gă -sit, iar parfumul de lăcrămioară par -că nu se mai simte pe hainele saupe gîtul lui Frosinel. „Auzi, îți pla -ce Rapidu?”, își întreabă Frosinelconsoarta, căutînd motiv de cear -tă. „Daaa, păi cum să nu... îmi pla -ce și cu rapidu și cu acceleratu’, nu -mai să am loc”, îi răspunde ea, în -să el deja își pune mîinile în cap apagubă. „Ia mai bine hai să lăsămasta cu despărțirea și să mergem noila un meci, că sigur nu ai fost acolola tine la Lețcani.” n

În mijlocul scenei de la Biblioteca Cen -tra lă Universitară strălucește un pian negruale cărui clape sînt chinuite de degetele u -nui bărbat. Testează sunetul pentru a se asi -gu ra că recitalul „Arcușul virtuoz” susținutla vioară de Mălina Ciobanu și la pian deVe rona Maier va sensibiliza urechile în ghe -ța te. Scutură întîi notele înalte, iar mai apoipe cele joase care umplu sala cu un ecou dra -matic. Cam în același stil continuă și femeilecare aduc cu ele un aer de seriozitate și per -fecțiune.

Interpretele încearcă o gamă de senti-mente prin notele alternante. Energice, me -la ncolice sau liniștitoare, acestea nu înce tea -ză să schimbe grimasele celor din public. În -să țipătul scurt și discret al vioarei de la fi -na lul „Sonatei nr. 2” a lui George Enescu oface pe domna blondă din al treilea rînd sătresară. Oricum, parcă prea se lipise descaun. Dar, pentru a se revanșa, duetul ins tru -mentelor îi lipește un zîmbet pe chip prininterpretarea „Valsului Scherzo” al lui Ceai -kov ski.

Eleganța și vitalitatea operei se re găsescși în ținuta Mălinei. Rochia roz și lun gă ceîncadrează spatele drept este singura pată

de culoare de pe scenă. Iar Verona Ma iereste în același ton cu pianul ce îi creează vio -rii un fundal, un suport care îi lasă spa țiusonor de desfășurare, căci ea și mînuitoareaei par a fi, de fapt, vedetele serii.

Însă de la gamele egale ce inspiră linișteși calm, arcușul începe a se jeli pe „Poeme”ale lui Ernest Chausson. Tînăra, cu fața spri -ji nită de vioară, trece lent bagheta peste cor zi,iar vaietul prelungit seamănă cu plînsul unuipoet. Apasă mai tare și mai des, iar corzilese scutură de notele pline și grele direct pesu flete. După cum degetele bat pasul pe locpe clapele pianului din fundal, resemnareapare a ocupa și ea un loc în operă. Ca nucumva să nu ne mai putem ridica privirilede emoție, vioara este ciupită din cînd în cîndca trezită din vis.

Într-un ritm cunoscut mai de toți, îșiface simțită prezența „Intro du ce re și RondoCapricioso”. „Asta e din co loa na sonoră aunui film celebru”, spune o doam nă cu pă -rul roșcat prins într-un coc perfect simetricși cu rujul în nuanțe asortate cu pri virea is -co ditoare. Își întoarce fața spre scenă și îitrimite un zîmbet fetei care și-a lăsat ins tru -mentul să vorbească pentru ea. n

12 DE PE SCENA IAȘULUINumărul 497 | 8 - 14 decembrie 2014

Căsătorie cu durata unui meci de fotbal

De la prima discuție, știau deja ce culoare va avea costumul de mire.

de Mădălina OLARIU | madalina.olariu@opiniastudenteasca.ro

de Ana-Maria BUCUR | anamaria.bucur@opiniastudenteasca.ro

Dragostea celor două personaje se naște într-o gară.

Arcu[ pierdut printre volumeRECITAL ÎN ROZ PAL

Mariajul tradiţional șitradiţionalist econstruit pe idei

preluate de la alţii. Fărăorizonturi și fără idealuri –așa a fost prezentatăcăsnicia, miercuri, 3decembrie, începînd cuora 19.00, în piesa„Căsătorie în ...doi” de laAteneul Tătărași. Adaptaredupă un text de Ion Băieșuși în regia lui AndreiCiobanu, care a fost șiunul dintre personajeleprincipale, piesa aevidenţiat modul în carestereotipurile de genulfemeii casnice și ale„bărbatului care aducebanii în casă” influenţeazăviaţa de cuplu.

Faptul că partidele europene (PLDM,PDM și PLM) au devansatformațiunile proruse (PSM șiPCRM) poate fi văzută o victorie?

Nu, pentru că în realitate par-tidele pro-europene nu au devan -sat partidele pro-ruse. Asta s-a da -to rat doar reglementărilor legii elec -torale din Republica Moldova și jo -cului din jurul pragului electoral.Dacă ar fi socotite toate voturile ca -re s-au dat, să fie luate în calcul șipartidele care nu au trecut pragulelectoral, atunci lucrurile nu stauchiar așa. Victoria forțelor pro-euro -pene este dată doar de aceste re -gle mentări privind legea elec to -rală, sigur ele erau cunoscute di na -inte, regula jocului era știută, dardacă privim la structura votului,nu putem vorbi de o victorie. Apoi,forțele pro-europene au cîștigat efec -tiv teren în Chișinău, în regiuneaînconjurătoare și în diaspora. Prac - tic în interior, votul a fost prepon-derent împotriva formațiunilor pro-europene. Așa că situația rămîneîn continuare complicată în Repu -bli ca Moldova.

În ce direcție sînt șanse să seîndrepte Republica Moldova după

alegeri, către Uniunea Europeanăsau să rămînă consolidată în relațiilecu Rusia?

În momentul acesta, așa cum aieșit jocul politic după alegeri, for -țe le pro-europene sînt favorite pen -tru a face o majoritate și a merge maideparte, chiar dacă este o majori-tate destul de subțirică și fără a aveamajoritatea necesară impunerii pre -ședintelui. Vor fi obligate să nego-cieze cu comuniștii și să facă nistecompromisuri, nu cred că drumuleuropean al Republicii Moldova seva schimba, depinde însă de vite zăși trebuie să ne dea de gîndit fap-tul că totuși, după atîtea eforturi,nu putem să vorbim despre o vic-torie. Iată, dacă facem comparațiecu ceea ce s-a întîmplat în Ucraina,unde orientarea pro europeană dela alegerile legislative a fost pre pon -derentă, undeva în jur de 70%, nuputem spune același lucru despreRepublica Moldova. Aici este o pro -blemă, probabil că și sancțiunileeco nomice au jucat împotriva in te -re selor cetățenilor și nu au com-pensat ridicarea vizelor, lucru deca re probabil au be ne ficiat cei careori cum aveau cetă țe nie română și

ca re nu aveau nevoie de vize ca săiasă în Vest. Lucrurile sînt destulde complicate. Și noua coaliție tre-buie să ia repede măsuri pentru aaduce îmbunătățirea situației eco-nomice, pentru că fără asta, cugreu se poate vorbi despre Euro pa.

Rezultatele alegerilor au fostinfluențate de alegătorii din

interiorul țării saumai mult de cei dinafara ei?

Cred că nu am asistat la un fe -no men precum cel din România, lao in flu ențare pu ter nică a rezul ta tu -lui dinspre ex te rior, atît prin inter-mediul mass-media cît și prin in -termediul discuțiilor directe sau prinmijloace electronice. Cred că dinacest punct de vedere socie ta teamoldovenească este puțin ră ma săîn urmă în comparație cu Ro mâniași asta este explicabil din mul te con -siderente. Dar mai e ce va, în Re -publica Moldova, mass me dia este

controlată în bună mă su ră dinspreRusia, principalele pro grame me diasînt de proveneință rusă. Ro mâ nianu a reușit să ajute la crea rea uneimedii puternice pro eu ro pe ne înRepublica Mol do va și ex por tul decultură ro mâ nească este destul deslab. Sigur, dacă mergi prin Mol -do va, vezi mașinile de po li ție ro -mânești, vezi uniformele de ins pi -rație românească, vezi că Ro mâ niaa fost un model. Un model dinpunct de vedere mediatic a fostfăcut foarte puțin și asta se vede.Nu a fost o influență atît de mare avotului cum a fost în Româniapentru că, dacă ne uităm pe regiuni,vedem că nordul are un vot pu ter -nic spre Rusia, partea de sud la fel,doar în jurul Chiși nă u lui lucruriles-au schimbat. Repu bli ca Moldovaeste mică, dar e mai divizată decîtam fi crezut. În re giu nile unde tra -di țiile joacă un rol mai important,zone preoponderent rurale, acolotea ma de schimbare este foarte ma - re și doar în jurul capitalei există odorință de europenizare așa cumne arată distribuția voturilor. Esteo dias po ră puternică, care a reușitsă ba lanseze majoritatea parla -men tară și să o ducă spre forțeleeuropene, dar nu în măsura în

care poate ne-am fi așteptat dupătot ce s-a în tîmplat cu RepublicaMoldova în ultimul an, după ridi-carea vizelor, după toate încu ra jă -ri le primite de la București și Bru -xelles poate ne-am fi așteptat lamai mult.

Pot fi ele caracterizate ca o nevoie deschimbare și comparate cu cele dinRomânia de exemplu?

Nu, din păcate. În România afost un val de schimbare, rămîneca socialiștii să dea explicații cumde s-a produs la momentul opor-tun, însă în Republica Moldovaeste o victorie scrîșnită, pe baza re -gulamentului și mai puțin pe bazavotului popular.

De aceea spun că vechea nouacoaliție de la Chi și nău va avea omisiune foarte grea. A fost un votmai degrabă care a menținut situa -ția politică dinainte de alegeri,însă fără a da un im puls suplimen-tar drumului european, dimpo tri -vă cele care au avut de cîștigat înnumăr de voturi sînt par tidele an -ti-europene fără a re uși să deter-mine balansarea ma jo ri tății în par-lament, dar punînd o problemă înplus coaliției. n

Numărul 497 | 8 – 14 decembrie 2014

Drumul Republicii Moldova e înc\ pavat cu rusisme

Alegerile parlamentare de lasfîrșitul lunii noiembrie dinRepublica Moldova s-au terminat

cu ideea unei victorii. În urma lor,forţele pro-europene au strîns maimulte voturi comparativ cuformaţiunile pro-ruse, ceea ce leoferă posibilitatea de a aveamajoritate în guvern. Însă victoriaeste una parţială, dacă avem învedere faptul că nordul și sudulRepublicii Moldova și-au îndreptatvotul către Rusia și doar Chișinăul șiîmprejurimile s-au vrut mai aproapede Uniunea Europeană. Iar greul noiicoaliţii de abia acum începe.

Noua coaliție va avea o misiune grea, drumul spre Europa.

CAP ÎN CAP

Victoria din Republica Moldova este una scrîșnită

Tensiunile de după alegeri s-au liniștit, acum se așteaptăformarea Guvernului de către pro-europeni.

Ovidiu NAHOIjurnalist „Adevărul”

La primele ore ale dimineții de luni, 1 de -cembrie, o dată cu limpezirea rezultatelor vo -tului, fraza care a înflorit pe buzele multoraa fost: „ne-a trecut glonțul pe lîngă ureche”.Forțele pro-europene au reușit să acumu le -ze mai multe mandate decît adversarii lor destînga, ceea ce le va permite să formeze gu -ver nul. Acum, după ce emoțiile s-au mai es -tompat, să vorbim despre semnificațiile maigenerale ale scrutinului din 30 noiembrie.

Este pentru prima dată în istoria post-sovietică a Republicii Moldova cînd parti -de le pro-Vest reușesc să obțină două manda -te succesive de patru ani, două mandate pli -ne la guvernare, întrucîtpînă acum avuse se -răm doar mici „secvențe respirabile”, ur ma -te inexorabil de lungi perioade de domi na -

ție comunistă și rusofilă careanulau tot ce se prospectaseînainte, fragil, în materie dereforme și emancipare de -

mo cratică.Se poate spune, așadar, că la 30 noiem-

brie 2014 a fost întreruptă o tradiție nefastă,că „blestemul locului”, al eternului început,a fost învins. Moldova avea nevoie de aceas -tă continuitate, pentru ca marile proiecteeconomice, care să-i asigure independența șio apropiere ireversibilă de spațiul occiden-tal, să fie duse la bun sfîrșit. Și aici mă referla gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău, la in -ter conectarea rețelelor electrice cu cele eu -ro pene, la calea ferată Iași-Chișinău cu ecar-tament european ș.a.

O altă observație de principiu. Repu bli -ca Moldova a trebuit să facă față unei ofen-sive rusești fără precedent care viza deturn-area cursului pro-european și chiar o schim-bare de destin național. Dacă pentru a țineUcraina în sfera ei de influență, Rusia adeclanșat un război, a anexat teritorii, a pro-dus mii de victime omenești, în Moldova s-aaplicat o altă tactică: au fost încropite par-tide pro-Putin și lansați concurenți electo ralipopuliști, proveniți din lumea interlopă.

Moscova ne-a copleșit cu embargouri eco -nomice, oferind atuuri electorale socia liș ti -

lor lui Dodon, care i-au îndemnat pe mol do -veni, inclusiv prin manifestări de protest în -sce nate, să-și canalizeze supărarea și resen-timentele împotriva guvernanților pro-euro -peni, acuzați de pierderea pieței rusești – omanipulare cinică și grosolană. De aseme-nea, s-au fluturat amenințări cu expulzareamuncitorilor basarabeni din Rusia. Și toatăaceastă amplă operațiune de intoxicare și „în -feudare” a creierilor s-a putut desfășura învoie prin intermediul propagandei dever-sate de posturile TV rusești în Moldova.

Să mai adăugăm la acest abject arsenalin citarea spiritelor în regiunea găgăuză și di -versiunile via Transnistria, care din fericirenu au funcționat. Republica Moldova a rezi-stat într-o luptă inegală cu un adversar te -mut și lipsit de scrupule. Am rezistat pentrucă de data aceasta am avut aliați puternici:Uniunea Europeană și Statele Unite, care do -resc sincer ca Moldova să se schimbe la față,să intre în familia țărilor civilizate. Și am re -zistat pentru că ne este alături, total și ne -condiționat, România – izbînda RepubliciiMol dova înseamnă o împlinire pentru în -treaga națiune română.

Factorul geopolitic trebuie luat în con-siderare și numai naivii l-ar putea ignora,însă dacă vorbim de problemele interne, ce -le care au determinat gustul amar al victo-riei din 30 noiembrie, e obligatoriu să vorbimdespre calitatea clasei politice.

Citiți versiunea integrală pe www.europalibera.org

Vitalie CIOBANUjurnalist din Republica Moldova

13

Alegerile din 30 noiembrie: concluzii [i înv\]\minte

Igor Dodon, ghimpele socialiștilor.

de Mădălina OLARIU | madalina.olariu@opiniastudenteasca.ro

Iată că din jobenul cu supereroi MarvelEn terprises mai scoate cîteva personaje, di fe ri -te de Captain America și Iron Man. Așa cumne-am obișnuit deja în filmele SF, eroii din„Gar dienii Galaxiei” au și ei puteri extraordi -na re, însă ies în evidență prin conturarea per -s onalități. Fișa psihologică bine întocmită pen-tru fiecare creatură în parte creionează cincitem peramente diferite care se completează șifor mează o echipă de luptători plină de umorși de certuri sentimentale.

Chiar dacă povestea este una tipică:răufăcători nonconformiști, mer cenari care de-a lungul acțiunii înțeleg pu te rea prieteniei,devin buni și la final reușesc să sal vezeUniversul, personajele fac ca filmul să me ritevăzut. Totul se desfășoară în secolul XXXI pe

mai multe planete pașnice sau în în chi sori.Tînărul Star-Lord, hoțul pămîntean, re ușeștesă strîngă în jurul lui patru creaturi ex -travagante: Drax Distrugătorul care vrea să serăzbune căci, Ronan, cel care vrea să cu ce reas -că Universul i-a ucis familia, fiica vitregă a luiRonan, Gamora, ratonul mercenar Rocket șiprotejatului lui, copacul umanizat Groot.

Deși fără să aibă nimic fizic în comun, eroiisînt u niți de suferință. Fiecare dintre ei a avuto via ță plină de încercări, iar faptul că au fost

ex clușii societății în care au trăit i-au făcut săde vi nă adepți ai legii junglei: supraviețuieștecel mai puternic. Personajele se aseamănă cucele din X-Men ca istorie personală, dar le de -pă șeș te prin puterea improvizației și prin fap-tul că de vin eroi prin forțe proprii, fără a fi sub

tutela cuiva.Însă personajul care pare cel mai limitat și

ca re pe tot parcursul filmului are doar o sin gu -ră replică „Eu sînt Groot”, se dovedește a fi celmai înțelept dintre toți. Prin sacrificiul de sinere ușește să își salveze prietenii dintr-o exploziepro vocată de Ronan. Își înfășoară coechipieriicu tot trupul ca într-o cutie și, știind că flăcărileîi vor aduce sfîrșitul, rostește pentru prima șiul tima dată „Noi sîntem Groot”. Acest lucrule-a dovedit tuturor cît de puternică a devenitle gătura dintre ei și că sînt singurii care potaduce salvarea întregii Galaxii de sub tiraniaan tieroului.

Mîna celor de la Marvel se face simțită prine fectele speciale și mixurile de culori ale de co -rului și ale personajelor. Locurile în care sedes fășoară acțiunea, replicile ironice, muzicaretro și casetele audio a lui Star-Lord oferă unplus de autenticitate filmului care a reușit săfie diferit prin detalii față producțiile de pînăacum. n

Eric-Emmanuel Schmitt a reușit să des -cri e viața unui om în numai 50 de pagini în„Cei doi domni din Bruxelles”. În nuvela dindeschiderea cărții timpul parcă este spul be -rat de o adiere de vînt. Nu îți dai sea ma cîndcei doi bărbați, personajele prin cipale alenu velei care dă și numele căr ții, îm bă trî nescpentru că autorul pune accent doar pe celemai importante perioade ale vieții lor. Su bi -ectul este unul nonconformist și anume po -vestea de dragoste a unui cuplu de homo-sexuali, care au grijă de familia he te ro se xua -lă. Cei doi bărbați ajută cuplul format dinEddy și Genevieve Grenier, pentru că și-auu nit destinele în același timp. Familia pro -te jată s-a căsătorit cu adevărat, iar pe re cheade gay și-au făcut promisiuni și și-a unitdes tinele doar formal.

Modul în care Eric-Emmanuel Schmittle descrie obsesiile și interesul față de anumi -te persoane se schimbă după în tîm plă ri le șistările prin care trec, dar modul în care a u -to rul descrie aceste lucruri nu este unul so -fis ticat. Folosesc un limbaj comun și for mea -ză imagini ușor de reprodus mintal. A u to rulrepetă in for ma ții despre Genevieve Greniercare este „nă cu tă Piastre, căsătorite de trei zeciși cinci de ani cu Eddy Grenier, pe 13 apriliedupă-amiaza la catedrala Sainte Gudule”,

chiar dacă a ces tea nu o definește, Eric ac cen -tu ează detaliile prin această repetiție.

Cartea cuprinde cinci nuvele despre „vie -țile virtuale care însoțesc temeiul unei viețireale” după cum își descrie autorul po veș ti le.Fiecare descrie o iubire i nedită, sentimen te carenu sînt îm păr tă și te între un bărbat și o femeie,ci între un om și a nimalul său de companiede exemplu. Dragostea este un subiect care îlpre ocupă pe Eric. Și în cartea „Pe cînd eram oo peră de artă” descrie de a se menea o po ves tede iubire imaginară în care un om, transfor-mat într-un obiect, este vîndut și tratat ca pe ostatuie, și care se în dră gostește de fata pic-torului orb care i-a re produs perfect chipulde dinainte de a fi transformat.

Toate textele autorului au o nuanță psi ho -logică. Analizează stări și comportamente,des crie situații folosindu-se de personajele sa -le și observă alți oameni prin ochii lor. A tu -ul îl reprezintă ușurința cu care reușești săîți pui imaginile în oridine și după ce terminide citit rămîi cu senzația că ai văzut cinci fil -mulețe, cu oa meni a căror chip nu este binedefinit niciodată pentru că vîrsta lor esteschimbată de la cadru la cadru. Poate doaro chii descriși mereu în detaliu pot fi re pro -duși și puși pe fața celor care jocă în ro lu ri -le principale. n

ADUSE DE TORENȚINumărul 497 | 8 - 13 decembrie 2014

AS

TR

ELE

DIX

IT

14

Dupăsăptămîniîntregi în carecolegii decameră te

acuză că nu prea ieșiafară, te vezi pus în fațaunei dificultăți. Astfel, însfîrșit te vei bucura de ogură de aer curat. Celpuțin pînă revineInternetul.

Te plîngi cănu ai undesă te an ga -jezi și că nuai unde să

faci experiență, însă săp tă -mîna asta ți se oferă șansasă evoluezi pe plan pro fe -sional. Rămîi fără mîncarede acasă și ești nevoit să teîntîlnești față în față cutigaia. Nu prea îți iese, darmăcar ai ce să scrii la CV.

În urma efor-turilor de asocializa maimult, reușeștisă intri în

atenția unor persoaneimportante. Portarul de lacămin ți-a învățat numele,Lăbuș nu te mai latră searaiar colegii de palier nu semai uită urît la tine. Încăun pic și o să mănînci cureducer la cantină.

Ai scris zecide scrisori deintenție și nicimăcar nu maiții minte la

cîte interviuri ai fost. Lasfîrșitul săptămînii, dupăce iei la rînd toate barurileajungi la o concluzieimportantă. Banii nu sîntimportanți pentru tine.Pentru că niciodată nu sîntla tine.

Încerci să-țiamintești ulti-ma dată cîndai dormit optore, însă în

minte nu-ți vin decît bă u -tele și serile în care în locsă pui capul în pernă te-aiuitat la seriale. Astrele îțirecomandă să stai liniștit.La NASA încă se mai cautăoameni care să testezesomnul în spațiu.

Rețele desocializare audevenit casata. Nu mai ieșidecît la

proteste pe Facebook, beibere pe Twitter și faci pozecu pisica în toate ipostazelepentru Instagram. Maifolosești și alte rețele, că aitabletă și telefoanele bengoase. Păcat de oameniicare te așteaptă în oraș.

FĂ UN STOP-CADRU

de Ana-Maria BUCUR | anamaria.bucur@opiniastudenteasca.ro

de Adelina MEILIE | adelina.meilie@opiniastudenteasca.roNumele de „Phoenix” este predestinat re -

naş terii, asemenea păsării care renaşte din pro -pri a cenuşă. Nu doar că unii membri ai trupeisînt noi, dar şi albumul „Vino, Ţepeş” pe carel-au lansat pe 17 noiembrie în Bucureşti aducepiese noi. Melodiile îmbină tradiţionalul custilul de blues şi aduc publicului o nouă în fă ţi -şa re a istoriei scrise în versuri de scriitori clasi-ci precum Mihai Eminescu, George Coşbuc,Al. Macedonski.

Unele pasaje alese spre interpretare, îl pre -zin tă pe Vlad Ţepeş drept un salvator al po po -ru lui de astăzi, menit să călătorească în timppen tru a-i pedepsi pe cei aflaţi la conducereaţă rii: „Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca pu -nînd mîna pe ei,/Să-i împarţi în două cete: însmin tiţi şi în mişei,/Şi în două temniţi large cude-a sila să-i aduni,/Să dai foc la puşcărie şi laca sa de nebuni!”.

Tema care domină întregul playlist ur mă -reş te un fir epic dinamic, iar accentul cade pe

po veştile marilor voievozi români: Ştefan celMare, Mihai Viteazul, Vlad Ţepeş, Mircea celBă trîn şi alţii.

Noul album al trupei „Phoenix” pare a fiu nul patriot, presărat cu acorduri care în crus -tea ză tristeţea şi relaxează auditoriul sau stîr -neş te rîsul: „Behăie poporu-n loc să ia to po -rul/Şi-aşteaptă smerit să-l declari falit.” Ver su -ri le nu sînt lipsite de ironii care tind să criticesistemul politic actual.

Printre cele nouă piese se reia melodia„Pho enix” lansată pentru prima dată în albu-mul „Cantafabule” din 1975, înainte de fugatru pei în Germania unde a reuşit să scoată al -bu mul „Transsylvania” şi trei single-uri.

Dacă pînă acum cîntecele cunoşteau ex pe -rie nţa anilor şi o revoltă înnăbuşită, astăzi am -pren ta este pusă pe noua generaţie, FlaviusHosu la tobe şi Andrei Cerbu la chitară, în ti ne -rind formaţia, iar vocea solistului CostinAdam împleteşte trecutul şi prezentul într-oarmonie perfectă.

Trupa „Phoenix” a fost înfiinţată în anul1962, iar primul album, „Vremuri”, lansat în1968, a apărut în 120.000 de exemplare, vîndu -te foarte repede, ceea ce a dus la propunereaformaţiei pentru Discul de Aur. În evoluţia saa cunoscut mai multe subgenuri ale rock-ului,de la etno rock pînă la rock psihedelic, fiindprima formaţie românească de rock. n

de Ancuţa CIOCOIU | ancuta.ciocoiu@opiniastudenteasca.ro

Galaxia, pe mîna unor

NAVIGHEAZĂ PE-O PAGINĂ DE CARTE

Titlu: „Cei doi bărbăţidin Bruxelles”Autor: Eric-Emmanuel SchmittAn: 2014Editură:HumanitasGen: Ficţiune

ASCULTĂ DE (LA) NOI

Album: „Vino, Ţepeș”Artist: PheonixAn: 2014Gen: Rock

Titlu:„GardieniiGalaxiei”Regizor:JamesGunnAn: 2014Actori: ChrisPratt, DaveBautista, ZoeSaldanaGen: SF,Aventura

Veni]i din cenuş\

Personajele se aseamănă cu cele din X-Men ca istoriepersonală, dar le de pă șeș te prin puterea improvizaţieiși prin faptul că de vin eroi prin forţe proprii.

Noul album al trupei„Phoenix” pare a fi u nulpatriot, presărat cu acorduri triste.

Iubirea, ca o oper\ de art\

Acum doi ani maiașii preziceau că în lunade cembrie va fi negreșit sfîrșitul lumii. Însăîn loc ca din cer să plouă cu foc iar pămîntulsă se despice în două, s-a întîmplat altceva.„Gan gnam Style”, videoclipul artistului core-an Psy, ajungea la un miliard de vizualizăripe YouTube, iar mulți spuneau despre astacă-i un semn clar din calendarul maiaș. Sfîr și -tul lumii totuși, n-a mai venit, dar videoclipule încă pus pe rele. Săptămîna trecută, acesta aga lopat la 2 miliarde de vizualizări, pe In ter -net umblînd gluma că „Gangnam Style” a re -u șit să strice Youtube-ul.

Ce s-a întîmplat de fapt a fost că fil mu le -țul a depășit limita de 2.137.483.647 de vi zu a -li zări la cît era limitat contorul site-ului. Pefo rumul oficial, cei de la Google declarau cănu s-au gîndit niciodată că un videoclip vapu tea fi urmărit de un număr mai mare decîtpoa te înregistra sistemul de 32 de biți. Astfel,mo torul de căutare s-a văzut nevoit să schim -

be contorul pentru vizualizări și să-l actuali -ze ze la 64 de biți.

Acum, cu noul upgrade, pentru ca melo-dia lui Psy să ajungă să „distrugă” iarăși site-ul trebuie să atingă un nou număr de vi zu a -li zări și anume 9.223.372.036.854.775.808, dif-verse forumuri gîndindu-se deja la strategiipentru a ajunge la acest număr. Pro gra ma to -rii de la Google sînt destul de siguri că sînt a -si gurați și că niciun videoclip nu va putea săa jungă iarăși la limită, însă la fel spuneau și laîn ceput despre sistemul pe 32 de biți. Totuși,într-o estimare a celor de la Ars Technica, elva fi depășit din nou abia peste patru mili ar -de de ani.

Legat de știrea că „Gangnam Style a stri-cat Youtube-ul”, adică cum a tratat acest su -biect de către media, purtătorii de cuvînt auex plicat că de fapt nu s-a nimic în neregulă,

iar programatorii au anticipat această pro ble -mă acum cîteva luni în urmă. Dacă aceștiadin urmă nu ar fi acționat la timp, tot ce s-arfi întîmplat ar fi fost ca numărul de vi zua li -zări să rămînă blocat la maxim, în timp ce vi -zi tatorii noi ar fi trecut într-o altă listă. Totuși,o ficialii au decis să se distreze, iar în momen-tul în care vizitezi videoclipul contorul parcăo ia razna mișcîndu-se încontinuu ajungîndși la numere cu minus.

Nu știu cît de mult l-a afectat acest lucrupe Psy, însă avînd în vedere că Forbes estimacă în iulie anul acesta coreanul cîștiga douămi lioane din dolari doar din publicitatea depe Youtube. Acum, cu toată agitația, mai multca sigur are destul cît să regizeze alte video-clipuri în care să inventeze alte dansuri inspi-rate de patrupede. n

Gigi Becali a intrat în conflictcu Ministerul Apărării Naționale(MApN) și Clubul Sportiv al Ar -ma tei (CSA) pentru folosirea stadi -onului din Bulevardul Ghencea.Pa tronul Stelei are o datorie încădin 2010 față de ManP pentru căa întîrziat cu plata chiriei pentruSta dionul Steaua cu peste 60 dezi le şi conform înţelegerii dintrecele două părţi,iar contractul s-are ziliat automat. Pe lîngă asta sea lătură și cearta izbucnită în 2011pe marca „Steaua”. Înalta Curtede Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a a nu -lat prin decizia de miercuri, 3 de -cem brie, emblema„Steaua Bu cu -reşti” înregistrată pe 29 ianuarie2004 de SC Fotbal Club Steaua Bu - cureşti SA.

Geor ge Boroi, comandantulCSA Stea ua, MApN susţine că sin -gura in sti tuţie care poate să fo lo -seas că marca „Steaua Bucureşti” esteClu bul Sportiv al Armatei și că nus-a acceptat niciodată înregistra reamărcii la Oficiul de Stat pentru In -venții și Mărci (OSIM) de către alt -cineva. Mai spune că marca Stea -ua i-a fost donată lui Gigi Becali deA sociaţia Fotbal Club Steaua Bu -cu reşti, care a administrat clubulî nainte de 2004 şi patronul Stelei

ar fi înregistrat-o la OSIM după2006 cînd a dispărut Asociația.

„Le vom lăsa în continuaremar ca, în schimbul unei su me debani, pe care să o folosim la în tre -ţi nerea bazei sportive și a al torsecţii din cadrul clubului”, a spusFlo rin Talpan, locotent-co lonel în ca -drul MApN, care are rol de juristîn cadrul in sti tu ți ei. Va le riu Ar gă -sea lă, preşe din te le Con si liului deAd ministraţie al FC Stea ua, a spuscă a solicitat deja o în tîl nire cu ceide la MApN și ga ran tea ză suporte -ri lor clubului sportiv că numelenu va fi schimbat. „Ne vom întîlnipen tru a stabi li condiţiile în carevom putea fo lo si emblema şi în -sem nele clubului” declară acestaconform Me dia fax.

Totuși pe 4 decembrie Steauaa avut meci cu Craiova, iar e chi pa -mentul nu mai era roș-albastru, ci eracel pen tru deplasare de culoare gal -benă. Nu mele echipei de pe e chi -pa ment a fost acoperit de bandă,la fel și sigla clubului. Gigi Becalia anunțat că vor propune o nouăsi glă și o nouă marcă la OSIM șide acum înainte o stea cu opt col țuricare va avea scris în centru „ FCSteaua” și culoarea galbenă va finoua identitate a clubului. n

ADUSE DE TORENȚI

r De cum am ajuns aici, am grăbitpa sul, și nu trebuia să fiu undeva la oră fi -xă. E un ritm sfânt al orașului, căruia toțilo cuitorii, fie ei permanenți sau de-o zi, i sesu pun. Lu mea aleargă pe trotuare cu că ru -cioa re, măsuțe portabile, fiecare cu ce-agăsit prin casă. În numele sfântului ritm,u nii ce tățeni își riscă viața și traverseazăpe ro șu, în goană. Un camion de Red Bulltoc mai face colțul pe Fifth Avenue: ar pu -tea să poarte girofar, precum ambulanțele.r Plimbarea pe ploaie ar trebui de cla -

rată sport extrem. Vîrfuri de umbrele seîndreaptă la tot pasul spre cetățeni, cautăochii cetățenilor, mai precis; o umbrelănea gră dă să sfîșie una roșie, iar victimatre ce mai departe; taxiurile stropesc cupof tă. Cel mai rău e că, atunci cînd plouă,nu prea vezi fețele oamenilor.r Metroul D se îndreaptă din bu ri -

cul Manhattanului spre capătul din ConeyIsland. E un drum de vreo oră, care schim -bă cîteva garnituri de oameni. Cum trecipodul spre Brooklyn, metroul iese la su -pra față, plutește peste case vechi populatecu ateliere, magazine și birouri de a vo ca -tu ră care te ajută să-ți dai în judecatăan gajatorul abuziv. Stațiile se înmulțesc,iar înăuntru rămîn mai mult asiatici și ne -gri, sărăcimea cea de toate zilele. O femeie

- fi lipineză sau ceva - scoate unca iet negru și începe să înșire

acolo semne pătrățoase și negre. Ridicădin cînd în cînd privirea și o rotește, sepune iar pe scris. La un moment dat, seuită spre mi ne cu ochii ei negri, plini. Oarea scris des pre mine?r Intru într-un magazin de e le ctro -

ni ce, să iau patru baterii de-alea mari.Dom nul de la ghișeu îmi zice că arăt a ar -tist, îi zic că nu sunt artist, ci dimpotrivă.În treabă apoi pentru ce am nevoie de ba te -rii și-i arăt vechiul meu aparat foto. Îmispu ne că are ceva să-mi arate, cît un colegva aduce bateriile. Are un filtru de luminăca re face minuni pentru aparatul meu: lăr -geș te cadrul, mărește lumina, ce să mai.Mă pune să-l testez, îi zic că n-am baterii șiscoa te unele folosite din sertar. Întreb cîtcos tă filtrul, dar mai sunt lucruri de arătat:ia tă, acum voi putea fotografia și interiorulunei cutii. Totul doar pentru 275 de dolari.Vreau să știu cît sunt bateriile și-mi zice căpot plăti filtrul cu un card. Insist și-mi facesemn, cu lehamite: doi-trei dolari, atît facniș te baterii aproape goale. Aș fi zis cădom nul a vrut să mă păcălească și că așase întîmplă cînd ești străin într-un orașma re, dar peste două ore mă opresc în fațaunui cărucior de fast-food, pentru doi hot -do gi la un dolar jumate. Nu găsesc undo lar mărunt, iar indianul de la tejgheaîmi zice că "it's OK, brother" și zîmbește.Ci tisem în avion că e nevoie de tot felul deoa meni pentru a face o lume, iar cărțile auu neori dreptate. n

Corespondență din New York

268 DE ZILE ÎN DEȘERT

Patru fragmente deNew York

Vlad ODOBESCUsenior-editor

„Opinia Studenţească”

După ce în maimulte seri îțipetreci nopțilecu ochii la seri-ale decît pe cai-

ete, realizezi că viața taseamănă leit cu cea dinfilme. Nu prea îți ies scenelede acțiune sau comediilespumoase însă cînd vinevorba de dramă, te descurcimai bine decît actorii dinTitanic.

Te simți caun alt om decînd ți-aiîntîlnitjumătatea.

Realizezi apoi că de cînd v-ați cunoscut viața ta estedată peste cap. Tot peste capsînt și bibelorurile sparte depe hol. Încerci să-ți păcăleșticreierul că oricum nu-țiplăceau cele primite de labunica. Nu funcționează.

De cînd aiauzit cît sepoate cîștigadin Dota, ți-airefăcut

prioritățile. Ai dezinstalat dinlaptop Microsoft Office pen-tru că ocupa prea mult șioricum nu-l folosea și ți-aiinstalat Steam. Totuși, nuînțelegi de ce în fiecare joc,coechiperii tăi spun că ocunosc pe mama ta.

Acum eperioada aiadin an cînd ieio foaie de hîr-tie și începi să

tragi linie la ce-ai făcut bineși ce nu. Cînd ajung lapartea legată de viitorul tăuîți dai seama că o să ajungidoar să te deprimi și maitare, așa că mai bine nu temai gîndești la nimic.

După ce n-aimai schimbat ovorbă cucolegii decameră timp

de două săptămîni îți spui căe timpul să te inegrezi îngrupul lor. Așa că devii maiatent la nevoile lor iarîncepînd cu săptămîna asta osă-ți schimbi mai dessosetele din picioare și îțioprești alarma de la 6.

Știi căzăpada desăptămînatrecută a fostdoar o

glumă. Deja te-ai pregătitcu haine groase, ceaiuri șisupă la plic. Abia aștepți sămai treacă puțin timp și săvină viscolul ca să te poțida cu sania pe linia detramvai de pe Copou.

AS

TR

ELE

DIX

IT

SCOR LA PAUZĂ

Steaua și-apierdutstelele

Sărbătorile de iarnă de ter mi -nă posturile naționale de televiziu -ne să își modifice grila de progra -me. În fiecare an, acestea își sur-prind telespectatorii cu emisiuninoi sau cu emisiuni care au de ve -nit deja o tradiție pe parcursul lu -nii decembrie a fiecărui an.

PRO TV-ul, prin intermediullui Cătălin Măruță și al echipeisa le, îl va însoți pe Moș Crăciun laca sele în care sînt copii cuminți,co pii ce nu uită să îi scrie Moșuluian de an, dar din casa cărora lip -seș te bradul și cadourile pe carele-au cerut de-a lungul anilor.PRO TV-ul merge la copii să le a -du că bucurii. Încă din seara Sf.Ni colae, micuții au putut urmărifil mul „Singur acasă”, care a fă -cut o introducere în spiritul aș -tep tatei perioade a anului.

Vedetele Antenei 1, SimonaGher ghe și Mirela Boureanu Vai -da, pregătesc pentru telespectato -ri mai multe colinde, care vor fidi fuzate pe întreaga perioadă asăr bătorilor, alături de alte surpri -ze frumoase pentru copii, dar șipentru cei care au fost cuminți.

Digi 24 organizează cea de-apatra tombolă pentru cliențiiRCS&RDS. Anul acesta, abonațiivor fi premiați prin tragere la sorțicu 3500 de premii. Astfel, în pe -

rioa da 5-19 decembrie, se fac ex -tra geri pentru a se răsplăti fideli-tatea consumatorilor de serviciiRCS&RDS. Premiile puse în joc laa ceastă ediție a tombolei din pe -rioa da sărbătorilor de iarnă con-stau în televizoare, sisteme HomeCinema, tablete, smartphone-uri,ju cării, dar și abonamente.

Deschiderea oficială a săr bă -to rilor de iarnă este pe 1 decembri -e, de aceea postul public de tele-viziune a realizat mai multe edițiispeciale cu ocazia sărbătorilor. Pri -ma a fost de ziua României, cînddupă transmisiunile de la paradă,în cadrul programelor de știri aur mat o serie de reportaje despretra dițiile sărbătoririi Sf. Nicolae,dar și despre cadourile pe care le-a adus Moșul copiilor din întrea-ga țară. De asemenea, emisiunilede divertisment din grila de progra -me se axează pe întreaga pe rioa -dă a lunii decembrie pe realizareaactelor de caritate și pe sprijinulfamiilor defavorizate, încercîndast fel să aducă bucurii în casele cîtmai multor telespectatori.

Totuși, niciun post nu o săpoa tă înlocui mirosul de brad, ri -tu alul de împodobire a acestuia,dul ciurile din pomul de Crăciun,sau mirosul clementinelor care netri mit în copilărie. n

MAI PLAȚI CA ECRANUL

Crăciunul întreMăruţă și Gherghe

de Iulian BÎRZOI|iulian.birzoi@opiniastudenteasca.ro

Filmulețul a depășit limita de 2.137.483.647 de vizualizări.

PRIMUL RĂCNET Gangnam style, pe 64 de bi]i

de Adelina MEILIE | adelina.meilie@opiniastudenteasca.ro

de Elena GUŢANU|elena.gutanu@opiniastudenteasca.ro

Numărul 497 | 8 - 13 decembrie 201415

Numărul 497 | 8 - 14 decembrie 2014

ȘOC, ȘOC, GROAZĂ!

Muzica folclorică cu elemente alemuzicii electro, dar și hip hop abor -dată de cei de la Subcarpați tre zeș tetoți tinerii melancolici din pub. Chiarși membrii trupei se declară uimiți denumărul mare al celor care își fac locsă ajungă cît mai aproape în fața sce -nei ca să-i audă și să poată dansa pemuzica lor. „Că bine le mai zice, fra -te”, spune Răzvan, un tînăr ciufulit șiscund, care mai mult îi ascultă de cîtîi vede, pentru că atît îi permite înăl -țimea. Prietenul său este atît de fas-cinat încît doar îl aprobă din cap.

Atunci cînd piesele încep, publi -cul aproape că încinge o horă, însă sedezmeticește imediat ce își dă sea macă atmosfera este de fapt una de clubși nu una asemănătoare cu cea de lanuntă. Cei de la Subcarpați nu se

mulțumesc cu mîinile care se văd ri -dicate în public și îndeamnă toată lu -mea la cîntat. „Dacă cunoașteți pie sa,e păcat să ne lăsați doar pe noi să cîn -tăm, mai bine iese dacă facem echi -pă”, spun ei. Tinerii ascultători în cepsă fredoneze împreună cu ei vers u -rile melodiei „2000 de km” de pe noulalbum lansat în luna iulie a anuluiacesta, intitulat sugestiv „Piele degăină.”

Dans în ritm pierdutFluierul intră din nou în prim-

plan și cîteva drapele apar în apro pi -erea scenei, amintind de ziua națio na -lă care a fost sărbătorită cu doar cî te -va zile în urmă. Antrenați de atmos -fera patriotică, publicul strigă nu-mele celor de pe scenă la finalul fie -

cărei piese.După ce își dă seama că a pierdut

numărul berilor din seara asta, un tî -năr cu ochi albaștri, merge cînd aproa -pe de scenă, cînd spre spatele sălii cupași dezechilibrați, provocînd nemul -țumiri. „Hei, tu cum dansezi? Păi,stai cu fața spre scenă că o să mă dă -rîmi”, îi reproșează o tînără. „Gata,scuză-mă, gata”, încearcă tînărul săfie politicos, ca doar după cîteva mi -nute să primească din nou o privirefulgerătoare după ce se izbește dinnou spre blonda din fața lui, chiardacă prietenul lui încearcă să îi îm pie -dice dezechilibrul. Versurile melo diei„Frunzuliță, iarbă deasă”, interpre ta -tă de cei de la Subcarpați alături deMădălina Pavăl și AFO sînt fredo-nate de alte două tinere scunde ca reîncearcă să ajungă măcar cu pri vi -rea pînă la scenă. Însă după ce ace -

lași tînăr amețit de băutură se cla ti -nă în fața lor, preferă să se întoarcăundeva în spate. „Ce-o fi cu el? Chiarîn halul ăsta?”, spune una dintre ele.„Eu am venit să mă distrez, nu-l maibăga în seamă”, spune cealaltăcontinuînd să cînte.

Mîinile rămîn sus, iar drapeleleîncă mai flutură deasupra băieților depe scenă, dînd publicului energie săcînte melodie după melodie. Dacăpiesa „Dă cu arcu” , îi convinge pecei prezenți să danseze în timp cecîntă, atunci piesa „Viața-i mare îi în -tristează”, îi copleșește, asta sesimte și din reacțiile publicului, ca re

ascultă liniștit versurile.Hip Hop-ul îndeamnă la dans, iar

folclorul la cînt. Iar asta se cunoaștedin atmosfera încinsă pe care o în tre -țin tinerii care devin din ce în ce maitulburi și care încep să își piardăcontrolul. În așa măsură încît nici spa -țiul de dans nu mai este de ajuns.„Au zi, dă-te-n colo”, e replica unuitî năr cu privirea pierdută care își fa -ce loc în jurul său, cît o roată. Dan sea -ză, cîntă și simte asemenea celor de pescenă. Nu ar fi fost o problemă da căatunci cînd cei de la Subcarpați au dis -părut de pe scenă și-ar fi dat și elseama. n

Balul Iernii, un spectacol caritabil organizat de So cie - tatea Studenților Mediciniști Iași (SSMI) pentru a le ofe -ri copiilor de la Bogdănești o sărbătoare frumoasă, s-ades chis cu flori de nea, miros de gutui și cu acorduri decolin de. Evenimentul a fost găzduit de Aula BiblioteciiCentral Universitare, vi neri, 5 decembrie, și l-a avut cainvitat special pe Moș Cră ciun și doamna Crăciun. Dedupă ușa grea de lemn s-au auzit cîntece de sărbători îninterpretarea corului stu den ților mediciniști „Ceata demediciniști”, a spiridușilor din Bogdănești și a studen-tei Ionela Ursea.

Momentele de colinde nu au acaparat întreaga sea ră,ci s-au îmbinat cu cele de teatru. Studenții corului „Cea -ta de mediciniști” au pășit pe scenă acompaniați de chi -tară și zurgălăi. Au cîntat despre magia sărbătorilor deiar nă, dar nu au uitat nici de „imnul”mediciniștilor.„S-au dus șase ani de viață/… Cu cifoză, miopie/ Cinemă va lua soție?” a fost întrebarea care a deschis balul.„Că și eu am scolioză”, nu a ezitat să le răspundă sexulpu ternic. În completare, studenții au îndrumat oas pe țiisă practice sportul, iar o domnișoară de lîngă mine le-azîmbit în semn că le-a înțeles mesajul. Corul din Bog dă -nești a prezentat un alt moment de colinde. În rochițe ro -șii și cu un brîu de aur la mijloc, acesta a dedicat un cîn -tec iernii, mai exact omului de zăpadă. Versurile cîn-tecului „Dom, dom să-nălțăm” a apărut atît pe buzele ti -

nerilor, cît și a celor mai în vîrstă. Fetele au îngenun cheatîntr-o linie pe o margine de scenă mai aproape de publicși cu ajutorul palmelor, genunchilor și pieptului au înlo -cuit instrumentele muzicale. Șoptind cuvintele, rochiilede catifea au început să se miște concomitent, iar bu ze lesă cînte un colind în limba engleză.

Primiţi cu cadourile?Invitatul special al Balului Iernii a venit cu un „sac”

mare în spate și a împărțit cadouri micilor Crăciunițe îm -brăcate în roșu. Spiridușii nu au stat deoparte, ci l-au aju -tat pe moșul „bătrîn” cu ochelarii pe nas și barba albă sădea daruri celor mai cuminți copii. Trupa de teatru astudenților SSMI a pus în scenă o poveste de Crăciun cunote de umor. Agitată, doamna Cră ciun le-a rugat pe celedouă Crăciunițe să îi caute soțul care a dispărut. În -ghe țate și nemulțumite că au pierdut programarea lamanichiură, pedichiură, coafat și SPA, Crăciunițele aflăde la spiridușii care îl ajută pe Moș Cră ciun că a fostfurat de Grinch, iar ca să îl elibereze de vra ja ce îl ținelegat pe acesta, copii trebuie să răspundă co rect la treiîntrebări. Comedia continuă, Moș Crăciun pleacă cuîntreaga „gașcă” de ajutoare să împartă ca douri celor mi -ci și cuminți, iar soția lui îl sună pe amant, dușmanulCrăciunului, Grinch. n

După ce au așteptat să primeascăîn ghete cadourile, cei mari șicei mai mici, au rămas să

aștepte și venirea celor de la trupaSubcarpaţi. Prezenţa lor a fostanunţată pentru seara de 6decembrie, în Underground Pub,începînd cu ora 21.00. Publiculnumeros s-a distrat pe ritmuri demuzică românească cu elementefolclorice, dar s-a lăsat alintat și desunetul fluierului. În așa măsură încîtfinalul concertului i-a prins la fel deaproape de scenă ca la început.

Piesele i-au adus tot mai aproape de scenă pe cei din public.

de Elena GUŢANU |elena.gutanu@opiniastudenteasca.ro

de Doina SÎRBU| doina.sirbu@opiniastudenteasca.roEste a patra oară cînd „una din -

tre cele mai bune artiste pop ale tu -turor timpurilor", numită şi „Queenof Pop (regina muzicii pop)", Ma -donna, a fost aleasă să fie modeluloficial al casei de modă Versace. Deaceastă dată, pentru colecția pri mă -vară-vară din 2015. La cei 56 de ani,aceasta i-a luat locul lui Lady Ga ga,cea care a fost imaginea colecției cuacelași nume din 2014. Creatoarea demodă, Donatella Versace nu pre ci -zează în comunicatul de presă de cea renunțat la Gaga, dar spune de cea ales-o pe „regina muzicii pop”:„Madonna este una dintre cele maimari legende ale brandului Versa ce.Sînt încîntată că buna mea prie te nă,care este în același timp cea maipercutantă și mai influentă artistădin lume, a fost aleasă în calitate deimagine oficială a casei Versace înacest an”.

Primele fotografii din colecție auapărut pe Internet pe 4 decembrieși dezvăluie o colecție la baza că re -ia stă negrul. Nu doar vesti men ta țiaeste una lipsită de culoare, ci și cap -turile în sine sînt alb-negru. MertAlas și Marcus Piggott, cei care ca reo consideră pe Madonna o per soa nădeterminată și cu influență atem po -rală după cum este specificat tot încomunicat, i-au făcut poze și lui LadyGaga. Imaginea cîntăreţei pentrucampania din 2014 a fost inspirată desora lui Gianni Versace care este înprezent vicepreşedintă a grupului

Versace şi designer-şef al brandului.Spre deosebire de Gaga, Ma don nanu a compus un cîntec pentru Do-natella Versace pe care să-l pună peun album, înainte să primească ofer -ta de a reprezenta casa.

Pozele de promovare ale co lec -ției sînt deja făcute, însă nu au apă -rut informații despre faptul că Ma -donna ar fi făcut poze topless lafel ca cea pe care a înlocuit-o. Un ase -menea lucru nu ar fi o premieră pen -tru că Madonna a mai pozat nudanul trecut, dar și la sfîrșitul luniinoiembrie a acestui an. A purtatcreații ale casei de moda AlexanderMcQueen și fotografiile au fost fă -cute de aceeași Mert Alas și Mar-cus Piggott. Creatoarea de modăde la Versace a considerat-o pentrua patra oară pe Madonna potrivităpentru a promova hainele pentruprimăvara-vară, chiar dacă LadyGaga are jumătate din vîrsta ei. n

Regina muzicii popdevine Versace

PUNCTUL PE VIP

de Adelina MEILIE|adelina.meilie@opiniastuden-teasca.com

16Darurile lui Moș Nicolae s-au ascuns în SubcarpaţiConcertul a avut atît influenţe folclorice, cît și hip hop.

Colinda spiridu[ilor din Bogd\ne[ti

Madonna o înlocuiește înacest an pe Lady Gaga.

Casa de Cultură a StudențilorStr. Vasile Conta nr. 30, et. 2, 700106 Iași. Telefon: (0746) 230. 032e-mail: redactia@opiniastudenteasca.roWeb site: www.opiniastudenteasca.rowww.facebook.com/opiniaveche

Ședințele de redacție au loc luni și miercuri, de la ora 20.00. Revista se poate procura și de la sediul redacției.

BAL CU MIROS DE BRAD

REDACTOR-ȘEF: Cătălin HOPULELEREDACTORI-ȘEFI ADJUNCŢI: Iulia CIUHU, Ioan STOLERUȘEFI DE DEPARTAMENT: Iulian BÎRZOI, Mădălina OLARIUREDACTORI: Ana-Maria BUCUR, Dan CONDREA, Adelina MEILIE, Doina SÎRBUCOLABORATORI: Ancuţa CIOCOIU, Liza CÎRJĂ, Diana GAINA, Roxana GĂINĂ,Elena GUŢANU, Laura JITARIUC. PUBLICITATE: Bogdan COBUZEDITOR: Daniel CONDURACHE