„JURNALUL DE CĂLĂRAŞI”- COTIDIANUL CĂLĂRAŞIULUI !

PUBLICA IA$

DIN JUDE UL C L RA I$ Ă Ă ȘARIE DE DIFUZARE

LIDERUL DE PIA AL ZONEI$Ă

pe e-ziare.ro i presa onlinș e

PUBLICA IE MONITORIZAT NA IONAL DE bmd MEDIA COMUNICATION' Ă '

CEL MAI VECHI ZIAR DIN CĂLĂRAŞI

Ziarul local

Nr. 3 Anul XXVII, i, 1 2018, pre 2 lei257 Jo 3 Decembrie &

PRESEI DIN ROMÂNIA -ROMEDIA

GUSTUL MEZELURILOR ROMÂNE TI DE CALITATEȘ

Edi!ia zilnică se difuzează și GRATUIT, înprincipalele zone ale municipiului Călărași

CEL MAI MARE

TIRAJ

Ca s fius n toas , mami îmi d

s m nânc numaipe te ecologic!

ăă ă ă ă

ă ăș

-PEŞTE ECOLOGIC, LA CĂLĂRAŞI?-DA, DE LA RASA!

PE TE ECOLOGIC

LA C L RA I!Ș

Ă Ă Ș

PIA A CENTRAL# Ă

PIA A ORIZONT#

COMENZI LA TEL: 0730.592.400, 0730.592.403, 0730.592.404

*MAGAZINULDE LA RASA

La prezentarea acestui CARD DEFIDELITATE pute!i beneficia dereduceri între 5 și 20%, înfarmacia și plafarele noastre, lamedicamente eliberate pe bazăde prescrip!ie medicală, în regimcompensat și gratuit medicamente fără prescrip!iemedicală (OTC-uri) preparate magistrale și oficinalep r o d u s e p a r a f a r m a c e u t i c e ș i s u p l i m e n t ealimentare/nutritive plante medicinale și produse din/pebază de plante medicinale și dermato-cosmetice ă (pentru copii).

:

;; ;

;; produse cosmetice

; produse de puericultur

•Zeci de milioane de lei vechi – premii

•Premiile “Aldis”– ca în fiecare an!

•Porcul de Crăciun!

în bani! Oferite de personalită&iale jude&ului!

NUME.................................................. PRENUME............................................... ADRESA.........................................

..................................................................................................................TELEFON.........................................................

TOMBOLA DE CRĂCIUN 2018!

MAREA TOMBOLĂ DE CRĂCIUNLA “JURNALUL DE CĂLĂRAȘI” – ȘI ANUL ACESTA!

Depune&i taloanele din Jurnalul de Călărașipână luni 17 Decembrie!

Și mar&i 18 decembrie are loc tragerea la sor&i!Iar miercuri, pe 19 decembrie to&i câștigătorii își vor primicâștigurile, darurile în direct! Pentru - Sărbători fericite!

Și anul acesta –

OMUL ANULUI 2018 PENTRU CĂLĂRAȘI!Și anul acesta “Jurnalul de Călărași” oferă titlul de OMUL ANULUI

ajuns la aproape 20 de edi&ii! Ca de fiecare dată vă invităm și pedumneavoastră să ne propune&i numele pe care îl considera&ireprezentativ pentru Călărași în acest an! Completa&i talonul din ziar!Sau trimite&i pe adresa de email a Jurnalului de Călărași(stiri@calarasi1.ro)!

NUME.................................................. ..............................................................................................................................

PRENUME ........................................................................................................................................................................

OMUL ANULUI 2018 PENTRU CĂLĂRAŞI

Comemorare!

PRODUCĂTORUL PRIMULUIFILM ROMÂNESC ERA DIN CĂLĂRAȘI!

4-5

„Jurnalul de C l ra i“editeaz i suplimentele:

Jurnalul de C l ra i GRATUITJurnalul de DIVERTISMENT

Jurnalul de SPORTJurnalul de FINAN E

MONITORUL PRIM RIEI C l ra iJurnalul de CULTURJurnalul de OLTENI A

Jurnalul de LEHLIUJurnalul COMERCIAL

care se distribuie, GRATUIT,în interiorul ziarului.

ă ă șă ș

ă ă ș

'Ă ă ă ș

Ă'

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din 201 - pagina 2Ă Ă Ș 257 13 decembrie 8 JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din 201 - paginaĂ Ă Ș 257 13 decembrie 8 7

V licitaŃie publică ăinde prin urm toarele:1. Terenuri intravilane situate în următoarele localită&i Ileana,

Fundeni, Nana, Ulmu, Ulmeni și Vlad 'epeș din jude&ul Călărași:

;2 Mori de m cinat cereale situate n comunele Cuza Vod

Doroban u din jude ul C l ra i. ă î ă și

& & ă ă ș .Licita&iile au loc în fiecare zi de mar&i și vineri ora 10 la sediul

societă&ii din Călărași, str. Sf. Nicolae,

InformaŃii complete pot fi consultate la telefon 0242312331,0242316256 @şi e-mail office ilsa-cl.ro

bl. A25, parter.

ILSA S.A.

TIPARUL EXECUTAT LA

Telefonul de urgen :&ăcalarasi1@calarasi1.ro

Pentru orice informa ii sausesiz ri, apela i, NON-STOP la

0722/413742

&ă &

E-mail: stiri@calarasi1.roTel: 0721901865

Tipografia Jurnalul de C l ra iă ă ș

SORIDA PRESS&MEDIA STAR

Director Coordonator:

Redactori:Liviu NECULA

Gra iela SOARE&

REDAC IA'

ArtFOTO:

Departament Publicitate

Pre edint : prof. DanielaDANCIU

ș ă

Secretar de redac ie:&

Redactor- ef:ș

Liviu NECULA

„JURNALUL DE C L RA I“Ă Ă Ș

Ruxandra IONESCU

Subredac ia Olteni a:& &Gra iela SOARE 0721/901865&

Raymond Daniel MADINOAE

Monica Ioana SAIOC

Gra iela Soare&

Editorialist: prof.dr.SorinDANCIU

Trustul Na ional de Pres& ăEditat de:

Sara MARTINEZ (coordonator)

Tehnoredactare, grafic :ăLiviu NECULA

Iacob MÂNDRESCU- redactor

Subredac ia REPUBLICAMOLDOVA

&

Vladimir SUSARENKO-redactor

(în centrul municipiului,lâng Consiliul Jude ean)ă &

Adresa redac iei:&C l ra i, Str. Sf. Nicolae,

Bl.A25,ă ă ș

Subredac ia SPANIA&

Valentina PODBEGLÎI-redactor efș

Ana BEJENARI- redactor

Guvernul a decis ca to!i salaria!ii din sistemul publicsă beneficieze de vouchere de vacan!ă în valoarede 1.450 de lei și în următorii doi ani. Voucherele devacan!ă au reprezentat, în anul 2018, cel maiimportant sprijin acordat industriei de profil dinultimii ani, având în vedere că cei 1,2 milioane deromâni din sistemul public au putut deconta acestevouchere exclusiv în unită!i de cazare situate peteritoriul României.Astfel, până în luna noiembrie aacestui an au fost emise vouchere în valoare depeste 1 miliard de lei. "Pentru că este o măsurăcare și-a dovedit eficacitatea, Guvernul a decis săacorde vouchere atât în 2019, cât și în 2020.Datorită voucherelor, numărul de turiști dinRomânia a crescut sim!itor. De exemplu, doarpentru luna septembrie, a crescut cu 14 procentenumărul turiștilor români care au înnoptat într-ounitate autorizată fa!ă de aceeași perioadă a anuluiprecedent. La nivel na!ional, numărul total alturiștilor a crescut cu aproximativ 6%, date valabilepentru perioada de la începutul anului până înseptembrie, raportat la anul trecut. A fost o măsurăapreciată de către industrie, motiv pentru carereprezentan!ii acesteia ne-au solicitat să oprelungim și în următorii ani sub aceeași formă", a

declarat ministrul Turismului, Bogdan Trif.

Un efect secundar al acestei măsuri a constat și încreșterea cererilor de autoriza!ii pentru unită!ile decazare din România. În medie, la nivelul întregii!ării, a fost înregistrată o creștere de 10% acererilor fa!ă de aceeași perioadă a anului trecut.Decizia acordării voucherelor de vacan!ă pentruurmătorii doi ani vine după ce Ministerul Turismuluiși Ministerul Muncii și Justi!iei Sociale au ini!iat oOrdonan !ă de Urgen !ă care modi f ică ș icompletează OUG nr. 8/2009 privind acordareavoucherelor de vacan!ă, în sensul prorogăriitermenelor.

VOUCHERE DE VACAN$Ă 2019-2020CONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂCONTINUĂ

Beneficiarul I.I. ONCEACAMELIA-AURELIA, cu sediul în com. Lehliu, jud. Călărași,anunŃă decizia privind etapa de încadrare a planului/programului PUZ - Î &seră căpșuni

“ nfiin are”, amplasat în comuna Lehliu, Tarla 60, Parcelele 17/1, 19, 19/1,

judeŃul Călăraşi.

InformaŃiile privind potenŃialul impact asupra mediului al planului/programuluipropus, pot fi consultate la sediul AgenŃiei pentru ProtecŃia Mediului Călăraşi, şos.Chiciu, nr. 2, de luni până vineri între orele 9-12.

- fără aviz de mediu, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1076/2004 privindstabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe, cumodificările şi completările ulterioare;

DocumentaŃia se supune procedurii de adoptare:

- fără evaluare adecvată, conform prevederilor OrdonanŃei de UrgenŃă a Guvernuluinr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelornaturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare.

ANUNł DE MEDIU

ObservaŃiile publicului se primesc zilnic, sub semnătură şi cu date de identificare lasediulAgenŃiei pentru ProtecŃia Mediului Călăraşi timp de 10 zile calendaristice de ladata publicării.

*Veste fabuloasă! Decizie în Guvern

Parcul Central, Str. Independen ei, nr. 20 tel: 0242.312.800 web: www.culturalcl.ro&Pre ul biletelor este acela i pt. filme 3D i 2D: 8 lei- copii cu vârste de maxim 14 ani i 12 lei- persoane cu vârstepeste 14 ani. Nu se efectueaz rezerv ri. Biletele pot fi cump rate cu o s pt mân înainte de data spectacolului.

! ș ș șă ă ă ă ă ă

Marea bulgăreală 2 -Supercursa săniu&elor - 2DSecond Act - 2DRobin Hood - 2D

14 - 2017

decembrieOra: :00

1 - decembrie4 20a 020Or : : 0

Vineri 14 dec mbriee : ora 12:30S mb t dece :

ora 10:30 12:30â ă ă, duminică 15, 16 mbrie

şi

CINEMA 3D/2D

ANUNł PUBLIC

S.C. AGROTUD AVIA S.R.L. cu sediul în mun. Călăraşi, str. Progresul, nr. 6,jud. Călăraşi, solicită autorizaŃie de mediu pentru obiectivul COMER+ CURIDICATAAL PRODUSELOR CHIMICE cod CAEN 4675 și DEPOZITE 5210,pentru punct de lucru comuna Dichiseni, jude!ul Călărași.Pentru informaŃii suplimentare, propuneri şi contestaŃii se va contacta APMCălăraşi, Şos.Chiciu, nr. 2, tel. 0242315035 şi fax 0242311926 în termen de10 zile de la apariŃia anunŃului.

ANGAJĂM:

• Lucrător comercial• Personal servicii cură&enie

Rela&ii în sediile cofetăriilor! Sau la telefon 0723142462

• Ajutor cofetar

oferă locuri de muncă extrem deatractive din toate punctele de vedere!

Patiseriile și cofetăriile ALINT

• Ajutor patiser• Gestionar

ALINT angajează!

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din 201 - paginaĂ Ă Ș 257 13 decembrie 8 6 JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din 201 - paginaĂ Ă Ș 257 13 decembrie 8 3

PamFlit!

O să fi&i surprinși, această scuzăeste chiar un motiv; să explicăm:

Adică Austriecii controleazăPetrolul, Sectorul Bancar, SectorulConstruc!ii Autostrăzi și Drumuri șiau ras codrii României? Haida de!Fix acciași unde dădea nazistul aziinterviuri în care ataca România? Cudirectorul Raifassen, cel care aînchiriat casele furate ale lui Iohanniscu chirii astronomice, după careieșea la manifesta!iile # Rezist.Cine? Strabag, care dă publicitate pepâine la toate televiziunile de știri?Nu vă cred.Dar ce, suntem Ocupa & i deImperiulAustriac? Da, Suntem!

Suntem o !ară ocupată, iar planuleste să nu fie legat Ardealul,provincie austriacă, de România. Dece?

Ști&i care este profitul unei firmestrăine?

Cumva să nu ajungă tancurilerusești la Viena?

Pentru că azi am văzut puzderie desecuriști mai mult sau mai pu!inacoperi!i sărind ca arși la afirma!iilelui Vâlcov, cred că e timpul săîncepem să ne distrăm pu!in, adicăsă spunem pe șleau cum este cuautostrăzile, pentru că Darius Vâlcova fost elegant, era și firesc.Cei care mă cunosc, știu că am

cunoștin&ă despre subiect.

Comisia Europeană dă banii,licita!ia este câștigată de o firmăstrăină dictată, profitul enorm seîntoarce înapoi în !ara respectivă.

D e c e n u ș i d e o f i r m ăromânească?

“Coana Europa, căreia-i pâr!ăiecurul și a-nceput să-i cadă fardul depe obrajii scofâlci!i, nu vrea nici de’adreacu’ uite/așa, să lege fosteleprovincii românești între ele cuautostrăzi.” - Asta scriam ieri, nupentru prima dată, fără să știu deafirma!ia lui Darius Vâlcov de laA3.

Lupta Anticorup!ie a fost inventatăîn mod special pentru a terminafirmele de construc ! i i drumuriromânești!

Acum, surpriza:

Să plecăm de la realitatea crudă:Nebăgată și după aceea băgată înUE, timp de aproape treizeci de ani,România nu a putut să construiascăautostrăzi; Corup!ia, o să strigehabarniștii! Chiar așa?

Pentru că atunci când au început săcrească, au fost băga!i în pușcărie,falimenta!i sau puși pe butuci. Nicimăcar atunci nu puteau câștigasinguri, trebuiau să se asocieze cu ofirmă străină. Pe cele cinci-șasef i rme româneș t i capab i le săconstruiască autostrăzi, în frunte cuUMB Spedition, le-au căsăpit.Arătaseră că pot construi autostrăziși i-au terminat.

Crede!i-mă că știu bine ce scriu, iarpe to!i care au ceva de spus, le scriufrumușel că-i trimit la Strabag, nupentru bani de publicitate, cea care

trecea cu utilajele furate fără săplătească taxe prin vama Calafat. Leaduc aminte că eu am declanșatscanda lu l , înch is u l te r io r deSecuritate; Suntem deci acasă, pesubiect.

Ști!i care era profitul unei firmeR o m â n e ș t i c a r e c o n s t r u i aautostrăzi? Maximum 7%, și asta cumare indulgen!ă, media fiind de cincila sută.

Domeniul Autostrăzi a fost și estecontrolat sută la sută de FIRMELES T R Ă I N E , m u l t e d i n t r e e l eMULTINA+ IONALE, ia r ban i itrebuiau să se dea de la UE. Am maiexplicat într-o postare mai veche;

27%, din care 20 la sută se duc înAustria, la firma-mamă, de exemplu,și 7% rămân pentru cheltuieli înRomânia. Aoleu, am zis cumvaAustria? Cea care are și OMV, șiRAIFASEN, HOLZINDUSTRIESCHWEIGHOFER, aoleu!

Să revenim la autostrăzi: Deci UEdă bani i , UE( fă ră România)construiește, UE( prin Corina Cre!u)spune că nu avem autostrăzi. Mă’ voine lua!i la mișto? A!i furat banii deautostrăzi, chiar vre!i să vâ spun penume ce comisioane de 15%practica!i între voi, oficialii străini,corup!i până-n măduvă? Da’ de Vincia! i auzit? Ăștia se fac că facautostrăzi de-ai dracu, francezi ca săne’ ncurce, și au ajuns la 27 milioaneeuro pe km, huo!!! Nu mă crede!i? Iaîntreba!i pe la S Corporation, uite-a ș a , d e p r o b ă , c ă o m u l eprofesionist, vorbește.

Mai vre!i, dragi români Ocupa!i? Vămai spunem, dar nu toate odată....

Sau cumva ca Transilvania să setransforme în Republica AutonomăTransilvania? Întreba!i-l pe Helvigh șipe cei din Triunghiul Mor!ii împreunăcu Iohannis.

Mai vre!i fire-a!i ai dracu de ho!i carea!i furat România? Că nu am vorbitnimic de firma lui Barrosso care măalerga pe mine cu 15% comision,sau poate de niște englezi cu Ștaif,să nu uităm italienii, se aude la voiAstaldi? Vorbim pu!in de găurile desute de milioane? Unde crede!i cătrăim, pe sub pământ?

Iar voi Sări!i că v-a urechiat un picVâlcov, bandi!ilor? Poate află șiArgentina de utilajele alea trecuteprin Calafat fără acte, drăgu!ilor de laStrabag! Pute!i să construi!i zececatedrale, nici dracu nu vă mai scapăde instan!ele interna!ionale!

Gelu Vișan

SENATOR PSD ROXANA PA$URCĂ - „AM PARTICIPATÎN POLONIA, LA REUNIUNEA PARLAMENTARĂ PRILEJUITĂDE CONFERIN$A ONU PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE”

Să nu uităm că !ări precum SUA,China sau India au pus deja condi!iipentru implementarea acestuiacord. China și India au precizatîncă de la semnarea documentuluiini!ial că vor limita treptat emisiagazelor cu efect de seră, SUA aemis ulterior condi!ii. Anun!ul deanul trecut al inten!iei retrageriiSUA din cadrul Acordului de laParis a fost un subiect intensdiscutat de către participan!i. Cutoate acestea, după un an de lacomunicatul președintelui DonaldTrump, SUA se află încă în limiteleacestui acord, niciun stat neputândpărăsi acordul decât după cel pu!in4 ani de la semnarea lui.Vor părăsi în cele din urmă SUAcadrul general al acordului de laParis? Deocamdată nimeni nupoate ști ce ne rezervă viitorul, ceama i ap rop ia tă da tă pen t ruamericani pentru a face efectivacest lucru fiind după alegerilepreziden! iale din 2020. Fărăî ndo ia lă , o r i ce ges t de unasemenea impact, din partea unei!ări puternic industrializate, nu facedecât să l imi teze efor tur i lecelorlalte state semnatare. Cutoate acestea, sunt convinsă că

puterea dialogului și negociereatuturor aspectelor și implica!iiloreconomice vor uni toate statelesemnatare în jurul acestui ideal –limitarea efectelor schimbărilorclimatice. Mă întorc astăzi acasă,în România, cu gândul că estenecesar să gândim ș i noi înperspectivă politici de protec!ie amediului, aducându-ne la rândul

n o s t r u c o n t r i b u ! i a l aimplementarea Acordului de laParis, și că suntem cu to!ii datorigenera!iilor de mâine să facemceva ACUM pentru a păstra mediulînconjurător cât mai curat cuputin!ă.

Evenimentul a fost organizat decătre Uniunea interparlamentară șiSeimul polonez, tema principală aevenimentului fiind aceea de aidentifica principalele modalită!iprin care statele să își aducăf iecare contr ibu ! i i na ! ionaledeterminate pentru implementareaAcordu lu i de la Par is , pr inintermediul legisla!iei și politicilorna ! i ona le . Pent ru mine, caparlamentar român, subiectul șidiscu!iile purtate în cadrul reuniuniiau fost cât se poate de utile, iarmodalitatea în care participan!ii lareuniune au încercat să găseascăsolu!ii pentru a corela ac!iunilena!ionale cu un cadru general înmater ie de implementare aAcordului de la Paris m-au făcut să

am încredere că omenirea va găsicăi viabile pentru diminuareaefectelor încălzirii globale și pentrulimitarea emisiei gazelor cu efectde seră. Cu toate acestea, Acordulde la Paris, deș i semnat deaproape 200 de !ări din întreagalume, nu poate fi impus și efectelelui nu vor putea fi cu adevăratsim!ite decât prin voin!a tuturorstatelor semnatare, nu numai a

anumitor state. Clima influen!eazăcetă!enii oricărui stat, semnatarsau nu, iar efectele schimbărilorclimatice de asemenea.

COANA EUROPĂ ȘI... AUTOSTRĂZILE!

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din 201 - paginaĂ Ă Ș 257 13 decembrie 8 5

Comemorare!

PRODUCĂTORUL PRIMULUI FILM ROMÂNESC ERA DIN CĂLĂRAȘI!

Din cercetările efectuate până în prezent rezultă căsocietatea “Film de artă română Leon Popescu” nu afost înregistrată la secŃia comercială a TribunaluluiIlfov, actul autentic notarial fiind singura mărturie aînŃelegerii încheiate între părŃi la 26 noiembrie 1911.Al doilea act autentic, datat 5 iulie 1912, se referă lacumpărarea de către Leon Popescu, odată cunegativul filmului Răsboiul IndependenŃei României1877- 78, şi a dreptului exclusiv de “vânzare saurepresentare în întreaga lume”. Membrii SocietăŃiiînfiinŃate în noiembrie 1911 sunt despăgubiŃi cusuma de 200.000 lei. Dintre ei lipsesc PascalVidraşcu, unul dintre iniŃiatorii afacerii, şi Petre Liciu,mort între timp. Conflictul cu Vidraşcu va dura câŃivaani la Tribunal. O cercetare în acest sens estenecesară, fiind o cale de a lămuri ce peliculă seascunde sub denumirea “Roaissate”, prelucrată laParis, odată cu cele 11 copii pozitive ale filmuluiRăsboiul IndependenŃei României 1877-78,operaŃie ce a costat 100.000 lei.

Ana şi Marinache Popescu,negustori de cereale, auavut un singur fiu, Leon.Acesta a scr is is tor iacinematografiei româneşti,el fiind primul realizator def i l m . “ I n d e p e n d e n Ń aRomâniei”. Filmul a fostrealizat în anii 1911-1912 şiavea ca subiect Războiuluid e I n d e p e n d e n Ń ă a lRomâniei. Premiera filmuluia avut loc la cinematografiul„Efor ie“ din Bucureş t i .Filmul a fost apreciat înstrăinătate, fiind difuzat la

Budapesta, Viena şi Paris. Leon Popescu a realizato mare publicitate a filmului şi în Anglia. Acesta amurit 53 de ani mai târziu, în 1918. MarinachePopescu, tatăl acestuia, un cunoscut negustor decereale din secolul al XIX-lea a construit casa încare funcŃionează sediul DirecŃiei pentru Cultură.Clădirea a fost donată în anul 1927 pentru a serviînvăŃământului şi culturii. Clădirea a fost, de-a lungultimpului şcoală de fete, bibliotecă, şi sediul culturii. Leon Popescu s-a judecat îndelung, din pricini

diferite, atât cu membrii companiei teatrale cât și cucolaboratorii francezi. La data izbucnirii conflictului –în toamna anului 1913 – „Filmul de Artă LeonM.Popescu” avea terminate o serie de alte lungimetraje, pe care le-a prezentat pe ecrane doaratunci când situa!ia a permis-o, după luni sau chiarani de așteptare. Așa s-a întâmplat cu filme precumSpionul (cu premiera în septembrie 1914), în carejucau Constantin Radovici și Marioara Voiculescu,Detectivul (prezentat pe ecrane în martie 1915, cuaceiași protagoniști, Constantin Radovici avândchiar un dublu rol) sau Dragostea marinarului (cupremiera în iunie 1916). Cât despre Leon Popescu(1864-1918), el a fost „pus sub interdic!ie” după ce,se zice, ar fi dat foc, cu propria-i mână, filmelor pecare le adăpostea într-o magazie a Teatrului Liric, îndecembrie 1917, și, învins de firea sa păcătoasă,tracasat de nesfârșitele procese în care a fostangrenat, lovit de o întunecare mintală precipitată,avea să fie condus pe ultimul drum în aprilie 1918, la

54 de ani, de către foștii colaboratori și de„neconsolata” familie care, cu numai câteva luni înurmă, sus!inuse punerea lui sub interdic!ie,invocând drept argument al dezechilibrului mentalfaptul că „investise sume mari cu filme decinematograf în speran!a unor câștiguri fabuloase,dar fără nici un beneficiu”.

Primul film românesc produs de un român s-anumit “Independen!a României” și a fost realizat înanul 1912! Producătorul acestui film se numeaLeon Popescu, era fiul familiei Ana și MarinachePopescu, fondatorii casei monument istoric careastăzi este sediul Direc!iei Jude!ene pentru CulturăCălărași!

La rubrica „Ecouri” a ziarului „Rampa”, condus deN.D.Cocea, se putea citi în 26 martie 1913următoarea noti!ă: „Suntem informa!i, din izvor bun,că d-l Leon Popescu, proprietarul Teatrului «LeonPopescu», fost Liric, e pe cale să înfiin!eze înBucurești o mare casă de cinematografie, cu scopulde a da numai filme românești, jucate fie de actoriinoștri, fie de o trupă străină special angajată înscopul acesta”. Efectiv, la numai câteva luni dupăpremiera lung metrajului Independen!a României,stimulat de experien!a pozitivă a acestui film, LeonPopescu pune bazele unei importante case deproduc!ie cinematografică pe care o va intitula„Filmul de artă Leon M.Popescu”. Într-o altă noti!ăde ziar anticipativă se vorbea despre marile șansede reușită ale acestei case de produc!ie, datorităfaptului că are la bază un „mare financiar” și niște

„străluci!i artiști ronâni, în frunte cu cera maiminunată tragediană modernă a noastră”. Marelefinanciar era, firește, Leon Popescu, iar minunatatragediană modernă era actr i !a MarioaraVoiculescu, cea care continua – după retragerea luiAlexandru Davila – activitatea companiei de teatruînfiin!ată de acesta cu doi ani în urmă. Compania„Marioara Voiculescu” cuprindea, într-adevăr, niște„străluci!i artiști”, actori de mare valoare precumConstantin Radovici – care jucase cu succes și la„Burgtheater”-ul din Viena –, Ion Manolescu sauG.Storin, o „garan!ie sigură”, care justifica ideea luiLeon Popescu de a angaja întreaga trupă, pentru oproduc!ie cinematografică de continuitate. Caoperator pentru filmele Casei, Leon Popescu l-aavut tot pe Franck Daniau – pe care-l adusese în!ară pentru Independen!a României – ajutat de altoperator francez, Alphonse Chagny și, se pare, deitalianul Demichelli, în timp ce specialistă în montajera so!ia lui Daniau, Paule Cambon. Punctulnevralgic al Casei de produc!ie era, însă, regia. Încondi!iile date, „regia” o semnau, alternativ,Marioara Voiculescu, Constantin Radovici șiscriitorul Haralamb Lecca (acesta din urmă seocupase de regia de teatru pe vremea în care fusesedirector al Teatrului Na!ional din Iași), dar niciunul nucunoștea regia de film. Prima proiec!ie cu oproduc!ie a „Filmului de Artă Leon M.Popescu”, în„cerc închis”, a avut loc în 11 iunie 1913, lacinematograful bucureștean „Clasic”, cu filmulAmorurile unei prin!ese, regizat de MarioaraVoiculescu, cea care avea și rolul titular, îndistribu!ie cu Gh.Storin și Mitzi Vecera-Ionescu.Printre spectatorii acestei premiere, numeroșiscriitori și oameni de teatru precum N.D.Cocea,

Mihail Sorbul, Liviu Rebreanu, Emil Gârleanu, IonMinulescu, A.de Herz, Corneliu Moldovanu. Dupădouă săptămâni, a urmat o altă premieră a Casei,filmul Răzbunarea, regizat de Haralamb Lecca, defapt o ecranizare a dramei caragialene „Năpasta”,cu numele personajelor schimbate, fapt sanc!ionataspru de presa vremii. Jucau în film MarioaraVoiculescu (Fira), Iancu Petrescu (Sandu), IonManolescu (Florea). Premierele se !ineau „lan!”: la 1iulie 1913 putea fi văzut filmul Urgia cerească, scrisși realizat de Constantin Radovici, care juca și rolulprincipal, alături de Mitzi Vecera-Ionescu și ElenaCrissenghi. Numai că „afacerea” lui Leon Popescucu Compania Marioara Voiculescu n-a !inut mult. Nutrecuseră decât câteva luni de la premiera filmuluiAmorurile unei prin!ese, când, între păr!ilecontractante ale colaborării au izbucnit litigiile,soldate cu lungi și obositoare procese.

În amintirea acestui personaj al cărui model aîntruchipat și rolul Leon Popescu din filmul “Restul etăcere”, la sediul Direc!iei pentru Cultură Călărașijoi, 13 Decembrie, pe strada 13 Septembrie, la ora13:00 va fi dezvelită o plăcu!ă comemorativă !

Despre filmul „Restul e tăcere” al regizorului şiscenaristului Nae Caranfil s-a spus că nu îi lipseştedecât o cinematografie românească din care să facăparte. Însă debutul spectaculos al acesteicinematografii autentice este evocat chiar desubiectul peliculei, de fapt un film dedicat pionierilorcinematografiei naŃionale. Scenariul, premiat de maimulte ori, se bazează pe materialul documentaradunat cu pasiune de Tudor Caranfil, tatălregizorului, în vederea stabilirii persoanelor şiîmprejurărilor responsabile de realizarea filmuluiRăzboiul IndependenŃei României, primul lung-metraj artistic românesc proiectat în premieră laPeleş, în prezenŃa familiei regale, la 17 iulie 1912.“Microromanul” lui Tudor Caranfil intitulat Încăutarea filmului pierdut1 s-a născut dintr-un faptdramatic: descoperirea, în anul 1985, a unuifragment, cu o durată de 20 de minute, din peliculaoriginală, pe baza documentelor găsite în arhivapersonală a marelui actor Aristide Demetriade,regizorul acestei adevărate superproducŃ i i.InvestigaŃia privind realizarea filmului a început încădin 1933 şi continuă şi astăzi, deoarece au mairămas de lămurit aspectele privind iniŃiatoriiproiectului, colaborarea echipei artistice cu armata,costul producŃiei şi activitatea controversată aproducătorului. Cu ocazia unor evaluări făcute deDirecŃia Arhivelor NaŃionale Istorice Centrale învederea informatizării evidenŃei actelor proveninddin fondurile Tribunalului Ilfov, din perioadaanterioară primului război mondial, s-au găsit douăacte autentice care lămuresc o parte din aspecteleamintite. Primul, prin care o echipă de artişti aiTeatrului NaŃional formată din “Grigore Brezeanu,

Constantin Nottara, I. Brezeanu, Petre Liciu, V.Toneanu, N. Soreanu şi Ar. Demetriade” formeazăîmpreună cu Leon Popescu şi Pascal Vidraşcusocietatea “Film de artă română Leon Popescu”, cuscopul de a “confecŃ iona ş i exploata filmecinematografice”. Leon Popescu se obligă să aducăsuma necesară pentru acoperirea tuturorcheltuielilor necesitate de confecŃionarea filmuluiRăsboiul IndependenŃei 1877/78. Pentru început“capitalul depus pentru această întreprindere e de15.000 lei”. De maximă importanŃă este precizareacă “Pascal Vidraşcu şi Grigore Brezeanu se obligăsă aducă în asociaŃie concesiunea ce au de la Onor.Minister de răsboiu pentru confecŃionarea filmuluiRăsboiul independenŃei 1877/78”. Aşadar, iniŃiatoriiproiectului sunt numiŃi pentru prima oară într-un actoficial. Rolul special al acestora se confirmă şi dinmodul de împărŃire a beneficiilor rezultate dinexploatarea filmului: 55% Pascal Vidraşcu şiGrigore Brezeanu, 45% Leon Popescu, C. Nottara,P. Liciu, N. Soreanu, V. Toneanu, I. Brezeanu şi Ar.Demetriade.

*Plăcu&ă comemorativă în amintirea lui Leon Popescu!

În cadrul proiectului “10 pentru Centenar”ini&iat de Consilul Jude&ean Călărași și finan&atde Ministerul Culturii și identită&ii Nationale va fidezvelită o placă memorială la sediul Direc&ieipentru Cultură a jude&ului Călărași.

Evenimentul va avea loc în ziua de 13decembrie, la sediul institu&iei din strada 13Septembrie, la ora 13:00!

Primul film românesc – “Independen&aRomâniei” – a fost realizat în anul 1912 pentru afi difuzat pe teritoriile locuite de români pentruconștientizarea ideii de unitate na&ională!Producătorul acestui film a fost Leon Popescu,fiul familiei Ana și Marinache Popescu,proprietarii casei din Călărași, astăzi monumentistoric!

CENTENAR-ANIVERSAR-LEON POPESCU – PRODUCĂTORUL

PRIMULUI FILM ROMÂNESC!

IATĂ CÂTEVA INFORMA$II DESPRELEON POPESCU!

FILMUL DE ARTĂ LEON M. POPESCU

LEON POPESCU, PRODUCĂTOR ȘIPROPRIETAR AL FILMULUI RĂSBOIULINDEPENDEN$EI ROMÂNIEI 1877-78

JURNALUL DE C L RA I nr. 3 din 201 - paginaĂ Ă Ș 257 13 decembrie 8 4