Nr. 4. REVISTA ECONOMICĂ.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/re... · împreună cu podul...

12
Anul XII. Sibiiu, 23 Ianuarie 1910. Nr. 4. REVISTA ECONOMICĂ. Organ financiar-economic. Organul oficial al „Solidarităţii", asociaţiune de institute financiare ca însoţire. Apare odată pe săptămână. Membri ai asociaţiunii ,,Solid.a,xitatea" sunt: Agricola", (Ecica). „Agricola", (Hunedoara). „Agricola", (Lugoj), „Agricola", (Sebeşnl-săsesc), „Albina", „Ardeleana", „Arieşana", "Arina", „Armonia", „Astra", „Aurăria", „Aurora",'Baia-mare), „Avrigeana", „Bănăţana" „Banca Poporală"(Caransebeş), „Banca Poporală",(Dej), „Bortea Topoialij". (Arpaşul-inf), „Beregsana", „Berzoria", „Bihoreana", „Bistriţana", „Bocşana". „Brădetul". „Bu- ciumana", „Cassa de împrumut ca însoţire".(Bicaz;, „Cassa de p-lstr-", ( Vercuren), „Cassa de năttr." (reuniune), (SăHşte). „Câmpiana", Cârtişoreana", „Ciarorana", „Oiiorana" „Chiseteiana"\ „Codreana", „Comuna", „Concordia", (T.-Uzdin), „Cordiana", „Coroana", (Bistriţa), „Coroana", (Timişoara), „Lorvineana", „Creditul", „Crisaua" „Curjiereana", „Detunata". „Doina", „Drăganul", „Dună- reană"', „Economia", (Cohalm), „hconomul", ,Făgeţana", „fortuna" „Frăţietatea", „Furnica", „Geoc/eana", „Graniterul" „Haţegana", „Hondoleana", „Hunedoara", „însoţire de credit', (Vestem), ,,/nst. de credit", (Mehadia), „Isvorul". (Săngeorgiu), „Isvorul" (Se- besul-inf.), „lulia", „Jiana" „Lăpuşana" 1 „Ligediana", „Lipovana", „Luceafărul", „Mărgineana", „Mercur", „Mielul", „Minerva", „Munteana", (Corniareva), „JMnrăşiana", „Murăşiarml", „Nădldcana", „hera", ,,Xo<ann", „Olteana", „Oraviceana", „Orientul", „Piatra" „Plugarul", (Cacova), Plugarul, (Sacadate), „} cţcrul", (Lugoj), „} orvmbăceana", „Progresul". „Raco'ana", „Reun. de împr. şi păs- trare", (llva-mare), „Bîureaua", „Săcuna", „Sătmăreana", „Sebeşana", (Caransebeş), „Sebeşana", (Sebeşul-săsesc), „Selăgeana",'„Seni- tinela-, „Şercăiana", „Silvania", „Şoimuşana", „bomeşana", „Speranţa", t Hosman), „Steaua", " m „Târnăveana", „Ţibleşana", „Tim)- sana", „Ulpiana", „Unirea",„Vatra", „Victoria", „Viitorul" ,„Voileana", „Vlădeasa", „Vulturul", (Sânmărtin), „Vulturul" (Tăşnad, ' „Zărăndeuna", „Zlăgneana", Preţul de prenumărare: !| Redactor responzabil: j Taxa pentru inserţiuni: pe 1 a n K 1*—, pe »/» an K 6-—. j| CONSTANTIN P O P P. jj de spaţiul unui em a câte'10 nien. Anul economic 1909. îi. (România). In pragul anului, care începe este bine să arun- căm, ca de obiceiu, o privire asupra anului care s'a dus. 0 revistă retrospectivă în acest moment nu poate fi lipsită de interes cu atât mai mult cu cât anul 1909 s'a semnalat prin o mişcare de activitate şi progres pe toate terenele. In acest an s'a împlinit o jumătate de veac de când cele două ţări surori : România şi Moldova, care fuseseră despărţite cinci veacuri, s'au unit pentru tot- deauna şi au format o singură ţară, pe care r&sboiul Neatârnării din 1877 a transformat-o în Regatul Român de azi. Un alt eveniment fericit pentru vieaţa economică a României a fost inaugurarea lucrărilor portului no- stru delà Marea-Neagră făcută in toamna anului trecut, împreună cu podul de peste Dunăre, portul Constanţa a impus Statului sacrificii însemnate, dar ele nu vor fi inutile, căci deschiderea drumului spre Maie este o trebuinţă a propăşirii comerciului şi economiei na- ţionale. După cum a zis M. Sa Regele in frumoasa şi inăltătoarea cuvântare pronunţată cu aceea ocaziune, ,porturile maritine sunt plămânii unei ţări, de aceea nu s'a cruţat nimic pentru a da portului Constanţa tot ce i-a trebuit pentru a îndeplini înalta sa menire". Tot anului 1909 i-a fost dat să realizeze vizitarea pentru prima oară de M. S. Regele a regiunilor pe- trolifere déla Campiña şi Buştenari. Cu aceasta oca- siune ochiul ager al Suveranului nostru şia putut da seamă de situaţiunea acestei industrii în care sunt investite peste 300 milioane capitaluri străine şi naţionale, şi de perspectivele ce i-se deschide în viitor. Munca desfăşurată sub auspiciile M. S. Eegelui, străinătatea o apreciază în chipul cel mai favorabil. Vizitele principilor moştenitori ai Germaniei şi Austro- Qngariei, pe cari Casa regală a României le-a primit în cursul anului trecut, nu au fost nişte simple ma- nifestări de politeţă, ci dovezi temeinice a, sentimen- telor ce aceste ţări păstrează României. însemnele gradului de Feld-mareşal oferite Regelui României de M. Sa împăratul Germaniei, atestă prestigiul do- bândit de armata noastră în ochii armatelor celor mai puternice. Opera legislativă a anului 1909 a avut de scop consolidarea stării economice şi financiare a Sta- tului. Dupâee a pus bazele propăşirii economice a po- pulaţiunii rurale prin înfiinţarea băncilor populare să- teşti, institutiuni cari au prins aşa de bine, căci sta- tistica recentă ne arată că numărul lor a ajuns la 2580 bănci având peste 60,000 membrii cu un ca- pital de peste 50.000,000 lei, — legiuitorul a organizat aceleaşi mijloace de credit şi economie pentru munci- torii din oraşe. Legile agrare votate în anii trecuţi şi puse în aplicaţiune au început a dă rezultate. Gratie acestor legi o valoare de 150 milioane lei din proprietatea mare a trecut în cultura ţăranilor şi din acestea 15 milioane prin mijlocirea Casei Rurale, ceeace arată importanţa şi utilitatea acestei institutiuni. In ce priveşte pe lucrători şi meseriaşi o serie de dispoziţiuni legislative are să vină a le asigura o soartă mai bună. Intre acestea, acelea pentru înfiin- ţarea caselor de pensiuni, pentru bătrânele şi infir- 4

Transcript of Nr. 4. REVISTA ECONOMICĂ.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/re... · împreună cu podul...

Page 1: Nr. 4. REVISTA ECONOMICĂ.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/re... · împreună cu podul de peste Dunăre, portul Constanţa a impus Statului sacrificii însemnate, dar

Anul XII. Sib i iu , 23 Ianuarie 1910. Nr. 4.

REVISTA ECONOMICĂ. Organ f i n a n c i a r - e c o n o m i c .

O r g a n u l o f i c i a l a l „Solidarităţii", a s o c i a ţ i u n e d e i n s t i t u t e financiare c a î n s o ţ i r e .

Apare odată pe săptămână.

Membri ai asociaţiunii , , S o l i d . a , x i t a t e a " sunt: Agricola", (Ecica). „Agricola", (Hunedoara). „Agricola", (Lugoj), „Agricola", (Sebeşnl-săsesc), „Albina", „Ardeleana", „Arieşana",

"Arina", „Armonia", „Astra", „Aurăria", „Aurora",'Baia-mare), „Avrigeana", „Bănăţana" „Banca Poporală"(Caransebeş), „Banca Poporală",(Dej), „Bortea Topoialij". (Arpaşul-inf), „Beregsana", „Berzoria", „Bihoreana", „Bistriţana", „Bocşana". „Brădetul". „Bu-ciumana", „Cassa de împrumut ca însoţire".(Bicaz;, „Cassa de p-lstr-", ( Vercuren), „Cassa de năttr." (reuniune), (SăHşte). „Câmpiana",

Cârtişoreana", „Ciarorana", „Oiiorana" „Chiseteiana"\ „Codreana", „Comuna", „Concordia", (T.-Uzdin), „Cordiana", „Coroana", (Bistriţa), „Coroana", (Timişoara), „Lorvineana", „Creditul", „Crisaua" „Curjiereana", „Detunata". „Doina", „Drăganul", „Dună­reană"', „Economia", (Cohalm), „hconomul", ,Făgeţana", „fortuna" „Frăţietatea", „Furnica", „Geoc/eana", „Graniterul" „Haţegana", „Hondoleana", „Hunedoara", „însoţire de credit', (Vestem), ,,/nst. de credit", (Mehadia), „Isvorul". (Săngeorgiu), „Isvorul" (Se-besul-inf.), „lulia", „Jiana" „Lăpuşana"1 „Ligediana", „Lipovana", „Luceafărul", „Mărgineana", „Mercur", „Mielul", „Minerva", „Munteana", (Corniareva), „JMnrăşiana", „Murăşiarml", „Nădldcana", „hera", ,,Xo<ann", „Olteana", „Oraviceana", „Orientul", „Piatra" „Plugarul", (Cacova), Plugarul, (Sacadate), „} cţcrul", (Lugoj), „} orvmbăceana", „Progresul". „Raco'ana", „Reun. de împr. şi păs­trare", (llva-mare), „Bîureaua", „Săcuna", „Sătmăreana", „Sebeşana", (Caransebeş), „Sebeşana", (Sebeşul-săsesc), „Selăgeana",'„Seni-tinela-, „Şercăiana", „Silvania", „Şoimuşana", „bomeşana", „Speranţa", tHosman), „Steaua", "m„Târnăveana", „Ţibleşana", „Tim)-sana", „Ulpiana", „Unirea",„Vatra", „Victoria", „Viitorul" ,„Voileana", „Vlădeasa", „Vulturul", (Sânmărtin), „Vulturul" (Tăşnad, ' „Zărăndeuna", „Zlăgneana",

Preţul de prenumărare: !| Redactor responzabil: j Taxa pentru inserţ iuni: pe 1 a n K 1*—, pe »/» an K 6-—. j| C O N S T A N T I N P O P P. jj de spaţiul unui em a câte'10 nien.

Anul economic 1909. î i .

(România). In pragul anului, care începe este bine să arun­

căm, ca de obiceiu, o privire asupra anului care s'a dus. 0 revistă retrospectivă în acest moment nu poate fi lipsită de interes cu atât mai mult cu cât anul 1909 s'a semnalat prin o mişcare de activitate şi progres pe toate terenele .

In acest an s'a împlinit o j umă ta t e de veac de când cele două ţări surori : România şi Moldova, care fuseseră despărţ i te cinci veacuri, s 'au unit pentru tot­deauna şi au format o singură ţară , pe care r&sboiul Neatârnării din 1877 a t ransformat-o în Regatul Român de azi.

Un alt eveniment fericit pentru vieaţa economică a României a fost inaugurarea lucrărilor portului no­stru delà Marea-Neagră făcută in toamna anului trecut, împreună cu podul de peste Dunăre, portul Constanţa a impus Statului sacrificii însemnate , dar ele nu vor fi inutile, căci deschiderea drumului spre Maie este o trebuinţă a propăşirii comerciului şi economiei na­ţionale. După cum a zis M. Sa Regele in frumoasa şi inăltătoarea cuvântare pronunţată cu aceea ocaziune, ,porturile maritine sunt plămânii unei ţări, de aceea nu s'a cruţat nimic pentru a da portului Constanţa tot ce i-a trebuit pentru a îndeplini înalta sa menire" .

Tot anului 1909 i-a fost dat să realizeze vizitarea pentru prima oară de M. S. Regele a regiunilor pe­trolifere déla Campiña şi Buştenari . Cu aceasta oca-siune ochiul ager al Suveranului nostru ş i a putut da seamă de situaţiunea acestei industrii în care sunt investite peste 300 milioane capitaluri străine şi

naţionale, şi de perspectivele ce i-se deschide în viitor.

Munca desfăşurată sub auspiciile M. S. Eegelu i , s t răinătatea o apreciază în chipul cel mai favorabil . Vizitele principilor moştenitori ai Germaniei şi Austro-Qngariei, pe cari Casa regală a României le-a primit în cursul anului trecut, nu au fost nişte simple m a ­nifestări de politeţă, ci dovezi temeinice a, sent imen­telor ce aceste ţări păstrează României . î n semne le gradului de Feld-mareşal oferite Regelui României d e M. Sa împăratul Germaniei, a testă prestigiul do­bândit de a rmata noastră în ochii armatelor celor mai puternice .

Opera legislativă a anului 1909 a avut de scop consolidarea stării economice şi financiare a S t a ­tului.

Dupâee a pus bazele propăşirii economice a p o -pulaţiunii rurale prin înfiinţarea băncilor populare să ­teşti, institutiuni cari au prins aşa de bine, căci s ta ­tistica recentă ne ara tă că numărul lor a ajuns la 2580 bănci având peste 60,000 membrii cu un ca­pital de peste 50.000,000 lei, — legiuitorul a organizat aceleaşi mijloace de credit şi economie pentru munci ­torii din oraşe.

Legile agrare votate în anii trecuţi şi puse în aplicaţiune au început a dă rezultate. Gratie aces tor legi o valoare de 150 milioane lei din propr ie ta tea mare a trecut în cultura ţăranilor şi din acestea 15 milioane prin mijlocirea Casei Rurale , ceeace a r a t ă importanţa şi utilitatea acestei institutiuni.

In ce priveşte pe lucrători şi meseriaşi o serie de dispoziţiuni legislative are să vină a le asigura o soartă mai bună. Intre acestea, acelea pentru înfiin­ţarea caselor de pensiuni, pentru băt rânele şi infir-

4

Page 2: Nr. 4. REVISTA ECONOMICĂ.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/re... · împreună cu podul de peste Dunăre, portul Constanţa a impus Statului sacrificii însemnate, dar

mitate, asigurarea contra accidentelor, etc. vor fi cele diotâiu, cari se vor propune Corpurilor legiuitoare.

In această ordine de idei avem de semnalat legea din Decemvrie 1909 asupra asocia ţiunilor de funcţionari şi salariaţi ai Statului, care prevede for­malităţi pentru constituirea asociaţiunilor cu caracter economie, şi reglementează modul lor de funcţionare şi dreptul de grevă.

Din punctul de vedere agricol, anul 1909 a dat o recoltă sa t is făcătoare . Producţia grâului a fost eva­luată la 20 milioane hectolitri şi preţurile în porturi şi pe pieţele de desfacere au fost extraordinar de bune, compensând deficitul cantitativ.

Convenţia comercială cu Austro-Ungaria, votată de corpurile legiuitoare înainte de vacanţa Crăciunului, nu va lipsi graţie regimului constant de care vor be­neficia cele două ţări, de a influinţâ în chip favorabil situaţia noastră economică.

Activitatea comercială şi industrială a beneficiat de condiţiuni favorabile în ce priveşte creditul. Cu toate că la începutul toamnei banii se scumpiseră în pieţele străine, Banca noastră Naţională a putut men­ţinea nesch 'mbat scontul său la 5 % ceeace a avut o influenţă salutară asupra cursurilor valorilor cotate la Bursa din Bucureşt i .

In domeniul instituţiunilor financiare s'au semnala t câteva transformări între cari cele mai importante sunt aces t ea :

1. Fuziunea Băncii de Credit R o m â n cu Banca Dickin & C-ie şi măr i rea capitalului acestei institu-ţiuni cu 6 milioane lei. Cu începere dela 1910 ac­ţiunile noui iau par te la dividendă ca şi acţiunile vechi.

2. Fuziunea Societăţilor de asigurare „Dacia-România" şi „Patr ia" , cu care ocaziune s'a emis o nouă serie de 3,000 acţiuni â 200 lei deplin vărsaţi .

3. înfiinţarea Societăţii comunale de tramvaiuri Bucureşti cu un capital de 12.000.000 lei în 6.000 acţiuni din care jumă ta t e aparţ ine comunei, iar ceea-laltâ jumăta te a fost procurată printr 'o subscripţiune publică, care a avut un foarte mare succes.

Transacţiunile au fost relativ active la Bursă şi în târgul liber.

Cursurile tuturor valorilor române, afară de Renta amort . din 1894 au făcut progrese însemnate faţă de finele anului 1908.

La buna ţinută a efectelor publice a contribuit în mare par te situaţia prosperă a finanţelor Statului. In adevăr, gestiunea Tezaurului continuă seria exce­dentelor, care conform legii contabilităţii publice a al­cătuit până în prezent o rezervă inatacabilă de 50 milioane. Făcând această consta tare ne întrebăm dacă această eră fecundă de excedente o să mai poată dăinui faţă de cheltuielile, ce reclamă evoluţia eco­nomică şi deslegerea problemelor sociale ale timpului actual .

Anul 1909 a fost un an de tranziţie. Cu 1910 întrăm într 'o epocă de multe prefaceri, pentrueă ches­tiunile de ordine economică şi socială, ce frământă clas-sele muncitoare nu mai sufere amânare .

(„ Curierul Financiar".)

Banca Austro-Ungară. Consiliul general al Băncii Austro-Ungare a ţinut

în săp tămâna trecută o şedinţă în Viena sub prezi­diul guvernorului Dr. Alex. Popovici. S'au prezentat şi per t ractat socotelile de încheiere pe 1909, conform cărora bilanţul anului trecut s'a încheiat, după de-

| t ragerea tuturor cheltuielilor, speselor de administraţ ie şi dar lor cu un beneficiu net de K 17.053,691-46, mai mic decât în anul precedent cu rotund K 5-4 milioane.

Din suma aceasta revine acţionarilor, în sensul § 102 al statutelor, înainte de toate 4 % ale capitalului social de K 210 mil, = K 8.400,000. Din suma ce ră­mâne se adaugă 1 0 % = K 865,369-15 la Fondul de rezervă şi 2 % = K 172,07383 la Fondul de pensiune, astfel că mai rămân K 7.615,24848. Din suma aceas ta după ce dividendă totală nu trece peste 6 % ale ca­pitalului soc. vărsat, jumăta te , adecă K 3.807,624-24 revine acţionarilor, iar ceealaltă jumăta te , tot de K 3.807.624-24 cade în favorul vistieriei celor două s ta te şi se va împărţi după adunarea generală în proporţ ia indicată în § 102 al statutelor. Conform acestei chei primeşte Austria K 2.036,146-38 sau circa 53 - 482%, iar Ungaria K 1.771,477 86 sau circa 3 6 5 2 % . La sumele acestea vine a se adăugă darea de 5 % asupra banc­notelor, pro 1909, in sumă de K 3 1 4 6 0 2 2 5 , din care sumă după aceiaş cheia Austria primeşte K 168,235-15, iar Ungaria K 146,367 10 fii.

Prin urmare acţionarii primesc sub titlul de 4 % dividendă K 8.400,000, apoi jumăta tea excedentului amintit K 3.807,624-24 şi afară de aceasta suma t rans -

| pusă din câştigul anului t recut K 10 509-62, total deci | K12.218,133-86. Dividendă anului 1909 s'a fixat deci i cu K 8 1 4 0 pro acţie sau 5-814% ale capitalului vărsat

de K 210 mii., pe când în 1908 a fost de K 91-20 sau 6-514%. Asupra cuponului pe semestru II. al anului 1909 cade o dividendă de K 53-40, care se va plăti după aprobarea bilanţului din par tea adunări i

! generale convocată pe 3 Februarie a. c. *

Eată şi o tabelă asupra beneficiilor nete reali­zate de Banca Austro-Ungară iu ultimul period al

! privilegiului ei ( 1 9 0 0 - 1 9 0 9 ) . Anu! 1900 K 1 6 5 mii.

. 1901 12-6 ,

. 1902 „ 8-3 , „ 1903 „ 9-8 , * 1904 „ 1 2 4 , * 1905 „ 13-3 „

1906 21-2 , , 1907 , 29-9 . „ 1908 „ 21-6 „ „ 1909 „ 17-0 „

Page 3: Nr. 4. REVISTA ECONOMICĂ.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/re... · împreună cu podul de peste Dunăre, portul Constanţa a impus Statului sacrificii însemnate, dar

REVISTA FINANCIARA. S i t u a t i u n e a

Sibiiu, 20 Ianuarie 1910.

Cu considerare ia ameliorarea pieţii financiare in­ternaţionale se aşteaptă pe azi o nouă reducere a dis contului oficial în London dela 4 la 31/2°/o Discontul particular a scăzut In London neîntrerupt , ajungând mai pe urmă la 2 7 / 8 %> adecă este cu l ' / 8 % sub ra ta Băncii, iar numârarul de zi a scăzut la 2°/o-

Banca imperială germană va urma Băncii engleze cu reducerea etalonului probabil Luni în 24 crt. şi este foarte probabil, că va scădea discontul deodată cu 1 % întreg, pentrucă discontul particular notează în 3erl in *j°/0. Sumarul Băncii imperiale ge rmane din 15 crt. este foarte favorabil. Plasări le s'au redus in s ăp tămâna a 2-a din luna curentă cu 179*4 mii. M., bonurile de tezaur cu 53 mii. şi circulaţiunea de bilete cu 195*2 mii. M. Tezaurul din contră a crescut cu 66*8 mii., iar biletele sub dare au scăzut la 22*2 milioane M.

Sumarul Băncii Austro Ungare din 15 crt. ase­menea prezintă o ameliorare însemnată. Incassârile Băncii din 7 până in 15 crt. sunt şi mai mulţămitoare decât în săptămâna întâi a anului, şi rezerva de bilete a crescut la 162*9 mii. K. Consiliul administrativ al Băncii Austro-Ungare nu s'a ocupat nici in şedinţa din 20 crt. cu chestiunea etalonului, deşi discontul parti­cular notează in Viena 3 3/i C%-

SOCIETĂŢI FINANCIARE ŞI COMERCIALE. însoţirea de consum şi valorizare din

Rebrişoara. Sub numele de mai sus s'a înfiinţat in Rebrişoara o nouă însoţire economică, cu scop de a procura membrilor articlii de consumaţiune necesari în condiţiuni mai favorabile.

In adunarea generală de constituire, ţinută la 4 Iulie 1909, au fost aleşi membrii In di recţ iune: Anton Precup, Ioan Rus, Macedon Ciuta, Demetriu Irini şi Ioachim Pop, locuitori în Rebrişoara.

CRONICA. Rugare. On. direcţiuni ale institutelor noastre

de bani sunt rugate să binevoiască a t ranspune Re-dact,iunii noastre imediat după încheiere câte un exem­plar al bilanţului şi contului lor de profit şi perdere pe anul de gestiune 1909.

Rugăm totodată on. noastre institute de bani, cari ne vor tr imete bilanţuri spre publicare să ne in dice express dacă doresc ca bilanţul şi contul de profit şi perdere să fie publicate şi în textul maghiar sau numai în cel românesc, pentru a ne putea conformă dorinţii lor întocmai.

Manuscr ise^ bilanţurilor şi ale altor publicaţii menite a apărea ca inserţiuni rugăm a le expedia după posibilitate aşa, ca să ajungă in posesiunea noa­stră cel puţin cu o si înainte de ziua expediţiei regu-J ate a Revistei noastre, care este Sâmbăta.

Nou director la „Banca Naţională a Ro­mâniei". Domnul Cornel Cioran, secretar general la - c a n e a Naţională a României*, a fost numit, din partea guvernului român, cu ziua de 1 Ianuarie a. c. director ai acestei instituţiuni.

Nou numitul director a ajuns la aceas ta înaltă poziţie fără altă protecţie., decât aceea a vredniciei proprii, prin zelul şi priceperea cu care serveşte „Banca Naţională" de aproape 3 decenii, adecă dela înteme-iarea acestei instituţiuni.

Născut în 1858 in comuna Răşinari (lângă Si­biiu), a absolvat şcoala reală superioară (săsească) din Sibiiu şi apoi Academia comercială din Viena (vechia academie cu curs de doi ani). Cariera de func­ţionar de bancă şi-a început-o la instititutul „Albina* din Sibiiu, unde a servit dela 21 Martie 1879 până la 1 Aprilie 1 8 8 1 ; renunţând la acest post a intrat la „Banca Naţională a României" , unde a servit la cen t ra lă ; apoi ca şef de agenţie la Constanţa, director de filială la Brăila, iar mai pe urmă a deţinut importantul post de se­cretar general.

Pe timpul când a fost în Constanţa, dl Cioran a făcut şi publicat importante studii statistice asupra comerciului portului Constanţa şi a fost decorat cu „Coroana României in gradul de comandor" .

D-sa este primul director ai „Băncii Naţ ionale" eşit din corpul funcţionarilor şi ai doilea ardelean (primul a fost dl T. Nica) ajuns la un post aşa de înalt in organismul acestui institut, ceeace este a se atribui şi împrejurării, că în tot timpul funcţiunii sale, altă politică decât economică-finaneiară nici când n 'a făcut.

Ca pe un „Seif made man" în adevăratul înţeles al cuvântului îl felicităm şi noi pe dl Cioran din pri­lejul numirii sale de director.

* Reforma şcoalelor comerciale. Consiliul su­

perior al învăţământului public s'a ocupat de curând cu reforma proiectată a învăţământului comercial. Consiliul s'a pronunţa t pentru argumentarea cursu­rilor dela 3 la 4 ani şi inactivarea de birouri prac­tice, in cari elevii işi vor validità în mod practic cu­noştinţele teoretice câştigate în corespondenţă, arit­metică şi contabilitate.

Firme falite. Lobstein Lazar, comerciant în Zlagna. tribunalul

In Alba-Iulia. Anunţa rea pretensiunilor până in 2 April. Hcnidarea în 28 Aprilie, alegerea comitetului în 30 Aprilie a. c.

Firme insolvente. Braun Micşa, comerciant in Arad. Lantoe lozsef, comerciant în Arad. Bruller Lajos, comerciant în Arad. Ioan D. Avrig'anu. comerciant în Braşov. Krafft L lozsef, comerciant in Braşov. Mezei llles, comerciant in Alba-Iulia.

S u m a r . Anul economic 1909. — Banca Austro-Ungară. — Re­

vista financiară: Situatiunea. — Societăţi financiare şi comer­ciale: însoţirea de consum şi valorizare din Rebrişoara. — Cro­nică: Rugare, Nou director la „Bănea Naţională a României", Reforma şcoalelor comerciale. — Firme falite, firme insolvente.

Contabil cu praxă. capabil a încheia independent bilanţul, care cunoaşte în vorbire şi scriere l imbile: română, ger­

mană şi maghiară caută post. Adresa: la Administraţia acestei reviste.

Nr. 170 (5—5)

Page 4: Nr. 4. REVISTA ECONOMICĂ.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/re... · împreună cu podul de peste Dunăre, portul Constanţa a impus Statului sacrificii însemnate, dar

„GEO GEANA", institut de credit şi economii, societate pe acţii în Geoagiu (Algyogy).

C O N V O C A R E Domnii acţionari ai institutului de credit şi economii „Geogeana", societate pe acţii in Geoagiu, se

convoacă prin aceasta la a Y-a adunare g e n e r a l ă ordinară ,

care se va ţ inea Duminecă, în 6 Februarie n. 1910, la oarele 2 p. m., in localul institutului.

Ordinea de zi: 1. Deschiderea şi constituirea adunării. 2. Prezentarea: Nr. i o (1—1)

«.) raportului direcţiunii şi bilanţului anual] b) raportului comitetului de revizie.

3. Decide-e asupra rapoartelor, stabilirea bilanţului, împărţirea profitului şi votarea absolutorului. 4. Modificarea statutelor. o. Alegerea alor 3 membri în direcţiune cu mandat pe 3 ani. 6. Eventuale propuneri, intrate conform statutelor. 7. Alegerea alor 2 acţionari pentru verificarea procesului verbal al adunării generale. Pentru cazul, că la adunare nu s'ar prezentă numărul de acţionari cerut de §-ul 24 din s ta tu te ,

adunarea generală se va ţinea la 20 Februar ie n , la locul şi oara indicată. Domnii acţionari , cari doresc a lua parte la această adunare , în persoană ori prin plenipotenţiaţi ,

sunt rugaţi a depune acţiile şi documentele de p 'enipotenţiare, cei puţin cu 24 oare înainte de adunare , la cassa institutului în Geoagiu, la „Ardeleana" in Orăştie, sau la filiala acesteia în Vinţ.

G e o a g i u , 13 Ianuarie 1910. Direcţiunea

Bilanţ cu 31 Dec. 1909. — Merleg-szâmla 1909. dec. ho 31-en. A c t i v e — V a g y o n . P a s i v a — T e n e r .

K f Numărar în cassâ — Penztârk^szle t . . . 2.891-90 Cheque-Conto la Banca poşt. u — Cheque-

szâmla a m. kir. postatakp 283*07 Cambii de bancă — Bankvâltok 339,729- — Cambii cu acop. hipot. — Jel-

zâlogilag bizt. vâltok . . . 115,042-— 454,771-— Efecte — Ertekpapirok . . . Z~. 7 . 5,300 — Avansuri — Elolegek 660 — Conturi-Curente — Folyo-szâmlâk . . . 2,183-25 Mobiliar — Felszerelâs 911-40 Debitori — Ad63ok 1 3 2 5 8 Interese res tante — Hâtralekos kamatok . 1,86848

469,001-68

Capital societar — R6szveny(oke . . Fondul general de rezervă — Âltalânos tar-

talăkalap Depuneri — Betetek Cambii reescont. — Visszleszâmitolt vâltok Depozite — Let6tek Div. nereclamata — Fel nem vett osztal^k Interese t ransi toare — Âtmeneti kamatok . Sald ca profit — Egyenleg mint nye reseg .

K f 80,000-—

8,365 — 177,96681 180,288 —

4,578-04 111-—

7.950-28 9 ,74255

469.001-68

E ş i t e — K i a d â s o k . Contul Profit şi Perdere — Nyereség és Veszteség szâmla. V e n i t e — B e v é t e l e k .

K f Interese la depuneri — Betétkamatok . . 9,061-08 1 0 % dare de inter. — 1 0 % be ìé tkamatadó 906-11 Dări erariale şi comunale — Kincstâri és

kozségi adók 2 ,10353 Salare — Fizetések 4.428 — Spese de birou — Uzleti koltségek . . . 2,226-88 Chirie — Hazbér 560 — Sald ca profit — Egyenleg mint nyereség . 9 742 55

29,028-15 G e o a g i u — A l g y ó g y , la 31 Decemvrie 1909.

I. Popovici m. p., director executiv — vezér igazgató.

Membrii direcţiunii: N. Vlad m. p., prezident — elnok. Dr. Vlad m. p

N. Todea m p . N. Damian m

K f Inter, de escont — Vâltoleszâmitolâsi kamat 26,619*52 Interese de efecte — Értékpapirkamat . . 218-— Proviziuni — Jutaiékok 1,697-03 Taxe de provocări — Felszólitasi dijak 493-60

29 028-15

G. Todica m. p., contabil — konyveló'.

losif Indrieş m. p. Armean m. p .

Az igazgatosâg tagja i : Lăpedatu m. p. P. Lula m. p.

p N. uamian m. p. Dr. Margita m. p. Dr. Dobo m. p. I. Conturile prezente le-am revidat şi aflat în consonanţă cu registrele. — Jelen szâmlăkat felulvizsgăltuk 4s a kong-

vekkel dsszhangban talăltuk. G e o a g i u — A l g y o g y , la 13 Ianuarie 1910.

Membrii comitetului de revizie: — A fefiigye'io'bizottsâg tagjai : loan Balşan m. p., prezident — elnok. S. Filimonescu m. p . losif Bogdan m. p.

A. Migia m. p. Nicolau Botean m. p.

Page 5: Nr. 4. REVISTA ECONOMICĂ.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/re... · împreună cu podul de peste Dunăre, portul Constanţa a impus Statului sacrificii însemnate, dar

„ G r R A W I T E R U L " , institut âe credit şi economii, societate pe acţii în ii-Bobra.

C O N V O C A R E. Domnii acţionari ai institutului de credit şi de economii „G R A N I Ţ E R D L" ca societate pe acţiuni, în virtutea §-lui

15 din statute, se Invită la a X l - a adunare g e n e r a l ă ordinară ,

ce se va ţinea in H.-Dobra, la 7 Februarie n. a. c , la oarele 10 a, m., în localul institutului. O b i e c t e l e p i a . s e l a o r d . i n . e a z i l e i s - u . : n t :

1. Deschiderea adunării generale, numirea notarului şi a doi scrutinători, cari au să verifice şi procesul verbal. 2. Raportul direcţiunii. Bilanţul anual si raportul comitetului de supraveghiare. 3. Darea absolutorului membrilor în direcţiune şi în comitetul de supraveghiare. 4. Distribuirea profitului curat, realizat cu finea anului. 5. Alegerea a doi membri în direcţiune. 6. Alegerea a doi membri în comitetul de supraveghiare. 7. Eventuale propuneri în senzul §-lui 26 din statute P. T. acţionari, cari voiesc a participă la adunarea generală, să binevoiaseă a-şi depune acţiile până în 6 Februarie st.

n. a. c , la cassa societăţii, conform Ş-lui 16 din statute. — A-ţiile se pot depune şi la cassa institutelor , . A L B IN A" din Sibiiu, „ A R D E L E A N A " din'Orăştie, „ F A G E T A N A" din Fâget, filiala „ A L B I N A " din Lugoj, „ L I P O V A N A " din Lipova, Cassa de păstrare (reuniune) şi la „ P o p o r u l " din Selişte.

H.-Dobra, din şedinţa plenară a direcţiunii şi comitetului de supraveghip.re, ţinută la 12 Ianuarie 191C.

ACTIVA. B i l a n ţ cu S I D e c e m v r i e 1909. D i r e c ţ i u n e a .

P A S I V A

K f Cassa 19,33835 Bon la Cassa de păstrare poştală . . . . 91094 Bon în Giro-Conto la Banca Austro-Ungară

şi la alte bănci _ . 5,027 02 6,537-96 Cambii — . " . . . 828,83435 Cambii cu acoperire hipotecara 351,441-— Obligaţiuni 6,655 — Credite în Cont-Curent 86,7d010 Efecte 9,510 — Imobile 3,879-87 Cereale în magazin 3,94484 Diverse conturi debitoare 4,825 49 Mobiliar 3,06589

după amortizare de 10°/0 . . . . 30659 2,75930 1.324,506-26

K f Capital societar 250,000 — Fond de rezervă 86,36528 Fond de penziune 41,490 96 Depuneri spre fructificare 549,32073 Reescont 319,571-— Dividende neridicate 189-— Diverse conturi creditoare . . . 6,736 22 Interese transitoare 35,47405 Profit curat 35,35902

EŞ1TE. Contul Prof i t si Perderi . 1.324,506-26

INTRATE.

Interese: după depuneri spre fructificare 27,671-78 după fondul de rezervă 3,277 28 după fondul de penziune 2,171 86 după cambii reescontate

Spese: Salare 12,534-14 Chirie şi relut de cvartir 1,770 — Tip., reg., porto şi altespese de regie . . 4,96225 Dare: erarială, comunală şi de drum . . .

dare de 10°, 0 după interesele dep. . . 2,767-18 dare de 10°/0 după interesele f. de rezervă 327-73 dare de 10°/0 după interesele f. de penz. 217-18

Amortizare: din mobiliar Profit curat

K f

33,120-92 17,16618

19,266-39 7,244-86

3,312-09 306-59

35,359-02

Interese: dela cambii 75,545-51 dela cambii cu acoperire hipotecara . . 15,231-17 dela obligaţiuni 576 37 dela credite in cont-curent 3,194 96 dela efecte 432 50

Proviziune si venit dela cereale

K

94,980-51 20,795-54

115,776 05

Iosif Lissai m. p. revizor expert al „Solidarităţii".

115,776 05 | H - D o b r a , la 31 Decemvrie 1909.

Adam Leşnican m. p. director executiv. Alexe Odor m. p. contabil. D i r e c ţ i u n e a :

Iosif Morariu m. p. Dr. Iosif Popoviciu m. p. Dominic Raţiu m. p. Nicolae Gostae m. p. Toma Roşiu m. p; Subsemnatul comitet de supraveghiare am examinat contul Bilanţ şi contul Profit şi Perderi prezente şi le-am aflat exacte.

H.-Dobra, la 12 Ianuarie 1910. Andrian Olariu m. p. Ioan Comloşi m. p. Ioan Şuia ga m. p.

Raportul comitetului de supraveghiare. Onorată adunare generală!

Subsemnatul comitet în decursul anului 1909, ne-am prezentat în mai multe rânduri la institutul nostru „Gtrăniţerul", şi ţinând scontrări, neam convins că administrarea averii institutului este corectă; iar la finea anului confrontând conturile Bilanţ Şi Perdere şi Profit cu cărţilp principale şi auxiliare, le-am aflat exacte. — Deci Vă propunem să binevo'ţi '• 1) a aproba Bilanţul şi Coptul Profit şi Perdere dând atât direcţiunii cât şi comitetului de supraveghiare, absolutoriul; 2) a primi propunerea direcţiunii, re­feritoare la împărţirea profitului de K 35,359 02, la'care şi n o i ne alăturăm. Mai departe prin moartea Dlui George Oprean şi prin abzicerea D-lui Iosif Ognean, devenind două posturi vacante în comitetul de supraveghiare, Vă rugăm a le întregi.

H - D o b r a , la 12 Ianuarie 1910. Comitetul de supraveghiere al institutului de credit şi economii „G-răniţerul".

Ioan Comloşi iu. p. Ioan Şuiaga m. p Adrian Olariu m. p.

Page 6: Nr. 4. REVISTA ECONOMICĂ.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/re... · împreună cu podul de peste Dunăre, portul Constanţa a impus Statului sacrificii însemnate, dar

Asociaţiunea de economii şi credit din Ghiroc

C O J f Y O C A R E . Onoraţii membri ai Asociaţiunei de economii şi

credit din Ghiroc se convoacă la a I l - a a d u n a r e genera lă ordinară ,

care se va ţ inea iu 15 Februarie n. 1910 la 2 oare p. m. în sala şcoalei din loc, cu următorul

"TE? r o gr x a, m :

1. Deschiderea adunării general'. 2. Raportul direcţiunii şi al comitetului de supra-

veghiare. 3. Statorirea bilanţului. 4. Darea absolv.torului direcţiunii şi comitetului de

supraveghiare. 5. Alegerex unui membru In direcţiune pe un pe­

riod de un an, 6. Eventuale propuneri. G h i r o c , la 14 Ianuarie 1910.

Direcţiunea.

Gyiroki takarék és hitel szòvetkezet.

M E G H I T Ó . A gyiroki takarék és hitel szòvetkezet t. tagjai

ezennel a helybeli iskolàban 1910 évi februdr ho 15én d. u. 2 órakor ta r tandó

I l - i lc rendes kozgyf i lésre

meghivatnak.

*"£T a p i r e n d :

1. A Mzgyiilés megnyitdsa. 2. Az igazgatósdg és felugyelo-bizottsdg jelentése. 3. A mérleg megdllapitdsa. 4. Az igazgatósdg és felugyelò" bizottsàgnak a fel-

mentvény tnegaddsa. 5. Egy igazgatósàgi iàg megvàlasztàsa egy évi idS-

tartamra.

6. Esetleges inditvdnyoh.

G y i r o k , 1910. évi januàr ho 14-én.

As igazgatósdg.

A c t i v e — V a g y o n . Bilanţ cu 31 Dee 1909. — Mérleg-számla 1909. dec. hó 3!-én. P a s i v e — T e n e r .

Cassa — Készpénz Cambii de bancă — Váltótárca . . . . Debitori — Adósok . . . . . . . . Mobiliar — Felszerelés

după amortizare — torlesztés után . . Interese de reescont anticipate — Visszlesz.

á tmenet i kamatok

K f 2 5 8 5 3

67,103 -3 624-20

192-—

181-25 71 358-98

Capital de cvote incurs — Befizetett iizlet r^szek .

Fond de rezerva — TartaI6kalap . . . Depuneri — Betetek Reescont —• Visszleszamitolas . . . . la te rese t ransi toare — Atmeneti kamatok Profit curat — Tiszta nyeres6g . .

K f

12,860 40 772-78

24,543-46 31,184-—

6 6 2 2 4 1.336-10

71,358 98

S p e s e — K o l t s é g e k . Contul Profit şi Perdere — Nyereség és veszteség számla. V e n i t e — B e v é t e l .

K f Interese după depuneri — Bet6ti kamatok 1.341 19 In terese de reescont — Visszl. kamatok . 2,436-13 Contribuţie — Ado 891-63 Salare — Fizetesek 1.080- — Chirie — Hâzber 60-— Amoit izare din mobiliar — Felszerelâsi tor-

leszt<§s 24-— Spese de birou — Irodai koltsâgek . . . 170-23 Profit curat — Tiszta nyeres^g . . . . . 1,336-10

7,339-28

K f Interese si proviziuni — Kamatok és ju-

talékok' 6,354-43 Competinţe de scris — Irásdijak . Alte venite — Egyéb jovedelmek .

313-40 671-45

7,339-28

G h i r o c , la 31 Decemvrie 1909. — G y i r o k , 1909. december ho 31-en.

Atanasiu Baicu m. p., Vasiliu Avramuţu m. p , director exec. — v. igazgato. cassar. — penztârnok.

D i r e c ţ i u n e a : — A z i g a z g a t o s â g :

Andreiu Petcu m. p. Petru Petcu m. p. Ştefan Vacan m p. Ştefan Draguţu m. p. Titus Miu m. p . Ion Stoia m. p. Nicolae Aga m. p. Nicolae Buzăescu m. p . losif Gaiţia m. p. Subsemnatul comitet de supraveghiare am examinat conturile prezente şi le-am aflat în consonanţă cu

registrele asociaţiunii. — Al61irott feliigyelo bizottsâg megvizsgălta jelen szâmlâkot 6s azokat megegyezgknek talâl ta a szovetkezet konyveivel.

C o m i t e t u l d e s u p r a v e g h i a r e : — A f e l u g y e l f i b i z o t t s â g : Andreiu Seiman m. p . Petru Vacan m. p. Vichentie Stoia m p.

Savu Carbunariu m. p . Petru Cogeia m. p .

Page 7: Nr. 4. REVISTA ECONOMICĂ.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/re... · împreună cu podul de peste Dunăre, portul Constanţa a impus Statului sacrificii însemnate, dar

„BANATAM"A", institut de credit şi economii, societate pe acţii în Bukovecz.

C O N V O C A R E . Onoraţii acţionari ai institutului de credit şi economii „Bănăţanaa, societate pe acţii iu Bukovecz

se convoacă şi sunt rugaţi a participă la

a T I T I - a adunare g e n e r a l ă ordinară , ca re se va ţinea în 2 Februarie st. n. 1910, înainte de amiazi la 91/^ oare în localul institutului.

Obiectele adunării: 1. Raportul direcţiunii despre gestiunea anului 1909. 2. Raportul comitetului de supraveghiare. Nr. 17 (1—1) 3. Conclus asupra rapoartelor de sub 1 şi 2. 4. Concluz asupra bilanţului despre gestiunea anului 1909. 5. Concluz asupra împărţirii venitului curat. 6. Darea absolutorului legal direcţiunii şi comitetului de supraveghiare pe anul 1909. 7. Alegerea direcţiunii pe noul period de 6 ani. 8. Alegerea comitetului de supraveghiare pe noul period de 3 ani. 9. Eventuale propuneri. B u k o v e c z , la 18 Ianuar ie st. n. 1910. Direcţiunea.

Activa. B i l a n ţ cu S I D e c e m v r i e 1 9 0 9 . Pasiva.

K f K f 2,284-06

50 594 . . . . 104,250 154,844-—

Fond de rezervă gene ra l . . Fond de rezervă special . .

40.000-— . 8,000-— . 1,019-— 9 , 0 1 9 —

împrumut hipotecar Efecte proprii . . . Cereale

amortizare de 1 0 % •

108'k— 4,780 — 2,857 67

. . . . 756-90

. . . . 75-70 6 8 1 2 0

Depuneri spre fructificare

Diverse conturi creditoare .

54,817-15 52,821-—

2,329-66 48-—

2,366-38 5.129-74

166.530-93 166,530-93

Spese. Contul Profi t ni Perdere . Venituri.

Interese la depuneri spre fructificare . . . Interese după cambii reescontate . . . . Contribuţie după int. la dep. spre fructificare Contribuţie erarialâ şi comunală . . . . Salare ' Chirie Spese de cancelarie 1 0 % amortizare din mobihar Tipărituri Porto poştal 120-33 Maree de prezenţă 152-— Profit curat 5,129 74

16,684-35 B u k o v e c z , 31 Decemvrie 1909.

D. Buibaş m. p., director executiv.

K f 2,467-72 3 969-27

2 4 6 7 7 1,267-78 1,970 —

2 4 0 — 881-08

75-70 16396

K f Interese déla cambii de banca 6,345-44 Interese déla cambii hipotécate 9,856-56 Interese déla împrumut hipotecar Venitul efectelor Venit déla realităţi Proviziune

104-98 300-—

35-03 42 34

16,684-35

p., contabil. C. Gherga m. D i r e c ţ i u n e a :

0. Buibaş m. p. C. Gherga m. p. Damaschin Cuciuc m. p. Constantin Ţeran m. p. Dimitrie Surdu m. p.

Subsemnatul comitet de supraveghiare am examinat contul preze.it al bilanţului, precum şi cel al venitelor şi spe­telor şi confrontându-le cu registrele principale şi auxiliare purtate în bună regulă, le-am aflat cu acelea în con­

sonanţă şi exacte.

loan Surdu m. p. loan Raicu m. p.

Carabas m. p., prez.

C o m i t e t u l d e s u p r a v e g h i a r e :

Dr. George Adam m. p. Alexandru Buibaş m. p. luliu Toldan m. p. George Negrea m. p .

Page 8: Nr. 4. REVISTA ECONOMICĂ.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/re... · împreună cu podul de peste Dunăre, portul Constanţa a impus Statului sacrificii însemnate, dar

„NAP LÀ CĂITA", institut de credit şi economii, societate pe acţii în Nădlac.

aceas ta la

C O N V O C A R E Domnii acţionari ai institutului de credit şi economii, societate pe acţii „Nădlăcanau, se invită p r in

a X I I - a adunare g e n e r a l ă ordinară , care se va ţinea în Nădlac, Luni în 31 Ianuarie st. n. 1910 la oarele 11 a. m. în localul institutului.

O b i e c t e l e : 1. Alegerea notarilor, verificatorilor şi a scrutinatorilor. 2. Raportul anual al direcţiunii, al comitetului de supraveghiare şi bilanţul anului de gestiune 1909. 3. Distribuirea profitului curat realizat conform bilanţului 4. Propunerea direcţiunii pentru participarea acţionarilor din emisiunea II. la dividendă cu începere

delà 1 Ianuarie 1910. 5. Propunerea direcţiunii pentru investirea cu dreptul de Urmare a unui funcţionar. 6. Modificarea §-lui 3 din statute. 7. Înfiinţarea de filiale eventual expozituri. Nr. 15 (1 1) 8. Alegerea unui membru în direcţiune. 9. Alegerea consiliului de cenzori. Pent ru folosirea dreptului de vot se cere ca acţionarul să fie trecut ca proprietar al ac ţ iun i lo r

sale în cărţile institutului cel puţin cu 6 luni înainte de adunare şi să se insinue la cassa institutului, r e s ­pective să-şi depună pienipotenţa cel mult până înaintea amezii zilei p remergă toare adunări i .

N ă d l a c , 14 Ianuarie 1910. Direcţiunea. B i l a n ţ cu 3 1 D e c e m v r i e 1909. Activa. Pasiva.

K f Cassa în numărar B o n in Giro-Uonto şi ia alte bănci . . Cambii de bancă Acţiuni dela diverse bănci I m o b i l i i :

Casa proprie a inst i tutului . 15 624 11 Realităţi de vânzare . . . 3.911-56

Diverse conturi debitoare Mobiliar 1,332-66

după amort izare . . . . 133*27 In terese transi toare restante

'26,468-59 3,124-56

1.095.597 70 10,430 —

19,535-67 4 124-28

1,19939 1,974-43

1.162,454-62

Capital social 2000 bucăţi acţii â K 100 Fondul de rezervă al acţionarilor . . . Fondul de pensiuni Depuneri spre fructificare Cambii reescontate Interese tranzitoare anticipate . . . . Profit net

K f 200 000 —

43.213-12 1,619-04

432,947 06 460,031-—

9.472-58 15,171-82

Debit Contul Prof i t si Perdere . 1.162,454-62

Credit.

K I n t e r e s e :

pentru fond de rezervă . . 1 6 7 6 3 4 pentru fond de penziuni . . 78 02 pentru capital social emis. II. 2.179 51 pentru depuneri spre fructific. 20 538*83 pentru reescont 26 203-84

S p e s e : Salare Imprimate, registre, Porto

C o n t r i b u ţ i i ! n i : directa . . . .

lemne, lumină, etc.

50,676-54

8,190-— 2,381-53

613-84

1 0 % dare la interesele de de-3 536 43

puneri 2.053-89, 5,59032 Amortizare din mobiliar 13327 Profit net 15,171 82

N ă d l a c , 31 Decemvrie 1909. Aureliu Petroviciu m. p.,

82,757-3

Interese dela cambii de bancă Interese de cont-curent . . . Proviziuni

K f 80,892-05

7 8 1 1 8 1 084-0»

82.757-32

director executiv. Aureliu Şt. Şuluţiu m. p.,

contabil. D i r e c ţ i u n e a :

Nicolau Chicin m. p., prezident, Gligor Vidican m. p , dir. exec. subst. Raicu m. p . Nicoiae Mărginean m. p. Pavel Roşuţiu m. p. Alexandru Bozintan m. p..

I. Lissai m. p., revizor expert al .Solidari tăţ i i" . C o m i t e t u l d e s u p r a v e g h e r e :

Subsemnatul comitet de supraveghiare am examinat conturile prezente şi le-am aflat în regulă şi în deplină consonanţă cu registrele institutului.

George Maior m . p., prezident. Romul Nestor m. p. Georgiu Petroviciu m. p . Romulus Tăucean m. p. Demetriu Roman m. p .

Page 9: Nr. 4. REVISTA ECONOMICĂ.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/re... · împreună cu podul de peste Dunăre, portul Constanţa a impus Statului sacrificii însemnate, dar

„.PROGRESUL" institut de credit şi de economii, soc, pe acţii în Ilia-Murăşanâ (M.-IUye).

C O N V O C A R E . Domnii acţionari ai , Progresul"-m institut de credit şi economii societate pe acţii în Marosillye —

Ilia-Murăşiană, se convoacă prin aceasta în sensul statutelor, la a ni-a adunare g e n e r a l ă ordinară,

«are se va ţ inea în 13 Februarie st. n. a. c. la oarele 2 p. m. in localul institutului cu următoarea

^ 7 , O r d i n e de z i : 1. Deschiderea adunăm. 2. Numirea notarului adunării şi alr 2 scrutinători, de cătră preşedinte. 3. Esmiterea alor 2 acţionari pentru verificarea procesului verbal. N r . 13 (1—1) 4. Raportul direcţiunii, bilanţul anual si raportul comitetului de supraveghiare. o. Stabilirea bilanţului, împărţirea profitului curat şi votarea absolutorului. 6. Alegerea bărbaţilor de încredere externi. 7. Fixarea mar celor de prezenţă direcţiunii şi comitetului de supraveghiare, pe anul 1910. 8. Alegerea direcţiunii pe un period de 6 ani. 9. Alegerea unui membru în comitetul de supraveghiare devenit vacant prin abzicere şi alegerea mem­

brilor în comitetul de supraveghere in locurile, cari eventual vor mai deveni vacante. 10. Eventuale propuneri intrate conform §-Ui 29 Ut. g) din statute. Domnii acţionari , cari doresc a luă parte la această adunare , fie în persoană, fie prin plenipoten-

ţiaţi, au a depune acţiile şi documentele de plenipotenţiare la cassa institutului, cel mai târziu până la 12 Februar ie st. n. a. c. ori la cassele insti tutelor: „Albina" în Sibiiu. ,Arde leana" în Orăştie, „Cassa de Păs­t rare" în Sălişte, „Victoria" în Arad, „Grăniţerul" şi „Orientul" în H - D o b r a , ori în fine la cassa D-iui advocat Dr. Eugen Rozvâny în Oradea-mare, cel mai târziu până la 8 Februarie st. n. a. c.

I I i a - M u r ă ş a n ă, la 17 Ianuarie 1910 Direcţiunea. Activa. B i l a n ţ cu 3 1 D e c e m v r i e 1909 . Pasiva

K f 8.720-22

279 663 03 Cambii cu acop. hipotecará . 150,476 -

4.120-— 420-—

52,932-49 2,084 30

208 30 1,876- — Spese de fondare . . . . . 786 —

292 — 524-— 4,944-47

Interese t ransi toare la reescont • • • • 4 ,04993 507.726-14

K f Capital social 120,000 — Fond de rezervă . . . . . . . . . 10,379 20 Depuneri spre fructificare 93,705 89 Creditori 2,733 37 Reescont • 255,381 03 Dividendă neridicată 94-46 Interese t ranzi toare 9.458 14 Profit curat 15,974-05

Debit. Contul Profit si P e r d e r e 507,726 14

Credit.

K f Interese la depuneri 5,998-75 Interese de reescont 13.87822 Spese 1,28488 Porto 2 7 2 5 0 Chirie 440-— Maree de prezenţă . 533- — Dare erarială şi comunală 3 7 5 8 8 3

de 10 % după interese de depuneri . . 599 88 Competinţâ de t imbre 19120 Salare 5.353 94 Bani de cvartir 360-— Amortizări 4 7 0 3 0 Profit curat 15.97405

K f Interese déla cambii 29,478 91

déla cambii cu acop. hipotecara . . . 14,862-18 déla contuñ cúrente 201-44

Proviziuni 4 573 02

49,115 55

George Cărăbaşiu m. p. contabil.

49,115'5o I l i a - M u r ă ş a n ă, la 31 Decemvrie 1909.

Dr. Ştefan Chiriloviciu m. p., Nicolae luga m. director executiv. cassar.

D i r e c ţ i u n e a : A. Ungur m. p., loanichie Oprean m. p., Lazar Vraciu m. p., Aron Muntean m. p., George Oprea m. p. ,

Dr. St. Rozvâny m. p., N. luga m p.. loan lancu m. p. Subsemnatul comitet am examinat contul Bilanţ şi contul Profit şi Pe rde re şi le-am aflat în deplină

regulă şi în consonanţă cu registrele institutului. I l i a - M u r ă ş a n ă , la 17 Ianuarie 1910.

C o m i t e t u l d e s u p r a v e g h i a r e : Petru Stef m . p., Aurelian Oprean m. p , Nicolau Macrea m. p. George Furdui m. p. ,

losif Lissai, revizor expert al .Solidarităţ i i*.

Page 10: Nr. 4. REVISTA ECONOMICĂ.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/re... · împreună cu podul de peste Dunăre, portul Constanţa a impus Statului sacrificii însemnate, dar

,,Cârţjşoreana'', cassă de econ societate pe acţii în Streza Cârţişoara.

C O N V O C A R E . Domnii acţionari ai cassei de economii „Cârţi-

şoreana" , societate pe acţii în Streza-Cârţ işoara se invita la a

IV-a adunare genera lă ordinară, care se va ţinea în Streza-Cârţ işoara la 12 Februarie, st. n. 1910 la 11 ore a. m. in localitatea institutului cu urmâtOi'ul

P r o g i a HI: 1. Deschiderea adunării şi dezignarea unui notar

şi 2 verificatori. 2. Statorirea numărului acţionarilor şi a acţiilor

câte reprezintă. 3. Cetirea bilanţului încheiat cu finea anului 1909. 4. Propunerea direcţiunii şi a comitetului de su

praveghiare asupra împărţirii venitului curat. 5. Alegerea comitetului de supraveghiare pe un nou

period de 3 ani. 6. Explicarea şi eventual modificarea §. 28 din

statute. 7. Alte propuneri înaintate direcţiunii cu 24 ore

înainte. Acţionarii să-şi prezenteze acţiile conform statu­

telor. Direcţiunea.

„Cârţişoreana ', takarékpénztár részvénytársaság Sztrezakercisorán.

M E G H I V Ò . A .Câr ţ i şoreana" takarékpénztár részvénytársaság:

Sztrezakercisorán, részvényes ú-ai , meghivatnak a IV-ilt r endes kozgyülésre ,

mely Sztrezakercisorán 1910 éoi február hó 12-én d. e. 11 órakor, az intézet heiyiségében fog megtar ta tni a ko-vetkezo

T á r g y s o r o z a t t a l : 1. A kozgyüiés megnyitása és egy jegyzó és 2 bi-

zalmi férfi megjelólése. 2. A részvényesek és az általuk képviselt részvény-

szám megáHapitása. 3. Az 1909 év régével lezárt mérlegszámlának fel-

olvasása. 4. Az igazgatóság é< felügyelo bizottság inditványa

a liszta nyereség felosztásáról. 5. A felügyelo bizottság egy új 3 évi idó'tartamra-

való megválasztása. 6. Az ahpszabályok 28. §' ának értelmezése esetleg

módositása. 7. Az igazgatósághoz 24 órával e'obb benyujto't

más inditványok. A részvényesek az alapszabályok értelmében adják

be részvényeikeí. As igazgatóság.

Activa — Vagyon. Contul Bilanţului cu 31 Dec. 1909 — Merleg szâmla 1909. Dec. ho 31-en. Pasiva — Teher.

K f Bani gata — Keszpenz 1,883-30 Cambii escontate — Leszâmitolt vâltok] 244,017 — Acţii de banca — Reszvenyek 400 — Mobiliar — Felszereles 600-—

după amortizare — leirâs utâu . . . . 100"— 500-—

246.80U-3O

K f Capital social — Alaptoke 20,000-— Fond de rezervă —- Tartalekalap 12,200-— Fond special de rezervă — Kulon tartalekalap . . 95-20" Depuneri — Betetek 95,361-44 Reescont — Visszleszâmitolâs 106,290-— Interese anticipate — Elolegezett kamat 6,164-17 Profit curat — Tiszta nyereseg 6,689-49

246,800-30

Spese '— Kiadás Contul Profit şi Perdere — Nyereség és Veszteség számla. Venite — Bevétel.

Interese la depuneri — Betéti kamatok Interese la reescont — Visszleszàmitolasi kamat . . Dare erarială — Aliami adó 1,005'46 Dare 10°[0 la interese de depuneri — IO0,,

betéti kamat utân 43204 Arunc comunal — Kozségi potadó. . . . 515-41 Chirie — Hâzber Salare — Fizetések Porto-postal — PostakSltség Amortizare din mobiliar — Leirâs a felszereléabol . . Spese — Kóltségek Profit curat — Tiszta nyereség

K f 4,380 35 7,236 84

1,952-91 40-—

1,814- — 57-29

100-— 31622

6,689-49 22,587-10

Interese de escont — Leszâmitolâsi kamat Proviziuni — Jutalekok Interese de întârziere şi competintă de scris — Kese-

delmi kamat es irâsdijak Transcriere de acţii — Reszveny âtirâsi dij . . . .

K f 13,30601 3,798 86

5,467 23 15-—

22,587-10

S t r e z a - C â r ţ i ş o a r a , (Sztrezakercisora) la 31 Decemvrie 1909. D i r e c ţ i u n e a : — A z i g a z g a t o s â g :

Pavel Monea m. p , prezident. —• elnok. Victor Vulcan m. p., contabil. —- konyvelo. Ion Şiari m. p. Emil Budac m. p. Mateiu Tarcea m. p. Zaiiu Banciu m. p.

Subsemnatul comitet de supraveghiare examinând conturile prezente, le-am aflat în deplină consonanţă cu registrele. — Alulirott felii-gyelb' bizottsăg jelen szdmldkat megvizsgălta is a kdnyvekkel teljes Ssszhangzdsban taldlta.

S t r e z a - C â r ţ i ş o a r a , (Sztrezakercisora) la 13 Ianuarie 1910. Maximilian Budacu m. p., president. — elnok. Adrian Udriste m. p. Niculae Olariu m. p.

Page 11: Nr. 4. REVISTA ECONOMICĂ.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/re... · împreună cu podul de peste Dunăre, portul Constanţa a impus Statului sacrificii însemnate, dar

„COR VI NE A NA", institut de credit şi economii, societate pe acţu în Hunedoara.

C O N V O C A R E Domnii aeţ'onari ai institutului de credit şi economii societate pe acţii „Corvineana11 se invită în virtutea §-lui 19 din

statute la a X l V - a adunare generală, ordinară,

care se vă ţinea în Hunedoara la 13 Februarie a. c. eventual în sensul §-lui 24 din statute în 21 Februarie st. n. 1910 la 2 oare p. m. în localul institutului.

O T o i e c t e l e s - u . n t - o î n r i â t o a i e l e : 1. Alegerea preşedintelui conform §-lui 23 din statute. 2. Raportul direcţiunii, bilanţul anului 1909, raportul comitetului de supraveghiare fi deiyiziunea asupra împărţirii pro­

fitului carat. 3. Alegerea alor 3 membri în direcţiune cu maniat pe 3 ani 4. Prezentarea statutelor fondului de penziuni pen'ru oficialii stabili. Nr. 1 8 ( 1 1) 5. Eventuale propuneri ivite în cadrul §-lui 28 din statute. Domnii acţionari, cari voesc a participa la adunare în persoană sau prin plen'potenţiaţi sunt rugaţi a-şi depune în înţe­

lesul §-lui 20 din statute la cassa institutului acţiile eventual documentele de plenipotenţă, cel mult până în 12 Februarie st. n. 1910. H u n e d o a r a , la 15 Ianuarie 1910. Direcţiunea,

Activa — Vagyon. Contul Bilanţ — Mérleg-számla. Pasiva — Teher.

K f Cassa în numarar — Pénzkészlet 8,705-50 Cambii de bancă — Váitó tarea . . . 635,146'— Cambii cu acop. hipotecara — Jelzálogos

váltók 44,400 — 679,546-— împrumuturi pe obligaţiuni — Kotvény kolesoa . . 113,346-— Realităţi — Iogatlanok 78,000 — Mobiliar — Felszerelés 1,151 45

după amortizare — leirás után . . . . 151-45 1,000-— Divers? conturi debitoare — Adósok 1,771-44

882,368-94

Capital social: — Reszvenytoke : 700 b'>c. acţii â Cor. 100 — 700 drb

reszveny a K 100 70,000 — Fondul de rezervă — Tartalekalap . . 70.000-— Fondul de garantă — Biztositekialap . . 17,50795 Fondul de penziuni — Nyugdijalap . . 6,000 — Depuneri spre fructificare — Takarek betetek . . . Reescont — Visszleszâmitolt vâltok Diverse conturi creditoare — Hitelezok Interese transitoare anticipate pro 1910 — Atmeneti

kamatok 1910 evre Profit curat — Tişzta nyereseg

K

163,507-95 633,925-90

31,800- -4,85514

18,529-61 29,750-34

882,36894

Eşite — Kiadás. Contul Profit şi Perderé — Nyereség- és Veszteség-számla. Intrate — Bevétel.

Interese: — Kamatok : după depuneri — betetek utân . . . 33,338-21 de reescompt — visszleszâmitolâsi kamatok 1,024.-56

Spese: — Koltsegek: registre, imprimate, lemne de încălzit etc. —

konyvek, nyomtatvanyok, tuzifa, stb. . 3,164-49 salare — fizetesek 7.676- —

Contribuţie : — Ado : directă — egyenes 8,094-36 10°/0 după int. dep. — l0°/„ a beteti ka-

m-itok utân 3.333'79 Amortizare: — Leiiâs:

din mobiliar — a felszereles szâinlân . . . . . . Profit curat — Tiszta nyereseg 29,75034

86,533 20 H u n e d o a r a , la 31 Decemvrie 1909.

Petru Sinea m. p.. director executiv — vezerigazgatâ.

K

34,362-77

10,840-49

11,428-15

151-45

Interese : — Kamatok: de escont — leszámitolt váltók után . de obligaţiuni — kotvény kolesou után

Proviziuni — Jutalékok 12,088-50 Chirie — Házbér 3,74666

K f

61,658-13 9,039-91 70,698-04

86,533-20

konyvelo.

Eduard Toth m. p.

Valeriu Beşan m. p., contabil D i r e c ţ i u n e a : — A z i g a z g a t o s â g :

Buda m. p., cas'ar — penztârnok. Simion Chirca m. p. Nicolae Dima m. p. Alexandru Dima m. p. Daniil Muşa m p. Petru Nicora m. p. Petru Popoviciu m. p. George Popoviciu m. p.

S'a revăzut si aflat în consonantă cu cărţile purtate in bună regulă. — Megvizsgallatott s a teljes rendben vezetett Jconyvekkel helyesnek talăltatott.

H u n e d o a r a , la 15 Ianuarie st. n. 1910.

C o m i t e t u l d e s u p r a v e g h i a r e : — A f e l i i g y e l o - b i z o t t s â g : Dominic Raţiu m. p., prezident — elnok. Augnstin Dima m. p. Alexandru Petreu m. p.

Raportul comitetului de supraveghiare. Onorată adunare generală !

Subsemnatul i-omitet am examinat în decursul anului registrele şi valorile, cari le-am aflat în regulă, deasemenea ara examinat bilanţul anului 1909 încheiat cu un venit curat de K 29,75034 şi dupăce am constatat că acela e compus pe baze reale şi solide, Vă facem următoarele propuneri:

a) Să binevoiţi a aprobă bilanţul. b) Să daţi absolutorul pentru anul expirat atât direcţiunii cât şi comitetului de supraveghiare. c) Cu privire la împărţirea profitului curat de K 29,750 :34 ne alăturăm întru toate propunerii direcţiunii. H u n e d o a r a , la 15 Ianuarie 1910

C o m i t e t u l d e s u p r a v e g h i a r e : Dominic Raţiu m. p., preşedinte. Augustin Dima m. p. Alexandru Petreu m. p. Eduard Toth m. p.

Page 12: Nr. 4. REVISTA ECONOMICĂ.documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/re... · împreună cu podul de peste Dunăre, portul Constanţa a impus Statului sacrificii însemnate, dar

, SE BE SANA"- cassă de păstrare pe acţiuni în Caransebeş.

C O N V O C A R E . P. T. Domnii acţionari ai Cassei de păstrare pe acţiuni „Sebeşana" din Caransebeş se convoacă la

a V H I - a adunare g e n e r a l ă ordinară,

care se va ţinea Duminecă, în 31 Ianuarie st. n. 1910 la 2 ore d. a. în localitatea institutului cu următoarea

O i d i n e <3. e z i :

1. Raportul direcţiunii si a comitetului de supraveghiare despre gestiunea anului 1909 si aprobarea bilanţului; 2. Propunerea direcţiunii şi decidere asupra împărţirei venitului curat; 3. Darea absolutorului pe anul de gestiune expirat; 4. Schimbarea unor §§. din statute; Nr. 16 (1—1) 5. Eventuale propuneri; 6. Exmiterea a 2 acţionari pentru verificarea procesului verbal luat în această adunare generală.

N B . Vot deciziv în adun. gen. au numai acei acţionari, cari au depus la cassa institatului în oarele oficioase până în 27 Ianuarie 1910 la 12 oare din zi acţiile lor, transcrise cu o lună înainte de adunare în registrul institutului pe numele lor. Fe­meile se pot reprezenta numai prin astfel de plenipotenţiaţi, cari încă sunt acţionari şi au drept de vot. Minorenii si persoanele juridice se reprezintă prin reprezentanţii lor legali (§. 13).

Caransebeş, 19 Ianuarie st. n. 1910.

A c t i v a . B i l a n ţ cu 3 1 D e c e m v r i e 1909.

Direc ţ iunea .

P a s i v a .

Cassa în numărar 25,20923 Bon în Giro-Conto la Banca Austro-

Ungară 18,404 04 Cambii de bancă 723,70963 Cambii cu acoperire hipotecara . . . împrumuturi hipotecare împrumuturi de cont-curent . . . . împrumuturi pe amanete şi efecte . . Efecte proprii Casa institutului Mobiliar

„ după amortiz. de 10°/0 . . . Diverse conturi debitoare Interese anticip. la reescont . . . . Interese anticip. la împrum. hip. ced. . Interese tranzitoare restante (la împrum.

şi cambii hipot.)

331,510 —

6,353-24 635 32

K

43,613-27

1.055,219-63 87,42618

9,226-23 9,967 —

13,230 — 48,360 89

5,717-92 9,443-72

1,24575 56176

5,389-37 7,196-88

1,289.401 72

Capital social Fond de rezervă general 52,53942 Focd de rezervă special 4,127 80 Fondul casei institutului 5,0 0-— Fond de penziune 15,105*3 Depozite spre fructificare ~~. i '. ~ Reescont , împrumuturi hipot. cedate Credit hipotecar (pe casa institutului) Dividende neridicate Contribuţie după interese de depuneri capitalizate în

sem. II. 1909 Interese transitoare anticip . Profit transpus din 1908 1,200 — Profit curat pro 1909 36,01439

K f 260,000 —

76,773-05 580,959-33 270 083-—

28,580-68 18,125-—

3 5 7 - -

1,089-84 16,219-4a

37,214-39

1.289,401-72

S p e s e . Contul Profi t si Perderi . V e n i t e .

Interese : după depuneri spre fructif. . . . . 29,644 62 de reescont 14,005 09 de împrum, hipot. cedate de credit hipotecar . . . . de cont-curent

Contribuţie; directă şi comunală . . . . după inter, de dep. spre fruct.

Salare şi mărci de prezenţă . . Spese de cancelarie şi chirie 10°/0 amort'zare din mobiliar

1.871-46 962-50 132-41

6,22515 2,497-37

Profit transpus din 1908 1,200- — Profit curat pro 1909 36,014 39

K

46,61608

8,722-52 15,954 —

4,94417 63532

37,214 39 114,086-48

C a r a n s e b e ş , 31 Decemvrie 1909

Dr. N ico lae I o n e s c u m. p., director executiv.

Profit transpus din 1908 Interese:

dela cambii de bancă 66,024-85 „ cambii cu acoperire hip. . . . 26,723-76 „ împrumuturi hipotecare . . . . 7,542-40 „ împr. pe aman. şi efecte . . . 1,07058 „ împr. de cont-curent 6o8-95

Venit dela casa institutului Venit dela efecte Proviziuni si diferite taxe .

K f 1,200 —

102,020-54 1,965-72

523 03 8,377-19

114,086 48

C o n s t a n t i n Căltiun jun. m. p., contabil.

E. Hodoş m. p_ D i r e c ţ i u n e a :

Dr. I. Olariu m. p. Nic. Marin m. p. Sequens m. p. Dr. P. Ionescu m. p. Const. Călţiun m. p. Subsemnatul comitet de supraveghiare am examinat contul prezent al bilanţului şi cel al venitelor şi speselor şi confrontându-le cu

registrele principale şi auxiliare purtate în bună regulă, le-am aflat cu acelea în consonanţă şi exacte. Nicolae Jumanca m. p., prezident. Romulus Carabaşiu m. p. Ioan Lazaroni m. p. Sinesiu Bistrean m. p .

Proprietar şi editor: Constantin PODD- Tiparul Tipografiei arnidiecezane în Sibuu.