Nr. 496

Din art\ nu se poate tr\i, cei care se d\ruiescacestei profesii sînt nebunii frumo[i ai lumii

Inspiraţia e zestre pentru a descoperi subiecte

de creaţie | PAGINILE 8-9

La ora la care scriu acest text au fostnumărate 96,81% din voturile laalegerile parlamentare din RepublicaMoldova. Cinci partide au trecutpragul electoral de 6%, trei partide pro-europene (PLDM – 19,55%, PDM –15,77% și PL - 9,46%) și două partidepro-ruse (PSRM – 21,21% și PCRM17,89%). Voturile acordate partidelorsau candidaților care nu au trecutpragul electoral se vor redistribui subformă de mandate în Parlament, peprincipiul „unul mie, unul ție”, acestorcinci formațiuni. La cum se prezintăsituația, partidele de dreapta pot formao coaliție pro-europeană, continuîndparcursul occidental al țării. Douădintre ele, PLDM și PL, deja și-auanunțat intenția de a guverna alăturide celelalte în cadrul unei coaliții, întimp ce PDM a declarat doar că „aucîștigat forțele pro-europene”.

Marea surpriză a alegerilor epartidul lui Igor Dodon, PartidulSocialiștilor din Republica Moldova,care a obținut cel mai mare punctaj.Da, același partid care a umplutChișinăul cu bannere și afișe cu Putinși mesajul „Mai bine să trăim înbunăstare alături de Rusia decît să fimsăracii și datornicii Europei”. Însă dacăne uităm la rezultatele alegeriloranterioare, observăm că alegătorii deazi ai PSRM sînt jumătate din alegătoriide ieri ai Partidului Comuniștilor dinRepublica Moldova. În 2009, PCRMobținea 44% iar în 2010, 39%. De notatînsă că a mai existat o formațiune,Partidul Comunist Reformator, care aobținut cam cu un procent sub pragulelectoral. Zvonurile spun că acestpartid ar fi fost o uneltire a lui VladimirPlahotniuc (PDM) pentru a rupe dinvoturile comuniștilor. Dacă chiar așa e,a funcționat, pentru că a luat 5% din

voturile de stînga, fix cît

să nu intre la guvernare, care acum sevor redistribui către cele cinci partidecîștigătoare. Acele cinci procente doarîn mîna comuniștilor ar fi putut facediferența.

Însă victoria aproape pe muchie decuțit ar trebui să le dea de gînditpartidelor de dreapta din Moldova.Am auzit mulți tineri spunînd că nu iesla vot pentru că sînt dezamăgiți deactivitatea acestora în ultimii cinci ani.Marii lideri pro-europeni sînt și eiacuzați de corupție și ar trebui ca acestrezultat strîns să impună o schimbareși în rîndurile lor. „Tineretul bătut în2009 n-a mai susținut pe cei ce nu le-aufăcut dreptate”, spunea un mesaj peInternet. Alegerile din Moldova dinultimii ani au fost mai mereu uncadran cu acul tremurînd undeva lamijloc, între Rusia și Europa, iar forțelepro-europene ar face bine să înțeleagăcă n-ar trebui să cîștige alegerile doarpe baza principiului răului cel mai mic.Bineînțeles, are și electoratul ceva deînvățat de-aici. Încă doi, trei nehotărîțiși dezamăgiți în plus și-apoi s-ar fitrezit cu toții să exclame mirat-scîrbit„uite unde-a ajuns țara, iar în mînarușilor”.

Uite că n-a ajuns, presa rusă dejaanunța luni la prînz că „Moscova apierdut Moldova”, dar nici mult numai avea. n

/opiniavechewww.opiniastudenteasca.ro telefon: (0746) 230 032

LUMEA PE JAR

Biseric\ pentru partidul juc\torilor

HONORIS FĂRĂ CAUSA

EDITORIAL

Șchiopătîndspre Europa

l Twitch unește sub același ecran gamerii dinîntreaga lume | PAGINA 4

Black Friday la tîrgul deoase de la Medicin\

Victoria pentru partidele pro-europene a venit spre dimineață.

l Anul XL l 1 - 7 decembrie 2014 l IAȘI l Nr. 496 l GRATUIT l 5.000 de exemplare l apare lunea

Nu pentru prima dată, moldovenii au avut de ales între trecutşi viitor, între Rusia şi Europa, între seceră şi ciocan şiOccident. Cei mai în vîrstă încă îşi mai aduc aminte de

strunele lui Lenin şi Stalin şi optează pentru partidele de stînga:Partidul Socialiștilor (PSRM) şi Partidul Comuniştilor din RepublicaMoldova (PCRM). Părinţii, ducîndu-le dorul copiilor care învaţă saulucrează peste hotare, ascultă de viaţa mai bună pe care o au aceştia şi

îşi îndreaptă ştampila spre acel bine sugerat prin telefon şi pe Skype.Tinerii aleg între stejar (PLDM), trandafiri roşii (PDM) şi partidelecare nu sînt la guvernare, dorind o schimbare radicală areprezentanţilor săi. Cei din urmă fie că întind mîna pentru a votaMişcarea Populară Antimafie (MPA), un candidat independent, OlegBrega, sau se revoltă că Partidul Patria (PP) a fost retras de pebuletinele de vot. | PAGINILE 10-11

Basarabenii au ie[it la alegeri cugîndul la copiii împr\[tia]i în lume

Studenții vînd schelete umane de oproveniență necunoscută, folosite ca materiale de studiu | PAGINA 5

”e‐mail:[email protected]

ACADEMIA DE GARDĂ

Decanul de la MedicinăGenerală, acuzat că aprimit șpagă un ceainicși o tavă de argintl „considerăm că este ridicol ca un gestsimbolic al unui coleg din spațiul arab săfie privit ca o luare de mită”, au precizatreprezentanții universității | PAGINA 3

CAP ÎN CAP

UDMR, buruiana veșnicverde a politicii româneștil la 11 zile după ce candidatul ACL aluat președinția, partidul și-a anunțatretragerea de la guvernare | PAGINA 13

ACTUALITATE

Doi seniori editori ai„Opiniei”, premiaţi laconcursuri de profill distincțiile au fost cîștigate cu texte pub-licate în cursul anului acesta | PAGINA 2

Interviu cu artistul Liviu Suhar, pictorul care a făcut muză din satul său natal, Iacobeni ««

Ioan STOLERUredactor-șef adjunct

[email protected]

2ACADEMIA DE GARDĂNumărul 496 | 1 - 7 decembrie 2014

Doi seniori editori ai „Opiniei”au fost premia]i la Superscrieri[i la „Tîn\rul Jurnalist al Anului”

Muzeul Universităţii „Cuza”,patru ani de la renovare

Anca Simina și Lina Vdovîi,seniorii editori ai „Opiniei stu -den țești”, au cîștigat trei premiiimportante pentru materialelepu blicate anul acesta. Astfel, pre -miul întîi „Superscrieri” la cate -go ria „Reportaje” a revenit LineiVdovîi pentru materialul „Trans -nis tria. Republica tortu rii”, iar lacategoria „Opinie” a cîștigat An -ca Simina, cu textul „Țara din ca -pul lor”. Aceasta din ur mă a pri -mit și premiul „Tînă rul Jurnalistal Anului” (TJA) pentru actuali-tate internă, oferit de „FreedomHouse”. Ambele pre mii au fostacordate miercuri, 26 noiembrie.

„Premiul acesta încununeazănu doar munca din 2014, ci șiefortul din anii anteriori. Este odovadă a faptului că subiecteledin străinătate sînt de interes, iarasta mă bucură enorm. Dincolode bucurie, însă, înseamnă și omare responsabilitate: va trebuisă muncesc de două ori mai mult”,a declarat Lina Vdovîi.

Concursul TJA este la cea de-aXV-a ediție și în cadrul acestuias-au oferit patru premii în val-oare de 1.000 de euro. Evenimen-tul a avut loc pe 26 noiembrie laHotel Intercontinental din Bucu -rești. În cadrul acestuia au fost 75de persoane premiate, 25 de sec -

țiu ni și 80 de jurnaliști înscriși dinRomânia și trei din Republica Mol -dova. Printre sponsorii acestuicon curs se numără E.ON Româ-nia și KAS - Programul Me diaEu ropa de Sud-Est. În pre zentLina Vdovîi este jurnalist free-lancer, iar Anca Simina este jur-nalist la „gân dul.info”. Gala Pre-miilor Superscrieri este la cea de-a IV-a ediție și este organizată deFundația Friends for Friends înparteneriat cu Avon România.

Anca Simina a fost redactor-șef al Opiniei între 2003 și 2006,iar Lina Vdovîi a fost șef de de-partament între 2007 - 2011. n

Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC)aniversează patru ani de la deschidere. Cu acest prilej, pe 26 și 27noiembrie, s-au desfășurat activități care au marcat acest eveniment.La „Muzeul Universității” pe 26 noiembrie, de la ora 08.30, de-schiderea oficială a aniversării a fost marcată de cuvîntarea prof.univ. dr. Vasile Ișan, rector al UAIC.

Cu ocazia evenimentului a fost lansată cea de-a patra revistă amuzeului intitulată „Historia Universitatis Iassiensis” a cărei editarea fost supravegheată de conf. univ. dr. Florea Ioncioaia de la Facul-tatea de Litere din cadrul UAIC. În aceeași zi a avut loc și „Sim-pozionul de istorie universitară, muzeologie și biblioteconomie” încadrul căruia și-au prezentat lucrările atît profesori din Iași, cît șiinvitați din țară și din Basarabia. În a doua zi de aniversare, pe 27noiembrie, de la ora 09.00, a avut loc o masă rotundă intitulată„Memoria spaţiului academic” în cadrul căreia fiecare profesorprezent a vorbit despre un fost profesor și despre realizările și ben-eficiile pe care acesta le-a adus universității.

„Evenimentul devine din ce în ce mai vizibil în plan local și înplan național, devine un eveniment cu tradiție, și cînd capătă tradițieși prestigiu nu mai este necesar ca organizatorii să solicite interesulparticipanților, ci aceștia caută să participe și să se manifeste în cadrulevenimentului”, a declarat conf. univ. dr. Bogdan-Petru Maleon, di-rectorul muzeului. Muzeul Universității a fost deschis în anul 2011 șide atunci în fiecare an, de ziua instituției, s-au organizat activități peparcursul a două zile. n

de Ana-Maria BUCUR | [email protected]

de Adelina MEILIE |[email protected]

Distincţiile au fost cîștigate cu texte publicate încursul anului acesta.

AM AUZIT CĂ...

Studiază și vizitează cu Erasmus PlusUniversitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T.

Popa” (UMF) și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”(UAIC) au găzduit prezentarea programului de studiuîn străinătate Erasmus Plus în cadrul evenimentului„Erasmus Open Doors” organizat joi, 27 noiembrie, însălile Senat ale universităților. Evenimentul a fost realizatsimultan în toate centrele universitare din România.

În cadrul evenimentului au fost prezentate criteriilegenerale de selecție a candidaților, dosarul decandidatură, cum se organizează selecția, documentelenecesare recunoașterii perioadei de studii și echivalareaacestora, persoanele și asociațiile de contact șiuniversitățile partenere în cadrul programului Erasmus.

Erasmus + este programul Uniunii Europene pentrueducație, formare, tineret și sport pentru perioada 2014-2020, iar prin acesta studenții au posibilitatea să plece săstudieze în străinătate timp de 12 luni. Finanțarea pro-gramului de studiu se încadrează între 450-500 de euro.În cazul stagiilor de practică, bugetul este mai mare, între650-750 de euro, iar selecțiile au loc pe tot parcursul an-ului academic. (D.S.) (D.G.)

Tinerii basarabeni, îndemnaţi la votStudenții basarabeni din Iași au participat la o întîl-

nire cu Vlad Filat, președintele Partidului Liberal Demo-crat din Moldova (PLDM), marți, 25 noiembrie, începîndcu ora 16.00, în sala Aula Magna „Mihai Eminescu” a

Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Fostul premier a prezentat programul electoral al

partidului pe care îl conduce și a adus în discuție prob-lema participării la vot. „O bună parte nu mai merg lavot, deoarece ei consideră că înţelegerea este suficientă.Acelaşi lucru se referă şi la studenţi, în mod special la ceicare sînt acasă. În acest an, prezenţa la vot este unadeterminantă”, a spus Vlad Filat, președintele PLDM.

Alături de Vlad Filat, la întrunire a participat șipreședintele Organizației de tineret PLDM, George Mo-canu și Cristian Adomniței, președintele ConsiliuluiJudețean Iași. Evenimentul a fost organizat de AsociațiaInterdesciplinară Pan Sofia împreună cu Facultatea deFilosofie și Științe Social- Politiceîn cadrul proiectului„Personalități contemporane în dialog cu tinerii”. (E.G.)Ș

TIR

I P

E S

CU

RT

Încep zilele pe patineOr fi studenții ocupați, dar pînă

la sesiune mai au de trecut o vacanță.Așa că, de acum și pot lua patinele șipot intra în pielea lui Fram, căcipatinoarul s-a deschis. Iar acum vorfi îndreptățiți să le ceară pachet maides, căci vinul fiert e cel mai bunmedicament iarna. Mai ales pentrufumătorii cărora le vor înghețadegetele și își vor da foc la mănușiîncepînd cu săptămîna aceasta.

În așteptarea strigoilorSîmbătă seara, de Sfîntul Andrei,

studenții nu au mai apucat să-și dea cuusturoi pe la uși și ferestre ca să nu vinăstrigoii, așa cum făceau bunicii lor odată.Asta pentru că din cauza serialelor dinultimul timp, studentele chiar ținferestrele deschise și așteaptă creaturilemai ceva ca pe Sburător. Iar cei care staupe lîngă cantina din Maiorescu ne-auspus că vine uneori cîte un damf deusturoi înspre cămine încît omoară maimult decît strigoii.

Arsuri pe CopouSăptămîna asta studenții vor

trebui să urce dacă vor vrea sa beaceva, căci la vale, pe Copou în zonaTime Out, atmosfera s-a încins lapropriu. Incendiul nu știm exact lacare dintre cîrciumile din zonarespectivă s-a produs, dar cusiguranță a pornit de lasupraîncălzirie, căci prizele auînceput să fie sugrumate deinstalațiile de Crăciun.

„Medicina” aniverseaz\ 135de ani de la primul cursde Simona POPA | [email protected]

Universitatea de Medicină șiFarmacie „Grigore T. Popa” dinIași (UMF) sărbătorește în perioa -da 3 – 6 decembrie Zilele Uni ver -si tății prin care se celebrează 135de ani de activitate academică. Ani -ver sarea va debuta miercuri, 3 de-cembrie, cu Conferința motivațio -na lă „Reţeta succesului în me di ci -nă” care va avea loc în Aula „Geor - ge Emil Palade” și va fi susținutăde profesori asociați ai UMF. Înaceeași zi, de la ora 12.00, vor fi ex-puse picturile artistului plastic Bog - dan Bârleanu în holul aulei și vorfi prezentate de scriitorul GrigoreIlisei, iar între orele 13.00 - 16.00 vorfi susținute două conferințe de-spre reperele interdisciplinare încercetarea doctorală. De la ora 16.00,la UMF, prof. univ. dr. Adrian Co -vic va primi premiul pentru pu -blicație științifică de excelență.

„Spiritul autentic al medicinei,care se bazează pe relația dintremedic și pacient, pe încredere șirespect reciproc, aș dori să se păs -treze și de acum încolo, iar stu -den ții să nu uite că etosul profesieimedicale nu se bazează doar petradiția asklepiană «să știi», dar șipe tradiția samariteană «să fii», a -dică să fii devotat pacientului tău,să ai sentimente de înțelegere șicompasiune pentru pacientul tău”,a declarat prof. univ. dr. Vasile As -

tă răstoae, rectorul UMF Iași.Joi, 4 noiembrie, între orele 08.00

- 10.00, programul prevede „tîrguloportunităților de cercetare”, or-ganizat în Aula „George Emil Pa -lade”, urmat de o sesiune de co -mu nicări ştiinţifice - Raportul in-termediar al Departamentului deCercetare (I, II) desfășurate la Pa -las Mall. În cea de-a doua parte azilei va avea loc un workshop -Stu dent European prin care stu -den ţii care au fost plecaţi cu ERAS-MUS pre zin tă particularităţile sis-temului de în văţămînt din ţara res - pectivă şi experienţa avută, pre cumși o ex po ziție de carte me di ca lă șilansări de carte la Muzeul UMF.

În ultima zi de aniversare, vaavea loc o festivitate - „20 de anide Educație și Știință pentruSănătate la Facultatea de Bio in gi -ne rie Medicală”, de la ora 10.00, înAula „George Emil Palade”, ur -mat de o conferință interactivă de-spre malpraxisul medical, orga ni -za tă pe trei module (primele douăîn ziua de vineri, iar ultimul în zi -ua de sîmbătă). Spre deosebire deanul trecut, anul acesta va fi orga-nizat „Balul Iernii”, un spectacolcaritabil al studenților din cadrulSocietății Studenților Mediciniștidin Iași în Aula Bibliotecii Cen-trale Universitare începînd cu ora16.00. n

Anca Simina lucrează la gîndul.info și Lina Vdovîi este jurnalist freelancer.

ACADEMIA DE GARDĂ

Au trecut două săptămîni de laalegerile prezidențiale și lucrurileîncep să se reașeze. Susținătoriinoului președinte sau vocile foartevocale anti-Ponta s-au mai calmat,lăsînd locul susținătorilor de dupăsau de ocazie, cei care brusc sedeclară învingători prin asociere șiîi găsesc calități peste calități luiIohannis, cel mai probabil însperanța unor firimituri de pe masaprezidențială aruncate în direcțialor. Cel mai inteligent și pertinentar fi ca de-acum să fim cumpătați șisă urmărim cu atenție ce seîntîmplă. Iohannis încă nu ademonstrat nimic concret, în afarăde bunul simț și calmul cu careabordează viața publică, lucrupentru care, bineînțeles, trebuie să îifim recunoscători, după atîția anide bîlci.

Primul semn bun ar fi numirealui Mihai Răzvan Ungureanu înfruntea cancelariei prezidențiale,dacă se va înfăptui (momentan estedoar un zvon). MRU este un omcapabil și decent, care din păcate nuare o imagine prea bună în țară maidegrabă din cauza mizeriilorpropagate de Antena 3 și mai nouRTV și a faptului că a ajuns să fieasociat prea des cu Băsescu.

Ce se întîmplă în tabăra cealaltăe greu de înțeles și cu atît maiinteresant. Mircea Geoană, MarianVanghelie și Dan Șova au fostexcluși săptămîna trecută din PSD,după care Sebastian Ghiță, patronulRTV, prietenul lui Victor Ponta șicel cu care a petrecut premierul înDubai, a anunțat și el cădemisionează din partid (deși încazul lui e cel mai probabil doar deformă). Însuși președintele deonoare al PSD, Ion Iliescu, a fostcriticat și i s-a cerut retragerea, iaracesta la rîndul lui a publicat oscrisoare deschisă pe blogulpersonal în care își prezentapropriile reproșuri aduse partiduluiși conducerii sale. E într-adevăr

tristă și ciudată ziua încare oameni ca

Iliescu, Vanghelie și Șova ajung săfie văzuți ca băieți buni încomparație cu ceilalți. Și am văzutastfel de reacții, oameni care spuncă „măcar Iliescu știe ce e aiaideologie și cu toate problemele luie un adevărat om de stînga”. Astfelde amnezii de moment nu cred căne fac bine, pînă la urmă ce areIliescu și Ponta nu sînt vreo 1,000de morți pe conștiință. Este totușicurios cum ar fi decurs lucrurile întabăra PSD dacă Victor Ponta ar ficîștigat alegerile, din fericire însă nuvom afla vreodată răspunsul laaceastă întrebare.

Multă lume spunea că dacăpierde alegerile, PSD va suferi oimplozie. Cred mai degrabă că astae șansa partidului să înceapă oadevărată reformă interioară și săse curețe, pentru că românii aunevoie de un adevărat partid destînga, nu cea mai mare gașcă dehoți din spațiul public autohton.Avînd în vedere însă cine conduceformațiunea, discursul șideclarațiile acestora post-electorale,pare mai degrabă că stîngaromânească e ca un cîine bătrîn șiobosit care din cînd în cînd se maiscutură de purici, dar aceștia sarimediat la loc. n

ȘAH-MAT

Vanghelionulse amînă

Decanul Facultăţii de Medicină Generală, acuzatcă a primit șpagă un ceainic și o tavă de argint

Luni, 24 noiembrie, procuroriiDi recției Naționale Anticorupție(DNA) au dispus luarea măsuriicontrolului judificiar pe toată du-rata urmăririi penale în cazul prof.univ. dr. Doina Azoicăi, decanulFa cultății de Medicină Generală aUniversității de Medicină și Farma-cie „Gr. T. Popa” (UMF) din Iași.Conform procurorilor, aceasta ar filuat mită o tavă de argint și unceainic drept mulțumire pentru fa-cilitarea înmatriculării la studii aunui student străin, fiul cetă țea nu -lui marocan Haizoun el Houssine.În acest moment, conform dispozi -ții lor date de DNA, prof. univ. dr.Doina Azoicăi nu are dreptul de a-șiexercita funcția de decan și îi esteinterzisă comunicarea cu celelaltepersoane menționate în dosar. „În

ziua de 22 noiembrie 2014, prin in-termediul lui Agha Romeen și alaltor persoane, inculpata AzoicăiDoi na a primit de la inculpatul Hai - zaoun El Houssine o tavă placatăcu argint, potrivit inscripției exis-tente pe aceasta, și un ceainic (posi-bil tot din argint), drept răsplată pen -tru faptul că, anterior, acceptase, înexercitarea atribuțiilor ce îi reve-neau, în calitate de decan al Facul -tă ții de Medicină Generală Iași, în-scrierea, în cadrul acestei instituții,a fiului inculpatului Haizoun ElHoussine”, se precizează în comu-nicatul remis presei de DNA.

În aceeași zi în care DNA a tri -mis înștiințarea cu privire la apli-carea măsurii de control judiciarasupra decanului UMF, Consiliulde Administrație al universității a

înaintat un comunicat prin caresusține că acuzația de luare de mităeste falsă. „Considerăm că este ri -di col ca un gest simbolic al unuicoleg din spaţiul arab - tava şi ceai -ni cul sînt simboluri ale zonei is-lamice - să fie privit ca o luare de mi -tă, cu atît mai mult cu cît acest ca -dou a fost trimis prin colet poştal,la sediul universităţii, doamna de cannefiind în localitate. [...] Conside -răm acuzațiile ca făcînd parte din -tr-o campanie de defăimare, unafront nu numai la adresa co mu ni -tăţii academice şi medicale, ci şi laadresa justiţiei din România”, sespecifică în comunicat.

Poziția din comunicat a fostîntărită și de rectorul UMF, prof.univ. dr. Vasile Astărăstoae, carees te sigur că lucrurile se vor termi -

na favorabil pentru prof. univ. dr.Doina Azoicăi.

„A ocupat postul de decan înmod legal. Nu poate să își exercitefuncția pentru că, pe moment, estesuspendată, dar ră mîne decan alfacultății. Un prodecan a preluat oparte din atribuțiile care țin de fișapostului, dar atri bu țiile celelalte îirămîn doamnei Azo icăi, iar ea esteîn continuare un posibil candidatla funcția de rector”, a declaratacesta. Rectorul a precizat că își vaîncheia mandatul anul viitor, iardecanul este una dintre persoanelecare va candida pentru locul rămasliber.

Momentan, prof. univ. dr. Doi naAzoicăi nu are dreptul de a părăsiIașul fără acordul procurorului șiva trebui să se prezinte la Poliție decîte ori va fi chemată. n

Raed Arafat, fondator şi me dic şef al progra-mului SMURD și secretarul de stat în MAI, asusținut vineri, 28 noiembrie, pri mul curs dincariera sa de pro fesor al rezi den ților de la Uni-versitatea de Me di cină și Farmacie „Grigore. T.Po pa” (UMF) din Iași în amfiteatrul de chirurgiedin cadrul Spitalului „Sfîntul Spiridon”.

„În viitor, Europa trebuie să dez volte douăspecializări: medicina de urgență și geriatria. Dealtfel, medicina de urgență, în SUA, este foartecompetitivă, depășită doar de neurochirurgie.De ce aceasta? Pentru că un medic de urgențănu trebuie sa fie mereu prezent. Me di cul deurgență nu trebuie confundat cu medicul de peambulanță, care este chemat la cinci cazuri pe zi,din care trei cu febră, și nu este nevoit sa plimbeoameni de la un spital în altul. Medicul de

urgență nu inter nea ză pacienți pe pat, nu poatefi comparat cu un chirurg sau cu un anestezist”,a precizat Raed Arafat în cadrul cursului. Vesteacă Raed Arafat va preda la UMF a fost lansată laînceputul lunii noiembrie de către rectorul UMF,prof. univ. dr. Vasile Astă răs toae, în ca drul cer-emoniei de deschidere a anu lui universitar. Înpre zent, secretarul de stat în MAI a încheiat uncontract pe o perioadă de doi ani cu universi-tatea, iar din cauza programului său aglomerat,cursurile se vor ține în weekend.

Pe lîngă con tractul încheiat cu UMF, RaedAra fat va încerca să coordo ne ze de la Iași, îm -preună cu șeful UPU-SMURD, prof. univ. dr.Dia na Cimpoeșu, șefa SMURD Iași, o rețeaSMURD care să poată interveni și în RepublicaMoldova. n

de Ana-Maria BUCUR | [email protected]

„Considerăm că este ridicol ca un gest simbolic al unui coleg din spaţiul arabsă fie privit ca o luare de mită”, au precizat reprezentanţii universităţii.

Aplicaţia care dă inspiraţie de sărbători

TAGonSoft, companie ieșeană care dezvoltăproduse software pentru platforme mobile și încare majoritatea angajaților sînt studenți de laFacultatea de Informatică de la Universitatea„Alexandru Ioan Cuza” și de la Facultatea deAutomatică și Calculatoare a UniversitățiiTehnice „Gheorghe Asachi”, a lansat vineri, 28noiembrie, versiunea 1.4 a aplicației HolidayWhises.

Aceasta este disponibilă atît pentru An-droid cît şi pentru iOS, iar noua interfață di na -

mi că și simplă permite navigarea cu ușurință.Produsul pune la dispoziție utilizatorilor me -saje în patru limbi (română, engleză, spaniolăși germană) pentru mai multe sărbători, ur-mînd să fie adăugate în mai multe idiomuri.Distribuirea aplicației vine cu un bonus dezece mesaje, iar pentru tariful de 3 Euro esteper mi să deblocarea tuturor textelor dintr-olimbă.

Spre deosebire de forma iniţială a produsu-lui software, acum, utilizatorii pot schimba lim -ba din aplicaţie şi nu doar la începutul acesteia,iar mesajul poate fi personalizat. Pentru săr bă -tori, TAGonSoft pregătește un joc în care Moș

Crăciun livrează cadouri și trebuie să se fe reas -că de avioane și alte obstacole. „Majoritatea stu -denților care au lucrat cu noi au și rămas înfirmă. În general sînt companii care nu acceptăoameni fără experiență din cauza faptului căeste destul de greu să formezi un om, dar eu,personal, prefer acești oameni pentru că pot fimodelați de echipă”, afirmă Alexandru Terente,CEO al companiei.

Prima versiune a aplicației Holiday Wishesa fost lansată în 2012, înainte de Crăciun și aavut cîteva sute de utilizatori.

Noua variantă poa te fi găsită pe iTunes șiGoogle Play. (A.C.)

Raed Arafat a început s\ predea la Ia[ide Simona POPA | [email protected]

Cel care a înființat SMURD le va predastudenților ieșeni medicina de urgență.

3Numărul 496 | 1 - 7 decembrie 2014

Ioan STOLERUredactor-șef adjunct

[email protected]

Twitch.tv, un site în care utili -za torii difuzau live comentarii vi deola jocuri video, apărea pentru pri maoară în 2011, ca un spin-off de laJustin.tv, care era concentrat maimult pe partea socială. Începea mo - dest, fără ca inițiatorii să se gîn -deas că că va ajunge foarte popular.Între timp totuși, popularitatea saa crescut, iar la jumătatea lui 2013avea în medie 43 de milioane devizitatori pe lună și un an mai tîrziudevenea al patrulea dintre cele maivizitate site-uri din America.

Conținutul de pe Twitch, deșigravitează în jurul gaming-ului, arediferite forme, cea mai popu la răfiind difuzarea campionatelor șicom petiții de E-Sports (sporturielectronice). Acestea din urmă audimensiuni variate, de la evenimen teorganizate regional, ori chiar întrecartiere, pînă la spectacole gigan-tice precum „The International 2014”,etapa finală a campionatului de Do -ta 2 care a avut loc în iulie în Sea ttle,cu un fond pentru premii de aproa -pe 11 milioane de dolari.

Un alt tip de conținut este game -play-ul comentat, unde un streamer(n.r.: cel din fața camerei) poves -teș te despre experiența de joc. Sti lulde comentariu variază de la umo -ris tic unde în jocuri precum „GrandTheft Auto V” tinerii fac mișto peseama personajelor, educațional un -de de exemplu se povestește des preistoria din joc, pas cu pas de undeafli de exemplu cum poți să treci deultimii boși din „Dark Souls” ori totfelul de remarci la domenii care nuau nicio legătură cu jocul în sine.Twitch este de asemenea folosit

pen tru a găzdui talk-show-uri sauinterviuri concentrate pe industriajocurilor video ori pe titluri în sine.

Șah-mat cu reclameÎntorcîndu-te puțin înapoi, n-ai

cum să nu te întrebi, cine ar vrea săstea în fața monitorului și să ur -mă rească pe altcineva în timp cese joacă pe calculator? Sînt mai mul -te motive pentru care gaming-ultransmis live a devenit popular. Înprimul rînd, campionatele de ga -ming competitive au același far mecpentru pasionați precum un mecide fotbal, unde mulțimi de oamenise adună pe un stadion. Game -play-ul competitiv unde internau țiiîncearcă să se joace la cel mai înaltnivel e asemănător cu competițiilede poker ori șah de la televizor, un decompetitorii se bazează pe instinctși strategie pentru a cîștiga. Un altingredient necesar în ecuație e carespectivele jocuri să fie plăcutedin punct de vedere vizual și să ai băun ritm alert, precum „Startcraft 2”,unde orice greșeală ori click aiureate poate costa soarta meciului.

Totodată, mai toate jocurile po -pulare și-au construit deja comu ni -tăți întregi de fani care ajung la or -di nea milioanelor. Același principiuse aplică la toate hobby-urile și spor -turile. Ca și cum ai juca un meci defotbal cu prietenii în curtea școlii,urmărești mai tîrziu alături deaceștia finala Cupei Mondiale.

Pentru că televiziunile nu di fu -zea ză acest gen de competiții iarfani există în întreaga lume, stre a -ming-ul este cea mai bună varian -

tă pentru a urmări acest de gen deconținut dacă nu poți participa înpersoană la eveniment. Twitch adevenit cel mai popular loc pentrua urmări acest gen de evenimente.Apoi, chiar dacă un anumit joc nuare o latură competitivă, el tot poa -te fi jucat într-un mod unic, undefiecare gamer va avea o experiențădiferită. Multe dintre acestea sîntconstruite în ideea de libertate crea -tivă, iar de exemplu în Minecraft,poți construi aproape orice te ducemintea dacă ai talent și răbdare.

Un alt aspect pentru care Twitcheste atît de popular printre gamerieste că înafară de partea com pe ti -ti vă, pe canalele site-ului se re gă -sesc și tot felul de personalități in -te resante, care merită urmărite. A -ceștia din urmă ar putea avea totfelul de cunoștințe despre jocul res - pectiv pe care le pot împărți cuprivitorii, ori are un umor de să vîr -șit sau o voce îmbietoare. În acestecazuri nu jocul sau contextul estecel care atrage audiența, ci stream-erul, fiind asemănător ca și cum aiurmări un sportiv faimos în timpce se antrenează. Folosind acesteformule, mulți gameri au reușit săajungă mici personalități în co mu -ni tățile lor. De exemplu, Kripp, unromân stabilit în Grecia se trezeșteîn fiecare dimineață, pornește web - cam-ul și intră în „Hearthstone”.A pornit cu cîțiva zeci de privitoriși a ajuns în prezent să aibă înmedie 20.000 de persoane care îlurmăresc de fiecare dată cînd eonline. Cu un haz de in -con fundat și glumene vinovate, aces-ta primește lunar

din donații peste 10.000 de dolari.Există trei modalități prin care cuajutorul Twitch-ului poți face banijucîndu-te toată ziua. Mai întîiprin reclame, fiecare streamer avîndposibilitatea să afișeze un numărde reclame privitorilor. De obiceiacestea se plătesc destul de prostși depinde de numărul fanilor. Adoua modalitate este cea a „abo -na mentelor”, unde internauții plă -tesc cinci dolari pentru a beneficia deanumite avantaje precum iconițespeciale în chat ori șanse în plus laextrageri cu premii realizate de res -pectivul streamer. Din acei cincidolari jumătate merg către Twitch,iar jumătate către gamer. A treia sur -să de venit o reprezintă dona ții le, ceimai faimoși jucători de „World ofWarcraft” sau „League of Legends”primind și sume de 200 de dolari.De multe ori, o parte din bani seîntorc înapoi către fani prin di fe ri -te tombole cu premii digitale.

Televizorul care ţipă înapoi

Dacă Kripp este recunoscutpentru umorul său, Trump, un altjucător de Hearthstone este faimospentru strategiile și grija cu care îșiexecută fiecare mișcare. Acesta dinurmă are în medie 25.000 de fani șiîn fiecare meci preferă să explicecum gîndește, ce mișcare are de gîndsă facă și de ce e mai bună decît oalta. Trump sau Jeffrey Shih penumele său real a pornit să facă

streaming în 2011, cînd a termi-nat „New York University” cuo diplomă de licență în man-agement și finanțe. La în ce -put cînd difuza „Starcraft2”, acesta avea în jur de3000 de vizitatori, jonglîndîntre gaming și slujba pe ca -

re o avea. Pe măsură ce nu -mă rul de fani creștea, acesta

a decis să renunțe la serviciu pen-tru a face streaming zilnic, recu nos -cînd că obține îndeajuns cît să numai aibă nevoie de vreo altă sluj -bă. Totodată, acesta estima că dacăai în jur de 2.000 de privitori și obază loială de fani care să te ajuteprin donații, „poți trăi decent”.

Un alt lucru pe care Twitch îloferă este interactivitatea prin in -ter mediul ferestrelor de chat, trans -formînd întreaga experiență într-una socială și intractivă. Este înacelași timp posibil să vorbești custreamerul, să primești un răspunsla o întrebare din partea acestuia

precum și să comunici cu ceilalțiprivitori. TotalBiscuit, un Youtu -ber renumit, spunea despre aceas -tă platformă că „în loc să țipi dege-aba la televizor, pe Twitch cîteo da -tă televizorul țipă înapoi”.

O inițiativă lăudabilă a site-uluio reprezintă înclinația pentru ac -țiu nile de caritate și grija pentrucei neajutorați. Astfel, Twitch în -cu rajează și organizează de multeori maratoane de gaming undefanii donează bani pentru pentruo cauză nobilă. Un astfel de eveni-ment îl reprezintă „Extra Life” careadună unii dintre cei mai popularistream-eri care încearcă să-și con -vingă fanii să doneze. Anul trecut,spre exemplu, evenimentul a strînsaproape 5.5 milioane de dolari ca -re au fost donați unui ONG specia -lizat în strîngerea de fonduri pen-tru spitale de copii, cercetare medi -cal, și aducerea în atenția publicăproblemele legate de sănătateacopiilor.

Gaming-ul nu mai e de mult onișă sau un hobby ciudat. Încă deacum 30 de ani, compania Nin ten -do vindea 60 de milioane de jocuripentru ca în 2004, consola Nin ten -do DS să se vîndă în peste 150 demilioane de unități. Piața jocurilorvideo a fost dintotdeauna acolo, în -să abia recent site-uri precum Twitchsau Youtube i-au permis să creas -că. Acestea devin din ce în ce maiinteractive și sociale, determinîn-du-i pe oameni să ceară și să-șicreeze propriul conținut centrat pejocuri video. Spiritul de competițieeste în noi toți iar acestea ne per-mit să exprimăm exact asta. n

4 LUMEA PE JARNumărul 496 | 1 - 7 decembrie 2014

Biserică pentru partidul jucătorilorOcameră video, un calculator cîtde cît performant și pasiunepentru gaming. Doar de atît au

avut nevoie unii tineri precum Kripp,Trump sau Swifty să devină adevăratepersonalităţi în comunităţile de gameriși să cîștige îndeajuns cît să se întreţinădoar butonînd toată ziua. Iar Twitch,care practic este un site unde oameniiintră să-i urmărească pe alţii în timp cejoacă jocuri video, le-a oferitplatforma perfectă pentru asta. Fie căe vorba de difuzarea de competiţii alesporturilor electronice cu milioane dedolari în joc, tineri cu personalităţiinteresante ori acţiuni de caritate undepasionaţii stau treji prin rotaţie chiar șitrei zile la rînd pentru o cauză nobilă,Twitch i-a unit pe toţi sub același steag- o religie a gamingului.

de Iulian BÎRZOI | [email protected]

În 2013 Twitch avea 45 de milioane de vizitatori pe luna.

Cei mai populari streameri pot ajunge să cîștige din donaţii 70 de dolari pe oră.

45milioanevizitatori

70dolari

60%din audienţa

tînără urmăreștepeste 20 ore pe

săptămînă

Twitch unește sub același ecran gamerii din întreaga lume.

Plictisiți de planșe, panouri, de -sene și atlase, studenții de la Uni -versitatea de Medicină și Farmacie„Grigore T. Popa” din Iași caută săpoată obține și studia pe viu teoriadin cursuri. Cei de la Facultatea deMedicină Generală preferă schele -te le întregi, iar cei de la MedicinăDentară caută, mai degrabă, doarcraniile. „Începînd cu lunile august- septembrie, studenții din anii maimari postează anunțuri pe gru pu -ri le de socializare prin intermediulcărora le vînd celor din anul I - șinu numai - materiale pentru orelede anatomie. De asemenea, studen -ții pot participa la «Tîrgul de oaseși cărți» pe care îl organizăm deobicei în prima săptămînă a luniioctombrie”, a declarat Ioana Ale -xandra Benea, președintele Socie -

tă ții Studenților Mediciniști Iași(SSMI). „Tîrgul de oase și cărți” lepermite studenților din anii maimici să cumpere cărți, oase, sche -le te, cranii sau alte obiecte necesa -re pentru orele de curs și laboratorla un preț înjumătățit, însă nu toțireușesc să le obțină fiindcă materi-alele se dau ca pîinea caldă, iar da -că nu ai reușit să faci rost de aces-tea în prima săptămînă a anului destudiu, atunci trebuie să le cum perila prețuri mult mai mari. „Dacă unxerox al Atlasului de Anatomie,«Netterul», costă în jur de 110 lei,în librării ajunge pînă la 400-500de lei”, a afirmat Bogdan, studentîn anul al III-lea la Facultatea deMedicină Generală.

Pe de altă parte, pe lîngă „Tîrg”,pe grupurile de socializare, pe stîlpi,

pereți sau chiar și pe ușile ve ce u -rilor se pun anunțuri cu mesajul„vînd craniu”. Se preferă oaselenaturale, pentru că, după cum sus -ți ne majoritatea mediciniștilor, mu -lajele nu respec tă bine structuraori ginală și sînt mai scumpe. „Sîntstudenți care și-au achi ziționatmulaje de la firmele de tehnicăme dicală, dar majorita tea, pentrucă acelea sînt foarte scumpe, lepreferă pe cele din oase umane.Dacă un mulaj al oaselor porneștede la 200 – 250 de lei, iar al craniu-lui de la 300 – 400 de lei, atuncioasele umane pot fi vîndute și cu90 de lei. Mulți dintre stu denți nuîși permit să achiziționeze mu la jepentru că nu merită să cum peri unschelet-mulaj pentru a studia un sin-gur an de zile”, a declarat IoanaAlexandra Benea, Președin te SSMI.Un criteriu important în achizițieeste ca oasele să nu se fi pierdut pedrum, între generațiile care le-autot studiat. „Eu la vremea mea mi-am cumpărat craniul de la niștecunoscuți și scheletul de la cinevacare pusese un anunț. Am mers,am văzut în ce stare e, doream săfie complet, pentru că este foarteimportant să aibă coasta 1 și coasta2 , să fie mandibula și în generaltoate părțile corpului”, a declaratElvira Oprea, studentă în anul alII-lea de la UMF.

Dacă studenții negociază întreei tarifele, magazinele de speciali-tate au prețurile prestabilite și nulasă loc de tîrguire. Magazinul on -line cranii-medicina.com susține că levine în ajutor profesorilor și stu -den ților, în special celor de la Me -dicină Generală și Medicină Den -ta ră, prin oferirea de materiale di -da ctice. Site-ul le propune modelede craniu realizate manual „în celemai mici detalii” care pornesc dela 249 de lei, model de craniu nu -me rotat cu coloană cervicală pestativ de la 329 de lei și scheletîntreg (fără craniu), dezarticulat,de la 899 de lei. „Din păcate, oase-le umane nu sunt atît de fidele la

construcție în comparație cu mu -la jele. Ele se degradează de la an laan. Nu există loturi noi, ele se trans -mit din generație în gene ra ție. Amavut și eu unul, dar nu l-am ținutmult timp pentru că trebuie cu ră -țat și de cele mai multe ori oaselese rup și sînt incomplete”, a adău -gat Ioana Alexandra Benea.

Oasele umane se transmit dinan în an, dar pe măsură ce trecetim pul pot fi văzute mai des în sa -la de disecție. „Mulajele nu aratăexact ca un os natural și, cu toatecă osul are cam toate structurileeste mai dificil de reprodus, spreexemplu, în cazul craniului, careare multe găurele prin care trectoate structurile anatomice. Desi gurcă oasele naturale ajută studențiisă asimi leze mai ușor informația,dar universitatea nu poate să asig-ure cîte un craniu la fiecare stu-dent”, a de cla rat prof. univ. dr.Du mitru Pă du raru, șeful Ins ti tu -tu lui de Ana to mie al Universitățiide Medicină și Farmacie „Gr. T.Popa” (UMF). În anul al II-lea deMedicină Ge ne ra lă sînt 550 destudenți înscriși la studiul în limbăromână, 150 la se ria de limbă en -gle ză și 180 la seria de limbă fran -ceză, dar craniile pentru studiu nusînt necesare doar acestora, anato-mia capului și a gîtului fiind stu -dia tă și de cei din anul I la Me di ci năDentară, unde sînt 200 de studențila seria de română, 90 la francezăși 70 la engleză. Prin urmare, uni-versitatea nu poate asi gura 1.240de cranii în total, iar profesorii re -comandă ca studenții să învețe ana - tomia cu craniul și oasele împru-mutate de la un coleg, de la unasistent universitar sau fiind atentcînd se predă direct pe craniu. Pen -tru o lucrare practică, unui grup de10 – 12 persoane li se oferă cîte uncraniu sau două.

De la gropari, la donaţiiExistă însă un mit care circulă

în rîndul tinerilor potrivit căruiaoasele care se dau din generație îngenerație sînt „împrumutate” dela cadavrele din cimitire. Deși uniistudenți susțin că este doar o le gen -

dă, aceștia își pun întrebarea de un -de a făcut rost de ele acea primă„ge nerație” care le-a pus în cir cu -la ție. „Înainte aveam mai multe ca -davre dobîndite prin relații perso -na le: din sanatorii cu boli tubercu-loase, la spitalul de Psihiatrie, bol-navi cronici, pacienți la care se știece boală au și nu au familii, dar acum,legea 104, care a fost amendată deParlament, este foarte restrictivă.Nu poți avea cadavre în Institutulde Anatomie decît în două con di -ții: cineva care în timpul vieții, îndeplinătatea facultăților mentale,se duce la notar și declară că do -reș te ca studenții se învețe pe cor-pul lui și în cazuri de medicină le -gală”, a precizat prof. univ. dr. Du -mitru Păduraru, șeful Institutuluide Anatomie UMF.

Prin urmare, universitatea maipoate obține cadavre doar prin do -na ție sau prin însușirea celor carenu necesită o necropsie, o exper ti -ză medico-legală și care nu au apar -ținători. Aceste corpuri trebuie săse păstreze corespunzător cel pu -țin zece zile de la data decesuluipentru ca, ulterior, cadavrele să fiestudiate sau mai tîrziu să li se fo -losească oasele. „Avem o astfel desituație, este vorba de o bătrînicăcare cred că a fost intelectual laviața ei, este mama unei doamnecare este cercetător la Petru Poni,iar ginerele ei este profesor univer -sitar la Universitatea «Alexan druIoan Cuza». Ea a venit și a spus căvrea ca pe corpul ei să învețe tiner-ii studenți de la medicină”, a con-chis prof. univ. dr. Dumitru Pădu -ra ru, șeful Institutului de Anato -mie UMF.

Chiar și atunci cînd oasele sîntpredate de către studenții unii al -to ra ele trebuie dezinfectate. Aces -tea sînt fierte pentru că, prin fier-bere, se distrug microorganismeleși se spală cu pastă de dinți sau cudetergent. Toate acestea trebuie fă -cute constant pentru că oasele uma -ne fie atrag musculițe, fie prind mu -cegai. Cu toate că o bună parte aoaselor trebuie îngrijite, majorita -tea sînt ceruite și date cu un stratde lac pentru a nu mai fi spălate șidezinfectate atît de des. n

Numărul 496 | 1 - 7 decembrie 2014

Black Friday la tîrgul de oase de la Medicin\

An de an pe holurile Universităţiide Medicină și Farmacie „GrigoreT. Popa” bîntuie un mit care

spune că, în căutarea materialelornecesare pentru studiul anatomieiumane, studenţii se duc la cimitire șidau șpagă groparului pentru a lepermite să dezgroape morminte. „Eun schimb simplu”, povestescstudenţii. Ei îi dau o sticlă de tărie, iarel le face rost de oase, nu înainte de ase asigura că răposatul e în sicriu demăcar 15 ani. Pentru a putea fifolosite, oasele se fierb în soluţiispeciale și se dau cu lac de piatră. Însăaceste „metode barbare”, care auexistat acum cîţiva zeci de ani, sîntinterzise astăzi de lege. De aceea, dinvechile oase au rămas doar cîtevabucăţi de schelete, care sînt transmisedin generaţie în generaţie, în ultimiiani apărînd mulaje după modelul realfăcute din ghips sau ipsos, care să leţină locul. Mediciniștii au nevoie de oase pentru orele de anatomie din anul al II-lea.

de Diana GAINA | [email protected] SÎRBU | [email protected]

Studenţii vînd, din generaţie în generaţie, schelete umanede o provenienţă necunoscută, folosite ca materiale destudiu.

5HONORIS FĂRĂ CAUSA

Studenții care își cumpără oase naturale trebuie să le spele zilnic, altfel mucegăiesc.

6PASTILA DE DUPĂNumărul 496 | 1 - 7 decembrie 2014

România, o ţară de pus în pieptPatriotismul de pe străzi din ziuade 1 Decembrie e înșelător. E ostare de bucurie, de extaz

disimulat, pe care mulţi nici nu știu săo explice. Așa se face, așa au fostînvăţaţi și așa au văzut an de an. Puţinisînt cei care mai știu însemnătateazilei de 1 Decembrie din 1918. De cîndţara și-a ales un alt președinte, româniiparcă au mai prins curaj să își exprimedorinţele și temerile și să nu se maiascundă unul după celălalt. Însă cîndvine vorba despre semnificaţii, serezumă la a se bucura de încă o ziliberă și la a participa la parada și laevenimentele din oraș.

„Guten Abend, România!”.Cam așa își închipuiau românii căva începe Andreea Esca știrile, darși că acesta va fi salutul lui KlausIo hannis, după ce va fi instalat pescaunul de la Cotroceni. Multălu me se temea de faptul că pre șe -din ția neamțului ne va obliga sărenunțăm la credința, tradițiile șiobiceiurile care s-au înrădăcinat înpoporul nostru, mai devreme saumai tîrziu. Dar cred că românuluii-a fost frică de fapt să nu piardă po -menile cu ocazia diferitelor eve ni -mente. Însă de ce nu s-au gîndit

cum ar fi dacă sărbătorile noastre ar prinde puțină influență ger ma nă?Și fiindcă tot e 1 Decembrie, cum ar fi dacă Iohannis ar am pla sa în toată

țara corturi în care să se ser vească în loc de clasica fasole cu cîrnați feluri demîncare nemțești precum Pflaumenkuchen mit Sah ne (Tarte cu prune șismîntînă), iar în loc de pîine să primim Bröt chen (turte)? Însă ce nu s-arschim ba ar fi dezordinea de la cozi și felul în care oamenii se înghesuie și secal că în picioare pentru mîncare. Pentru că oricît de mult am împrumuta dinspi ritul arian, defectele ne rămîn aceleași de secole. Pentru că ne însușim șiin ventăm tot felul de tradiții, caracterul nostru rămîne la fel. Iar cînd s-arde pune coroanele la mormintele eroilor, să se cînte imnul românesc cuversuri în germană. La fel și uniformele soldaților, cele clasice să fieînlocuite cu cele nemțești, mult mai rigide.

Am putea spune că 1 Decembrie este singura sărbătoare patriotică pecare nu am înstrăinat-o sau am exclus-o, dar am schimonosit-o cu pomeni le.Nu înțeleg de ce ne e teamă că alții ne vor schimba tradițiile, cînd noi în și -ne nu sîntem în stare să ne ținem de ele. Așa că, printre miros de flori și cîr -nați, nu ne putem ura cu acest prilej decît „Deșteaptă-te române!”. n

De ziua ei, România a primit înacest an cel mai frumos cadou. Dez -golită de milioane de români careși-au găsit refugiu în brațele uneial te țări care le asigură si gu ran țazilelor viitoare, și-ar fi dorit ca de1 Decembrie să îi aibă pe toți aca -să, ca într-o familie reu ni tă. Nu afost și nici nu va fi așa prea cu rînd.Unii nu se vor întoarce niciodatăîn brațele celei care i-a dezamăgit saucare le-a șters șan sa unei vieți tih-nite, meritată. Însă, cei care au maiavut un gînd bun pentru țara-mamă, de la mii de kilometri dis tan -ță, cei plecați i-au oferit șansa la o

schimbare. Poate nu cea mai bună,poate nu una sal vatoare, însă unacare a arătat că cel mai frumos ca -dou este să arăți că îți pasă, că ori ceefort nu este prea mare atunci cîndvrei. Cei din afara granițelor au ară -tat asta stînd ore întregi la coadăpentru a aduna vot cu vot pentru oschimbare, iar cei din țară în stra -dă, fă cînd astfel un soi de unirene pro gramată, dar sinceră. O bu -cu rie ca re a meritat orele de aș tep -ta re, frigul îndurat și care a anulatteama unei de zamăgiri. O bucuriecare poate că se va resimți și atun-ci cînd românii vor ieși, pentru a

96-a oară în stradă să săr bă to reascăo unire de care doar au au zit și pecare nu au avut șansa să o și tră -iască. Însă acum, ei o au pe a lor.

Poate că nu ne-am luat țara îna -poi așa cum s-a tot zis, într-un modpu țin exagerat, însă i-am schimbatmăcar fața. I-am șters măcar pen-tru o pe rioa dă tristețea de pe fațăși i-am redat speranța că româniinu sînt doar de lă să tori și că nuașteaptă doar minuni. Minunea și-au făcut-o ei cu propriile voci careau scandat, cu propriile mîini careau votat, chiar înainte de zi ua ță -rii, ca cel mai frumos cadou pe ca -re îl putea primi. n

1 Decem brieeste singura

sărbătoarepatri otică pe

care nu amînstrăinat-o sau

am exclus-o, daram schimonosit-o

cu pomenile.

1 Decembrie cu pomanănemţeascăde Ana-Maria BUCUR | [email protected]

Românul înconjurat de străini emai patriot. În Ardeal se bate cu un -gurii pentru că nu-şi poate purta tri -colorul liber pe stradă, iar pestegraniţă se luptă cu sistemul, stînd oreîntregi la coadă să poată vota sau seuită dispreţuitor la cei care îi de ni -grează poporul.

În şcoala generală simţeam altfelZiua României. Acum aproape nu omai simt deloc. Atunci, fie că vo iam,fie că nu, ne aşezam în coloană, doicîte doi, şi purtam steagul ţării pestră zile oraşului. Sărbătoarea se ţi neamereu în parc, unde se adunau mi -litarii care trăgeau focuri de armă,preotul care nu uita să predice înfiecare an, primarul şi oamenii luicare stăteau mereu la poze cînd du -ceau coroane la monumentul is to ricdedicat celor care au murit pentruţară. Cu adevărat mişcaţi de aceas -tă zi erau de departe veteranii derăzboi, cărora le alerga sîngele în ve -ne precum în 1918 pe fronturi. De co -raţi cu medalii sau cu epoleţii plini

de stele, bătrînii ostaşi stăteau mîn -dri, cu capul sus, în faţa mulţimii.Timpul crestase văi adînci pe chi pu -rile lor, prin care se prelingea cîte olacrimă rătăcită, cînd îşi aminteauace le vremuri. Pierderea prieteni lor,mutilări, totul cu preţul libertăţii, alunirii, al unei singure Românii.

Cea mai mare bucurie de 1 De -cem brie era că nu mai făceam ore.În plus, parada militarilor era în cîn -tătoare. Defilau în uniformele lorverzi, cu arma la umăr, în acelaşi pas,de parcă erau nişte roboţei te le ghi -daţi.

Ceremonia se repetă în fiecarean, iar în timp se pierde ade vă ra tulmotiv pentru care se ţine săr bă toa rea,se pierde autenticitatea. Televi zo rule plin de astfel de defilări. Bunicii seuită în fiecare an pentru că sînt preabătrîni să mai meargă în centrul ora -şului. Au auzit că acum cel mai im -portant e că se dă de mîncare, deasta nici nu se mai obosesc să ajun -gă la paradă. n

Defilarea speran]elor de[arte

Fiii r\t\citori s-au reg\sitde Mădălina OLARIU| [email protected]

Vine 1 decembrie, Ziua națională a României, pri -lej cu care oamenii vor ieși în stradă să fluture ste gu -lețe și să asiste la ceremonii sau la parade, iar apoi sevor retrage în intimitatea propriei case pentru a ui tacomplet de semnificația neamului românesc în via țalor. În fiecare an povestea se repetă: românii ies înstradă pentru a simți frînturi din iubirea de patrie,după care sentimentul de apartenență la acest neameste îngropat undeva în inimile lor, până anul viitor.

Cred că patriotismul din sufletul românilor e pe ca -le de dispariție. Chiar și atunci cînd ei „și-au luat țaraînapoi”, după alegerile prezidențiale nu demult în -che iate, nu au făcut-o fiindcă nutresc un sentimentco lectiv de iubire față de patrie și vor ca aceasta să pros -pere și să fie puternică, ci au făcut-o în mare par tedintr-un egoism individual. Exasperați de lipsuri și

probleme, românii s-au gîndit cu lăcomie în primulrînd la necesitățile personale, iar dacă s-a nimerit caacestea să fie conforme unui deziderat național este opură coincidență.

În timp, sentimentul de patriotism s-a deterioratși chiar dacă eroii sînt încă comemorați, iar săr bă to -rile naționale sunt respectate, toate acestea nu mai auo semnificație atît de profundă precum aveau odi nioa -ră. Astăzi, aceste evenimente au devenit pentru po -por un prilej cu care își amintește vag că el reprezintăo colectivitate, o forță și o putere decizională.

Zi de zi, românului îi stă mintea la neajunsuri șicând se bucură, rar o face pentru patrie, o noțiune încare din ce în ce mai puțini oameni cred cu tărie șipentru care ar fi gata să lupte.

Dacă așa stau lucrurile acum, nu pot să nu măîntreb ce se va alege de iu bi rea de neam românesc șidacă nu cumva în cele din ur mă va dezerta și ge ne -rația tînără. n

Dezertori de patriede Roxana GĂINĂ| [email protected]

de Ancuţa CIOCOIU| [email protected]

„

1001 DE CHIPURI

Doctorii care descifrează minţile umaneExperienţele personale au fost un punct de pornire în alegerea carierei.

Afecțiunile sînt o necunoscută pînă cînd pacienți trec pragul cabinetelor.

Problemele cu careoamenii seconfruntă la nivel

emoţional sau psihicsînt pentru psihologi șipsihiatri momentul încare mintea umanădevine un tărîmnecunoscut, pe careîncearcă să îl explorezecît mai mult pentru areuși să ofere ajutorpacienţilor. Mulţi evităconsultaţiile pentru anu fi văzuţi cu alţi ochide cei din jur, neștiindcă ascunderea de sineeste principalulimpediment cătrevindecare.

„Ce știi tu ce e bine pentru mi -ne?” ar întreba-o un pacient scepticcare ar veni în cabinetul psiholo gu -lui Andra Dumitrașcu. Tînăra fe me -ie cu privire înțelegătoare i-ar ex pli -ca faptul că un om de 28 de ani areca pacitatea de a-i înțelege proble me -le și de a găsi o soluție, dar mai întîitrebuie ca cel care vine în cabinet săfie conștient de acestea. Se loveștedes de percepția oamenilor care nufac diferența dintre psiho log și psi-hiatru.

La fel se întîmpla și cînd era con -silier școlar la un liceu din Iași.„Unii copii își făceau programare șidupă îmi ziceau că nu mai vin laca binet pentru că le este frică deceea ce o să spună colegii. Încep felși fel de glume”, spune zîmbindamintindu-și perioada cînd predaore de psihologie liceenilor. Încă dinfacultate s-a gîndit că nu va fi con-silier școlar, dar necesitatea a dus-ofix acolo. Îi place să lucreze cu co -piii, iar pentru cei care vin la cabine -tul său de pe Bulevardul Carol I lepregătește jocuri și programe de aca -să, dar nu tot timpul ceea ce face îieste necesar cînd se întîlnește cu co -piii pentru că situațiile sînt mereualtfel decît își imaginează ea.

În căutare de răspunsuri„Sînt lucruri care mă atrag să ră -

mîn aici”, spune cu un ton hotărîtși cu vocea în care accentul este pusme reu pe litera „r”. Străinătatea nueste o soluție pentru ea și nu a fostniciodată. Preferă să nu ia exem-

plul foștilor ei colegi de facultate șisă rămînă la Iași pentru că aici gă -seș te „o mulțime de opțiuni de prac -tică și modalități de dezvoltare.”

În clasa a șaptea s-a decis să fa -că psihologie și mai întîi să afle răs -punsuri la întrebări la care nimeninu vroia să-i răspundă. Și-a dat sea -ma că este o necesitate să vorbeas -că despre emoții și perioadele greledin viața ei. „Pe tata nu l-am cunos-cut pentru că a murit atunci cîndaveam cinci ani”, spune în timp ceobrajii nefardați prind culoare.Cînd vorbește despre mama ei, o -chii mari și negri țintesc tavanul șiperetele alb. „Mi-aș fi dorit să fiemai mult prezentă, nu fizic, ci senti -mental”. Iar acesta este motivulpentru care a ales să fie psiholog.Vrea ca oamenii să găsească răs pun -suri la ea, dacă cei dragi nu pot saunu vor să acorde timp întrebărilorcopilărești.

Astăzi studiază printre altele șige loziile dintre frați, un fenomenfoarte des întîlnit, cu care s-a confrun -tat chiar și ea. Un sentiment care i-ainfluențat copilăria, dar a reușit sătreacă singură peste asta și de a -ceea acum îi ajută pe alții să facă lafel.

Își amintește cu plăcere de va -can țele la bunici alături de cei doifrați și de cum s-a apropiat de cel ca -re este mai mare decît ea cu doi aniatunci cînd a venit la faculatate. În -să acum îi analizează cu ochii unuipsiholog, iar atitudinile lor, fleg -ma tică și colerică, nu sînt compati-bile cu firea ei visătoare. n

Ușa după care găsești ajutorde Adelina MEILIE | [email protected]

R\scolind în amintiride Roxana GĂINĂ| [email protected]


În mintea umană pot privi doarcei cărora li se permite acest lucru.Puțini au ocazia să privească din-colo de aparențe, iar oamenii se des -chid cel mai adesea doar atunci cîndau nevoie de ajutor. Andreea IoanaHefco este medic specialist psihia-tru, unul dintre acei oameni în fațacăruia măștile cad și poveștile devia ță sînt dezvăluite, iar paciențiivin la ea pentru a căuta sprijin. Dela biroul din cabinet, ea le zîmbeștelarg celor care o vizitează și îi pri -veș te blînd, încurajîndu-i să se des -tăinuie.

În timpul facultății nu s-a gîn-dit că o să devină psihiatru. Primaspecializare aleasă a fost medicinade urgență, care nu i-a plăcut fiin dcămanevrele erau aplicate pacien ți lorla foc automat și nu avea timp să dis -cute cu ei, să-i cunoscă. Apoi și-adat seama că i se potrivește psihia-tria și de cînd a început să profese zenu s-a gîndit o clipă să renunțe. Cî -teo dată crede că nu este su fi cient depregătită și este copleșită de com-plexitatea minții umane, dar ră mî -ne conștientă că prin meseria ei, eaare puterea de a schimba cursulunei vieți omenești.

Viaţa ca luptă de vindecareÎn experiența ei, a întîlnit și ca -

zuri ale căror rezolvări i-au fost pe s -te pu tere. „Sînt situații în care pa cien -tul nu cooperează, apelează la mi -

ne numai pentru medicamente saupur și simplu eu nu pot determinacauzele simptomelor pacienților”,spune Andreea sorbind din canacu ceai fierbinte de pe biroul ei. Pen -tru ea, lucrul cu mintea umană e

di ficil, uneori nesatisfăcător. Aceas tae complexă și funcționează cu ti pa -re și programe din care omul iesefoarte greu și de aceea uneori simtecă se luptă cu morile de vânt, dar ehotărîtă să continue lupta. Cel maimult o impresionează persoanelecare vor să lucreze, pe care le in te -re sează care este cauza afec țiu ni lorși vor să fie vindecate. Mulți oa -meni nu caută vindecare, ci vor doarsă se simtă mai bine. Vindecarea eun proces dureros, de durată, carene cesită onestitate, curaj, determi -nare și voința de a săpa în trecut.

Fiecare pacient care îi calcă pra -gul cabinetului aduce cu sine o po -veste de viață cu tîlc. I-a rămas înminte povestea unei studente careare un frate schizofrenic și căruia i-au murit ambii părinți. Mama ei a

murit de cancer, iar tatăl a decedatde curînd, dar modul în care s-acomportat acesta cu copii lui i-amarcat pe viață pe cei doi frați.Tatăl lor era un perfecționist care îimustra pentru cele mai mici

nereușite și nu îi încuraja ni cio da -tă, lucruri care le-au afectat profundpersonalitatea și care le-au cauzattul burări emoționale grave. Cîndstudenta a venit la ea în cabinet,simptomele ei îi spuneau medicu-lui într-un fel această poveste. În -tîm plările, puse cap la cap ca piese-le de puzzle, revelau o poveste devia ță demnă de un roman.

Andreea a întîlnit și paciențicare în viața reală purtau măști cenu le-au dat jos vreodată, ajun gîndsă confunde masca cu felul lor de afi. În acest context, e greu să ledovedești oamenilor că măștile leușu rează viața, dar le acoperă esen -ța. Sînt anumite măști pe care niciîn cabinet nu și le dau jos fiindcăacest tip de expunere și vulnerabili-tate nimeni nu și le asumă. n

Mulţi oameni nu caută vindecare, ci vor doarsă se simtă mai bine. Vindecarea e un procesdureros, de durată, care necesită onestitate,curaj, determinare și voinţa de a săpa întrecut.

7

Prof. univ. dr. Liviu Suhar a predat laUniversitatea de Arte „George Enescu”din Iași pînă în toamna anului 2014, cînd,

după peste 40 de ani în învăţămînt, s-a retrasși s-a concentrat pe Asociaţia „Artă și Educaţie- Liviu Suhar”, pe care a înfiinţat-o împreunăcu soţia lui, fostă profesoară de muzică. Deși animerit întîmplător la examenul de admiterede la Arte, chemarea pentru pictură pe care asimţit-o de mic l-a făcut să colinde lumea încăutarea inspiraţiei și a peisajelor.Sensibilitatea și promptitudinea cu care a fostînzestrat și cu care a plecat din comunaIacobeni, judeţul Suceava, l-au ajutat să punămîna și pe pix, iar cuvintele care nu puteau fipuse pe pînză au fost puse pe foile cărţilor„Pledoarie pentru obiectul metaforă”,„Natura moartă în pictura românească” și încîteva memorii. După ce a trecut și pe lacatedrele universităţilor „Gheorghe Asachi” și„Alexandru Ioan Cuza”, acum maestrul îșipetrece zilele în atelierul de pe stradaLăpușneanu din Iași pictînd, scriind șirememorînd cromatica propriei vieţi.

Liviu Suhar susține că doctoratul în arte aduce limpezirea gîndurilor și a conceptelor estetice proprii.

„Opulența pe care o regăsim în peisajul românesc nu reflectă și gradul înalt de cultură”.

MICROFONUL DE SERVICIU8Numărul 496 | 1 - 7 decembrie 2014

Ce v-a determinat să deveniți pictor?Ați avut vreun model pe care l-ațiurmat din copilărie?

Aproape toată viața am făcutaceastă meserie. Dorința de a facepictură a venit de la sine. Nu amavut profesori în școala generală,dar instinctul meu către acest do -me niu tacit l-au sprijinit părinții,deși nu prea înțelegeau ei ce e cumeseria acesta. Am venit la Iași,am nimerit absolut întîmplător laexamenul de admitere și am făcutliceul de artă pe care l-am terminatîn 1962. De aici am plecat și am datadmiterea la Institutul de Arte „IonAndreescu” din Cluj, unde am in -trat din prima, deși concurența eramare și la vremea aceea l-am și ab -sol vit în 1968. Șef de promoțiefiind, am luat repartiția în Iași caprofesor la Liceul „Dimitrie Can te -mir”, unde am stat un an, după ca -re am fost repartizat la Liceul de Arteunde am terminat studiile. Am statacolo vreo patru ani, am luat gra -dul de definitivat și din 1972 amdat concurs și am devenit asistentla secția de Arhitectură în cadrulFacultății de Construcții a Po liteh -ni cii unde am lucrat zece ani pînăcînd s-a desființat. Am fost trans-ferat la Conservatorul de Muzicăși Arte Plastice, actuala Universi ta -te de Arte „George Enescu”, undeam funcționat pînă am ieșit la pen-sie. Din această toamnă mi-am în -tre rupt orice activitate, în sensul căultimii patru doctoranzi și-au sus -ți nut tezele și nu am mai primitalții. Am zis că ajunge, mi-am fă cutdatoria față de țară, am trecut devîrsta de 70 de ani și ne vedem deviață mai departe.

Venitul în atelier e unritual care a intrat însînge

Cum ați reușit să îmbinați meseria deprofesor cu statutul de pictor?

Nu știu dacă am avut sau nuchiar această vocație, dar în ceea cemă privește am avut colegi care nuau înțeles și nu au acceptat ideea.Ei au spus că sînt artiști și cu astas-a terminat, nu pot fi profesori.Mie mi-a făcut bine acest lucru,am simțit că activitatea de cadrudidactic e benefică din mai multemotive. În primul rînd, faptul căeram într-un contact cu tineri dintoate generațiile însemna o perma -nentă întreținere și activare a ener -gi ilor care există în fiecare om. O -bli gativitatea de a te instrui și de afi la curent cu foarte multe lucrurite scoate din izolarea la care recur -ge un artist prin natura profesiei. Euam predat ca profesor toată paletade discipline din acest domeniu,începînd cu caligrafia și terminîndcu cursuri teoretice și practice. Le-am făcut cu mare drag pentru căera un prilej să mă întorc la cărți.Pasiunea pentru lectură am avut-oîntotdeauna, de cînd eram copil de -și nu provin dintr-o familie undesă existe biblioteci sau cărți, dar unanumit fel de curiozitate și neas tîm -păr de a cunoaște cît mai multelucruri m-a atras și m-a provocatsă citesc permanent. Lectura pentrumine e o necesitate, citesc înaintede a mă culca și cînd mă trezesc,urmăresc librăriile și cărțile noi pu -blicate. Pe partea cealaltă, pictura

a fost în interior, fără ea nu pu -team trăi. Venitul în atelier e unritual care a intrat în sînge. Devinsuferind dacă trece o săptămînă șinu pot veni aici. Chiar dacă odatăintrat nu am dispoziția sufleteascăde lucrat, răsfoiesc mapele cu de -sene, mă uit pe schițe, revăd ce amfăcut în săptămînile anterioare, se

nasc idei, descopăr ce trebuie să facpentru etapele următoare. Am ră -mas fidel unui obicei care intră întradiția pictorilor: purtatul în bu -zu nar al unui caiet de schițe, undedacă descoperi ceva interesant teoprești și consemnezi. Ca reporterii,caut informații. Un portert, colțdin tr-o stradă, de natură, cîteva li -nii pe care le-am pus în caiet fi xea zăși îmbogățesc memoria. Dacă s-arpune problema să pun în balanțăcele două domenii, al educației șial creației, ele sînt aproape egale. Nuam simțit nicodată că una o afec tea -ză pe cealaltă, dimpotrivă, contac-tul cu tinerii a însemnat o per ma -nen tă alimentare a energiei și in te -re sului. Nu trebuia să picteze unstudent cum vedeam eu lucrurile,ci eu descopeream în exercițiile luiniște lucruri care puteau să mă pro -voace.

Mulți părinți nu își lasă copii să vinăla arte pe motiv că nu vor avea omeserie bănoasă. Dacă părinții dvss-ar fi opus să veniți la studii de artăîn Iași, ce ați fi făcut avînd în vederecă ați mărturisit într-un interviu căștiați de mic că veți ajunge pictor?

Tata a vrut să fac liceul și sădevin medic. Eu voiam pictor, nudoctor. Terminasem studiile și ma -ma tot nu a înțeles ce e cu meseriaasta, dar nu s-a opus niciodată. Îmispunea uneori „mai bine te făceaitîmplar, era o meserie în care pu -teai să cîștigi un ban”. Nu mă plîngde aspectul ăsta, faptul că am statla catedră neîntrerupt, 45 - 46 de ani,a însemnat printre altele, asigura -rea existenței la un nivel minim. Eunu am avut decît șase - șapte luniîntrerupere, cît am făcut stagiul mi -litar. Dar exista un salariu, atît cîtera, era suficient. În general, dinar tă nu se poate trăi, asta să fie clar.Cei care se dăruiesc acestei profe-sii sînt niște nebuni, desigur nebu -nii frumoși ai lumii și ai societățiiși nu prea sînt înțeleși și agreați.Dar ei dau culoarea vieții și cul-turii. Scriitorii, poeții și ăștia tră iesccu capul în nori. În pictură sîntcheltuieli pentru materiale, pînză,rame, culori. Închirierea și între ți -ne rea atelierului se plătesc, nimeninu îți dă nimic. Toți vor pe gratis.Dacă unui cumpărător virtual îi ceri1.000 - 2.000 de lei pe un tablou,face stînga împrejur. Ei își cum pă -ră mașini, își fac vile și pun totfelul de porcării în casă. Din acestpunct de vedere, societatea este unaprimitivă în raport cu arta și cultu -ra. Nu putem spune că toată opu -len ța pe care o regăsim în peisajulromânesc reflectă și gradul înalt decultură. E o butaforie în spatele că -re ia sînt niște oameni total nein -struiți, necivilizați, lacomi, ahtiațidu pă bani. Eu mă bucur cînd la

manifestări importante vedem ti -ne ret. El e speranța noastră de mîi -ne, că se va naște o categorie de oa -meni care vor aprecia cultura și artaîn general, căci ăsta e tezaurul ță -rii. Cînd ne prezentăm în fața lu -mii îi scoatem la înaintare pe Enes -cu, Brâncuși, Luchian, Tonitza,Căr tărescu, Pleșu, Liiceanu. Ei sînt

cei care dau contur și imaginea so -li dă a țării și speranța e că poporulse va educa mai mult, în sensul în -țelegerii vieții reale. Cînd po po rulva fi mai educat, atunci abia vomputea spune cu mîndrie că sîntemromâni, acum încă nu putem.

Contrar aparenţelor, euam fost disciplinat șiresponsabil toată viaţa

Spuneați într-un interviu că de micați avut pasiunea obiectelor și că avețichiar și o colecție de ceramică. Nu v-ar plăcea să pictați mai mult oameniisau v-au trezit mai puțin interesul?

Am cicluri întregi de lucrări, lu -mea le zice oale. Pot să le spun și euoale, dar au o pornire de la formade vase, dar eu le-am văzut ca peniște figuri vii, care se ceartă, dis -cu tă între ele. O umanizare a for -mei plastice. Încă nu am epuizat-odin cînd în cînd îmi mai vin idei șiorice obiect are o încărcătură a lui,are o încărcătură energetică. Idealeste ca între utilitate și formă săexiste o armonie.

Ați avut vreun moment cînd dincauza unui necaz prea mare sau anemulțumirii ați dorit să renunțați lapictură?

Nu există așa ceva. Contraraparențelor, eu am fost disciplinatși responsabil toată viața. Îmi pla -ce ca lucrul pe care îl fac să fie fă cutbine pînă la capăt. Așa se întîmplaulucrurile la noi, în Iacobeni. Acoloau conviețuit nemții cu românii șiau învățat unii de la alții. Lucrultrebuie, cum spune noul preșe din -te, bine făcut. Îmi place extraordi-nar ideea asta și dacă nația asta vaînțelege vreodată că dacă se apucăde un lucru să îl facă bine și, celmai important, să îl încheie. La noitotul se începe și se împrăștie. Deaia merg lucrurile cum merg. Euam avut șansa să prind niște burseși să plec în străinătate, nu atuncicînd eram tînăr și necopt, ci dupăvreo 50 de ani, cînd eram un om cuexperință de viață, cu idei clare înminte. Am putut judeca altfel ceeace descopeream și visam să văd oviață întreagă. De aici s-a născutideea doctoratului. Mulți artiști seîntreabă ce înseamnă asta, dar și îndomeniul artelor este necesar pen-tru că etapele de studiu, de autoe-valuare, de cercetare îl modelează,îi aduc limpezirea gîndurilor, a con -ceptelor estetice proprii. Eu am fă -cut doctoratul în perioada cînd sedădeau trei examene, trei referateși vreau să spun că am lucrat patruani de zile cu o plăcere de neimagi -nat. Din acest doctorat s-au născutcîteva cărți, am redescoperit o co -

Din art\ nu se poate tr\i, cei care se d\ruiescde Ana-Maria BUCUR | [email protected]

Cînd poporul va fi mai educat, atunci abia vomputea spune cu mîndrie că sîntem români,acum încă nu putem.

Interviu cu artistul Liviu Suhar, pictorul care a făcut muză din satul său natal, Iacobeni

MICROFONUL DE SERVICIUNumărul 496 | 1 - 7 decembrie 2014

9acestei profesii sînt nebunii frumo[i ai lumiiche tărie, ca să zic așa, care undevaîn subconștientul meu era într-o sta -re latentă de a scrie. Simțeam ne -vo ia să scriu, să țin în mînă un jur-nal, să notez impresii, nu numai subforma unor desene, ci și prin cu vin -te. Am avut sentimentul că în min -tea mea toate s-au așezat. Ele exis-tau, dar erau risipite.

Noi încercăm să valorizămbanul, materializîndu-lsub forma tablourilor

Cum de ați luat inițiativa înființăriiAsociației „Artă și Educație – LiviuSuhar”?

Inițiativa am luat-o împreunăcu soția. Ne apropiam de pension-are amîndoi și am luat decizia de aface acestă asociație tocmai în ideeade a continua ceea ce am făcut oviață întreagă, profesorat. Poveștiiacesteia i s-a adăugat suportul ma -te rial - casa pe care o avem rămasăla Iacobeni a trecut pe numele meuși am zis să o facem muzeu. În lo -ca litate era o doamnă primar cevamai tînără și mai instruită, care do -rea să atragă pe cei cîțiva plecațide acolo să vină să ajute la reabili -tarea ei. I-am spus că sînt pictor, nuom de afaceri ca să dau bani să fa -că nu mai știu ce. Și am inițiat unSimpozion de pictură și desennumit „Iacobeni - particularități ima -gis tice” care a devenit internațio -nal. Am făcut trei ediții pînă acumși comuna Iacobeni este la ora ac -tuală posesoare a circa 70 de lu -crări semnate de artiști din toată ța -ra participanți la eveniment. Acumîncearcă reabilitarea unei clădirica să națională, unde va fi o secție amuzeului. Iar în podul casei noa-tre deja am organizat de trei ani co -lecția de ceramică destul de bo ga -tă, căci am avut pasiunea de astrînge obiecte. Am transformat-oîn muzeu care e vizitat și de copiicare ies de la școală. Casa propriu-zisă are peste 100 de ani, iar în eaam expuse permanet 20-25 de lu -crări de ale mele. Am păstrat mo -bi lierul vechi de cel puțin 70-80 deani vechime și cu obiecte țesute, căcimama mea a fost dăruită cu acesthar al țesutului de covoare. Și ală -turi avem coliba nostră, cum îi zi cem.Am transformat-o, dintr-o maga-zie de lemne mi-am făcut un micatelier. Mi-am creat un habitat cutoa te facilitățile, iar după ce lepunem la punct, vor rămîne alecomunității.

Asociația este una non-profit. Cumreușiți să strîngeți fonduri pentrumenținerea acesteia?

Banii i-am adunat încet, pas cupas, din relațiile cu prietenii carene-au înțeles și ne-au mai dat 1.000– 2.000 de lei. Începem toamna, totadunăm, mai dă și primăria careeste săracă și calică, dar dau și eicît pot, și în felul acesta mai facemo ediție. Pentru că ceea ce rămîne evaloarea, banul vine și pleacă. Noiîncercăm să valorizăm banul, ma -te rializîndu-l sub forma tablou ri -lor. Simpozioanele noastre durea -ză zece zile, iar artiștii au cazare,masă inclusă și materiale de mun -că. În schimbul lor, au datoria săla se două lucrări, una care mergela primărie și una rămîne aso cia -ției. O colegă a urcat pe vîrful mun -telui Suhard la o stînă, iar un pro-fesor de acolo, specializat în ovinea vrut să cumpere tabloul. Noi ampus niște sume, rezonabile, dar nul-a luat. Probabil că îl voia pe gra tis,

dar nu se poate. Oamenii nu în țe -leg încă faptul că dacă dau 2-3.000de lei, sigur, e mult, dar banul îlcîștigă din altă parte și rămîne cuobiectul ăsta în casă, care are dinstart o altă valoare. Mai mare decîtcea pe care a plătit-o, iar valoareaunui tablou crește în timp. Lumeaîncă nu înțelege, e foarte grăbită.Dacă cei care au bani ar veni și arcumpăra cîte un tablou de la cîteun pictor, am trăi și noi mai bine.Vedeți ce salarii modeste au profe-sorii. Ce fel de societate e asta? Cîndtu nu ai grijă exact de oamneii careîți modelează poporul. Cum va ară -ta națiunea dacă pe cei care îi pre -gă tesc pe cei mici pentru viață, nu -mai te faci că îi plătești.

Am observat că pomeniți mult despregermani, credeți că noul președinte vareuși să aducă vreo schimbare înRomânia?

Firea noastră este păguboasă, însensul că avem prostul obicei de ane culca pe o ureche și să zicem „Avenit noul președinte, o să fie bi -ne!”. Dar el este doar un om și da -că nu e ajutat, atunci ce poate face?El transmite niște idei, principii de -pinde de noi cum le înțelegem șine înhămăm la treabă. Dacă po po -rul va continua să stea tot cu mînaîntinsă și să spună „că trebuie să-midea” nu va fi bine. Este un semnal

care dă mare speranță și sper că vortermina cu oamenii care dezin for -mează, și vor înțelege că poporul,omul de rînd a tras un semnal. M-am simțit jignit a treia oară la ale -geri prezinețiale. Prima dată în 2004cînd am văzut o risipă îngrozitoa rede bannere cu candidatul social de -mocrat Adrian Năstase, care apro -po, e plin de oameni super bogați.Măcar să schimbe titlul, să nu mai spu -nă că luptă pentru lumea săracă. În2009, am plecat cu soția și cu bă ia -tul dînsei, căci noi sîntem recăsă to -riți, partenerii noștrii de viață audecedat în același timp, avea un con -cert dirijat la Filarmonica din Sibiuunde era violoncelist. Am rămas stu -pefiat că în toate tufele erau spîn -zu rate la nesfîrșit afișe cu Geoană.Iar acum cu actualul prim-minis tru.Lumea a început să își dea seamadin banii cui se plătsc toate astea.Și Iașul, care era al lor, în palmă, i-a taxat. Chestiunea asta trebuie s-obage la cap și s-o înțeleagă, căci tră -iesc într-o altă realitate, a bussine-sului.

La ţară, copilul este pus la treabă. Nu stă șibutonează, iar mama șitata scot limba din piept,gîfîind

Pictorilor care vin la Iacobeni, lelăsați libertatea de a-și alege singurilocurile sau obiectele pe care să lepicteze sau le indicați dvs?

Bineînțeles, dar recomandareasună din genericul simpozionului„particularități imagistice”. Ceea

ce adunăm noi și configurăm la fi nale într-o formă sau alta o cronicăplas tică a locurilor. Prin unele ta -be re sînt artiști care spun că au totce le trebuie, vin să se odihnească șiaduc de acasă lucrările. Noi acoloam ținut ca dimpotrivă, să con fi -gu răm un ansamblu de lucrăripen tru micul muzeu în care să seregăsească specificul locului. Artis -tul se urcă în mașină, privește lo -cu rile și își alege motivele.

V-ați gîndit să vă implicați studențiiîn simpozionul din Iacobeni? Saulucrați numai cu oamenii integrațideja în sistemul de educație, care sîntdeja instruiți?

În general lucrez cu artiști caresînt membrii Uniunii Artiștilor Plas -tici, dar am avut și foști studenți. Amavut ideea la un moment dat să faco secvență cu tineri, dar e vorba deposibilități materiale. Ca să fac unfel de ediție specială numai cu ăș tiatineri trebuie să am bani, să plătesco cazare la o pensiune, masă, ma -te riale, aceleași condiții. Doar com -ponența grupului e legată de faptulcă sînt tineri, dar am avut artiștidin toate generațiile.

Aveați în jur de 14 ani cînd ați plecatde acasă pentru a studia. Care este celmai mare sacrificiu făcut pentru a văîndeplini visul?

Dacă noi povestim cum am ajunsfiecare din generația noastră cătregenerația voastră o să mă întrebațidacă e posibil așa ceva. Noi am trăitcu multe restricții toată tinerețea șicopilăria noastră. Nu am avut ten -ta țiile și ofertele care le găsești petoate drumurile. Eram elev în cla saa XII-a cînd s-a pus primul televizorla liceu. Ca să pot supraviețui ca stu -dent, nu mi-am permis nici să cadla vreun examen. Am fost integralistîn toți cei șase ani. Veneam în va -can țele de vară și îmi petreceam olună de zile la coasă. Copilul la ța -ră, pe măsura forțelor lui, este pusla treabă. Nu stă și butonează, iarmama și tata scot limba pe pieptgîfîind. Au fost și astea sacrificii șidin partea părinților, căci eram pa trucopii. Sînt atîtea exemple discrete șinezgomotoase de copii buni carevin de la țară. Am intrat în clasa Iîn 1949, cînd începuse sovietizareași rușii erau călare pe noi. În clasăera tovarășul Lenin, Stalin, Marx,Engel și apoi era Comitetul Cen tralcu Ana Pauker, cu Lucrețiu Pă trăș -can. Începeam școala cu imnul Uni -unii Sovietice în care zicea „lui Sta -lin slavă, slavă îi cîntăm” și apoiimnul românesc. Și era o sărăciede te durea capul. Produseseră coteși tu, aveai n-aveai, trebuia să dai ogăină, un porc și alte produse.Pîine cumpărai odată pe săptă mî -nă și aia pe cartelă. Desigur, co pi -lăria e frumoasă oricum, dar pă -rin ții făceau sacrificiu. Era perioa-da cînd prindeam din zbor cîte odiscuție cînd erau vînați așa-zișiidușmani ai poporului și auzeamcă a fost la ei duba. Duba, însem-nînd o mașină neagră care veneanoaptea, îl umfla pe unul și dus

era. Nu aveai voie să cîrtești nimic.Am avut un unchi, un frate de-alui tata, care a fost luat așa. A stattrei ani și jumătate la canal, la stuf.Nici proces nu a avut, nimic, doara venit de acolo cu un diabet carel-a băgat în pămînt. Știu că erau de -portați oameni care fuseseră demni -tăți publice și erau trimiși aici, cudomiciliu obligatoriu. La noi în Ia -co beni a stat un domn care fusesemagistrat și primarul Craiovei, sauașa ceva. După ce a plecat mi-a tri -mis două cărți cu dedicație. Erau cao premoniție, căci eram în clasa aV-a. Am primit „Jurnalul de călă -to rie” a lui Nicolae Milescu Spă ta -ru și „Spre Pol” a lui Nansen. Ce avăzut omul ăla în mine? Probabilerau niște intuiții.

Știu că fiecare persoană are propriaviziune asupra unui lucru, dar existăvreo diferență mai generală, care săpoate fi observată între viziunea unuipictor străin și a unuia român despreIacobeni?

Fiecare se manifestă cu viziu neași personalitatea lui. Acum doi aniam avut doi pictori din Ungaria,foarte buni, profesioniști, apoi, anulacesta și anul trecut am avut dinPolonia, din Cracovia. Unul dintreei chiar a fost studentul meu și deloc e din Bălți. S-a căsătorit cu ofată care a fost lector de limbă po -lo nă la Iași și au plecat acolo. Și SerjVasilendiuc, căci așa îl cheamă, efoarte atașat și vine în multe ta bere.

Inspiraţia e zăcămînt,zestre pentru a descoperisubiecte de creaţie

Cum ați reușit să aduceți pictoristrăini la Iacobeni?

Foarte simplu. Am păstrat ooarecare corespondență cu colegii.Cei din Ungaria i-am contact prin -tr-un artist din Timișoara care mer -gea în tabere la ei. Pentru că sîntschimburi și mai ales colegii noș tridin Vest au contacte dese cu artiș tiide dincolo și din cauza distanței maimici. Se duc în tabără la Seghed șiparcurg doar 50 de km. Anul aces-ta nu au mai venit căci s-a supra-pus o tabără de-a lor cu a noastră.M-au chemat, dar nu am mers.

Am un coleg de clasă care esteîn Germania, Frantz Josepf, ca repur și simplu e atașat ce ceea ce fa -cem noi. Acolo fusese șef de sin -dicat. Vara asta a venit cu mașinași a făcut niște afișe în care vorbea

despre simpozionul nostru. M-a în -trebat dacă le poate folosi ca să nefacă publicitate și i-am zis să facăce vrea. El a lipit afișe și pe mașinalui cu care a venit din sudul Ger -ma niei. Lucrurile se pot face pur șisimplu implicîndu-te fără să-ți puiîntrebarea cum sau cu ce le faci. Teapuci și le faci. Găsești pe parcursceea ce ai nevoie pentru a le puteaduce la capăt. Îmi amintesc cînderam decan și mă duceam cu hîrtiila contabilitate îmi trînteau în nască nu se poate, nu au bani, dar nicimăcar nu se uitau peste ele. Asta ți-ospuneau toți comuniștii din re gi -mul vechi. La modul ăsta de a gînditrebuie renunțat. Noi improvizămmereu. Moise ca să îi elibereze men -tal pe evrei după plecarea din Egipt,i-a plimbat prin deșert vreo 40 deani, pînă s-au schimbat generațiile.Au trecut 25, eu nu mai apuc sătrăiesc să se împlinească 40 și săvăd o generație care gîndește altfel.

V-ați gîndit să faceți și ediție de iarnăa simpozionului?

Ar fi extraordinar, dar iarna tre -buie să ai condiții și ar fi mult maicostisitor. Acolo se lucrează în aerliber, iarna te obligă să stai închisun deva. Și dacă l-ai adus pe omulăla acolo, trebuie să îi asiguri căl du -ră pemanentă, plus că iarna e ziuascurtă. M-am gîndit la treaba asta,dar nu am acolo posibilități.

Nu ați putea apela la fondurieuropene pentru ca simpozionul să sedesfășoare și iarna?

Ba da, dar nu mai pot eu. Ar în -semna să mă ocup numai de ad mi -nistrare. Este o colegă de la Su cea -va care se ocupă cu așa ceva. A fostdoctoranda mea. A zis să facem unproiect, dar cine aleargă să facătoată documentația aia? Eu nu maiam timp fizic, mai pictez, mai scriu.Dacă aș avea 40 de ani m-aș arun-ca la o chestie de asta, dar așa nu.Gîndurile zboară, ideile sînt, darmotorul e puțin obosit.

Unde credeți că își găsesc inspirațiatinerii de azi, știind că dvs stăteațimai mult prin atelier și muzee?

Pentru un artist inspirația estepeste tot. Tot ce există în jurul nos-tru, în viața nostră, în spațiul în ca -re locuim și ne iubim. E zăcămînt,zestre pentru a descoperi subiectede creație. problema care se pune ecum privești realitatea din jurul tău.Trebuie să extragi din ea ceea ce sepotrivește cu idealul tău de cre-ator. Nu este altfel. n

Moise ca să îi elibereze mental pe evrei dupăplecarea din Egipt, i-a plimbat prin deșertvreo 40 de ani, pînă s-au schimbatgeneraţiile. Au trecut 25, eu nu mai apuc sătrăiesc să se împlinească 40 și să văd ogeneraţie care gîndește altfel.

Maestrul crede că, dacă oamenii bogați ar cumpăra cîte untablou de la pictori, aceștia ar duce-o mai bine.

Dacă în secţiile de votare nu s-au îngrămădit,

10POVEȘTI FĂRĂ TIMBRUNumărul 496 | 1 - 7 decembrie 2014

Basarabenii au ie[it la alegeriNu pentru prima dată, moldovenii au avut deales între trecut şi viitor, între Rusia şiEuropa, între seceră şi ciocan şi Occident. Cei

mai în vîrstă încă îşi mai aduc aminte de strunelelui Lenin şi Stalin şi optează pentru partidele destînga: Partidul Socialiștilor (PSRM) şi PartidulComuniştilor din Republica Moldova (PCRM).Părinţii, ducîndu-le dorul copiilor care învaţă saulucrează peste hotare, ascultă de viaţa mai bună pecare o au aceştia şi îşi îndreaptă ştampila spre acelbine sugerat prin telefon şi pe Skype. Tinerii alegîntre stejar (PLDM), trandafiri roşii (PDM) şipartidele care nu sînt la guvernare, dorind oschimbare radicală a reprezentanţilor săi. Cei dinurmă fie că întind mîna pentru a vota MişcareaPopulară Antimafie (MPA), un candidatindependent, Oleg Brega, sau se revoltă că PartidulPatria (PP) a fost retras de pe buletinele de vot.

Cerul întunecat și ceața densă m-au însoțit în dimineațazilei de 30 noiembrie pînă în orașul Nisporeni din Re pu bli -ca Moldova, unde alegerile parlamentare din acest an par afi la fel de importante ca și cele din 2009. În oraș găsescaceeași at mos feră din fiecare duminică, oameni care vin dintoate di rec țiile și se îndreaptă spre piață. În schimb, în fațasecției de votare, cîțiva observatori au ieșit la fumat, iarcurtea e pus tie, nimeni nu intră, nimeni nu iese. Abia dupăjumătate de oră încep să apară cîțiva bărbați. Intră, votează,și tot în direcția pieței se îndreaptă. „Am scăpat de-o grijă,deamu’ putem să bem cîte un pahar de izvar (n.r. vin fiert)și să ne vedem de treabă, nu?”, spune unul dintre ei, iarceilalți doar aprobă din cap și pleacă.

Mă alătur și eu celor care merg spre piață. Aici e aglo -me rație mare și peste tot se vorbește despre ale geri. „Vo -tați?Aveți cărțile de identitate la voi? Dacă le aveți, votați,

nu vă ascundeți după deget”, glumesc două doamne cu vo -ci le tremurînde. Înaintînd spre inima pieței, unui vîn ză tor ise aduce buletinul la tejghea și votează. „Gata, s-a făcut”.„Să fie într-un ceas bun”, răspunde vînzătorul. La doarcîțiva metri mai departe de tejgheaua cu pricina, vine odoamnă de vreo 60 și ceva de ani și îi spune unui bărbatîmbrăcat bine că a votat. „Bi ne, bine, eu după-amiază o sătrec pe la dumneavoastră, nu vă faceți griji, e doar o dare deseamă pe care trebuie să o dau mai departe cum mi s-a spusde sus”, îi spune repede bărbatul. „Bun, mamă, eu te-oiaștepta, am să fiu acasă.”

După aproape o oră, mă întorc la secția de votare șiobserv că aici nu e nicio grabă, lumea își caută de treburi.Abia după 11.00 încep să apară bărbați și femei, îm bră cațielegant, care intră rînd pe rînd în secția de votare. La ieșire,două cupluri își împărtășesc punctul de vedere referitor laziua de 1 decembrie. „Poate mare-I Dumnezeu și mîinevom sărbători și noi cum au sărbătorit românii”, spune ofemeie. „Vom vedea, numai să nu mai fie ca în 2009 că și-așa

sîntem vai de capul nostru”, completează cealaltă. Bărbațiipar îngîndurați sau chiar îngrijorați. „Îi mare Dumnezeu,trebu’, trebu’ de ieșit la vot că alfel...nu știu”, completeazăunul dintre ei.

În fața Consiliului Raional Nisporeni stau agățate multestegulețe tricolore rămase acolo de la vizita premieruluiromân Victor Ponta. Nisporenenii se pregătesc și ei de 1Decembrie și stegulețele o dovedesc fluturîndu-se în vînt.În fața mea, merg două femei de vreo 45 - 50 de ani. „Auzi,da’ cu cine votezi?”, întreabă una din ele. „Eu votez cu lib-eralii, tu?”, îi răspunde cealaltă. „M-a sunat și pe mine fataaseară și tot cu liberalii mi-o zis să votez, ce număr-s îs?”,întreabă prima curioasă.

După cîteva ore mă întorc în Cățeleni și la intrare în satdau nas în nas cu o mașină a misiunii OSCE. E inițiativăproprie sau s-a aflat că președintele comisiei de votare dinsat este simpatizant al comuniștilor, fin al primarului dinsat, comunist și acesta, dar și absolvent al Școlii Medii deopt clase? n

„Sînt puțini oameni care gîndesc pe contpropriu, de aceea sînt ușor de manipulat po -litic. Nu avem nevoie de oameni înhămați lacapul gîndirii altcuiva, avem nevoie de oa menicare nu sînt limitați, ci liberi în gîndire”, îmispune un bărbat de statură medie, trecut de50 de ani, pe capul căruia strălucesc niște firealbe. Afară e frig, iar străzile din Chișinău sîntgoale, doar pe micile drumușoare de printreblocuri mai zărești niște oameni care se în -dreap tă spre secțiile de votare. Și mămicilecu copii de mînă sau în brațe au ieșit la vot.Familii întregi cu părinți, bunici, copii micisau studenți merg încet cu buletinele spreȘcoala primară „Antonin Ursu”.

Votează în sala sportivă care de altfel efor ma tă din două camere mici unde toatălumea se îm bul zește. La un moment dat, s-aiscat un scandal cu un tînăr rus care a vrutsă fugă acasă cu buletinul de vot, după cumîmi spune un observator. Ăsta e singurul lu cruieșit din comun care s-a întîmplat de di mi nea -ță în secție. Republica Mol dova, în com pa ra -ție cu România, are un alt sistem de vot. Aicida tele sînt introduse într-un sistem electroniccentralizat, însă di mineața serverul a dat oeroare. Toți specialiștii IT au încercat să re pa - re eroarea însă nu au reușit și astfel par ti ci pa - rea la vot a fost înregistrată în mod tradi țio nal,pe suport de hîrtie, iar cînd problemele teh nices-au rezolvat, cele două tinere operatoareînscriau da te le alegătorilor în sistemul cen-tralizat.

O coadă pentru coasă„Văd că aici trecem repede”, spune o fe meie

cu obrajii roșii unei vecine. „Andrei stă dedimi nea ță la coada din Moscova și tot încănu i-a ajuns rîndul”, îi explică aceasta. Fiulei e plecat de cîțiva ani la muncă, iar aici i-aurămas părinții și fiica. Copila e în clasa întîi

și a venit la vot cu bunica. Fetița privește cu ri -oasă în jur de la înălțimea unui pitic și treceîmpreună cu bunica sa-și pună ștam pi la pebuletinul de vot „E mare, trebuie să știe”.

O soție își ia soțul la braț și ies din salasportivă. Cu un zîmbet pe buze și mărindpasul îl întreabă pe cine a votat. „Pe oamenimari”, rîde acesta. Bărbatul se oprește îndreptul unui copac și spune că „e stejar, tre-buie tăiat”. Fiecare bloc găzduiește afișe elec -torale, unele vopsite în roșu, altele în verde,iar ici și colo mai zărești cîte un stejar alPartidului Liberal Democrat din Mol do va,un buchet de trandafiri roșii al Partidului De - mocrat din Moldova, o săgeată albastră aPar ti dului Naţional Liberal, un măr violet alPartidului Popular din Republica Moldova,o floare de floa rea soarelui, o balanță, un pumn.Unele afișe sînt rupte, altele încleiate deasu praaltora, pentru că fiecare vrea să se scoată înevidență, dar tot nu pot întrece ro șul și ver -de le care au împăienjenit întreaga capitală.

O bătrînă într-un palton negru și cu ba -tic pe cap se uită lung la mine, nu înțelege ceo întreb. Mă roagă să-i repet în limba rusă,româna a uitat-o sau nici nu a știut-o. Bă trî -na are așteptări mari de la alegerile din acestan, vrea o pensie mai ma re, un viitor mai bunpentru copiii și nepoții ei. Niș te tineri afir măcu voce tare că au votat Partidul Liberal (PL),în frunte cu Mihai Ghimpu. Îl susțin pe el de -oarece vorbește ceea ce gîndește. „Avem mul -te așteptări din toate punctele de vedere, darîn primul rînd să fie liniște, să nu ne mai cer -tăm, să nu ne mai ciondănim unii cu alții șisă nu ajun gem la război împotriva fraților noș -tri”, îmi spune în șoaptă o femeie trecută de40 de ani. Duminică, în Basarabia, lupta s-adat între două tabere și oa menii au avut deales între Europa și Uniunea Vamală, chiardacă fata învață la Torino, iar bă ia tul lu crea -ză în Sankt Petersburg. n

Viitorul, căutat în familiede Doina SÎRBU | [email protected]

de Elena GUŢANU |[email protected]

La primele ore ale dimineții softul eletronic nu a fost funcțional.

În piaţa din Nisporeni se poate alege pe sub tejghele

Cu tot frigul de afară, duminica aceasta Sîngereiul este aglomerat ca niciodată, iaroamenii vin să rezolve exercițiul cel mai complicat al țării noastre, unii cu tema învățată deacasă, alții cu va rianta șoptită, iar ceilalți pe princi piul „russian roulette”. Cei mai tineri vinsă facă ceea ce au învățat cu cîțiva ani în urmă la școa lă, iar adulții vin îmbrăcați frumos, înstraie de sărbătoare pentru că, spun ei, „îmi fac datoria de ce ță țean al Republicii Moldova”.

Prin orășel sînt multe mașini, toți șoferii se grăbesc, dar cel mai complicat e să încercesă evite gău ri le de pe șosea, în unele dintre ele dacă dai cu roata sigur zăbovești jumătatede zi. Pe panourile publicitare Usatîi își mai susține crezul „puterea în adevăr” deși „Pa -tria” a fost exclusă de vreo patru zile din cursa electorală, iar protagonistul și-a onoratdrep tul de vot în Mos co va. „Băi, Ioane, da’ cum ai băgat foaia ceea așa mare în urnă, euam împăturit-o în patru și tot nu încape, cui i-o trebuit atîțea nebuni..”, vorbeau doi băr -bați trecuți de vîrsta pen sio nă rii, în timp ce-și strîngeau oche la rii în băsmăluță și buletineleîn buzunarul cojocului negru. Un alt bărbat, care locuiește prin vecină ta tea școlii, astăziobservator, spu ne că de dimineață venea din cînd în cînd cîte unul, iar la ora 11.00 eîmbulzeală mare fiindcă „toți vin, care de la biserică, care de la piață, ăștia tineri acum s-otrezit din somn, dar bine că vine lumea”.

Vorbind între ei, se pronunță fiecare prin „votu-i secret”, iar oa me nii nu mai vorbescprea mult des pre candidați pentru că fiecare are povestea lui acasă care depinde de un par-tid sau altul. „Măi Gheor ghe, mie nu-mi trebuie nimic acum, vreau doar să-mi vină băiețiiacasă, cît o lucrat în Rusia am și uitat cum e să-ți ajute cineva la tăiat lem ne pentru iarnă,de acum îs bă trîn”. Celălalt bărbat, cu părul alb și cu mustățile galbene de fum, se uită cucoada ochiului și spune răstit, uitîndu-se ca nu cumva să se fi rărit coada. „Dum ne zeu știece-o fi, eu vreau să fie pa ce!”. Bătrîne sprijinindu-se în băț și îmbrobodite cu basmale noi,moșnegi, femei cu copii în brațe, toți așteaptă să iasă cît mai repede cu ștampila pe buletin„acuș îi sea ră, dar noi nici focul nu l-am aprins”.

Aceeași aglomerare e și la celelalte secții de votare, iar unul dintre motivele îmbulzeliieste că a căzut serverul, iar membriii co mi siei trebuiau să înregistreze vo tan ții pe foi. LaLiceul Teoretic Olimp, re cent renovat și modernizat, totul e supravegheat și urmărit ca sămear gă bine. Nu degeaba, pentru două poze cu oamenii de la coadă am fost înregistratăca per soa nă ce a intrat în secție și care a făcut fotografii fără permisiune. Amenințată cupoliția, mi s-a luat telefonul și mi-au șters pozele. „Cine ți-a dat voie să faci poze fărăînștiințarea mea? Este interzis!”, mi-a reproșat indignată președinta comisiei electorale,directoarea liceului, în timp ce-mi completa datele din buletin pe lista „neagră”. La celelateșcoli, atmosfera e în același ton. Tinerii care veneau la vot nu rezistau prea mult. „Pentruprima dată vin să votez, dar nu-s nebun să stau la rîndul acesta, o să vin mai diseară, acummai am treabă prin oraș, că votul sper să nu mi-l fure nimeni”, a spus Alexandru, absolventde liceu în anul acesta. În forfota ale gerilor, unii oa me nii se simt im por tanți, par a fi mîndrică au pu tut veni la vot. „Vin eu singur să-mi aleg partidul, nu las pe nimeni”, iar alții plictisițiși amă rîți că-i așteap tă tovarășii la bar, zic că „mai bine era înainte, cînd unul putea săvoteze pentru jumătate de mahala”. n

de Diana GAINA | [email protected]

Votul basarabenilor, o „rulet\ ruseasc\”

POVEȘTI FĂRĂ TIMBRU

pe malul celălalt al Prutului, un vot în piaţă se dădea lîngă tejghea.


Moldovenii nu s-au grăbit către urnele de votare.

cu gîndul la copiii împr\[tia]i în Orient [i Occident

„Tinerii vor la studii, tinerii vor în Eu ro -pa”, spune o femeie. Are vocea con vin gă -toa re și miloasă în același timp. Își în dreap tăboneta roz de pe creștetul capului și se uitățintă în ochii bărbatului din fața ei. „Știți cevrea tineretul? La «zarabotkă» (n.r. la mun că)în «Rusîia», asta vor ei!”, sparge aerul glasulrăgușit al bărbatului ce pare a fi lucrătorulserviciului de salubrizare. Se sprijină într-un hîrleț și o sfidează cu privirea. Acest dia-log auzit din întîmplare, în prag de alegeri, lacolțul unui bloc din Chișinău, e perfect vala bilpe întregul teritoriu al țării. Imaginea acesteiconvorbiri înglobează esența scrutinului dinRepublica Moldova: o serie de alegeri alecon trastului, polarizante.

Ipoteza unui sfîrșit

Ziua de 30 noiembrie a început cu un ră -să rit generos, cozi lungi la secțiile de votareși promisiunea unui viitor mai bunsuspendată în aer. Oamenii mai mîhniți saumai veseli își făceau loc în interiorul sec ții -lor pentru a se păzi de gerul de afară. Seuitau preț de cîteva clipe la buletinul de vot,lung și lat cît o față de masă.

Ce va fi mîine? Asta i-am întrebat pe oa -meni. „Un al doilea Maidan. Asta va fi, indi -fe rent cine cîștigă. Războiul e inevitabil”,afirmă dîrz Vladimir, un tînăr de vreo 30 deani. Vorbește sigur, de parcă ar fi un clar vă -zător ce împacă familii și izbăvește de celviclean. „Dacă rămîn pro-europenii, nordulse va revolta, și găgăuzii, și Transnistria. Varămîne doar Chișinăul, pentru că aici tot sevinde și se cumpără”, continuă bărbatul. Măr -turisește plin de sine că a votat socialiștii șică și-a cumpărat deja biletul spre Moscova.De ce a mai votat? Pentru că își dorește cața ra în care s-a născut să cunoască prosperi -tatea Federației Ruse. „E țara care are rezer -ve de petrol pentru 50 de ani înainte”, de -clară convins Vladimir. „E o viață de om”,în cerc să îi explic. Tace și adaugă: „rezer vepentru tot globul pămîntesc!”.

„Da, mămică, nu vor cîștiga?”Un bărbat durduliu iese din secția de

vot din incinta Academiei de Studii Eco no -mi ce. Îi este frig, dar se oprește să vorbim.„Cu Europa am votat! E-u-ro-pa!”, pro nun țăpe silabe răspunsul, de parcă fiecare sunet is-ar scurge ca mierea sau vinul fierbinte pe

corzile vocale. „Dacă vor cîștiga cei cu Uniu -nea Vamală, va fi un dezastru. Vor anula Acor -dul de Asociere”, spune îngrijorat Sergiu,specialist în urbanistică. „Și rusificarea?”, îlîntreb. „Dar s-a oprit ea vreodată? Eu am tră itvremuri în care îți era frică să vorbești limbaromână. Și acum, Moldova se află în mij lo -cul unei mări. Fără Europa, nu vedem niciunmal”, crede bărbatul. Votanții pro-Europaspun că cei care vor unirea cu Kremlinul sîntîn stare de orice, și mai spun că se tem de ziuade mîine, dacă ea va fi condusă de comu niștisau socialiști. O femeie cu copilul în brațe seîntunecă la chip și reușește să murmure„sper să nu cîștige”. Potrivește fularul col-orat al fetiței și o întreabă retoric. „Da, mă -mică, nu vor cîștiga?”, după care își în drea p -tă pasul legănat spre casă.

Fantomele lui Renato UsatîiPe aceleași trepte din fața Academiei stă

așezat un băiat de vîrsta mea. Se uită imper-tinent la cei din jur, de parcă ar aștepta săintre în vorbă cu cineva. Privirile noastre seîntîlnesc. „Ai votat?”, mă întreabă în rusă. Da,îi zic sec. „Eu am votat cu Usatîi, singurulom normal”, spune rînjind. Îmi ascund car-netul în buzunar și-l ascult. Usatîi, opțiuneatînărului, e un businessman moldovean, ca re

a plecat de tînăr în Rusia și a devenit mili o narîn foarte scurt timp, inițiind o afacere în do -me niul căilor ferate.

A devenit bogat și in flu ent aproape pes tenoapte, iar în 2014, Usatîi și-a înființat pro-priul partid care a cîștigat foarte repedepopularitate, însă a fost înlăturat cu trei zileînainte de alegeri, cumva la limita legii, în -vi nuit de sponsorizări din afara statului. „Pes -te 80 % dintre moldoveni nu vor în Europa.Nu ne este convenabil, Europa e slabă, nutrebuiește nimănui decît ei însăși”, continuăsă-mi vorbească în rusă. E atît de pornit în cîtcred că ar putea deveni agresiv. „Și atunci ceva fi dacă vor cîștiga europenii?”, îl întreb,încercînd să-mi păstrez vocea neutră. „Răz -boi”, îmi spune aceeași poveste. „Sînt or ga -nizații extremiste care vor porni revolta. Eunu am nimic împotrivă, ei îndeplinesc voi n țapoporului”, spune de parcă ar fi hipnotizat.Nu reacționez, dar mă gîndesc la miile defantome ale lui Renato Usatîi care voteazăacum prin secțiile de votare împotriva uneiMoldove europene.

De luni, luminile de Crăciun din centrulChișinăului vor lumina în albastru sau înroșu. Ziua României va rămîne o sărbătoaresau se va transforma în ziua în care am pier-dut speranța unui viitor european. n

de Victoria COLESNIC | [email protected]

Tinerii care nu vor să le fie Rusia mamă

Afară, frigul lui Brumar ți se fu -rișeză sub geacă, iar în secția de vo -tare amenajată în blocul Acade mieide Studii Economice din Moldovacăldura te lovește de la intrare înnasul înghețat precum buzduganulunui haiduc. Întreb o femeie tre cu tăde vîrsta a doua pentru cine a vo tat.Are fața albă și pudrată, ochii ei miciaccentuați cu un creion și pierduțiprintre riduri mă analizează, iar gu -ra o ține strînsă nod. Buzele-i de unroz neon dezleagă totuși repulsiaei în cîteva cuvinte în limba rusă.„Am votat pentru ordine”, îmi spu -ne. O întreb ce crede că s-ar puteaîntîmpla în cazul în care câștigă ceice nu-i sînt pe plac. Îndepărtîndu-se, femeia întoarce capul spre mi neși îmi scuipă cum face șarpele veni -nul: „ce-o să fie...bandiții la guver -na re în continuare!”

Răutatea și dezgustul citit pe fa -ța acesteia mi-a amintit de o ceatănumeroasă de astfel de femei pecare am avut nenorocul să le întîl-nesc într-o țară atît de mică. Toatearată la fel. Fețele sînt săpate-n ri -duri, buzele și ochii vopsite în cu -lori stridente, sprîncenele desenatecu creionul. Poartă bonete, că ciu li -

țe și pălării cu personalitate și toa tevorbesc o rusă în care consoanelesînt apăsate și ascuțite, iar vocalelepe care se pune accentul sînt lun-gite exagerat. Alături de soții lor, sîntacea parte a electoratului din Re -pu blica Moldova care detestă gu -ver narea și noile generații. Am fostconvinsă că ei sînt cei ce ne țin în locfiind motivați de nostalgiile dupăvremurile lor de glorie și comodi-tate create de iluziile sistemului so -vietic. Credeam că noi, tinerii, sîn-tem altfel decît ei, însă nepoții lor leîmbibă credințele ca niște bureți.

Trei culori în tricolor, treidirecţii în popor

Un exemplu bun ar fi un tînărcare era mîndru de el că a votatîm potriva tuturor. E blond, vor -beș te rusă și nu are mai mult de 25de ani. Să-i zicem Leoșa. Mi-a spuscă buletinul lui de vot e un semnde protest pentru nedreptatea fă cu -tă partidului lui Renato. RenatoUsatîi, un tînăr moldovean și busi-nessman în Rusia, este o personali -tate care a apărut în peisaj pri mă -

va ra trecută. Acesta a cucerit o bu -nă parte de tineri dezamăgiți de gu -vernarea actuală pro-europeană or -ganizînd concerte cu vedete din Ru -sia și donînd pentru oameni bol-navi și nevoiași. Leoșa e supărat. Îiplăcea de Renato pentru că acestaa promis regulă în țară și dictaturalegii. A promis că o să decidă pe par - curs cu cine se va alia, cu rușii saucu europenii. Leoșa îmi zice că nueste adevărat că Usatîi e marionetalui Putin și că e singurul politiciande încredere. „Dacă cîștigă euro pe -nii o să fie război în țară”, îmi spu -ne tînărul trăgînd dintr-o țigară. „Osă atace grupările extremiste, ele sîntpregătite”, mă convinge el ducîn-du-ți iarăși țigara la gură. Îl întrebdacă i se pare legitimă și accep ta -bi lă activitatea grupărilor extremis -te, la care el rostește un „evident”în jumătate de voce și scoate țigaradin dinți lăsîndu-și buza cărnoasăde jos să se bălăngăne în frig.

Din tabăra pro-europenilor vineLeonid, un bărbat cărunt, îngrijit șideschis la discuții. În 1980 a venitîn Chișinăul rusificat dintr-un sat depe malul Prutului. Un sat care ară mas rupt în două după ce rușii

și-au reinstaurat puterea în Basa -ra bia.

Cu două facultăți în spate,Leonid îmi spune privindu-mă înochi că a votat pentru Europa și că„trebuie să ieșim odată din impa-sul ăsta, țara noastră e ca o jucăriedin copilăria mea care se nume tia -ni-tolkai (n.r.: trage-împinge), aveaun lemn la mijloc și două cîte uncap la fiecare capăt”.

Este sigur că dacă nu cîștigăpro-europenii în ța ră o să persisteun haos „ăștia care se trag la rușisînt în stare de orice, pînă și să a -

nu leze acordul de aso ciere cu U -niunea Europeană. Pro ble ma e cămoldovenilor noștri le e frică deordine, ei nu vor ordine ca în Eu -ro pa, ei vor să stea în mocirlă și săprimească plăcere din asta ca rușii.Nu avem un spirit de națiune, nune propunem să rea li zăm lucruri,așteptăm să vină ci ne va și să facălucrul nostru pentru noi. E edu ca -ția sovietică – statul face totul, iarmoldovenii au uitat ca sînt unneam de gospodari care nu așteap -tă să trăiască din mila cui va, ne-auzăpăcit rușii decenii la rînd”. n

de Daniela VORTOLOMEI | [email protected]

Un strig\t r\gu[it pentru Europa

Echipa care este formată din 11oameni îi cuprinde și pe VioletaGorgos, regizor artistic la TVR Iași,Cristian Sbîngu, director de imagine,și Octavian Țîcu doctor în Istoriela Universitatea „Alexandru IoanCuza” din Iași (UAIC) care dez vă -luie că acest proiect are trei părți: oechipă va realiza filmul, alții vor fa -ce un documentar despre istoria pri -zonierilor de război români, iar res -tul vor realiza o documentare am plăși vor publica o carte despre co -mu nitatea moldovenească din Ka -zah stan.

Timp de 12 zile, în perioada 12- 23 noiembrie, cei 11 membri aiechipei au parcurs 10.000 de km prinstepa Kazahstan-ului pentru a rea -li za „un film al expediției, despreoamenii care au fost implicați înacest proiect, despre părerile lor,cum văd ei lumea de acolo, și mai

ales despre drumul căutărilor aces -tor rude ale deportaților din Ka zah -stan și întîlnirea cu comunitateacazacă, care a primit basarabenii șiromânii deportați”, a declarat Vio -le ta Gorgos.

Dumitru Lesnic, masterand laUniversitatea „Alexandru Ioan Cu -za” din Iaşi, s-a ocupat de liste leprizonierilor deportați acolo și adescoperit că „este vorba despre11.000 de oameni care sînt văzuțide localnicii din Kazahstan diferitde noi. Aceștia au înțeles parteauma nă a proiectului nostru pentrucă îi vedeau pe cei deportați cafiind părinții cuiva, fii cuiva și cre-deau că familiile lor au tot dreptulsă afle care a fost soarta lor.”

Românii care au mers să des -co pere istoria deportaților din Ka -zahstan au fost primiți ca niște mu -safiri pe meleaguri necunoscute,

nu ca pe niște cercetători. „Am cu -noscut oameni interesanți acolo ca -re te primeau cu un zâmbet pe față,care sigur nu era fals. Este o ex pe -riență de filmare diferită de ceea ceam trăit pînă acum pentru că nu a -veam timp să fac o documentare,nu înțelegeam foarte multe lucruridin ceea ce îmi povesteau oameniiși trebuia să mă pliez pe situațiape care o aveam și pe timpul nece-sar, cu toate astea sper să reușescsă transmit ceea ce s-a întîmplatacolo ”, a precizat Cristian Sbîngu.

Expediția a avut loc în mai mul -te regiuni. Karaganda, așeza rea încare se află 2540 de moldoveni și500 de români, sau lagărul prizo -nie rilor, sînt printre puținele lo -curi unde echipa TVR Iași s-a opritși a cunoscut oamenii care nu au ui -tat cum este acasă. Violeta Gorgosși Octavian Țîcu povestesc desprecel mai bătrîn bărbat român în vîrs -tă de 94 de ani care se află pe pă -mîn turile Kazastan-ului, care se

nu mește Ion Rusu. Faptul că facevin în fiecare toamnă i-a adus aca -să toți soldații sovietici pentru a-lgusta. Sau despre doamna buco vi -neancă ospitalieră care a fost atît deîncîntată că are musafiri din Mol -do va că mai întîi i-a omenit și maiapoi i-a întrebat ce caută acolo. Echi -pa de cercetare a rămas impresio -nată pentru că aceasta nu a uitat săvorbească în dialectul din Buco vi -na și cuvîntul „copșilo” le-au ser -

vit drept dovadă. „Expedițiile memoriei” este un

proiect realizat cu sprijinului De -par tamentului pentru Românii dePretutindeni din cadrul Guver nu -lui României şi se află în 2014 la ceade-a doua etapă de implementare,prima parte fiind desfășurată anultrecut. Cele peste 14 ore de filmarevor fi montate sub forma unor re -portaje-documentar care vor fidifuzate din luna ianuarie 2015. n

Ce se întîmplă cînd iei de gulerun personaj caragelian, îl scuturi bi - ne pînă ce îi ies din cap toate șme -che riile de București și îl arunci înpovestea romantică gîndită de Ca -mil Petrescu căruia îi adaugi un mictwist? Obții o comedie savuroasă,cu personaje memorabile în timp cescheletul acțiunii rămîne aproa peidentic cu cel gîndit de către autorîn 1956. Vineri seara, 29 noiembrie,la Ateneul Tătărași am repetat isto -ria scrisă și am sărit cîțiva ani în vii -tor unde ramele „foto-video” sîntceva normal, semnăturile la bancăse fac lipind palma de un ecran cusenzori, iar paznicii au la brîu pis-toale cu laser.

Piesa începe într-o bancă din Bu -curești care stă să se dărîme, undede colo-colo găsești lighene în carecurge apa de ploaie din tavan. Ime -diat apar la muncă trei angajați, prin -tre care și domnul Stupariu, un șefmai mic care are ghinionul pe par-cursul piesei să tot calce în tot felul

de lighene. Acesta din urmă estevizibil deranjat că Mitică Popescua întîrziat iarăși la serviciu din cau -ză că seara umblă cu damele în loc săse odihnească în pat. Așa că, aces-ta îl cheamă pe rotofeiul petrecărețîn birou și îl amenință că îl dă afa ră.„De ce eu să vin la 8, iar tu la 10? –La 9! – Taci! Eu nu sînt tot om? –Păăi.. – Taci. Umblii toată ziua cufemeile. De ce nu umblă și cu mi -ne? – Păăi...”.

Poate că Stupariu nu ar fi atîtde arțăgos dacă banca nu ar fi peducă, singura salvare fiind un secre -tar de stat care trebuie să se plim beîn tot Bucureștiul pînă să gă seas căbanca potrivită căreia să-i dea unconsorțiu cu o firmă IT. Tot desituația băncii depinde și „patroa -na”, care la pachet riscă să-și piar -dă și casa, singura memorie răma -să de la tatăl acesteia. Situația ia oaltă întorsătură cînd descoperimcă secretarul este un fost prietende-al lui Mitică, acesta din urmă

aruncîndu-se printre gloanțe pen-tru a-și salva amicul pe front acummulți ani. Bancherul primește apro - barea iar din absolvent de FEEA,în acte devine „specialist IT” și o ofe -ră fără ezitare patroanei. Treptat,aflăm că Mitică este cel mai cum-secade personaj care niciodată nua ezitat să-și ajute prietenii și care însecret este îndrăgostit de patroa nă,care și ea la rîndul ei începe să-lîn drăgească pe rotofei. Dintr-unpierde-vară guraliv care niciodatănu scapă ocazia să facă o glumă des -coperim un alt personaj, generos,sentimental și modest.

Finalul, deși un pic cam siro-pos, respectă îndeaproape textul luiCamil Petrescu, jocul actorilor adu -cîndu-i un plus de valoare. De ad -mi rat a fost și rolul lui „Jănel” Gol -den berg, cel mai bun prieten al luiMitică, în a cărui viziune oferită decătre regizorul Viorel Vârlan e por -tretizat de un moldovean care defie care dată îl ajută la greu. Fie căa fost vorba de bani, haine „în trend”pentru petrecere ori paltonul pe carecei doi l-au împărțit pe din două. n

12 DE PE SCENA IAȘULUINumărul 496 | 1 - 7 decembrie 2014

O echipă de jurnaliști de la TVR Iași ainvestigat patria românilor deportaţi

Echipa și-a prezentat proiectul marți, de la ora 12.00, la sediul televiziunii din Iași.

de Adelina MEILIE | [email protected]

de Iulian BÎRZOI | [email protected]

Aceștia au făcut o serie de documentare despre lagărele sovietice din Kazakhstan.

Mitic\, patima damelor de Bucure[tiD’ALE BĂNCII

Galeriile de Artă ale U.A.P.R.The odor Pallady din Iași au găz -duit expoziția de pictură și scul p -tu ră „Me tafore vizuale”, în pe rioa -da 20 - 30 noiembrie curent. Aicipictorul Liviu Șoptelea împreunăcu sculptorul Cosmin Iațeșen și-auexpus lucrările cu tematică ab strac -tă în sa la de expoziție timp de ze cezile, iar vernisajul acesteia a avutloc miercuri, 26 noiembrie curent.

„Meta fo ra este o figură de sta -bili tate, o re cunoaștem ușor, nuprea sîntem so licitați să inter pre -tăm sau să de co di ficăm. Cei doivin cu vo ca bulare diferite, sculp-tura e mai curînd con ceptuală de -cît meta fo ri că pentru că ne ducecătre idee. Pictura este mai cu -rînd metafo ri că, feminină. ÎnsăCos min Iațe șen merge că tre meta -fo ră, în timp ce Liviu Șop telea netrimite mai cu rînd spre concept”,a spus criticul Petru Be jan, referi-tor la lucrările artiștilor. Întîm pi -nați la intrare de mesajul „Un ompoate gîn di doar / Niciun semn caun bles tem tatuat / Acum nu temai văd / Man sar de le roșii îșistri gă aventu rile”, ca re este defapt un catren al po e ziei și al pic-turii. Fiecare vers se re găsește ins -cripționat pe cîte unul dintre celepatru tablouri așezate unele sub al -tele în ceea ce se cheamă „Po veș -ti le mării”. Îna in tînd în sală, viz-itatorii ex po zi ți ei au putut admi-ra lucrările ar tiș ti lor, dar și ascul-ta în același timp muzică inter pre -tată la pian.

„Metafora are un dublu rol,cel de a ajuta inexprimabilul să seexprime și de a revela fața as cun -să a lumii. Liviu Șoptelea este maiînclinat spre exprimarea acestormetafore plasticizante, avem for memulte semne ale concretului, aleactualității, precum Roșia Mon ta -nă sau contexte sociale împlinite.De cealaltă parte, Cosmin Iațeșenpreferă mai degrabă să vorbeascăprin metaforele sale vizuale des -pre mistere și se raportează maidegrabă la ființe cu majuscule”, aspus criticul Emanuela Ilie.

În prezența criticilor de artăEma nuela Ilie și Petru Bejan, FelixAftene, președintele Uniunii Artiș -ti lor Plastici-Filiala Iași, a fost celcare a prezentat expoziția, dar nuînainte de a asculta un momentmuzical susținut de studenții mas -teranzi ai Facultății de Interpre ta -re, Compoziție și Studii MuzicaleTeoretice de la Universitatea deArte „George Enescu”, Tudor An -ghelina, Emilian Șandru și Teo dorBușnea, acompaniați la pian deconf. univ. dr. Doina Grigore.

Vizitatorii au putut vedea ta -blo uri, dar și sculpturi fără o le gă -tu ră strictă între ele, după mulțiani, aici au putut fi văzute și lu -crări artistice suspendate, care auputut fi urmărite și înțelese abiadupă ce le priveai pe toate părțile.Momentul relaxant cu umpluturăemoțională a fost urmat de apre -cie rile criticilor și mai apoi de mul -țumirile și aprecierile autorilor. n

de Elena GUŢANU | [email protected]

Oechipă a TeleviziuniiRomâne de la TVR Iașiformată din jurnaliști,

istorici, studenţi și regizori de lainstituţii din Republica Moldovași Iași s-au întors duminică, 23noiembrie, din expediţia dinKazahstan în care s-au căutatinformaţii despre deportaţiiromâni. Proiectul este intitulat„Expediţiile memoriei” și esteun documentar care prezintăsoarta miilor de românibasarabeni care au fostdeportaţi în lagărele sovieticedupă cel de-al Doilea RăzboiMondial.

METAFORELE PICTURII

Tablourile spun povestea mării

Ieșirea UDMR de la guvernaren-are nimic dramatic în sine și nue rodul unui calcul politic balca nic,așa cum de multe ori a părut a secomporta conducerea maghiarimiidin România. Practic, fără UDMRîn Guvern, chiar și înaintea votăriiîn Parlament a unor legi importan -te, cum e cea a bugetului, nu seschimbă nici configurația eși chie -ru lui politic, nici nu se înre gis trea -ză vreo coagulare o opoziției. E, înesență, doar recunoașterea unei în - frîngeri, care putea fi prefiguratălesne încă din turul întîi al pre zi -den țialelor. Scorul mic înregistratde candidatul UDMR, chiar mai slabdecît cel al candidatului PRM, pu -tea să indice, pe de o parte, neîncre -derea populației maghiare în pro-priul candidat, pe de alta, invali-darea unei alianțe care defila substindardul pe care era înscris slo-ganul „Mîndria de a fi român”.

Ceea ce a umplut însă paharula fost momentul în care Corneliu

Vadim Tudor a anunțat că îșiîndeamnă votanții să meargă cuVic tor Ponta în turul al doilea. Așacum admitea însuși Kelemen Hu -nor, UDMR nu poate sta nici mă -car o oră într-o alianță cu CVT, iarfaptul că acesta din urmă „a de pă șitcordonul sanitar” lasă maghiarim-ii o singură opțiune rezonabilă înturul al doilea. Experimentat în jo -cul politic, Hunor n-a anunțat în trecele două tururi sprijinul fățiș pen -tru Klaus Iohannis – aici putemdiscuta inclusiv despre vanitatealiderului celei mai mari minoritățiautohtone, în raport cu alt minori-tar –, lăsînd mînă liberă electoratu -lui maghiar. Care, așa cum s-a vă -zut, a votat în masă cu Klaus Io -hannis, un vot, strict numeric vor -bind, comparabil cu cel din dias-pora.

Sigur că, între cele două tururi,Kelemen Hunor a fost conștient cănu poate influența electoratul său.După alegeri însă, dezvăluind că

UDMR iese din coaliția guver na -men tală, liderul maghiar a de mons -trat, ba a și spus-o, că a înțeles me -sa jul electorilor maghiari. Înaintede toate, actul politic post-scrutinal UDMR-iștilor e o lecție de dem-nitate. Departe de a arăta o dis po -ni bilitate subită de a se alătura ta -be rei învingătoare, gestul în sine emenit să spună că formațiunea numai poate sta alături de învinși

întrucît electoratul nuvrea asta.

Evident, față de

eșe cul zgomotos al PSD, înfrîn-gerea electorală a UDMR-ului efoarte mică. Ati tu di nea politicie-nilor maghiari în com parație cumodul în care au di gerat PSD-iștii

rezultatele ale ge ri lor e însă delăudat. Putem spu ne că nici n-aveau încotro, înțelegînd căvotanții se săturaseră de montajelepatriotarde, care încălcau flagrantlegea electorală, de la RTV, undese fredona în zi de vot „Noi sun-tem români”, ca să priceapă și ceimai puțini subtili pe cine să ștam -pileze. Dar liderii UDMR s-aucomportat bărbătește și au accep-tat fronda propriului electorat.

Pesedeii, în schimb, n-au în țe -les nimic, în frunte cu Ponta, omulde stînga care a șters-o să se re cu -leagă printre petro-dolari, dupăcare a făcut curățenie în partid, gă -sin du-i practic vinovați de înfrîn-gerea sa personală pe cei care nuerau de acord cu el. S-ar zice, ju de -cînd după larma de iarmaroc de -ga jată de PSD în ultima săptă mî -nă, că singurul care pare să fi pri-ceput ceva din pierderea alegerilore Ion Iliescu. Scrisoarea deschisă a

fostului președinte, dincolo delimbajul de lemn în care e con ce -pu tă, ar trebui să le dea de gînditlui Ponta, Dragnea și Corlățean,cei învinuiți deocamdată doar de„partidul Facebook” și de PSD-iș tiiexcluși că au împiedicat votul ce -tă țenilor români. Numai că lideriiPSD-ului de azi sînt dispuși să sa -cri fice orice doar pentru a-și păs traprivilegiile. Să se lepede de aliați,cum a fost cazul cu Crin An to nes cuatunci cînd i-au tras preșul pre zi -den țialelor de sub picioare, dar șide ideologie, ca și de partid, pînăla urmă.

Dacă mai era nevoie să se de -monstreze asta, PSD-iștii nu știunici să cîștige, nici să piardă. DarUDMR-iștii pot transforma o cur -să pierdută într-o victorie de eta -pă, căci asta au făcut, așe zîndu-se pecoji de nuci în fața propriului elec -torat și părăsind o alianță toxicăpen tru partid și pentru țară. n

Numărul 496 | 1 – 7 decembrie 2014

UDMR, buruiana ve[nic verde a policii din ]ar\

Uniunea DemocratăMaghiară din România adecis joi, 27 noiembrie,

să iasă de la guvernare,printr-un anunţ făcut depreședintele Uniunii, KelemenHunor. Rămîne de văzut dacăpartidul chiar a înţeles cevadin votul de duminică, 16noiembrie, atît votul românilorcît și cel al electoratuluimaghiar, sau dacă e doarpregătirea pentru a se gudurape lîngă viitoarea putere, cumdeja ne-a obișnuit partidulmereu căpușă la guvernare. Electoratul maghiar a votat masiv pro-Iohannis.

CAP ÎN CAP

Cum să îţi recunoști înfrîngerea

La 11 zile după ce candidatul ACL a luat președinţia, partidulși-a anunţat retragerea de la guvernare.

Horia GHIBUŢIUeditor coordonator

revista „Viva”

UDMR a anunțat că a ieșit de la Gu ver -nare, dar încă nici un ministru nu și-a datde misia din cabinetul Victor Ponta. Dupaun mariaj fericit cu PSD, presupusa forma -țiu ne politică a maghiarimii a decis că tre-buie să asculte vocea poporului și să plecede la atît de călduțul ciolan guvernamental.

Argumentul prezentat de liderul UDMRHunor Kelemen este unul fals. El susține căvotul masiv al maghiarilor pentru KlausIohannis a fost cel care a determinat aceastădecizie. În realitate, după primul tur, ma -ghia rimea se aștepta de la liderii UDMR săanunțe că îl susțin pe Iohannis.

Motivele erau simple: este minoritar,este sas și pe lîngă asta nu este pesedist,știut fiind faptul că maghiarimea nu vo tea -ză cu stînga. UDMR nu a făcut asta și a iritat.Astfel că, dacă era să asculte vocea poporu-lui, liderii partidului făceau acest minimgest încă din acel moment.

Ca etnic maghiar, nu m-am regăsit înUDMR. Nu apără interesele comunității.UDMR apără în general interesele rețelelorproprii de corupție. UDMR dovedește acumcă este un partid politic fără conținut și de

un oportunism nesmțit.UDMR a fost în prima linie în

lupta de destabilizare și demolare a statu luide drept. UDMR are o lungă listă de po li -ticieni acuzați de corupție, conflicte de in -teres, incompatibilitate. UDMR a susținutanihilarea Codului Penal în marțea neagră.UDMR a atacat legea ANI. UDMR voteazăconstant pentru blocarea cererilor DNA deinvestigare a senatorilor și deputaților.

Liderilor UDMR nu le pasă de conce tă -țenii lor. Altfel, în loc de propaganda ieftinăa autonomiei, ar fi făcut orice ar fi fost posi-bil să crească nivelul de trai al secuimii.UDMR nu a făcut nici un gest care să indicecă își dorește să scape de corupția și corupțiidin partid. UDMR este emblema traseismu-lui politic din România, mereu cu coalițiacare e la putere, mereu să pape bănuții sta -tu lui.

Astfel că, după ce eliminăm gargara po -li tică, ajungem la adevar. UDMR a ieșit dela guvern pentru a putea intra din nou laputere, probabil cu o majoritate construităîn jurul PNL-PDL. Politicienii din secuimeîși vor aminti că sînt frați întru PPE cu PDL.Vor folosi cartea minoritară pînă la exaspe -ra re. Sînt sigur că vor crea incidente etniceca să arate că fără ei la putere nu se poateguverna.

Din păcate pentru zona secuimii, undeeste concentrat nucleul dur al maghiarimii,soluțiile nu se întrevăd. Informațional,maghiarii sînt manipulați după bunul placal UDMR. Ziarele și televiziunile sînt con-

trolate de UDMR, astfel că nu există o criticăla adresa partidului.

Neavînd sursă alternativă de informare,cetățeanul maghiar obișnuit este ținut cap-tiv de acest partid. Formațiunile concurentede genul PPMT au eșuat pentru că ele au fostconstruite de personaje derivate din UDMR,astfel că alegătorii aveau în față opțiunea dea alege între UDMR 1 și UDMR 2.

Una din soluții este aceea ca politicieniimaghiari să conștientizeze că, deși stau lacăl durică și în huzur patru ani, într-o singu -ră zi cînd poporul are puterea pot pierdetotul. Trebuie să iasă din zona de confort și

să lucreze pentru comunitate. Nu autono-mia este principala problema în Harghita,Covasna, Mureș.

Capete de listă și pentru maghiarul derînd sînt nivelul de trai, infrastructura, sis-temul sanitar etc. Abia după ce vor rezolvaaceastă lunga listă de cerințe, liderii UDMRar putea deschide discuția despre au to no -mie. Autonomia nu aduce imediat o creșterea salariilor, drumuri mai bune sau spitalemai curate pentru că, dacă ar fi așa, cred căși moldovenii ar cere autonomie. n

text publicat pe attilabiro.wordpress.com

Attila BIROreporter special „Gândul”

13

Au ie[it ca s\ poat\ intra

UDMR, deloc convingător pentru propriul electorat.

Cînd am văzut că apare un nou film des -pre Dracula m-am gîndit că este o altă pro du c -ție despre cel mai faimos vampir realizat pen-tru cinefilii americani obsedați de povestea luiVlad Țepeș și de toate istorisirile despre a ceas -tă creatură. Însă trailer-ul promite un film cu i -ma gini de calitate, pentru că fost realizat cu unbu get aproape 70 milioane de dolari. „DraculaUntold” este mai mult decît reconstituirea vie -ții domnitorului din Transilvania sau decît re -producerea cărții lui Bram Stoker. Filmul esteo com binație dintre acestea legate de imagininoi aduse de scenariștii Matt Sazama și BurkSharp less. Și personajele sînt amestecate întreele, iar aluzia la cartea „Dracula” se face doarla sfîrșitul filmului, care este construi pe concep -tul „vînătorul vînat”.

O altă noutate pe care o aduce filmul „Dra -cu la Untold” este motivul pentru care a ales o -mul Vlad Țepeș să se transforme în „fiul di a -vo lului”. Filmele realizate înainte „Nosferatu”de F.W. Murnau din 1922 și „Dracula: Un mortiubăreț” de Mel Brooks din 1995 care au la ba -

ză ceea ce a scris Bram Stoker, ba îl prezentaupe vampir cum manipulează oamenii și cumcei pe care îi domină se răzvrătesc și caută ome todă de a-l omorî, ba în ipostaze comice șide loc înfricoșătoare.

În schimb regizorul Gary Shore foloseștedetalii din viața lui Vlad Țepeș care a fost luatde lîngă tatăl său de către sultan și antrenat săucidă alături de Mehmet, fiul conducătoruluiotoman. Alternează latura de soldat cu cea defa milist a lui Țepeș, cu cea de erou sau demon stru. Datorită familiei și pentru aceastaper sonajul principal jucat de Luke Evans a ales

să găsească speranța în peștera din munți undestătea un vampir. Vechi de sute de ani acestaaș tepta să fie eliberat pentru a se răzbuna pecel care a aruncat peste el acel blestem. VladȚe peș aparent este salvatorul copilului său pe

care l-a lăsat să aibă aceeași soartă ca el, pe po -po rul său și pe monstrul din peșteră. Dar oricee rou are o slăbiciune, cea a noului Dracula afost soția sa și după ce aceasta a fost omorîtă aluat amploare măcelul și vampirul care nu abă ut pînă atunci sînge de om, a încheiat pactulpe veci cu monstrul ce-i curgea prin vene.

Filmul aduce imagini precum pădurea dețe pe în care armata sultanului este înfiptă sauli liecii care au ocupat cerul și au participat larăz boi. O scenă care rămîne în minte după cese termină filmul este cea în care Mehmet șiDra cula se află într-un cort plin de monde de

ar gint. Bătălia finală este întrecută de fru mu se țeabă nuților care sînt și ei dușmanii vampirului.Sin gurul defect al filmului de debut al lui GaryShore este adus din partea de montaj, pentrucă legăturile dintre scene par sacadate. n

„O viață se construiește pas cu pas. Lafel și o carieră și o națiune”, mărturiseșteKlaus Iohannis în prefața volumului pe ca -re l-a lansat la începutul campaniei prezi -den ția le „Pas cu pas”, în care-și prezintă pescurt viața „normală” și „obișnuită”, în ce -pînd cu copilăria și terminînd cu desem na -rea sa că tre prima funcție în stat, după cepe 11 au gust 2014 a fost ales candidatul Par -tidului Național Liberal pentru cursa cătreCotro ceni.

Președintele ales al României cuprindeîn 206 pagini anii de formare într-o comu-nitate aleasă pe care mai tîrziu a dirijat-ocătre titlul de Capitală Culturală Euro pea -nă, pri mii pași către politica mare și ideilenu nea pă rat îndrăznețe, ci firești, pe care lepropu ne într-o țară care a spus prin voceanațiunii că vrea să fie „a lucrului bine fă -cut”. Io ha nnis spune despre volumul apă -rut la Edi tu ra Curtea Veche, pe 26 septem-brie, că este unul autobiografic în care a în -cercat să vor beas că românilor din Româniași românilor din Republica Moldova altfeldespre el în suși, despre cariera sa de pînăacum și des pre cea viitoare. Pînă la un anu -mit punct, se poate spune că personajul cen -

tral al volumului este Sibiul, un oraș pre -zen tat idilic la început, dar care apoi aparemăreț, falnic și în continuă dezvoltare, oda -tă cu cîștigarea surprinzătoare a primărieimunicipiului de către inspectorul școlar,profesorul de fizică, Klaus Iohannis.

După această primă parte, cartea con -tu rează politicianul Iohannis, român pro -ve nit dintr-o familie de etnici germani, din1990 membru al Forumului Democrat alGer manilor din România care zece ani maitîrziu a fost propus de PSD și de PNL pen-tru func ția de premier, dar care nu a fostnominali zat de președintele Traian Băses -cu, și care în 2013 a devenit membru alPNL, primind funcția de prim-vicepre șe -din te. Un an mai tîrziu, în iunie 2014, sibi a -nul în vîrstă de 55 de ani devine pre șe din -tele liberalilor, iar în noiembrie preșe din te -le tuturor românilor. Klaus Iohannis de cla -ră că rolul pe care și-l va asuma la Co tro -ceni este cel al unui pre șe dinte „mediatorși echilibrat” care va introduce în societateun nou model de „con dui tă publică” și ca reva îndrăzni să o organi zeze pe principiulme ritocrației. Și așa s-ar pune prima că ră -midă la „România lucrului bine făcut”. n

ADUSE DE TORENȚINumărul 496 | 1 - 7 decembrie 2014

AS

TR

ELE

DIX

IT

14

După luniîntregi de încare încerci să-ți găsești demuncă renunți

și te apuci de făcut mîn-care. Ba o ciorbă, ba unpireu pînă ce treptatdescoperi că ai talent. Stailiniștit posturile de shawormar încă sîntgoale, iar acolo nici măcarnu ai nevoie de facultate.

Te îndrăgos -tești zileleastea dupăce ai băutpatru nopți

la rînd. Nu mai știi dacă afost Cupidon cel care te-aîndemnat sau absinth-ul,dar problema cea maiimportantă rămîne: nureușești să îți aduci amintecum îl cheamă exact pebăiatul de lîngă tine.

Te simți din ceîn ce mai rău.Grețuridimineață,dureri de cap,

irascibilitate și tot felul depofte. Semnele sînt clare -începe în curînd sesiuneași bei cafea de trei ori maimult decît un an întreg destudenți de la Teologie. Armai putea fi și altceva, darai încredere în astre.

Ai să cazi dinpicioare. Nueste o glumă.Astrele ne-autransmis

mesajul clar, în format HD.Ia-ți vacanță mai repede,mergi singur la munte, staicu capul gol în zăpadă cuo sticlă de whiskey alături.Nu știm dacă îți face binela sănătate dar îți încarcibateriile pentru tot anul.

Toate temeleși proiectele ți-au ajuns pînă-n gît. N-ar fiproblemă dacă

medicamentele pentrudureri de cap ar fi maiaccesibile însă bursă cumnu iei stai să te gîndești lao altă strategie. La sfîrșitulsăptămînii o să te trezeștiîn Bază. Shoturile sînt maiieftine decît pastilele.

Rețele desocializare audevenit casata. Nu mai ieșidecît la

proteste pe Facebook, beibere pe Twitter și faci pozecu pisica în toate ipostazelepentru Instagram. Maifolosești și alte rețele, că aitabletă și telefoanele bengoase. Păcat de oameniicare te așteaptă în oraș.

FĂ UN STOP-CADRU

de Adelina MEILIE | [email protected]

de Iulia CIUHU | @opiniastudenteasca.roApariția ultimului album Pink Floyd, la 20

de ani după „The Division Bell”, a stîrnit un în -treg spectru de reacții, de la bucuria și entu zi -as mul copilului care prea mult și-a așteptat ju -că ria dorită pînă la dezamăgire totală. La fel catoate discurile formației de pînă acum, „TheEndless River” este o călătorie psihedelică, deda ta asta chiar prin trecutul grupului și cătresfîr șitul acestuia. Dacă în 1977 descopereambru talitatea capitalismului prin alegoria or we -lli ană a claselor sociale ca diferite animale și în1979 dărîmam zidul dintre depresia in tro ver ti -tă și societatea din jur, vîslașul care porneșteacum de-a lungul rîului are ocazia să-și a min -teas că de sunete și momente Pink Floyd care-ivor suna pure și profunde, ca la prima as cul ta -re, în flashback-uri aproape narcotice.

Cine se aștepta la un nou album-conceptde genul „Animals” (unde oricum era mîna luiRo ger Waters) sau măcar la un „A MomentaryLa pse of Reason” nu prea a înțeles nimic dinmu zică și din viață. „The Endless River” eexact ce-și propune să fie, o ultimă suflare a u -nui uriaș obosit, un lung cîntec de rămas-bunal grupului care știe că „asta a fost” și un tributa dus lui Richard Wright, clăparul care s-a stinsdin viață acum șase ani și unul dintre princi -pa lii responsabili pentru inconfundabilul su -net psihedelic al formației.

„The Endless River” te duce prin tot ce-a

fost și-a mai rămas din Pink Floyd, și cu ure -chi le potrivite poți retrăi frînturi din „TheWall”, „Shine on You Crazy Diamond” sau„The Division Bell”.

Și ca să dea senzația de rîu nesfîrșit și poatede circularitate, albumul începe și se încheie îna ceeași notă, amintind cumva, deși nu cred căa fost intenția lui Gilmour, de „The Wall” și defap tul că lipind ultimele secunde ale melodieide închidere cu primele secunde ale intro-uluides copereai propoziția „Isn’t this where wecame in?”.

În 1994, după ce a văzut reclama la BritishTe lecom, în care cercetătorul Stepher Hawkingvor bea despre importanța dialogului în dez -vol tarea omenirii, David Gilmour a decis să fo -losească vocea și discursul fizicianului în struc -tura melodiei „Keep Talking”. Acum, după 20de ani, aceleași cuvinte, parcă și mai pregnan -te, apar pe „Talkin’ Hawkin’”.

Albumul se încheie cu o bijuterie. „Louderthan Words”, parcă continuarea veselă a „Lostfor Words” de acum 20 de ani, te face să-ți fiedor de Richard Wright fără să-l fi cunoscut șisă vrei să te întinzi și tu pe fundul acum secatal Mării Aral, dar plutind pe rîul nesfîrșit. n

de Ioan STOLERU | [email protected]

Același Dracula, cu alt sînge

NAVIGHEAZĂ PE-O PAGINĂ DE CARTE

Titlu: „Pas cu Pas” Autor: Klaus IohannisAn: 2014Editură: afsdadaGen: asdasda

ASCULTĂ DE (LA) NOI

Album: „The EndlessRiver”Artist: Pink FloydAn: 2014Gen: Rock psihedelic

Titlu:„DraculaUntold”Regizor:GaryShoreAn: 2014Actori:DwayneJohnson, JohnHurtGen: Acţiune,Dramă,Fantasy

Sezonul psihedelic s-a încheiat

Gary Shore folosește detalii din viaţa lui Vlad Ţepeșcare a fost luat de lîngă tatăl său de către sultan.

„The Endless River” eexact ce își propune să fie

De la Sibiu se aude: „Tr\iasc\Iohannis!”

În ziua de azi se pare că moda se impuneîn ori ce domeniu. Pînă de curînd, ultimul trendîn rîn dul gadget-urilor erau smartwatch-urile,dar a cum acestea au devenit deja comune,fiindcă a par în curînd ceasurile de hîrtie. Celmai nou pro iect marca Sony, un ceas din hîr-tie electronică (e-paper), își propune să re vo -luționeze piața smart watch-urilor, impunîndun nou trend. E-pa per este un tip nou de dis-play care arată la fel ca cerneala pe hîrtie șireflectă lumina precum hîr tia. Această teh no -logie este avantajoasă fi ind că ecranul poate ficitit în lumina soarelui fără ca li zibilitatea săfie afectată de sursa de lumină, iar ba teria areautonomie ridicată, de aproximativ 60 dezile.

Proiectul din care face parte acest ceas senu meș te „Fashion Entertainments” și prin in -ter me diul acestuia, Sony dorește să integrezehîrtia e lec tronică în lumea modei. Aceasta afost deja fo lo sită în scop experimental pentru

pantofi, pă lă rii, ochelari și papioane, urmîndca din 2015 produse care au această hîrtie încomponență să fie dis ponibile spre comer-cializare.

Inițial, proiectul a fost lansat pe un site destrîngeri de fonduri, dar numele pro du -cătorului japonez a fost ținut se cret pentru avedea impactul pe care l-ar putea a vea unastfel de ceas în rîndul consumatorilor. Cîndoamenii s-au arătat interesați de proiect, re -pre zentanții Sony au dezvăluit că aceastăcom pa nie se află în spatele inițiativei.

Atît cadranul cît și curelele ceasului vor fia co perite de hîrtie în alb și negru. În funcțiede pre ferințe, utilizatorii pot schimba aspec-tul cea su lui prin simpla apăsare a unuibuton. Modele sînt diverse, dar culorile nu sepot schimba. Se pa re că moda cîștigă teren înindustria teh no lo gi că, iar cumpărătorii se bu -

cu ră de acest lucru. Cea sul de hîrtie Sony esteașteptat cu interes și de experți ai gadget-urilor, deși nu este primul dis pozitiv de acestfel de pe piață. Ceasul Pebble are, de aseme-nea, display e-paper, dar lansarea a cestuia nua avut un impact atît de mare precum s-aașteptat producătorul.

Rămîne de văzut dacă ceasul din hîrtie e -lec tro nică va cîștiga bătălia cu smartwatch-urile lan sate deja de giganții producători deelectronice. Deși este un concept care stîr -nește curiozita tea, ceasul din hîrtie nu oferăatîtea funcții precum ceasurile inteligente, cusisteme de operare e xistente deja pe piață. Deaceea, se poate ca a cest produs să fie cum pă -rat din curiozitate, iar a poi uitat într-un sertarfiindcă nu va mai fi la mo dă, căci nu facenimic altceva înafară de arătatul orei, iar uti-lizatorii vor mai mult de la un ceas. n

Pe orice față ai întoarce fotba -lul, îți dai seama că este mereuvor ba de bani. Indiferent sub cemo tiv, fie că că este vorba de untransfer sau de o amendă, pa tro -nii și ju că torii roiesc în jurul „ar -ginților” ca albinele pe lîngă stup.De data a cesta este vorba despre60.000 de e uro, sumă pe care fos-tul antrenor de la UniversitateaCluj trebuie să îi restituie echi pei.În perioada fe bru arie – octom brie2013 în care a pre gătit jucătorii,acesta a căzut în cla sament și deaceea Ionel Ganea a fost demis.În urma concedierii, băr batul i-adat în judecată pe pa troni și aobținut de la aceștia suma men -ționată mai sus. Nu i-a fost su fi -cient și a mai cerut încă 180.000de euro, plus locul pe „banca U -ni ver sității”.

Însă, după mai mul te pro -cese, pe 28 noiembrie 2014,Curtea de Apel Galați a dat drep-tate U ni ver sității Cluj și l-a oblig-at pe fostul antrenor să înapoiezebanii, asta însemnînd salariul înpe rioada sep tembrie-decembrie2013, dar și des facerea contractu-lui de muncă. E chipa a cîștigatsub tutela lui trei e tape din nouă

și pentru fiecare vic torie acesta aprimit 20.000 de e u ro.

Reacția lui Ionel Ganea esteuna hilară deoarece i-a cerut nou -lui pre ședinte să lupte împotrivade ca denței, mai ales din Moldo va,pen tru că i se pare eronată de ci ziaCur ții. „Fac apel la preşedinteleKla us Iohannis să intre puternicîn a ceas tă speţă a luptei împotri-va co rup ţiei, fiindcă s-a mers preade par te. U Cluj e clu bul cu celemai multe cazuri fi nan cia re în Li -ga 1, acest lucru chiar nu vă spu -ne nimic?”, a menționat a ces tapentru GSP.ro. Inițial plînge rea afost depusă la Curtea de ApelCluj care i-a dat dreptate an tre -no ru lui, repunîndu-l în drepturi.Dar U Cluj a cerut revizuirea ho -tărîrii la Înalta Curte de Casaţieşi Justiţie, iar acesta din urmă atrimis do sa rul spre rejudecare laCurtea de A pel Galaţi, care a datsentința fa vo ra bilă echipei.

Acum rămîne de văzut dacădosarul nu va fi trimis iar la plim -bare din cauza faptului că nicifostul antrenor și nici echipa nusînt dispuși să piarda 60.000 deeuro. Dar dacă nu unul dintre ei,atunci cine? n

ADUSE DE TORENȚI

Nao și cu mine habar n-avem cîndTabu e acasă sau nu. Ușa lui e mereuînchisă, iar dincolo de ea e liniște. Pede desubt se zărește mereu o dîră delumină, dar asta nu în seam nă marelucru. Se întîmplă să treacă pe subochii noștri, să sa lu te și să întrebeceva, ca peste cinci minute și să neîntrebăm ca proștii: Tabu a plecat saua ve nit?

Discreția asta a dezvoltat-o înUganda, în vremea în care era sfătuitdiscret să se mute pentru o vreme dinapartament, mai a les după ce scriacîte un articol legat de armată șiservicii se cre te. De teama serviciilornu pu blică poze cu el pe rețelele desocializare, deși îi place să aibă și săfacă poze. Tabu fo to gra fi a ză totul,fără discriminare: masa de ZiuaRecunoștinței, ma ne chi ne din plastic,ziduri de muzeu, e cranul pe careObama ține un discurs. Îi place deObama, mai ales că a dat mîna cu el laun e ve niment.

Din cînd în cînd, Tabu scrie bucățide proză scurtă pe te le fon, pe care lepostează imediat pe Facebook. Celmai recent frag ment, publicatmiercurea tre cută la ora 23.07, începeașa: „Cerul s-a întunecat. Vîntulbiciuia frunzele și le făcea să fluiere

cu furie”. Mie mi-a plăcutmai ales spre final, unde

descrie un preot cu mustățile întăritede pe urma meiului fiert băut. I s-apropus odată, cu banii jos, să scrie unroman, dar a refuzat din lipsă detimp.

Dincolo de ușa aparta men tu lui,Tabu are un aer cumpătat, fermecător,inteligent, fie că e la costum sau înhaina lui tra dițio na lă, azurie. Cîndmergem la vreo conferință, cunoaștepe toa tă lumea, glumește, schimbăcărți de vizită, face networking. ÎnWashington, D.C., se simte ca peșteleîn apă, pentru că "toată lumea eacolo". Tabu știe să des chi dă ușileAmericii, iar A me rica îl așteaptă defiecare dată cu zîmbetul ei complex,ce include o anumită căldură. DeZiua Re cu noștinței, Tabu a primitpulpa curcanului.

Apartamentul în care locuim areun balcon care dă direct spre trotuar,intrăm pe acolo cînd e deja cinevaacasă. Din camera lui, Tabu n-are cineștie ce pri ve liș te: vede garajul de pepartea cealaltă a străzii și niște copaci,precum și mașini parcate re gu la -mentar. Chiar și așa, din ca mera lui,Tabu vede America. n

Vlad ODOBESCU este în Arizona, Statele Unite ale Americii de

Nord, fiind beneficiar al unei burse încadrul „The Hubert H Humphrey

Fellowship Program”

268 DE ZILE ÎN DEȘERT

TemperaturaIdeală (II)

Vlad ODOBESCUsenior-editor

„Opinia Studenţească”

Toți vecinii depe palierascultă manele.Te-ai opus, aicerut să te

transferi, ai vrut să schimbicampusul, universitatea, aiajuns pînă și în audiență larector. Însă săptămîna asta,astrele spun că vei renunța.Îți cumperi MP4, căști noi, șidescoperi cele 67 de albumeale lui Florin Salam.

Te simțiîmpresuratde blocuriledin Iași. N-or fi ele

zgîrie-nori, dar vrei să mergila țară și să asculți greieriicum cîntă noaptea și sănumeri stelele de pe cer. Nuești romantic, dar chiar nuai chef să înceapă sesiunea.Și nici părinții nu te voracasă atît de devreme.

Săptămînatrecută iarăși aiîntîrziat latoate cursurilepentru că ai

stat toată noaptea să te uiți laHouse of Cards. Dar stailiniștit încă patru episoade,ajungi la zi și nu mai trebuiesă te îngrijorezi. Totuși, aigrijă că de săptîmîna viitoareîncepe urmtorul sezon din„My Little Pony”.

Ai crezutmereu că DanVoiculescueste un mogulbine inten -

ționat și că Mircea Badeaeste jurnalist adevărat. Dardupă alegerile care au tre-cut, ai început să îți daiseama că televizorul nu maie decît pentru meciuri, decîtdacă dai pe Digi 24, sauundeva pe Discovery.

După douăluni de facul-tate ai realizatcă domeniul pecare l-ai ales nu

ți se potrivește. Te gîndești săte reprofilezi, la fel cum aifăcut și anul trecut, însă auînceput săți placă colegii.Oricum, stai liniștit, pînă latreizeici de ani vei ajunge sătermini primul an de lafiecare facultate.

Nu maimergi cu lif-tul de cîndai rămasblocată în

Palas cu trei fete din Huși.Ai confirmat teoriarelativității a lui Einstein. Încele 30 de minute pe carele-ai petrecut cu elevorbind despre poșete,zacuscă și deloc despre vin,cum te-ai fi așteptat, aiîmbătrînit 15 ani.

AS

TR

ELE

DIX

IT

SCOR LA PAUZĂ

Un henţ de60.000 deeuro

Ziua Națională a Românie în -seam nă pentru televiziuni di fu -za rea de ediții speciale ale pro -gra me lor de știri în care sînt afi -șa te ima gini în direct de la pa ra -dele și de la ho rele din piețeleorașelor im por tan te. Costumelepopulare devin ți nutele obligato -rii ale prezentato ri lor și modera-torilor, or dacă nu, au prin se înpiept culorile tricolorului.

PRO TV-ul sărbătorește pe 1Decembrie nu doar ziua tuturorro mâ nilor, ci și 19 ani de la lan -sa rea stației. Programul carevrea să a tra gă audiența este „Fiide Ro mâ ni a” prezentat de TudorChirilă, ju rat la „Vocea Româ -niei” și actrița Ana Ularu. Emi siu -nea vrea să a du că în prim-planmodelele tinerei ge nerații în viz-iunea celor de la PRO TV, oa menide succes și lide rii de opinie depe Facebook. Pe e cra nul televiziu -nii bucureștene va a părea cusiguranță și Cătălin Mă ru ță, careare pregătite pentru pu blic douăemisiuni.

În schimb, Antena 1 nu areun pro gram foarte încărcat. Pie sade re zistență a postului este edi -ția spe cială a „Te cunosc de un -de va! All Stars” în care vedetelecare vor fi prezente o să se imiteîntre ele. Pri ma TV va difuza de

la ora 11:00 pa rada militară dinPiaţa Con sti tu ţi ei, iar restul zileiva fi ocupată de două filme ro -mânești: „Opera ţiu nea Mons -tru” cu Toma Caragiu, Oc ta vianCotescu, Marin Moraru și „IarnaBobocilor” regizat de Mir cea Mol -dovan după scenariul scrii to ru -lui Petre Sălcudeanu. Pe Kanal Demisiunea „Îmi place România!”va fi moderată de Teo Trandafirși Mihai Ghiță și se vor prezentavalorile tradiționale ale României.

Cel mai complex program îlare TVR 1. Vor fi transmise întimp real paradele militare de laBu cu rești și de la Aba Iulia.Spec ta co le le folclorice „Născuţiîn limba ro mâ nă”, „Noi sîntemromâni”, de la Sala Polivalentădin Sibiu, și „Se zice că…” vor fiurmate de o ediție spe cia lă mo -de rată de Miruna Mun tea nu încare vor fi discutate alegerile dinRepublica Moldova, evenimentpe care celelalte posturi tv nu l-au in trodus în program.

TVR 1 a menținut legăturacu Republica Moldova pentru căanul tre cut a lansat pe 1 Decem -brie gri la destinată telespectato-rilor de pes te Prut. PRO TV-ulnu mai are e mi siuni cu dans, iarparadele mi li tare au devenit su -biectul principal al zilei.n

MAI PLAȚI CA ECRANUL

1 Decembrie pesticla tricoloră

de Roxana GĂINĂ |[email protected]

Nerecomandat în zilele cu ploaie.

PRIMUL RĂCNET Evolu]ia st\ în hîrtie

de Ana-Maria BUCUR |[email protected]

de Adelina MEILIE |[email protected]



ȘOC, ȘOC, GROAZĂ!

Este o seară banală de vineri înUnderground. Privind în jur, nici nuai crede că publicul adolescentinașteaptă să vină pe scenă Vlad Do-brescu și ceilalți doi membri ai trupeiCTC care după un an de la lan sa reaoficială a albumului „În sfîrșit” aajuns și la Iași vineri seară. Poateas ta ar explica puținii oameni dinUnderground Pub și lipsa de entu -ziasm a acestora. Nici măcar OBELXși MP13 în prima parte a concertu-lui lor din deschidere nu au reușit sămobilizeze tinerii să vină în fațascenei. Așa că au apelat la o me lo -die care se cerea a fi de suflet șianume „Hip-Hop de Iași” spunîndprintre altele că din punct de ve de real hip-hop-ului, Iașul este capitalăeuropeană. Îndeajuns încît să-și cîș -tige publicul, dar superficial. Astadeoarece publicul scanda numele

lui OBELX fără vreo judecată. Deșivroia ca publicul să continue cu nu -mele de scenă al celuilalt ar tist„MP13” în zadar aștepta continua reapotrivită. Publicul striga la „OBELX”tot „OBELX”. După mai multe în -cer cări eșuate artistul s-a decis și aspus el răspicat „MP13”.

Puţini, dar buniCTC a reușit însă să umple spa -

țiul gol din fața scenei. Adoles cen țiierau în extaz și aprobau vehementversurile de pe scenă dînd impresiacă înțelegeau substratul lor „Nu maibeau prea mult alcool/ Zic pas la pas -tile/ Recunosc praf, am tras pe naschile/ Pînă am ars primul joint grasși-am tras din el.” Toți din sală reac -ționau de parcă au trecut demultde primul joint sau de prima „chi lă”

însă nu au trecut încă de prima stic -lă de bere avînd în vedere că și-auridicat cu toții sticlele, măsurîndu-și conținutul din ele și dîndu-și co-turi „Eu uite cît mai am...”. Felul încare își țineau sticlele era strategic: înmîna stîngă, pe diagonală, iar cumîna dreaptă țineau maiestuos o ți -gară. Și nu trăgeau de ea ca un om derînd, ci o savurau asemenea unuijoint.

Vlad Dobrescu, Deliric și Docerau parcă băgați în priză și setațisă nu-și irosească energia înainte caultima piesă din spectacol să fiecîntată. O fată acompaniată de doibăieți a început să fredoneze, imi -tînd accentul pus pe anumite cu-vinte de cei de pe scenă, dansîndprecum Gwen Stefani în „Hol-laback Girl”. Băieții păreau mîndride partenera lor și sorbeau însetațifiecare mișcare de-a ei. Cînd in -

terpreții au început să cînte melo-dia „Ăștia mici” , adolescenții dinsală au închis ochii simțind fiecarevers „ Ăștia mici iau tot în bătaie dejoc/ Să se omoare-i un sport/ Li separe tare de tot/ Să pună paie pefoc, că n-au răbdare deloc/ Își bagăpentru prima oară drog, în scara debloc”. Prin versurile melodiilor aispune că trupa încurajează bău tu ra,fumatul sau drogurile și asta este peplacul tinerilor care mai ridică dincînd în cînd berea spre scenă însemn de aprobare.

Dialogul dintre public și trupaCTC s-a limitat la banalități precum„acum e rîndul vostru” sau „ur -mează o melodie nouă; urmează omelodie veche; ia să vedem dacăștiți versurile”. S-a trecut repede de

la o melodie la alta, uneori fără in-troducere și din cînd în cînd mem-brii trupei și-au mai spus „ off-ul”privind concertul. „Sînteți puțini înseara asta!” la care cineva din pub-lic l-a completat „Puțini, dar buni”.Același lucru a fost constatat și laînceputul spectacolului de OBELXși MP13, însă în cazul acesta com-pletarea a fost dată stîngaci de MP13„Mai bine să fie decît să tre bu ias că”.

Dîndu-și seama că în contextulde față nu se aplică acest lucru deoa -rece oamenii nu sînt atît de nu me -roși începe să rîdă imediat și spunesuccint „În fine”. Publicul nu a pă -rut că și-a dat seama de încur că tu -ră, iar acest lucru i-a făcut pe artiștisă-și continue reprezentația scenicăfără nicio jenă. n

Studenții de la Facultatea de Litere s-au distrat la ba lulbobocilor cît să le ajungă pînă la sesiune. Petrecerea a a -vut loc pe 25 noiembrie în Wunderbrau 365 și pe lîngădistracție, organizatorii s-au gîndit și la cei din jur. Ast -fel, banii strînși din vînzarea biletelor, dar și donațiilefăcute în seara balului vor merge la copii de la secția deoncologie a spitalului „Sfînta Maria” din Iași. Campania„Și eu vreau să zîmbesc de sărbători” le va aduce și înacest an puțină culoare în viață copiilor bolnavi.

Cele șapte perechi de boboci care au concurat pentrutitlul de Miss și Mister au demonstrat că studenții de laLitere nu stau numai cu nasul în cărți, ci sînt talentați,creativi, spontani și știu să se distreze. Concurenții au fă -cut stand-up comedy, iar la probele surpriză s-au des căl -țat senzual, au ghicit versuri sau obiecte și au dat pro băde dicție. Proba de cultură generală, deși aparent u șoa -ră, i-a dat unei boboace bătăi de cap. „Dacă trei ouă fierbîn 25 de minute, 25 de ouă în cît timp fierb?” a fost între-barea care a blocat-o pe fată, iar răspunsurile ei au fost 250sau 60 de minute, cînd erau de fapt doar zece minute.

La proba de talent, pe scena a urcat o Shakira în va -riantă masculină îmbrăcată cu un top cu buricul gol și ofustă cu un șliț provocator, dînd din coapse pe melo-

dia „Hips don’t lie”. Melodii cîntate de Lora sau Ri-hanna au pus în valoare vocile a două concurente, iar unalt concurent s-a plîns publicului de relația cu iubita lui,într-un număr de stand-up comedy. În cele din urmă, ju-riul a decis că Anthoni Slubczakowsky și MădălinaMicu trebuie să fie cîștigătorii titlurilor de Miss și Mis-ter Litere 2014. În deschiderea balului, pe scenă a urcatun Fuego cu barbă care a cîntat „Toată lumea dansează”special pentru „fanii mei binecuvîntați”, după cumspunea chiar el. Apoi, după ce s-a plimbat prin sală, și-a salutat fanii și a agățat vreo două fete, același personaja cîntat o pie să rock, Fuego fiind astfel adaptat dupămoda stu den țească.

Bobi Dumitraș, membru al trupei Fără Zahăr, avenit la bal pentru a face stand-up comedy sau „comediedin chicioare”, cum îi spune el. Timp de 45 de minute, pe -reții sălii au vibrat de la rîsetele puternice ale publicului.Glume despre Dorohoi, despre soția și mama lui austîrnit un val de voie bună în rîndul spectatorilor, care l-auaplaudat furtunos cînd acesta s-a retras de pe scenă.Cînd s-au stins luminile din sală și dj-ul a dat drumulla muzică, studenții s-au ridicat de pe scaune pentru aface ce știu ei mai bine, adică să danseze. n

Membrul trupei de hip-hop ControlulTehnic de Calitate (CTC), VladDobrescu și-a lansat primul album solo

numit „În sfîrșit” pe data de 8 decembrie2013 în colaborare cu ceilalţi membri aitrupei, DOC și Deliric și alţi vechi „preteni”.După lansarea oficială și pînă să ajungă pe 28noiembrie 2014 la Iași, Vlad Dobrescu a avuttimp să-și realizeze trei videoclipuri și aadunat milioane de like-uri pe Youtube.Publicul din Iași nu a fost atît de numeros șide vioi cum s-a așteptat CTC-ul, dezamăgireexprimată de cîteva ori pe scenă, dar acest lu -cru nu a fost totuși un impediment îndis tracţia celor de pe scenă și în cea apublicului. Publicul s-a lăsat cu greu mobilizat de trupă.

de Liza CÎRJĂ | [email protected]

de Roxana GĂINĂ | [email protected]

Spre deosebire de starurile de lanoi din țară care investesc în propriaimagine, vedetele din străinătate pre -feră să își asigure diferite părți alecorpului. Jennifer Lopez și-a asigu-rat fundul, iar Tina Turner pici oa rele,în caz de accident sau orice fel de alteveniment neașteptat, au certitu di -nea, pe baza polițelor de asigura re,că acea parte din corp este asi gu ra -tă. Fotbalistul David Beckham a în -cheiat o asigurare de 100 de milioanede lire sterline prin care îi sînt ga -rantate cele zece degete de la pici oa -re în caz de accident sau de mutila -re, asta datorită faptului că o partedintre veniturile acestuia provin dinpropria imagine.

Prima celebritate care și-a asi gu -rat o parte din corp a fost comedi-antul Ben Turpin în 1923, care înciuda faptului că suferea de strabism,lucru care i-a adus mai multe avan -taje, după cum scria ziarul Time laacea vreme, a preferat să-și asigureochii cu 100.000 de dolari, în loc să-șirezolve problema optică. Pe lîngă de -cizia ciudată a actorului Turpin, ju -cătorul australian de cricket MervHughes a ales să-și asigure mus ta -ța arcuită cu 370.000 de dolari, iar

una dintre asigurările neobișnuitea fost făcută de criticul culinar E gonRonay. Acesta și-a pus garanție pepapilele gustative pentru 250.000 delire, imediat după publicarea pri -mului ghid de restaurante în 1957.

Cu toate că fenomenul a deve nitunul cunoscut în rîndul monde ni tă -ților și nu mai pare atît de ieșit din co -mun, cîntărețul britanic Tom Jo nesiese din tipar prin asigurarea pă ru -lui de pe piept. Ca urmare a dis cu -țiilor purtate cu firma de asi gu rări,aceasta a decis 3,5 milioane de liresterline să încheie un contract cu ar -tistul, și astfel, firele de păr de pe zo -na abdominală a actorului au fostevaluate la 3,5 milioane de liresterline. Deși moda apărută între ve -detele internaționale poate fi pri vi -tă cu ochi critici, acestea nu par să fiederanjate atît timp cît corpul lor es -te mai valoros și decît o casă. n

Corpul, ceamai de preţavere

PUNCTUL PE VIP

de Simona POPA | [email protected]

16Hip-hop-ul cu miros de joint a ajuns la IașiVersurile melodiilor au fost pe placul tinerilor din pub.

Shakira și Fuego pe aceeași scenă

David Beckam are degetele dela picioare asigurate.

Casa de Cultură a StudențilorStr. Vasile Conta nr. 30, et. 2, 700106 Iași. Telefon: (0746) 230. 032e-mail: [email protected] site: www.opiniastudenteasca.rowww.facebook.com/opiniaveche

Ședințele de redacție au loc luni și miercuri, de la ora 20.00. Revista se poate procura și de la sediul redacției.

TALENTE DE STUDENT

REDACTOR-ȘEF: Cătălin HOPULELEREDACTORI-ȘEFI ADJUNCŢI: Iulia CIUHU, Ioan STOLERUȘEF DE DEPARTAMENT: Iulian BÎRZOI, Mădălina OLARIUREDACTORI: Ana-Maria BUCUR, Dan CONDREA, Adelina MEILIE, Doina SÎRBUCOLABORATORI: Ancuţa CIOCOIU, Liza CÎRJĂ, Diana GAINA, Roxana GĂINĂ,Laura JITARIUC, Simona POPA, Daniela VLASPUBLICITATE: Bogdan COBUZEDITOR: Daniel CONDURACHE

Nr. 496

Documents

Transcript of Nr. 496