Actualitate

Alba-neagra cu Guvernul despre c\derea GuvernuluiUngureanu au comentat jurnalistul Silviu Sergiu [ianalistul politic Ion BogdanLefter pagina 13

Mae[trii celor 64 dep\tr\]ele peste 500 de copii [i-au str`ns

piesele alb-negre de [ah [i le-au

`n[irat pe mesele din Sala Poli-

valent\ cu prilejul Campionatu-

lui Mondial {colar

micu]ii de la cinci la 17 ani au

venit din 47 de ]\ri pagina 7

Finan]area `nv\]\m`ntuluisuperior se face pegranturi universit\]ile vor putea s\-[i

stabileasc\ singure num\rul de

studen]i pe care s\ `i primeasc\ la

ciclul de licen]\ pagina 2~nainte de c\derea Guvernului Ungurea-

nu, ministrul educa]iei, C\t\lin Baba, anun]ac\, `ncep`nd cu anul universitar urm\tor, fi-nan]\rile de la bugetul de stat nu se vor maiacorda pe cap de student, ci pe programul destudii, sub form\ de granturi. Aceast\ m\sur\– aflat\ deocamdat\ `n faz\ de proiect [i `nsuspensie – este menit\ s\ „corecteze” siste-mul actual `n care studen]ii se fac c\ studiaz\(sau nici m\car), iar profesorii numai ame-nin]\ c\ `i pic\, de teama pierderii banilor cucare ministerul i-a `nzestrat atunci c`nd au fostadmi[i la universitate. ~ns\, la final le pun „uncinci” `n catalog, pe [est. Dac\ ar fi s\ se im-plementeze aceast\ metod\ de finan]are, ar`nsemna c\ disperarea conducerilor institu]ii-lor de a p\stra toat\ pleava studen]easc\ `n fa-cult\]i ar trebui s\ cunoasc\ o alinare [i – `ntr-un limbaj de lemn fie spus – „s\ creasc\ cali-tatea actului educa]ional”. A[tept\m cu ner\b-dare s\ vedem dac\ institu]iile noastre de `n-v\]\m`nt superior vor fi binecuv`ntate cu a-ceast\ oportunitate. {i, „`n caz de”, dac\ pro-fesorii `[i vor face curaj s\-i lase pe cei care arfi trebuit s\ cunoasc\ doar printr-o vizit\ cumarat\ interiorul unei s\li de curs, s\-[i cauterostul departe de cataloagele facult\]ilor.

~n ultimii ani, sesiunile de admitere dinvar\ au devenit asemenea unor concursuri deprins cu arcanul sau de pescuit sportiv, `n carespecializ\rile se bat `ntre ele pentru a prindec`t mai mult – pe[ti, mormoloci, broa[te, ori-ce. Numai s\-[i umple rani]a. Sesiunile de e-xamene au devenit ni[tre travalii pentru ca-drele didactice care trebuie s\ pun\ c`te dou\,trei, chiar patru puncte `n plus pentru „a trecetoat\ lumea”, nu de alta, dar pe urm\ au pro-bleme. Conducerile institu]iilor de `nv\]\m`ntsuperior au devenit sclavii studen]ilor care nuau ce c\uta `n universit\]i, dar s`nt ]inu]i „dinpricin\ de bani” [i mai c\ s`nt ruga]i `n ge-nunchi s\ vin\ la facultate, m\car pe h`rtie. S`ntmul]i care au trecut prin facultate ca printr-obalt\ mai mare, au absolvit cicluri de licen]\,masterat, chiar [i doctorat f\r\ a [ti s\ scrie.Nu s\ scrie poezii sau lucr\ri [tiin]ifice, ci s\fac\ literele. ~ns\, de cele mai multe ori autrecut – cu nota cinci sau chiar cu mai mult.Nu de alta, dar „cinciul” era dat de multe oripentru foaia goala, doar cu numele pe ea. Ceicare mai scriau „ceva”, meritau mai mult, f\r\doar [i poate. Pentru efort.

A[ vrea s\ v\d, dac\ acest proiect va fi a-probat, cum „cinciul” este acordat celor carefac jum\tate din munca pe care ar fi trebuit s\o fac\ sau se ridic\ p`n\ la jum\tatea standar-dului impus de programul de studii pe care `lurmeaz\. A[ vrea s\ v\d cum „zecele” se punecelor cu aptitudini deosebite, `nzestra]i de na-tur\ [i desena]i frumos intelectual de studiultemeinic, nu celor care au primit poman\ oplas\ de bani de la minister. E una dintre prin-cipalele c\i prin care am putea ridica [tacheta[i de a nu ne mai preface ca profesori c\-i `n-v\]\m pe studen]i [i, ca studen]i c\ `nv\]\m.Simulacrul din `nv\]\m`ntul superior a deve-nit absolut jenant, angrenat `n cercul vicios alunei afaceri care se t`r`ie greu. {i din care nicio parte nu ob]ine profit. {i `n care paguba e pevia]\.

Laura PP|ULE}

EDITORIAL

Dezbatere

Reportaj

este editat\ de studen]i aiDepartamentului deJurnalism [i {tiin]e aleComunic\rii [i se adreseaz\exclusiv mediului academic.

Tablet\

Anul XL 2012 30 aprilie - 6 mai 2012 Nr. 428 IA{I GRATUIT 5000 de exemplare

telefon: 0746/230.032 redactia@opiniastudenteasca.ro wwwwww..ooppiinniiaassttuuddeenntteeaassccaa..rroo

Ministerul Educa]iei, Cercet\rii, Tineretului [i Sportului (MECTS)a f\cut publice, prin vocea ministrului C\t\lin Baba, primele sugestiiasupra modului `n care va func]iona masteratul didactic, obligatoriude anul viitor pentru cei care vor dori s\ devin\ profesori. ~n discur-sul s\u, ministrul a vorbit despre locuri finan]ate integral de c\trestat, burse de 700 de lei pentru to]i cei care vor aplica pentru acestprogram [i o colaborare armonioas\ cu universit\]ile. ~n schimb, a-ceste declara]ii nu coincid cu proiectul de ordin de ministru care cir-cul\, cu rol strict informativ, `ntre institu]iile de `nv\]\m`nt superiordin ]ar\. Mai mult, acestea, de[i sus]in importan]a unui master di-dactic, nu au fost nici m\car consultate `n elaborarea proiectului. Iar

Departamentele de Preg\tire a Personalului Didactic nu `[i [tiu nici p`n\ ast\zi rostul: legea lespune c\ nu mai pot s\ predea modulele pedagogice, ordinul nici m\car nu le aminte[te [i minis-trul, la televizor, le transmite c\ se vor ocupa de instruirea profesorilor universitari. Care, apa-rent, nu s`nt men]iona]i `n nici o form\ de legisla]ie.

pagina 5

DOSAR Decizii `n contradictoriu

Dac\ ocole[ti prin dreapta, vezi c\, `n spate, cl\direa a fost redus\ la un metru jum\tate `n\l]ime

visul meu e s\ fiu unintelectual liber

paginile 8 – 9

incendiul ccare aa ddistrus ccomplexul ccomercial ppe 114 aaprilie aa `̀nghi]it 4400de sstanduri `̀n 225 dde oore [[i aa ll\sat `̀n sstrad\ aaproape 11.000 dde ooameni doar ccinci ddin ccei 5500 dde ppatroni aau aavut ttarabele aasigurate acum,unii sse vvor `̀ndatora [[i mmai ttare lla ffurnizori ppentru aa-[[i rreporni aafacerea

Mi-am dat mai multe demisii din solidaritate

Studen]ii nuse mai prindcu n\vodul

interviu ccu ccriticul lliterarDaniel CCristea-EEnache

Dob`nda pe fapt\ bun\ binefacerea fa]\ de n\p\stui]i e

ca o cruce str`mb\, f\cut\ `n tre-

cere prin fa]a bisericii

trebuie s\ l\s\m impresia c\

am f\cut ceva, dar f\r\ s\

atingem pagina 6

Masterul didactic ignor\ viitorii profesori din universit\]i

Siraj, bazarul destinelor mistuite

paginile 10-11

22 AACCTTUUAALLIITTAATTEEAceia[i bani, alt ambalaj

Opi

nia

vech

e –

Nr.

428

– 3

0 ap

rilie

- 6

mai

201

2

~n coloan\,adunarea

Departamentul de Teatru alUniversit\]ii de Arte „George E-nescu” (UAGE) din Ia[i organi-zeaz\ cursuri de preg\tire `n vedereaconcursului de admitere la speciali-z\rile „Artele spectacolului”: acto-rie, p\pusi, marionete, regie, teatru[i „Teatrologie – Jurnalism teatral”.

Cursurile vor avea loc `n peri-oada 28 aprilie – 30 iunie (10 [e-din]e), `n Sala Studio de la UAGE.Programul de preg\tire va cuprindeexerci]ii de interpretare creativ\ aimaginilor, analiz\ aplicativ\ a unuitext dramatic sau exerci]ii de tes-tare a aptitudinilor ritmice. „Depar-tamentul Teatru ofer\ aceast\ opor-tunitate de preg\tire a studen]ilordin 2009. ~n func]ie de specializa-rea [i de programul de studii la caredoreau s\ fie admi[i, tinerii care auparticipat la aceste cursuri au con-siderat c\ au fost ̀ ndruma]i s\-[i alea-g\ repertoriul potrivit [i s-au familia-rizat cu principalele coordonate deanaliz\ dramatic\. ~n plus, exerci]i-ile propuse `n timpul [edintelor i-auajutat s\ se prezinte mai bine la con-curs”, a declarat conf. univ. dr. Ralu-ca Bujoreanu, director al Departa-mentului de Teatru de la UAGE.

Durata unui curs este de dou\ore, `ntre orele 11.00-13.00.

Paula PPUIC|

~ncep`nd cu noul an universitar,institu]iile de `nv\]\m`nt superior vorputea s\ stabileasc\ singure num\rulde studen]i pe care s\ `i primeasc\ laciclul de licen]\, conform unui proiectde ordin de ministru. Ministerul Edu-ca]iei, Cercet\rii, Tineretului [iSportului (MECTS) nu va mai fi-nan]a admiterea pe loc, ci va acordaaceea[i sum\ ca [i `n 2011 sub formaunor granturi de studiu, 45.887 pentrulicen]\, 25.426 pentru masterat, 4000pentru reziden]iat [i 1504 pentru doc-torat.

~n ceea ce prive[te primul ciclu `n`nv\]\m`ntul superior, ministerul a pre-cizat faptul c\ granturile pot fi `mp\r-]ite, astfel `nc`t mai mul]i studen]i s\beneficieze de finan]are, m\car par]i-al\, de la stat. „R\m`ne la latitudineauniversit\]ilor dac\ vor dori un num\rmai mare de studen]i, s\ împart\ con-tribu]ia împreun\ cu ace[tia, sau dac\

vor dori locuri mai pu]ine de la buget[i mai multe la tax\. În acest fel,universit\]ile vor putea fi finan]ate înfunc]ie de calitate”, a declarat mier-curi, 25 aprilie, ministrul C\t\linBaba.

Universit\]ile vor putea s\ oferefinan]are par]ial\ la ciclul de licen]\datorit\ faptului c\ suma alocat\ `nvechiul sistem a crescut, de la 2500-2800 de lei, `n func]ie de domeniulde studiu, la una fix\ de 4.000 de leipe an. Astfel, institu]iile de `nv\]\m`ntsuperior vor avea posibilitatea de a`nmatricula un num\r mai mare detineri, f\r\ `ns\ a dep\[i limitele cifreide [colarizare care va fi stabilit\ dec\tre MECTS pentru anul universitar2012-2013. „Cred c\ m\sura va fi maide folos universit\]ilor care nu s`nt foar-te c\utate, put`nd s\ ofere mai multelocuri bugetate sau par]ial bugetatepentru ca s\ tenteze studen]ii care alt-

fel nu ar fi fost dispu[i s\ pl\teasc\ in-tegral taxa de [colarizare. Metoda definan]are nu este neap\rat una mai bu-n\, pe noi ca institu]ie nu ne ajut\ dinacest punct de vedere pentru c\ noioricum ofeream beneficii studen]ilordin venituri proprii”, a declarat prof.univ. dr. Vasile Ast\r\stoae, rectorulUniversit\]ii de Medicin\ [i Far-

macie „Grigore T. Popa” din Ia[i.Ministrul C\t\lin Baba a mai pre-

cizat c\ taxele de admitere la univer-sit\]i nu ar trebui s\ creasc\ `ncep`nd cuanul urm\tor. Anul trecut, cifra de [co-larizare pentru `nv\]\m`ntul superiordin Rom=nia a fost de 62.850 de lo-curi.

C\t\lin HHOPULELE

suma alocat\ universit\]ilor a crescut de la 2500 –2800 de lei pe student, la 4000

Finan]area `nv\]\m`ntull uu iisuperior se face pe graann ttuurr ii

Ministrul C\t\lin Baba sper\ c\, dup\ c\derea Guvernului,ordinul va fi totu[i aprobat

Mar]i, 24 aprilie, Niculae Idu,[eful Reprezentan]ei Comisiei Eu-ropene (CE) `n Rom=nia, prof. univ.dr. Daniel Daianu, fost ministru deFinan]e [i lect. univ. dr. AlexandruL\zescu, pre[edintele-director gene-ral al Televiziunii Rom=ne au sus]i-nut `n Aula Magna „Mihai Emines-cu” a Universit\]ii „Alexandru IoanCuza” (UAIC) din Ia[i o conferin-]\ pe tema crizei din zona euro. Ma-nifestarea s-a desf\[urat `n prezen]aprof. univ. dr. Vasile I[an, rectorulUAIC, [i a lui Daniel Apostol, di-rector executiv al postului de tele-viziune The Money Channel, carea moderat dezbaterea.

~n cadrul acesteia, [eful Repre-zentan]ei CE `n Rom=nia a vorbitdespre cercul vicios al economiei eu-ropene `n care competitivitatea, pro-duc]ia [i cre[terea economic\ se afl\la un nivel sc\zut, propun`nd ca solu-]iereducerea gradului de `ndatorarea sectorului public. Mai mult, Nicu-lae Idu a subliniat c\ exist\ o lips\de manageri cu experien]\ [i acestlucru, spune el, se datoreaz\ faptuluic\ „nu exist\ o adecvare `ntre spe-cializ\rile profesionale pentru careopteaz\ tinerii `n economie [i adev\-ratele nevoi [i cererea de pe pia]amuncii”. La r`ndul s\u, profesorulDaniel Daianu a dezb\tut problemaader\rii Rom=niei la zona euro `n2015, eviden]iind faptul c\ „econo-mia trebuie s\ fie preg\tit\ pentruaceast\ intrare, ori a noastr\ nu e, [inu te po]i lua dup\ c`]iva indicatorimacroeconomici [i s\ spui c\-i bine”.

Dezbaterea a f\cut parte din pro-iectul ini]iat de Reprezentan]a CE`n Rom=nia, ,,Forum European”, `ncadrul c\ruia studen]ii vor puteaparticipa la un concurs de eseuri peteme economice cu premii const`nd`n trei iPad-uri.

Laura-EElena BBEJINARIU

Viitorii actori iau lec]ii

Criza economic\,descusut\ de exper]i

Miercuri, 2 mai, va `ncepe ceade XI-a edi]ie a festivalului stu-den]esc FEstudIS, organizat de Ca-sa de Cultur\ a Studen]ilor (CCS)`n parteneriat cu asocia]iile studen-]e[ti din Ia[i. Cele mai importanteschimb\ri fa]\ de edi]iile preceden-te s`nt `n ceea ce prive[te paradacare deschide manifestarea [i eve-nimentele din ultima sear\ de festi-val. Astfel c\, din cauza lucr\rilorde modernizare din ora[, cele 26 deligi [i organiza]ii de la universit\]i-le din Agronomie, Copou [i TudorVladimirescu, se vor `nt`lni `n fa]aUniversit\]ii de Medicin\ [i Far-macie „Grigore T. Popa” (UMF),de la ora 19.00, [i nu `n parcareaCCS cum a fost `n ceilal]i ani. Pa-rada se va opri `n fa]a Facult\]ii deChimie unde va avea loc un concertSukar Nations, de la ora 21.00.

Pe `ntreg parcursul festivalului,cele 26 de ligi [i asocia]ii studen-]e[ti vor desf\[ura 70 de evenimen-te. Astfel, se vor organiza seri defilm [i de teatru, de muzic\ rock,pop [i folk, evenimente sportive, dela fotbal, p`n\ la darts [i table, `ncadrul Universitariadei, ac]iuni so-ciale, educative [i de orientare pro-fesional\, dar [i competi]ii de crea-]ie, de petreceri tradi]ionale [i de

expozi]ii de fotografie, grafic\ [ipictur\. ~n privin]a ultimei seri, dindata de 8 mai, care va `ncheia edi]iade anul acesta a festivalului, eveni-mentele se vor axa pe concerte cudans, unde vor fi invitate trei gru-puri [i un eveniment surpriz\. „Vremca organiza]iile s\ fie mul]umite derealizarea [i de promovarea eveni-mentelor. A picat r\u data de `nce-put pentru c\ va fi liber chiar `nain-te de festival, dar sper\m ca studen-]ii s\-[i continue distrac]ia la eveni-mentele FEstudIS”, a declarat {te-fan Chiriac, coordonator general alechipei de organizare.

~ntruc`t asocia]iile au `nt`mpinatprobleme din cauza unor aprob\ride securitate, organizatorii eveni-mentului recomand\ studen]ilor „s\se informeze pentru orice modific\ride ultim\ or\ ale programului. Avempagina de Facebook [i blogul eve-nimentului, de aceea sper\m ca pu-blicul s\ fie la curent”, a ad\ugat{tefan Chiriac.

FEstudIS este la a XI-a edi]ie[i este unul dintre cele mai impor-tante evenimente studen]e[ti dinIa[i.

Georgel CCOSTI}|

Studen]ii petrec `n strad\

Miercuri, 25 aprilie, la sala Rec-torat a Universit\]ii Tehnice „Gheor-ghe Asachi” din Ia[i, a avut loc o-magierea profesorului Teodor S\vea-nu, cu ocazia ̀ mplinirii v`rstei de 100de ani. Evenimentul a `nceput de laora 11.00 [i a fost deschis [i moderatde c\tre pre[edintele Senatului, prof.univ. dr. ing. Anghel Stanciu, care a`nceput `n grab\, deoarece „din ce am`n]eles, domnul profesor, de la ie[ireala pensie [i p`n\ acuma, are at`tea s\ne spun\, `nc`t sper\m s\ termin\mp`n\ la 12”.

Cuv`ntul a fost luat apoi de c\treprodecanul Facult\]ii de InginerieChimic\ [i Protec]ia Mediului, prof.univ. dr. ing. Silvia Curteanu, care,`nainte s\-i ofere diploma de exce-len]\, a ]inut s\ puncteze c\ „via]a [iactivitatea domnului profesor S\veanuse confund\ cu via]a `nv\]\m`ntuluide inginerie chimic\ din Ia[i”, acestaav`nd aceea[i v`rst\ ca [i facultatea lacare a predat.

Rectorul universit\]ii, prof. univ.dr. Ion Giurma, i-a oferit profesoru-lui o medalie pentru contribu]ia sa `nmediul academic, iar un fost studentde-al s\u, S\vel Ifrim, care a scris ocarte dedicat\ acestuia, a amintit des-pre „cursul domniei sale, care era unulcu totul deosebit. Un curs modern [idificil de a fi elaborat `n perioada a-ceea, c`nd eram aproape de sf`r[itul r\z-boiului [i r\nile `nc\ nu erau vinde-cate”.

~n cea de-a doua parte a eveni-mentului, s\rb\toritul le-a povestit ce-lor din sal\ despre parcursul s\u aca-demic, `ncep`nd cu [coala primar\ [isubliniind faptul c\ a fost un „]\rans\rac [i nec\jit”. „~n liceu, trebuie s\men]ionez c\ ultimele dou\ clase m-a]inut o familie cu patru copii, unuldintre ei fiindu-mi coleg, deoarece

nu mai aveam bani. Bacalaureatul l-amdat la F\lticeni, tot pe cheltuiala lor.Oamenii ace[tia au disp\rut, da ]ins\-i amintesc pentru binele pe care mil-au f\cut s\ ies din sat [i s\ ajung ceva”.

~n continuare, Teodor S\veanua men]ionat c`teva din experien]ele sa-le despre front, despre cum a ajuns di-rector de fabric\ la Craiova [i desprecum s-a trezit reprezentant delegat alPolitehnicii. La final, profesorul a ]i-nut s\-[i exprime cele mai mari nemul-]umiri ale sale. ~n primul r`nd, legatde modul `n care b\tranii s`nt trata]i`n Rom=nia, iar, `n al doilea r`nd, le-gat de faptul c\, pe tot parcurul s\u `n`nv\]\m`ntul superior, acesta a fost]inut deoparte. „De ce? Pentru c\ eramprea preg\tit [i deranj\m lumea”.

Profesorul Teodor S\veanu s-an\scut la 9 februarie 1912 `n comunaDumbr\veni din jude]ul Suceava.Acesta este considerat unul dintre fon-datorii Facult\]ii de Inginerie Chi-mic\ din Ia[i.

Iulian BB~RZOI

Teodor S\veanu, omagiat la`mplinirea a 100 de ani

evenimentele organizate de asocia]ii vor avea locde pe 2 mai p`n\ pe 8

rectorul Ioan Giurma i-aoferit o medalie pentrucontribu]ia sa `n mediulacademic

Profesorul a amintit c`teva dinexperien]ele sale despre front

Concertul de deschidere, `n parcare

Se apropie alegerile. Am trecutde la discu]ii despre ou\ ro[ii, lini[-te spiritual\ [i reuniunile cu familia,la cele privind traseismul, campa-niile agresive [i „pomana electo-ral\”. {i chiar dac\ Bucure[tiul ela sute de kilometri dep\rtare, nupoate s\ nu ne mire deciziile par-tidelor politice `n ceea ce prive[tecandida]ii sprijini]i sau propu[i pen-tru alegerile generale. Dac\ desprepseudo-vedetele S=nziana Buru-ian\ [i Irinel Columbeanu putems\ str`mb\m din nas amuza]i, pen-tru c\ nu e prima oar\ c`nd a[a-zi-sele personalit\]i mondene vor s\-[i valorifice popularitatea `nchipuit\,s`nt [i exemple care ar trebui s\ nedea, ca aleg\tori de pretutideni, deg`ndit. PDL-ul, spre exemplu, `lsprijin\ pe Silviu Prigoan\, cunos-cut `n special prin faptul c\ de]ineo firm\ important\ de vidanjare `ncapital\. {i, desigur, prin prezen]elede la emisiunile cu format tabloidde la televizor.

{i cum `n]elegem nevoia dispe-rat\ a PDL-ului de capital de ima-gine, trebuie s\ punem la `ndoial\judecat\ mai-marilor din partid. S`ntat`t de dispera]i `nc`t de dragul fon-durilor din interiorul partidului (es-te un fapt cunoscut c\ Prigoan\este un flux de investi]ii constant)[i a unei imagini teribil de [ifonates\ promoveze la prim\ria Bucure[-tiului un om lipsit de orice valoarepolitic\?

~ns\ nu s`nt singurii. {i UNPR-ul, dup\ ce au declarat c\ s-au le-p\dat de alian]a cu PDL-ul ca desatana, `l propun pe Anghel Iord\-nescu. Cu tot respectul pentru ceeace a f\cut Iord\nescu pentru fotba-lul din Rom=nia, perioada pe carea petrecut-o ca senator poate fi de-numit\, pe scurt, „stat la c\lduric\”.Nu e nici pe departe omul care s\reprezinte capitala unei ]\ri care, ori-c`t ne-am alinta, este una care areun poten]ial fantastic. La toate vizi-tele unor personalit\]i importante `n]ar\, al\turi de delega]ia din parteapre[edin]iei, va sta [i primarul Bucu-re[tiului. Ar trebui s\ ne interesezepe to]i cine este omul care contro-leaz\ primul ora[ al ]\rii.

Desigur, mai s`nt [i al]ii carepoate chiar ar merita un vot. M\carei, independen]i sau nu, s-au remar-cat `n politic\ [i nu `n ciupeli, scan-daluri [i comportamente aberante.Nu am vrea ca ceea ce consider\majoritatea vedet\ s\ voteze, tot ma-joritatea, primar. ~n nici un ora[.

C\t\lin HHOPULELE

33

Opinia veche – N

r. 428 – 30 aprilie - 6 mai 2012

{ah - mat

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

De labrut\rie, laprim\rie

Moartea ddin CCopouNici Ia[ul nu s-a dezis de la tren-

dul de a-[i g\si candida]i „la mod\”pentru `naltele func]ii edilitare. Amaflat mai devreme, de exemplu, c\nimeni altul dec`t C\t\lin Moro[anu,lupt\torul K1 cunoscut [i ca „Moar-tea din Carpa]i”, candideaz\ pen-tru un post de consilier `n Consiliul

Jude]ean Ia[i. „Pe baza prieteniei pecare o are cu Petru Movil\”, adaug\ziarul „Adev\rul”. Nu pe alte con-siderente sau, m\ rog, motive, cidoar c\ are [i el o prietenie [i e bines\ o fructifice. Sper\m totu[i c\ Moar-tea din Carpa]i va reu[i s\ bagedestul\ spaim\ `n du[mani, s\ mairepare [i ei o strad\, un c\min.

Una rrece, uuna ccald\E at`t de cald `n Ia[i c\, dac\ am

avea wireless mai puternic, am mutatemporar redac]ia cu dou\ etaje maijos, pe terasa de la Belfast. Dar nu v\`ngrijora]i, dragi studen]i. Conformpaginii Meteo Moldova, anticiclonulJano este responsabil pentru c\ldu-

rile insuportabile, iar stimabilul nuva st\rui mai mult de sf`r[itul s\pt\-m`nii curente.

Ritmuri dde pprim\var\Am avut [i noi c`teva s\pt\m`ni

de lini[te `n c\min [i `n baruri, c`ta plecat „grosul” studen]ilor ie[eni

`n Vam\, Mamaia sau `n alte locuricu poten]ial de gr\tar [i ritmurifine de manele. ~ns\ `ncep`nd demiercuri revenim la programul dehouse [i orientale p`n\ diminea]a,saci de gunoi l\sa]i ostentativ `nfa]a camerei, s\ `i ia femeile de ser-viciu, [i vom\ pe palier. Sper\m c\v-a priit minivacan]a.

PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS

~nt`lnirea televiziunilor publice

`n]elegem nevoia dispe-rat\ a PDL-ului de capitalde imagine, dar le punemla `ndoial\ judecata

~n perioada 24-28 aprilie, la studi-oul regional TVR Ia[i s-au jurizat Pre-miile Circom Regional. Juriul a fostformat din 16 profesioni[ti de televiziu-ne din zece ]\ri membre ale Asocia]ieiEuropene a Televiziunilor Regionale.

Vor fi premiate cele mai bune pro-duc]ii ale posturilor publice regionaleeuropene, din anul 2011. ~n competi]ieau fost `nscrise 189 de programe, lazece categorii: Documentare, Fic]iu-ne/Drama, Programe magazin, Celmai original program, Programe cu im-pact social, Programe de sport, Vide-ojurnalism, Minorit\]ile în cadrul so-ciet\]ii, Jurnalism de investiga]ie [ipremiul Rising Star.

Premiile vor fi decernate la Gala

Prix Circom, organizat\ la Malmo,Suedia, `ntre 17 [i 19 mai, `n cadrulcelei de-a XXX-a conferin]e anualeCircom Regional. „Dup\ ce au fost `nnoiembrie anul trecut la aniversareacelor 20 de ani de TVR Ia[i, invita]ii-lor no[tri le-a pl\cut programul pe carel-am realizat atunci, a[a c\ am fost `n-treba]i dac\ Televiziunea Rom=n\ araccepta s\ organizeze `n acest an juri-zarea la Ia[i. Noi am fost de acord,]in=nd cont de faptul c\ jurizarea nuse poate face `n aceea[i ]ar\ `n care vaavea loc conferin]a anual\, [i implicitGala de acordare a Premiilor CircomRegional”, a declarat Vasile Arhire,directorul studioului TVR Ia[i

Este pentru prima oar\ c`nd un jur-

nalist din Rom=nia c`[tig\ locul `nt`ila una dintre categoriile concursului,[i anume Raluca Chiril\, reporter laTVR Ia[i, la Rising Star. Premiul laaceast\ categorie este oferit [i finan]atde c\tre TVR pentru al doilea an con-secutiv, `n memoria Vandei Condura-che, fost realizator [i redactor-[ef alRedac]iei Programe de la TVR Ia[i.Mai mult, R\zvan Cojocaru, tot dela TVR Ia[i, a ob]inut [i premiul al II-lea la sec]iunea Videojurnalism. „Pre-miul Rising Star, oferit de TVR, esteun premiu care pune accent pe per-sonalitatea jurnalistului. To]i putem figeniali m\car o dat\ `n via]\, po]i s\ odai din noroc, gre[eal\, sau pentru c\e[ti `ntr-adev\r valoros”, a explicat Va-sile Arhire. Totodat\, directorul pos-tului regional a mai precizat faptul c\dintre cele 12 materiale care au par-

ticipat la competi]ie, nou\ au fost tri-mise de c\tre reporterii ie[eni.

~naintea juriz\rii, timp de patru zi-le jurnali[tii [i cameramanii de la celepatru sta]ii regionale din Rom=nia auparticipat la un workshop despre vide-ojurnalism sus]inut de Karol Cioma,training project manager la Circom Re-gional [i Tony O’Shaughnessy, de laBBC Cardiff. ~n urma trainingului,cei opt participan]i au realizat c`te unmaterial care a fost difuzat luni, peTVR Ia[i.

Circom Regional a fost `nfiin]at`n 1983 [i cuprinde 376 de sta]ii regi-onale de televiziune din 38 de ]\ri eu-ropene. Televiziunea Rom=n\ estemembr\ a asocia]iei din 1993. Premi-ile oferite `n acest an s`nt `n valoarede 30.000 de euro.

Laura-EElena BBEJINARIU

Vasile Arhive, directorul postului ie[ean

Premiile Circom,jurizate la TVR Ia[i este pentru prima oar\ c`nd un jurnalist din Româniac`[tig\ locul `nt`i la una dintre categoriile concursului

Propunerea din partea USL pen-tru func]ia de conducere a Ministeru-lui Educa]iei, Cercet\rii, Tineretului[i Sportului (MECTS) este CorinaDumitrescu, rectorul `n exerci]iu alUniversit\]ii cre[tine private „Dimi-trie Cantemir” din Bucure[ti [i pre-[edintele Consiliului Director al A-socia]iei Universit\]ilor Particularedin Rom=nia (AUPR).

Corina Dumitrescu, ̀ mpreun\ cuAUPR, este implicat\ `ntr-un procesintentat `n 2011 `mpotriva MECTSprin care se contestau rezultatele cla-sific\rii institu]iilor de `nv\]\m`nt su-perior `n cele trei categorii: univer-sit\]i de cercetare avansat\ [i educa]ie,universit\]i de educa]ie [i cercetare [ti-in]ific\ [i universit\]i centrate pe edu-ca]ie. ~n urma acestei clasific\ri, toateinstitu]iile de `nv\]\m`nt superior dinRom=nia au fost `ncadrate `n cea de-a treia categorie valoric\ [i anume uni-versit\]i centrate pe educa]ie. Pe 17noiembrie 2011, MECTS a c`[tigatla prima instan]\, Curtea de Apel Bu-cure[ti resping`nd propunerea AUPR,dar ace[tia mai pot ataca decizia prin-tr-un recurs.

~n plus, aceasta se afl\, `n prezent,`n stare de incompatibilitate deoarecede]ine func]ia de rector al Universi-t\]ii „Dimitrie Cantemir” [i este `nacela[i timp, din iunie 2011, membrudin partea societ\]ii civile a Consiliu-

lui Suprem al Magistraturii. Despreacest aspect, Legea Educa]iei Na]io-nale stipuleaz\ `n Art. 125, alineatulb, c\ „persoanele care ocup\ o func]iede conducere sau de demnitate publi-c\ nu pot exercita func]ia de rector peperioada îndeplinirii mandatului.

Corina Dumitrescu a mai fostuna dintre propunerile `naintate dec\tre PSD `n 2008 pentru func]ia deministru al Justi]iei `n 2008, `ns\ afost respins\ din cauz\ c\ era so]iasenatorului PSD Cristian Dumitres-cu, `n prezent deputat [i pre[edinte alComisiei pentru ~nv\]\m`nt a Ca-merei Deputa]ilor.

Printre numele vehiculate ̀ n aceas-t\ perioad\ pentru ocuparea func]iei deministru la MECTS se num\rau [i Eca-terina Andronescu, care a mai ocu-pat postul `ntre 2008 [i 2009, dar [iAndrei Marga, fost rector al Univer-st\]ii Babe[-Bolyai din Cluj. Pentrua-[i intra `n atribu]ii, Guvernul actu-al trebuie s\ primeasc\ votul de in-vestitur\ din partea Parlamentului,luni, 7 mai.

C\t\lin HHOPULELE

Corina Dumitrescu arenevoie luni de votul de in-vestitur\ al Parlamentului

Un nou ministru la Educa]ie

Revista „Opinia veche” folose[teinforma]ii furnizate de CUZANET,Agen]ia de {tiri a Universit\]ii„Alexandru Ioan Cuza”.

www.cuzanet.ro

Ministerul Educa]iei, Cercet\-rii, Tineretului [i Sportului a or-ganizat, `n perioada 26-27 aprilie,Conferin]a Ministerial\ a Proce-sului Bologna. Astfel, la PalatulParlamentului din Bucure[ti s-au`ntrunit delega]ii din 47 de state ceau aplicat acest sistem, care au ana-lizat rezultatele procesului p`n\ `nprezent.

La deschiderea conferin]ei dejoi, 26 aprilie, au participat [i Tra-ian B\sescu, pre[edintele Rom=niei,C\t\lin Baba, ministrul MECTS,Xavier Prats Monne, directorul ad-junct pentru Educa]ie al ComisieiEuropene, care a transmis mesajullui Androulla Vassiliou, comisaruleuropean pentru Educa]ie, GuluNovruzov, viceministru al Educa-]iei `n Azerbaidjan, co-pre[edinteleconferin]ei [i Morten Ostergaard,ministrul danez al Educa]iei. Pre-[edintele ]\rii a ]inut s\ precizezefaptul c\, `n opinia sa, „viitorul apar-]ine celor consecven]i [i curajo[i, deaceea am sus]inut o reform\ a edu-ca]iei f\r\ compromisuri”, declar`n-du-se preocupat de soarta sistemu-lui educa]ional, fiindc\ „aceasta neva ajuta s\ r\spundem la `ntrebarea:ce ]ar\ l\s\m genera]iilor viitoare?”

Validare aautomat\~n urma acestei conferin]e s-au

pus bazele semn\rii unui comuni-cat care va purta numele „Comuni-catul de la Bucure[ti”, `n care se sti-puleaz\, printre altele, [i faptul c\, `nviitor, diplomele dintr-un stat vor fi

recunoscute interna]ional, `n toate]\rile care au adoptat procesul Bolog-na. Aceasta s-ar putea face ̀ n mod au-tomat, f\r\ s\ fie nevoie de confir-mare a valabilit\]ii diplomei `n mo-mentul `n care un student vrea s\ ur-meze un masterat `n str\in\tate.

„Ne-am pus de acord pentru pri-ma dat\ asupra evalu\rii automate aunor diplome ca scop pe termen lungal procesului de la Bologna. Acestlucru este foarte important pentru ra-]ionamentul [i scopul procesului dela Bologna. Noi [tim c\ ]\rile [i in-stitu]iile au sisteme diferite, dar tre-buie s\ mergem în direc]ia recunoa[-terii automate a diplomelor, acesteiechival\ri automate”, a declarat Xa-vier Prats Monne. Acest lucru s-arputea realiza prin stabilirea unor stan-darde de calitate care s\ se aplice `ntoate ]\rile partenere.

Conferin]a Ministerial\ a Pro-cesului Bologna se afl\ la a opta e-di]ie.

C\t\lin HHOPULELE

Mini[trii Bologna s-au str`ns la Bucure[ti

s-au f\cut primii pa[ipentru realizarea diplo-melor interna]ionale

Se vor lungi cozile la v\mi

Ultima or\

Cu tricouri `mprumutate

44 IINNCCOOGGNNIITTOOO

pini

a ve

che

– N

r. 42

8 –

30 a

prili

e -

6 m

ai 2

012

Dup\ ce urc pe sc\rile grupate`n form\ de cerc la fel ca cele din-tr-un submarin, ajung `n sf`r[it `nsala de internet „G3” din Podu Ro[,unde imediat con[tientizez c\ pen-tru majoritatea celor de aici adev\-ratul scop al calculatorului este jo-cul, cump\rat din magazin sau pi-ratat de pe torrent. Dup\ o prim\privire prin camera `ntunecoas\ [isc\ldat\ `n fum de ]igar\ num\r a-proximativ 40 de calculatoare, caremai mult de jum\tate s`nt ocupate.

Nu trec bine nici dou\ minute[i `n cealalt\ bucat\ de camer\cineva se apuc\ s\ `njure, nu`nainte s\ tr`nteasc\ un pumn zdra-v\n peste tastatur\…„ce wall are\sta fratee” (n.r.: o modalitate de atri[a). Un alt lucru interesant estes\ v\d cum lucreaz\ lumea `mpre-un\”, acesta fiind probabil unuldintre pu]inele locuri `n care veig\si un rocker [i un manelistcolabor`nd cu scopuri identice.

Dup\ ce se sf\tuie[te cu ni[te pri-eteni de-ai s\i, un b\iat `ncepe deo-dat\ s\ strige „Dota-n sal\!” mer-g`nd de la calculator la calculators\ `ntrebe pe fiecare `n parte dac\vrea s\ joace. M\ apropii de el [i `izic c\ vreau s\ m\ bag [i eu, dar aces-ta m\ `ntreb\ cu o privire serioas\pe fa]\: „da’ [tii s\ joci, nu? Pentruca nu mai am chef de noobi azi”. ~lasigur c\ nu s`nt noob (n.red.:gamerii au propriul sistem de ier-arhizare, „noob” fiind atribuit ce-lor `ncep\tori, care nu se ricep laun anumit joc) [i merg la operators\ pl\tesc dou\ ore pe sta]ia 17.

Dublu-cclick: ttrecem lla ffapteDeschid calculatorul, intru `n joc

[i ajung la partea cu alesul numelui.Aici toat\ lumea se cunoa[te dup\nickname (n.r.: un fel de nume descen\). Dup\ ce aflu c\ `n st̀ nga mea l̀am pe Tealc iar `n dreapta pe Kunka,prin trei ap\s\ri de taste, `mi com-

pletez si eu rubrica goal\.}i-ai zice c\ locurile astea nu s`nt

prea populate, c`nd te g`nde[ti c\ fi-ecare dintre cei veni]i aici are calcu-lator acas\, poate chiar [i mai per-formant dec`t cel pe care trebuie s\-lpl\teasc\ timp de c`teva ore. Dar nueste a[a, iar dup\ jum\tate de or\, cugreu mai z\resc o sta]ie liber\. Ceide aici formeaz\ o comunitate a[a cajuc\torii la aparate sau mo[negu]iicare vin duminica `n parc s\ joace[ah. {i nu apar doar pentru a se juca,ci [i pentru a discuta despre c\de-rea Guvernului sau tehnici de mo-tivare a absen]elor, precum liceeniidin st`nga mea.

Revenind la joc, `mpreun\ cuKunka m\ g`ndesc la o strategie pen-tru a dobor` pe unul dintre adversari,`n spatele meu adun`ndu-se doi „co-legi” care ̀ ncepeau deja s\-[i dea cu p\-rerea. Nu reu[esc s\ `n]eleg ce m\`ntreab\ unul dintre ei, c\ci ne pu-nem planul `n aplicare, iar pe ecra-nul tuturor apare deodat\ un scris ro-[u: „Elf just drew the first blood”(n.r.: Elf a f\cut prima victim\).Kunka `[i ̀ ntoarce privirea spre mine[i exclam\: „GG” (n.r.: Good game).

Iulian BB~RZOI

Singurele criterii pe care trebu-ie s\ le `ndepline[ti ca s\ fii accep-tat `n grupul lor s`nt abilitatea de aproiecta cu bolt\ semin]ele, s\ vor-be[ti pe nas c`nd spui „bun\ p\pu-[e’” [i s\ memorezi c`teva refrenedespre du[mani. ~n rest po]i avea [ilipsuri. Banii nu s`nt o problem\pentru c\ oricum ̀ n bazar totul e ief-tin, iar berea cost\ doar c`]iva b\-nu]i. Tricoul cu sclipici `ns\ trebu-ie s\ fie `n permanen]\ la dispozi-]ie `n cazul `n care vreo petrecereapare `n program.

Prin]ese, aar\boaice, bboxeImediat dup\ ce Juche, un pri-

eten de la bunici, student `n anul Ila Agricultur\, a acceptat s\-i faco vizit\, caut cea mai mulat\ blu-z\ din dulap, umblu pe la c`tevacamere din c\min ̀ n c\utare de gelde p\r, tin ap\sat degetul pe sprayvreo 30 de secunde [i pornesc sprec\minul amicului meu. Nici nu a-puc bine s\ v\d din dep\rtare cl\-dirile studen]e[ti, c\ muzica aco-perea deja sunetul picam\rului cesp\rgea asfaltul din sta]ia aflat\`n cap\tul Copoului. Din mul]imeade melodii ascultate `n acela[i timp,una iese ̀ n eviden]\. „Prin]esica mea,ar\boaica mea”, este piesa care seaude cel mai tare. Acelea[i versurile fredoneaz\ [i b\ie]ii de la intra-re, care, v\z`ndu-m\ cu cele dou\sticle de doi litri de bere `n m`n\,m\ roag\ s\ le torn [i lor ̀ ntr-un pa-har s\-[i ude g`tul uscat de sarea depe semin]e.

Urc p`n\ la etajul doi, iar de aici,vocea lui Gu]\, pe acorduri ase-zonate cu iz oriental, cu un acor-deon [i un ]ambal m\ `ndrum\ p`-n\ la camera unde petrecerea de-ja a ̀ nceput. Am ajuns la fix. B\ie-]ii nu mai aveau de mult timp cebea, iar acum danseaz\ „pe uscat”.

Singuri, c\ci dup\ fete a plecat dejum\tate de or\ Alex, dar cum pa-harele se golesc mai repede dac\faci [i mi[care, b\ie]ii nu au maia[teptat domni[oarele. Urale, do-u\, trei `mbr\]i[\ri, iar Sony, „an-trenat” `nc\ de diminea]\ [i ro[ula fa]\ d\ s\ m\ pupe pe obraji.Cum am adus „muni]ie” nou\, „`n-c\rc\m” rapid paharele, d\m mu-zica mai `ncet [i ne a[ez\m la spusbancuri [i la vorbit despre „femei”.Dup\ `nc\ o or\ se `ntoarce Alex,eroul plecat `n c\utarea fetelor `n-

s\ `n locul lor mai aduce dou\ bo-xe. Ne anun]\ c\ domni[oarele nuvor s\ vin\ pentru c\ nu avem vot-c\, iar berea le baloneaz\. Nu-inimic, b\ie]ii oricum se simt mai`n largul lor a[a. Pot sta nestinghe-ri]i f\r\ tricouri sau pot `njura bir-j\re[te c`nd nu le convine ceva.Mai r\u e c\ simt nevoia s\-[i ara-te iubirea sarut`ndu-se reciprocpe obraji.

Termin\m [i ultimele PET-uricump\rate la cheta din urm\, c`ndSony, pe jum\tate adormit, vinecu ideea s\ mergem ̀ n club. Stie c\nu mai avem bani, dar ne zice c\„nu e nimic. Facem doar poze”,spune `mpleticit amatorul de dis-coteci, rezemat de un perete. Cum li-chid `n pahare nu mai e, iar muzi-ca `ncepe s\ enerveze, Juke [i unuldin colegii lui de camer\ se mas-cheaz\ tr\g`nd c`te dou\ dungi cupast\ de din]i pe obraji. To]i ̀ nceps\ r`d\ cu sub`n]eles [tiind ce ur-meaz\, iar eu aflu ce vor s\ fac\abia c`nd se apuc\ s\ v`neze g`n-daci cu spray-ul de mu[te prin bu-c\t\rie. Atunci am `n]eles c\ e tim-pul s\ plec.

Andrei MMIHAI

Dac\ erai ascult\tor de muzic\rock prin anii '90, fie erai invitat lao gur\ de S\niu]a cu o ]igar\ f\r\filtru, fie ascundeau vecinii pisici-le de tine pentru c\ se temeau dece aveau s\ p\]easc\ animalele. S-auschimbat vremurile de atunci, dar

rockerii au r\mas pentru unii tot ni[-te persoane cu atrac]ie pentru un genbizar.

Prin localurile unde se ascult\genul acesta de muzic\ de prin Ia[i,ca The Gate sau Tavern\, am fosts\ `nt`lnesc ni[te rockeri getbeget[i, ca s\ ar\t c\ `mi place muzica lor,am luat tricoul cu Darkthrone Tran-sylvanian al colegului de apartament.Din fericire am v\zut c\ astea nu s`ntneap\rat necesare, c\ tot ce-mitrebuie e un anumit gust.

Chiar dac\ to]i au aceea[i denu-mire, iubitorii de ciupituri de chita-r\ s`nt `mp\r]i]i `n mai multe catego-rii, de la ascult\torii de balade p`-n\ la fra]ii metali[ti. ~n The Gatestau pu]in cu singurii b\ie]i de aco-lo [i din vorb\ `n vorb\ am ajuns lamuzic\. Prima `ntrebare din „ches-tionar” este legat\ de ce trupe ascult.C`nd le zic „un pic de Accept [i mainou Sabaton”, unul dintre ei, Bog-dan, m\ ia pu]in peste picior. „E[ti`nc\ b\iat mic, `]i recomand s\ as-cul]i [i clasicii, `ncepe cu primele

melodii de la Metallica [i apoi cuPossessed [i altele”. R\zvan `ns\cere imediat o tur\ de bere, „s\ n-ascul]i de \sta, c\ te `nva]\ prost. Ia[i ascult\ ce vrei, ni[te Britney Spearsdac\ chiar trebuie clasici”, m\ sf\-tuie[te b\iatul cu barba deas\. Dar einu se rezum\ doar la rock, un jazz toc-mai tuna `n boxe, de altfel un bunexemplu de muzic\ diferit\.

~n cel\lalt local nu prea am avutcum s\ m\ bag ̀ n vorb\ cu rockerii,av`nd `n vedere c\ ei au format de-ja grupuri, a[a c\ m-am dus [i eu cuberea la mas\. ~ntr-unul, r\t\cit prin-tre cunosc\tori, un `ncep\tor ca mi-ne `ncearc\ s\ porneasc\ o discu]iedespre ]ig\ri [i vodc\, subiect la ca-re ceilal]i `ncep s\ r`d\ [i s\ glumeas-c\ de novice. „Dac\ vii cu astea, eunu-]i mai dau voie s\ te dai cu s\ni-u]a mea la iarn\”, `i spune un b\iatcu p\rul lung [i negru. Un al doi-lea, care seam\n\ cu vocalistul tru-pei Disturbed, `l ia pu]in `n r`s peb\iat. „Sper c\ nu vrei s\ m\ ̀ ntrebi[i despre pisici, c\ eu am trecut la[obolani. ~s mai mul]i, nu de alta”.

Paul AANDRICI

Am intrat curajo[i `ngrupuri pe care `nainte

doar le urm\ream cu o ri-dic\tur\ de spr`ncean\.Ne-am convertit principiile[i le-am schimbat `n c`tevaore de ascultat muzic\ pecare `n mod normal o au-zim din ma[ini cu geamull\sat sau la concerte undespunem c\ mergem doarpe Facebook, de ochii lu-mii. Am fost al]ii pentru o zi[i aproape ne-am p\c\lit.

Minune, la etajul doi

ne anun]\ c\ domni[oarele nu vor s\ vin\ pentruc\ nu avem votc\, iar berea le baloneaz\

Copiii chitarelor sparte prima `ntrebare estelegat\ de ce trupe ascult

D\m spiritul de ga[c\ pe-o cioar\ vopsit\

Petrecerile `ntre b\ie]i se las\ cu poze pentru Facebook

„O stric doar dac\ e ieftin\”

Dota-n sal\!

cei de aici formeaz\ o comunitate a[a ca mo[negu]iicare vin duminica `n parc s\ joace [ah „Prin]esicamea, ar\boaica mea” se auzea cel mai tare din boxe

nimeni nu se cunoa[te dup\ nume, ci dup\ nickname

DDOOSSAARR 55O

pinia veche – Nr. 428 – 30 aprilie - 6 m

ai 2012

Decizii `n contradictoriu

Odat\ cu publicarea Legii Edu-ca]iei Na]ionale (LEN) `n Monito-rul Oficial, universit\]ile din ]ar\ aufost nevoite s\ desf\[oare trei tipuri demastere: profesionale, didactice [i decercetare. Dac\, ̀ n toamn\, locurile pen-tru cele profesionale au venit cu `nt`r-ziere de la minister [i institu]iile de `n-v\]\m`nt superior au avut probleme cu`nmatricularea studen]ilor, despre celedidactice nu s-a [tiut nimic.

De[i LEN prevedea ca acestea dinurm\ s\ preia sarcina modulelor depreg\tire organizate de Departamentede Preg\tire a Personalului Didactic(DPPD) din universit\]i, nu a fost eli-berat\ o metodologie care s\ explicecum se va realiza instruirea noilor pro-fesori. „Este clar c\ aprobarea maste-rului trebuie s\ fie f\cut\, numai c\ anulacesta universitar care deja se `ncheienoi l-am ratat, pentru c\ ministerul nicip`n\ la ora aceasta nu a dat metodolo-gia de aplicare [i `n toat\ ]ara nu s-auorganizat cursuri de preg\tire pedago-gic\ [i metodic\ a profesorilor, ceeace mi se pare a fi un lucru foarte neg-ativ. Am putut continua cu cei careaveau deja nivelul 1 [i au putut s\ fac\nivelul 2, dar ei au fost ultima seriedup\ legea veche. Mi se p\rea normal,ca, dac\ nu au dat metodologia la timp,s\ fi avut posibilitatea s\ facem dup\fosta metodologie”, a declarat conf.

univ. dr. Mihai Stanciu, director alDPPD de la Universitatea de {tiin]eAgricole [i Medicin\ Veterinar\ „IonIonescu de la Brad” din Ia[i(USAMV).

Mai mult dec`t at`t, vineri, 20 a-prilie, `ntr-o conferin]\ de pres\, minis-trul C\t\lin Baba a declarat c\ aces-tea se vor ocupa instruirea personalu-lui didactic [i c\ vor ajuta la implemen-tarea acestui masterat, `n condi]iile `ncare LEN stipuleaz\ faptul c\ depar-tamentele nu mai au dreptul de a or-ganiza cele dou\ module, iar proiec-tul de ordin de ministru nu le men]io-neaz\ deloc. „Legea spune despre cur-surile de la DPPD c\ intr\ `n lichiditate.~n virtutea autonomiei universitare, astanu ̀ nseamn\ c\ [i institu]ia trebuie s\ sedesfiin]eze. Cine o s\ se ocupe cu or-ganizarea masterului didactic la nivelde universitate? Cine o s\ livreze pache-tul de discipline psihopedagogice? Fa-cult\]ile singure nu o s\ se descurce.O s\ mai aib\ nevoie de o colaborarecu DPPD-ul”, a declarat prof. univ. dr.Constantin Cuco[, directorul DPPDde la Universitatea „Alexandru IoanCuza” din Ia[i.

Cine fformeaz\ iinginerii?~n ceea ce prive[te implementarea

masteratului didactic, proiectul de or-

din de ministru nu doar contrazice oparte din declara]iile f\cute de minis-trul C\t\lin Baba, ci nici nu l\mure[te,`n forma sa actual\, problemele pe careuniversit\]ile le-au semnalat `nc\ dintoamn\. ~n primul r`nd, nu s-a stabilitexact cine anume poate organiza acestemastere didactice, `n special din cauzafaptului c\ nu s`nt determina]i concretpa[ii care trebuie urma]i pentru a puteapreda `n `nv\]\m`ntul superior. „P`n\acum, cei care doreau s\ candideze pen-tru un post de preparator sau asistenttrebuiau s\ dovedeasc\ c\ au parcursmodulul psihopedagogic, cel normalpentru orice tip de profesor. ~ns\ acumnu se specfic\ nimic. B\nuiesc c\ [i pro-fesorii vor trebui s\ urmeze aceea[i di-rec]ie ca orice cadru didactic, dar esteo caren]\ a proiectului de ordin pentruc\ nu face nici un fel de referire la pre-g\tirea profesorului universitar”, a ad\-ugat prof. univ. dr. Constantin Cuco[.

Mai mult, prezentul ordin specific\la Articolul 2, alineatul I, faptul c\ „pro-gramul de master didactic cu duratade 2 ani este obligatoriu în formareaini]ial\ pentru ocuparea func]iilor di-dactice din înv\]\m`ntul preuniversitar”.Totodat\, proiectul precizeaz\, sub ti-tulatura de „didactici de specialitate”,tipurile de master care se pot organi-za: ~nv\]\m`nt primar [i pre[colar, Lim-b\ [i comunicare (Limba matern\,Limbi moderne), Matematic\, {tiin]e[i Tehnologii (Matematic\, Fizic\, Chi-mie, Biologie, Informatic\), Om [i So-cietate (Istorie, Geografie, {tiin]e So-cio-Umane). Problema pe care o sem-naleaz\ institu]iile de ̀ nv\]\m`nt supe-rior este c\ aceste tipuri de programe potfi desf\[urate cu prec\dere de c\treuniversit\]ile centrate pe eduaca]ie, [ic\ nu men]ioneaz\ nimic `n leg\tur\ cuinstruirea tinerilor pentru a intrat ̀ n sis-temul de `nv\]\m`nt superior.

La polul opus, unviersit\]ile care s`ntspecializate, cum ar fi cele tehnice, demedicin\ sau de agronomie, nu par aavea resursele pentru a putea aplica pen-tru organizarea masterelor didactice.„Dar problema apare c`nd discut\mde viitorii profesori universitari. Sigurc\ cineva ar putea s\ spun\ ca maste-rele s\ fie organizate de Facult\]ile dePsihologie [i {tiin]e ale Educa]iei, darele nu se pot ocupa de universit\]iletehnice, cum e cazul la noi, la Agro-nomie, unde avem un anume specific

[i aici trebui s\ ai oameni preg\ti]i”, adeclarat conf. univ. dr. Mihai Stanciu.~n acest sens, acesta a ad\ugat c\ apropus Senatului USAMV un proiectcare va presupune un parteneriat cuUniversitatea Tehnic\ „GheorgheAsachi” din Ia[i pentru a realiza mas-terate didactice comune. „~mpreun\consider c\ avem for]a de a realiza unprogram care s\ se desf\[oare `n con-di]ii optime. Oricum ar fi, acesta nu seva putea desf\[ura f\r\ aprobarea Aso-cia]ia Rom=n\ pentru Asigurarea Cali-t\]ii `n ~nv\]\m`ntul Superior (ARACIS)[i acesta va consemna dac\ putem saunu s\ organiz\m”, a completat conf.univ. dr. Mihai Stanciu.

Experien]a, ppe pplansecund

Proiectul de ordin de ministru secontrazice cu declara]iile lui C\t\lin

Baba [i `n ceea ce prive[te finan]area.Legat de aceasta, ministrul a precizatc\ „to]i studen]ii care vor intra la mas-teratul didactic vor avea aceast\ burs\de 700 de lei, iar locurile vor fi finan-]ate `n totalitate”. ~n schimb, proiectulde ordin de ministru stipuleaz\ faptulc\ studen]ii vor fi `nmatricula]i at`t `nregim de cu tax\ c`t [i finan]at de c\trestat.

Mai mult, prof. univ. dr. Constan-tin Cuco[ sus]ine c\, ]in`nd cont de fap-tul c\ ̀ nscrierile vor ̀ ncepe din toamn\,ARACIS nu va avea timpul necesars\ fac\ evalu\rile la fa]a locului „[i `nprimul an universit\]ile vor ob]ine unAviz de Oportunitate pe baza unui do-sar, f\r\ vizite prealabile sau alte con-stat\ri la fa]a locului. Dat\ fiind urgen-]a, universit\]ile vor propune un num\r[i ministerul va gestiona la nivel de

]ar\.” ~n acest dosar de admitere, pel`ng\ demonstrarea faptului c\ univer-sit\]ile au un personal calificat care s\desf\[oare cursurile psiho-pedagogice,acestea vor primi avizul respectiv doardac\ au „experien]\ de cercetare didac-tic\ relevant\ demonstrat\ prin publica-]ii cotate ̀ n baze de date interna]ionale”.

~n schimb, proiectul de ordin deministru confirm\ faptul c\ masterul seva desf\[ura la zi [i c\, prin urmare,studen]ii nu `l vor putea urma `n para-lel cu un master profesional. Astfel,pentru a putea deveni un cadru didac-tic, un t`n\r va trebui s\ treac\ de ceitrei ani de la licen]\, de doi ani la unmaster profesional pentru a se puteaspecializa `n domeniul s\u, de doi anila masterul didactic [i de `nc\ unul `npractic\, `n total opt ani de studii su-perioare. „Este prea mult pentru un ab-solvent de licen]\ s\ fac\ `nc\ patruani, pentru c\ este normal s\ vrea s\urmeze un master profesional. Legeaar trebui amendat\ astfel `nc`t un t`n\rs\ poat\ urma ambele programe `n pa-ralel”, a declarat conf. univ. dr. MihaiStanciu.

Dincolo `ns\ de problemele pe ca-re le au `n mod direct cu proiectul deordin de ministru, `n institu]iile de `n-v\]\m`nt superior exist\ acum [i ostare de incertitudine privind eliberareaunei metodologii. ~nainte de c\dereaGuvernului, ministrul le-a promis u-niversit\]ilor c\ va da un ordin deministru final s\pt\m`na aceasta, astfel`nc`t institu]iile de `nv\]\m`nt supe-rior s\ ia decizia dac\ vor aplica sau nupentru organizarea masteratelor didac-tice. „Acum, va trebui probabil s\ maia[tept\m. Oricum, s`ntem surprin[i deacest gest al ministerului de a nu neconsulta deloc. Doar `n ultim\ instan-]\, c`nd cu]itul a ajuns probabil la os,au avut loc ni[te discu]ii, dar doar lapresiunea noastr\ [i nu din ini]iativalor. Ideea de master didactic este unabinevenit\, dar `n leg\tur\ cu creiona-rea acestui cadru [i stabilirea norma-tivit\]ii ar fi trebuit s\ fim consulta]i,pentru c\ avem o experien]\ care nu afost valorificat\, [i este p\cat”, a con-chis prof. univ. dr. Constantin Cuco[.

***

P`n\ `n toamn\, ministerul trebuies\ rezolve mai multe probleme legatede masterul didactic, pentru c\, indi-ferent de schimb\ri metodologice, sa-lariile pentru un profesor debutant aur\mas la fel de mici ca `n trecut. Iarstuden]ii, care erau [i asa greu de sti-mulat s\ intre `n sistem, vor avea [i maimari dubii acum, c`nd vor fi nevoi]is\ mai r\m`n\ `nc\ trei ani de zile peb\ncile universit\]ilor.

C\t\lin HHOPULELE

Masterul didactic ignor\ vvii ii ttoorr ii iiprofesori din universit\]i

Ministerul Educa]iei, Cercet\rii, Tineretului [i Sportului (MECTS) a f\cut publice,prin vocea ministrului C\t\lin Baba, primele sugestii asupra modului `n care

va func]iona masteratul didactic, obligatoriu de anul viitor pentru cei care vor doris\ devin\ profesori. ~n discursul s\u, ministrul a vorbit despre locuri finan]ate inte-gral de c\tre stat, burse de 700 de lei pentru to]i cei care vor aplica pentru acestprogram [i o colaborare armonioas\ cu universit\]ile. ~n schimb, aceste declara]iinu coincid cu proiectul de ordin de minstru care circul\, cu rol strict informativ,`ntre institu]iile de `nv\]\m`nt superior din ]ar\. Mai mult, acestea, de[i sus]inimportan]a unui master didactic, nu au fost nici m\car consultate `n elaborareaproiectului. Iar Departamentele de Preg\tire a Personalului Didactic nu `[i [tiu nicip`n\ ast\zi rostul: legea le spune c\ nu mai pot s\ predea modulele pedagogice,ordinul nici m\car nu le aminte[te [i ministrul, la televizor, le transmite c\ se vorocupa de instruirea profesorilor universitari. Care, aparent, nu s`nt men]iona]i `nnici o form\ de legisla]ie.

At`]ia ani de zile pentru un salariu de [apte milioane?

`n total, tinerii care vor s\ devin\ cadre didactice vor trebui s\ fac\ opt ani destudii superioare ace[tia vor avea o burs\ de 700 de lei

Proiectul de ordin de ministru nu l\mure[te nici situa]ia din`nv\]\m`ntul pre[colar

Cum s\ v\ spun, mie mi-au fost`ndeajuns modulele

TTAABBLLEETT||66Cu nep\sare, `nainte

Cu promisiunile de binefacere [imilostenie e ca [i cu deschiderea sec]iu-nii spam, zona aceea periculoas\ a co-responden]ei digitale. Intri, te ui]i, une-ori te `ngroze[ti, alteori ]i-e [i fric\ s\aprofundezi chestiunea mai departe dece apare la „Subject”. {i apoi [tergi. {i

nu c`te unul, ci cu m\nunchiul.~n acela[i spirit de „am v\zut, am

`nchis ochii” se petrec [i tentativele de o-menie sau cel pu]in a[a arat\ ele din fu-g\, pentru c\ altfel dec`t gr\bit nicin-avem timp s\ le privim. {i asta chiarl\s`nd la o parte cauzele nobile trans-frontaliere, care implic\ dona]ii prin sis-teme bancare [i sms-uri cu care n-avemtimp s\ ne `ncurc\m. Limit`ndu-ne la fi-lantropia „de cartier” scurt\m sim]itor [idefini]ia termenului. E o chestiune elitist\s\ dai o m`n\ de ajutor, `ns\ elita `n ca-re te `ncadreaz\ treaba asta nu e una`mbr\cat\ `n lauri, de[i ipocrizia celorcare-o compun exact asta caut\, statui.Un monument pentru o fapt\ bun\.

Binefacerea fa]\ de n\p\stui]i e cao cruce str`mb\ f\cut\ `n trecere prin fa-]a bisericii. Unii fac un semn l\l\u, do-

vad\ c\ au v\zut turla [i-au auzit clopo-tul, cum vezi [i auzi necazul url`nd [izv`rcolindu-se `n cel de l`ng\ tine. Al]iise `nchin\ epatant, cu m`inile alungite,ca s\ vad\ lumea. De fapt, nici unuia nu-ipas\. {i-ar vedea, mai degrab\, de drum[i de s\n\tate dec`t s\-[i mai `ntind\nervul cu tragedia altora. O ridicare de u-meri cost\ mai pu]in [i, dincolo de-a nefi fric\ s\ intr\m `n via]a celui tr`ntit lap\m`nt, ne este lene.

M`hnirile celor pe l`ng\ care trecems`nt de domeniul spam-ului, de[i multedin apelurile la umanitate vin `n inbox.Dar facerile de bine seam\n\ cu orice nu-mai cu ele `nsele nu [i par a fi afaceri cuprea mare schepsis ca s\ ne implic\m.A[a c\ ne uit\m la ele ca la ni[te gunoa-ie pe care nu-i treaba noastr\ s\ le ridic\m[i punem capul pe pern\ bucuro[i c\ n-am v\rsat noi nici o pic\tur\ de s`nge.

Anca TTOMA

Prietenii `l [tiu pe R\zvan ca fiindb\iat de treab\. Pu]in alintat de mic, me-reu cu o pasiune pentru c\r]i [i istorie, afost crescut s\ nu se lase la m`na altora[i cu ideea c\, `n orice va face, ultimulcuv`nt trebuie s\ `i apar]in\. 78 de zile[i-a c\utat rostul, fug\rind c`ini f\r\ st\-p`n. A b\tut la u[i care nu i s-au deschisnici p`n\ ast\zi [i [i-a luat `n c`rc\ s\ r\s-pund\ la `ntreb\ri cu vorbe care, grelesau u[oare, nu ar fi mul]umit pe nimeni.

Nu putea s\ `l acuze lumea c\ a statdegeaba, ̀ ns\ c`nd a ̀ nceput s\-i calce peunii pe degete, ace[tia l-au `n]epat `na-poi. L-au `ntrebat „care-i rostul t\u?” [i,p`n\ s\ le r\spund\, i-au cerut socoteal\pentru gre[eli pe care el nu-[i aminteac\ le-a f\cut. S-a sp\[it, c\lc`ndu-[i v\ditpe orgoliu. Ca un bivol, care, `nconjuratde o ceat\ de lei [i cu vreo doi at`rn`n-du-i pe beregat\, mai arunc\ o copit\ `nst`nga [i-n dreapt\, doar ca s\ nu uite c\n-a murit.

R\zvan `ns\ le-a promis tuturor r\s-punsuri. Le-a cerut doar 100 de zile cas\ se obi[nuiasc\ cu cizmele deformate l\-sate mo[tenire de Emil, care se umpleaude ap\ [i la cele mai u[oare ploi. S-a tre-zit `ns\ `n sala de judecat\ dup\ nici 80de zile de c\utare, ca un student de laDrept care a `nv\]at un semestru Civil[i se treze[te c\ la examen are `ntreb\ridin Penal. Chiar dac\ era mai ̀ nalt [i multmai drept de spate dec`t Emil, majori-tatea n-a v\zut, n-a auzit, ci doar a ascul-tat [i a votat. R\zvan a plecat, p\str`n-du-[i acel ultim cuv`nt pentru clipa `ncare va considera el c\ s-au `mplinit ce-le 100 de zile [i c`nd va veni, de bun\vo-ie, s\ dea socoteal\.

Acum, Victor e `ncrez\tor. Dup\ nicidou\ zile `n care [i-a c\utat rostul, r\s-punsul i s-a ivit, simplu, natural, ca mu[-tarul cu bobi]e peste micii fierbin]i. P\-rea [i mirat c\ ceilal]i din jurul s\u nu s-au g`ndit dinainte la asta. Le-a spus c\,`ntr-un timp at`t de scurt, e evident c\„Minuni, `ntr-adev\r, nu se pot face”. {iare dreptate. Nici Roma n-a ars toat\`ntr-o singur\ zi. Nu de una singur\.

C\t\lin HHOPULELE

Neap\rat ca `ntr-o pung\ de pop-corn scoas\ de la microunde, `nchis\aproape ermetic, numai cu o cr\p\tur\`n cap\t, prin care aroma de ca[cavalsau paprica `i ademene[te pe cei dinjur. Cam a[a c\l\toresc zilnic tinerii [ib\tr`nii de la Pa[cani la Lespezi [i`napoi. Parc\ nu v\d c\ oala aia `ncins\poate transporta cel mult 19 oameni,iar ei au de trecut coasta Heciului, un-de mul]i, `n loc s\ ]in\ [oseaua, au ni-merit `n copacii din gr\dina lui Vasile[i zona dinspre Siret, vreo doi kilometrispar]i [i buc\]i]i ca de un ciclop. Pen-tru ei un lucru este sigur. Trebuie s\ a-jung\ la [coal\, la serviciu, la doctor [iapoi acas\, iar trenul nu trece pe l`ng\poarta lor.

La `nceput, scaunele s`nt ocupatealene. C`nd mai s`nt `ns\ cinci minutep`n\ la plecare, se r\stoarn\ sacul cut`rgove]i [i se `mpr\[tie `n fa]a micro-buzului. Oameni cu des\gi pline de a-limente, muncitori cu rucsacuri uleioa-se de la scule [i tineri g\l\gio[i. Ei, `n-s\, nu au bagaj. Cel mult un caiet pe ca-

re `l mototolesc `n buzunarul de la spate.~n schimb, dac\ nu stau ca oile, adic\`ntr-un grup de c`te [apte-opt, nu por-ne[te motorul, pentru c\ [oferul este a-micul lor.

Tocmai c`nd crezi c\ pleac\, atuncise n\v\le[te gloata. „Mai `n spate, nuvede]i c\ mai este loc acolo?”, „haides\ o lu\m [i pe doamna”, „unde-i unul(mai degrab\ 30), mai `ncape [i al doi-lea, oameni buni s\ fim” [i tot a[a, p`n\urc\ to]i `nt`rzia]ii, cei mai noroco[ic\l\tori, pentru c\ deasupra lor se afl\cr\p\tura prin care intra c`te-o gur\ deaer. C`nd pleac\ ma[ina, s`nt at`t demul]i oameni f\r\ loc, `nc`t numai cu om`n\ prin[i de bara de siguran]\, tot nureu[esc s\ se sprijine to]i, dintr-un ca-p\t `n altul. Iar dac\ spui [oferului c\ nu`]i convine, te `ndrum\ spre sala de a[-teptare, pentru c\ trenul pleac\ `n dou\ore. ~n schimb, lor le convine a[a devreo cinci ani. Iar Poli]iei de vreo patru,c`nd i-a prins la `nghesuial\.

Iulia CCIUHU

Dob`nda pe fapt\ bun\

Nu e coad\ la dona]ii limit`ndu-ne la filantropia „de cartier” scurt\m sim]itor[i defini]ia termenului

Bunul, R\ul [i Ur`tul

O palm\ de c\l\tor

Printre altele, o imagine `mi st\ru-ie obsesiv `n minte. Am mai pomenitde ea ̀ ntr-un text de acum doi ani. Ace-ea a unui b\tr`n care st\ `ntins pe stra-d\, aproape mort. Se `nt`mpla `n Bu-cure[ti, prin 2005. ~n jurul lui, gloa-ta obi[nuit\ de oameni curio[i, care sestr`ng la orice, de la un accident de ma-[in\ la o ceart\ prelungit\. Singurul ca-re f\cea ceva era poli]istul care `l veri-fica, rostogolindu-l de pe o parte pealta cu piciorul, ca pe o buturug\, s\ va-d\ dac\ n-a murit. Omul avea ochii des-chi[i, o d`r\ de s`nge ie[indu-i din gu-r\, dar `nc\ tr\ia.

Ne cam place chestia asta, s\ ve-dem, s\ [tim, mai ales dac\ e de r\u.Trebuie s\ afl\m dac\ lui Dorel nu `imerge bine, dac\ pe Filofteea a p\r\-sit-o iubitul sau a b\tut-o amantul, da-c\ Marcel [i-a luat ]eap\ cu un credit[i dac\ a murit sau nu capra lu’Ma-rius. Probabil de-asta le [i merge tablo-idelor at`t de bine, v`nd tragedii. De b\-gat nu ne b\g\m, cel mult d\m sfaturi(„`ncearc\ cu cheia de pai[pe”). Tre-buie oricum s\ l\s\m impresia c\ ne

pas\, c\ am f\cut ceva, dar f\r\ s\ atin-gem. Le d\m bani \stora care bat din u-[\ `n u[\, cer`nd pentru vreun copil bol-nav la care oricum nu ajunge nimic,dac\ ne iau la sentiment [i ne spun c\au dat [i vecinii; don\m c`te 2% pen-tru SMURD, poate, Doamne fere[te,o s\ avem [i noi la un moment dat ne-voie; ajut\m b\bu]e s\ urce `n tram-vai, dar nu le str`ngem prea tare de m`-n\, c\ nu ne place cum miros.

~ns\ cel mai mult ne place s\ ne d\mcu p\rerea doar de ochii lumii. Salva]ic`inii vagabonzi, dar s\-i adopte al]ii.Nu discrimina]i, dar nici nu v-a]i a[e-

za l`ng\ un ]igan `n autobuz. Nu ne pla-ce ciorba, dar o dregem. „Tot normal”,cum ar spune un prieten.

***P.S.: A observat cineva c\ nu mai

e la mod\ s\ postezi poze cu c`inisf`[ia]i pe Facebook [i s\ le pl`ngisoarta? A trecut, peste un an revinetrendul.

Ioan SSTOLERU

Trafic de tragedii de b\gat nu ne b\g\m, cel mult d\m sfaturi

c`nd a `nceput s\-i calce pe unii pe degete, ace[tia l-au `n]epat `napoi

numai cu o m`n\ prin[i de bara de siguran]\, tot nureu[esc s\ se sprijine to]i

A fost odat\ [i ̀ nc\ mai este o lu-me `n care becul ag\]at de cer s-aars [i nimeni nu s-a ostenit s\-l schim-be. Oamenii, de c`nd se n\[teau, eraucrescu]i cu o lamp\ at`rnat\ de ei. C`ttimp a fost copil, Cosmin se `ntrebauneori de ce felinarele lor, a celormici, erau at`t de str\lucitoare `n timpce ale adul]ilor `ncepeau s\ p\leasc\sau chiar nu luminau deloc.

Cu ajutorul l\mpii sale a `nce-put s\ descopere ce `l `nconjura prin`ntuneric, de la betonul gri [i tare depe trotuar p`n\ la picioarele `nalte alep\rintelui care `l ajuta s\ treac\ prinlume. Odat\ `ns\ a dat cu lumina pes-te un om cu chipul ciudat [i `m-br\cat [i mai bizar, care avea doar olum`nare pe jum\tate folosit\ cares\-l conduc\ prin bezn\. Atunci, nu[tia Cosmin de ce, folosea o bucat\de cear\ `n schimbul unei l\mpi caa lui, dar adul]ii i-au spus s\ nu-l ba-ge `n seam\ [i tot ce trebuie s\ fac\este s\ aib\ grija de el.

Asta a [i `ncercat s\ fac\, dar `ntimp ce el [i-a urmat via]a, obiectullui de luminat a `nceput s\ p\leasc\din ce `n ce mai tare. ~n adolescen]\a trebuit s\ tot schimbe bec dup\ bec,dar cum acestea se ardeau de preamulte ori, la 20 de ani a ajuns s\ e-vite problema, crez`nd c\ a[a merg lu-crurile [i trebuie s\ se `nve]e s\ mear-g\ prin `ntuneric. Acum tot ce mai a-prinde e o ]igar\, ca s\ aib\ pentru el,acolo, o lumini]\.

Cosmin mai reu[e[te s\ deschi-d\ vechea lamp\ c`nd vede c\ al]ii`ncearc\ acela[i lucru, dar lumina pecare o dau ]ine c`teva minute, p`n\c`nd to]i se `ntorc pe drumurile lor o-bi[nuite, prin `ntuneric.

Paul AANDRICI

Neajunsurile pe l`ng\care trecem, unele

mai lume[ti, altele maide suflet, exist\ chiar da-c\ pu]ini se mai oprescs\ le vindece. Pentru c\cerem rambursare chiar[i la binele f\cut sau lavorbele de sprijin, iardac\ necazul nu ne a-tinge, p\[im [i mai les-ne mai departe.

trebuie oricum s\ l\s\m impresia c\ am f\cut ceva,dar f\r\ s\ atingem i-au cerut socoteal\ pentrugre[eli pe care el nu-[i amintea c\ le-a f\cut

Holul cubecuri arse

Le-a promis tuturor r\spunsuri

Ar\t\m c\ ne pas\ doar c`nd ne este de folos

Opi

nia

vech

e –

Nr.

428

– 30

apr

ilie

- 6

mai

2012

cu ajutorul l\mpii salea `nceput s\ descoperece `l `nconjura prin`ntuneric

Miu]a ascult\ ultimele sfaturi de lamama. De al\turi, tat\l, ca un bodyguard,o `ndemn\ s\ fie mai atent\ ca nicioda-t\ la mi[c\ri, iar ea este numai un z`m-bet, colorat [i s\lt\re] precum clamele custele pe care [i le-a prins `n p\r. ~mi pro-mite c\ ̀ ndat\ ce termin\ runda vine s\-mispun\ mai multe despre [ah, pasiunea ei,pentru c\ mereu `nainte de joc are ne-voie de c`teva minute libere. Se `ntoar-ce cu fa]a spre masa de joc, d\ noroc cuNinji, o chinezoiac\ cochet\, iar c`nd sed\ startul face prima mutare [i apas\ cea-sul. Cele dou\ fete au cinci ani [i s`nt at`tde micu]e ̀ nc`t atunci c`nd ̀ [i „m\n`nc\”piesele una alteia se ridic\ `n genunchipe scaun [i se `ntind p`n\ aproape atingcu pieptul masa. S`nt vioaie [i mut\ pie-sele la c`teva secunde dup\ mi[carea ad-versarului, `n timp ce la mesele cu „se-niorii” de 11 ani, o singur\ deplasare apieselor se face [i dup\ zece minute.

Clipe tensionate de altfel, dac\ ar fis\ socotim ticurile din sal\. S`nt copiicare-[i mi[c\ piciorul `ncontinuu, se lea-

gan\ sau ]in m`inile `ncruci[ate deasu-pra capului, f\r\ s\ mai vad\ `n jur. Al]ii,ca s\ nu mai aud\ zgomotul din jur, `[iastup\ urechile cu palma liber\ [i apoiexecut\ mi[c\ri t\ioase cu cealalt\. ~nschimb, unul singur nu ezit\.

Odat\ ridicat\ m`na de pe tabl\, seav`nt\ asupra unei piese [i-i schimb\ tra-iectoria fulger, aproape f\r\ s\ apuci avedea de unde a ridicat-o. La fel [i ad-versarii. Viteza cu care reac]ioneaz\ `]ilas\ impresia c\ au prev\zut situa]ia,schi]`nd astfel un gest robotizat, la ocomand\ presetat\.

Curcubeul dde ppe llimb\Dup\ fix 55 de minute, adversara

Miu]ei ridic\ m`na. Jocul s-a terminat,iar arbitrul trebuie s\ constate rezulta-tul. Nefavorabil pentru ie[eanc\, rezul-tatul a fost 1-0 pentru Ninji, piticasprin]ar\ care a `nfuriat-o pe Miu]a.Nici un `ndemn din lume nu i-au alun-gat lacrimile [i t`nguiala.

La fel se `nt`mpla [i cu ceilal]i picicare se ridicau de la mas\. Unii ]op\iaude bucurie, iar al]ii aproape se t\v\leaupe jos de sup\rare. Camelia din B`rlad,`ns\, de[i a pierdut, nu se pl`nge. Mais`nt `nc\ trei zile de concurs, iar dup\cum [tie de la maestrul care i-a dezv\-luit arta jocului, bunicul s\u, un rezul-tat nefavorabil azi nu `nseamn\ neap\-rat sf`r[itul. ~ntr-o pauz\ de dezmor]ire`l prind [i pe George l`ng\ automatul dea p\. Ia lec]ii la clubul din Ia[i de la„domnul Manole” de [ase ani, iar s\ ser\coreasc\ a ie[it doar pentru c\ s-a re-laxat atmosfera din sal\, iar pozi]ia sade pe tabl\ `i este acum favorabil\.

Respir\ greoi, iar transpira]ia i-a n\p\-dit fruntea, f\r\ s\-l chinuie prea mult.

Dup\ trei ore de ]inut `n [ah ad-versarii, copiii `ncep s\ se plictiseasc\,iar p\rin]ii [i `ncurajatorii de pe margi-ni se agit\ ca ni[te p\s\ri luate de v`nt.Mozaicul de limbi nu `[i g\se[te o ba-lama comun\ [i `n unele cazuri nici en-gleza nu le mai r\spunde la `ntreb\ri.Bine m\car c\ organizatorii au angajatcel pu]in [apte translatori. Altfel, TurnulBabel ar fi `nsp\im`ntat urechile celorcare nu st\p`nesc limbile p\m`ntului.

Iulia CCIUHU

RREEPPOORRTTAAJJ 77O

pinia veche – Nr. 428 – 30 aprilie - 6 m

ai 2012

Pion la B4

Am `nt`lnit-o pe Ioana la SalaPolivalent\, ̀ n prima zi a Campiona-tului Mondial {colar de {ah, c`ndabia terminase o partid\ de aproape pa-tru ore, pe care a c`[tigat-o. De[i obosi-t\ [i enervat\ c\ meciul a durat at`t demult din cauza unei gre[eli pe care af\cut-o la `nceput, accept\, pu]in `ncur-cat\, s\ vorbeasc\ cu mine.

T`n\ra, care acum are 17 ani, a cu-cerit medalia de aur la CampioanatulEuropean de {ah `n 2009. Nu a fostu[or s\ fac\ performan]\, Ioana Gelip`ncep`nd s\ mute pionii ̀ n clasa I, c`ndantrenorii clubului Politehnica Ia[i auvenit la [coala unde `nv\]a s\ le prezin-te copiilor bucuria sportului cu piese-le mici din lemn. De atunci, merge depatru ori pe s\pt\m`n\ la cursurile de[ah [i se preg\te[te [i ̀ n particular, de[i`n primii doi ani spune c\ a f\cut-omai mult din obliga]ie. Lucrurile s-auschimbat `ns\ dup\ ce a c`[tigat primamedalie, una de bronz, la v`rsta de ze-ce ani, la o competi]ie pe malul m\rii.„Acum nu a[ mai putea tr\i f\r\ [ah. De[iam `nceput f\r\ voia mea, neput̀ nd fa-ce un alt sport pentru ca am fost operat\la inim\, acum nu a[ renun]a pentru ni-mic”, spune t`n\ra campioan\ cu unz`mbet larg, de pe care i se cite[te obo-seala.

Calculatorul, ccel mmai sslaboponent

Pentru c\ jocul de [ah a devenit lu-mea ei, prietenii pe care ̀ i are acum s`ntdoar cei cu care s-a duelat `n fa]a ta-blei bicolore. „La club s`ntem ca `ntr-ofamilie. S`ntem prieteni `n timpul li-ber, dar la mas\ devenim adversari, iar ori-ce fel de rivalit\]i se rezolv\ `n fa]a ta-blei. Acolo ar\]i c\ e[ti mai bun”, spu-ne cu un aer grav [i serios Ioana, dup\ce `[i verific\ cu o privire scurt\ tele-fonul de pe mas\. R`de cu `nsufle]irec`nd `[ aminte[te de `nt`mpl\rile amu-zante pe care le-a tr\it ̀ n s`nul familieiadoptive. „Era s\ pierdem odat\ trenuldup\ o competi]ie la Bra[ov. Unul din-tre colegi a vrut neap\rat s\-[i ia cevade la McDonald’s, de[i aveam la dis-pozi]ie doar un sfert de or\ s\ ne lu\mbilete [i s\ urc\m ̀ n tren. Au oprit con-trolorii locomotiva doar pentru noi”.

Singurii s\i adversari s`nt oame-nii. A `ncetat s\ mai joace `mpotrivaunui calculator c`nd a realizat c\ `l `n-vinge prea u[or. Doar dac\ se plictise[-te mai accept\ [i un rival ne`nsufle]it.„Mai joc [ah pe telefon, dar rar, pen-tru c\ e prea simplu. ~mi expune teo-ria [i dup\ se blocheaz\, nu mai [tie ces\ fac\”, zice parc\ cu un u[or regretIoana, dar m`ndr\ de performan]a sa.

C`nd `ncepe s\ `mi enumere teori-ile sale preferate, mut\rile pe care le fo-lose[te [i deschiderile care nu-i plac,eu aud doar numele unei piese urmatede o enumerare de litere [i numere. {a-hista vede `ns\ clar, cu ochii min]ii, fi-ecare mi[care. Nici nu poate fi altfel,le-a repetat de mii de ori pe fiecare, iaracum mai cur`nd s-ar opri din respiratdec`t din jucat [ah.

Andrei MMIHAI

Pe terenul de sport din Sala Poli-valent\ nu se mai bate nici o minge s`m-b\ta asta. Totu[i, nu e cu nimic mai lini[-tit\ `nc\perea. Doar iure[ul galeriilor afost `nlocuit de un murmur pe mai binede 40 de limbi, iar grija juc\torilor afost str\mutat\ dinspre por]ile ce staude straj\ `n dou\ capete ale s\lii pe m\-su]ele lucioase aliniate pe culoare. Defapt, `ntregul teren e o mare tabl\ de [ah,`n ro[u [i albastru, cu 26 de casu]e pe li-nie [i tot at`tea pe coloan\.

Sub v\lul lung de steaguri ag\]ate dereflectoare e-o g\l\gie copil\roas\ ames-tecat\ cu emo]ii. Din fream\tul de picioru-[e agitate [i m`ini fluturate ̀ n aer, pesem-ne ca s\ direc]ioneze mul]imea, po]i cu-lege c`teva voci str\ine [i multe priviri ne-dumerite. {ahi[tii de-o [chioap\ aduna]i

din col]uri de lume se uit\ pierdu]i `n un-gherele s\lii, deja r\t\ci]i de p\rin]i [i`ndrum\tori. A[a c\ ace[tia, de[i ruga]is\ „pofteasc\ `n tribune”, `ncep s\ se a-dune printre mesele pe care stau, ne-mi[cate, table de [ah cu piese m\runte[i nu demult lustruite.

Pe coloana de l`ng\ gradene, juc\to-rii de 17 ani au priviri concentrate, ]in-tuite `n fiecare din figurinele ce-[i a[-teapt\ traseul. Cu c`t `ndep\rtezi priv-irea, spre cel\lalt cap\t al s\lii, scad [i v`r-stele [i emo]iile, c\ci micu]ii z`mbesccu o incon[tien]\ dr\g\la[\ [i par a sejuca, deta[a]i de tensiunea concursului.

Prima mmutare, `̀n aalbParticipan]ii rom=ni au venit parc\

mai din timp, c\ci stau deja de ceva vre-me pe b\ncile de lemn vopsit. ~ns\ nu-[idiscut\ strategiile, nici nu par s\ se tea-m\ de culoarele `n alb-negru pe care ur-meaz\ s\ plimbe pionii. Emo]iile care sesimt de la intrare nu s`nt ale lor. P\rin-]ii s`nt cei care-[i st\p`nesc, cu greu darde nevoie, agita]ia, sco]`nd din ce `n cemai des [erve]ele parfumate din po[eteca s\ domoleasc\ broboanele ce li se pre-ling pe frun]i.

„Voi s`nte]i speran]a [ahului mon-dial”, declam\ Constantin Dumitriu,pre[edin]ele Federa]iei Rom=ne de {ah,c`nd sala e deja prea plin\ [i respira]ii-le prea `nfierb`ntate ca s\ se mai aud\clar vocea din microfon. Iar c`nd „albi-lor” li se d\ dreptul la prima mutare, ceimai mici dintre juc\tori s`nt cei care-[ip\streaz\ z`mbetele pe buze, nestinghe-ri]i de arbitri ce se plimb\ printre mese.

Piesele se rearanjeaz\ pe tablele mici[i c`nd unii `nt`rzie s\ mute, ceilal]i con-

curen]i se plimb\ printre mese, n\sco-cind parc\ `n minte strategii de `mpru-mut. „O s\ c`[tige, el are pionul mai `nfa]\. Pare s\ fie `n avantaj”, o lini[te[teMihaela, o feti]\ de nou\ ani[ori, pe ma-ma lui Alex care-[i urm\re[te m`ndr\copilul pe ecranul unei camere video.Mihaela a c`[tigat deja [i poart\ pe ge-nunchi foaia cu toate mut\rile. C`nd m`-nu]ele se ridic\ `n semn de „ok”, p\rin-]ii aprind aparatele de fotografiat [i [terglacrimi involuntare.

E cald `n Sala Sporturilor [i zum-zetul cre[te [i descre[te din vreme-n vre-me. „A c`[tigat deja regina, vezi?”, seridic\ o m\mic\ de pe banc\, `ntinz`ndm`na spre un pitic de la o mas\ `ndep\r-tat\. Din runda 1 mai este mult, c\ci sa-la e `nc\ plin\ [i la mese min]ile `nc\ semai aprind, `nc\lzite de c`te-un tricou pecare st\ scris „champion”.

Anca TTOMA

„s`ntem prieteni `n tim-pul liber, dar la mas\devenim adversari”

Fata carea `mbl`nzitnebunul

participan]ii români nu-[i discut\ strategiile dup\trei ore de ]inut `n [ah adversarii, copiii `ncep s\ se plic-tiseasc\ a `ncetat s\ mai joace `mpotriva unui calcula-tor c`nd a realizat c\ `l `nvinge prea u[or

Mihaela a c`[tigat deja [i poart\ pe genunchi foaiacu toate mut\rile

Peste 500 de copii [i-au str`ns piesele alb-negre de

[ah [i le-au `n[irat pe mesele din Sala Polivalent\ din

Ia[i `ncep`nd cu 28 aprilie. Au preg\tit temeinic mi[c\-

rile [i, cu p\rin]ii emo]iona]i plimb`ndu-se agita]i pe mar-

gine, [i-au privit m`ndru adversarii `n ochi.

Micu]ii de la cinci la 17 ani au venit din 47 de ]\ri [i,

de[i nu au vorbit o limb\ comun\, au [tiut cu to]ii ce

`nseamn\ „[ah la regin\”.

Mi[c\rile trebuie analizate, de[i unii copii mut\ cu rapiditate piesele

Mae[trii celor 64 de p\tr\]ele

Regi [i regine de pe alte continente

Un careu de a[i pe tabl\

la mesele cu „seniorii” de 11 ani, o singur\ deplasarea pieselor se face [i dup\ zece minute

Micu]ii veni]i de peste tot din lume au umplut sala de sport

Opinia Veche: S`nte]i un om noro-cos?

Daniel Cristea-Enache: Norocul [i-lface omul, cum se spune. Eu cred c\ s`ntpe lumea aceasta un om norocos, al\turide genera]ia mea, fiindc\ m-am n\scut `n-tr-o epoc\ de care am sc\pat la o v`rst\potrivit\. Aveam 15 ani, o v`rst\ numaibun\ pentru a tr\i experien]a libert\]ii.Cred c\ m-am n\scut cu un noroc istoric [ifac parte dintr-o genera]ie privilegiat\.Este efectiv un noroc s\ te na[ti `ntr-untimp al controlului, dar nici prea devreme[i nici prea t`rziu, astfel `nc`t s\-]i treac\prin toat\ fiin]a con[tiin]a libert\]ii. Gen-era]ia anilor ’30, a lui Nichita St\nescu,de pild\, s-a n\scut `ntr-un timp al liber-t\]ii [i-a tr\it `n unul al controlului absolut.Dimpotriv\, genera]ia mea are [ansa de-aparcurge lucid, traseul invers.

O.V.: A]i avut de la `nceput con[ti-in]a contextului socio-politic?

D.C.-E.: Da. La Revolu]ie aveam 15ani [i jum\tate. Con[tiin]a `ncepe s\ seformeze pe la 11 – 12 ani, c`nd b\ie]elul`ncepe s\-[i pun\ exact aceste problememorale [i intelectuale ale c\ror r\spunsuri`i vor modela identitatea. 15 ani e poatechiar vremea la care ne maturiz\m moral[i intelectual. Probabil c\ e grupa de v`rs-t\ la care apar cele mai multe `ntreb\ri pecap de locuitor.

O.V.: Sem\na]i cu fiin]a pe care oproiecta]i `n adolescen]\, c`nd v\ cons-truia]i devenirea?

D.C.-E.: ~n decembrie ’89 m\ aflamla un liceu de profilMatematic\ – Fizic\[i m\ preg\team pentru un viitor de econ-omist. Voiam s\ dau la ASE (n.r.: Acade-mia de Studii Economice din Bucure[ti),dar a venitRevolu]ia [i s-a `nfiin]at o cla-s\ cu profil Uman. Revolu]ia a fostmacazul care a schimbat totul.

AAcceesstt ttiippaarr,, aall oommuulluuii ccaarreemm\\ uurr\\[[ttee,, ee oo ccoonnssttaanntt\\ aaddeessttiinnuulluuii mmeeuu iinntteelleeccttuuaall

O.V.: C`nd a]i `nceput s\ crede]i `ndumneavoastr\?

D.C.-E.: Pe la [apte, opt ani. A scris laun moment dat Mircea Mih\ie[ un textfoarte interesant `n „Rom=nia Literar\” `ncare vorbea despre diferi]i intelectuali atri - buindu-le diferite titluri de opere. Pen trumine a folosit: „C\pitan la 15 ani” [i m-acitit foarte bine. Pentru c\ de mic am avutfoarte proeminent\ `n mine pre-con[tiin]aconcuren]ial\, a copilului care joac\ oricejoc cu maxim\ seriozitate, dorindu-[i s\c`[tige.

O.V.: {i acum repeta]i `n nume roa -se discursuri formule precum „munc\maniacal\”, „seriozitatea face diferen -]a”, „munc\ pe br`nci”. A]i dezvoltat uncult al muncii, al efortului sus]inut?

D.C.-E.: Da.O.V.: ~n copil\rie f\cea]i exerci]ii de

rezisten]\, `ncerc`nd, de pild\, s\ nu v\dezlipi]i de o carte dificil\ p`n\ nu o te -rmina]i sau `nchiz`ndu-v\ `n biblio te -c\?

D.C.-E.: Da. Una dintre caracteristi-cile mele dominante este voin]a. Aici credc\ m\ deosebesc de o bun\ parte dintrecona]ionalii no[tri a c\ror voin]\ se con-sum\ `n discursuri asupra voin]ei [i maipu]in `n exersarea ei aplicat\, prin punerea`n situa]ii de constr`ngere sau `n situa]iilimit\ a propriei structuri [i-a propriei per-sonalit\]i. Noi avem foarte mul]i in-adapta]i. Avem chiar un cult al eroului detipul intelectualului inadaptat. Camil Pe-trescu a folosit aceast\ categorie de[i, `ntreac\t fie spus, el, ca autor, era foartebine adaptat la realitate. Eu am avut demic aceast\ voin]\ [i f\r\ s\ o cultiv `nmod neap\rat, ea s-a manifestat `n toatepalierele vie]ii mele, `nclusiv `n cele do- mes tice, `n jocurile de pe strad\... Pestetot!

O.V.: A]i sim]it dintotdeauna c\ tre- buie s\ v\ „auto-demonstra]i”, s\ do -b`n di]i recunoa[terea celor din jur?

D.C.-E.: Cred c\ pur [i simplu o con-s tant\ a personalit\]ii se manifest\ ̀ n toateetapele [i `n toate situa]iile de via]\. {ipoate c\ e [i ceva ereditar, av`nd `n ve de -re c\ b\ie]ii seam\n\ cu mamele. Mamamea a murit c`nd aveam [apte ani.

O.V.: C`nd a]i `nceput s\ crede]i `ndumneavoastr\.

D.C.-E.: Da. Ea fusese mereu premi-ant\, [ef\ de promo]ie. A avut numai ze ce.Cred c\ `n bun\ m\sur\ a circulat cevaprin gene. Cert e c\ amintirile mele din[coal\ se refer\ mai toate la situa]ii `n ca -re apare c`te o fat\, c`te o tocilar\, cu carem\ `nfrunt ba pentru a fi comandant dedeta[ament, ba pentru premiul `nt`i. De-alungul `ntregului meu traseu de p`n\ acumexist\ simptomatic [i constant c`te o com-peti]ie. Mereu apare cineva care m\ ur\[tede moarte [i cu care `mi m\sor for ]ele. Iarace[ti oameni care m\ ur\sc de moarte setot schimb\: s`nt din ciclul primar, gim-nazial, liceal [i tot a[a. Cred c\ acest tipar,al omului care m\ ur\[te, e o constant\ adestinului meu intelectual.

CC\\rr]]iillee nnuu ppoott ffii mmuussttrraatteeppeennttrruu cceeeeaa ccee ffaaccee aauuttoorruull`̀nn aaffaarraa lloorr

O.V.: În calitate de critic a]i tot stîr- nit umori. „Ai pierdut prietenia luiNicolae Breban”, vi s-a spus atunci c`nd

a]i considerat c\ „nici o abisalita te” nupoate scuza dedica]iile de pe primelepagini, f\cute Elenei Ceau[es cu. Lac`]iva ani dup\ aceea, a]i f\cut un in-terviu cu Zigu Ornea `n care discuta]idespre configurarea unei carto grafii aCompromisului, dup\ ce ap\ ru ser\ totmai multe volume dedicate diferitelor„deconspir\ri”. Dup\ ̀ nc\ pu]ini ani a]iajuns s\ sus]ine]i separa tismul estetic.A]i deprins treptat acest reflex, de-a nuv\ mai atinge de apele biografice?

D.C.-E.: Da, `n]eleg ce spune]i. Afost, `ntr-adev\r, o decantare. Dar cred c\e vorba mai mult despre o decantare aacestor subiecte, dec`t despre o decantarea mea. S\ lu\m cazul lui Nicolae Breban.Este elocvent. El a scris ni[te dedica]iist`njenitoare c\tre tovar\[a Elena Ceau -[es cu. }inem cont de ele atunci c`nd vor-bim despre comportamentulintelectualului reprezentativ, `n regimulcomunist. Ace la[i Nicolae Breban a scrisni[te ro ma ne precum „~ngerul de ghips”.De di ca ]iile lui fac ca acest roman s\ fieunul mediocru? Sau acele dedica]ii neirit\ tocmai pentru c\ s`nt scrise de acela[iautor care a scris [i „Bunavestire”? Sau s\lu\m exemplul Celine. Colabora]ionis mullui `i anuleaz\ opera? Nu se poate g\si nicio scuz\ pentru comportamentul celinian.Ca persoan\, ca figur\ public\, ca intelec-tual [i ca om este inadmisibil. Dar c\r]ilelui n-au nici o vin\ c-au fost scrise tocmaide el. Eugen Barbu. Un alt caz extrem.Din nou, romanul „Groapa” n-are nici ovin\ pentru comportamentul abject al au-torului, `n timpul regimului co munist. Eunu pot spune c\ operele unor autori s`ntslabe fiindc\ m-au de zam\git oameniicare le-au scris. Eu pot doar s\ observ co-labora]ionismul, s\-l no tez, s\-l contextu-alizez, dar judecata asupra operei trebuies\ ]in\ cont de struc tura literar\ a acesteia,iar nu de fibra moral\ a creatorului. Eu nupot fi altceva dec`t un critic literar!

O.V.: A]i f\cut multe interviuri cupersonalit\]i literare [i spunea]i c\ sim -]i]i pl\cerea de a devoala o personali-tate. Cazurile cunoscute v-au„`n]elep ]it”, `n a nu mai amesteca lu-crurile?

D.C.-E.: Cazurile s`nt foarte comple -xe. De la un scriitor la altul apare alt\cazuistic\ [i se impune alt\ metodologie.Un poet, de pild\, nu poate fi tratat la felca un prozator, care se afl\, prin defini]ie,mai aproape de reprezent\rile lumii rea le.Parc\ la acesta din urm\ e mai mare re-sponsabilitatea – la Breban, fa]\ de Ni -chita St\nescu, de pild\, care, scriindpoezie ermetic\, a mai sc\pat c`te un verscu Rom=nia sau cu Ceau[escu, dar f\r\s\ ne deranjeze prea tare. Eu `ncerc s\ m\adaptez la fiecare caz, f\r\ s\ sacrific niciadev\rul omului, nici pe cel al operei.C\r]ile nu pot fi mustrate pentru ceea ceface autorul `n afara lor. {i-n plus, eu nupot judeca `n vid, `n abstract, acele de- clara]ii ale lui Breban, f\r\ s\ spun c\ ela fost [i cel care a plecat din CC (n.r.: Co -mitetul Central al Partidului Co mu -nist), [i cel care a protestat de la Paris`mpotriva lui Ceau[escu, [i cel care a fostinterzis o bun\ perioad\. Totul este partedintr-un tablou mai amplu [i nu estecorect s\ de cup\m secven]ele cele maicompromi]\ toa re din via]a cuiva [i pe ace -lea s\ le consider\m a fi unic reprezenta-tive. Nu e corect s\ lu\m secven]a cea maicompromi]\toare din via]a lui Ioan Es.Pop, s-o extrapol\m [i s-o proiect\masupra `n tregii lumi a acestuia, con-sider`nd c\ nici nu mai trebuie s\ citimvolumele lui de versuri, ca [i cum n-armai fi importante.

NN--oo ss\\ mmaaii iinnttrruu `̀nn vvrreeooppoolleemmiicc\\ ccuu uunn aauuttoorr ccaarreeaarree oo aannuummiitt\\ vv`̀rrsstt\\

O.V.: De c`te ori a]i auzit „Caliban,du-te pe la [coal\”?

D.C.-E.:Asta e o faimoas\ replic\ pecare mi-a adresat-o Nicolae Manolescu`n anii ’90 [i pe care, `naintea lui Ma no -lescu, i-o adresase Petru Dumitriu luiEugen Barbu. Dup\ mai mul]i ani amf\cut un dialog cu Nicolae Manolescu [iam evocat acest episod, iar distinsul criticmi-a spus c\ l-am enervat foarte tare, dar,`ntre timp, i-a trecut iritarea [i c\, de altfel,[i pe el, C\linescu `l executase cu o for-mul\ similar\. Deci, iat\, numai spi rite`nalte se afl\ `n jurul acestei replici! (r`de)

O.V.: Crede]i `n circuitul frus tr\ ri -lor de la mae[tri, la discipoli?

D.C.-E.: Dac\ maestrul `[i `nva]\ dis- cipolul c\ aceasta este calea, atunci nu maiputem da vina pe discipol pentrufrustr\rile comune.

O.V.: V-a]i sim]it vreodat\ a fi bu-re tele sau ]inta unor astfel de frus tr\ri?

D.C.-E.: N-ar fi fair-play s\ speculezasupra mecanismelor psihologice desprecare a[ crede eu c\ regleaz\ rela]ia ve -chilor mentori cu cei care vin din urm\.A[a, ca o parantez\, eu, personal, n-o s\mai intru `n vreo polemic\ cu un autorcare are o anumit\ v`rst\. Fiindc\ orice a[spune va fi interpretat, m\car de el, ca peun semn al unei dispute biologice [i ca peun mod `n care, de fapt, se deghizeaz\ odorin]\ a lua unii, altora, locul, `n spa]iullumii literare. Iar eu spun c\ lumea litera -r\ rom=neasc\ e suficient de extensibil\pentru a `nc\pea to]i `n ea. Am s\ vorbescmereu despre meritele lui Nicolae Ma no -lescu, Mihail {ora, Paul Cornea [i al]ii,prefer`nd s\-mi rezerv exigen]ele cri tice,celor afla]i `n momentul maxim altinere]ii.

O.V.: Dup\ acea recenzie negativ\la „Istoria Literaturii...” a lui Ma no -lescu vi s-a interzis s\ mai colabora]i curevista condus\ de dumnealui. V-a]imai `mp\cat?

D.C.-E.: Eu am s\ vorbesc `ntot-deauna frumos despre dumnealui, ca de-

spre to]i oamenii cu care am colaborat.Niciodat\ nu am aruncat `n spate cu in- vective. Ar fi o dovada de la[itate – c\dac\ ai ceva s\-i spui omului, `i zici c`nde[ti l`ng\ el. Nu dup\ ce te-ai rupt [i deo-dat\ `]i g`lg`ie `n tine vorbele nerostite.Nicolae Manolescu este un critic [i un is-toric... Adic\, nu, s\ nu exager\m, uncritic literar definitoriu pentru o `ntreag\epoc\, de la ’65, la ’89, de care nimeni nuva putea face abstrac]ie. Cu at`t mai mult,un critic care se consider\ a fi obiectiv, a[acum m\ pretind eu, nu poate s\ nu re-cunoasc\ meritul intelectual. NicolaeManolescu are locul s\u asigurat `n ca -nonul literaturii postbelice [i acum trebu -ie s\ vedem, dintre genera]iile urm\toareanilor ’60, care ar mai fi criticii care arputea aspira la un rol similar, pentru epo -ca urm\toare.

VVisul meu e s\ fiu un iinntelectual liber

O.V.: Dac\ `n ceea ce prive[te cali-tatea intelectual\ a unei personalit\]i,ea poate fi determinat\ `n afara bio -gra fiei, calitatea de lider [i de managerinstitu]ional se afl\ `n str`ns\ `mpletirecu biografia acestuia. Odat\ cu valu ri -le de demisii din Uniunea Scriitorilor,Nicolae Manolescu a devenit contesta-bil.

D.C.-E.: Eu, personal, nu cred `n con-duc\torii de institu]ie care nu se pot obiec-tiva [i impersonaliza. Dar n-o s\ maivorbesc despre Uniunea Scriitorilor, fi-indc\, nemaifiind membru, nu-mi permits\ evaluez ceea ce se `nt`mpl\ acolo. Dara[ vorbi despre Institutul CulturalRom=n [i despre ceea ce au reu[it s\ fac\Horia-Roman Patapievici, Mircea Mi -h\ ie[ [i Tania Radu, acolo. Ei au pututface performan]\ la aceast\ institu]ie toc-mai pentru c\ nu au venit cu o agend\ per-sonal\. Ei au putut ie[i din cerculpropriilor valoriz\ri, al propriilorpreferin]e, l\s`nd pie]ele culturale externes\ fac\ diferen]a. Deci o institu]ie nu tre-buie s\ se confunde cu profilul, oric`t dedr\gu], al conduc\torului ei, ci s\ evoluezepe baza unor constante de impersonali-tate, asigur`nd ̀ n mod transparent selec]ia

ri guroas\ a celor mai reprezentative vocidin tr-o pia]\ cultural\.

O.V.: V-a]i sim]it vreodat\ sufocat?D.C.-E.: Nu. Acesta e visul meu: s\

fiu un intelectual liber, s\ spun exact cevreau [i exact ce cred, f\r\ s\ m\ g`ndesc`nainte c\ a[ deranja pe cutare, c\ m\ aflu`ntr-o institu]ie `n care n-avem voie s\spunem asemenea lucruri, fiindc\ neafl\m `ntr-o institu]ie unde unele lucrurinu se spun.

O.V.: Iar atunci c`nd v-a]i sim]it su-focat, a]i plecat.

D.C.-E.: Da. {i chiar dac\ de fiecaredat\ situa]ia p\rea foarte dramatic\, amajuns mereu `ntr-un loc [i mai luminat, [imai liber. E chiar frumos, fiindc\ eu mi-amdat mai multe demisii, dar niciodat\, pen-tru mine, ci, nu [tiu cum s-a f\cut, dar defiecare dat\, din solidaritate pentru altci -ne va. S-a tot ̀ nt`mplat c\ n-am putut s\ fiude acord cu felul ̀ n care a fost tratat ba uncoleg, ba un intelectual, ba un scriitor [i-atunci m-am solidarizat cu acela [i-amplecat odat\ cu el. Ideea pe care vreau s-oresubliniez este c\ ̀ n urma acestor demisiigratuite, dezinteresate, nu [tiu cum s-af\cut – exist\ cineva, acolo sus – c\ mi-amers [i mai bine! ~n loc s\ fie sf`r[ituri delume, a fost mereu ceva [i mai frumos!Referitor la decantare, ̀ n ul ti ma vreme amdevenit chiar foarte co rect politic. Deunde nu suportam acest concept importat,care-mi p\rea o carica tur\ de doctrin\,treptat am ajuns foarte agasat de acest mixtot mai ocurent de ma halagism, de a[a-zis\ g`ndire mascu li n\, care se revars\ peInternet. Am `nt`lnit at`ta agresivitate`nso]it\ de mitoc\nie, at` tea glume cu sub-strat sexual la adresa femeilor, at`tea reg-istre joase ale g`ndirii [i ale expresiei, ̀ nc`tam devenit foarte corect politic. Ba chiaram devenit un fervent ap\r\tor al homo-sexualilor, al ca uzei copiilor, al cauzei fe-meilor... Au f\cut la un moment datCa]avencii ni[te afi[e caricaturale, deprotest, la care am r`s cu lacrimi. Totu[i, afost unul care, de[i m-a amuzat foarte tare,nu l-am pos tat. Era cu Elena Udrea, darironizat\ ca femeie. {i nu mi-a pl\cut.Dac\ ar fi fost ironizat\ ca ministru, ar fifost altceva...

N-am for]a necesar\ de acrea o lume a mea

O.V.: V-a]i dezvoltat vreodat\ ocon[ tiin]\ a absurdului, a lucrurilor lip- site de sens?

D.C.-E.: O, ba da, lucrurile au `ntot-deauna un sens! Cu c`t te `ndep\rtezi maimult de o experien]\, cu at`t te apropii maimult de coeren]a superioar\ a `n t`m pl\rii,pe care, pe moment, tr\ind-o, n-ai sesizat-o. Acum nu vreau s\ fiu misticoid oribigot, dar totul are un sens! Totul e ca `nstructura unui basm, `n care `ncer c\ ri le,r\t\cirile, am`n\rile, totul face `n a[a fel`nc`t ceea ce trebuie s\ fie, s\ se `n t`mpleexact a[a cum trebuie. Chiar `n „Cine-matograful gol”, a[a, cu mintea de peurm\, am ̀ ncercat s\ ar\t o astfel de struc-tur\ a meta-leg\turilor. De aceea m-a bu-curat foarte mult ceea ce-a spus DanTeodorovici, c\ la `nceput, [tiind textele,citea cartea pe s\rite, dar mai apoi, a par-curs-o de la `nceput, f\r\ s\ sar\ pestenimic [i f\r\ s\ simt\ nevoia de a s\ri pesteceva, fiindc\ totul se `nl\n]uia ca `ntr-unroman.

O.V.: Fotografii se recunosc, `n de -ob [te, ca fiind, `n definitiv, pictori ra -ta]i. Mutatis, mutandis, un critic literare cel care [i-ar fi dorit s\ fie scriitor?

D.C.-E.: Cu siguran]\ c\ [i critica esteo form\ de crea]ie. Dar f\r\ `ndoial\ c\aceast\ critic\ ̀ mprumut\ de la litera tu r\ [ieste mai s\rac\ dec`t aceasta. Li te ratura nuprime[te nimic de la critic\, dar critica `[iextrage un „bun”, din literatur\. Critica e,`ntr-adev\r, o varia]iune, o aplica]ie pe uncorp str\in. Iar eu mi-am dat seama c\ nuam for]a necesar\ de a crea un corp au-tonom, de a crea o lume a mea.

O.V.: De c`te ori a]i `ncercat?D.C.-E.: Dac\ am admis c\ am voin -

]\ [i o voca]ie competi]ional\ care m\ faces\-mi doresc s\ fiu cel mai bun `ntr-undomeniu, de aici putem deduce concluzialogic\ c\, fiind [i un om foarte lucid, mi-amdat seama c\ neput`nd s\ fiu un mare scri- itor, e mai bine s\ nu `ncerc s\ fiu scriitor.Mai bine s\ `ncerc s\ fiu un mare critic,ceea ce, de altfel, e o demnitate extraor-dinar\. De altfel, a[a cum spunea [i Ma -no lescu `ntr-una dintre temele lui, am luat

din literatur\ „bunul meu”, ceea ce sim -]eam c\ m\ ajut\.

~n critic\ e o dorin]\ de-alimpezi misterul Big Bang-ului

O.V.: V-a]i hr\nit din c\r]i?D.C.-E.: Cu to]ii ne hr\nim din lu mea

spiritului ̀ nalt, iar pe cei care nu o fac, eu,personal, `i comp\timesc, fiindc\ s`nt, `ngeneral oameni destul de sche ma tici [idestul de sl\bu]i. Dar revenind la `ntre-barea cu critica [i literatura... Pentru c\ nupot construi o lume puternic\ de scriitor,m\ consolez cu ideea c\ pot `n]elege lumiextrem de diferite, a unor autori extrem dediferi]i [i c\ m\ pot adecva la fiecare din-tre acestea [i nu fac excluderi din peisajulmeu imaginar. Nu-l resping pe Ioan Es.Pop fiindc\ nu sea m\n\ cu NichitaSt\nescu [i nu-l re jec tez pe MirceaC\rt\rescu fiindc\ nu sea m\n\ cu IonMure[an. {i ce frumoas\ este via]a decritic `n asemenea condi]ii! Fiindc\ unscriitor este `n lumea lui, e plin de aerul [is`ngele acestei lumi, altceva nu mai [tie,nici nu mai poate s\ fac\, nici nu mai re-cunoa[te. Pentru a r\m`ne `n lumea lui, eleste obligat s\ resping\ toate celelaltelumi. Eu s`nt liber!

O.V.: Liber? Nu v\ `mpov\reaz\ s\fi]i obligat s\ afla]i totul despre at`teavie]i de creatori?

D.C.-E.: A[a e! Eu vreau s\ [tiu tot!Despre marii autori, m\ intereseaz\ totul,iar despre cei mediocri, nu m\ interesea -z\ nimic! Vin tot felul de scriitori, `mibag\ c\r]ile `n geant\, `mi trimit e-mail-uri, m\ sun\. E o continu\ pis\logeal\. {ipur [i simplu nu m\ intereseaz\. Dar ce ascris Nichita St\nescu pe un [erve]el, iu-bitei de cinci minute, sau ce a sim]it EmilBrumaru `n 1972, pe 10 februarie, la oracinci [i zece, m\ intereseaz\ foarte mult.Fiindc\ un mare creator este un ma re cre-ator pe toat\ circumferin]a fiin ]ei sale, petoat\ ̀ ntinderea operei [i bio grafiei lui. Totceea ce se `nt`mpl\ mari lor oameni e rele-vant! E `n c\utarea aceasta, un spirit alarheologiei elitiste – care se ̀ ndreapt\ spremarii creatori nu cu idolatrie, ci cu spiritcritic [i mult\ curiozitate de a vedea toatelaturile lumii lor [i de a deslu[i elementele[i structura acelui ge ne rator care i-a f\cuts\ fie. ~n critic\, e o dorin]\ de a limpezimisterul Big Bang-ului!

O.V.: Aflat `n contact cu asemenealumi, cum v\ ap\ra]i de con[tiin]a mi ci -mii?

D.C.-E.: Fiind critic literar, iar nuscriitor. Dac\ a[ fi scriitor, a[ fi resenti-mentar, frustrat, a[ spune c\ lumea nu m\`n]elege [i c\ raporturile de calitate s`nt al-tele. Observa]i c`]i scriitori `l invidiaz\ peC\rt\rescu. Dac\ a[ fi scriitor, l-a[ in- vidia [i eu, cred. Dar fiind critic literar, cuc`t un scriitor este mai mare [i mai puter-nic, iar lumea lui este mai plin\, cu at`t de-mersul meu critic este mai performant.Dac\ `ncerci s\ scrii despre o cartemediocr\, discursul t\u se contamineaz\,cumva, de regimul operei despre care scrii[i nu duce nic\ieri. I-am [i spus lui Alex.{tef\nescu c\ nu `n]eleg deloc sa do-masochismul lui de a scrie o carte de di - cat\ c\r]ilor proaste. Pentru el, e o fr` n\.Nu-l ajut\ cu nimic. ~nt`lnirea cu o oper\excep]ional\ m\ face s\ cresc. Pen tru adescifra o oper\, trebuie s\ intri `n acordcu datele ei constitutive, ceea ce te face [ipe tine s\ te `nal]i. Ca s\ `n]elegi ca po do -pe rile, trebuie s\ fii `n zona lor. ~l `n]elegpe deplin pe Valeriu Cristea, tat\l meuadoptiv, care viziona de nenum\rate oricapodoperele cinematografiei ruse[ti.

Cu c`t ai mai mult\con[tiin]\, cu at`t suferi maimult

O.V.: Preciza]i mereu c\ e p\rinteleadoptiv.

D.C.-E.: Da, `ns\ numai ca s\-i dife -ren]iez. Pentru c\ altfel, n-a fost vreo rup- tur\ sau vreun clivaj. Tat\l meu natural,Enache, era fratele so]iei lui ValeriuCristea, iar eu am crecut cu am`ndoi de la`nceput. Pentru mine, aceea[i persoan\,Doina Cristea e [i m\tu[\, [i na[\, [i ma -m\ adoptiv\.

O.V.: Moartea mamei, la [apte ani,v-a accelerat devenirea?

D.C.-E.: Da. De[i atunci n-am reali -zat asta. Abia mai t`rziu am con[tientizat.Mai degrab\, moartea tat\lui, la 13 ani, m-amarcat. Mai apoi, [i mai mult m-a mar catmoartea lui Valeriu Cristea, la 20 de ani.Cu c`t ai mult\ con[tiin]\, cu at`t suferimai mult.

O.V.: A]i devenit omul lucid [i ra -]io nal tocmai dep\[ind astfel de eve ni -mente emo]ionale?

D.C.-E.: Ei bine, s`nt scriitori, b\r ba ]i,care `[i prezint\ dramele personale pentrua avea mai mult succes c`nd aga]\ fetele.

Oana OLARIUOpinia veche — Nr. 42

8 — 30

aprilie - 6

mai 201

288 MMIICCRROOFFOONNUUL DE SERVICIU

Pe plaja Copacabana, o ga[c\ de cu]itari `[i poart\lamele prin jurul g`tului lor. Cumin]i, el [i so]ia sa,

voiau s\ priveasc\ un asfin]it. „C`nd unul dintre ho]i (...)mi-a scos ceasul de la m`n\, mi-a s\rit ]and\ra. (...) cum`na deodat\ liber\, i-am b\tut obrazul, spun`nd, `ntr-unesperanto expresiv: «Memory from my padre»”, noteaz\Daniel Cristea-Enache `n „Cinematograful Gol”, prima sacarte de „reportaj intim”, a[a cum o pecetluie[te `nprefa]\ Radu Cosa[u. Ceasul l-a primit `napoi imediat.C`nd complicii r\uf\c\torilor au aflat c\ este critic literar,l-au rugat s\ nu scrie ce i s-a `nt`mplat. Promisiunea [i-a]inut-o timp de opt ani. Acum este consilier editorial alPoliromului [i cronicar al „Observatorului Cultural”. Din1997 [i p`n\ `n 2005, a scris peste 400 de cronici `n„Adev\rul Literar [i Artistic”. Apoi `n „România Literar\”.P`n\ `n 2009, c`nd a publicat `n „Revista 22” o recenzienegativ\ despre „Istoria literaturii...” a lui NicolaeManolescu. „|sta e visul meu, s\ fiu un intelectual liber”,`mi spune. Anul trecut [i-a dat demisia din Uniunea Scri-itorilor, `n semn de protest. Mereu a vrut s\ [tie totul de-spre „oamenii mari” [i a[a s-au n\scut [i convorbirile cuOctavian Paler, [i cele cu Ileana M\l\ncioiu, [i teza sa dedoctorat, despre Ion D. S`rbu. La emisiunea „Literatura deazi”, de pe TVR Cultural, face „arheologie in vivo”,desp\r]ind apele biografice de cele imaginare. „Eu s`ntun simplu critic. Fac ce m\ pricep. N-am nici o expertiz\`n moral\”, le-a r\spuns celor care l-au acuzat c-a oferitun premiu de poezie unui „odios turn\tor”.

� interviu cu criticul literar Daniel Cristea-Enache

O.V.: Ave]i s`nge de cap\ [i spad\? D.C.-E: ~nainte de a fi vocal [i de a-mi

sus]ine punctele de vedere, ascult cufoarte mult\ aten]ie ceea ce se spune [i-miformulez o argumenta]ie solid g`ndit\.Nu cred c\ ne mai mul]ume[te s\ avemdreptate numai `n c\m\ru]a noastr\, a[acum aveau dreptate bie]ii scriitori dinanii ’80, doar `n manuscrisele din sertar.Un critic literar trebuie s\ ias\ [i s\ vor-beasc\ cu publicul [i s\ nu ]in\ pentru eladev\rurile ̀ n care crede. El are o func ]iede mediator, foarte important\ `n acestsistem cultural.

O.V.: C`nd pomeneam de cap\ [ispad\, m\ g`ndeam la recenta po le -mic\ iscat\ `n urma decern\rii unuipremiu de poezie lui Ioan Es. Pop, du -p\ ce-[i recunoscuse colaborarea cuSe curitatea.

D.C.-E.: S-a `ncercat, `ntr-adev\r,lin[area simbolic\ a lui Ioan Es. Pop, pe

Internet, adic\ `n mediul cel mai permi-siv. Iar eu am spus: „Nu!”. Bine`n]eles,am intrat `n aceast\ polemic\, m-am pus`n fa]a fluxului de mizerii care veneau`nspre el [i s`nt foarte mul]umit de ce amf\cut.

UUn premiu literar r\spl\te[teoo oper\ literar\, a[a cumuun premiu Nobel pentruPPace r\spl\te[te pe cei caress-au luptat pentru pace

O.V.:Polemica pornea de la ideeac\ un premiu literar are [i o dimensiu -ne social\, consolid`nd construc]ia ge -ne ral\, iar nu doar literar\, a unormodele de urmat.

D.C.-E.: Toate reac]iile pro Ioan Es.Pop veneau de la publicul cititor t`n\r,

care, la un moment dat ajunsese s\ sus -]in\ c\ nici m\car nu-i interesat de bio -grafia autorului. Nici a[a – chiar s\ nu teintereseze subiectul! Iar cei care-l acu zauerau trei, patru autori obscuri, care nu s-au putut impune prin meritul lor li t e rar [icare au profitat de aceast\ conjunctur\pentru a diminua din aura simbolic\ a im-portan]ei recunoa[terii criti ce.

O.V.: Deci considera]i c\ subiectulpolemicii – dac\ nu cumva un premiuliterar valideaz\ [i omul, iar nu doaropera – este ilegitim, iar acordareaunui premiu este lipsit\ de impact so- cial?

D.C.-E.: Orice subiect este impor-tant [i merit\ dezb\tut, dar `ntr-un cadrude civilitate [i de urbanitate intelectual\,unde pozi]ia asumat\ se cere a fi argu-mentat\. În momentul `n care se spune,de pild\, „turn\torul odios, Ioan Es. Pop”`ntr-un titlu, efectul ob]inut este invers

celui scontat. Ca s\ dau un r\s puns ne-echivoc, un premiu literar r\s pl\te[te ooper\ literar\, a[a cum un premiu Nobelpentru Pace r\spl\te[te pe cei care s-auluptat cel mai mult `n acel an, pentrupace, printre al]ii.

O.V.: Premiul Nobel pentru Pace l-a primit [i Kofi Annan.

D.C.-E.: Atunci, precum un premiuoarecare pentru Fizic\, prin care se r\s -pl\te[te persoana care a f\cut `ntr-un ancea mai bun\ lucrare ̀ n domeniul Fi zi cii.

O.V.: {i fizicienii care-au f\cutposibil\ bomba atomic\ erau intelec-tuali str\luci]i.

D.C.-E.: Atunci, precum un premiu`n Biologie, dac\ v\ convine mai mult.P`n\ la urm\, un premiu cuantific\ m\ -iestria unui om, `ntr-un anumit domeniu.E vorba despre specializare profesiona -l\. Eu nu pot da lec]ii de moral\.

Mi-am dat mai multe demisii din solidaritate

„M-am pus `n fa]a fluxului de mizerii care veneau`nspre Ioan Es. Pop”

Project1:Layout 1 02.05.2012 18:49 Page 2

Opinia Veche: S`nte]i un om noro-cos?

Daniel Cristea-Enache: Norocul [i-lface omul, cum se spune. Eu cred c\ s`ntpe lumea aceasta un om norocos, al\turide genera]ia mea, fiindc\ m-am n\scut `n -tr-o epoc\ de care am sc\pat la o v`rst\potrivit\. Aveam 15 ani, o v`rst\ numaibun\ pentru a tr\i experien]a libert\]ii.Cred c\ m-am n\scut cu un noroc istoric [ifac parte dintr-o genera]ie privilegiat\.Este efectiv un noroc s\ te na[ti `ntr-untimp al controlului, dar nici prea devreme[i nici prea t`rziu, astfel `nc`t s\-]i treac\prin toat\ fiin]a con[tiin]a libert\]ii. Ge n-e ra]ia anilor ’30, a lui Nichita St\nescu,de pild\, s-a n\scut `ntr-un timp al liber -t\]ii [i-a tr\it `n unul al controlului absolut.Dimpotriv\, genera]ia mea are [ansa de-aparcurge lucid, traseul invers.

O.V.: A]i avut de la `nceput con[ ti -in]a contextului socio-politic?

D.C.-E.: Da. La Revolu]ie aveam 15ani [i jum\tate. Con[tiin]a `ncepe s\ seformeze pe la 11 – 12 ani, c`nd b\ie]elul`ncepe s\-[i pun\ exact aceste problememorale [i intelectuale ale c\ror r\spunsuri`i vor modela identitatea. 15 ani e poatechiar vremea la care ne maturiz\m moral[i intelectual. Probabil c\ e grupa de v`rs -t\ la care apar cele mai multe `ntreb\ri pecap de locuitor.

O.V.: Sem\na]i cu fiin]a pe care oproiecta]i `n adolescen]\, c`nd v\ cons -truia]i devenirea?

D.C.-E.: ~n decembrie ’89 m\ aflamla un liceu de profil Matematic\ – Fizic\[i m\ preg\team pentru un viitor de eco n-o mist. Voiam s\ dau la ASE (n.r.: Aca de -mia de Studii Economice din Bu cu re[ ti),dar a venit Revolu]ia [i s-a ̀ nfiin]at o cla -s\ cu profil Uman. Revolu]ia a fostmacazul care a schimbat totul.

Acest tipar, al omului carem\ ur\[te, e o constant\ adestinului meu intelectual

O.V.: C`nd a]i `nceput s\ crede]i `ndumneavoastr\?

D.C.-E.: Pe la [apte, opt ani. A scris laun moment dat Mircea Mih\ie[ un textfoarte interesant `n „Rom=nia Literar\” `ncare vorbea despre diferi]i intelectuali atri - buindu-le diferite titluri de opere. Pen trumine a folosit: „C\pitan la 15 ani” [i m-acitit foarte bine. Pentru c\ de mic am avutfoarte proeminent\ `n mine pre-con[tiin]aconcuren]ial\, a copilului care joac\ oricejoc cu maxim\ seriozitate, dorindu-[i s\c`[tige.

O.V.: {i acum repeta]i `n nume roa -se discursuri formule precum „munc\maniacal\”, „seriozitatea face diferen -]a”, „munc\ pe br`nci”. A]i dezvoltat uncult al muncii, al efortului sus]inut?

D.C.-E.: Da.O.V.: ~n copil\rie f\cea]i exerci]ii de

rezisten]\, `ncerc`nd, de pild\, s\ nu v\dezlipi]i de o carte dificil\ p`n\ nu o te -rmina]i sau `nchiz`ndu-v\ `n biblio te -c\?

D.C.-E.: Da. Una dintre caracteristi-cile mele dominante este voin]a. Aici credc\ m\ deosebesc de o bun\ parte dintrecona]ionalii no[tri a c\ror voin]\ se con-sum\ `n discursuri asupra voin]ei [i maipu]in `n exersarea ei aplicat\, prin punerea`n situa]ii de constr`ngere sau `n situa]iilimit\ a propriei structuri [i-a propriei per-sonalit\]i. Noi avem foarte mul]i in-adapta]i. Avem chiar un cult al eroului detipul intelectualului inadaptat. Camil Pe-trescu a folosit aceast\ categorie de[i, `ntreac\t fie spus, el, ca autor, era foartebine adaptat la realitate. Eu am avut demic aceast\ voin]\ [i f\r\ s\ o cultiv `nmod neap\rat, ea s-a manifestat `n toatepalierele vie]ii mele, `nclusiv `n cele do- mes tice, `n jocurile de pe strad\... Pestetot!

O.V.: A]i sim]it dintotdeauna c\ tre- buie s\ v\ „auto-demonstra]i”, s\ do -b`n di]i recunoa[terea celor din jur?

D.C.-E.: Cred c\ pur [i simplu o con-s tant\ a personalit\]ii se manifest\ ̀ n toateetapele [i `n toate situa]iile de via]\. {ipoate c\ e [i ceva ereditar, av`nd `n ve de -re c\ b\ie]ii seam\n\ cu mamele. Mamamea a murit c`nd aveam [apte ani.

O.V.: C`nd a]i `nceput s\ crede]i `ndumneavoastr\.

D.C.-E.: Da. Ea fusese mereu premi-ant\, [ef\ de promo]ie. A avut numai ze ce.Cred c\ `n bun\ m\sur\ a circulat cevaprin gene. Cert e c\ amintirile mele din[coal\ se refer\ mai toate la situa]ii `n ca -re apare c`te o fat\, c`te o tocilar\, cu carem\ `nfrunt ba pentru a fi comandant dedeta[ament, ba pentru premiul `nt`i. De-alungul `ntregului meu traseu de p`n\ acumexist\ simptomatic [i constant c`te o com-peti]ie. Mereu apare cineva care m\ ur\[tede moarte [i cu care `mi m\sor for ]ele. Iarace[ti oameni care m\ ur\sc de moarte setot schimb\: s`nt din ciclul primar, gim-nazial, liceal [i tot a[a. Cred c\ acest tipar,al omului care m\ ur\[te, e o constant\ adestinului meu intelectual.

C\r]ile nu pot fi mustratepentru ceea ce face autorul`n afara lor

O.V.: În calitate de critic a]i tot stîr- nit umori. „Ai pierdut prietenia luiNicolae Breban”, vi s-a spus atunci c`nd

a]i considerat c\ „nici o abisalita te” nupoate scuza dedica]iile de pe primelepagini, f\cute Elenei Ceau[es cu. Lac`]iva ani dup\ aceea, a]i f\cut un in-terviu cu Zigu Ornea `n care discuta]idespre configurarea unei carto grafii aCompromisului, dup\ ce ap\ ru ser\ totmai multe volume dedicate diferitelor„deconspir\ri”. Dup\ ̀ nc\ pu]ini ani a]iajuns s\ sus]ine]i separa tismul estetic.A]i deprins treptat acest reflex, de-a nuv\ mai atinge de apele biografice?

D.C.-E.: Da, `n]eleg ce spune]i. Afost, `ntr-adev\r, o decantare. Dar cred c\e vorba mai mult despre o decantare aacestor subiecte, dec`t despre o decantarea mea. S\ lu\m cazul lui Nicolae Breban.Este elocvent. El a scris ni[te dedica]iist`njenitoare c\tre tovar\[a Elena Ceau -[es cu. }inem cont de ele atunci c`nd vor-bim despre comportamentulintelectualului reprezentativ, `n regimulcomunist. Ace la[i Nicolae Breban a scrisni[te ro ma ne precum „~ngerul de ghips”.De di ca ]iile lui fac ca acest roman s\ fieunul mediocru? Sau acele dedica]ii neirit\ tocmai pentru c\ s`nt scrise de acela[iautor care a scris [i „Bunavestire”? Sau s\lu\m exemplul Celine. Colabora]ionis mullui `i anuleaz\ opera? Nu se poate g\si nicio scuz\ pentru comportamentul celinian.Ca persoan\, ca figur\ public\, ca intelec-tual [i ca om este inadmisibil. Dar c\r]ilelui n-au nici o vin\ c-au fost scrise tocmaide el. Eugen Barbu. Un alt caz extrem.Din nou, romanul „Groapa” n-are nici ovin\ pentru comportamentul abject al au-torului, `n timpul regimului co munist. Eunu pot spune c\ operele unor autori s`ntslabe fiindc\ m-au de zam\git oameniicare le-au scris. Eu pot doar s\ observ co-labora]ionismul, s\-l no tez, s\-l contextu-alizez, dar judecata asupra operei trebuies\ ]in\ cont de struc tura literar\ a acesteia,iar nu de fibra moral\ a creatorului. Eu nupot fi altceva dec`t un critic literar!

O.V.: A]i f\cut multe interviuri cupersonalit\]i literare [i spunea]i c\ sim -]i]i pl\cerea de a devoala o personali-tate. Cazurile cunoscute v-au„`n]elep ]it”, `n a nu mai amesteca lu-crurile?

D.C.-E.: Cazurile s`nt foarte comple -xe. De la un scriitor la altul apare alt\cazuistic\ [i se impune alt\ metodologie.Un poet, de pild\, nu poate fi tratat la felca un prozator, care se afl\, prin defini]ie,mai aproape de reprezent\rile lumii rea le.Parc\ la acesta din urm\ e mai mare re-sponsabilitatea – la Breban, fa]\ de Ni -chita St\nescu, de pild\, care, scriindpoezie ermetic\, a mai sc\pat c`te un verscu Rom=nia sau cu Ceau[escu, dar f\r\s\ ne deranjeze prea tare. Eu `ncerc s\ m\adaptez la fiecare caz, f\r\ s\ sacrific niciadev\rul omului, nici pe cel al operei.C\r]ile nu pot fi mustrate pentru ceea ceface autorul `n afara lor. {i-n plus, eu nupot judeca `n vid, `n abstract, acele de- clara]ii ale lui Breban, f\r\ s\ spun c\ ela fost [i cel care a plecat din CC (n.r.: Co -mitetul Central al Partidului Co mu -nist), [i cel care a protestat de la Paris`mpotriva lui Ceau[escu, [i cel care a fostinterzis o bun\ perioad\. Totul este partedintr-un tablou mai amplu [i nu estecorect s\ de cup\m secven]ele cele maicompromi]\ toa re din via]a cuiva [i pe ace -lea s\ le consider\m a fi unic reprezenta-tive. Nu e corect s\ lu\m secven]a cea maicompromi]\toare din via]a lui Ioan Es.Pop, s-o extrapol\m [i s-o proiect\masupra `n tregii lumi a acestuia, con-sider`nd c\ nici nu mai trebuie s\ citimvolumele lui de versuri, ca [i cum n-armai fi importante.

N-o s\ mai intru `n vreopolemic\ cu un autor careare o anumit\ v`rst\

O.V.: De c`te ori a]i auzit „Caliban,du-te pe la [coal\”?

D.C.-E.:Asta e o faimoas\ replic\ pecare mi-a adresat-o Nicolae Manolescu`n anii ’90 [i pe care, `naintea lui Ma no -lescu, i-o adresase Petru Dumitriu luiEugen Barbu. Dup\ mai mul]i ani amf\cut un dialog cu Nicolae Manolescu [iam evocat acest episod, iar distinsul criticmi-a spus c\ l-am enervat foarte tare, dar,`ntre timp, i-a trecut iritarea [i c\, de altfel,[i pe el, C\linescu `l executase cu o for-mul\ similar\. Deci, iat\, numai spi rite`nalte se afl\ ̀ n jurul acestei replici! (r`de)

O.V.: Crede]i `n circuitul frus tr\ ri -lor de la mae[tri, la discipoli?

D.C.-E.: Dac\ maestrul `[i `nva]\ dis- cipolul c\ aceasta este calea, atunci nu maiputem da vina pe discipol pentrufrustr\rile comune.

O.V.: V-a]i sim]it vreodat\ a fi bu-re tele sau ]inta unor astfel de frus tr\ri?

D.C.-E.: N-ar fi fair-play s\ speculezasupra mecanismelor psihologice desprecare a[ crede eu c\ regleaz\ rela]ia ve -chilor mentori cu cei care vin din urm\.A[a, ca o parantez\, eu, personal, n-o s\mai intru `n vreo polemic\ cu un autorcare are o anumit\ v`rst\. Fiindc\ orice a[spune va fi interpretat, m\car de el, ca peun semn al unei dispute biologice [i ca peun mod `n care, de fapt, se deghizeaz\ odorin]\ a lua unii, altora, locul, `n spa]iullumii literare. Iar eu spun c\ lumea litera -r\ rom=neasc\ e suficient de extensibil\pentru a `nc\pea to]i `n ea. Am s\ vorbescmereu despre meritele lui Nicolae Ma no -lescu, Mihail {ora, Paul Cornea [i al]ii,prefer`nd s\-mi rezerv exigen]ele cri tice,celor afla]i `n momentul maxim altinere]ii.

O.V.: Dup\ acea recenzie negativ\la „Istoria Literaturii...” a lui Ma no -lescu vi s-a interzis s\ mai colabora]i curevista condus\ de dumnealui. V-a]imai `mp\cat?

D.C.-E.: Eu am s\ vorbesc `ntot-deauna frumos despre dumnealui, ca de-

spre to]i oamenii cu care am colaborat.Niciodat\ nu am aruncat `n spate cu in- vective. Ar fi o dovada de la[itate – c\dac\ ai ceva s\-i spui omului, `i zici c`nde[ti l`ng\ el. Nu dup\ ce te-ai rupt [i deo-dat\ `]i g`lg`ie `n tine vorbele nerostite.Nicolae Manolescu este un critic [i un is-toric... Adic\, nu, s\ nu exager\m, uncritic literar definitoriu pentru o `ntreag\epoc\, de la ’65, la ’89, de care nimeni nuva putea face abstrac]ie. Cu at`t mai mult,un critic care se consider\ a fi obiectiv, a[acum m\ pretind eu, nu poate s\ nu re-cunoasc\ meritul intelectual. NicolaeManolescu are locul s\u asigurat `n ca -nonul literaturii postbelice [i acum trebu -ie s\ vedem, dintre genera]iile urm\toareanilor ’60, care ar mai fi criticii care arputea aspira la un rol similar, pentru epo -ca urm\toare.

VViissuull mmeeuu ee ss\\ ffiiuu uunn iinntteelleeccttuuaall lliibbeerr

O.V.: Dac\ `n ceea ce prive[te cali-tatea intelectual\ a unei personalit\]i,ea poate fi determinat\ `n afara bio -gra fiei, calitatea de lider [i de managerinstitu]ional se afl\ `n str`ns\ `mpletirecu biografia acestuia. Odat\ cu valu ri -le de demisii din Uniunea Scriitorilor,Nicolae Manolescu a devenit contesta-bil.

D.C.-E.: Eu, personal, nu cred `n con-duc\torii de institu]ie care nu se pot obiec-tiva [i impersonaliza. Dar n-o s\ maivorbesc despre Uniunea Scriitorilor, fi-indc\, nemaifiind membru, nu-mi permits\ evaluez ceea ce se `nt`mpl\ acolo. Dara[ vorbi despre Institutul CulturalRom=n [i despre ceea ce au reu[it s\ fac\Horia-Roman Patapievici, Mircea Mi -h\ ie[ [i Tania Radu, acolo. Ei au pututface performan]\ la aceast\ institu]ie toc-mai pentru c\ nu au venit cu o agend\ per-sonal\. Ei au putut ie[i din cerculpropriilor valoriz\ri, al propriilorpreferin]e, l\s`nd pie]ele culturale externes\ fac\ diferen]a. Deci o institu]ie nu tre-buie s\ se confunde cu profilul, oric`t dedr\gu], al conduc\torului ei, ci s\ evoluezepe baza unor constante de impersonali-tate, asigur`nd `n mod transparent selec]ia

ri guroas\ a celor mai reprezentative vocidin tr-o pia]\ cultural\.

O.V.: V-a]i sim]it vreodat\ sufocat?D.C.-E.: Nu. Acesta e visul meu: s\

fiu un intelectual liber, s\ spun exact cevreau [i exact ce cred, f\r\ s\ m\ g`ndesc`nainte c\ a[ deranja pe cutare, c\ m\ aflu`ntr-o institu]ie `n care n-avem voie s\spunem asemenea lucruri, fiindc\ neafl\m `ntr-o institu]ie unde unele lucrurinu se spun.

O.V.: Iar atunci c`nd v-a]i sim]it su-focat, a]i plecat.

D.C.-E.: Da. {i chiar dac\ de fiecaredat\ situa]ia p\rea foarte dramatic\, amajuns mereu `ntr-un loc [i mai luminat, [imai liber. E chiar frumos, fiindc\ eu mi-amdat mai multe demisii, dar niciodat\, pen-tru mine, ci, nu [tiu cum s-a f\cut, dar defiecare dat\, din solidaritate pentru altci -ne va. S-a tot `nt`mplat c\ n-am putut s\ fiude acord cu felul `n care a fost tratat ba uncoleg, ba un intelectual, ba un scriitor [i-atunci m-am solidarizat cu acela [i-amplecat odat\ cu el. Ideea pe care vreau s-oresubliniez este c\ `n urma acestor demisiigratuite, dezinteresate, nu [tiu cum s-af\cut – exist\ cineva, acolo sus – c\ mi-amers [i mai bine! ~n loc s\ fie sf`r[ituri delume, a fost mereu ceva [i mai frumos!Referitor la decantare, `n ul ti ma vreme amdevenit chiar foarte co rect politic. Deunde nu suportam acest concept importat,care-mi p\rea o carica tur\ de doctrin\,treptat am ajuns foarte agasat de acest mixtot mai ocurent de ma halagism, de a[a-zis\ g`ndire mascu li n\, care se revars\ peInternet. Am `nt`lnit at`ta agresivitate`nso]it\ de mitoc\nie, at` tea glume cu sub-strat sexual la adresa femeilor, at`tea reg-istre joase ale g`ndirii [i ale expresiei, `nc`tam devenit foarte corect politic. Ba chiaram devenit un fervent ap\r\tor al homo-sexualilor, al ca uzei copiilor, al cauzei fe-meilor... Au f\cut la un moment datCa]avencii ni[te afi[e caricaturale, deprotest, la care am r`s cu lacrimi. Totu[i, afost unul care, de[i m-a amuzat foarte tare,nu l-am pos tat. Era cu Elena Udrea, darironizat\ ca femeie. {i nu mi-a pl\cut.Dac\ ar fi fost ironizat\ ca ministru, ar fifost altceva...

NN--aamm ffoorr]]aa nneecceessaarr\\ ddee aaccrreeaa oo lluummee aa mmeeaa

O.V.: V-a]i dezvoltat vreodat\ ocon[ tiin]\ a absurdului, a lucrurilor lip- site de sens?

D.C.-E.: O, ba da, lucrurile au `ntot-deauna un sens! Cu c`t te `ndep\rtezi maimult de o experien]\, cu at`t te apropii maimult de coeren]a superioar\ a `n t`m pl\rii,pe care, pe moment, tr\ind-o, n-ai sesizat-o. Acum nu vreau s\ fiu misticoid oribigot, dar totul are un sens! Totul e ca `nstructura unui basm, `n care `ncer c\ ri le,r\t\cirile, am`n\rile, totul face `n a[a fel`nc`t ceea ce trebuie s\ fie, s\ se `n t`mpleexact a[a cum trebuie. Chiar `n „Cine-matograful gol”, a[a, cu mintea de peurm\, am `ncercat s\ ar\t o astfel de struc-tur\ a meta-leg\turilor. De aceea m-a bu-curat foarte mult ceea ce-a spus DanTeodorovici, c\ la `nceput, [tiind textele,citea cartea pe s\rite, dar mai apoi, a par-curs-o de la `nceput, f\r\ s\ sar\ pestenimic [i f\r\ s\ simt\ nevoia de a s\ri pesteceva, fiindc\ totul se `nl\n]uia ca `ntr-unroman.

O.V.: Fotografii se recunosc, `n de -ob [te, ca fiind, `n definitiv, pictori ra -ta]i. Mutatis, mutandis, un critic literare cel care [i-ar fi dorit s\ fie scriitor?

D.C.-E.: Cu siguran]\ c\ [i critica esteo form\ de crea]ie. Dar f\r\ `ndoial\ c\aceast\ critic\ `mprumut\ de la litera tu r\ [ieste mai s\rac\ dec`t aceasta. Li te ratura nuprime[te nimic de la critic\, dar critica `[iextrage un „bun”, din literatur\. Critica e,`ntr-adev\r, o varia]iune, o aplica]ie pe uncorp str\in. Iar eu mi-am dat seama c\ nuam for]a necesar\ de a crea un corp au-tonom, de a crea o lume a mea.

O.V.: De c`te ori a]i `ncercat?D.C.-E.: Dac\ am admis c\ am voin -

]\ [i o voca]ie competi]ional\ care m\ faces\-mi doresc s\ fiu cel mai bun `ntr-undomeniu, de aici putem deduce concluzialogic\ c\, fiind [i un om foarte lucid, mi-amdat seama c\ neput`nd s\ fiu un mare scri- itor, e mai bine s\ nu `ncerc s\ fiu scriitor.Mai bine s\ `ncerc s\ fiu un mare critic,ceea ce, de altfel, e o demnitate extraor-dinar\. De altfel, a[a cum spunea [i Ma -no lescu `ntr-una dintre temele lui, am luat

din literatur\ „bunul meu”, ceea ce sim -]eam c\ m\ ajut\.

~~nn ccrriittiicc\\ ee oo ddoorriinn]]\\ ddee--aalliimmppeezzii mmiisstteerruull BBiigg BBaanngg--uulluuii

O.V.: V-a]i hr\nit din c\r]i?D.C.-E.: Cu to]ii ne hr\nim din lu mea

spiritului `nalt, iar pe cei care nu o fac, eu,personal, `i comp\timesc, fiindc\ s`nt, `ngeneral oameni destul de sche ma tici [idestul de sl\bu]i. Dar revenind la `ntre-barea cu critica [i literatura... Pentru c\ nupot construi o lume puternic\ de scriitor,m\ consolez cu ideea c\ pot `n]elege lumiextrem de diferite, a unor autori extrem dediferi]i [i c\ m\ pot adecva la fiecare din-tre acestea [i nu fac excluderi din peisajulmeu imaginar. Nu-l resping pe Ioan Es.Pop fiindc\ nu sea m\n\ cu NichitaSt\nescu [i nu-l re jec tez pe MirceaC\rt\rescu fiindc\ nu sea m\n\ cu IonMure[an. {i ce frumoas\ este via]a decritic `n asemenea condi]ii! Fiindc\ unscriitor este `n lumea lui, e plin de aerul [is`ngele acestei lumi, altceva nu mai [tie,nici nu mai poate s\ fac\, nici nu mai re-cunoa[te. Pentru a r\m`ne `n lumea lui, eleste obligat s\ resping\ toate celelaltelumi. Eu s`nt liber!

O.V.: Liber? Nu v\ `mpov\reaz\ s\fi]i obligat s\ afla]i totul despre at`teavie]i de creatori?

D.C.-E.: A[a e! Eu vreau s\ [tiu tot!Despre marii autori, m\ intereseaz\ totul,iar despre cei mediocri, nu m\ interesea -z\ nimic! Vin tot felul de scriitori, `mibag\ c\r]ile `n geant\, `mi trimit e-mail-uri, m\ sun\. E o continu\ pis\logeal\. {ipur [i simplu nu m\ intereseaz\. Dar ce ascris Nichita St\nescu pe un [erve]el, iu-bitei de cinci minute, sau ce a sim]it EmilBrumaru `n 1972, pe 10 februarie, la oracinci [i zece, m\ intereseaz\ foarte mult.Fiindc\ un mare creator este un ma re cre-ator pe toat\ circumferin]a fiin ]ei sale, petoat\ `ntinderea operei [i bio grafiei lui. Totceea ce se `nt`mpl\ mari lor oameni e rele-vant! E `n c\utarea aceasta, un spirit alarheologiei elitiste – care se `ndreapt\ spremarii creatori nu cu idolatrie, ci cu spiritcritic [i mult\ curiozitate de a vedea toatelaturile lumii lor [i de a deslu[i elementele[i structura acelui ge ne rator care i-a f\cuts\ fie. ~n critic\, e o dorin]\ de a limpezimisterul Big Bang-ului!

O.V.: Aflat `n contact cu asemenealumi, cum v\ ap\ra]i de con[tiin]a mi ci -mii?

D.C.-E.: Fiind critic literar, iar nuscriitor. Dac\ a[ fi scriitor, a[ fi resenti-mentar, frustrat, a[ spune c\ lumea nu m\`n]elege [i c\ raporturile de calitate s`nt al-tele. Observa]i c`]i scriitori `l invidiaz\ peC\rt\rescu. Dac\ a[ fi scriitor, l-a[ in- vidia [i eu, cred. Dar fiind critic literar, cuc`t un scriitor este mai mare [i mai puter-nic, iar lumea lui este mai plin\, cu at`t de-mersul meu critic este mai performant.Dac\ `ncerci s\ scrii despre o cartemediocr\, discursul t\u se contamineaz\,cumva, de regimul operei despre care scrii[i nu duce nic\ieri. I-am [i spus lui Alex.{tef\nescu c\ nu `n]eleg deloc sa do-masochismul lui de a scrie o carte de di - cat\ c\r]ilor proaste. Pentru el, e o fr` n\.Nu-l ajut\ cu nimic. ~nt`lnirea cu o oper\excep]ional\ m\ face s\ cresc. Pen tru adescifra o oper\, trebuie s\ intri `n acordcu datele ei constitutive, ceea ce te face [ipe tine s\ te `nal]i. Ca s\ `n]elegi ca po do -pe rile, trebuie s\ fii `n zona lor. ~l `n]elegpe deplin pe Valeriu Cristea, tat\l meuadoptiv, care viziona de nenum\rate oricapodoperele cinematografiei ruse[ti.

CCuu cc`̀tt aaii mmaaii mmuulltt\\ccoonn[[ttiiiinn]]\\,, ccuu aatt`̀tt ssuuffeerrii mmaaiimmuulltt

O.V.: Preciza]i mereu c\ e p\rinteleadoptiv.

D.C.-E.: Da, `ns\ numai ca s\-i dife -ren]iez. Pentru c\ altfel, n-a fost vreo rup- tur\ sau vreun clivaj. Tat\l meu natural,Enache, era fratele so]iei lui ValeriuCristea, iar eu am crecut cu am`ndoi de la`nceput. Pentru mine, aceea[i persoan\,Doina Cristea e [i m\tu[\, [i na[\, [i ma -m\ adoptiv\.

O.V.: Moartea mamei, la [apte ani,v-a accelerat devenirea?

D.C.-E.: Da. De[i atunci n-am reali -zat asta. Abia mai t`rziu am con[tientizat.Mai degrab\, moartea tat\lui, la 13 ani, m-amarcat. Mai apoi, [i mai mult m-a mar catmoartea lui Valeriu Cristea, la 20 de ani.Cu c`t ai mult\ con[tiin]\, cu at`t suferimai mult.

O.V.: A]i devenit omul lucid [i ra -]io nal tocmai dep\[ind astfel de eve ni -mente emo]ionale?

D.C.-E.: Ei bine, s`nt scriitori, b\r ba ]i,care `[i prezint\ dramele personale pentrua avea mai mult succes c`nd aga]\ fetele.

OOaannaa OOLLAARRIIUU

Opinia veche — N

r. 428 — 30 aprilie - 6 mai 2012

MICROFONNUULL DDEE SSEERRVVIICCIIUU 99

„Judecata asupra operei trebuie s\ ]in\ cont de struc tura literar\ a acesteia, iar nu de fibra moral\ a creatorului”

� interviu cu criticul literar Daniel Cristea-Enache

O.V.: Ave]i s`nge de cap\ [i spad\? D.C.-E: ~nainte de a fi vocal [i de a-mi

sus]ine punctele de vedere, ascult cufoarte mult\ aten]ie ceea ce se spune [i-miformulez o argumenta]ie solid g`ndit\.Nu cred c\ ne mai mul]ume[te s\ avemdreptate numai `n c\m\ru]a noastr\, a[acum aveau dreptate bie]ii scriitori dinanii ’80, doar `n manuscrisele din sertar.Un critic literar trebuie s\ ias\ [i s\ vor-beasc\ cu publicul [i s\ nu ]in\ pentru eladev\rurile ̀ n care crede. El are o func ]iede mediator, foarte important\ `n acestsistem cultural.

O.V.: C`nd pomeneam de cap\ [ispad\, m\ g`ndeam la recenta po le -mic\ iscat\ `n urma decern\rii unuipremiu de poezie lui Ioan Es. Pop, du -p\ ce-[i recunoscuse colaborarea cuSe curitatea.

D.C.-E.: S-a `ncercat, `ntr-adev\r,lin[area simbolic\ a lui Ioan Es. Pop, pe

Internet, adic\ `n mediul cel mai permi-siv. Iar eu am spus: „Nu!”. Bine`n]eles,am intrat `n aceast\ polemic\, m-am pus`n fa]a fluxului de mizerii care veneau`nspre el [i s`nt foarte mul]umit de ce amf\cut.

UUnn pprreemmiiuu lliitteerraarr rr\\ssppll\\ttee[[tteeoo ooppeerr\\ lliitteerraarr\\,, aa[[aa ccuummuunn pprreemmiiuu NNoobbeell ppeennttrruuPPaaccee rr\\ssppll\\ttee[[ttee ppee cceeii ccaarreess--aauu lluuppttaatt ppeennttrruu ppaaccee

O.V.:Polemica pornea de la ideeac\ un premiu literar are [i o dimensiu -ne social\, consolid`nd construc]ia ge -ne ral\, iar nu doar literar\, a unormodele de urmat.

D.C.-E.: Toate reac]iile pro Ioan Es.Pop veneau de la publicul cititor t`n\r,

care, la un moment dat ajunsese s\ sus -]in\ c\ nici m\car nu-i interesat de bio -grafia autorului. Nici a[a – chiar s\ nu teintereseze subiectul! Iar cei care-l acu zauerau trei, patru autori obscuri, care nu s-au putut impune prin meritul lor li t e rar [icare au profitat de aceast\ conjunctur\pentru a diminua din aura simbolic\ a im-portan]ei recunoa[terii criti ce.

O.V.: Deci considera]i c\ subiectulpolemicii – dac\ nu cumva un premiuliterar valideaz\ [i omul, iar nu doaropera – este ilegitim, iar acordareaunui premiu este lipsit\ de impact so- cial?

D.C.-E.: Orice subiect este impor-tant [i merit\ dezb\tut, dar `ntr-un cadrude civilitate [i de urbanitate intelectual\,unde pozi]ia asumat\ se cere a fi argu-mentat\. În momentul `n care se spune,de pild\, „turn\torul odios, Ioan Es. Pop”`ntr-un titlu, efectul ob]inut este invers

celui scontat. Ca s\ dau un r\s puns ne-echivoc, un premiu literar r\s pl\te[te ooper\ literar\, a[a cum un premiu Nobelpentru Pace r\spl\te[te pe cei care s-auluptat cel mai mult `n acel an, pentrupace, printre al]ii.

O.V.: Premiul Nobel pentru Pace l-a primit [i Kofi Annan.

D.C.-E.: Atunci, precum un premiuoarecare pentru Fizic\, prin care se r\s -pl\te[te persoana care a f\cut `ntr-un ancea mai bun\ lucrare `n domeniul Fi zi cii.

O.V.: {i fizicienii care-au f\cutposibil\ bomba atomic\ erau intelec-tuali str\luci]i.

D.C.-E.: Atunci, precum un premiu`n Biologie, dac\ v\ convine mai mult.P`n\ la urm\, un premiu cuantific\ m\ -iestria unui om, `ntr-un anumit domeniu.E vorba despre specializare profesiona -l\. Eu nu pot da lec]ii de moral\.

Mi-am dat mai multe demisii din solidaritate

„M-am pus `n fa]a fluxului de mizerii care veneau`nspre Ioan Es. Pop”

Project1:Layout 1 02.05.2012 18:49 Page 3

De pe strad\ nu-]i po]i da seamac\ cei 9.000 de metri p\tra]i dinComplexul Siraj au devenit mo-loz. Cl\direa e la locul ei [i forfotae la fel de mare, numai aerul tr\dea-z\ mirosul de fum care s-a cuib\rit`ntre pere]ii complexului. Dac\ oco-le[ti prin dreapta, vezi c\, `n spate,acesta a fost redus la un metru jum\-tate `n\l]ime.

Din tonele de materiale din plas-tic, vopsele, diluan]i, înc\l]\minte,haine, cosmetice [i produse alimen-tare ies `nc\ firi[oare de fum. Oa-menii, cu to]ii, au r\mas f\r\ mii de

lei [i f\r\ locul `n care-[i a[teptauzilnic clien]ii, a[a c\ improvizeaz\,v`nd direct din dube sau de pe p\-m`nt, asta dac\ nu au taraba goal\[i stau doar s\-[i p\zeasc\ locul.

Incendiul sse `̀mparte lla ddoi~n urm\ cu 18 ani, doamna Gica

[i-a `nceput mica afacere `n fami-lie. {i-a zis c\ nu are nimic de pier-dut dac\ ̀ ncearc\, voia s\ vad\: «mer-ge, sau nu merge?». S-a `n]eles cufurnizorii [i pl\tea dup\ ce vindeaprodusele. A[a a `nceput s\ fac\ pri-mii bani din care achizi]iona marfa,achita chiria [i impozitele, dar maiales se `ntre]inea. Doamna Gica [icumnata ei aveau un stand de mer-cerie, `n Complexul Comercial Si-raj, [i asta era singura form\ princare `[i asigurau traiul de pe o zi pealta. Standul este acum o gr\mad\de moloz [i cenu[\ `n valoare de300.000 de lei.

De la locul curat [i sigur din Sirajau ajuns s\-[i v`nd\ fundele, a]a decusut, dresurile, elasticele, dantel\ria[i tifonul direct din Dacia parcat\ `ncurtea complexului, sub cerul liber.

„M\ sun\ clien]ii s\ m\ `ntrebe undene-am mutat, am oamenii mei, carecump\r\ numai de la mine, [i st\maici `n soare ca s\ ne vad\ c\ `nc\mai s`ntem. Avem noroc de furnizori,care ne dau marf\ [i ne a[teapt\ 30de zile p`n\ s\ o pl\tim. Este foartegreu, mai ales c\, `n ziua aceea, a in-cendiului, mai aveam [i 1.500 de lei`n cas\, pe care nu i-am luat, pentru c\am zis c\ o s\ mai str`ng `nc\ dou\sute de lei ca s\ pl\tesc chiria. {i, c`ndcolo, nu am mai r\mas cu nimic”, spu-ne v`nz\toarea [i vocea i se tope[te.

Tot timpul doamna Gica st\ cucapul ̀ n p\m`nt, iar cuta de pe frunte,chiar dac\ are pu]in peste 40 de ani,se ad`nce[te at`t de tare, `nc`t albulochilor nu i se mai vede pe sub pleoa-pe. Toate bunurile sale nu erau asigu-rate, a riscat pentru c\ nu avea deunde s\ pl\teasc\ asigurare. „~mi totrepet c\ aveam `n stand marf\ nu-mai de dou\ miliarde de lei vechi,dar de fapt era cam de trei miliarde.Asta este, trebuie s\ mergem maideparte c\ nu avem ce face” [i seapleac\ s\ caute `ntr-o pung\ dou\perechi de ciorapi negri pentru uncump\r\tor. Apoi `[i scoate caietul,transformat `n bon fiscal, [i trececei cinci lei pe care i-a primit.

Din 1994, de c`nd a pornit afa-cerea, doamna Gica `mparte baniic`[tiga]i cu familia fratelui s\u. Cum-nata ei se ocup\ cu aprovizionarea[i ea de v`nz\ri. P\tura `ngust\ careacoper\ praful de pe ma[in\ nu estesuficient\ pentru a expune multe pro-duse, a[a c\ cele dou\ cumnate seciond\nesc, mai mult pe furi[, dela ce s\ pun\ `n fa]a Daciei, pe cu-tiile de carton, la ce s\ lase ̀ n pungi.Doamna Gica, femeie despre careai crede c\ este o rusoaic\ sadea cutrupul s\u solid [i cu p\rul auriu, `[icaut\ de treab\ prin alt\ saco[\ [iscap\ printre din]i un murmur c\„uneori e mai bine s\ faci afaceri cuun str\in, dec`t cu fra]ii”.

Se va muta din parcarea din Si-raj, peste drum, `n complexul Co-seli. Cumnata ei deja `[i anun]\clien]ii unde o s\ le g\seasc\, `ns\standul a r\mas acolo, unde a ars.De fiecare dat\ c`nd `[i aminte[te debunurile pierdute `n incendiu, doam-na Gica se g`nde[te [i la oamenii

care au avut mai mult\ marf\ ca ea,tot f\r\ asigurare, [i care s`nt acuminterna]i la spital. „Au fost [i cu 11miliarde (n.r. lei vechi) [i au pier-dut tot, unii [i-au pierdut min]ile,`nchipui]i-v\ ce Pa[te au avut, cumtr\iesc ei acum. Nu mai au nimic [is\ ajungi la Socola din cauza astacred c\ este peste puterile de `ndura-re ale unui om.” Cu trupul sprijinitde ma[in\ [i cu pielea ro[ie de lasoare, doamna Gica `[i opre[te pri-virile asupra colegilor din parcare.

V`nzarea ccu ccortulDe o s\pt\m`n\, oamenii a[teap-

t\ cele 40 de corturi promise de pre-fectul Dragomir Toma[eschi, pecare le vor amplasa `n curtea Sira-jului. Prefectul a declarat dup\ in-cendiu c\ a cerut Inspectoratuluipentru Situa]ii de Urgen]\ [i Pri-m\riei Ia[i s\ le dea comercian]i-lor corturile folosite `n octombriela s\rb\torile Ia[ului. V`nz\torii s-au`nscris de cum au aflat pe liste [i,chiar dac\ s`nt dup\ pozi]ia 60, sea[teapt\ s\ primeasc\ un cort [i nuvor s\ plece din Siraj. Constructoriis-au apucat de f\cut 20 de boxe dinplacaj acolo, `n curtea interioara acomplexului, unde se g\seau stan-durile, dar doamna Gica spune c\locurile „s`nt deja date ”.

~n fa]a cabinetului s\u, pre[edin-tele Sirajului, Mirel Diaconu, lepromite `ncontinuu unor grupuri defemei `mbr\cate `n negru c\ va re-face cl\direa de la zero cu cele cincimilioane de euro primite de la asi-gur\ri [i c\ acestea vor avea undes\ munceasc\. ~n fa]a peretelui r\-mas ̀ n picioare, Mirel Diaconu maispune o dat\, ca pentru d`nsul, c\va recl\di complexul. „80% dintrecei care aveau standuri cu produseaici erau sub medie `n ceea ce pri-ve[te nivelul de trai. Se hr\neau deaici mama, tata, fii, cumna]ii [i ne-poatele, toat\ familia. Erau afacerimo[tenite din tat\ `n fiu [i mi-e foar-te greu s\ vorbesc, numai c`nd m\g`ndesc la c`t\ marf\ a ars aici.”

Printre cei care [i-au pierdut ave-rea pe 14 aprilie este [i doamna Cris-tina, care, a[ezat\ pe o bordur\ deciment chiar de l`ng\ poart\, `[i a[-teapt\ clien]ii s\-i duc\ la Turnul cuap\, aflat la o sut\ cincizeci de me-tri de intrarea `n Siraj, acolo unde-[iva pune cortul. ~mparte p\tratul deciment cu oricine-i cere, spune c\oricum locul acesta din Siraj a r\-mas al nim\nui. Nu avea asigurare[i, ca mul]i al]ii, nu s-a g`ndit nicio-dat\ c\ ar putea s\ piard\ totul `nc`teva ore. „Am r\mas cu ceea ceavem pe noi, pentru c\ taraba mea,materialele [i banii pe care i-amf\cut s-au spulberat. Nu mai am ab-solut nimic. De un miliard trei sutede milioane de lei vechi aveam m\ta-se [i nu am putut s\ salvez nici m\-car un metru din ea. Cei care au fostaproape de ie[ire au mai scos c`teceva, dar [i ei foarte pu]in, la minea ars toat\, s-a dus ca [i c`nd n-a[ fiavut-o. At`]ia bani [i at`ta munc\ s-

au f\cut scrum `ntr-o noapte” [i d\cu m`inile b\t\torite prin fa]a ochi-lor, `ncerc`nd parc\ s\ sting\ un focpe care doar ea `l vede.

O nnou\ aafacere ff\r\datorii

S`mb\t\ diminea]a, al\turi de ma-[inile pompierilor veni]i s\ sting\focul se aflau [i patronii celor 300de firme ale c\ror m\rfuri ardeau `nSiraj. ~n parcare, printre manechine,covoare [i p\turi v`ndute l`ng\ o gr\-mad\ de pietri[, se ascund [i acumde soare cei care nu au nici ma[in\,nici cort [i nici marf\, dar care `[i„]in locul”. ~ntr-un col], Alexandrapare mai mult c\ a[teapt\ pe cine-va, nu c\ ar vinde, l`ng\ o furgone-t\ alb\. Cump\r\tori au fost, dar nufoarte mul]i, s-au dat c`teva fustescurte de blugi, e[arfe [i bluze. Ro-chiile elegante, at`rnate ca la sp`n-zur\toare de bara de fier a camio-netei, stau dispre]uitoare deasupramormanului de fuste trei sferturi,tricouri [i alte zeci de piese vesti-mentare, pe care nu le po]i cuprindecu vederea, cum nici nu po]i s\ le nu-

meri sau s\ [tii care le este pre]ul.Avea un loc bun `n Siraj [i

puteau tr\i din afacerea lor, dar nu[i-au asigurat m\rfurile. Alexandra[i cu mama ei vindeau, iar tat\l lormergea la Bucure[ti [i aducea „dela Dragon” haine. Le era [i atuncigreu, nu s-au `mbog\]it din Siraj,`ns\ aveau cu ce supravie]ui. „De13 ani avem afacerea asta, `n afar\de ea nu merge nici una. Am pier-dut tot ce aveam, era mult\ marf\.~n fiecare lun\ pl\team chiria, taxe-le la prim\rie [i impozitele la stat [ine r\m`nea c`t s\ mearg\ tata dinnou la Bucure[ti. Din asta tr\iam [ivom tr\i, pentru c\ o s\ se rezolve,

~n a[teptarea p\s\rii Pheonix

RREEPPOORRTTAAJJ1100

Incendiul care a mistuitSirajul pe 14 aprilie

a `nghi]it 400 de stan-duri comerciale `n 25de ore [i a l\sat `n stra-d\ aproape 1.000 deoameni. Cei care [i-aupetrecut aproape dou\decenii pe holurile com-plexului comercial aur\mas f\r\ marfa [i ba-nii munci]i de o via]\.Cei mai mul]i dintre einu au avut cu ce s\-[ipl\teasc\ asigurareabunurilor [i acum, dinafacere, le-a r\mas doarun morman de cenu[\.Acum, unii se vor `nda-tora [i mai tare la furni-zori pentru a-[i reporniafacerea, `n timp ce al]ii`[i vor dau ultimii banir\ma[i pe noi produce,`ncerc`nd, cu to]ii, s\ oia de la cap\t.

Siraj, bazarul `n care s-au

Opi

nia

vech

e –

Nr.

428

– 30

apr

ilie

- 6

mai

201

2

dac\ ocole[ti prin dreapta, vezi c\, `n spate, cl\direaa fost redus\ la un metru jum\tate `n\l]ime DoamnaGica [i-a deschis un stand de mercerie din 1994

Por]elanurile au r\mas s\adune praful

Au ars trei sfertui din complexul din cartierul Frumoasa

~n locul tarabelor au ap\rut furgonetele albe

dar `n timp. Oricum la noi abia deacum vine criza, de acum o s\ sim-]im cum e s\ nu-]i vin\ cump\r\-tori, s\ nu ai de unde s\ cumperiproduse noi. De acum vine ceea ceeste mai greu”, [i fata z`mbe[te chi-nuit. Sper\ s\ primeasc\ mai repedecortul ca s\ poat\ s\-[i expun\ toat\`mbr\c\mintea care zace ast\zi sub

o b\ncu]\ `n fundul camionetei, darp`n\ atunci `[i dore[te ca s\ se poat\muta cu produsele la fosta „}es\-tura”.

Miercuri, Alexandra va primiun lot nou de marf\ – tat\l s\u `i vaaduce alte haine. Fata se m`ndre[tecu fiecare pies\ vestimentar\ primi-t\, pe care o ia [i o neteze[te dup\ce o client\ s-a uitat la ea. {tie sigurc\, dac\ ar avea un magazin `n Mall,le-ar lua fa]a celorlalte „de fi]e, undenu pl\te[ti haina, sau materialul dincare este f\cut\, ci numele firmei.M\car dac\ ar fi frumoase haineleexpuse de ei `n vitrine, dar au numaiciud\]enii pe care nu [tiu ce om nor-mal le-ar `mbr\ca” [i de data aceastar`de din inim\, imagin`ndu-[i sutede tineri care poart\ hainele cump\-rate de la ea. Vrea s\ fie cinstit\, deaceea ar face orice numai ca familiasa s\ nu fie datoare la furnizori, [ichiar dac\ nu au bani mul]i, cum-

p\r\ cu at`t c`t au. Alexandra `mispune c\ nu este de acord s\ primeas-c\ haine pe care s\ le pl\teasc\ `ntermen de o lun\, „dac\ nu se vindemarfa, eu de unde le pl\tesc? A[astau cu marfa-n stoc p`n\ o v`nd, darnici datornic\ nu s`nt”.

Nu vrea s\-[i aminteasc\ de hai-nele aduse ̀ nainte de Pa[te [i de ba-

nii pe care i-au pierdut. Nici nu ros-te[te suma f\r\ de care a r\mas fa-milia sa ̀ n incendiu. „Noi am fost ̀ n-cerca]i de multe ori, am trecut prinmulte rele [i prin multe necazuri, darnu ne-au dobor`t. Nu o s\ ne doboa-re nici asta. Cel mai greu ne-a fostc`nd a murit fratele meu, de asta zicde atunci c\ «`n via]\ totul se rezol-v\, `n afar\ de moarte». A[a c\ o s\ne descurc\m [i acum, numai s\ fims\n\to[i. Banii s-au dus, dar noi s`n-tem [i o s\ facem al]ii”.

Juc\rii ppentru ccei ssinguriacas\

Nu era afacere `n Sirajul care aars `n care oamenii s\ nu-[i fi inves-tit toat\ averea. {i-au luat c`te dou\standuri, aduceau mai mult\ marf\dec`t credeau c\ vor vinde, dar `[il\sau averea `n complex [i o [tiau

sigur\. Doar patru sau cinci dintrecomercian]ii Sirajului, av`nd pro-bleme `n trecut, s-au decis s\-[i fac\[i s\-[i pl\teasc\ asigurarea. Unuldintre ace[tia este Dana. Femeiavinde juc\rii care stau `n boxa dinpal din st`nga autoturismului, a[eza-te pe rafturi, ̀ n toate culorile, de toa-te dimensiunile [i formele. ~n toam-na lui ’90, so]ii Fanariu veneau dela T`rgu Frumos, `n fiecare dimi-nea]\, la t`rg, cu cartofi de v`nzare.„P`n\ la amiaz\ `i vindeau pe to]i,atunci a v\zut tata c\ ies banii [i amavansat `n trei ani destul de mult,c\ pe urm\ mergeam [i f\ceam Tur-cia, de unde aduceam `nc\l]\minte [i`mbr\c\minte. ~n 1994, am `nceputs\ vindem, eu cu sora mea `n Siraj”,spune Dana [i r`de la amintirea ace-lor vremuri.

De la cartofi [i produse turce[ti,cele dou\ surori s-au specializat [iau ajuns `n anul 2000 s\ v`nd\ juc\-rii [i `mbr\c\minte. „Am v\zut fil-mul «Singur acas\» [i mi-am zis c\dac\ va trebui vreodat\ s\ m\ axezpe ceva anume, atunci acel ceva os\ fie juc\riile. Ele nu se demodea-z\ niciodat\, deoarece apar mereualtele noi. Dac\ vrei s\ duci cevaunui copil o s\-i cumperi o juc\rie.A[a c\ i-am spus surorii mele s\-[i]in\ ea sutienele [i chilo]ii [i eu iautoate juc\riile [i plu[urile [i-mi facafacerea mea”, spune femeia `n timpce ridic\ dintr-o cutie puzzle-ul cu„Scufi]a Ro[ie”, uit`ndu-se la pre].Spune c\-l las\ mai ieftin dac\ `lcump\r\ cineva, doar pentru c\ estebucuroas\ c\ nu a ars [i el. So]ulDanei `i ascult\ povestea ca [i cumar fi aflat asta pentru prima oar\,`ntins `ntr-un scaun de plaj\, de underareori o completeaz\. Este la fel devesel [i de binedispus ca so]ia sa,

prefer`nd s\ plece dup\ o cafea cas\ nu o stinghereasc\. {tie c\ de c`nds-au c\s\torit afacerea ar trebui s\fie „a lor”, dar a r\mas, de fapt, tot„a ei”.

De 22 de ani `n comer] [i de 18ani `n Siraj, Dana a `nv\]at c\ „tre-buie s\ fac\ lucrurile cu cap”. La`nceputul noului mileniu avea `m-preun\ cu sora sa dou\ boxe sepa-rate de taraba din interior, una din-tre ele fiind cea pe care o are ast\zideschis\. „~ntr-o sear\ au venit ni[-te boschetari [i i-au spart surorii meleboxa, nu [tiu ce au furat, c\ aveanumai lenjerie [i ni[te plu[uri. Dar audat foc la tot de acolo. Eu mai l\-sasem `n\untru actele contabile depe ultimele trei luni, s\ le am `n cazde control. Au ars [i acelea. Atuncine-am decis s\ ne facem asigurare[i de 12 ani pl\tesc `n fiecare lun\ cas\ fiu asigurat\ de dou\ miliarde delei vechi. C\ eu aveam marf\ de cinci,asta e alt\ treab\, dar e bine c\-midau acum [i banii ace[tia, m\car amde la ce porni. {i am mai avut norocde boxa asta, `n care am mai l\satni[te juc\rii, nu le-am dus pe toatedincolo.”

Clien]ii vvechi `̀n llocuri nnoiLa `ndemnul Danei, una dintre

prietenele ei i-a urmat exemplul [i[i-a asigurat p\turile `n valoare de4 miliarde lei vechi. Cealalt\, careavea un stoc de 11 miliarde lei vechi,numai ]ig\ri, nu [i le-a asigurat, iaracum nu a mai r\mas cu nimic. Cuacela[i z`mbet, ne[ters de pe fa]\, [icu degetul ar\t\tor amenin]`nd asu-pra t`mplei drepte, femeia spune c\„mai trebuie s\ ai [i minte `n aface-rile astea, mergi [i la risc c\ uneorin-ai ce face, dar dac\ p\]e[ti unadin asta, nu-]i mai trebuie nimic. 11miliarde s`nt bani mul]i [i mai are[i un miliard datorii la furnizori. {i nue numai ea. Mai s`nt [i cei care [i-aupus gir casa la banc\ pentru a intra`n afacere [i acum nu mai au de undepl\ti ratele. Dar [i ei tac. Lumeavrea s\ uite [i s\ o ia de la cap\t.”

Dana [i-a re`nnoit asigurarea `nfebruarie anul acesta, fiind convins\c\ nu va pl\ti f\r\ rost. „Era sora meala stand [i m-a sunat s\ m\ `ntrebedac\ prelungesc contractul sau nu.I-am zis c\ dac\ am pl\tit 12 aniasigurare, nu se `nt`mpl\ nimic dac\-lpl\tesc [i pe al 13-lea. Mi-a pl\titea rata [i acum o s\ primesc banii,dou\ miliarde, cu care o s\-mi con-

tinui afacerea”Chiar dac\ cealalt\ parte a Com-

plexului Comercial Siraj va fi re-f\cut\, unii dintre v`nz\torii care[i-au pierdut bunurile `n incendius-au hot\r`t s\ plece din el. Pe l`ng\doamna Gica, la Coseli mai pleac\c`]iva oameni, [ase [i-au depus dejacererile pentru Bazarul din PodulRo[, iar o parte pleac\ la fosta „}e-s\tura”, printre care Alexandra [iDana. Aceasta din urm\ [i so]ul s\unu mai merg dup\ marf\ p`n\ nu semut\, li s-a spus c\ la „}es\tura” os\ le ia la `nceput chirii mai mici,ca s\ le fie mai u[or. Vor s\ pun\repede `napoi pe picioare afacerea,au trei b\ie]i, cel mai mare are 11ani, mijlociul [apte, iar cel mic pa-tru, [i lor o s\ le r\m`n\ standul cujuc\rii c`nd o s\ creasc\ „asta dac\nu o s\ fac\ altceva”.

C`[tigau mul]umitor, marfa lormergea direct `n magazinele [i su-permaket-urile de cartier, iar pro-dusele nu st\teau pe stoc, rulau `n-continuu. „Ceea ce este grav e fap-tul c\ foarte mul]i, de fapt to]i, auadus marf\ pentru Pa[te [i a avutde unde arde, c\ nu a fost pu]in\.Vineri [i s`mb\t\ a fost plin Sirajul[i s-a cump\rat mult, oamenii ie[eaucu saco[ele `nc\rcate de cump\r\turi.Noi am aprovizionat cu o lun\ `na-inte de ~nviere [i aveam cutii `ntregi,unele nedesf\cute cu juc\rii. Acummergem `n box\ [i dac\ mai g\simc`te o juc\rie care era pe val [i sevindea, ne bucur\m mai ceva ca fiino[tri” [i r`sul Danei umple aerulfierbinte din autofurgon `n timp ceso]ul ei caut\ cutiile cu ochelari desoare, pe care le a[az\ apoi pe om\su]\, al\turi de c`]iva robo]ei.

Pa[tele acesta, copiii comercian-]ilor nu au `n]eles de ce nu mergenimeni nic\ieri `n vizit\, de ce ma-ma [i tata nu au fost la slujba de~nviere [i de ce nu au venit cu lu-min\. Clien]ii vechi care cump\raujuc\rii de la Dana nu au mai trecutprin Siraj dup\ incendiu, dar totau venit s\-i caute. O bunic\, fidel\cump\r\toare a so]ilor, le-a cum-p\rat mici aten]ii nepo]ilor ei. Cumpatru juc\rii s`nt suficiente pentrua umple o saco[\ mare, mai alesdac\ acestea s`nt ma[ini de pom-pieri, de curse, tractoare [i excava-toare, b\tr`na a plecat `nc\rcat\ caun Mo[ Cr\ciun.

Laura-EElena BBEJINARIU

Opinia veche – N

r. 428 – 30 aprilie - 6 mai 2012

1111Afacere de dragul juc\riilor

RREEPPOORRTTAAJJ

V`nz\torii `[i ]in produsele pe jum\tate `mpachetate, gata oric`nd s\ plece

„80% dintre cei care aveau standuri cu pro-duse aici erau sub medie `n ceea ce prive[tenivelul de trai. Se hr\neau de aici mama, tata,fii, cumna]ii [i nepoatele, toat\ familia. Erauafaceri mo[tenite din tat\ `n fiu [i mi-e foartegreu s\ vorbesc, numai c`nd m\ g`ndesc la c`t\marf\ a ars aici.”

”

miercuri, Alexandra va primi un nou lot de haine, aduse de tat\l ei de la Bucure[ti „am trecut prin multe rele [i prin multe necazuri, dar nu ne-au dobor`t. Nu o s\ nedoboare nici \sta” doar cinci dintre cei 500 de patroni au avut tarabele asigurate

~n diminea]a zilei de 14 aprilie,la 02.06, un incendiu a izbucnit `nComplexul Siraj. Focul s-a aprinscel mai probabil de la o ]igar\ ne-stins\, aruncat\ `n incint\. Pentrustingerea lui, la Siraj au fost trimi[iaproximativ 80 de pompieri dincadrul Inspectoratul pentru Situ-a]ii de Urgen]\ (ISU) Ia[i. Ace[tiaf\ceau parte din subunit\]ile: De-ta[amentul 1 [i 2 Pompieri Ia[i [iSta]ia de Pompieri T`rgu-Fru-mos. Cei din urm\ au venit cu 12autospeciale cu ap\ la care s-auad\ugat alte cinci apar]in`nd auto-rit\]ilor locale ie[ene. Incendiul afost stins duminic\ diminea]a, dup\25 de ore. Din cei 13.000 de metrip\tra]i ai `ntregului complex, 9.000de metri p\tra]i au fost distru[i. Va-loarea pagubelor, estimat\ de pre-[edintele Mirel Diaconu, dep\-[e[te suma de 15 milioane de euro.Cl\direa era asigurat\ pentru 5 mi-lioane de euro, `ns\ numai c`tevapersoane aveau asigurat\ marfa.Mirel Diaconu a declarat c\ va

reface cl\direa, investind banii dinasigurare. De altfel, [i viceprimarulRomeo Olteanu a anun]at c\ acor-darea autoriza]iilor de reconstruc-]ie ale complexului distrus de in-cendiu va fi urgentat\ de municipa-litatea ie[ean\. P`n\ la finalizarea

lucr\rilor de construc]ie, comer-cian]i `[i vor vinde m\rfurile `nparcarea de la Siraj.

Complexul a fost `nfiin]at `n1994, anul acesta `mplinind 18ani.

Lupta cu focul a fost c`[tigat\ greu

Mormanul de pietri[ se revars\ peste produsele din cutii

mistuit destine

Unde se aduna artele

1122 AACCTTUUAALLIITTAATTEEAA CCUULLTTUURRAALL||

S-au tulburat pu]in apele la Con-siliul Na]ional al Audiovizualului(CNA) s\pt\m`na trecut\ [i asta, cul-mea, din prea mult\ puritate. Spotu-rile publicitare pentru Aqua Car-patica, apa mineral\ distribuit\ pepia]a autohton\ de Valvis Holding,nu vor mai putea fi plasate de c\trenici o televiziune p`n\ c`nd produ-c\torii nu vor l\muri c`teva `nc\l-c\ri ale Codului de Practic\ înPublicitate. „Inadverten]e” nu s`ntlegate de con]inutul vizual, ci deafirma]iile mincinoase sau care nuau fost probate pe care le transmitreclamele [i etichetele PET-urilor deAqua Carpatica. Acestea anun]\ po-ten]ialii consumatori c\ pot cump\ra„cea mai pur\ ap\ mineral\ carbo-gazoas\ din lume”, chestiune pentrucare nu s-a adus nici un fel de dova-d\. Pentru a afirma a[a ceva, produ-c\torii ar fi trebuit s\ prezinte unstudiu pe un e[antion reprezentativde ape minerale „din lume”.

Ideea pune, cumva, la `ndoial\certificarea oferit\ de legisla]ia eu-ropean\ [i na]ional\ tuturor apelorminerale naturale distribuite `nspa]iul UE, autoriza]ie care stabi-le[te c\ nu se poate spune c\ o ap\este mai pur\ dec`t alta. Tot `nspoturile de promovare a Aqua Car-patica afl\m c\ produsul ar fi „apacu cel mai sc\zut con]inut de ni-tra]i” sau, `ntr-o alt\ variant\, „singu-ra ap\ mineral\ carbogazoas\ din lu-me f\r\ nitra]i”. Cei de la CNA aucerut o analiz\ din partea unor spe-ciali[ti, Adrian Vil\u din partea Pa-tronatului Apelor Minerale dinRom=nia (APEMIN) [i pe AdrianFeru, director de cercetare [i dez-voltare la Societatea Na]ional\ aApelor Minerale (SNAM). Ace[-tia au sus]inut `ndoielile consiliului,aduc`nd ca argument existen]a a celpu]in alte [ase branduri de ap\ mi-neral\ din Rom=nia care con]in totat`]ia sau chiar mai pu]ini nitra]i. „Nueste nici singura, nici f\r\ nitra]i [inici cea mai pur\”, a clarificat Adri-an Feru.

~n schimb, comunicatul de pre-s\ emis de Valvis Holding men]ionac\ acela[i CNA a dat acceptul ma-terialelor publicitare legate de AquaCarpatica `n 2010. ~ns\ spoturilede atunci ar\tau [i sunau sensibildiferit, pentru c\ produc\tori nu seaventuraser\ `nc\ la termeni precum„singura”, „cea mai” sau „100% f\-r\”, aspecte care au [i atras, de alt-fel, aten]ia CNA-ului [i a Protec]i-ei Consumatorului anul acesta. A-cum, campania „~ntoarcerea la purita-te” pentru Aqua Carpatica va fi sus-pendat\. Cel pu]in p`n\ c`nd va re-intra `n legalitate.

Anca TTOMA

LENTILA DDE CONTACTA LLUMII

Grupul RCS & RDS [i trustul In-tact s`nt `n mijlocul unui nou scandal.Dup\ ce anul trecut, operatorul de ca-blu a scos Antena 2 [i GSP TV din grilasa de programe, acestea au fost reintro-duse deoarece televiziunile au invocatprincipiul must-carry (n.r.: primele zeceposturi rom=ne[ti `n ordinea audien]ei,

dup\ canalele publice, s`nt transmisegratis [i obligatoriu de to]i cabli[tii). A-cum dou\ s\pt\m`ni, RCS&RDS arepetat manevra, doar c\ de data aceastaau scos Antena 1, Antena 3 [i Eufori-a de pe platforma de satelit, unde prin-cipiul „must-carry” nu se poate aplica,deoarece acesta este valabil doar pentruteleviziunile transmise prin cablu. O-peratorul a precizat „c\ nu mai poateaccepta s\ pl\teasc\ peste 7 milioanede euro pe an, sum\ care ar fi fost so-licitat\ de Antena TV Group pentru difu-zarea prin satelit a acestor televiziuni”(g=ndul.info, vineri, 27 aprilie).

R\spunsul celor de la Intact MediaGroup a sosit imediat, punct`nd c\ RCS& RDS au scos `n mod abuziv progra-mele, acuz`nd compania de telecomuni-ca]ii de rea credin]\. Ei [i-au continuat

lupta la televizor, [tirile Observatoru-lui amintind aproape `n fiecare sear\privitorilor de acest „abuz”, cu titluriprecum „Pl`ngeri `mpotriva RCS &RDS”, sau „Reclama]i abuzurile!” sf\tu-ind publicul s\-[i schimbe operatorul.

Joia trecut\, RCS & RDS propu-nea ca Intact Group s\ retransmit\ peplatforma digital\ Digi posturile `n ca-uz\, „`ntr-un pachet separat, pentru careabona]ii ce doresc s\ le vizioneze s\ pl\-teasc\ un abonament diferit de cel pl\titpentru restul posturilor” (Realitatea.net, 26aprilie), dar cei de la Antena au refuzat.

Nu doar utilizatorii antenelor Digis`nt `n situa]ia de a r\m`ne f\r\ acesteteleviziuni, `ntruc`t vinerea trecut\, An-tena TV Group a retras drepturile deretransmisie operatorului Focus Sat(platforma de satelit UPC Rom=nia),

dup\ ce, la `nceputul lunii, ace[tia aucerut un tarif de opt ori mai mare pen-tru continuarea retransmisiei. Spre de-osebire de Digi, Focus Sat `nc\ nu aoprit transmisia televiziunilor, astept`nds\ se `nt`lneasc\ pentru o [edin]\ de ne-gocieri cu cei de la Intact miercuri dimi-nea]\. „Narcisa Iorga, membru al CNA,a spus c\ este foarte t`rziu pentru debu-tul negocierilor ̀ ntre UPC [i Antena Group[i se a[teapt\ la o situa]ie similar\ cucea de la RCS & RDS” (Adev\rul.ro,mar]i, 24 aprilie).

~ns\, amuzant nu este doar faptulc\ vedetele orelor de audien]\ maxim\ale Antenelor s`nt invitate la jurnalelede [tiri s\-[i dea cu p\rerea despre a-cest incident, ci c\ acelea[i vedete sevor plimba prin ora[ele ]\rii pentru ca „ro-m=nii ce nu-i mai pot vedea la televizor,s\-i poat\ vedea live”.

Iulian BB~RZOI

Pic\tura mincinoas\

Am anten\, dar n-am Antena operatorul a precizat „c\ nu mai poate accepta s\pl\teasc\ peste 7 milioane de euro pe an”

Opi

nia

vech

e –

Nr.

428

– 30

apr

ilie

- 6

mai

201

2

OPINIA VECHE: De ce a venitprima edi]ie a Zilelor Ateneului T\t\-ra[i abia dup\ 90 de ani de existen]a ainstitu]iei?

LIVIU BR|TESCU: C`nd ampreluat conducerea Ateneului T\t\-ra[i mi-am dat seama c\ o institu]ie t`-n\r\, pentru c\ ea a fost redeschis\ `n2002, are nevoie de o campanie de ima-gine care s\ o pozi]ioneze pe scena cul-tural\ ie[ean\. Am considerat c\ o s\p-t\m`n\ de evenimente grupate `n juruldatei de 25 aprilie, pentru c\ aceastaeste, practic, ziua Ateneului, o s\ atra-g\ aten]ia asupra noastr\ ca institu]iedevenit\ una de spectacol din vara tre-cut\. Afost o dorin]\ de a ar\ta c\ putemorganiza ac]iuni diverse, at`t ale clu-burilor, nou\ la num\r, c`t [i spectacolede teatru, muzic\ [i alte manifest\ri.Printre ele se num\r\ [i un proiect mainou, prelegerile Ateneului la care amavut parte de invita]i importan]i pre-cum Ion Sapdaru, Mircea Diaconu,Adrian Cioroianu, iar acum DanielD\ianu.

O.V.: Vorbea]i de un caracter di-vers al ac]iunilor organizate la Ate-neu. Considera]i c\ au reu[it eveni-mentele din aceast\ s\pt\m`n\ s\ re-dea spiritul cultural promovat de ins-titu]ie?

L.B.: Oamenii au `nceput s\ se o-bi[nuiasc\ cu faptul c\ aici se `nt`mpl\anumite lucruri, altfel dec`t `n cadrulaltor insitu]ii. Spre exemplu, am pornit`n prim\vara trecut\ un proiect cu An-samblul „Teodor Burada” condus deCiprian Chi]u [i Ionu] Urde[ princare `ncerc\m s\ promov\m folclorul.Nu mul]i din Ia[i `[i propun acest lu-

cru, pentru c\ se `nt`mpl\ ca cei care lu-creaz\ `n domeniul culturii s\ spun\ c\publicul nu e interesat de o anumit\sec]iune cultural\. Dar dincolo de asta,nu [tiu dac\ fiecare institu]ie face efor-tul necesar pentru a dezvolta ramurarespectiv\, pentru a contrazice, cumva,tendin]ele culturale. {i cred c\ tocmaiacesta este rolul Ateneului T\t\ra[i,de a veni `n `nt`mpinarea acestor ten-din]e, de a le decupa de pe pia]\ [i nu dea ne plia pe ele. V\ m\rturisesc c\ atun-ci c`nd vorbeam despre promovareafolclorului cu Ciprian Chi]u ne între-bam dac\ va fi lumea receptiv\ la a-ceast\ idee [i am constatat c\ am ajunss\ avem s\lile de spectacol pline la e-venimentele ansamblului „Teodor Bu-rada”. La Ateneu mergem pe ideea c\„pofta vine m`nc`nd” `n ceea ce prive[-te cultura [i asta am reu[it s\ transmitemprin evenimentele din cadrul ZilelorAteneului T\t\ra[i.

O.V.: Se poate spune, dup\ a douaedi]ie, c\ acest ansamblu de eveni-mente poate deveni o tradi]ie a insi-tu]iei?

L.B.: Eu sper ca proiectul s\ con-tinue [i atunci c`nd eu nu voi mai fi di-rector aici. Nu a fost un program g`nditca o chestiune financiar\, deci din a-cest punct de vedere nu am avea o pie-dic\ `n a-l duce mai departe. Am avutnumeroase evenimente cu intrare libe-r\, cum au fost vernisajul fotografic „T\t\-ra[ii de odinioar\”, „C`ntec [i poezie”,cu Sofia Vicoveanca sau spectacolulansamblului de sufl\tori de la Filar-monica „Moldova”, „Nova MusicaViva”, de duminic\. Gala Ateneului T\-t\ra[i a fost, iar\[i, un eveniment des-

chis publicului larg. Am g`ndit totul cao s\rb\toare a culturii. A fost necesar\achizi]ionarea de bilete doar la pieselede teatru, premiera piesei „Ferma ani-malelor”, „Check In”, [i reprezenta]ia„1984”.

Receptivitatea ee oochestiune ccare ttrebuie cultivat\

O.V.: Spectacolele s-au interca-lat cu diverse dezbateri pe teme c`tse poate de ancorate `n actualitatearom=neasc\ precum „Rolul [i loculmanualelor [colare `n formarea ti-nerei genera]ii”. C`t de receptiv afost publicul la aceste manifest\ri?

L.B.: Prelegerea domnului D\ianus-a bucurat [i de audien]\ [i de impli-care. ~n primul r`nd receptivitatea ma-re a fost dat\ [i de beneficiul de a fifost sprijini]i de presa cultural\ ie[ea-n\. Din c`te [tiu au mai existat `ncer-c\ri anterioare de a se introduce astfelde manifest\ri, `ns\ ini]ial publicul afost un pic mai refractar [i nu prea aprins genul acesta de prelegeri. Con-teaz\ [i dac\ reu[e[ti s\ aduci `n fa]apublicului o personalitate, un nume dareste [i o chestiune care trebuie culti-vat\. E clar c\ `n agita]ia `n care tr\im,oamenii s`nt foarte pu]in dispu[i s\mai asiste la dezbateri. Cred c\ dejaam atins o stare de suprasatura]ie dat\de era aceasta a talk-show-ului. ~ns\,dac\ asta e tendin]a publicului, ne mul-]umim cu a spune c\ oamenii nu s`ntinteresa]i sau continu\m s\ credem `n

proiectul respectiv? Pe aceast\ a douadirec]ie voi merge eu cu aceste pre-legeri.

O.V.: Ce tradi]ii ale vechiului A-teneu Popular T\t\ra[i, a[a cum eranumit ini]ial, s-au `mprumutat `ncadrul evenimentelor din aceast\ s\p-t\m`n\?

L.B.: C`nd am g`ndit proiectulprelegerilor, am avut `n vedere ceea cese `nt`mpla aici `n perioada interbelic\.Aici veneau [i conferen]iau NicolaeIorga, Mihail Sadoveanu, intelectualide nivel na]ional dar [i regional. Tre-buie s\ ne aducem aminte c\ pe atunciexista [i acest obicei al discu]iilor libe-re [i nu `ntotdeauna cu persoane califi-cate la nivel `nalt. Forma aceasta dedialog, de `mp\rt\[ire a experien]elor,`n care nivelul discu]iilor nu era unulneap\rat ridicat, ci pornind de la ches-tiuni gospod\re[ti a reprezentat un mo-del. Apoi, latura aceasta folcloric\ pecare sper s\ o putem dezvolta `n conti-nuare este, iar\[i, o leg\tur\ cu trecu-tul. La Ateneul Popular exista un an-samblu folcloric, „Gavriil Musicescu”,care organiza excursii prin ]ar\ pentru asus]ine spectacole. Exista aceast\ de-viz\ a institu]iei, „Unitate prin cultur\”[i, odat\ cu ea, obiectivul de a organizaactivit\]i culturale nu doar `n „vechiulRegat”, ci [i `n Basarabia [i `n Transil-vania, `n egal\ m\sur\. Iar `n edi]iileurm\toare, vom avea `n vedere astfelde ac]iuni. Iar Zilele Ateneului T\t\-ra[i au fost o dovad\ de „unitate princultur\”.

Anca TTOMA

Teatrul, muzica folcloric\, dansul [i dezbaterile s-aujucat, `ntre 21-29 aprilie, pe acelea[i scene, cu

prilejul Zilelor Ateneului T\t\ra[i din Ia[i. Evenimen-tele culturale diverse au marcat `mplinirea a 92 de anide existen]\ a institu]iei [i au adus `n fa]a publiculuiinvita]i precum prof. univ. dr. Daniel D\ianu, maestrul[ahist Lucian Filip [i interpreta de muzic\ popular\Sofia Vicoveanca. Astfel, timp de nou\ zile, ie[enii auputut participa la manifest\ri menite s\ „contrazic\tendin]ele culturale actuale” prin diversitate [i prinprelungirea vechiului `n modernitate.

Am g`ndit totul ca o s\rb\toare a culturii

`n spoturile de pro-movare a Aqua Carpati-ca afl\m c\ produsul arfi „apa cu cel mai sc\zutcon]inut de nitra]i”

interviu cu Liviu Br\tescu, directorul Ateneului T\t\ra[i

Dansurile populare s-au aprins `n aer liber

DDEEZZBBAATTEERREE 1133O

pinia veche – Nr. 428 – 30 aprilie - 6 m

ai 2012

Sezonul cur\]eniei [i-al asteniei

Succesiunea rocambolesc\ de eve-nimente din politica româneasc\ a ul-timelor s\pt\mîni n-a fost – de fapt –decît consecin]a perfect logic\ a situa-]iei în care ]ara ajunsese dup\ cei doiani [i cîteva luni care s-au scurs de larealegerea ca [ef al statului a lui TraianB\sescu. Analiza poate merge [i maiîn urm\, c\ci [i pîn\ la acea dat\ seproduseser\ acumul\ri negative. S\privim – îns\ – acum doar c\tre celde-al doilea mandat al pre[edintelui înfunc]ie.

L-a ob]inut dup\ un al doilea turde scrutin foarte strîns, trei sondajedin patru indicîndu-l drept cî[tig\tor,la închiderea urnelor, pe contracandi-datul s\u, Mircea Geoan\. Inversarearezultatului peste noapte a ridicat se-rioase semne de întrebare. Au începuts\ fie centralizate probele de fraud\.Dup\ circa o s\pt\mîn\, cînd „aripile”PSD s-au regrupat [i unii au încercats\ foloseasc\ momentul pentru a se re-pozi]iona, profitînd de „e[ecul” luiGeoan\, ideea contest\rii a fost aban-

donat\. Traian B\sescu a fost reinvestitca pre[edinte al României pe 14 de-cembrie 2009.

În politica interna]ional\, în ase-menea situa]ii, de victorie „la musta]\”,cî[tig\torii adopt\ pozi]ii concesive,recunoscînd astfel c\ [i cealalt\ jum\-tate a electoratului trebuie respectat\,„scorul” fiind – în fond – aproapeegal. Victoriosul din România a f\cutinvers, impunînd întregului spectrupolitic [i ]\rii o guvernare de strict\obedien]\ fa]\ de el însu[i, f\r\ nici odeschidere spre negociere [i com-promis cu partidele de opozi]ie. Pen-tru a putea instala cabinetul pe care [i-ldorea era necesar\ – fire[te – inves-tirea în Parlament, îns\ partidul s\u,PDL, ob]inuse în alegerile din noiem-brie 2008 un scor de doar 32,36%.Nici împreun\ cu UDMR [i cu ceilal]ireprezentan]i ai minorit\]ilor etnice,dispu[i la combina]ie, nu se încropeade-o majoritate. Pîn\ pe 23 decembrie2009, cînd guvernul mult-dorit a fostvotat, problema a fost „rezolvat\”: au

fost racola]i parlamentari de la PSD [iPNL, prin – a[adar – inversarea op]iu-nilor exprimate de electorat în toamnaanterioar\. Ulterior, dezertorii s-au gru-pat într-un partid care a devenit astfelparlamentar f\r\ s\ fi participat la ale-geri: UNPR.

Cu un mandat discutabil [i cu omajoritate de sus]inere mistificat\, pre-[edintele a impus o guvernare autori-tar\, cu o strategie pe dou\ planuri: îndiscursurile publice, el însu[i [i subor-dona]ii din PD & comp. au deplîns in-trarea ]\rii în criz\, în contextul inter-na]ional [tiut, aplicînd o politic\ deausteritate care a afectat grav econo-mia [i nivelul de trai al popula]iei (su-te de mii de firme falimentate, salariilebugetare [i pensiile t\iate, reduceridrastice ale aparatului de stat, deci [o-maj în mas\ etc.); în acela[i timp, f\r\– evident! – s-o mai recunoasc\ public,guvernarea [i clientela de la toate ni-velele au profitat f\r\ scrupule tocmaide constituirea prin respectivele m\suride austeritate a unor fonduri bugetareconsistente, pe care le-au „drenat” înbeneficiu propriu. „Strategia” nuputea trece neobservat\: guvernareaPDL-UNPR-UDMR-minorit\]i a fostrapid recunoscut\ drept cea mai corup-t\ din istoria noastr\ postcomunist\. Înparalel – abuzuri, mistific\ri, manipu-l\ri [.a.m.d., într-o gam\ previzibil\.

În atari condi]ii, nemul]umireapopular\ a crescut continuu, încît, apro-piindu-ne de sfîr[itul ciclului electoral,a devenit limpede c\ PDL nu va maiob]ine decît un scor minor (electoratulUDMR fiind constant, în jur de 6 –7%, iar UNPR neavînd niciodat\unul) [i c\ alegerile din toamna lui2012 vor fi cî[tigate de USL, alian]aPSD-PNL-PC. R\bufnirea din ianua-rie a indign\rii populare, care a dus lamanifesta]ii de strad\ în majoritateaora[elor ]\rii, a gr\bit deznod\mîntul.Pre[edintele [i secondan]ii s\i au în-cercat s\-l împiedice sau s\-l amîneprintr-o schimbare de guvern: EmilBoc, considerat un „premier de paie”[i antipatizat de popula]ie, i-a l\satlocul lui Mihai R\zvan Ungureanu.F\r\ succes, c\ci noul cabinet a avutinabilitatea de a lua cîteva decizii gravimpopulare: înfiin]area universit\]iimaghiare de medicin\ din Tîrgu Mu-re[, contractele de exploatare a cupru-lui [i a gazelor de [ist.

Din acest punct, evenimentele s-auprecipitat. S-a declan[at exodul dinPDL, partid care, dup\ ce racolase par-lamentari, apoi numero[i ale[i locali,era condamnat ca, aflat pe pant\ des-cendent\, în fa]a dezastrului electoral,s\ tr\iasc\ [i experien]a invers\. Larîndul s\u, opozi]ia, aflat\ oricum deceva vreme în grev\ parlamentar\ deprotest fa]\ de guvernarea B\sescu-Boc-Ungureanu, s-a v\zut obligat\ s\reac]ioneze la amintitele decizii con-troversate [i a depus mo]iune de cen-zur\. Pîn\ s\ se ajung\ la vot, exodul acontinuat [i Guvernul chiar a c\zut.

O perfect logic\ succesiune ro-cambolesc\ de evenimente, a[adar...

cel mai mare risc pentruUSL este pierderea b\t\lieimorale, aspecte la careelectoratul de dreapta este sensibil cabinetul Ungureanu aavut inabilitatea de a luac`teva decizii grav impopulare

Logica unei succesiunirocambole[ti de evenimente

Nici bine n-a fostinvestit Guvernul

Ungureanu, c\ a [i picat.A venit r`ndul opozi]iei, alcuplului Ponta – Antonescu,s\ ne-arate de ce e `nstare. Cei doi s-au l\udat

at`t de tare c\ vor veni cuo echip\ de conducere„profi”, `nc`t n-avem cums\ nu fim m\car pu]insceptici. {i o `ntrebare maiavem. Emisiunile lui Badea[i Gâdea cui r\m`n?

Ro[u, galben [i pu]in portocaliu

A fost sau nu demiterea Guver-nului prin mo]iune de cenzur\ un de-rapaj controlat? Este sau nu aceasta ostrategie a lui Traian B\sescu? Dou\întreb\ri la care cu greu se poate daun r\spuns tran[ant. Dac\ admitemc\ este vorba de o strategie, momen-tul ales pentru aplicarea ei nu este celmai potrivit. C\derea Guvernului cudoar o lun\ înainte de alegerile lo-cale este o înfr`ngere ce poate aveaefecte dezastruoase asupra PDL. Vorfi, cu siguran]\, mul]i lideri locali aipartidului care vor migra la putere.Lucrul acesta va sc\dea scorul PDL.Pierderea alegerilor locale cu un scorsub 15% va avea impact psihologicimportant. Electoratul nu sprijin\ ni-ciodat\ perdan]ii.

Un lucru este cert. Dac\ PDL arfi r\mas la putere drumul nu ar fi dusdec`t c\tre pr\pastie. Numirea luiMihai R\zvan Ungureanu în func-]ia de premier nu a ajutat foarte multPDL. Mi-e greu s\ cred c\ Guvernuls\u ar fi avut suflul necesar s\ trag\PDL dup\ el. Cu at`t mai mult cu c`tagenda Cabinetului Ungureanu secomplica în fiecare zi, dac\ ne g`n-dim doar la problema restituirii pro-priet\]ilor na]ionalizate. Procesul deerodare al PDL ar fi continuat cu sig-uran]\, imaginea de degringolad\ apartidului s-ar fi amplificat, iar de-mocrat-liberalii ar fi pl\tit un pre]foarte mare la alegeri. Reîntregireasalariilor bugetarilor nu ar fi f\cut niciea minuni.

Pentru PDL, marele c`[tig al tre-cerii în opozi]ie este stoparea decli-nului în sondaje. PDL s-ar putea erodaîn continuare, chiar [i în opozi]ie, nu-mai în cazul în care Guvernul Pon-ta ar cre[te consistent salariile saupensiile. Acest lucru este exclus, maiales c\ Victor Ponta a dat deja sem-nalul, dup\ discu]iile cu delega]iaFMI, c\ prefer\ politicile economiceprudente.

M\ a[tept ca Guvernul condusde Victor Ponta s\ nu fac\ gesturi

bru[te. Nu cred c\ se va l\sa în voiapopulismului, pentru a risca dezechi-librarea indicatorilor macroeconomici.În actualul context economic euro-pean [i mondial ar fi un gest sinuci-ga[, care ar anula toate eforturile popu-la]iei de p`n\ acum. Astfel de deciziise deconteaz\ la urne. Pe de alt\ par-te, nu cred c\ viitorul Guvern va luam\suri dure de reform\. M\ a[tept caVictor Ponta s\ mizeze pe strategiapa[ilor m\run]i. Va reîntregi salariilebugetarilor, dar nu le va m\ri subs-tan]ial. Va returna pensionarilor ba-nii lua]i sub form\ de asigur\ri de s\-n\tate, dar nu va cre[te pensiile.

Nu [tiu dac\ prezen]a PDL înopozi]ie va fi în m\sur\ s\ readuc\ laurne electoratul de dreapta, care s-aîndep\rtat de Traian B\sescu [iPDL [i care îngroa[\ ast\zi r`ndurilenehot\râ]ilor sau neimplica]ilor. Credîns\ c\ prezen]a PSD la guvernare îipoate reactiva pe ace[ti aleg\tori.

Cel mai mare risc pentru USLeste pierderea b\t\liei morale, aspec-te la care electoratul de dreapta estesensibil. Oric`t de prudent va fi VictorPonta în actul de guvernare, estegreu de crezut c\ va putea evita scan-dalurile care vor reaminti de „par-tidul-stat”. În jurul Guvernului auînceput deja s\ dea t`rcoale personajecare aduc aminte de perioada în carecorup]ia devenise politic\ de stat.Viorel Hrebenciuc sau Dan Voicu-lescu s`nt doar dou\ exemple. Cum îiva împiedica Victor Ponta pe baronis\ devalizeze bugetul de stat, sfid`ndpopula]ia care resimte în continuarecriza economic\. Nu va reu[i. C`[ti-garea alegerilor parlamentare din no-iembrie de c\tre USL nu este o certi-tudine. În fond, noua putere nu tre-buie s\ se erodeze dec`t c`teva pro-cente, pentru a c\dea sub pragul de50% [i a fi trimis\, din nou, de Tra-ian B\sescu în opozi]ie. Marele mecide [ah abia a început!

Marele meci de [ah

Ion Bogdan LEFTER

Silviu SERGIU nemul]umirea popular\ a crescut continuu, `nc`t,apropiindu-se de sf`r[itul ciclului electoral, a devenitlimpede c\ PDL nu va mai ob]ine dec`t un scor minor

Alba-neagra cu Guvernul

Opi

nia

vech

e –

Nr.

428

– 30

apr

ilie

- 6

mai

201

2

OOPPIINNIIAA DDEE LLAA CCEENNTTRRUU

În afar\ de planete scriitorice[tiintens populate, dincolo de metafore[i tr\iri interioare, c\r]ile ascund a-deseori chestii cît se poate de concre-te. Am r\sfoit prin anticariate, amîntrebat bibliotecari [i anticari [i amaflat ce mai uit\ românii prin c\r]i. O fi[\ muzical\, într-o edi]ie a

romanului „Zenobia” de Gellu Na-um. Pe p\tr\]elul de hîrtie scrie: „Ti-tlu dat de mine: Jazz 5. J’aime fla-nêr sur les grands boulevards”. E opies\ de-a lui Yves Montand. Un articol intitulat „65 de ani

de la Unirea tuturor românilor”, într-ocarte despre via]a lui Alexandru IoanCuza. Pe verso e o fil\ de calendar,pentru luna decembrie a anului 1983. Un plic roz simplu, într-un

„Dic]ionar de americanisme” de F.Ionescu. Între paginile unei „Istorii a

muzeelor din România” e o compu-nere tras\ la xerox pentru uzul ele-vilor br\ileni pleca]i în excursie laBucure[ti.

George nu e chiar anticar, p\-ze[te doar c\r]ile altcuiva, fix lîng\gura de metrou de la Universitate.Totu[i, nu e str\in de descoperiri. Î[iaminte[te cu deosebit\ pl\cere de obancnot\ de 100 de dolari. „Eramîntr-o criz\ accentuat\, prin ’90-’91.Am dat darul la nunt\ la frate-miu.Nici cartofi nu mai aveam, [i copilulavea nevoie de medicamente. {i amluat ni[te reviste auto – mie-mi placma[inile –, îi zic lui fiu-meu s\ neuit\m prin ele, pe balcon. Deschid[i v\d hîrtia plutind, a[a… M\ în-treab\ nevast\-mea: «Ce-i acolo?».Zic: «Nimic, o hîrtie». A fost ceamai mare sum\ pe care am g\sit-oîn via]a mea”.

Lui Gheorghe C\pruciu, anti-car [i colec]ionar de cactu[i din zonaObor, i se întîmpl\ mereu s\ g\seas-c\ buletine. „Chiar ieri am g\sit unul.Cînd am dat de primul buletin, amvrut s\-l dau celor de la Poli]ia Co-munitar\, c\ treceau pe aici. Le-amzis: «Uita]i, mai e valabil un an». Auspus c\ ei nu se ocup\ cu a[a ceva. I-amîntrebat: «Bun, dar cu ce v\ ocupa]i?».Cei de la Poli]ia Comunitar\ sînt ni[-te p\c\lici”. A mai dat de o floare decol] presat\, de re]ete medicale, fe-licit\ri [i timbre. Ce-i drept, i-a pi-cat [i o hîrtie de 100 de euro. „Dac\am tr\i într-o ]ar\ normal\, ar trebuis\-i d\m la Poli]ie”.

De-a lungul carierei sale de bibli-otecar [colar, Angelica Marcu a ex-tras din manualele returnate nume-roase extemporale cu note proaste.„Cînd le dau c\r]ile, le zic copiilor:«Vede]i, c\ v\ pun cîte-o întrebaredin carte cînd o aduce]i înapoi». Unulavea «Moara cu noroc» [i l-am în-trebat cîte frunze avea copacul decare Lic\ S\m\d\ul s-a dat cu capul.Elevul s-a uitat la mine de parc\ e-ram nebun\. Dar, dac\ ar fi citit, ar fi[tiut c\ era uscat copacul”. De celemai multe ori elevii nu termin\ decitit c\r]ile, \sta-i adev\rul.

Vlad OODOBESCU

JJuurrnnaalluull uunnuuii ooaarreeccaarree

S`nt zile care trec precum valuri-le pe o insul\ pustie. Albastre, cu ace-la[i strig\t de pas\re, cu un ritm dul-ceag, strepezit. Merg pe strada asta [im\ uit: ̀ n dreapta mea va fi aceast\ fri-zerie cu acest t`n\r vis\tor, c\ruia nui-au sosit clien]ii. Se uita [i el pierdutpe geam, cine [tie ce vede `n cel\lalttrotuar. Poate o femeie, poate via]a luide p`n\ atunci, sau poate nimic din toa-te astea. Este apoi un magazin de hainesecond hand. Dac\ b\rbatul ̀ nalt [i b\r-bos a deschis, `nseamn\ c-am `nt`rziat.Dac\ nu e nimeni `n\untru, `nseamn\c\ voi ajunge la timp [i asta d\ cumva`ncredere unui angajat.

Mai este o ]iganc\ care vinde lili-ac, nu departe de gura de metrou. Amluat ̀ ntr-o zi un buchet ̀ mbobocit carenu a `nflorit nici p`n\ ast\zi. Merg pestrada asta, uneori plou\, alteori e soa-re. {i merg cu picioarele altcuiva, m\uit prin ochii altei persoane, nu eu cum-p\r acum sticla aceasta cu ap\ la doilitri, nu trec eu pe l`ng\ liceul bulg\resc,nu m\ uit eu la casa asta spart\, la m\-

runtaiele ei, la `ntunericul din cameraei goal\, p\r\sit\.

Odat\ am privit `n sus: era un po-rumbel cu picioru[ul prins `ntr-o strea-[in\. D\dea din aripi violent [i `ncer-ca s\ scape. Era at`t de sus strea[ina ̀ n-c`t nu ar fi putut ajunge nimeni la el,ca s\ `l salveze. Din ziua aia nu m-ammai uitat `n sus, pentru c\ nu aveams\ ̀ l mai v\d acolo: zburase, bine`n]eles,`ntr-o zon\ cu stre[ini mai prietenoase,`[i `ntemeiase o familie [i acum eraprintr-o vacan]\, pe undeva, cu porum-bi]a [i odraslele bucuroase dup\ ei. Cas\ fiu sigur\ de scenariul \sta, am schim-bat trotuarul. Trec acum pe l`ng\ un ma-gazin de pompe funebre, frumos deco-rat, cu u[a larg deschis\. Miroase a fag,a copac proasp\t t\iat, miroase de dimi-nea]\ a moarte. Dar noi trecem pe l`ng\acest magazin ca [i cum este o alimen-tar\, una dintre zecile `nt`lnite pe drum.

C`nd a fost z\pada mare, de anun-]a prin ziare c\ r\m`n toate magazineledin Bucure[ti f\r\ ap\ [i p`ine [i bu-cure[tenii vor fi nevoi]i s\ supravie]u-

iasc\ `ntr-un bunc\r, consum`nd ali-mente din rezervele secrete ale statu-lui, birtul de unde-mi cump\r fructe r\-m\sese f\r\ provizii. A fost ceva [iatunci. Propriet\reasa fuma ]igar\ de la]igar\ de stres [i mai avea ni[te zacusc\afumat\ `n raft, cu pufule]i. Acum etotul ̀ n regula, are mere zilnic. Traver-sez din nou, intru `ntr-o cl\dire [i iauloc pe un scaun.

Apoi, dintr-o dat\, m\ ridic [i daudrumul la muzic\ la maximum, deschidgeamurile larg [i `n timpul acesta in-tr\ soarele; `ncep s\ dansez lunatec, `iridic de jos pe to]i cei din jurul meu,toat\ lemn\ria birourilor se transform\`n copaci, florile din glastre se unduiesc

senzual [i se deschid, liliacul meu `n-flore[te `ntr-un mov cu albastru `n-chis devastator, nou\ ne zboar\ `nc\l-]\rile din picioare, avem cunune deflori de c`mp, o familie vesel\ de porum-bei intr\ pe geam [i particip\ la zaia-fet cu toat\ dedicarea, apar co[uri cufructe nenumite `n jur, `nmul]ite ca-nziua lui Iisus cu p`inile [i pe[tele, l`ng\mare, [i noi strig\m, fiecare altceva,strig\m din r\runchi, url\m, vocilenoastre devin supranaturale, se sparggeamurile, [i noi strig\m [i strig\m,c\ci oamenii trebuie s\ nu uite s\ strige,ca s\ nu `nnebuneasc\.

Roxana LLUPU

1144

Cu aceea[i voce cald\, care a con-sacrat-o de-a lungul carierei sale mu-zicale, Irina Loghin a revenit pe mi-cile ecrane povestindu-ne despre gre-ut\]ile cîinilor vagabonzi. Într-un re-portaj la un post de televiziune, doam-na artist\ a împ\r]it, într-un parc dinBucure[ti, cîteva pungi de carne to-cat\ celor mai buni prieteni ai omu-lui. În timp ce-[i ducea la bun sfîr[itac]iunea caritabil\, demn\ de o cam-panie umanitar\ f\cut\ de Oxfam, eaacuza oamenii de cruzime [i ne spu-nea c\, de fapt, ace[ti cîini nu sînt decîtni[te victime ale sistemului. {i mai a-runca un pumn de carne.

M\ bucur c-a spus c\, dac\ ar pu-tea, Irina Loghin i-ar strînge pe to]i.~ns\, sincer, de la Brigitte Bardot în-coace, arti[tii [i-au plimbat n\stru[nicale lor cozi pe lîng\ camere, ca [i cumar a[tepta o fleic\ de reclam\ de la noi.Nu le-a[ mai da voie s\ vorbeasc\ înpublic, propov\duind dorin]ele cîinilor,debiteaz\ numai cli[ee [i prostii. Nu facdecît un spectacol ieftin, dup\ care seiau restul oamenilor [i între]in aceast\epidemie continu\.

Bine, am vrea s\ adun\m toatepot\ile [i s\ dispar\ deodat\, îns\ astanu ar fi decît o solu]ie de moment. Pro-blema aceasta aduce aminte de Teoriaferestrelor sparte, emis\ în 1982, dedoi oameni de [tiin]\ americani, JamesWilson [i George Kelling. Pe scurt,dac\ la o cl\dire avem cîteva geamurisparte [i nimeni nu le va schimba,num\rul acestora va cre[te, dac\ e [i o

cl\dire p\r\sit\, oamenii vor for]a in-trarea, î[i vor „marca” teritoriul [i vadeveni loc de adun\tur\ pentru vaga-bonzi, de exemplu. Acea cl\dire va fifocarul unei epidemii sociale, de undeva ap\rea [i infrac]ionalitatea.

Aceast\ teorie s-a observat cel maibine în New York, în a doua jum\tatea anilor ’80. Kelling, unul dintre au-tori, a devenit consultant pentru Au-toritatea Transportului în Comundin New York [i a trebuit s\ ridicestandardele c\l\toriei cu metroul (va-goanele ar\tau mai oribil decît maxi-taxi-urile din Ia[i), iar în locul unor in-vesti]ii scumpe, el a început cu grafi-tti-ul. Nu a mai permis s\ fie vopsitnici un vagon, apoi îi aresta pe ceicare nu compostau biletul [i-iplimbau, în c\tu[e, prin fa]a celorlal]i.„Grafitti-urile simbolizau colapsulsistemului”, spunea un reprezentant alAutorit\]ii din New York. Pe aceea[iidee a mers [i Rudy Giuliani, pri-marul metropolei. A pornit unadev\rat val de arest\ri al celor carearuncau gunoi pe jos, care vandalizauspa]iul public sau se urinau pe str\zi.Cele 20. 000 de infrac]iuni pe an,care se întîmplau la metrou, ausc\zut, în anii ’90, cu mai mult de75%.

Prezen]a cîinilor e un semn aldezordinii [i nu al bun\voin]ei oame-nilor. Trebuie s\ îi înv\]\m pe cei caIrina Loghin c\ nu fac nici o fapt\bun\. Degeaba avem padocuri sau vrems\ trimitem hingherii, cînd locuitorii totîi ]in în casa sc\rii, ca pe un bibelou.Dar, ce-i drept, pentru Irina Loghinpoate se apropie [i campania electo-ral\.

George GGURESCU

Un ora[ bolnav

Pentru c\ nu [tim niciodat\ c`ndne vine sf`r[itul s`ntem de regul\ h`tri,profanatori [i perver[i. Credem c\ e-xist\ suficient timp în viitor pentru aîndrepta lucrurile, pentru a aprindelum`n\ri la vii [i la mor]i ori pentru aiubi mai mult. Dar iubirea nu se vindela kilogram, se f\ure[te acolo unde [io adiere de v`nt st`rne[te furtuni c\cisufletul omului e un drum f\r\ semnede circula]ie. {i în comuniunea asta anoastr\ cu divinitatea, ne-am obi[-nuit cu ideea c\ dac\ d\m bani la bi-seric\ avem în desaga de p\cate maipu]ine. {i mergem acas\ ca isp\[i]i [icura]i ca lacrima, în timp ce prin noicurge puroiul [i tina. Dar nu de pu-]ine ori, banii cu care unii au impre-sia c\ [i-au cump\rat un loc în cerurinu ajung pentru renov\ri ori pictur\bizantin\, ci pe undeva la dracu.

Eram în copil\rie, în satul buni-cilor, bun\ prieten\ cu b\iatul [i fatapopii. C`nd au ajuns adolescen]i [iau încurcat drumurile dintre biseric\[i barul de l`ng\ c\minul cultural, luaubanii din cutia milei [i mergeau ladiscotec\ s`mb\ta. M-au rugat s\ nuspun, s\ nu se afle prin sat, c\ are popascandal. N-am spus. Dar am r\mas cuun gust amar [i soarta a f\cut în a[a

fel c\ nu ne-am mai v\zut de atunci. Mai r\u de cei care se las\ du[i de

tot în ispit\ [i fur\ clopotele pe carele duc mai apoi la fier vechi. Icoa-nele s`nt [i ele direc]ionate spre „pia-]a neagr\”, mai exact spre cei careumbl\ prin sate cu icoane de v`nza-re, zic c\ s`nt sfin]ite de Pimen [i c\au fost pictate de m\icu]ele de laV\ratec. Pentru ei, ho]ii de cele sfin-te, socoteala se face la urm\, în alt\lume.

Al]ii îns\ î[i r\scump\r\ p\catelemai concret, adopt\ un copil ori do-neaz\ bunuri, bani [i alimente. Oparte renun]\ la înjur\turi ori la ]ig\ri.Fiecare cum poate, c\ci [i a[a cimi-tirul se umple de morminte f\r\ cruci.Îns\ cei care [i-au f\cut din meserie oma[in\ de sp\lat p\cate nici m\carnu se g`ndesc la asta. Salveaz\ vie]i [iat`t, nu a[teapt\ nimic în schimb. {iîn ciuda tuturor [tirilor despre mita dinspitale ori despre proasta dotare a u-tilajelor pentru incendii, am tot res-pectul din lume pentru medici, pom-pieri [i cei de la descarcerare. Iar pen-tru un salariu din care î[i cump\r\p`ine [i salam, ace[ti oameni au mereupor]ile deschise spre rai. Mai r\u de noicare abia d\m bun\ ziua vecinului iarc`nd sc\p\m m\runtul din buzunarunui cer[etor s`ntem plini de sine. Înacest caz, Dumnezeu s\ ne ierte!

Paula SSC~NTEIANU

Din Cetatea lui {tefan

O familie vesel\ de porumbei intr\ pe geam [i particip\ la zaiafet

Paula SSC~NTEIANU eestesenior eeditor lla rrevista„Opinia vveche”

Roxana LLUPU eeste eeditor aal ssiteuluihttp://adrenallina.wordpress.com

Ce maiafl\m din

c\r]i Angelica Marcu a ex-tras din manualele retur-nate numeroase extem-porale cu note proaste

HHaaii-hhuuii llaa kkiilloommeettrruull 00

prezen]a cîinilor e unsemn al dezordinii [i nual bun\voin]ei oamenilor

Vlad OODOBESCU eestesenior eeditor lla rrevista„Opinia vveche”

propriet\reasa fuma ]igar\ de la ]igar\ de stres [imai avea ni[te zacusc\ afumat\ `n raft, cu pufule]i

am tot respectul dinlume pentru medici,pompieri [i pentru ceide la descarcerare

Andreea ARCHIP, Dana BALAN – BÂLU, Oana BALAN, Alina B|ISAN, Andrei CIURCANU, Florentina CIUVERCA, Anastasia CONDRUC

Ionu] FANTAZIU, George GURESCU,Diana IABRA{U,Liviu IOLU, Roxana LUPU,Nicoleta NASTASE, Vlad ODOBESCU,

Diana ROTARU,Ionela S|VESCU,Paula SC~NTEIANU,Andrei UDI{TEANU, Lina VDOV~I

SENIORIEDITORI: »

Amorfism

George GGURESCU eesteredactor lla ppostul dde televiziune TTVR

De sufletul celor vii

MMOOZZAAIICC 1155O

pinia veche – Nr. 428 - 30 aprilie - 6 m

ai 2012

Evenimentuls\pt\m`nii

~n perioada 2 – 8 mai areloc Festivalul Studen]esc FEs-tudIS, organizat de c\tre Casade Cultur\ a Studen]ilor (CCS)[i ligile din mediul academic ie-[ean.

Programul complet poate fig\sit pe site-ul evenimentului,www.festudisiasi.wordpress.com

FFEESSTTIIVVAALL

Dintr-o mie de CD-uri

Cinci ani i-a luat Italiei s\ `nt`l-neasc\ America `n albumul „Rome”, ocolaborare pe c`t de curioas\, pe at`t dereu[it\ ̀ ntre produc\torul Danger Mou-se [i compozitorul italian Daniele Luppi.Cunoscut pentru abord\rile inediteasupra unor albume de succes precum„Demon Days” ai celor de la Gorillazsau pentru proiectul Gnarls Barkley,Danger Mouse a creat un mix menit s\aminteasc\ de un gen cinematograficcunoscut drept spaghetti western.

„Rome” se deruleaz\ ca o verita-bil\ coloan\ sonor\ f\r\ film, fiind cons-truit dup\ un astfel de concept, din`mbr\]i[\ri de corzi [i percu]ie, voci deansamblu coral [i inser]ii delicate depian. Prima pies\, „Theme of Rome”,este o tem\ instrumental\ ce torope[teascult\torul cu un timbru [optit, cu e-couri vocale ce aduc a b`ntuiri fanto-matice. Colaborarea cu Jack White `n-cepe cu „The Rose With The BrokenNeck”, o melodie a singur\t\]ii cu fra-gile fream\te de harp\ [i chitar\. ~m-preun\ cu Norah Jones, care `mpru-mut\ c`torva piese tonul senzual dar deo gravitate uneori exagerat\, Whitedevine un motiv vocal recurent.

~nregistrat `ntr-un studio din Ro-ma, cu echipament de tip analogic, cuinfluen]e din muzicalitatea clasic\ asoundtrack-urilor italiene[ti a anilor ’60,albumul p\streaz\ o not\ general\ desuspans. „Two Against One”, spre e-xemplu, este, at`t `n versuri („I get thefeeling that it’s two against one/ I’malready fighting me so what’s anotherone” – „Am sentimentul c\ s`nt doi`mpotriva unuia/ Deja lupt cu mine,

deci ce mai conteaz\ `nc\ unul?”) c`t [iprin nuan]a dat\ de chitara acustic\,jurnalul unui suflet persecutat [i para-noic. Pove[tile pieselor s`nt spuse po-etic, conexiunea `ntre ritmuri [i mesajefiind de cele mai multe ori surprinz\-toare, a[a cum se ̀ nt`mpl\ pe „ProblemQueen”, unde percu]ia sacadat\, vioaie`nt`lne[te versuri precum „We’re onlyalive when we can be/ Defectors fromthe clock” („S`ntem vii doar atunci c`ndputem fi/ Tr\d\tori ai ceasului”).

„Rome” e o colec]ie de melodiicare `[i creeaz\ singure, f\r\ trucuri ci-nematografice, scene c`nd dramaticec`nd romantice, constant fiind doar e-coul t`nguitor al corului italian Can-tori Moderni [i jocul de st\ri [i moti-ve cu care opereaz\ instrumentele.

Anca TTOMA

Dram\ cu gust de spaghetti

Danger Mouse & Daniele Luppi –„Rome” (2011)

Un grup de tineri care vor s\ pe-treac\ o vacan]\ sau un weekend `n vi-zit\ la ]ar\, eventual `n p\dure, undese ascund de obicei co[marurile ome-nirii, este `n general, premiza cli[eisti-c\ a unui film de groaz\ american. Deobicei, adolescen]ii `nfrunt\ mon[trisau psihopa]i sco[i din mintea unui sce-narist cu prea mult\ imagina]ie, apoimor unul c`te unul [i `n final apare vi-novatul – „surpriz\”, care, de fapt, nu

surprinde pe nimeni. „The cabin inthe woods” (n.r.: „Cabana din p\dure”)`[i propune s\ schimbe aceast\ tendin]\[i s\ fac\ o leg\tur\ `ntre aproape toatepeliculele de groaz\ de p`n\ acum.

Filmul `ncepe `ns\ exact dup\ for-mula consacrat\ `n care ni[te adoles-cen]i `[i petrec un weekend `ntr-o ca-ban\ dintr-o p\dure, dar odat\ ajun[i a-colo, scenariul se `mprosp\teaz\ iar per-sonajele s`nt manevrate de ni[te p\pu-[ari care pariaz\ pe moartea fiec\ruia.Astfel, Dana, Kurt, Jules, Marty [iHolden s`nt prezenta]i ca fiind ni[testuden]i cu bun sim] [i departe de ori-ce caracter tras la indigo `n multe filmede groaz\. Din umbr\ `ns\ cineva `i trans-form\ `n ceea ce nu s`nt, model`ndu-i

`ntr-un tocilar, un sportiv guraliv [i unpetrec\re] stupid. Asta pentru c\ audevenit cobaii unui proiect de tip BigBrother `n care s`nt monitoriza]i de p\-pu[ari, o grupare guvernamental\ careac]ioneaz\ doar pentru a determina ti-nerii s\ reac]ioneze exact ca persona-jele unui astfel de film. ~ns\, ei nu ur-m\resc doar propria distrac]ie, ci `n-cearc\ s\ sugereaze telespectatorilor prin-cipiul „nevoile multora le dep\[esc peale celor pu]ini”. ~n plus, pelicula con]i-ne [i tributuri aduse genului horror, dela apari]iile unor mon[tri [i fantasmep`n\ la clasicele lichid\ri s`ngeroase,pe care scenaristul le folose[te pentrua determina publicul s\ ghiceasc\ `ncare alt film le-a mai v\zut.

De[i „The cabin in the woods” estepus `n categoria horror, toate momen-tele de spaim\ s`nt distruse fie de o sce-n\ comic\, fie de s\ritul din col] al u-nei creaturi care fac spectatorul s\ tre-sar\ pentru un moment. ~ns\ povestease concentreaz\ mai mult pe misterulcabanei [i al dirijorilor din spatele ei,l\s`nd momentele de groaz\ doar pentrubackground.

Tot scenariul este realizat ca omare teorie a conspira]iei filmelor degroaz\ [i aceasta `l scoate foarte mult`n eviden]\. Pelicula `ncearc\ s\ schim-be regulile jocului de fric\ `n a[a fel`nc`t acesta s\ nu fie ca `ntr-un filmdeja cunoscut, ci cu un costum diferitde Halloween.

Paul AANDRICI

Stop cadruP\durea cobailor `n negru

Europa nu este doar un conti-nent. Dincolo de diviziunea geogra-fic\, o fiin]\ milenar\ locuie[te dinBalcani p`n\ `n ]inuturile fiordurilor[i din peninsula Iberic\ p`n\ la v\ileUralilor. Trupul ei a fost croit dup\numeroase invazii [i pr\d\ri, iar spi-ritul s\u a prins via]\ din s`ngelestr\bunilor no[tri care au ap\rat p\-m`ntul d`ndu-[i la schimb n\v\lito-rilor zilele. Fiin]a asta uria[\ a fost`ntunecat\ la chip timp de un Ev, iarapoi a `nflorit `n Secolul Luminilor,c`nd au fost ticluite primele charte aledrepturilor oamenilor. Pentru aceas-t\ realizare, pentru memoria str\-mo[ilor, dar mai ales pentru bog\]iacultural\ european\ care a schimbatlumea, `n octombrie 2001, c`nd A-merica `nc\ se afla la reanimare, du-p\ atacul terorist de pe 11 septem-brie, Oriana Fallaci a publicat arti-colul „The Rage and the Pride”(n.r.:„M=nia [i orgoliul”), sub forma unuitext structurat pe mai multe edi]ii.

C`nd a v\zut cum cele dou\ tur-nuri au fost spintecate, jurnalista ita-lian\ stabilit\ `n New York, a [tiutc\ trebuie s\ pun\ cap\t t\cerii depeste zece ani `n care nu mai cola-borase cu cotidiene [i a pus pe h`rti-e lucruri tulbur\toare, adev\ruri a-flate la `ndem`na oricui, dar de careoamenii se feresc s\ le spun\ penume. Dintr-o suflare, cum [i m\r-turise[te, [i-a strigat cu patos „M=nia

[i orgoliul”, denun]`ndu-i pe cei carereprezint\ o amenin]are pentru `n-treaga lume, dar pe care, sub mascaunei politici anti-rasism, `i primim `n]\rile noastre, `i g\zduim, le asigu-r\m un trai decent, `n timp ce ei o-moar\ `n numele unui Dumnezeucare le promite c`te 14 virgine `n pa-latele sale. Sim]i c\ autoarea Oria-na Fallaci aproape pl`nge c`nd spunec\ djihad-ul, sau R\zboiul Sf`nt almusulmanilor, `nseamn\ moartealumii, moartea Europei [i mai alesmoartea Italiei, patria sa drag\. Azi,continentul `nc\ respir\. Greu, ca unbolnav intubat, c\ruia inima o ia raz-na la cea mai mic\ adiere de v`nt.

Europa este acum o oaie r\t\ci-t\, care s`ngereaz\ `n ne[tire, f\r\ s\ oridice cineva dintre m\r\cini. Nu-mai toiagul Orianei, cu care `mpr\-[tie tunete, o scoate din t\cere, `i a-minte[te de pasiunea cu care luptaualt\dat\ locuitorii s\i [i o `ndeamn\s\ se trezeasc\, m\car c`nd va bateceasul al XII-lea.

Iulia CCIUHU

asupra albumului influ-en]at de muzica anilor’60 planeaz\ o not\ general\ de suspans

personajele devin instrumentele unui proiect de tipBig Brother `n care s`nt monitoriza]i de p\pu[ari

„Ini]ial, RRome ppoate pp\realiniar, `̀ns\ aabia ddup\ rrepetate

ascult\ri `̀ncepe ss\-[[idesf\[oare iideile”

http://www.musicomh.com

Un mileniude r\t\ciri

jurnalista a spus lucruritulbur\toare, adev\ruriaflate la `ndem`na oricui,dar de care oamenii seferesc

De dragul diversit\]ii, cite[te o carte

Editura CCorint256 dde ppagini, 22011

29.90 dde llei

HOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP

GEMENI: ~]i dore[ti s\mergi s\ stai la soare, `ntinspe o p\tur\, al\turi de blonda

preferat\, Timi[oreana, [i poate, poate [iuna mai pu]in rece.

LEU: Ai fost lene[ [i n-ai mai mers acas\ `n ulti-mele dou\ vacan]e. Acum

supor]i consecin]ele [i trebuie s\ te des-curci pe vremea asta cu hainele de iarn\.

FECIOAR|: Este alcincilea telefon pe care `lpierzi de trei ani, de c`nd e[ti

la facultate. E un semn, limiteaz\-te lapix [i scrisori.

BALAN}|: Te-ai ̀ ntorscu at`t de mult\ m`ncare s\p-t\m`na asta c\ po]i s-o vinzi

[i s\-]i cumperi toate examenele cu not\maxim\.

SCORPION: De[i emini vacan]\ doar de c`tevazile, c\ldura prea-]i aduce

aminte de var\, a[a c\ ai hot\r`t s\ staiacas\ p`n\ `n sesiune.

S|GET|TOR: De c`nde [antier `n tot Copoul ai re-nun]at s\ mai cobori p`n\ la

facultate. Stai `n c\min [i a[tep]i s\ scriecineva pe Facebook c\ s-a rezolvat.

CAPRICORN: Te mai`ntrebi din c`nd `n c`nd de cenu vine niciodat\ colegul de

camer\. Poate dac\ ai mai `nchide fri-giderul ar veni.

V|RS|TOR: De c`ndte-ai l\sat de pariuri sportiveai bani cam de orice-]i do-

re[ti. Haine, sucuri cu colegii, beri cuprietenii. Mai pu]in pariuri sportive.

PE{TI: De c`nd s-audeschis terasele chiar ai uitatde tot de facultate. Tot ce

`nseamn\ „proiect” sau „laborator” s-atransformat `n „halb\” [i „la sticl\”.

BERBEC: Vine vara [in-ai nici o idee de ce-ai s\faci la diserta]ie. Nici o gri-

j\, nu s-o fi construit Roma `ntr-o zi,dar dou\ luni e `nc\ mult.

TAUR: ~n sf`r[it sutelede litri de cafea b\ut\ `nceps\ dea rezultate. Pe c\ldura

asta, b\uturile calde fac mult mai binedec`t berile [i vinul rece.

RAC: E at`t de cald c\vrei s\-]i cumperi un prelun-gitor [i trei ventilatoare de ca-

mer\ pe care s\ le pui `n jurul t\u, cani[te sateli]i.

Lumea fotbalului – de la presasportiv\ p`n\ la brancardierii echi-pelor medicale ale cluburilor – at`tde bogat\ `n acordarea unor super-lative, are nevoie s\ `nve]e [i pu]in\diploma]ie. Admit c\ nu am prinsmulte dintre evenimentele care auf\cut deliciul [i istoria sportuluimingii rotunde, `ns\ `n cele desprecare `mi aduc aminte nu am v\zut([i nici nu am auzit sau citit) maimult\ ur\ nejustificat\ direc]ionat\`mpotriva unei singure echipe, cums-a `nt`mplat s\pt\m`na trecut\.

Barcelona a fost ca un boxerc\zut la p\m`nt [i aruncat sus]in\to-rului adversarilor pentru a fi c\lcat ̀ npicioare [i lovit cu scaune. Cu to]ii, dela jurnali[ti respecta]i, la ziare de scan-dal, patroni de cluburi, juc\tori [ito]i cei afilia]i lumii sportive, au [terspe jos cu catalanii. Dac\ cele mai cu-min]i ziare titrau despre „moartea [idesfiin]area Barcelonei”, alte texte deopinie sau declara]ii cuprindeau oserie de injurii exaltate pe care nu-mi permit s\ le reproduc. Exact ca uncopil mic care arunc\ cu pietre dup\ma[ini [i url\ de bucurie c`nd crap\un parbriz sau pocne[te o lunet\.

Nu contest rezultatul partidei, nuvreau s\ diminuez meritul lui Chel-sea, care a f\cut dou\ meciuri `n care,de[i s-a ap\rat, a muncit teribil demult. S`nt de acord: pentru frumu-se]ea sportului, Barcelona a fost `n-fr`nt\ pe drept. M\ uit `ns\ `n no-menclatorul profesiei de jurnalist [i`n cel a bunului sim], [i nu-mi dauseama c`nd campaniile de c\lcat `npicioare au primit aviz global. Aufost cazuri de corup]ie `n sport, lanivelul unor `ntregi campionate,cum ar fi celebrul Calciopoli dinItalia, 2006, care nu au st`rnit at`tafurie direc]ionat\ cum a f\cut-o `n-fr`ngerea Barcelonei. Nu s-a bucurat`ns\ nimeni at`t de tare c`nd Moggi,capul re]elei de bl\tuire, pornea `n-c\tu[at spre `nchisoare, cum au f\-cut-o c`nd Messi a ie[it de pe gazonpe jum\tate pl`ng`nd.

{i pentru un sport care tr\ie[tedin pasiunea cobor`t\ din tribune lafirul ierbii, m\ `ntreb mereu de cevor al]ii s\ `l strice cu fel [i fel de in-terese. Fotbalul viu va fi mereu celal suporterilor. L\sa]i-ne s\ ne bu-cur\m de el!

C\t\lin HHOPULELE

Scor la pauz\

Un epilogtimpuriu

nu contest rezultatulpartidei. Pentru frumuse-]ea sportului, Barcelonaa fost `nfr`nt\ pe drept

„The ccabin iin tthe wwoods” ((2011)Regia: DDrew GGoddard

Gen: HHorror

O m`n\ de oameni ocup\ toate sca-unele din camera sc\ldat\ `n lumin\portocalie, a[tept`nd s\ `nceap\ acestconcert, cum numai la „Rom=nii autalent” am mai v\zut. ~n a[teptarea sa,cei care au r\mas f\r\ scaun, `[i aducc`te o pernu]\ de pe hol, a[ez`ndu-se peea ca ni[te samurai `n jurul unui sensei.

C`teva zeci de minute mai t`rziu,`[i fac apari]ia o pereche de [osete, ie-[ite dintr-o pereche de papuci maro. ~n-c\l]at cu ei, artistul legumelor `[i scu-tur\ frenetic p\rul s\u cre], p`n\ la ce-le trei mese p\tr\]oase, pe col]urile c\-reia `nc\ se mai distinge vopseaua sco-rojit\. Deasupra lor stau nestingheritetot felul de legume, printre care mor-covi, praz, ridichii, p\st`rnac sau cas-trave]i, atrac]ia principal\ fiind un pe-pene verde, din care ie[eau ni[te firegroase folosite pentru sonorizare, gata

s\ produc\ re]eta unui concert bio.De[i ferestrele s`nt deschise, c\l-

dura din interior face ca a[teptarea s\fie aproape imposibil\ f\r\ s\ ai la `n-dem`n\ un pahar comandat de pe pagi-na cu r\coritoare. De aceea, `nainte dea se apuca de c`ntat, Eric apuc\ un mor-cov [i `i d\ o gaur\ pe centru cu micasa borma[in\ electric\ aflat\ pe mas\.„Rumegu[ul” `l apuc\ `ntr-o m`n\ [i `lm\n`nc\ cu poft\. „You know what mo-thers always say. Don’t play with foodand never speak with your mouth full...unless you do it for art.” (n.r.:„ {ti]ice ne spun mamele mereu. Nu te jucacu m`ncarea, [i niciodat\ s\ nu vorbe[ticu gura plin\...dec`t dac\ o faci pentruart\”). ~n clipa urm\toare, acesta iamorcovul, [i, cu un cu]it, `l taie de maimulte ori, ob]in`nd mai multe inele por-tocalii. Dup\ ce ia unul dintre inele [i

`i face o mic\ incizie, c`t s\-l poat\ pu-ne la ureche, ne z`mbe[te larg. „This ismy heat regulator” (n.r.: „Acesta estetermostatul meu”). M\ roag\ s\-l ajuts\ taie [i restul de „cercei”, pe care-i`mparte `n sal\ privitorilor curio[i.

Un mmorcov ddin ffoc~n continuare, Eric ne prezint\ c`-

teva dintre „instrumentele” sale, `m-p\r]indu-le prin sal\ pentru a verificas\ vedem dac\ s`nt sau nu naturale. Ne`ndeamn\ s\ ne descoperim talentul la unnai de-al s\u, confec]ionat dintr-un mor-cov „acum patru zile”, [i la o vioar\ com-pus\ dintr-un praz ud [i o banan\. Dup\ce `i `napoiem legumele, acesta `[i ianaiul [i `ncepe s\ c`nte, sco]`nd suneteascu]ite, dar armonice. De[i nu este obalad\ rom=neasc\, ritmurile tribale se`mbin\ pl\cut cu atmosfera `n care neafl\m, la care contribuie [i pozele depe perete date de c\tre proiector, chiardac\ s`nt doar pe jum\tate. Cealalt\ ju-m\tate se vede str`mb, pe col]ul pere-telui.

Dup\ ce termin\ cu naiul, artistulapuc\ dintr-o pung\ o m`n\ de coji deceap\ uscat\, pe care o str`nge [i o frea-c\ `n apropierea microfonului, imit`ndzgomotul unui foc care mocne[te. Ur-m\toarea pe list\ este o trompet\ reali-zat\ dintr-un morcov sec]ionat, b\gat`ntr-un castravete, la cap\tul c\ruia st\ata[at un fruct verde, t\iat. Tobele le-aimprovizat din dou\ buc\]i de p\st`r-nac, pe care le bate peste un pepene.

La sf`r[itul unei mici pauze `n careEric `njur\ problemele de sonorizare,publicul izbucne[te din nou `n r`s [i a-plaud\ energic. „I never trust technol-ogy, only veggies” (n.r.: „Eu nicio-dat\ nu am `ncredere `n tehnologie, cinumai `n legume”). Dorind s\ mai ada-uge un instrument `n lista sa, acestacere celor veniti o sticl\ goal\ de bere,`n care `ncepe s\ sufle. Dup\ c`teva`ncerc\ri `n care nu se descurc\ preabine, artistul renun]\, d`nd vina pe sti-clele care s`nt mereu diferite cu fieca-re ora[ pe care `l viziteaz\.

Scotocind printr-o pung\, sculpto-rul de fructe se `ntoarce cu cinci ste-toscoape la g`t... „it is time for some pri-vate music” (n.r.: „e timpul pentruniste muzica privat\”). Pe acestea le `m-parte `n sal\, lumea venind `n serii dec`te cinci pentru a asculta `ndeaproapeo melodie care se poate auzi doar `ninteriorul unui pepene frecat cu palma.

Curios s\ v\d cum sun\, m\ `nghesuis\ prind unul dintre instrumentele me-dicale, fiind preg\tit pentru un consult.~n mod ciudat, inima fructului sun\ chiarbine, tot `n ni[te ritmuri tribale, cu careartistul ne-a `ndoctrinat. Dup\ ce to]idoritorii au ascultat `ndeaproape pres-ta]ia inedit\, artistul decide s\-[i sacri-fice instrumentul, `mp\r]ind c`te o fe-lie pentru fiecare dintre cei veni]i.

La final, cum acesta a r\mas f\r\o parte din instrumente, pe unele din-tre ele m`nc`ndu-le, Eric `[i `ncheiespectacolul `ndemn`ndu-ne s\ ne adu-cem o pungu]\ [i s\ luam toate legu-mele, melodioase sau nu, acas\. Dup\ce inspectez un pic masa, `mi iau uncastravete `nc\ sigilat [i m\ `ndreptc\tre ie[ire. Arat\ perfect pentru o sa-lat\, dar cred c\ ̀ l voi folosi s\-mi str`ngun ban pentru 1 Mai.

Iulian BB~RZOI

Gigi Becali, aflat mereu `n aten]iapresei sportive, ba cu voia ei, ba silui-t\ de celebrul latifundiar, este de aceas-t\ dat\ `n aten]ia ziarelor de scandal,f\r\ a avea `ns\, de-a face cu vreo a-cuza]ie de mit\ sau de vreun proces decalomnie.

De[i este cunoscut acum drept „R\z-boinicul luminii” sau „Lupt\tor pen-tru dreptatea neamului”, se pare c\ lu-crurile nu au stat dintotdeauna a[a.Actualul patron, pelerin `n timpul li-ber pe muntele Athos, a avut o tine-re]e agitat\. Dup\ ce Viorel P\unescua declarat `n urm\ cu c`]iva ani, `ntr-uninterviu, c\ lui Becali `i pl\cea s\ a-runce cu bani pe ringul de dans [i „eramort” dup\ balerine, acum vine r`ndulautorului c\r]ii „Confesiunile unuicafegiu”, Gheorghe Florescu, fost ges-tionar `n perioada comunist\, s\ fac\dezv\luiri despre trecutul agitat al lati-fundiarului.

Florescu a declarat c\ „Gigi Be-cali a avut o mare iubire care a duratcinci ani cu nepoata care a fost

adoptat\, la un moment dat, deGheorghe Gheorghiu-Dej”. Potrivitc\r]ii cafegiului, iubita patronuluistelist ar fi fost Camilia M=ndraGheorghiu, singura urma[\ a familieifostului dictator [i prima femeie dinvia]a lui Becali. Dup\ cum poveste[teFlorescu, `n prima noapte `mpreun\ acelor doi, latifundiarul s-ar fi urcat `npat l`ng\ nepoata dictatorului `nc\l]atcu ciorapi de l`n\.

V`nz\torul de cafea a `nceput s\comercializeze licoarea dup\ ce a cum-p\rat magazinul de la un comerciantarmean care a fugit `n America. Aces-ta era asaltat de numero[i clien]i, mul-]i dintre ei celebri, `ntruc`t avea m\r-furi greu de g\sit `n acea perioad\.Astfel acesta a ajuns s\-i cunoasc\foarte bine pe unii dintre ei, inclusiv [ipe patronul Stelei, din via]a c\ruiadescrie numeroase `nt`mpl\ri intime.~n acela[i interviu, cafegiul vorbe[te [idespre faptul c\ Gigi Becali este foarteru[inos, inclusiv cu so]ia sa. El conti-nu\ s\ povesteasc\ una dintre discu-

]iile pe care le-a avut cu patronul, `ncare acesta `i `mp\rt\[ea c\ el nu faceniciodat\ sex cu lumina aprins\.

Dac\ Gigi Becali face [i afaceriletot cu becurile stinse e de `n]eles de cenu a fost dovedit\ p`n\ acum nici o a-cuza]ie de mit\. Poate ne trebuie [iprocurori care s\ vad\ [i pe `ntuneric.

Andrei MMIHAI

VVIIPP,, VVIIPP,, UURRAA!!

DIRECTOR: Laura P|ULE}REDACTOR-{EF: C\t\lin HOPULELEREDACTOR-{EF ADJUNCT: Oana OLARIUSECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Ioan STOLERU{EFI DE DEPARTAMENT: Cristina BABII, Iulia CIUHUREDACTORI: Alexandra IV|NESCU, Dan CONDREA, Iulian B~RZOI, Georgel COSTI}|, Anca MATCOVSCHI, Andrei MIHAI,M\d\lina OLARIU, Livia RUSU, Anca TOMACOLABORATORI: Paul ANDRICI, Laura-Elena BEJENARIU, M\d\lina MORARU, Daniela VORTOLOMEIPUBLICITATE: Bogdan COBUZEDITOR: Daniel CONDURACHE

Opinia veche – N

r. 428 – 30 aprilie - 6 mai 2012

1166

Iubire sub ciorap de l`n\

{uieratul gr`ului dat `n spic

Casa de Cultur\ a Studen]ilorStr. Vasile Conta nr. 30, et. 2, 700106 Ia[i. Tel.:0746/230.032, 219520,e-mail: redactia@opiniastudenteasca.ro

Punctul pe V.I.P. Punctul pe V.I.P. Punctul pe V.I.P.

Belgianul este pasionat de instrumente bio

Eric apuc\ un morcov [i `i d\ o gaur\ pe centru vioara este compus\ dintr-unpraz ud [i o banan\, iar tobele s`nt improvizate din dou\ buc\]i de p\st`rnac

„Nu-mi place aici. E prea mult\lumin\”

actualul patron al Stelei, pelerin `n timpul liber pemuntele Athos, a avut o tinere]e agitat\

Nu [tiu sigur dac\ titlul de concert i se potrive[teprea bine spectacolului „Performance

Orgabits”, c\ci dup\ ce am ie[it, am r\mas nu doarcu muzica, ci [i cu un z`mbet larg pe fa]\, pofta depepeni `mplinit\ [i un castravete la bra]. Toate aces-tea s-au `nt`mplat s`mb\ta trecut\, `n Acaju, undeEric Van Osselaer a reu[it s\ satisfac\ toatesim]urile celor veni]i, de la cel auditiv p`n\ la celvizual, olfactiv, gustativ, [i tactil.

{edin]ele de redac]ie au loc luni [i miercuri, de la ora 20.00. Revista se poate procura [i de la sediul redac]iei.

»

„Eu am deschis dintr-o ambi]iebarul \sta. ~ntr-o noapte am fost `nalt local [i mi-au spus c\ nu pun numai [tiu ce melodie [i am zis «Las\c\-mi fac eu bar» [i apoi m-amtrezit cu The Rock”, spune tipul dedup\ bar dup\ ce d\m ]uica pe g`t.

Da, e genul de loc `n care po]i s\bei ]uic\ la shot – e 5 lei, dar merge caaperitiv, `nainte de o por]ie zdrav\n\de bere –, pe l`ng\ tradi]ionalele spir-toase (votc\, Jager, tequilla, absint),care se g\sesc peste tot. {i, din p\ca-te, cam singurul loc unde se mai poa-te asculta rock c`t de c`t decent. {iprin rock decent m\ refer la chestiipe care le ascultam `n liceu, dar ca-re merg foarte bine [i-acum (hard,heavy, thrash), [i nu Kings of Leon(sau orice alt\ trup\ indie /alternative la mod\ acum [i de caren-o s\ mai auzim nimic peste doiani) sau Adele mixat cu dubstep.

C`nd intri `n vechea cl\dire careg\zduia [i redac]ia revistei Timpul

(vizavi de Time Out), ai senza]ia deTaverna veche: loc `ntunecat, mesede lemn de un maro `nchis, muzic\mocnit\ [i servirea neap\rat la bar,a[a cum `i [ade bine unei c`rciumirock. F\r\ note de plat\ [i dulceg\riigratuite. F\r\ prieteni care uit\ s\-[ipl\teasc\ consuma]ia [i pleac\ gr\-bi]i. G\se[ti mereu cam ce b\utur\vrei [i au [i vin ro[u la pahar, un altplus. {i, de c`nd s-a mai `nc\lzit a-far\, au deschis [i o teras\ mic\ `npartea dinspre Funda]ie, umbrel\,copac, tot ce-]i trebuie.

Dac\ s`nte]i fanii serilor tematice,exist\ [i din astea, cum e ChilloutMonday lunea (cu chestii moca pebar, covrigei, alune, chipsuri, [unc\),rocotec\ miercurea (un lucru foarteok av`nd `n vedere c\ n-a mai fostdemult o rockotec\ `n Ia[i) sau Cla-ssic Rock Night duminica, de[i euprefer b\uta clasic\, f\r\ eveniment.Dar mai ai norocul s\ prinzi o pro-iec]ie cu un concert Pink Floyd saufel de fel de concursuri la care po]is\ c`[tigi bonuri de consuma]ie labar `ntre 10 [i 30 de lei.

A, [i v-am spus c\ au bere Ciu-ca[ la 3 lei?

Ioan SSTOLERU

Piatra din Copou dac\ s`nte]i fanii ser-ilor tematice, exist\ [ipetreceri speciale, cum eChillout Monday lunea

Din frunzele de varz\ se revvvvaaaarrrrssss\\\\ oooo ccccaaaassssccccaaaadddd\\\\

Localul Troian